DETALII CONSTRUCTIVE

Structura de rezistenta a constructiilor moderne din lemn este

realizata din material lemnos de rasinoase, utilizat in modul cel mai
optim, consolidata de panouri tip OSB si de alte elemente metalice de
legatura. Acest tip de structura ofera avantaje net superioare fata de
constructiile din beton si fata de cele traditionale din lemn:
 obtinerea unei structuri usoare si foarte rezistente;
 elasticitatea materialului lemnos confera siguranta in
cazul producerii seismelor;
 folosirea eficienta si economica a materialului lemnos;
 realizarea in timp redus a constructiei;

Daca la aceasta structura adaugam folosirea unor materiale moderne

de constructie (vata minerala, rigips, membrane etc.) obtinem o
izolatie termica si fonica foarte bune, umiditate interioara optima,
precum si un climat de locuit foarte sanatos.
 Un element important pe care il luam in considerare la construirea
unei case este rezistenta mecanica a acesteia. In zonele cu
seismicitate mare o casa din lemn prezinta avantajul masei proprii
reduse, insa daca in zona respectiva se manifesta vanturi puternice
este necesara adoptarea unor solutii adecvate de rigidizare si ancorare
(atat a casei de fundatie, cat si a etajelor si acoperisului).

De asemenea, cand situatia impune aceasta, montam in structura

peretilor elemente diagonale cu rol de contravantuire, suplimentare
panourilor de OSB sau de placaj. In cazul in care structura din lemn a
peretelui este placata la exterior cu scandura, aceasta va fi montata la
45 de grade iar contravantuirile incastrate devin atunci obligatorii.

O configuratie tipica pentru peretii exteriori este (de la

interior spre exterior): panouri de rigips, bariera (sau membrana
semipermeabila) de vapori, structura portanta din lemn, constituita
din dulapi cu dimensiunea 150x50 mm, pozitionati perpendicular pe
directia peretelui si formand spatii de 410 mm sau 610 mm, izolatia
termica (cel mai uzual formata din vata minerala) introdusa in
spatiile dintre dulapi, panouri de OSB (sau alte materiale similare),
bariera de aer, invelitoare exterioara (siding, tencuieli, etc.).
 rigips
 membrana -
vapori
 vata minerala
 OSB
 bariera aer

 invelitoare
exterioara
 Realizand pentru acest perete cateva estimari asupra rezistentei
termice (capacitatea de a bloca transferul de caldura) si considerand
ca in imediata vecinatate a suprafetelor peretelui intotdeauna exista
un film subtire de aer cu proprietati termoizolatoare, obtinem pentru
fiecare material component urmatoarele valori:
Material Grosime Rezistenta termica
(m.p.*grd.C/W)
Film exterior de aer (iarna) - 0,097
Lambriu exterior lemn 20 mm 0,359
OSB 12 mm 0,337
Vata minerala 150 mm 10,590
Rigips 12 mm 0,257
Film interior de aer - 0,388
 Rezistenta termica totala a unui m.p. de astfel de perete este deci
aproximativ 3,715 K/W. Daca vom tine cont si de puntile termice
formate de dulapii structurii portante, rezistenta termica reala a
acestui perete devine 3,178 W/m.p.*K. Astfel coeficientul de transfer
termic a peretelui este de 0,314 W/m.p. K. Pentru cele mai reci
climate din Romania rezistenta termica recomandata pentru perete
este de 3 m.p. K / W (de exemplu normele U.S. Department of
Energy recomanda pentru zone muntoase cu latitudine de peste 45
grade N gradul de izolare R18 echivalent cu 3,169 m.p.*K/W).
Observam ca valoarea estimata pentru acest perete este mai mare si
asigura o izolatie termica foarte buna. Pentru comparatie, un perete
din beton, pentru a atinge aceeasi rezistenta termica ar trebui sa aiba
o grosime de 2,5 m! Mai jos putem compara grosimile necesare ale
diferitelor materiale pentru a obtine aceeasi rezistenta termica ca si
peretele descris anterior, care are o grosime de 18,5 cm.

O izolatie termica foarte buna reduce considerabil cheltuielile

pentru incalzire in timpul iernii sau pentru aer conditionat vara. In
tabelul de mai jos sunt estimate consumurile de gaz metan necesare
pentru incalzirea mai multor tipuri de case, cu suprafata de 100 m.p.
fiecare, avand un singur nivel (2,5 m) si prevazute cu ferestre
termopan (aprox.14 m.p.). In toate cazurile am considerat ca podeaua
este constituita dintr-o placa de beton de 10 cm, izolata cu un strat de
5 cm din polistiren. Calculele au fost facute pentru temperaturi
exterioare de -18 grd.C noaptea, 0 grd.C ziua si temperatura
interioara de 20 grd.C.

Debit gaz Consum mediu

Grosime
Tip Perete metan lunar de gaz
Perete (cm)
(Nmc/h) (Nmc)
Rigips+Vata
18,5 0,349 252
Minerala+OSB
Lemn Masiv 20 0,568 409
Caramida
40 0,547 394
Porotherm
Caramida 30 1,247 920
Boltari Beton 25 1,338 > 1040
 Din punct de vedere fonic, o casa din lemn este mediu -
izolatoare. Atunci cand zona de amplasare este puternic poluata
fonic, putem adauga peretilor materiale suplimentare, cu rol
fonoizolant, sau putem adopta solutii constructive speciale, in care se
realizeaza separarea fonica a celor doua suprafete ale peretelui.

Instalatiile electrice vor fi realizate respectand toate

standardele pentru constructiile din lemn (din Romania si UE)
asigurand un maxim de securitate si va fi realizata de electricieni
autorizati.

Desi structura portanta din lemn este combustibila, datorita

configuratiei speciale a peretelui acest lucru nu este un motiv de
ingrijorare. In SUA lemnul utilizat in constructii nu se ignifugheaza.
Insa la cererea beneficiarului putem trata elementele din lemn
folosite cu solutii speciale de ignifugare, care au avantajul de a-l
proteja si de actiunea daunatoare a unor insecte, insa poate prezenta
dezavantajul unor emisii de vapori daunatori. Vata minerala care
umple spatiile dintre dulapi este un material foarte rezistent la foc, iar
materialele de placare, OSB, siding, etc. sunt si ele concepute astfel
incat sa ofere o rezistenta la aprindere, dar si la propagarea focului.
Rezistenta la foc uzuala a peretelui de acest tip, neignifugat, este
cuprinsa intre 40 si 90 de minute, functie de materialele utilizate.