FATADE DUBLE VENTILATE concept, clasificare, caracteristici

View of Print Media Academy (http://www.fes.uwaterloo.ca/architecture/

faculty_projects/terri/ds/PMA.pdf )

View of ARAG 2000 Tower (http://www.josef-gartner.de/referenzen/

arag.htm)

Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany
Petcana Ana Maria 43i

FATADE DUBLE VENTILATE

1. INTRODUCERE
Scopul acestui referat este acela de a descrie conceptul de fatade dublu ventilate, bazat pe diferite surse de literatur . Dei conceptul nu este nou, exist o tendin de cretere a
utilizarii acestui sistem de catre arhiteci. Complexitatea i adaptabilitatea acestuia la diferite condiii climatice crete nevoia pentru o proiectare atenta. Deoarece conceptul de fatade duble este
complicat, iar utilizarea si functionarea acestora afecteaz diferii parametri ai cldirii , este clar c proiectarea sistemului este crucial pentru performana cldirii . Faadele duble pot oferi att un
climat interior mbuntit, cat si utilizarea redus a energiei, dac sunt concepute n mod corespunztor. Sistemul este suficient de flexibil pentru a rspunde schimbrilor climatice pentru cele mai
multe tipuri de cldiri.
Clasificarea faadelor duble ventilate este important , deoarece abordarea iniial poate influena proiectarea . Dup selectarea tipului de fatada adecvat pentru cldire , este
necesar s se defineasc designul i parametrii tehnici ( cum ar fi materialele utilizate), care pot influena modul de funcionare i performana sistemului.
O fatada dubla, inseamna in principiu o fatada traditionala, dublata la exterior de o alta fatada, in general din sticla. Spatiul dintre cele doua fatade (cavitatea), variaza de la
cativa centimetri, pana la cativa metri, iar ventilarea acestui spatiu dintre fatade poate fi, sau nu, controlata cu ventilatoare si deschideri. Diferenta dintre o fatada dubla, ventilata si o fatada cu mai
multe straturi de sticla, etanse, putand chiar avea integrate jaluzele reglabile intre straturile de sticla, consta tocmai in posibilitatea de ventilare a spatiului dintre fatade.
n practic exista geamuri duble si fatade duble ventilate. Trebuie fcut o distincie
clara ntre acestea, pentru motive structurale. Standardele europene fac, de asemenea, o
distincie clar ntre aceste dou tipuri de componente; anumite standarde se adreseaza n
mod special la ferestre, n timp ce altele se adreseaz doar fatadelor.

Fatada cu mai multe straturi de sticla,

etanse, putand avea integrate jaluzele
reglabile

Atrium fatada dubla ventilata

Sursa imaginilor - internet

Geam dublu

Element modular de fatada dubla

FATADE DUBLE VENTILATE

2. DEFINITII
O fereastr este o component a cldirii, destinata pentru a nchide o deschidere de perete, care permite trecerea luminii i , eventual , ventilaia.
O faad cortina este un perete de sticla neportant, poziionat n afara unei cldiri i inchizand-o ,cu rama metalica, din lemn sau PVC, cu elemente structurale verticale si
orizontale, ancorate de structura cladirii.
Faadele duble, cu un strat exterior de sticla si un perete cortina interior, avand impreuna functiunea unui perete, fara sa fie obligatoriu ventilate intre cele doua straturi, sunt
folosite din ce in ce mai des in arhitectura din urmatoarele considerente:
estetica sporita a unei faade de sticl si faptul ca aduce o transparen sporit;
nevoia practic de imbunatatire a mediului interior;
nevoia de mbuntire a acusticii n cldiri situate n zone cu zgomot, sau in zone poluate;
reducerea consumului de energie pe durata folosirii cldirii.
O faad activ este o faad care acoper una sau mai multe etaje construite, cu mai multe straturi de geamuri. Aceste straturi pot fi etanse, sau nu, n acest tip de fatada; in cazul
fadelor ventilate, stratul de aer situat ntre cele doua fatade este ventilat natural sau mecanic.Strategia de ventilare a cavitatii de aer poate varia in timp. Dispozitive i sisteme speciale sunt n general
integrate n vederea mbuntirii climatului interior, cu tehnici active sau pasive de ventilare. De cele mai multe ori astfel de sisteme sunt gestionate n mod automat, sau semiautomat, prin sisteme
de control. Spaiul dintre straturile de sticl acioneaz ca izolaie fa de temperaturile extreme , vnturi puternice, i impotriva sunetului . Dispozitive de umbrire sunt adesea situate ntre cele dou
pelicule . Toate elementele pot fi aranjate in diverse moduri, obtinand membrane solide sau diafane . Pentru sistemele orientate spre sud , acest strat interior de aer, nclzit solar este folosit pentru
nclzire n timpul iernii. Acesta trebuie s fie ventilat pentru a preveni supranclzirea n perioadele calduroase .

3. CLASIFICARE
Cele 3 criterii principale de clasificare a fatadelor duble ventilate sunt independente unul de cellalt:
1.Tipul de ventilaie;
2. mprirea faadei;
3. Modurile de ventilare a cavitii.

3.1.1 Tipul de ventilaie

Tipul de ventilaie se refer la forele motrice aflate la originea sistemului de ventilaie a cavitii situate ntre cele dou faade vitrate. Trebuie s se fac distincia ntre urmtoarele trei tipuri
de ventilaie:
1. Ventilaie natural fatade pasive;
2. Ventilatie mecanica fatade active;
3. Ventilatie hibrid - fatade interactive.
1. Ventilaie natural se bazeaz pe diferenele de presiune intre diferitele zone si nu exista mecanisme de micare a aerului. Cele dou fore motrice naturale sunt diferenele de presiune create
prin efectul de horn sau prin efectul vntului . Efectul de horn (sau efectul de co de fum ) este un fenomen legat de faptul ca aerul cald este mai usor decat aerul rece . Aplicat la o fatada dubla,
ventilata, conceptul de efect de horn exprim faptul c aerul mai fierbinte dect aerul exterior are o tendina de a scpa din partea de sus a cavitii . O cretere a efectului de horn determina o
cretere a ventilaiei.
2. Ventilaia mecanic este definita ca fiind ventilaie cu ajutorul componentelor de circulatie a aerului, cu reglaj electric .
3. Ventilaie hibrid consta ntr-un compromis controlat ntre ventilaia natural i ventilatia mecanica . n general , n acest tip de ventilaie , se folosete aerisirea natural , n cea mai mare msura
posibila . Ventilarea mecanic se declaneaz numai atunci cnd forele de conducere naturale ale aerului devin inadecvate i nu mai fac posibil atingerea performantelor dorite. Un sistem de
control permite trecerea de la un tip de ventilaie la altul n automat i e controlat pe baza unui algoritm. Trebuie remarcat faptul c doar cateva fatade ventilate utilizeaza acest tip de ventilaie .
Este important s subliniem faptul c tipul de ventilaie exercit , printre altele , o influen considerabil asupra performanelor termice ale faadei i de variabilitatea acesteia in timp. ntradevr , n timp ce este posibil s se garanteze performanele de ventilaie mecanic ale sistemului , acest lucru nu se poate face si pentru ventilaia natural , deoarece, n esen , ventilaia
natural variaza n timp n funcie de condiiile meteorologice ( vnt i diferena de temperatur ) .

FATADE DUBLE VENTILATE

3.1.2 Impartirea fatadei
Partitia cavitatii ne arata cum este divizat spatiul dintre cele doua fatade de sticla. Trebuie facuta o distinctie clara intre fereastra dubla ventilata si fatada dubla ventilata.
3.1.2.1 Fereastra dubla ventilata
3.1.2.2 Fatada dubla ventilata
In cazul fatadelor ventilate sunt posibile numeroase modalitati de partitie a cavitatii, de aceea apare o noua clasificare:
3.1.2.2.1. partitie pe etaje
- cu module juxtapuse cavitatea este fizic delimitata orizontal si vertical de modulul fatadei, care impune dimensiunile cavitatii, fiecare modul avand inaltimea unui etaj, se
poate face partitie tip cutie, pe fiecare modul de fereastra;
- tip coridor conform studiilor, are performante energetice bune.

Deschidere de ventilare
Fata interna
Fata externa
Partitie orizontala

Partitii

Canale de ventilatie

Fatada dubla ventilata tip arbore

Fatada dubla ventilata cu module juxtapuse,
Fatada tip coridor
Greensquare building
imagini din Best Practice for Double Skin Faades - EIE/04/135/S07.38652

Aer evacuat
Canal de
ventilatie
Cadru pivotant

In general stratul exterior este alcatuit complet dintr-o singura foaie de sticla rezistenta. Stratul interior este izolator, dublu,
avand una sau ambele fete tratate - low E, sticla cu control solar, etc.
3.1.2.2.2. partitie tip arbore scopul acestui tip de partitionare este acela de a incuraja ventilatia naturala, prin deschideri care duc la
accentuarea efectului de horn, acest tip de partitie fiind aplicat numai in cazul fatadelor ventilate in mod natural. Acest tip de fatada este compus
din module juxtapuse pe etaje si canale de ventilatie care se extind pe cateva etaje. Fiecare modul de fatada este conectat cu un astfel de canal de
ventilatie, marind astfel ventilatia naturala prin accectuarea efectului de horn.
deschidere

3.1.2.2.3. partitie pe mai multe niveluri este caracterizata prin faptul ca spatiul dintre cele doua fatade nu este compartimentat
nici pe orizontala, nici pe verticala, formand astfel un spatiu interior mare.
In principiu, acest tip de fatada, are spatiul interior intre cele doua straturi de sticla suficient de mare, pentru a permite
accesul in vederea intretinerii si curateniei, fiecare nivel fiind prevazut cu un planseu circulabil, in principal in scopul intretinerii. In anumite
situatii, acest spatiu dintre fatade comunica de jur imprejurul intregii cladiri. Acest tip de fatade sunt, in general, natural ventilate, dar exista si alimentare
cu aer
situatii cand acestea pot fi ventilate mecanic.
Unul dintre avantajele acestui tip de fatade este acela ca au performante acustice extraordinare, in ceea ce priveste zgomotul
exterior, dar nu poate fi aplicata la cladirile foarte inalte din cauza riscului de propagare a incendiului, mai mare la acest tip de partitie.
Imagine din Beyond arrows: Energy performance of a new, naturally ventilated double-skin facade configuration for a high-rise office building in Chicago
dissertation by Mona Azarbayjani

alimentare
cu aer

Ancimea

Fatada dublu ventilata tip arbore

proaspat
evacuat

FATADE DUBLE VENTILATE

3.1.2.2.4. partitie pe mai
multe niveluri tip jaluzea
- este foarte similara cu parrtitia pe mai
multe niveluri. Golul dintre fatade nu este
compartimentat nici pe verticala, nici pe
orizontala, formand un volum mare de are
interior, pardoseli metalice sunt instalate la
fiecare nivel, pentru a asigura accesul,
principala diferenta intre ele constand in
faptul ca fatada exterioara este compusa din
module orizontale, pivotante, ca la
jaluzelele orizontale si nu mai este de tip
monolit, cu sau fara deschideri ca la fatada
traditionala. Nici cand modulele sunt in
pozitia inchisa, aceasta fatada nu este
etansa.
Imagini din Best Practice for Double Skin
Faades - EIE/04/135/S07.38652
Fatada dubla ventilata, fara
compartimentare pe etaje

Fatada dubla ventilata cu partitie pe mai multe niveluri, tip jaluzele orizontale, cu modulele deschise
sau inchise, Berlaymont building

3.1.3 Tipul de ventilaie - Cele 5 moduri de ventilatie

Clasificarea in functie de modurile de ventilare a aerului se refera la provenienta aerului si directia de circulatie a
acestuia. Modul de ventilare este independent de tipul de ventilare (naturala, artificiala sau hibrid). Nu toate fatadele, pot adopta oricare
din cele 5 moduri de ventilare prezentate mai jos, dar modul de ventilare se poate schimba in timp, in functie de vreme , sau de prezenta
sau absenta deschiderilor in fatada interioara sau exterioara, dar intr-un anumit moment functioneaza un singur mod de ventilare.
Modurile de ventilare caracterizeaza modulul de fatada si nu intreaga cladire.Exista urmatoarea clasificare:
3.1.3.1. perdea exterioara de aer aerul vine din exterior si este imediat respins in afara, formand astfel o perdea
de aer in jurul fatadei exterioare
3.1.3.2. perdea interioara de aer aerul vine din interiorul camerei sau prin sistemul de ventilatie si formeaza o
perdea de aer in jurul fatadei interioare.
3.1.3.3. aport de aer ventilarea fatadei se realizeaza cu aer din exterior, acesta este adus in interiorul camerei sau
in sistemul de ventilare, facand posibila improspatarea aerului.
3.1.3.4. eliminarea aerului aerul din exterior este evacuat in afara, ventilarea fatadei facand posibila eliminarea
aerului din cladire;
3.1.3.5. zona tampon acest mod de ventilare este posibil atata timp cat cele doua fatade sunt etanse, iar spatiul
dintre ele formeaza un tampon intre interior si exterior, ventilarea cavitatii nefiind posibila.
Imagine din Beyond arrows: Energy performance of a new, naturally ventilated double-skin facade configuration for a high-rise office building in
Chicago dissertation by Mona Azarbayjani

FATADE DUBLE VENTILATE

Cele 5 moduri de ventilatie prezentate mai sus, imagini din Best Practice for Double Skin
Faades - EIE/04/135/S07.38652
Mai este posibil un mod de ventilatie, numai la fatadele care au deschideri la
fiecare nivel, atat la baza, cat si in partea de sus a acestuia. (fig.6)
Mai multe moduri de ventilare pot coexista intr-o fatada si in general, la fatadele
duble ventilate, cu ventilatie naturala, se schimba modul de ventilare prin actionarea unor deschideri
prezente in fatada, trecand astfel de la modul cu perdea exterioara de aer, la modul cu zona tampon,
de exemplu. Modul de ventilare a stratului interior de aer depinde de presiunea aerului din cavitate,
care este influentata de factori climatici viteza si directia vantului, diferenta de temperatura intre
interior si exterior, insorire, modul de functionare al sistemului de ventilare al cladirii, etc. Stabilirea
modului de ventilare este o sarcina complicata, care se face in urma studierii mai multor factori:
- simularea curentilor de aer;
- calcularea temperaturii la inaltimi diferite ( performanta termica);
- simularea insoririi pe durata zilei.
Temperatura la diversele niveluri este factorul cel mai important atunci cand se
stabileste designul fatadei, tipul de compartimentare a stratului dintre cele doua fatade, geometria
deschiderilor din fatada, structura celor doua fatade, caracteristicile componentelor, strat simplu,
dublu, proprietatile sticlei, designul elementelor de umbrire, pozitionarea acestora, in exterior,
interior, intermediar, originea aerului si directia de circulatie a acestuia in interiorul cavitatii, tipul de
ventilare natural sau mecanic, racirea sau doar ventilarea pe timpul noptii, etc.
Deschidere automata in fatada, ce permite
trecerea de la un mod de ventilare la altul

Inca 4 variante sunt posibile inversand directia curentului de aer din schemele de
alaturi

FATADE DUBLE VENTILATE

Tip de ventilare
- un singur tip posibil
pentru fiecare fatada

Partitia cavitatii
(unica pt. fiecare
fatada)

Mod de ventilatie, se
pot folosi mai multe
moduri pt. aceeasi
fatada

Hibrid

Mecanic

Fereastra
dubla,
ventilata

Perdea
interioara
de aer

FDV pe etaj, cu
module juxtapuse

Perdea
exterioara
de aer

FDV cu coridor
pe fiecare nivel

Aportul de aer

Natural

FDV
multietajata

FDV
multietajata,
Tip jaluzele
orizontale

Evacuarea
aerului

FDV tip
arbore

Zona tampon

Combinand cele 3 criterii rezulta mai multe posibilitati de realizare a unei fatade dublu ventilate

4. CELE MAI UTILIZATE FDV FOLOSITE IN PRACTICA

4.1 FATADE VENTILATE MECANIC
Fatadele ventilate mecanic, numite fatade active sunt
caracterizate in general prin modul de ventilare cu perdea de aer interioara.Aerul
este extras din interiorul camerelor, partitia este facuta din ferestre duble sau din
fatade compartimentate pe fiecare etaj, cu module juxtapuse
4.1.1. Caracteristici comune in general o structura din
geam dublu, cu izolatie, este situata in exterior, sticla exterioara trebuie sa aibe
performante termice deosebite pentru a evita condensul, iar in interior fatada
este din sticla securizata, si este inchisa aproape tot timpul, fiind deschisa numai
pentru intretinere si curatenie. Dimensiunea cavitatii este de 12-15cm, pt. a
putea permite integrarea sistemelor de umbrire. Modul de ventilare este cu
perdea interioara de aer, care circula de jos in sus. In partea de jos a fatadei
interioare exista un slit de 12-15cm, pentru a permite extragerea aerului din
interior si introducerea acestuia in sistemul de ventilatie al cladirii printr-o
conexiune facuta in partea superioara a modulului de fatada. Aerul circula cu un
debit de 30-50m/h pe fiecare metru de fatada.

Imagini din Ventilated Double Facades - Belgian Building Research Institute

FDV cu partitie pe fiecare nivel, alcatuita din

module juxtapuse

Modul de fatada ce va fi conectat la sistemul de ventilatie

al cladirii, prin conexiunea din partea de sus

FATADE DUBLE VENTILATE

Principiul de functionare este urmatorul: daca este necesara incalzirea camerei , aerul extras din incapere, la temperatura camerei, introdus intre cele doua fatade, face posibila
mentinerea temperaturii fatadei interioare la o temperatura similara cu cea din incapere, limitand problemele de radiatie dinspre suprafetele reci. Acest tip de fatada nu necesita instalarea unor
instalatii de incalzire in vecinatatea suprafetei vitrate, incalzirea in cladire realixandu-se prin sistemul de ventilatie.
In cazul unui nivel de insorire ridicat, instalarea unor sisteme de umbrire in interiorul fatadei reduce patrunderea razelor solare. O mare parte din energia incidenta a razelor
solare este absorbita sau reflectata de sistemul de jaluzele, aerul incalzit extras din interiorul cavitatii intra in sistemul de ventilatie, ale carui conducte sunt izolate pentru a nu permite transmisia
acestei calduri in alta parte a cladirii. Dispozitivele de umbrire pot fi actionate manual sau automat, permitand, in functie de necesitati controlul individual al fiecarui sistem in parte, controlul
grupat al mai multor dispozitive, sau controlul general al acestora pe fiecare nivel sau pe intreaga fatada. Poate exista si un sistem de recuperare a caldurii extrase din interiorul fatadelor.
Din punctul de vedere al transmisiei solare, performanele de acest tip de faad sunt tradiionale, trebuie remarcat faptul c acest concept de faad, n general, presupune o
limitare a pierderilor de cldur prin geamul izolator exterior. In anumite condiii meteorologice pot aparea fenomene de condensare pe faa exterioar a faadei, care pot provoca disconfort vizual
Ctigurile solare indirecte (legate de nclzirea geamului interior), precum i reducerea pierderilor de cldur prin faada exterioara atrag dup sine o cretere a consumului de energie pentru
rcirea camerei, si reducerea consumului de energie la nclzire. Acesta este motivul pentru care performantele termice ale acestui tip de fatada nu sunt extraordinare.

Fereastra dubla ventilata mecanic, cu perdea interioara de

FDV mecanic, cu partitie pe nivel, relizata din module
aer
juxtapuse
Imagini din Ventilated Double Facades - Belgian Building Research Institute

FDV mecanic, cu partitie pe nivel,

4.1.2 Caracteristici specifice ale ferestrelor duble ventilate mecanic numite si ferestre climatice, sunt caracterizate printr-o rama destul de mare, care reduce suprafata
vitrata, dar performantele acustice sunt mai bune decat cele ale fatadelor facute integral din sticla. In plus, inaltimea limitata a elementului de fatada face posibil controlul mai bun al temperaturii in
cazul unei insoriri excesive.
4.1.3 Caracteristici specifice ale FDV mecanic, cu partitie pe nivel, realizate din module juxtapuse numite si fatade climatice, suprafata vitrata este foarte mare, asigura o
luminozitate sporita, dar necesita atentie mai mare la fixarea fatadei interioare si la gestionarea deschiderilor in aceasta.
4.1.4 Alte exemple de FDV mecanic, cu partitie pe nivel Alte fatade functioneaza dupa un principiu similar, sunt fatade echipate cu parasolare, permeabile pentru curentii
de aer. Caldura absorbita de aceste parasolare este evacuata cu ajutorul curentilor de aer care traverseaza parasolarele, acest aer fiind evacuat in partea superioara a cladirii, prin sistemul de
ventilatie. Cu toate acestea, acest model specific este foarte rar aplicat in practica.

FATADE DUBLE VENTILATE

4.2 FATADE VENTILATE NATURAL FATADE PASIVE

Se mai numesc si double skin facades si se impart in doua mari categorii:

Fatade la care ventilatia nu poate fi controlata
Fatade la care ventilatia poate fi controlata
Caracteristici:
sunt caracterizate prin prezenta deschiderilor, cutiilor sau diferitelor sisteme
care permit ventilatia controlata. Activarea acestor deschideri poate permite
trecerea de la un mod de ventilare la altul;
fac posibila ventilarea naturala a incaperilor;
o atentie deosebita trebuie acordata fenomenului de condens care poate
aparea intre cele doua fatade;
anumite performante sunt variabile in functie de conditiile meteorologice;
au mecanism propriu de reglare a temparaturii o crestere a temperaturii
interioare in sezonul cald, conduce la accentuarea efectului de horn, iar prin
miscarea naturala a aerului cald si evacuarea acestuia in partea de sus, se
produce o scadere a temperaturii in interiorul cavitatii;
atunci cand fatada se intinde pe mai multe etaje, se pot obtine temperaturi
interioare foarte ridicate, necesitand atentie la alegerea sticlei si la
dimensionarea sistemului de conditionare a aerului in cladire;
atunci cand ventilarea se face cu aer din exterior, geamurile se pot murdari
mai repede, fenomen ce poate fi evitat in cazul folosirii aerului interior;
necesita atentie la controlul presiunii dintre cele doua fatade, la etajele
superioare ale cladirilor inalte, unde viteza vantului poate creste
semnificativ.
FDV tip coridor, cu partitie pe nivel si ventilatie naturala, in prima necontrolabila, in a 2-a controlabila prin
cutii de ventilare

Imagini din Ventilated Double Facades - Belgian Building Research Institute

5. INFORMATII TEHNICE
5.1 Caracteristici invariabile sunt independente de conditiile interioare/exterioare ale cladirii:

Cladire noua sau retehnologizarea unei cladiri vechi;

Nivelul de industrializare;
Etanseitatea spatiului dintre cele doua fatade;
Conexiunea intre aerul din interiorul cavitatii si sistemul de climatizare al cladirii;
Latimea cavitatii;
Caracteristicile celor doua straturi ale FDV rame de prindere si tipul sticlei;
Sistemul de umbrire ales;
Prezenta unui sistem de racire;
Prezenta unor elemente de incalzire in apropierea fatadei

Absenta/ prezenta elementelor de incalzire langa fatada

FATADE DUBLE VENTILATE

5.2 Caracteristici variabile care influenteaza functionarea fatadei:
Tipul de ventilatie ales in interiorul cavitatii natural/mecanic/hibrid;
Deschiderile si modul de deschidere ale acestora, in cele doua straturi ale FDV;
Etanseitatea spatiului dintre cele doua fatade;
Modul si sensul de circulatie a aerului in interiorul fatadei;
De asemenea, trebuie luati in considerare si factorii externi/ interni variabili:
Conditii exterioare variabile:
Diferenta de temperatura intre anotimpuri vara/iarna;
Variatiile de temperatura pe durata unei zile zi/noapte;
Vant/absenta vantului;
Soare/ absenta soarelui.
Conditii interioare variabile :
Temperatura joasa/inalta in interiorul cladirii;
Umiditate ridicata/scazuta;
Necesarul de lumina
O fatada avansata ar trebui sa asigure un climat confortabil, izolare
impotriva zgomotelor si o micsorare a consumului energetic. Multe dintre fatadele duble
ventilate nu au performante foarte bune, supraincalzirea in timpul verii necesitand sisteme
mari de conditionare a aerului, astfel consumul energetic in timpul verii depaseste
economiile facute in timpul iernii.
Alegerea sticlei se face in functie de tipul de ventilare in cazul unor
fatade ventilate cu aer exterior, ruperea termica se va face pe sticla fatadei interioare, in
timp ce la fatada exterioara se foloseste un strat simplu de sticla. Atunci cand fatada este
ventilata cu aer interior, ruperea termica se va face pe fatada exterioara, folosindu-se la
fatada interioara sticla normala.
Dispozitivele de umbrire sunt plasate in interiorul cavitatii din motive de protectie. Cel
mai des sunt folosite sisteme de storuri venetiene. Caracteristicile si pozitia storurilor influenteaza
comportamentul aerului din interiorul cavitatii, deoarece ele absorb si reflecta energia solara. Astfel,
performantele FDV se pot intelege studiind fenomenele din interiorul cavitatii. Factori importanti care
influenteaza performantele FDV sunt:
Geometria fatadei;
http://kierantimberlake.com/posts/view/137
Alegerea structurii panourilor de sticla si a dispozitivelor de umbrire;
Pozitia deschiderilor interioare si exterioare.
Un exemplu de succes in acest sens, este o cladire finalizata n 2006, Yale University Sculpture Building , este un spaiu tip studio, de 51000 de
metri patrati, pentru programele de licen i pentru absolventii acestei scoli de arta . Cldirea este renumit pentru o calitate excepional a luminii , consumul de
energie redus , i ferestrele operabile. O analiz a climatului efectuata pe site a indicat o variaie sezonier puternic , cu necesar important de nclzire n timpul
iernii i de rcire n timpul verii . Aceast lucru a creat oportunitatea de a utiliza tehnologia peretilor solari , n parteneriat cu o firma producatoare de pereti cortina.
S-a lucrat cu Schuco i Kalwall Corporation pentru a dezvolta un sistem de perete care ncorporeaz sisteme de umbrire solara , un panou triplu de geamuri cu
tratament low- e, ferestre operabile cu inaltime de 25cm, i peretii exteriori ai cavitatii dublati, din sticla translucida . Ca rezultat ,ntregul sistem de fatada al cldirii
admite lumin natural i funcioneaz n mod activ pentru a controla temperatura din interior .
Peretii exteriori au tratament low-E pentru a obtine un geam izolator la exterior , o cavitate de 8cm, i o i un panou Kalwall de 7cm umplut cu
izolaie din aerogel . Att geamul triplu cat si panoul Kalwall sunt prinse direct n montantul cu rupere termica. Testarea a sugerat c valoarea total a rezistentei
termice a ansamblului peretilor exteriori depaseste necesarul, meninnd n acelai timp un procent de 20 % de transmisie a luminii vizibile . Cavitatea capteaza
radiaia solar, formnd un strat de aer cald , care crete i mai mult performana termic atunci cnd soarele strlucete .

FATADE DUBLE VENTILATE

6. AVANTAJE/ DEZAVANTAJE ALE FDV
6.1 Avantaje:
Ventilarea prin ferestrele individuale din interiorul fiecarei incaperi este independenta de
conditiile meteo, de vant, mai ales in sezoanele cu temperaturi reci;
Au necesar redus de incalzire, datorita preincalzirii aerului din interiorul cavitatii;
Racirea spatiului interior in timpul noptii se poate face prin deschiderea ferestrelor
interioare, atunci cand fatada este bine ventilata;
Datorita celor doua straturi ale fatadei este asigurata o securitate mai buna a spatiului;
Este asigurata o izolare buna impotriva zgomotelor din trafic, chiar si in timpul ventilarii
spatiilor interioare. In spatiile foarte poluate si zgomotoase se recomanda o partitie
multietajata.
Sistemul de parasolare este mai eficient si poate fi utilizat in orice conditii meteorologice,
chiar si in zilele cu vant puternic, prin plasarea acestuia in interiorul cavitatii; totusi, daca
ventilatia in cavitate este slaba, poate aparea un fenomen de supraincalzire;
O protectie mai buna a sistemului de iluminat al fatadei si a dispozitivelor de umbrire;
Estetica fatadelor complet transparente;
In unele cazuri cavitatea poate fi folosita ca iesire de incendiu.

6.2 Dezavantaje:
In zilele calduroase poate aparea o supraincalzire a incaperilor;
Ventilarea este insuficienta, in cazul fatadelor cu ventilatie naturala, in zilele in care nu bate
vantul;
Costuri ridicate de constructie si operare, pentru ca si curatarea lor presupune costuri
suplimentare, (se face pe 4 niveluri in loc de 2);
Economia consumului energetic este de multe ori supraestimata;
Protectia la foc este mai dificila, in functie de tipul de fatada, datorita propagarii fumului
dintr-o incapere in alta;
Riscul de transmitere a zgomotelor, de la un etaj la altul, sau de la o incapere la alta, in
interiorul cavitatii;
Scade spatiul util (datorita aparitiei cavitatii);
Creste greutatea cladirii;
Nivelul luminii naturale scade fata de fatadele simple;
Poate aparea un curent mare de aer in interiorul cavitatii in cazul partitiei multietajate,
putand aparea diferente mari de presiune

7. CONCLUZII
FDV au fost dezvoltate in Europa, pentru a obtine o transparenta crescuta, o ambianta interioara placuta, reducand in acelasi timp consumul energetic. Sunt folosite in special
la cladirile de birouri. Pentru ca performantele cladirii sa fie bune, trebuie sa existe o buna colaborare, de la inceput, intre proprietarii cladirii, chiriasi, arhitecti, consultanti de specialitate,
constructor, furnizori, instalatori si firmele de intretinere. Trebuie specificate de la inceput criteriile de performanta cerute pentru cladire.
Inaltimea cladirii are un rol important in alegerea strategiei de ventilare si in dimensionarea cavitatii dintre cele doua straturi ale fatadei.
Localizarea cladirii conteaza, pentru ca, atunci cand este situata intr-un mediu foarte zgomotos si poluat, nu e posibila folosirea ventilatiei naturale.
Constrangerile in ceea ce priveste designul si parametrii tehnici se influenteaza reciproc si trebuie luate in considerare inca din stadiile incipienten de proiectare, pentru a evita surprizele
neplacute, care pot conduce la costuri ridicate de constructie si operare a cladirii. Aceste constrangeri sunt legate de climat (radiatia solara, temperatura exterioara), sit (iluminarea naturala,
conditii atmosferice, obstacole exterioare, reflexia solului) sau de destinatia cladirii (programul de utilizare).
7.1 Parametri de design trebuie prevazuta interactiunea intre acesti parametri.
Designul si tipul fatadei;
Tipul constructiv al structurii;
Geometria cavitatii;
Deschiderile din fatada interioare/exterioare;
Tipul de sticla folosit, tipul si materialul din care sunt confectionate parasolarele, pozitionarea acestora;
Materialele pentru cadrele de inchidere;
Sistemul de iluminat.
7.2 Parametri tehnici in sarcina inginerilor si a arhitectilor:
Consumul energetic este de 10-20% la proiectare si 80-90% la operare;
Climatul interior: confortul termic, vizual, acustic, calitatea aerului;
Impactul asupra mediului in timpul constructiei/ocuparii/demolarii;
Ergonomia si estetica;
Costurile de investitie/operare/intretinere.

FATADE DUBLE VENTILATE

7.3 Explicatii:
Deschiderile exterioare influenteaza viteza aerului in interiorul cavitatii, factor important la cladirile foarte inalte;
Deschiderile interioare au importanta majora in circulatia si viteza aerului, ce influenteaza curentii de aer din spatiile interioare, ventilarea si confortul termic al ocupantilor;
Dimensiunile deschiderilor influenteaza circulatia si viteza aerului, temperatura in interiorul cavitatii, deschiderile care pot fi controlate sunt mai scumpe, dar influenteaza pozitiv performanta
fatadei;
Pozitionarea deschiderilor influenteaza circulatia aerului, determina provenienta si directia curentului de aer din interiorul cavitatii;
Materialele folosite au un impact major: de exemplu, folosirea geamului low-E la exterior, conduce la cresterea temperaturii in interiorul cavitatii, deoarece reduce pierderile de caldura in
exterior. Daca geamul low-E e pozitionat la interior, se micsoreaza pierderile de caldura in interiorul cavitatii, iar temperaturile in incinta acesteia sunt mai scazute vara, dar si iarna. Rezultate
diferite se obtin si prin asezarea unui geam dublu pe fatada interioara sau pe cea exterioara;
Proprietatile parasolarelor: alegerea materialelor, geometria si pozitionarea acestora, influenteaza temperatura din interior si confortul vizual al ocupantilor. Daca parasolarele sunt mai aproape
de peretele interior, se vor obtine temperaturi mai crescute in interiorul cavitatii. In opinia unor cercetatori, ar trebui sa existe posibilitatea fixarii in doua pozitii diferite a parasolarelor, in
functie de anotimp.
Daca proiectarea este facuta corect, sistemul este foarte flexibil ca sa permita intrunirea cerintelor pentru orice tip de destinatie a cladirii; designul fatadei trebuie facut
individual pentru fiecare cladire in parte, pentru a intelege problemele care pot aparea si interactiunile dintre diversii parametri.

Bibliografie:
Ventilated Double Facades - Classification & illustration of facade concepts - X. Loncour, A. Deneyer, M. Blasco, G. Flamant, P. Wouters - Belgian Building Research Institute,
Department of Building Physics, Indoor Climate & Building Services;
Double Skin Faades for Office Buildings - Harris Poirazis - Division of Energy and Building Design - Department of Construction and Architecture - Lund Institute of Technology,Lund
University;
Bestfacade - Best Practice for Double Skin Faades - EIE/04/135/S07.38652 - MAB Austria Coordinator: Christian Schiefer ; IWT - Austria Leader WP 1: Richard Heimrath,
Herwig Hengsberger, Thomas Mach, Wolfgang Streicher ; NKUA Greece Leader WP 2: Matheos Santamouris, Ifigenia Farou; FhG-IBP Germany Leader WP 4: Hans Erhorn,
Heike Erhorn-Kluttig; ISQ Portugal Leader WP 3: Mrio de Matos, Rogrio Duarte; ULUND Sweden Leader WP 5: ke Blomsterberg, with the support of Intelligent Energy
Europe;
Beyond Arrows: Energy Performance Of A New, Naturally Ventilated Double-skin Facade Configuration For A High-rise Office Building In Chicago By Mona Azarbayjani
submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy in Architecture in the Graduate College of the University of Illinois at Urbana-Champaign, 2010
Innovative Building Skins: Double Glass Wall Ventilated Faade - Research paper by Allen Barkkume for Professor Ervin Bales / Introduction to Sustainable Design in Architecture at
New Jersey School of Architecture, New Jersey Institute of Technology