1. Ce nelegei prin structura de rezisten a unei construcii? Rolul ei?

Structura de rezistenta reprezinta un ansamblu de elemente (stalpi, grinzi, pereti, plansee etc.), aranjate in asa fel
incat sa asigure preluarea si transmiterea incarcarilor ce actioneaza asupra ei, fara sa pericliteze siguranta si
integritatea cladirii. Aceasta are in componenta doua parti, care se diferentieaza prin raportare fata de nivelul
solului.

2. n ce const evaluarea i colectarea ncrcrilor exterioare ce acioneaz asupra unei structuri de

rezisten?
Una este infrastructura, care asigura legatura constructiei cu terenul, fiind alcatuita din fundatii, stalpi, pereti
portanti si planseul peste subsol. Cealalta este suprastructura, care este realizata deasupra terenului, fiind
alcatuita din elemente de rezistenta verticale (stalpi sau pereti portanti), orizontale (plansee) sau inclinate (scari,
rampe etc).

3. n ce const determinarea eforturilor interioare ce apar n elementele structurii de rezisten, la ce

servesc ele?

4. n ce const dimensionarea unui element din beton armat?

Dimensionarea - alegerea dimensiunilor sectiunii elementelor de rezistenta pe baza recomandarilor, astfel incit
sa corespunda si altor criteria decit cele de rezistenta.

5. n ce const evaluarea capacitii portante a unei element din beton armat?

6. Caracterizai betonul ca material de construcie

Betonul - este un amestec de pietri, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.) i ap, care se transform prin
uscare ntr-o mas foarte rezistent i care se folosete n construcii. n industria construciilor, betonul, i n
special cel armat i precomprimat, reprezint principalul material de construcii, folosit la structuri, datorit
avantajelor pe care le are: durabilitate, executarea elementelor de contrucii sub orice form, rezisten la foc,
caracterul monolit i masivitatea construciilor, costul redus.

7. Proprietile fizice ale betonului

-densitatea aparenta (masa unitatii de volum a betonului, inclusiv golurile)
-permiabilitatea la apa (usurinta de patrundere a apei in masa betonului)
-rezistenta la inghet-dezghet (dupa nr de cicluri supuse la experiment)
-compactitatea (raportul dintre densitatea aparenta si densitatea betonului intarit)

8. Proprietile mecanice ale betonului.

- rezistenta la intindere
-rezistenta la comprimare
-rezistenta la incarcari de lunga durata
-rezistenta la forfecare (despartirea elementului in 2 parti dupa sectiunile la care sunt aplicate fortele
transversale)
Rezistenta la forfecare este mai mica decit rezistenta la comprimare si mai mare decit rezistenta la intindere.

9. Care sunt principalii constitueni ai unui beton? Cum influeneaz raportul ap-ciment proprietile
betonului?
Raportul intre apa si ciment. La prepararea betonului ar trebui folosita cantitatea de apa necesara doar pentru
reactia chimica care intareste cimentul si nimic in plus. Orice picatura in plus, va ocupa un spatiu in masa
betonului proaspat, acest surplus conducind dupa intarire la un beton cu mai multi pori si implicit mai slab. Este
la fel de adevarat ca betonul cu mai putina apa se lucreaza mai greu (e mai virtos), dar idea de a adauga apa,
suplimentar ca sa curga mai bine si sa se aseze este nociva si trebuie evitata cu orice pret.
10. Care sunt criteriile de clasificare a betonului?
1)In functie de densitatea aparenta, in stare intarita la 28 zile:
- beton foarte greu
- beton greu
- beton semigreu
- beton usor
- beton foarte usor
2)Dupa provenienta:
- cu agregate natural
- cu agregate artificiale
3)Dupa consistenta:
- beton foarte virtos
- beton virtos
- beton fluid
- beton foarte fluid
- beton foarte fluid
- beton plastic
- beton slab plastic
4)Dupa modul de turnare:
- turnare obisnuita
- turnare prin pompare
- turnare prin injectare
- turnare sub apa
5)Dupa destinatie:
- betoane obisnuite
- betoane rutiere
- betoane hidrotehnice
- betoane special
6)Dupa compactare:
- necompactate
- compactate manual
- compactate mechanic cu maiul
- indesate prin vibrare
- indesate prin centrifugare
- indesate prin vacuumare
7)Dupa intarire:
- normal
- aburire
- autoclavizare
8)Dupa modul de preparare:
- manual
- mechanic, pe santier, in fabric, ateliere de fabricare
9)Dupa indicia de baza ai calitatii:
- clasa betonului dupa rezistenta la comprimare(C25,C60)
- clasa betonului dupa rezistenta la permiabilitate (W2..W12)
- clasa betonului dupa rezistenta la inghet (F25.F500)
- clas betonului dupa densitatea medie (D800.D2000)

11. Caracterizai betonul armat ca material de constructie.

Betonul armat este un material compozit format prin turnarea betonului peste o armtur format din bare i
srme de oel, uneori i din polimeri, care se transform prin uscare ntr-un compus dur i rigid. Se folosete n
construcii la elemente de rezisten ca: stlpi, grinzi, plafoane, fundaii, diafragme, traverse de cale ferat,
baraje hidrotehnice, etc.
Se interzice utilizarea de ap de mare sau ap salmastr la prepararea betonului, deoarece aceasta corodeaz
armturile.