Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany
O fatada dubla, inseamna in principiu o fatada traditionala, dublata la exterior de o alta fatada, in general din sticla. Spatiul dintre cele doua fatade (cavitatea), variaza de la
cativa centimetri, pana la cativa metri, iar ventilarea acestui spatiu dintre fatade poate fi, sau nu, controlata cu ventilatoare si deschideri. Diferenta dintre o fatada dubla, ventilata si o fatada cu mai
multe straturi de sticla, etanse, putand chiar avea integrate jaluzele reglabile intre straturile de sticla, consta tocmai in posibilitatea de ventilare a spatiului dintre fatade.
n practic exista geamuri duble si fatade duble ventilate. Trebuie fcut o distincie
clara ntre acestea, pentru motive structurale. Standardele europene fac, de asemenea, o
distincie clar ntre aceste dou tipuri de componente; anumite standarde se adreseaza n
mod special la ferestre, n timp ce altele se adreseaz doar fatadelor.
Fatada cu mai multe straturi de sticla, Atrium fatada dubla ventilata Geam dublu Element modular de fatada dubla
etanse, putand avea integrate jaluzele Sursa imaginilor - internet
reglabile
FATADE DUBLE VENTILATE
2. DEFINITII
O fereastr este o component a cldirii, destinata pentru a nchide o deschidere de perete, care permite trecerea luminii i , eventual , ventilaia.
O faad cortina este un perete de sticla neportant, poziionat n afara unei cldiri i inchizand-o ,cu rama metalica, din lemn sau PVC, cu elemente structurale verticale si
orizontale, ancorate de structura cladirii.
Faadele duble, cu un strat exterior de sticla si un perete cortina interior, avand impreuna functiunea unui perete, fara sa fie obligatoriu ventilate intre cele doua straturi, sunt
folosite din ce in ce mai des in arhitectura din urmatoarele considerente:
estetica sporita a unei faade de sticl si faptul ca aduce o transparen sporit;
nevoia practic de imbunatatire a mediului interior;
nevoia de mbuntire a acusticii n cldiri situate n zone cu zgomot, sau in zone poluate;
reducerea consumului de energie pe durata folosirii cldirii.
O faad activ este o faad care acoper una sau mai multe etaje construite, cu mai multe straturi de geamuri. Aceste straturi pot fi etanse, sau nu, n acest tip de fatada; in cazul
fadelor ventilate, stratul de aer situat ntre cele doua fatade este ventilat natural sau mecanic.Strategia de ventilare a cavitatii de aer poate varia in timp. Dispozitive i sisteme speciale sunt n general
integrate n vederea mbuntirii climatului interior, cu tehnici active sau pasive de ventilare. De cele mai multe ori astfel de sisteme sunt gestionate n mod automat, sau semiautomat, prin sisteme
de control. Spaiul dintre straturile de sticl acioneaz ca izolaie fa de temperaturile extreme , vnturi puternice, i impotriva sunetului . Dispozitive de umbrire sunt adesea situate ntre cele dou
pelicule . Toate elementele pot fi aranjate in diverse moduri, obtinand membrane solide sau diafane . Pentru sistemele orientate spre sud , acest strat interior de aer, nclzit solar este folosit pentru
nclzire n timpul iernii. Acesta trebuie s fie ventilat pentru a preveni supranclzirea n perioadele calduroase .
3. CLASIFICARE
Cele 3 criterii principale de clasificare a fatadelor duble ventilate sunt independente unul de cellalt:
1.Tipul de ventilaie;
2. mprirea faadei;
3. Modurile de ventilare a cavitii.
1. Ventilaie natural se bazeaz pe diferenele de presiune intre diferitele zone si nu exista mecanisme de micare a aerului. Cele dou fore motrice naturale sunt diferenele de presiune create
prin efectul de horn sau prin efectul vntului . Efectul de horn (sau efectul de co de fum ) este un fenomen legat de faptul ca aerul cald este mai usor decat aerul rece . Aplicat la o fatada dubla,
ventilata, conceptul de efect de horn exprim faptul c aerul mai fierbinte dect aerul exterior are o tendina de a scpa din partea de sus a cavitii . O cretere a efectului de horn determina o
cretere a ventilaiei.
2. Ventilaia mecanic este definita ca fiind ventilaie cu ajutorul componentelor de circulatie a aerului, cu reglaj electric .
3. Ventilaie hibrid consta ntr-un compromis controlat ntre ventilaia natural i ventilatia mecanica . n general , n acest tip de ventilaie , se folosete aerisirea natural , n cea mai mare msura
posibila . Ventilarea mecanic se declaneaz numai atunci cnd forele de conducere naturale ale aerului devin inadecvate i nu mai fac posibil atingerea performantelor dorite. Un sistem de
control permite trecerea de la un tip de ventilaie la altul n automat i e controlat pe baza unui algoritm. Trebuie remarcat faptul c doar cateva fatade ventilate utilizeaza acest tip de ventilaie .
Este important s subliniem faptul c tipul de ventilaie exercit , printre altele , o influen considerabil asupra performanelor termice ale faadei i de variabilitatea acesteia in timp. ntr-
adevr , n timp ce este posibil s se garanteze performanele de ventilaie mecanic ale sistemului , acest lucru nu se poate face si pentru ventilaia natural , deoarece, n esen , ventilaia
natural variaza n timp n funcie de condiiile meteorologice ( vnt i diferena de temperatur ) .
FATADE DUBLE VENTILATE
3.1.2 Impartirea fatadei
Partitia cavitatii ne arata cum este divizat spatiul dintre cele doua fatade de sticla. Trebuie facuta o distinctie clara intre fereastra dubla ventilata si fatada dubla ventilata.
Canale de ventilatie
Fatada dubla ventilata cu module juxtapuse, Fatada tip coridor Fatada dubla ventilata tip arbore
Aer evacuat
Greensquare building imagini din Best Practice for Double Skin Faades - EIE/04/135/S07.38652
Canal de
ventilatie
In general stratul exterior este alcatuit complet dintr-o singura foaie de sticla rezistenta. Stratul interior este izolator, dublu, Cadru pivotant
avand una sau ambele fete tratate - low E, sticla cu control solar, etc.
3.1.2.2.2. partitie tip arbore scopul acestui tip de partitionare este acela de a incuraja ventilatia naturala, prin deschideri care duc la
accentuarea efectului de horn, acest tip de partitie fiind aplicat numai in cazul fatadelor ventilate in mod natural. Acest tip de fatada este compus
din module juxtapuse pe etaje si canale de ventilatie care se extind pe cateva etaje. Fiecare modul de fatada este conectat cu un astfel de canal de
ventilatie, marind astfel ventilatia naturala prin accectuarea efectului de horn.
deschidere
3.1.2.2.3. partitie pe mai multe niveluri este caracterizata prin faptul ca spatiul dintre cele doua fatade nu este compartimentat
nici pe orizontala, nici pe verticala, formand astfel un spatiu interior mare.
In principiu, acest tip de fatada, are spatiul interior intre cele doua straturi de sticla suficient de mare, pentru a permite
accesul in vederea intretinerii si curateniei, fiecare nivel fiind prevazut cu un planseu circulabil, in principal in scopul intretinerii. In anumite
situatii, acest spatiu dintre fatade comunica de jur imprejurul intregii cladiri. Acest tip de fatade sunt, in general, natural ventilate, dar exista si alimentare alimentare
cu aer
situatii cand acestea pot fi ventilate mecanic. cu aer
Unul dintre avantajele acestui tip de fatade este acela ca au performante acustice extraordinare, in ceea ce priveste zgomotul
exterior, dar nu poate fi aplicata la cladirile foarte inalte din cauza riscului de propagare a incendiului, mai mare la acest tip de partitie.
Imagine din Beyond arrows: Energy performance of a new, naturally ventilated double-skin facade configuration for a high-rise office building in Chicago Ancimea
Fatada dublu ventilata tip arbore
dissertation by Mona Azarbayjani proaspat
evacuat
FATADE DUBLE VENTILATE
3.1.2.2.4. partitie pe mai
multe niveluri tip jaluzea
- este foarte similara cu parrtitia pe mai
multe niveluri. Golul dintre fatade nu este
compartimentat nici pe verticala, nici pe
orizontala, formand un volum mare de are
interior, pardoseli metalice sunt instalate la
fiecare nivel, pentru a asigura accesul,
principala diferenta intre ele constand in
faptul ca fatada exterioara este compusa din
module orizontale, pivotante, ca la
jaluzelele orizontale si nu mai este de tip
monolit, cu sau fara deschideri ca la fatada
traditionala. Nici cand modulele sunt in
pozitia inchisa, aceasta fatada nu este
etansa.
Imagine din Beyond arrows: Energy performance of a new, naturally ventilated double-skin facade configuration for a high-rise office building in
Chicago dissertation by Mona Azarbayjani
FATADE DUBLE VENTILATE
Cele 5 moduri de ventilatie prezentate mai sus, imagini din Best Practice for Double Skin Inca 4 variante sunt posibile inversand directia curentului de aer din schemele de
Faades - EIE/04/135/S07.38652 alaturi
Mai este posibil un mod de ventilatie, numai la fatadele care au deschideri la
fiecare nivel, atat la baza, cat si in partea de sus a acestuia. (fig.6)
Mai multe moduri de ventilare pot coexista intr-o fatada si in general, la fatadele
duble ventilate, cu ventilatie naturala, se schimba modul de ventilare prin actionarea unor deschideri
prezente in fatada, trecand astfel de la modul cu perdea exterioara de aer, la modul cu zona tampon,
de exemplu. Modul de ventilare a stratului interior de aer depinde de presiunea aerului din cavitate,
care este influentata de factori climatici viteza si directia vantului, diferenta de temperatura intre
interior si exterior, insorire, modul de functionare al sistemului de ventilare al cladirii, etc. Stabilirea
modului de ventilare este o sarcina complicata, care se face in urma studierii mai multor factori:
- simularea curentilor de aer;
- calcularea temperaturii la inaltimi diferite ( performanta termica);
- simularea insoririi pe durata zilei.
Temperatura la diversele niveluri este factorul cel mai important atunci cand se
stabileste designul fatadei, tipul de compartimentare a stratului dintre cele doua fatade, geometria
deschiderilor din fatada, structura celor doua fatade, caracteristicile componentelor, strat simplu,
dublu, proprietatile sticlei, designul elementelor de umbrire, pozitionarea acestora, in exterior,
interior, intermediar, originea aerului si directia de circulatie a acestuia in interiorul cavitatii, tipul de
ventilare natural sau mecanic, racirea sau doar ventilarea pe timpul noptii, etc.
FDV
Fereastra FDV pe etaj, cu FDV cu coridor FDV multietajata, FDV tip
Partitia cavitatii dubla, module juxtapuse pe fiecare nivel multietajata arbore
Tip jaluzele
(unica pt. fiecare ventilata orizontale
fatada)
Mod de ventilatie, se
pot folosi mai multe Perdea Perdea Evacuarea
interioara Aportul de aer Zona tampon
moduri pt. aceeasi exterioara aerului
fatada de aer de aer
Combinand cele 3 criterii rezulta mai multe posibilitati de realizare a unei fatade dublu ventilate
Fereastra dubla ventilata mecanic, cu perdea interioara de FDV mecanic, cu partitie pe nivel, relizata din module FDV mecanic, cu partitie pe nivel,
aer juxtapuse
Imagini din Ventilated Double Facades - Belgian Building Research Institute
4.1.2 Caracteristici specifice ale ferestrelor duble ventilate mecanic numite si ferestre climatice, sunt caracterizate printr-o rama destul de mare, care reduce suprafata
vitrata, dar performantele acustice sunt mai bune decat cele ale fatadelor facute integral din sticla. In plus, inaltimea limitata a elementului de fatada face posibil controlul mai bun al temperaturii in
cazul unei insoriri excesive.
4.1.3 Caracteristici specifice ale FDV mecanic, cu partitie pe nivel, realizate din module juxtapuse numite si fatade climatice, suprafata vitrata este foarte mare, asigura o
luminozitate sporita, dar necesita atentie mai mare la fixarea fatadei interioare si la gestionarea deschiderilor in aceasta.
4.1.4 Alte exemple de FDV mecanic, cu partitie pe nivel Alte fatade functioneaza dupa un principiu similar, sunt fatade echipate cu parasolare, permeabile pentru curentii
de aer. Caldura absorbita de aceste parasolare este evacuata cu ajutorul curentilor de aer care traverseaza parasolarele, acest aer fiind evacuat in partea superioara a cladirii, prin sistemul de
ventilatie. Cu toate acestea, acest model specific este foarte rar aplicat in practica.
FATADE DUBLE VENTILATE
4.2 FATADE VENTILATE NATURAL FATADE PASIVE
Caracteristici:
5. INFORMATII TEHNICE
5.1 Caracteristici invariabile sunt independente de conditiile interioare/exterioare ale cladirii:
7. CONCLUZII
FDV au fost dezvoltate in Europa, pentru a obtine o transparenta crescuta, o ambianta interioara placuta, reducand in acelasi timp consumul energetic. Sunt folosite in special
la cladirile de birouri. Pentru ca performantele cladirii sa fie bune, trebuie sa existe o buna colaborare, de la inceput, intre proprietarii cladirii, chiriasi, arhitecti, consultanti de specialitate,
constructor, furnizori, instalatori si firmele de intretinere. Trebuie specificate de la inceput criteriile de performanta cerute pentru cladire.
Inaltimea cladirii are un rol important in alegerea strategiei de ventilare si in dimensionarea cavitatii dintre cele doua straturi ale fatadei.
Localizarea cladirii conteaza, pentru ca, atunci cand este situata intr-un mediu foarte zgomotos si poluat, nu e posibila folosirea ventilatiei naturale.
Constrangerile in ceea ce priveste designul si parametrii tehnici se influenteaza reciproc si trebuie luate in considerare inca din stadiile incipienten de proiectare, pentru a evita surprizele
neplacute, care pot conduce la costuri ridicate de constructie si operare a cladirii. Aceste constrangeri sunt legate de climat (radiatia solara, temperatura exterioara), sit (iluminarea naturala,
conditii atmosferice, obstacole exterioare, reflexia solului) sau de destinatia cladirii (programul de utilizare).
7.1 Parametri de design trebuie prevazuta interactiunea intre acesti parametri.
Designul si tipul fatadei;
Tipul constructiv al structurii;
Geometria cavitatii;
Deschiderile din fatada interioare/exterioare;
Tipul de sticla folosit, tipul si materialul din care sunt confectionate parasolarele, pozitionarea acestora;
Materialele pentru cadrele de inchidere;
Sistemul de iluminat.
7.2 Parametri tehnici in sarcina inginerilor si a arhitectilor:
Consumul energetic este de 10-20% la proiectare si 80-90% la operare;
Climatul interior: confortul termic, vizual, acustic, calitatea aerului;
Impactul asupra mediului in timpul constructiei/ocuparii/demolarii;
Ergonomia si estetica;
Costurile de investitie/operare/intretinere.
FATADE DUBLE VENTILATE
7.3 Explicatii:
Deschiderile exterioare influenteaza viteza aerului in interiorul cavitatii, factor important la cladirile foarte inalte;
Deschiderile interioare au importanta majora in circulatia si viteza aerului, ce influenteaza curentii de aer din spatiile interioare, ventilarea si confortul termic al ocupantilor;
Dimensiunile deschiderilor influenteaza circulatia si viteza aerului, temperatura in interiorul cavitatii, deschiderile care pot fi controlate sunt mai scumpe, dar influenteaza pozitiv performanta
fatadei;
Pozitionarea deschiderilor influenteaza circulatia aerului, determina provenienta si directia curentului de aer din interiorul cavitatii;
Materialele folosite au un impact major: de exemplu, folosirea geamului low-E la exterior, conduce la cresterea temperaturii in interiorul cavitatii, deoarece reduce pierderile de caldura in
exterior. Daca geamul low-E e pozitionat la interior, se micsoreaza pierderile de caldura in interiorul cavitatii, iar temperaturile in incinta acesteia sunt mai scazute vara, dar si iarna. Rezultate
diferite se obtin si prin asezarea unui geam dublu pe fatada interioara sau pe cea exterioara;
Proprietatile parasolarelor: alegerea materialelor, geometria si pozitionarea acestora, influenteaza temperatura din interior si confortul vizual al ocupantilor. Daca parasolarele sunt mai aproape
de peretele interior, se vor obtine temperaturi mai crescute in interiorul cavitatii. In opinia unor cercetatori, ar trebui sa existe posibilitatea fixarii in doua pozitii diferite a parasolarelor, in
functie de anotimp.
Daca proiectarea este facuta corect, sistemul este foarte flexibil ca sa permita intrunirea cerintelor pentru orice tip de destinatie a cladirii; designul fatadei trebuie facut
individual pentru fiecare cladire in parte, pentru a intelege problemele care pot aparea si interactiunile dintre diversii parametri.
Bibliografie:
Ventilated Double Facades - Classification & illustration of facade concepts - X. Loncour, A. Deneyer, M. Blasco, G. Flamant, P. Wouters - Belgian Building Research Institute,
Department of Building Physics, Indoor Climate & Building Services;
Double Skin Faades for Office Buildings - Harris Poirazis - Division of Energy and Building Design - Department of Construction and Architecture - Lund Institute of Technology,Lund
University;
Bestfacade - Best Practice for Double Skin Faades - EIE/04/135/S07.38652 - MAB Austria Coordinator: Christian Schiefer ; IWT - Austria Leader WP 1: Richard Heimrath,
Herwig Hengsberger, Thomas Mach, Wolfgang Streicher ; NKUA Greece Leader WP 2: Matheos Santamouris, Ifigenia Farou; FhG-IBP Germany Leader WP 4: Hans Erhorn,
Heike Erhorn-Kluttig; ISQ Portugal Leader WP 3: Mrio de Matos, Rogrio Duarte; ULUND Sweden Leader WP 5: ke Blomsterberg, with the support of Intelligent Energy
Europe;
Beyond Arrows: Energy Performance Of A New, Naturally Ventilated Double-skin Facade Configuration For A High-rise Office Building In Chicago By Mona Azarbayjani
submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy in Architecture in the Graduate College of the University of Illinois at Urbana-Champaign, 2010
Innovative Building Skins: Double Glass Wall Ventilated Faade - Research paper by Allen Barkkume for Professor Ervin Bales / Introduction to Sustainable Design in Architecture at
New Jersey School of Architecture, New Jersey Institute of Technology