Master: TEHNOLOGIA ȘI MANAGEMENTUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII

Disciplina: PATOLOGIA CONSTRUȚIILOR

TEMĂ REFERAT
DEGRADĂRI ALE FUNDAȚIILOR
( tipuri, cauze și tehnologii de remediere)

Realizat: Racoviță Andrei

Cimbir Vasile
Voicilaș Lucian-Vasile

An universitar 2020-2021
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

I. CE SUNT DEGRADĂRILE LA O CONSTRUCȚIE ?

Degradările se definesc ca fiind pierderea caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor
de construcție, din care sunt realizate elementele din subistemele sau sistemele unei clădiri
care, ca urmare a acțiunii unor factori agresivi proveniți din defecțiunile aferente fazelor de
proiectare, execuție, exploatare sau / și a mediului ambiant, afectează rezistența și
rigiditatea acestora, fară a produce însă scoaterea din exploatarea parțială sau totală a
cladirii.
Sunt considerate degradări:

- fisurarea, desprinderea, ruperea placajelor, finisajelor, decorațiilor pereților,

fațadelor;

- rețele de fisuri în tencuială, difuze, dese și neregulate, cu deschidere de 2 mm;

- fisuri izolate cu dechidere mică ( 1-2 mm ), nestrăpunse, în zidăria și betonul

elementelor structurale;

- fisuri străpunse cu deschidere mare în pereții nestructurali;

 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

II. TIPURI DE DEGRĂRI ALE FUNDAȚIILOR CONSTRUCȚIILOR

1. Degradarea caracteristicilor mecanice ale materialelor din care este alcătuită fundația, datorată:
a. caracteristicilor materialului pus în operă;

b. factorilor care depind de terenul de fundare:

- natura și comportarea terenului, agresivitatea terenului şi a apelor

subterane;
- regimul de precipitații;
- variația regimului de umiditate naturală;
- variația nivelului apelor subterane;
- variația temperaturii mediului înconjurător;
- ciclurilor îngheț - dezgheț;

c. creșterea vegetației;
2. Degradarea fundației, prin diminuarea capacității portante a terenului de fundare, datorată:
a. amplasării construcției pe terenuri dificile: compresibile, cu contracții şi umflări mari
( PUCM ), sensibile la umezire ( PSU );

b. creşterii sau / şi scăderii nivelului apei subterane;

c. pierderea stabilității, datorită deformării terenului, manifestată prin tasări şi rotiri ale
fundațiilor;

d. prăbuşirilor locale, cauzate de cedarea locală a terenului datorită unor accidente

locale (caverne, hrube, ai căror pereți au cedat prin umezire);
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

3. Degradarea datorată unor factori cauzali:

a. Proiectarea / conceperea sistemului de fundare:

- utilizarea unor sisteme constructive inadecvate tipului de teren și structură;

- nerespectarea adâncimii de fundare rezultată din condiția de situare a tălpii fundației

sub adâncimea de îngheț sau încastrare a fundației în terenul bun de fundare;

- neconformarea fundației pentru pământurile cu comportament special;

- inexistența unui sistem de hidroizolare;

- neconsiderarea influenței unei construcții învecinate şi a efectelor care decurg din aceasta;
b. Execuția fundațiilor:

- excentricități rezultate din nerespectarea proiectului (dacă acesta a existat);

- nerespectarea cotei tălpii fundației sau adâncimii de fundare;

c. Exploatare necorespunzătoare:

- supraetajări sau schimbări de destinație, fără considerarea comportamentului spațial al construcției;

- executarea de lucrări în imediata vecinătate fără a se studia influența acestora asupra construcției vechi;

- întreținerea deficitară a instalațiilor purtătoare de apă;

- lipsa reparațiilor la sistemele de preluare și evacuare a apelor pluviale;

 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

III. CAUZELE DEGRADĂRILOR ALE FUNDAȚIILOR CONSTRUCȚIILOR

1. Degradări datorate materialelor constituiente
A. Fundații din zidărie de piatră
Cele mai frecvente dintre formele de degradare ale acesteia:
- Fisurarea - este o formă de degradare a pietrei care implică ruperea legăturilor
dintre particulele componente;
- Ruperea - formă de degradare a pietrei care implică separarea unor părți a unui
masiv și care poate avea loc perpendicular sau paralel cu suprafața pietrei;
- Eroziunea - este o formă de degradare ce conduce la deteriorarea suprafeței prin
piederea de material sau pierderea coeziunii materialului;
- Colonizare biologică - datorată microflorei ( ciuperci, alge, licheni ), bacteriilor
sau plantelor;

B. Fundații din zidărie de cărămidă

Zidăria trebuie considerată ca și un material compozit format din cărămidă și mortarul

utilizat. Degradările cele mai frecvente apar tocmai datorită dezintegrării mortarului.

Degradarea materialului compozit este datorată mai multor fenomene de degradare:

- Degradare fizică - cauzată de variațiile de temperatură, foc, îngheț-dezgheț,
eroziune datorată apei, coroziune datorată eventualelor elemente metalice înglobate;
- Degradare fizico-chimică - cauzată de umflarea din absorbția de apă, de
presiunile de cristalizare sau de hidratare din pori la cristalizarea sarurilor sau
hidratarea cristalelor;
- Acțiunile mecanice asupra zidăriei - cauzează concentrări de tensiuni în zona de
acțiune ( de întindere sau compresiune ) care se materializează în fisuri, crăpături,
găuri. Aceste efecte pot fi intensificate de vibrațiile din trafic sau șocuri.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

C. Fundații din beton simplu și beton armat monolit

Fundațiile din beton simplu pot prezenta degradări ca

fisuri și crăpături datorate:

- fie tasărilor diferențiate ale terenului de fundare

(apar forțe de forfecare în masa betonului);

- fie depășirii rezistențelor la compresiune și

întindere datorate creșterii încărcărilor transmise de
suprastructură; Crăpături într-o fundație din beton simplu datorate eforturilor Crăpături într-o fundație din beton simplu datorate
de forfecare produse de tasările diferențiate ale terenului de strivirii locale a betonului
Fundațiile din beton armat pot prezenta următoarele fundare
degradări:

- fisuri și crăpături datorate tasărilor diferențiate sau

creșterii încărcărilor fără ruperea armăturilor;

- crăpături și rupturi datorate tasărilor diferențiate sau

creșterii încărcărilor cu ruperea armăturilor;

- exfolieri ale stratului de acoperire cu beton datorat

fenomenului de îngheț-dezgheț;

- corodarea armăturilor de rezistență ca urmare a

degradării stratului de acoperire cu beton sau al atacului
chimic al apei; Exfolierea stratului de acoperire de beton și corodarea armăturilor
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

2. Degradări datorate terenului de fundare

Degradarea construcției datorită contracției pământurilor argiloase active
A. Amplasarea construcției pe terenuri dificile

Pământuri cu umflări și contracții mari ( PUCM )

Contracție volum de pământ în
Cunoscute și sub denumirea de pământuri contractile, expansive zona mediană conducând la
sau active, sunt pământuri argiloase care prezintă proprietatea de a- apariția de fisuri și crăpături în
și modifica sensibil volumul la variații de umiditate. “A”

Cauzele producerii unor variații însemnate de volum a pământu-

rilor, care pot conduce la degradări ale construcțiilor, sunt:

- existența în zona de suprafață a unor argile active,

susceptibile de umflări și contracții mari;

- producerea unor variații importante de umiditate ca

urmare a condițiilor climatice sau a altor cauze ( surse puternice de
umezire sau uscare, evapotranspirația vegetației );

Colțurile însorite se tasează

conducând la apariția de fisuri și
crăpături în “V”
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Una din sursele importante de producere a uscării pământului prin

absorbția umidității din pământ este amplasarea vegetației în
vecinătatea construcției prin efectul de asecare produs de copaci.

Uscarea pământului conducând la apariția unor fisuri înclinate în

zonele din vecinătatea arborilor.

Degradarea construcției datorită efectului vegetației - uscarea pământului

Degradarea construcției datorită umflării pământurilor argiloase active

Presiune de umflare ( Pu ) poate depăși de două ori presiune efectivă ( Pef) cu

care descarcă fundația pe terenul de fundare.

Umflarea stratului de pământ în zonă de mijloc conducând la apariția de fisuri și

crăpături în “V”
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Amplasarea copacilor în apropierea unei construcții Degradarea construcției datorate amplasării arborilor în vecinătatea construcțiilor

Tăierea copacilor fără dezrădăcinarea lor poate aduce

degradări asupra fundațiilor și structurii astfel:

- creșterea diametrului sau rădăcinilor conduce la

apariția unor împingeri orizontale / verticale asupra
construcției conducând la apariția unor tasări diferențiale
maxime în imediata vecinătate a trunchiului;

- uneori se pot semnala și deplasări pe orizontală

până la 5 cm; În pereții construcției apar fisuri înclinate ( în sus ) și fisuri și crăpături la partea superioară a
fundației.
Amplasarea construcției pe terenuri deformabile

Terenuri cu materiale organice Umpluturi

În această categorie de pământuri încadrăm în primul rând
pământurile biologice active care reprezintă depuneri recente Degradarea construcției datorate amplasării parțiale pe umplutură în pantă
a căror formare este încheiată sau în curs de încheiere.

Degradarea construcției datorate amplasării pe un teren continând lentile de pământ organic Apariția de tasări conducând la
apariția de fisuri și crăpături

Apariția unor deformații mari în

timp tasări și rotiri care implică
dezvoltarea unor degradări
semnificative.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

B. Apa în pământuri
Apa subterană are un rol important în comportarea construcțiilor.
Ridicarea nivelului apei subterane
Efetul acesteia poate fi resimțit în mai multe moduri:
Variația nivelului apei subterane Ridicarea nivelului apei subterane conduce în primul rând la creșterea
umidității pământului și apariția umflării volumului de pământ argilos
Coborârea nivelului apei subterane situat la suprafața terenului.

Pentru pământurile argiloase cât și nisipoase un efect al coborârii

nivelului apei subterane este creșterea greutății volumice în zona de
coborâre a nivelului apei subterane ( zonă saturată cu apă capilară ) și
producerea unei consolidări a pământului ( tasare prin subsidență ).
Degradarea construcției datorate coborârii nivelului apei subterane
Fenomenul de umflare se manifestă cu cea mai mare intensitate ( Pu ) în
zona de mijloc a fundației. Dacă aceste procese de umflare sunt mai mari
decât presiunea efectivă ( Pef ) transmisă de talpa fundației terenului, se
produce ridicarea construcției.

Apariția unei fisuri

înclinate în formă de
“V” funcție de
rigiditatea peretelui
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Ridicarea nivelului apei subterane de-a lungul existenței unei Pentru pământurile sensibile la modificarea umidității prafuri,
clădiri poate conduce la fenomene de igrasie greu de combătut și luturi prăfoase, pământuri organice, ridicarea nivelului apei
îndepărtat. subterane poate conduce la înmuierea pământului și la apariția
unei înclinări ( tasări neuniforme ).

Migrarea apei din terenul de fundare

Degradarea construcției datorate ridicării nivelului apei subterane

Supraumezirea infrastructurii datorită

ridicării nivelului apei subterane
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Eroziunea stratelor de pământ sub acțiunea apei în mișcare Eroziunea unui taluz

Există situații când datorită unui curent de apă în mișcare pe un

teren în pantă, format din pământuri nisipoase ( fine, mijlocii, fine
- prăfoase ) apare o tasare neuniformă a construcțiilor ( înclinare )
în special când acestea au o rigiditate mare.

Situația apare atunci când particulele minerale antrenate pot fi

pompate în porii terenurilor din avalul amplasamentului.

Procesul de antrenare a particulelor de material din structura

naturală de către apa subterană este sufozia și apare atunci când în
timpul filtrării viteza depășește viteza critică.

Procesul apare în depozitele nisipoase sau de terasă și poate avea

Mecanismul de producere a eroziunii prin acțiunea apei
ca efect crearea de goluri ( o stare de afânare ) pe direcția liniilor
de curent situate sub nivelul hidrostatic.

Procesul de eroziune al stratelor de pământ datorită apei apare și

în cazul în care un strat de rocă se găsește deasupra unui strat mai
compresibil.

Eroziunea taluzului format din pământuri, conduce la fisurarea

rocii și la apariția degradărilor în fundația construcției existente.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Infiltrații de apă din conducte sau canalizări degradate Efectul scurgerilor de apă în terenul de fundare poate fi:

Tasarea unor zone ale construcției datorată scurgerilor - înmuierea pământurilor coezive prin aflux de apă (a);
de apă în terenul de fundare provenită din degradarea
canalizării. - crearea unor goluri în terenul de fundare datorită circulației apei dispre
fundație spre drenuri sau canale, concomitent cu înmuierea terenului de fundare (b);

- umflare pământuri cu umflări și contracții mari ( PUCM);

Efectul scurgerilor de apă din canalizări sau sisteme de dranare

Un efect important asupra terenului de fundare îl pot avea

scurgerile din drenuri vechi, conducte deteriorate în zona a b
de racord.

Tasare datorată scurgerilor de apă din conducte deteriorate

 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Agresivitatea apei subterane

Reziduurile chimie rezultate din procesele tehnologice În funcţie de tipul de agresivitate, se alege tipul de ciment şi clasa betonului
industriale ( soluțiile de acid sulfuric sau acid fluorhidric ) pot pentru realizarea fundaţiei noi sau pentru consolidarea fundaţiei existente. Clasa
provoca umflarea terenurilor care în mod curent nu prezintă minimă de beton simplu este C12/15.
creșteri importante de volum la sporirea umidității.

XC4 - alternanță umezire-uscare

XF1 - suprafețe ale betoanelor.
moderat saturate cu apă, fără agenți
de dezghețare.
XC2 - Suprafețe ale betoanelor
moderat saturate cu apă, cu agenți
de dezghețare.
Iaşi
Prezența unor astfel de fluide se poate datora atât unor surse
exterioare construcției cât și exfiltrațiilor provenite din construcție
și chiar din interiorul infrastructurii.
Acțiunea acestor fluide poate să conducă la:
Pentru betoanele din elevaţia fundaţiilor de pe exteriorul clădirilor apare şi
- atacarea materialelor din componența infrastructurii (degradări fenomenul de îngheţ-dezgheţ – clasa de expunere este XC4 +XF1. În acest caz,
ale betonului, ale zidăriei, ale mortarului din zidărie, distrugerea clasa minimă de beton este C25/30.
eventaulelor protecții impermeabile);
Dacă elevaţia este izolată cu polistiren pe exterior, atunci XF1 nu se mai ia în
- reacții chimice cu pământul de sub talpa fundației, care pot considerare (izolaţie sub cota terenului) şi se poate folosi chiar C12/15.
provoca umflarea pământului și ridicarea fundațiilor,
infrastructurii, structurii de rezistență a construcției.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Efectul înghețului aupra pământului

Modificările de volum pe care le suportă terenul din zona de îngheț ( 10-30% ) pot conduce la
exercitarea unor presiuni verticale asupra fundației și producerea unor defecte ale fundațiilor.

Acestea se produc în special când adâncimea de fundare este mai mică decât adâncimea minimă
de îngheț, în pământuri foarte sensibile la îngheț: prafuri, nisipuri fine prăfoase etc.

Efectul înghețului poate să se exercite și asupra materialului fundației.

Toate fundațiile, indiferent de importanța

construcțiilor, trebuie să respecte adâncimea de
îngheț. În România, cotele de îngheț variază între
70 și 115 cm.

Exemplu: Timișoara, Oradea -70 cm; Miercurea-

Ciuc - 115 cm, în funcție de izobara 0 ( teritoriul
țării este împărțit în mai multe zone).

Apa și terenul îngheață, iar prin topirea

lentilelor de gheață, terenul de fundare de sub
construcții se înmoaie și apar tasări diferențiate
care dau naștere la fisuri, crăpături etc.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

C. Ațiuni antropogene asupra terenului de Vibrațiile se transmit foarte bine prin terenurile în care
fundare nivelul apelor subterane este ridicat, deoarece la presiuni mici
Vibrațiile apa este incompresibilă.
Vibrațiile pot fi induse în pământ din efectul mai multor
surse: Din cauza vibrațiilor, pot să apară tasări diferențiate la
fundații, fisuri verticale, crăpături, rotiri ale fundațiilor și chiar
- surse de suprafață: mașini, circulație rutieră, utilaje prăbușiri a unor elemente structurale sau nestructurale.
grele folosite la fundații speciale,compactări, explozii, De obicei, fundațiile sunt calculate la solicitări sporite cu
cariere, etc; coeficienți dinamici și sunt executate din beton armat.

- surse de adâcime: prăbușirea bolților golurilor de mină, În jurul fundațiilor de mașini și pe talpa acestora sunt
seism, baterea piloților, etc; prevăzute sisteme de amortizare, de izolare antivibratoare a
fundațiilor și mașinilor.

Prăbușirea golurilor de mină

Efectul apare de mare importanță în regiuni miniere. Prăbușirea galeriilor de mină

Dacă grosimea stratelor acoperitoare este mare,

încărcarea suplimentarp adusă de construcție este relativ
mică iar riscul de prăbușire este mic.

Dacă exploatarea se găsește la o adâncime relativ mică,

iar straturile anterioare sunt constituite din pământuri
slabe, există riscul ca supraîncărcarea terenului să
producă prăbușirea materialului, fenomen care ca efect
tasarea și scunfundarea / prăbușirea surprafeței terenului
și surparea unei părți din construcție.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

3. Degradări datorate execuției și exploatării construcției

Cercetarea / cunoașterea insuficientă a terenului de fundare Castelul Banffy – deplasări ( tasări

și rotiri ) ale turnului orologiului
Investigarea unui amplasament este procesul prin care se obțin datorate amplasării fundațiilor pe
informații relevante geologice, geotehnice, precum și de altă fostul șanț de apărare al cetății.
natură, care influențează proiectarea sau execuția unei construcții.

Deoarece depunerea particulelor este neregulată, pământurile sunt

foarte variabile, și de multe ori au proprietăți care nu sunt de dorit
Cedarea prin poansonare
din punctul de vedere al unei structuri propuse.

Prin urmare, apar probleme geotehnice care necesită, pentru

soluționarea acestora, cunoașterea parametrilor geotehnici.

Exemple: Fundația pătrunde în teren

ca un piston, fără a se
- Existența în terenul de fundare a unor zone produce însă angajarea
mlăștinoase, turbe, gropi de gunoi, șanțuri de apărare etc pot pământului din jur și fără
favoriza deplasări ( tasări și rotiri ) cu o extindere mică în plan și a se forma o suprafață
pe verticală, uneori greu de depistat pe amplasament. distinctă de alunecare.

- Existența unor strate de consistență moale sub o crustă

de pământ tare care poate să se rupă ( prin poansonare ) poate
avea ca urmare scufundarea fundației și apariția unor tasări
diferențiale.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Degrădări datorate supraîncălcării zonei de colț

Erori la executarea fundației

Erori la amplasarea pe teren a construcțiilor care se

transformă în degradari prin:

- apariția unor momente suplimentare pe talpa fundației,

supraîncărcarea zonei de colț, uneori chiar înclinarea
fundației;
Degrădări datorate adoptării adâncimii de fundare necorespunzător

Erori în dimensionarea în plan a fundației și erori de

adaptare a adâncimii de fundare se transformă în degradări
prin:

- micșorarea capacității portante a terenului de fundare;

Degrădări datorate de pierderea capacității portante a terenului de fundare

Erori la alegerea materialelor potrivite execuției fundațiilor
în condiții de durabilitate
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Lipsa sau greșeli în realizarea hidroizolațiilor la fundații Fenomenul se asociază cu apariția unor pete, macerarea
și caderea tencuielii.
Lipsa hidroizolației orizontale / verticale la fundații are ca principal efect
ascensiunea capilară a apei subterane în pereții parterului, supraumezirea
Fenomene de migrație a apei înspre construcție și apariția igrasiei
peretelui, micșorarea capacității portante a zidăriei prin fenomenul de
înmuiere, apariția igrasiei în pereții interiori și exteriori.

Supraumezirea pereților se datorează fenomenului de ascensiune capilară a

apei din porii pământului dar și celui de migrație laterală a apei.

S-a pus în evidență faptul că debitul cel mai mare care umezește fundația și
zidăria apare din migrația laterală a apei, presiunile efective transmise de talpa
fundației terenului de fundare micșorând tensiunile de sucțiune care conduc la
migrarea pe verticală a apei.

Procesul de umezire a pereților

 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Concepția greșită a ansamblului structural

Pot apărea numeroase situații în care o concepție structurală

greșită poate conduce la apariția unor degradări la fundații:
b. Prezența rosturilor de tasare
a. Lipsa rosturilor de tasare

Situația poate să apară în numeroase cazuri. Astfel în cazul extinderii unei
construcții, rezemarea elementelor construcției noi ( planșeu, pereți ) pe
peretele construcției existente poate duce la supraîncărcare a fundației,
neadaptată preluării unor încărcări mai mari ( uneori dublarea acestora ).
Se produce o tasare de tip “șa” a fundației, funcție de natura terenului de
fundare
Amplasarea unei clădiri noi lângă una veche, poate duce la apariția unei
tasări importante a fundației construcției vechi, în vecinătatea cele noi.
În același timp, construcția nouă se tasează mai mult în partea opusă, în
zona de teren care nu a fost supusă deformațiilor din acțiunea construcției
vechi.

Tasarea datorată încărcărilor diferite Distribuția presiunilor de contact în cazul rosturilor, pentru terenuri de fundare

argiloase nisipoase
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Transformări interioare cu dirijarea incorectă a încărcărilor la fundații Suplimentarea presiunilor pe talpa fundației

În cazul executării unor supraetajări este posibilă amplasarea unor grinzi

de planșeu cu descărcare pe pereții interiori, uneori cu fundații de mică
adâncime.

Repartizarea presiunilor pe baza fundației poate conduce la apariția unei

deformații a terenului cu apariția unor fisuri înclinate în perete.

Adăugarea unor corpuri suplimentare și rezemarea acestora pe fundațiile

existente condue la suplimentarea presiunilor pe talpa fundației și apariția
întinderii.
Supraetajarea construcției, cu creșterea eforturilor la nivelul fundației
Transformări exterioare cu dirijarea incorectă a încărcărilor la fundații

În cazul supraîncărcării, încărcările suplimentare din extinderea pe

verticală a construcției vor duce la creșterea încărcărilor pe talpa
fundației și posibilitatea apariției unor tasări neuniforme în lungul
construcției.

În cazul construcțiilor înalte apare ca imăportantă și contribuția

sarcinilor orizontale ( vânt, seim ), care conduc la apariția unor tensiuni
de contact neuniforme pe talpa fundației.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Consolidări structurale greșite Distribuția presiunilor de contact pe talpa fundației

a. Subzidiri excentrice

Această soluție poate apărea datorită aplicării unei tehnologii

greșite, a unui proiect greșit sau existenței unor elemente care
împiedică extinderea fundației ( canalizare, construcții vecine ).

Datorită încărcărilor excentrice por apărea momente care

conduc la o distribuție trapezoidală a presiunilor de contact pe
talpa fundației apărând înclinări ale fundației și deplasarea
peretelui ( rotiri ).

Prăbușirea blocurilor de zidărie din fundație

b. În timpul executării săpăturii pentru subzidiri pe
adâncimi / lungimi mari, fără asigurarea unei sprijiniri
corespunzătoare

Poate apare o rotire a întregului sistem ( subzidire - fundație -

perete ) care conduc la desprinderea blocurilor din fundația veche
care se pot prăbuși, antrenând și zone din peretele de calcan și
planșeu.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )
Suprapunerea efectelor pe talpa fundației
c. Subzidiri executate în vecinătatea fundației existente

Conduc la supraîncărcarea terenului și producerea unor tasări

suplimentare a fundației construcției existente.

Datorită rotirii peretelui supraîncărcat apar fisuri verticale în

zonele panoului.

Se impune verificarea presiunilor pe talpa fundației cu luarea în

considerare a suprapunerii efectelor ( la o adâncime elementară
de 5-10 cm ).

d. Schimbarea sistemului static al structurii Schimbarea sistemului static al structurii, prin care se urmărește descărcarea fundației

Această metodă este avantajoasă atunci când se constată că

fundația este într-o stare bună ( nu există fisuri ) și deformația
se datorează cedării terenului.

Metoda poate fi dezavantajoasă în cazul în care presiunile

acceptabile la talpa fundației le depășesc pe cele admisibile
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

IV. TEHNOLOGII DE REMEDIERE ALE FUNDAȚIILOR CONSTRUCȚIILOR

Fundații continue sub pereți
1. Subzidire ( sub-betonări ) ale fundațiilor existente din beton

Folosirea metodei se recomandă să fie limitată la adâncimi mai mici

de 2 - 2.5 m.

În cazul în care este justificată economic ( pentru încărcări mari ) ea

poate fi executată și la adâncimi mai mari dar de evitat în cazul
pământurilor contractile și când nivelul aperi subterane este ridicat.

Subzidirea se realizează în două etape:

- se sapă şi se betonează pe tronsoane scurte de 1 m de tip A;

Ordinea de realizare a tronsoanelor sa subzidirea continuă a fundațiilor
- se sapă şi se betonează pe tronsoane scurte de 1 m de tip B;

La clădirile cu încărcări mari, sub-betonarea se poate realiza în trei etape.

Sub-betonarea fundaţiilor se impune în cazul supraetajării construcţiilor sau

schimbării destinaţiei acestora, de exemplu, o clădire de locuit se transformă
în depozite.

Clasa betonului din sub-betonare este minim C12/15; ea se alege în funcţie

deagresivitatea apelor subterane şi a terenului de fundare.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )
2. Subzidire (sub-betonări) ale fundațiilor existente din cărămidă
La foarte multe construcţii vechi, fundaţiile sunt executate din zidărie de
cărămidă.

Încazul acestor fundaţii, pentru preluarea eforturilor de întindere datorate

tasărilor diferenţiate se prevă de obicei pe exteriorul clădirii centuri din
beton armat așezate pe tronsoanele de sub-betonare și care să conlucreze cu
fundaţia veche pe 5 -10 cm.

În cazuri deosebite (cu încărcări mari) carcasa de armătură din centură se

ancorează de fundaţia existentă.

Când se stabileşte soluţia de proiectare şi consolidare a fundaţiei se au în

vedere condiţiile din teren şi întotdeauna se urmăreşte eliminarea cauzelor
care au dus la degradarea fundaţiilor, execuţia cât mai simplă şi sigură.
Înainte de subzidire După subdizire După subdizire
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

3. Supralărgiri ale fundațiilor existente din cărămidă

Sunt multe cazuri când fundaţiile clădirilor existente au o cotă de 
fundare corespunzătoare, dar capacitatea portantă a terenului
este depăşită, sau datorită tasărilor diferenţiate sunt fisuri,
crăpături şi chiar dislocări
În acest caz, este mai economic să centurăm fundaţiile la nivelul
tălpii sau cel puţin la nivelul cotei de îngheţ.

La clădirile uşoare, centurarea fundaţiilor se poate face pe o singură

parte (asimetric), iar la clădirile cu încărcări mari centurarea se face
pe ambele părţi.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

4. Realizarea de reazeme intermediare din piloți armați

Aceste soluţii se folosesc în special la clădirile vechi cu

încărcări foarte mari. De obicei piloţii sunt prefabricaţi din tuburi
de beton armat executaţi din tronsoane cu lungimea de 1 m.

Piloţii se introduc în teren prin presare cu utilaje speciale

de mici dimensiuni care pot să încapă şi în subsolul construcţiilor.

Piloţii, în funcţie de situaţia din amplasament, pot fi

dispuşi pe o singură parte a fundaţiei sau pe ambele părţi.
Distanţa l dintre grupurile de piloţi se
stabileşte în funcţie de încărcările de la
suprastructură şi capacitatea portantă
a piloţilor.

Aceste soluţii au fost mult utilizate şi O variantă simplificată este dacă în locul
sunt folosite în Franţa. piloţilor se folosesc blocuri din beton
simplu sau beton armat.
În prima fază, se introduc prin presare
tronsoane de piloţi ( tuburi din beton Legătura dintre cele două blocuri se poate
armat). face cu grindă din beton armat sau metalică
( profil metalic) la nivelul tălpii fundaţiei
În faza a doua se introduce carcasa de existente sau în apropierea cotei
armătură şi se toarnă beton. trotuarului.

În faza a treia se realizează consolele

sau grinzile de beton armat care fac
legătura cu fundaţiile existente.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Fundații izolate sub stâlpi

1. Consolidarea prin cămăşuire sau cimentare
În multe situaţii, fundaţiile clădirilor existente s-au degradat în
timp datorită agresivităţii apelor subterane şi a terenului, datorită
unor explozii sau cutremure.

O altă cauză o poate constitui supraetajarea clădirilor existente

sau schimbarea destinaţiei acestora.

În aceste variante, încărcările pe fundaţii cresc şi capacitatea Sunt situaţii când în urma unor explozii sau agresivităţii apelor subterane şi a
portantă a acestora devine insuficientă. terenului, corpul fundaţiei fie este fisurat, fie este degradat într-o proporţie foarte
mare.

În funcţie de încărcările suplimentare aduse pe fundaţii, se pot face În aceste situaţii, se realizează cămăşuirea pe exterior a fundaţiei, iar fisurile din
şi conectori între blocul de fundaţie şi armăturile de consolidare. corpul fundaţiei se consolidează prin injectare.

Conectorii se pot realiza la fiecare treaptă şi chiar la nivelul Această situaţie se poate întâlni la clădirile din industria chimică, în cazul
cuzinetului. construcţiilor care adăpostesc tipografii etc.

În cazul în care este necesară consolidarea stâlpilor de la

suprastructură, iar fundaţiile clădirii existente nu trebuie
consolidate, în mod obligatoriu este necesară cămăşuirea
cuzinetului ca în figura alăturată pentru a se realiza legătura dintre
stâlp şi fundaţie în vederea transmiterii corecte a încărcărilor de la
suprastructură la infrastructură.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

2. Consolidarea prin supralărgirea tălpii fundaţiei

În cazul unor încărcări noi mari venite de la Supralărgiri ale fundaţiilor în cazul pilaştrilor (stâlpilor) din zidărie de cărămidă.
suprastructură este necesar să se realizeze o conlucrare
mai bună între zona consolidată a fundaţiei şi a terenului În cazul construcţiilor vechi din zidărie de cărămidă, sunt situaţii când se impune
de fundare. supralărgirea fundaţiilor existente fie datorită degradării lor, fie datorită creşterii
încărcărilor la nivelul fundaţiilor.
Dimensiunile fundaţiei finale sunt mai mari decât dimensiunile
fundaţiei consolidate.

Tehnologic, consolidarea se face pe două laturi; prima fază

numai faza de sub-betonare, iar în a doua fază se realizează
consolidarea pe celelalte două laturi.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

3. Subzidirea fundaţiilor stâlpilor

Se face când este necesară mărirea suprafeţei fundaţiei, deci mărirea capacităţii
portante a fundaţiei. Atât fundaţia, cât şi stâlpul, nu au nevoie de consolidare.

Pentru sub-betonarea fundaţiilor, este necesar să se descarce stâlpul, realizându-se

sprijiniri de la parter sau subsol, în funcţie de situaţie.

Sub-betonarea se poate face în două sau trei faze: în faza I pe 1/3 sau 1/4 sau 1/2
din fundaţie, iar în faza a II-a, pe cealaltă jumătate.

Clasa de beton şi tipul de ciment de la sub-betonare se alege în funcţie de

agresivitatea apelor subterane sau a terenului.

Fundații pe piloți
În multe cazuri, încărcările la suprastructură cresc şi fundaţiile pe piloţi
existente nu mai au capacitatea portantă corespunzătoare preluării noilor
încărcări.

Piloţii pentru consolidare de obicei se realizează la faţa locului,

folosind diferite tehnologii de turnare cu tub de protecţie sau
utilizarea noroiului bentonitic.

Nu se folosesc piloţi prefabricaţi introduşi prin vibrare sau şocuri

deoarece pot să afecteze clădirile din vecinătate sau fundaţia clădirii
ce urmează a se consolida.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Consolidare teren de fundare

În prima fază se execută injecţiile de tip 1 lângă fundaţie pe direcţia verticală, la
Există situaţii când fundaţiile existente se află într-o stare foarte bună, distanţă de cca 2 m.
dar capacitatea portantă a acestora nu pot prelua noile încărcări.
În faza a II-a, injecţiile de tip 2 înclinate şi decalate faţă de tipul 1 (intercalate).
În această situaţie se recurge la consolidarea terenului de fundare, de
obicei prin injecţii cu diferite soluţii. Se pot folosi pentru injectare tuburi din material plastic perforate parţial şi
prevăzute cu manşete din cauciuc care rămân pierdute în teren sau se pot folosi
Injecţiile în terenul de fundare sunt foarte eficiente în cazul tuburi metalice cu diametrul de 1 – 2 ţoli, ascuţite la vârf şi perforate pe lungimi
pământurilor necoezive şi în cele semicoezive (prafuri nisipoase, de 1 - 1,5 m în zona acestuia.
prafuri argiloase). Nu dau rezultate bune injecţiile în terenuri
argiloase
Totuşi, la ora actuală s-au dezvoltat tehnologii care realizează
injecţiile soluţiilor la presiuni de 2- 3 atmosfere sau mai mari.

Acestea produc fracturarea terenurilor argiloase, înanumite condiţii
controlate putându-se obţine rezultate corespunzătoare.

Injecțiile se realizează de obicei din lapte de ciment la care se mai

adaugă silicat de sodiu.
 Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Aceste tuburi se introduc în teren prin batere sau vibrare după

care se injectează o soluţie de lapte de ciment sau silicat de sodiu
(sticlă solubilă).

Injecţiile contribuie atât la mărirea capacităţii portante a

terenului, cât şi la impermeabilizarea acestuia. Soluţiile injectate
pătrund în porii terenului de fundare, legând particulele de fază
solidă, formând în final zone compacte şi impermeabile.

La construcţii vechi, cu fundaţii din cărămidă, aşezate pe grătare

şi piloţi din lemn, în timp, datorită variaţiei nivelului apelor
subterane, piloţii au putrezit şi sub pereţii portanţi au rămas
goluri care au dat naştere la tasări, fisuri şi crăpături în pereţii
portanţi.
Consolidarea terenului și a fundației în acest caz se face tot
prin injecții, în special cu lapte de ciment și bentonită.
Degradări ale fundațiilor ( tipuri, cauze și tehnologii de remediere )

Mulțumim
pentru atenție