Universitatea Politehnica Timişoara

Facultatea de Construcţii
Departamentul de Căi de Comunicație Terestre, Fundații și Cadastru

REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA
FUNDAȚIILOR

- CURS 5 -

CAUZELE DEGRADĂRII FUNDAȚIILOR

Prof.dr.ing Adrian CIUTINA

 CAPITOLUL IV – CAUZELE DEGRADĂRII FUNDAȚIILOR
§ 4.1 Introducere
 Alegerea sistemului de fundare și a intervențiilor asupra fundațiilor
depinde de natura terenului de fundare, de starea acestuia și de
tipologia suprastructurii.
 La proiectarea și executarea, și intervențiile asupra fundațiilor trebuie
să cunoaștem:
 caracteristicile fizico-mecanice ale terenului;
 capacitatea portantă a straturilor din zona activă;
 nivelul apei subterane;
 agresivitatea terenului și a apelor subterane.

Obs: Până la începutul secolului XX proiectarea construcțiilor se făcea prin metode empirice, iar
terenul de fundare se studia numai în faza executării gropilor de fundație, pe baza experienței
construcțiilor.

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.1 Introducere

 Cedările (accidentele) construcțiilor datorate fundațiilor pot avea mai

multe cauze care pot proveni din:
 cunoașterea insuficientă a terenului de fundare;
 proiectarea necorespunzătoare a fundațiilor (cu considerarea perioadei de
execuție);
 execuția defectuoasă a fundațiilor;
 Întreținerea necorespunzătoare a construcțiilor și a fundațiilor în timpul
exploatării.

Obs: În general, în cazul accidentelor în construcții, nu există numai o singură cauză – de cele
mai multe ori se suprapun mai multe cauze pentru cedare.
La elaborarea expertizelor construcțiilor întotdeauna trebuie să analizăm punctele menționate
mai sus.

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor

 Cauzele principale ale degradării fundațiilor:

 acțiunea agresivă a apelor subterane și a terenului de fundare;

 alegerea unui sistem de fundare necorespunzător;
 supraetajări ale clădirilor existente;
 reducerea capacității portante a terenului prin umezire;
 execuția proastă a fundațiilor (nerespectarea proiectului);
 amenajări de subsoluri noi la clădirile existente;
 realizări de lucrări sub clădirile existente;
 afluirea (eroziunea) fundațiilor la pilele și culeele de poduri;
 efectul vibrațiilor;
 nerespctarea adâncimii de îngheț
 lipsa unor măsuri de precauție la fundarea pe terenuri acvifere;
 plantarea de copaci în jurul construcțiilor.

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.1 Acțiunea agresivă a apelor subterane
și a terenului de fundare
 La întocmirea proiectelor pentru construcții noi sau pentru
consolidarea clădirilor existente trebuie efectuate studii geotehnice care
stabilesc dacă terenul de fundare prezintă stabilitate generală.
 În studiile geotehnice sunt prevăzute în mod obligatoriu următoarele
aspecte:
 stratificația terenului;
 caracteristicile fizico-mecanice ale fiecărui strat;
 nivelul apelor subterane (nivelul maxim);
 agresivitatea apei subterane față de betonul din fundații și armături;
 agresivitatea terenului;
 Zona seismică, conform P100 - 2013.
 Pentru clădirile existente se fac dezveliri ale fundațiilor acestora, unde
sunt precizate dimensiunile fundațiilor și cota de fundare și se fac teste
pentru stabilirea clasei de beton din fundații.
Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR
 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.1 Acțiunea agresivă a apelor subterane
și a terenului de fundare
 Agresivitatea apelor
subterane poate fi de natură:
 Carbonică;
 Sulfatică;
 Mixtă.

 În funcție de tipul de agresivitate se alege tipul de ciment și clasa

betonului pentru realizarea fundației noi sau pentru consolidarea
fundației existente. Clasa minimă pentru betonul simplu este C12/15.

 Este posibil ca în timp terenul și apele subterane să devină agresive

datorită proceselor tehnologice din interiorul clădirii (exemple: industria
chimică, tipografică etc.) prin infiltrarea accidentală în teren, a apelor și
substanțelor chimice utilizate.
Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR
 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.1 Acțiunea agresivă a apelor subterane
și a terenului de fundare
 Pentru betoanele din
elevația fundațiilor de pe
exteriorul clădirilor apare și
fenomenul de îngheț-
dezgheț, clasa de expunere
este XC4+XF1. În acest caz
clasa minimă de beton este
C25/30.
 Dacă elevația este izolată
cu polistiren pe exterior
(izolație sub cota terenului),
atunci XF1 nu se mai
consideră și se poate reduce
clasa betonului la C12/15.
Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR
4.2.1 Acțiunea agresivă a apelor subterane
și a terenului de fundare

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

4.2.1 Acțiunea agresivă a apelor subterane
și a terenului de fundare

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.2 Alegerea unui sistem de fundare necorespunzător

 Alegerea sistemului de fundare se face ținând cont în primul rând de

natura terenului de fundare și în al doilea rând de tipologia sistemului
structural: cadre, diafragme, cadre-diafragme etc..

Exemplu: pentru hale parter amplasate pe terenuri

dificile, unde sunt posibile tasări diferențiate , se pot
alege structuri în cadre prevăzute cu articulații
mecanice. În acest caz tasările diferențiate nu
schimb starea de tensiuni și deformații din structura
construcției.

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.2 Alegerea unui sistem de fundare necorespunzător

 Este de preferat ca la construcțiile cu solicitări mari să fie alese

sisteme de fundare similare.

Exemplu: sală de sport în Franța: Fundarea

stâlpilor a fost efectuată pe piloți (fundare
indirectă), iar tribuna legată de cadrul halei a fost
fundată pe fundații directe pe umplutură. Tasările
mari ale fundației directe au dus la prăbușirea
halei. Datorită modului de lucru diferit a celor
două sisteme de fundare s-a produs schimbarea
de eforturi și tensiuni în cadrul principal al halei.
Problema se putea rezolva prin introducerea unei
articulații mecanice între cadrul halei și tribună,
sau prin realizarea unei fundații pe piloți pentru
tribună.

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.2 Alegerea unui sistem de fundare necorespunzător
 În cazul terenurilor contractile, care au variații de volum, în funcție
de umiditate, se impune alegerea unor fundații adecvate sau adaptate.
 Deoarece la pământurile contractile pot să
apară eforturi de întindere atât la partea
superioară și partea inferioară a elevației, se
introduc două centuri din beton armat, mărindu-se
astfel rigiditatea sistemului de fundare.
 În cazul fundării structurilor în cadre sau cadre-
diafragme, pentru mărirea rigidității infrastructurii
se folosesc rețele de grinzi din beton armat sau
(dacă fundațiile sunt izolate) se leagă între ele cu
grinzi de fundare.
 În cazul fundării construcțiilor pe perne din
balast sau pe umpluturi neomogene, o mare
atenție se va acorda gradului de compactare. Se Fundație continuă pe terenuri
va urmări realizarea unui grad de compactare de contractile prevăzută cu două
95%. centuri din beton armat.
Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR
 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.3 Supraetajări ale clădirilor existente
 În multe cazuri, la construcțiile existente se cere modernizarea prin
supraetajare, extindere, schimbarea destinației. În aceste cazuri,
trebuie verificată structura de rezistență și capacitatea portantă a
terenului și a fundației.
 Dacă presiunile efective pe teren cresc față de situația existentă,
atunci se poate interveni în două moduri:
 prin mărirea capacității portante a terenului de fundare, prin injecții cu diferite
soluții, dacă terenul de fundare permite (nisipuri, nisipuri-prăfoase);
 prin mărirea suprafeței fundației existente, prin sub-betonare, supralărgire.
Obs: În timp, capacitatea portantă a terenului de fundare sub încărcarea construcției crește cu 10-
20% datorită consolidării.

Exemplu: la o clădire cu 2-3 etaje se poate adăuga după 5-10 ani un etaj suplimentar fără a lua
măsuri de consolidare a fundațiilor, deoarece în timp terenul de fundare s-a consolidat. Expertiza
tehnică trebuie să dovedească faptul că fundațiile au fost executate corect, iar capacitatea
portantă a terenului se stabilește prin intermediul studiului geotehnic.

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.4 Reducerea capacității portante a terenului prin umezire
 Pământurile argiloase și loessurile în contact cu apa se înmoaie
ceea ce are ca efect scăderea capacității portante și creșterea tasărilor.
În aceste cazuri, trebuie găsite soluții de remediere a degradărilor
apărute în timp.
 Posibile soluții: scăderea nivelului apelor subterane. În acest scop
se pot executa rețele de galerii pe sub construcții. Acest gen de lucrări
sunt complicate și costisitoare.
Exemplu: orașul Galați este așezat pe loessuri cu grosime mare,
iar nivelul apei subterane în faza de construire (anii 50-60) a
clădirilor era la adâncime mare, în afara zonei active a clădirilor.
În timp, datorită pierderilor de apă din instalațiile tehnico-
edilitare, din reducerea evaporărilor apelor din teren prin
construirea de drumuri, parcaje, etc., nivelul apelor subterane a
crescut, ajungând în zona activă a fundațiilor clădirilor. Din
această cauză s-au declanșat tasări care nu au fost prevăzute în
faza de proiectare (neprevăzute în normativele vechi).

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.4 Reducerea capacității portante a terenului prin umezire

Exemplu – Galați: Datorită umezirii terenului de fundare s-au

produs tasări uniforme de 40-50 cm.
Tasările fiind uniforme n-au afectat structura de rezistență, însă
au apărut riscuri de forfecări ale canalelor, conductelor de apă,
gaze, etc. Pentru a preveni aceste riscuri s-au realizat racorduri
elastice pentru conducte.

4.2.5 Executarea defectuoasă a

fundațiilor

 În timpul executării fundațiilor pot apărea excentricități, lipsă în

barele de armare, dimensiuni diferite de cele oferite în proiect, etc.
 În cazul construcțiilor cu suprastructură din beton armat (cadre,
diafragme), pot apărea excentricități suplimentare de 5-10cm (mai mici
la suprastructuri din prefabricate din beton sau a structurilor din oțel, de
maxim 1-2 cm).
Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR
 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.5 Executarea defectuoasă a fundațiilor

 La executarea săpăturilor, se poate să nu se respecte cota de

fundare și dimensiunile în plan ale fundației. În acest caz capacitatea
portantă a fundației nu mai este corespunzătoare și este periclitată
rezistența și stabilitatea de ansamblu a construcției.
 În multe situații nu este respectată clasa betonului; fie se aduce
din stație un beton de clasă inferioară, fie la turnarea betonului se
toarnă suplimentar, apă, alterând astfel raportul A/C.

 În cazul unor excentricități mari,

dacă acestea sunt descoperite la timp,
se demolează fundația și se toarnă pe
poziția corectă.

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.6 Amenajări de subsoluri noi la construcțiile existente

 În multe cazuri beneficiarul cere proiectantului realizarea unor

subsoluri noi la clădirile existente sau mărirea înălțimii subsolurilor
existente.

 Sub-betonarea se poate realiza din interiorul

sau exteriorul clădirii, pe tronsoane de cca. 1m,
executate în 2 sau 3 faze.

 În cazul clădirilor vecine, cotele de

fundare trebuie să fie identice față de
nivelul terenului.
 În caz contrar vor apărea fisuri în
fundația clădirii învecinate.
Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR
 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.6 Amenajări de subsoluri noi la construcțiile existente

 Pentru realizarea unor fundații

noi la un nivel de fundare mai mic
decât al cădirilor învecinate, trebuie
respectată condiția tangentei:

Exemplu – realizarea unei sub-fundații

pentru adăugarea unui subsol nou, în
cazul vecinătății unei clădiri existente:
talpa fundației sub-betonate trebuie să
fie mai jos decât talpa subsolurilor nou
create cu minim 40-50 cm din condiția
de refulare a terenului de fundare.

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.7 Realizarea de lucrări sub clădirile existente

 În această categorie intră:

 Consolidarea clădirilor vecine;
 Realizarea de galerii de metrou în apropierea sau sub construcțiile existente;
 Realizarea de canale pentru instalații tehnico-edilitare, etc.

 Înainte de executarea lucrărilor de

intervenție, fundațiile clădirilor din vecinătate
se consolidează prin injecții cu diferite soluții,
bazate pe lapte de ciment și silicat de sodiu,
în funcție de natura terenului de fundare.
 Dacă nu se iau măsuri de consolidare a
terenului de fundare, în timp pot apărea
fisuri, crăpături și se pot simți vibrații
transmise de mijloacele de transport
(metrou). Consolidarea terenului de
fundare prin injecții
Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR
 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.8 Afluirea fundațiilor la pile și culee de poduri

 În timpul viiturilor mari, terenul din jurul fundațiilor pilelor și culeelor

de poduri este erodat (spălat) datorită curentului de apă.
 La proiectarea pilelor și culeelor podurilor se face un calcul hidraulic
prin care se stabilesc cota de fundare minimă, luând în considerare
afluirea. Practic cota de fundare a unei pile de pod trebuie să intre în
teren cât înălțimea maximă a unei viituri.
 În cazul consolidării sau refacerii pilelor
de pod (lucrări scumpe care necesită mult
timp) trebuie considerate de la început
soluțiile corecte de fundare.
 Aspectul economic este judecat după
propunerea soluțiilor de intervenție.

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.9 Efectul vibrațiilor

 Fundațiile clădirilor pot fi afectate de vibrațiile produse de mașini sau

de mișcările seismice ale terenului.
 Vibrațiile se transmit foarte bine prin terenurile în care nivelul apelor
subterane este ridicat, deoarece apa este incompresibilă.
 Din cauza vibrațiilor, pot să apară tasări diferențiate la fundații, fisuri,
crăpături, rotiri ale fundațiilor și în cazuri extreme prăbușiri ale unor
elemente nestructurale (pereți de umplutură, chiar pereți portanți).
 În normativele moderne, fundațiile sunt calculate pentru încărcările
dinamice cu coeficienți parțiali de siguranță mari.
 În jurul fundațiilor de mașini și utilaje vibrante și pe talpa acestora se
pot prevedea sisteme de amortizare și de izolare antivibratorie a
fundațiilor și mașinilor.
 În aceste cazuri, fundațiile se execută din beton armat.

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.10 Nerespectarea adâncimii de îngheț

 Toate fundațiile, indiferent de importanța construcțiilor trebuie să

respecte adâncimea de îngheț. Aceasta reprezintă izobara 0+10cm.
 În România cotele de îngheț variază între 70 și 115 cm - ex. orașul
Timișoara are adâncimea de îngheț de 70cm, Miercurea Ciuc 115cm.

 În cazul nerespectării adâncimii de îngheț, apa și terenul îngheață, iar

prin topirea lentilelor de gheață terenul de fundare de sub construcții se
înmoaie și apar tasări diferențiate care dau naștere la fisuri și crăpături
în construcție.

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.11 Lipsa unor măsuri de precauție la fundarea pe
terenuri acvifere

 Proiectarea construcțiilor trebuie să țină cont de procesul tehnologic

care urmează să se desfășoare în interiorul construcției.

Exemplu: la o construcție realizată sub forma unui ”T” întors, fără rosturi de tasare, în timp s-a
constatat că au apărut fisuri între corpul înalt și cele două laterale.
Prin măsurători și repere s-a constatat că zona centrală s-a ridicat cu 7cm datorită înghețării
pământului și a apei în zona unei camere frigorifice, neizolate corespunzător.

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 § 4.2 Cauzele degradării fundațiilor
4.2.12 Plantarea copacilor în jurul construcției

 Plantarea copacilor în jurul construcțiilor care nu au fundații

corespunzătoare (ex. cotă de fundare necorespunzătoare, fundații din
zidărie de cărămidă, beton de calitate slabă etc.) poate afecta local
fundația și suprastructura clădirilor.
 În timp, rădăcinile copacilor pătrund sub trotuare și sub fundațiile
clădirilor învecinate, iar prin mărirea volumului induc fisurări și
denivelări ale trotuarelor și clădirilor.
 În același timp, pomii din jurul construcțiilor absorb apa din teren,
care similar poate conduce la degradări ale fundațiilor și construcțiilor.

 Dintre speciile de arbori care pot genera degradări ale construcțiilor

se pot menționa: salcâmul, teiul, pomi ornamentali etc.).

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR