UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

PROIE
CTARE
A
COMP
OZITI
EI
BETO
ANEL
OR CU
DENSI
TATE
NORM
ALA

STUDENT: ENESCU PETRE, CCIA, SERIA IVA, GRUPA 1

A. DATE DE TEMA
1. Clasa betonului: C16/20
2.Tipul elementului: Perete 22 cm 8

10/m orizontal si

vertical;

3. Clasa de expunere si conditii de mediu: Element

aflatintr-o constructive inchisa si incalzita iarna
4.Conditii de transport si punere in lucru: Transcport cu
autocamionul si turnare cu bena;
5. Gradul de omogenitate: Gradul I.
6. Umiditatea agregatului:
UN=2.5% (umiditate nisip);
UP=1% (umiditate pietris).

7.Natura agregatelor: Agregate de concasaj;

Determinarea calitativa a elementelor

component
Presupune parcurgerea a 4 etape:
I.Stabilirea datelor initiale;
II.Stablilirea calitativa a betonului;
III.Stabilirea cantitativa a compozitiei betonului;
IV.Incercari->teste de laborator.

1. Stabilirea datelor si conditiilor in care betonul se

va lucra.
Pentru proiectarea compozitiei betonului,este necesar sa se cunoasca unu minim
de date stabilite de proiectant si beneficiar,si mentionate in proiectul de
rezistenta,respectiv de catre executant si mentionate in proiectul tehnologic.
a) Clasa betonului (C16/20)
Rezistenta caracteristica,a betonului,la compresiune se determina pe epruvete
cilindrice cu diametrul da 150mm si inaltimea de 300mm,si cubice cu latura de
150mm dupa 28 zile.
Epruvetele fiind tinute in conditii standard de umiditate 100% si temperature 20
grade C.
b) Durabilitatea si clasele de expunere ale elementului:
Clasa de expunere
Descriere sumar
X0
Fr risc
Nici un fel de risc de coroziune sau atac
Atac din inghet-dezghet cu
XF

Inghet-dezghet

XA
XM

Atac chimic
Abraziune mecanic

XC

Carbonatare
Cloruri folosite ca ageni
de dezgheare
Cloruri din apa de mare

XD
XS

Clase de expunere cu
risc asupra betonului

Clase de expunere cu
risc asupra
armturii din oel

sau fara sare (cloruri ca agenti de

dezghetare)
Atac chimic
Abraziune mecanic
Carbonatare
Cloruri din alte surse dect apa
de mare
Cloruri din apa de mare

Clasa de expunere: Xc->Carbonatare->Clase de expunere cu risc asupra armaturilor

din otel->Carbonatare.
Beton expus la carbonatare:
Carbonatarea betonului este un risc major pentru betonul armat.Atacul
betonului prin carbonatare are loc in urma reactiei dioxidului de carbon din aerul

atmospheric sau apa cu constituent cimentului intarit,in special cu hidroxidul de

calciu.
Viteza de carbonatare a betonului depinde multe de regimul de umiditate
in care respective structura este exploatata.Aceasta viteza de carbonatare este
maxima in cazul unei umuditati situate intre 50-70% si variaza cu distanta de la
surafata elementului.
Denumirea
clasei

Descrierea mediului
nconjurtor

Exemple informative ilustrnd alegerea claselor de

expunere

Coroziunea datorat carbonatrii

Cnd betonul care conine armturi sau piese metalice nglobate, este expus la aer i umiditate,
expunerea trebuie clasificat n modul urmtor:
NOT Condiiile de umiditate luate in considerare sunt cele din betonul ce acoper armturile sau piesele
metalice nglobate, dar n numeroase cazuri, aceast umiditate poate fi considerat c reflect umiditatea ambiant.
n acest caz, o clasificare fondat pe diferite medii ambiante poate fi acceptabil. Situaia nu poate fi aceeai dac
exist o barier ntre beton i mediul su nconjurtor (acoperirea betonului cu un material de protecie).

Beton n interiorul cldirilor unde gradul de

XC1

XC2

XC3

Uscat sau permanent umed

Umed, rareori uscat

Umiditate moderat

umiditate a mediului ambiant este redus (inclusiv

buctriile, bile i spltoriile cldirilor de locuit)
Beton imersat permanent n ap
Suprafee de beton n contact cu apa pe termen lung (de
exemplu elemente ale rezervoarelor de ap) Un mare
numr de fundaii
Beton n interiorul cldirilor unde umiditatea mediului
ambiant este medie sau ridicat (buctrii, bi,
spltorii profesionale altele dect cele ale cldirilor de
locuit) Beton la exterior, ns la adpost de intemperii
(elemente la care aerul din exterior are acces constant
sau des, de exemplu : hale deschise)
Suprafee supuse contactului cu apa, dar care nu

XC4

Alternan umiditate uscare

intr n clasa de expunere XC2 (elemente exterioare

expuse intemperiilor)

c) Caracteristicile elementului:

Caracteristicile elmentului sunt foarte importante atunci cand trebuie

stabilita compozitia betonului,deoarece influenteaza direct viitoarele
proprietati ale betonului,precum si component acestuia.
Tipul elementului de constructie: Perete de 22 cm;

Modul de armare si distanta: 8 10 orizontal si vertical;

Acoperirea cu beton a armaturii: 25cm.
Cmin=max(Cmin b;Cmin dur+Cdur j- Cdur,st- Cdur,dd;10mm);
3
Cmin b=10*
=17.32=> Cmin b=20cm(acoperirea minima fata de exigentele
de aderenta)
Cmin dur=10mm (acoperirea minima fata de exigentele de mediu);
Cdur j=0 (marja de siguranta furnizata de EC2);
Cdur,add=0 (reducerea acoperirii cu beton minime in cazul unei protectii
suplimentare);
Cmin =max (20mm;10mm;10mm)
Cnom = 20mm+5mm=25mm;

2. Stabilirea calitativa acompozitiei betonului.

a) Consistenta betonului;
Proprieteatea betonului de a-si modifica sub actiunea greutatii
unor forte exterioare ce actioneaza asupra lui.
Nr.
Tipul de
Clasa de
crt. elemente
consistent
S1 sau
1 Fundaii din beton simplu sau slab armat, elemente masive
S2 sau
2 Fundaii din beton armat, stlpi, grinzi, perei structurali
S2/S3
3 Idem, realizate cu beton pompat, recipieni, monolitizri
S3
Elemente sau monolitizri cu armturi dese sau dificulti de
S4*
4
compactare, elemente cu seciuni reduse
Elemente, pentru a cror realizare, tehnologia de execuie
S5*
5
impune betoane foarte fluide

proprii sau a
Tasare
(mm)
10 40
50 90
50 90
100 150
100 150
160 210

* Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifiani.

2. Fundatii din beton armat,stalpi,grinzi,pereti structurali=> Clasa de

consistenta S2 sau S2/S3=>Tasare 5090 , 100150
b) Alegerea tipului de ciment;

220

Clasa de
CEM I

rezisten

CEM II A

CEM II B

CEM III A

Recomanda
Puin
Puin
32,5 N sau
bil
recomandabil
recomandabil
R
Foarte
Recomanda Recomandabi
42,5 N sau
1)
bil
l
R
recomandabil
Foarte
52,5 N sau
1)
R
recomandabil
1)
A se vedea anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1 Execuia structurilor de beton Partea I: Generaliti.

Cimentul trebuie ales luand in considerare urmatoarele aspect:

Tehnologia de executare a lucrarii;
Utilizarea finala a betonului;
Conditii de tasare;
Dimensiunile structurii;
Agresiunea mediului inconjurator la care este expusa cladirea;
Reactivitatea asupra agregatelor.

c) Dozajul minim din conditia de durabilitate;

Clasele de
expunere

Nici
Coroziune datorata
un
Cloruri din alte clorurilor
Cloruri din apa
risc
Coroziune indus
de
surse dect
de mare
coroz princarbonatare
apa
de
mare
iune
sau
ataca)
X0
XC1
XC2 XC3 XC4 XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3
Raport
maxim
ap/ciment
Clasa
minim
de
reziste
n

0,65

0,60

0,60 0,50 0,55

0,50 0,45 0,55 0,50

0,45

C8/1 C16/2 C16/2 C20/2 C25/3 C30/3 C35/4 C35/4 C30/ C35/4 C35/4
0
0
0
5
0
7
5
5
37
5
5

Dozaj
minim
de
260
260 280 300 300 320b) 320b) 300 320b) 320b)
ciment
(kg/m3)
Coninut
minim de
aer
antrenat
Alte
condii
i
a) Pentru beton fr armtur sau piese metalice nglobate.
b) La turnarea elementelor masive se recomand cimenturile cu cldur
redus de hidratare. Pentru elemente masive (grosimea elementelor mai
mare de 80 cm) trebuie s se adopte un dozaj de ciment de 300 kg/m3 .

d) Agregatele;
Tipul agregatului ->concasaj;
Dimensiunea maxima a granulelor agregatelor;
o Tipul elementului de beton:

bperete

Perete=> Dmax 1/6*

=1/6*220=36.6mm
o Distanta dintre barele de armature:

Dmax 125-5=120mm
o Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor:

Dmax 1.3*grosimea stratuluio de acoperire cu beton

a armaturii=
Dmax

1.3*25=32.5mm

Transportul si punerea in lucrare a betonului:

In cazul transportului prin pompare:

Dmax 1/3*diametrul conductei de transport a betonului

si de regula maximum 32 mm.

e) Compozitia granulometrica a agregatelor utilizate la prepararea betonului;

Compoziia granulometric a agregatelor care se utilizeaz la
prepararea betoanelor este descris prin procentul de volum al agregatului
trecut prin sitele cu ochiuri ptrate cu
dimensiuni de 0,125mm, 0,25mm, 0,5mm, 1mm, 2mm, 4 mm, 8 mm, 16mm,
22mm respectiv
32mm i 63mm.
Compoziiile granulometrice ale agregatelor individuale sau compuse sunt
determinate avnd n vedere SR EN 933-1 pe site conform SR ISO 3310.
Figurile de 1216 prezint zonele de granulozitate funcie de dimensiunea
maxim a granulelor.

Agregat 00,125mm min 1%

maxim 4% =>2%
Agregat 00.25mm min 2%
maxim 8%
=> 5%
Agregat 00.5mm min 5%
maxim 18%
=> 10%
Agregat 01mm min 8%
maxim 28%
=> 20%
Agregat 02mm min 14%
maxim 30%
=> 28%
Agregat 04mm min 23%
maxim 47%
=> 40%
Agregat 08mm min 38%
maxim 62%
=> 55%

 Agregat 016mm min 62%

maxim 80%

=> 80%

Agregat 022mm min 80%

maxim 87%

=> 85%

Agregat 032mm 100%

f) Rezistenta la reactii alcalii-silice;

Cand agregatelecontin varietati de silice susceptibile la atacul alcaliilor
si cand betonul este expus la umiditate,trebuie intreprinse actiuni pentru a
preveni o reactive daunatoare alcalii-silice, utilizand procedure cu eficacitate
stabilita.
g) Apa de amestec;
Apa reprezint ca i cimentul respectiv agregatul, un constituent de baz al
betonului, influennd toate proprietile acestuia att n stare proaspt ct i n
stare ntrit.
Ea trebuie
cerine:
-

ndeplineasc

urmtoarele

s nu conin materiale n suspensie (s fie limpede);

s nu aib gust i miros (evitarea apelor slcii i mirositoare, ce conin sruri,
cloruri sau sulfai);

- s se nscrie n parametrii normali de bazicitate, aciditate i alcalinitate

(obligatoriu prin

analize de laborator).
La nivel de antier, se poate determina (n afar de testele de culoare, gust i
miros) i testul de timp de priz a pastei de ciment preparat cu ap potabil
(sau distilat) i apa nepotabil din sursa ce se va utiliza. Pentru diferene sub
de or la timpii de nceput i sfrit de priz i 10% din rezistena mortarului, apa
poate fi utilizat.
Aptitudinea general de utilizare a apei de amestec este reglementat n
conformitate cu
standardul SR EN 1008.
n vederea utilizrii la prepararea betoanelor, se recomand analizarea
caracteristicilor apei n laboratoare de specialitate.
h) Raportul apa ciment;
Pentru asigurarea conditiilor de durabilitate,raportul maxim apa-ciment
se stablileste n functie de clasa de expunere.

3. Stabilirea cantitativa a materialelor component ale

betonului.

Determinarea cantitatiilor componentilor se face pentru 1

m3

de
beton.Agregatele se presupun perfet uscate,urmand ca in final sa se faca corestiile
corespunzatoare in functie de umiditatea efectiva a acesora.

a) Apa;
A ' A* c * c '

A ' 200*1.1*1.1 242l / m3

Clasa
betonu
C 8/l0 C
20/25
C 25/30

m3

Cantitatea de ap (A ) - l/m , pentru clasa de

consisten
S1
S2
S2/S3
S3
170
18
200
220
185
20
215
230
5
0

A=200 l/
c=1.1 (in cazul agregatelor 063mm)

c=1.1(in cazul folosirii pietrei sparte)

A ' 200*1.1*1.1 242 l / m3

b) Raportul apa ciment;
Pentru beton C16/20 => A/C=0.55 conform tabelului de mai jos:
Clasa
betonul
ui
C 8/10
C 12/15
C 16/20
C 20/25
C 25/30
C 30/37
C 35/45
C 40/50
C 45/55
C 50/60

Clasa
cimentului
42,
5

32,5
0,75
0,65
0,55
0,50
0,45

0,6
5
0,6
0
0,5
5
0,4
7
0,4
0

52,
5

0,6
0
0,5
3
0,4
7
0,4
5
0,4
2
0,4
0

Pentru gradul Ide omogenitate al betonului valoarea din table se mareste

cu 0.05;
A/C=0.55+0.05=0.60.

c) Cimentul (kg/

m3

);
C'

A'
[ kg / m3 ]
A
C
;

m3

A=242 l/
A/C=0.60;

C1

242
403l / m3 403kg / m3
0.60

Cantitativ

kg / m

Calitativ

kg / m3

403

260

kg / m

C=403

kg / m3
d) Agregatele (

);

A 'g ag (1000 C

A1 P)[kg / m3 ]
;

C 3kg / m

; (densitatea cimentului)

C 20dm3 / m 3
(volumul de aer oclus)

Densitatea aparent - ag
3
(kg/dm )2,7
2,3...2,
2,77
2,9

Tipul
Silicioas (agregate
de
rocii
balastier)
Calcaroas
Granitic
Bazaltic

ag 2.5kg / m3
Agregat de concasaj Calcaroasa densitatea aparenta

A 'g 2.5*(1000 403

(3*103 )

242 20) 1509.16kg / dm3

e) Impartirea agregatului total pe sorturi;

Agi Ag *

Pi Pi 1
100

Agi
=cantitatea totala de agregat;

Pi
=procentul de trecere prin sita ,,i;

Pi 1
=procentrul de trecere prin sita ,,i-1.

20
30.184kg / m3
100
52
Ag0..125...0.25 1509.16kg / m3 *
45.274kg / m3
100
10 5
Ag0.25...0.5 1509.16kg / m3 *
75.458kg / m3
100
20 10
Ag0.5....1.0 1509.16kg / m3 *
150.916kg / m3
100
Ag0....0.125 1509.16kg / m3 *

28 20
120.733kg / m3
100
40 28
1509.16kg / m3 *
181.099kg / m3
100
55 40
1509.16kg / m3 *
226.374kg / m3
100

Ag1.0...2.0 1509.16kg / m3 *
Ag2.0....4.0
Ag4.0....8.0

Ag8.0....16 1509.16kg / m3 *

80 55
377.290kg / m3
100

Ag16....22 1509.16kg / m3 *

85 80
75.458kg / m3
100

Ag22....32 1509.16kg / m3 *

100 85
226.374kg / m3
100

------------------------------------------------------------------------------------------------ Agi 30.183 45.274 75.458 150.916 120.732 181.099 226.374 377.290 75.458 226.374 1509.16kg / m3

Corectarea cantitatii de apa:

n
U
A Agi * i
100
i 1
;

2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
45.274 *
75.458 *
150.916 *
120.732 *
181.099 *
100
100
100
100
100
100
1
1
1
1
226.374 *
377.290 *
75.458 *
226.374 *
24.146 kg / m3
100
100
100
100
A 30.183*

AI A ' A
AI 242 24.146 217.854l / m3

Corectarea cantitatiilor de agregate pe sorturi:

A 'gi Agi * (1

Ui
);
100

2.5
) 30.938kg / m3
100
2.5
Ag0..125...0.25 45.274 * (1
) 46.405kg / m3
100
2.5
Ag0.25...0.5 75.458 * (1
) 77.344kg / m3
100
2.5
Ag0.5....1.0 150.916 * (1
) 154.488kg / m3
100
2.5
Ag1.0...2.0 120.733* (1
) 123.751kg / m3
100
2.5
Ag2.0....4.0 181.099 * (1
) 185.626kg / m3
100
1
Ag4.0....8.0 226.374 * (1
) 228.637 kg / m3
100
1
Ag8.0....16 377.290 * (1
) 381.063kg / m3
100
1
Ag16....22 75.458 * (1
) 76.213kg / m3
100
Ag0....0.125 30.184 * (1

A 'g22....32 226.374 * (1

A'

1
) 228.637 kg / m3
100

----------------------------------------------------------------------gi

30.938 46.405 77.344 154.488 123.751 185.626 228.637 381.063

76.213 228.637 1533.102kg / m3

4.Gradul de maturizare al betonului

Sunt numeroase cazuri cand este necesar sa se cunoasca anumite

rezistente ale betonului dupa un interval de timp de la turnare inainte ca acesta sa-si
atinga clasa.
te 5oC

1. In cazul turnarii pet imp friguros

volumul de apa creste cu aproximativ

9% la inget.

Temperaturile negative pot afecta structura betonului in functie de

cantitatea de apa libera din masa acestuia.Aceasta cantitate depinde de marca

A
betonului si de raportul

utilizat.
Pentru a nu fii afectat de inghet betonul trebuie sa-si capete o rezistenta minima de:

18% din marca pentru

25% din marca pentru

31% din marca pentru

36% din marca pentru

C
C
C
C

=0.40;
=0.50;
=060;
=0.70.

2. In cazul decofrarii elementelor de beton.Acest lucru se poate face doar

cand betonul isi suporta greutatea proprie si eventualele incarcari

tehnologice ce pot aparea astfel:
N / mm 2
Sa se atinga o rezistenta minima de 2,5
in cazul elementelor
vertical;
70% din clasa in cazul elementelor orizontale cu dechideri de pana la 6
m;
85% din clasa in cazul elementelor orizontale cu deschideri de peste
6m.
3. In cazul elementelor de beton precomprimat,transferal precomprimarii se face
cand betonul a atins o rezistenta minia numita tezistenta de transfer astfel:

N / mm 2

25

pentru C20/25;

N / mm

N / mm

N / mm

N / mm

N / mm

28

pentru C25/30;

32

pentru C28/35;

35

pentru C32/40;

42
49

pentru C40/50;
pentru C50/60.

Metoda folosita se realzeaza prin evaluarea si interpretarea gradului de

maturizare al betonului.
Metoda stabilita pe baza unor incercari experimentale de laborator.Gradul de
maturizare al betonuli reprezinta suprafata cuprinsa intre curba de temperatura a
betonului din element si izoterma de
10oC
in timp.
Metoda este usor de folosit cu costuri minime avand nevoie doar de un termometru.

Sa se calculeze sis a se interpreteze gradul de maturizare al betonului

A
pentru elemental de beton avand clasa si raportul

si tipul de ciment

din tema:

o Beton C16/20;
A
C
o
=0.60;
o 32.5 N.

Ora

Temp.
(i)

(ime
d)

[h]

[C]

[C]

10

15

16

22

Ziua

22

18

10

10

15

II
16

Timp

[C]

[h]

Grad de maturizare
[hC]
Simplu
Cumulat
(Mi)
(M)

18.5

0.988

28.5

168.95

168.95

20

30

180.00

348.95

14

0.948

24

136.51

485.46

12.5

0.93

22.5

125.55

611.01

18.5

0.988

28.5

168.95

779.96

19

0.992

29

172.61

952.57

13.5

0.942

23.5

132.82

1085.39

13.5

0.942

23.5

132.82

1218.21

19.5

0.996

29.5

176.29

1394.50

20

30

180.00

1574.50

13.5

0.942

23.5

132.82

1707.32

12.5

0.93

22.5

125.55

1832.87

18

0.984

28

165.31

1998.19

18.5

0.988

28.5

168.95

2167.13

22

22

16

11

10

16

III

IV

ki

imed+
10

16

23

22

17

10

10

15

16

21

22

16

10

14

16

21

22

16

10

10

16

VI
16
22

22.5

125.55

2292.68

11.5

0.925

21.5

119.33

2412.01

17.5

0.98

27.5

161.70

2573.71

18.5

0.988

28.5

168.95

2742.66

13

0.936

23

129.17

2871.83

13

0.936

23

129.17

3000.99

19.5

0.996

29.5

176.29

3177.29

20

30

180.00

3357.29

13.5

0.942

23.5

132.82

3490.11

17

10

10

15

16

22

VII

13.5

0.942

23.5

132.82

3490.11

12.5

0.93

22.5

125.55

3615.66

18.5

0.988

28.5

168.95

3784.61

19

0.992

29

172.61

3957.21

13.5

0.942

23.5

132.82

4090.04

13.5

0.942

23.5

132.82

4222.86

19.5

0.996

29.5

176.29

4399.15

19.5

0.996

29.5

176.29

4575.44

13

0.936

23

129.17

4704.61

12.5

0.93

22.5

125.55

4830.16

18.5

0.988

28.5

168.95

4999.11

19

0.992

29

172.61

5171.72

12.5

0.93

22.5

125.55

5297.27

11.5

0.925

21.5

119.33

5416.59

17.5

0.98

27.5

161.70

5578.29

18

0.984

28

165.31

5743.60

12.5

0.93

22.5

125.55

5869.15

16

11

10

16

16

23

VIII

22

16

10

10

15

16

22

IX

0.93

23

22

12.5

22

16

10

14

16

21

22

15

4
10

10
0.936

23

129.17

5998.32

19.5

0.996

29.5

176.29

6174.61

19.5

0.996

29.5

176.29

6350.90

13

0.936

23

129.17

6480.07

12.5

0.93

22.5

125.55

6605.62

18.5

0.988

28.5

168.95

6774.57

19

0.992

29

172.61

6947.18

13.5

0.942

23.5

132.82

7080.00

13.5

0.942

23.5

132.82

7080.00

14

0.948

24

136.51

7216.51

20

30

180.00

7396.51

19.5

0.996

29.5

176.29

7572.80

13

0.936

23

129.17

7701.97

12.5

0.93

22.5

125.55

7827.52

18.5

0.988

28.5

168.95

7996.47

19

0.992

29

172.61

8169.08

16

XI
16

23

22

16

10

10

15

16

22

22

16

XII

13

11

10

17

16

23

22

16

10

XIII

XIV

10

15

16

22

22

16

Interpretarea gradului de maturizare

In cazul aparitiei temperaturilor negative betonul nu mai este afectat de
inget daca a fost atins gradul de maturizare critic.
Felul
cimentului
Pa 35 (IIA-S
35.5)

Gradul critic de maturizare MK (la +20C) pentru A/C=

0,4

0,5

0,6

0,7

850

1.100

1.400

1.620

P 40 (I 32.5)

750

1.000

1.270

1.500

M k 1270h oC
M M k
1394.50 1270

1600
(ziua a III-a ora

Decofrarea elementelo din beton:

Se poate face doar cand betonul isi suporta propria greutate si eventualele
incarcari tehnologice ce pot aparea.
N / mm 2
Sa se atinga o rezistenta minima de 2.5
in cazul fetelor laterale;

2.5
*100 12.5%
20

M 12.5% 575h 0C

1000
Valoare depasita in ziua a II-a ora

Gradul de maturizare dupa 14 zile

maturizare:

M 8169.08h 0C

correspondent unui nivel de

78.08%
Rezistenta betonului dupa 14 zile este:
Rb

78.08
* 20 15.616 N / mm 2
100