REABILITAREA TERMICA A CONSTRUCTIILOR

LEGISLATIE:

 - OUG nr. 18/2009 - privind cresterea performantei energetice a blocurilor de

locuinte

- Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 18/2009

 MASURI DE REABILITARE TERMICA

 a) izolarea termică a pereţilor exteriori;

b) înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă

accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie performantă energetic;

c) termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul

existentei şarpantei;

d) izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea

blocului sunt prevăzute apartamente la parter;

e) lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe

faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea
lucrărilor de izolare termică;

f) lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.

AVANTAJELE REABILITARII TERMICE:

 •         reducerea facturii la incalzire si apa calda cu  40-60%

•         inbunatatirea conditiilor de igiena si confort termic in interior

•         recuperare investitiei in 5-7 ani

•         cresterea preturilor apartamentelor izolate termic cu 10-15 %

•         inlocuirea instalatiilor vechi de incalzire si apa calda de consum din subsol

(reducerea pierderilor)
•         achitarea a 20 % din costurilor executiei lucrarilor de reabilitare termica

•         ameliorarea aspectului urbanistic al imobilului

  Care este scopul reabilitatii termice in constructiile civile

1. Scaderea aferenta consumurilor energetice si de combustibil.

2. Scaderea aferenta costurilor de intretinere pentru incalzire si preparare apa

calda de consum cu circa 40 -60 % din valorile actuale.

3. Reducerea considerabila a emisiilor poluante generate de producerea,

transportului si consumului de energie.

4. Imbunatatirea conditiilor de igiena si de confort termic interior.

5. Reabilitarea termica a unei cladiri presupune adaugarea de izolatie termica,

etansarea, imbunatatirea sau chiar inlocuirea ferestrelor si a usilor dar si
imbunatatirea echipamentelor si a instalatiilor cu care cladirea este dotata.

6. Reabilitarea termica in constructii civile inseamna chiar si implementarea de

masuri de eficienta energetica in toate activitatiile de renovare si reparatii ale
cladirii.

Principalele exigente avute in vedere la alegerea materialelor termoizolante sunt:

 Sa prezinte un coeficient de conductivitate termica  cu valoare cat mai mica, astfel ca

straturile de izolatie termica necesare sa rezulte de grosime redusa, pentru a le face avantajoase
si din punct de vedere mecanic, tehnico–economic si tehnologic.

Sunt indicate materialele cu coeficienti de conductivitate termica  mai mici de 0,1 W/mK, cat mai
apropiate de caracteristicile aerului ( = 0,02 W/mK), cum sunt:

materialele plastice cu structura celulara, cu porii inchisi (polistiren expandat, spume de

PVC etc.), sau cu porii deschisi (poliuretan celular), cu  = 0,0250,05 W/mK; •    placi din deseuri textile
sintetice, cu  = 0,0420,055 W/mK;   

placi si saltele rigide sau semirigide din pasla sau vata minerala si placi din vata de sticla,
cu conductivitatea de 0,040,05 W/mK;

• placi de stufit si stabilit cu ciment, avand  = 0,090,14 W/mK;

 • in cazuri bine justificate se pot folosi si placi din betoane cu agregate usoare, respectiv:
b.c.a., beton cu perlit sau cu granulit, avand  = 0,130,20 W/mK, sau straturi de agregate usoare:
granulit, zgura expandata, perlit etc., cu  = 0,090,16 W/mK.

 Greutatea tehnica γ sa fie cat mai mica, pentru ca straturile suplimentare de izolatie
sa determine o supraincarcare cat mai mica a structurii existente. De altfel, materialele izolante
se caracterizeaza si prin greutati specifice reduse, respectiv 20100 daN/m3 - materialele celulare si
fibroase, 300500 daN/m3 - betoanele cu agregate usoare.

 Sensibilitate cat redusa la actiunea apei, pentru a se putea adopta sisteme simple,
durabile, eficiente si usoare de protectie a izolatiei termice suplimentare.

Sunt indicate materialele sintetice, cu sensibilitate redusa la apa sau avand proprietati hidrofuge, cum
sunt: spumele de poliuretan, polistiren, PVC sau alte mase plastice, unele materiale minerale fibroase, ca:
vata de sticla, vata minerala s.a.

 Comportare buna la actiunea apei si la inghet-dezghet. Din acest punct de vedere sunt
de preferat materialele cu pori inchisi sau cu permeabilitate cat mai redusa la apa si vapori de apa,
cum sunt: polistirenul expandat, spuma de PVC etc., sau structurile compuse etanse la apa si la
vapori de apa, sub forma de placi cu fete din foi metalice, din azbociment, din mase plastice etc. de
tip: veral, tbal, rompan, azbopan, polyalpan etc.

w Rezistenta si rigiditate ridicate, pentru a putea prelua, fara deformatii mari, incarcari din
greutatea altor straturi (cazul acoperisurilor-terasa), datorita sistemelor de protectie si finisaj aplicate
sau a actiunii vantului (cazul peretilor exteriori), sau ca urmare a socurilor mecanice accidentale
(cazul soclurilor).

w Rezistenta buna la foc, fara efecte nocive in caz de incendiu. Sub acest aspect sunt
indicate materialele anorganice fibroase (vata minerala, vata de sticla) sau materialele minerale cu
structura celulara (b.c.a., sticla spongioasa etc.). Materialele celulare sintetice sunt in general
sensibile la foc si degaja substante nocive, necesitand unele masuri de protectie ignifuga pentru a
putea fi utilizate (ex: polistiren celular ignifugat).

w Sensibilitate redusa la variatiile de temperatura, ceea ce fizic inseamna coeficienti de

dilatare termica liniara α cu valori foarte mici, pentru a se evita deformatiile mari, generatoare de
deplasari ale elementelor de protectie a izolatiei, cu posibile urmari negative asupra etanseitatii,
stabilitatii si esteticii sistemelor de reabilitare.

w Pret de cost convenabil in concordanta cu posibilitatile utilizatorilor cladirilor vechi, in

general oameni cu venituri modeste.
 Totusi, avand in vedere ca lucrarile de reabilitare higrotermica se executa la intervale de
timp mari si sunt costisitoare, aspectul economic nu ar trebui sa fie
decisiv la adoptarea materialelor si solutiilor optime.

Grosimea necesara a stratului termoizolant se stabileste prin calcul higrotermic, in

ipoteza regimului stationar, functie de pozitia elementului care urmeaza a fi tratat termic.

La efectuarea acestor calcule se au in vedere: valorile efective (R0,ef) ale rezistentei globale

la transfer termic, evaluate tinand seama si de diminuarea calitatilor de izolare ale materialelor
datorita umezirii, variatiilor de temperatura, tasarilor etc. si nivelul scontat (Rn) al rezistentei termice
dupa reabilitare, din considerente economice si energetice.

Tipuri de materiale folosite la izolarea casei

O locuinta poate fi izolata termic la interior si la exterior cu mai multe tipuri de materiale,
fiecare avand avantaje si dezavantaje. In articolul de astazi o sa iti prezentam noua materiale din
categoria termoizolatii, pe care le poti folosi la izolatia casei tale.

Polistirenul

Polistirenul este, poate, cel mai utilizat material de constructii din Romania pentru izolare
termica. Cel putin asa pare, daca ne uitam la constructiile aflate in proces de anveloperare si daca
luam in calcul cautarile lunare pe care le fac romanii pe Internet cand vine vorba de materialele
folosite la izolarea termica exterioara si interioara.

Polistirenul are atat de mult succes pe piata romaneasca din doua motive: este ieftin si este
preferat de catre muncitori, deoarece se monteaza simplu si rapid.

Polistirenul este de doua tipuri: expandat (EPS) si extrudat (XPS). Polistirenul tip EPS este
un material poros, cu o buna permeabilitate la vapori. Polistirenul expandat din comert are diferite
valori de conductivitate termica, rezistenta termica si rezistenta la compresiune. De asemenea,
polistirenul expandat este disponibil pentru cumparare la diferite grosimi. Datorita proprietatilor sale,
polistirenul se foloseste, de regula, la izolarea exterioara a peretilor. El mai poate fi folosit cu succes
si la izolarea acoperisurilor cu sarpanta din lemn si a teraselor.

Polistirenul tip XPS are, ca si polistirenul expandat, valori diferite de grosime, conductivitate
termica, rezistenta termica si rezistenta la compresiune. Spre deosebire de polistirenul EPS,
polistirenul XPS are o permeabilitate redusa la vapori (adica nu permite peretilor sa respire) si o
rezistenta mecanica ridicata. De aceea, polistirenul extrudat nu se utilizeaza la placarea fatadelor, ci
la fundatii, pardoseli, subsoluri si terase circulabile.
 Vata minerala

Al doilea cel mai utilizat material de constructii la izolarea termica, pe tot cuprinsul tarii,
este vata minerala. Asemenea polistirenului, vata minerala este de doua tipuri: vata minerala de
sticla si vata minerala bazaltica. Ambele tipuri poti fi utilizate pentru izolarea termica a unei casei din
caramida sau din BCA. Caracteristicile comune ale vatei de sticla si ale vatei bazaltice sunt:

– izoleaza termic foarte bine;

– protejeaza locuintele impotriva zgomotelor;

– sunt incombustibile, adica nu ard;

– rezista la apa;

– sunt durabile.

Deosebirile dintre cele doua tipuri de vata minerala tin, in principal, de modul in care sunt
utilizate. Specialistii in domeniul constructiilor recomanda montarea vatei minerale bazaltice sub sub
acoperis, in mansarde, in pardoseli, in cadrul termosistemelor, fatadelor cu izolare la interior,
garajelor, spatiilor tehnice  si acoperisurilor tip terasa.

Spre deosebire de vata de sticla, cea bazaltica izoleaza mai bine acustic
(citeste AICI despre rolul vatei minerale in izolarea acustica a locuintelor), se monteaza mai usor (si
produce mai putin praf la montare), are o densitate mai ridicata si ofera o rezistenta superioara la
compresiune.

Vata de sticla se utilizeaza la izolarea termica a peretilor de compartamintare (cunoscuti si

ca pereti despartitori), fatadelor cu izolare la interior si a mansardelor. Vata minerala de sticla are
marele avantaj ca este mai usoara in comparatie cu  vata bazaltica si astfel, nu pune presiune
suplimentara pe structura locuintei.

Avand in vedere ca vata minerala si polistirenul sunt cele mai utilizate materiale la izolatii
termice pe plan local au aparut, automat, si comparatiile intre ele. Ca sa te convingi de existenta
comparatiilor intre polistiren si vata minerala, tot ce trebuie sa faci este sa folosesti un motor de
cautare si sa scrii „izolatie vata bazaltica vs polistiren”/ „vata bazaltica sau polistiren”/ „vata bazaltica
vs polistiren”/ „izolatie exterioara polistiren sau vata bazaltica”.

Noi am analizat cele doua tipuri de materiale de constructii si am ajuns la concluzia ca vata
minerala protejeaza mai bine impotriva zgomotelor si a focului decat polistirenul. Totodata, vata
minerala permite peretilor sa respire mai bine decat polistirenul. Un mare avantaj al vatei minerale
este acela ca nu arde, spre deosebire de polistiren, care este doar ignifugat, adica este tratat pentru
a intarzia arderea. De asemenea, vata minerala rezista mai bine in timp fata de polistiren, care din
cauza caldurii, se topeste treptat. Singurul aspect la care polistirenul „sta mai bine” decat vata
minerala este cel al pretului.

Spuma poliuretanica

Un alt material care poate fi utilizat cu succes la o izolatie termica este spuma
poliuretanica. Spuma poliuretanica este un material de constructii utilizat in foarte multe moduri, nu
doar pentru izolatii termice.

Spuma poliuretanica este o izolatie usoara, iar expertii in constructii recomanda folosirea ei
pentru izolarea subsolurilor, pardoselilor, peretilor, acoperisurilor si teraselor. Spuma poliuretanica se
aplica usor, dar se si demonteaza la fel de usor, neavand rezistenta mecanica sau durabilitate mare.

Celuloza

Celuloza reprezinta un material inedit pe care l-ai putea folosi ca sa-ti izolezi termic
locuinta. Ea se obtine prin taierea foilor de ziare in fasii foarte subtiri. Fasiile respective sunt
amestecate cu niste substante speciale, astfel incat celuloza sa devina incombustibila si, de
asemenea, sa tina departe mucegaiurile, insectele si rozatoarele. Celuloza este disponibila vrac sau
sub forma de panouri. Intr-un proces de termoizolare, celuloza se utilizeaza, de regula, pentru
izolarea mansardelor. Un dezavantaj al celulozei este ca nu rezista foarte bine in conditii de
umiditate crescuta.

Lâna

Daca nu te-ai gandit niciodata sa-ti izolezi casa cu lana de oaie, poate ca ar fi bine sa iei in
calcul si acest material ecologic. In ceea ce priveste izolarea termica, lana de oaie se utilizeaza sub
forma de panouri si role. In afara lanii, panourile sau rolele in cauza contin lianti si saruri speciale,
pentru protectie impotriva daunatorilor. Lana are marea calitate de a absorbi umiditatea din aer
(adica este un material higroscopic). Totodata, este permeabila la vapori si asigura un confort termic
in locuinte, indiferent de anotimp. Ca si celuloza, lana este foarte buna pentru izolarea mansardelor.

Cânepa

In cazul vrei sa-ti izolezi termic locuinta cu canepa, ar fi indicat sa stii ca o poti gasi sub
forma de saltele sau role, cu dimensiuni si densitati diferite. Pentru obtinerea saltelelor sau rolelor,
canepa este amestecata cu anumite substante chimice. Respectivele substante au rolul atat de a
compacta fibrele din canepa cat si de a le proteja in fata focului. Canepa are o permeabilitate
ridicata la vapori si poate fi utilizata cu succes la izolarea tavanelor si a peretilor.

Pluta
 Un alt material ecologic utilizat la izolarea locuintelor este pluta. Izolatia din pluta este
comercializata sub forma de placi. Placile de pluta se obtin din presarea granulelor de pluta, la o
temperatura foarte ridicata. Placile de pluta izoleaza termic si acustic si au o buna permeabilitate la
vapori. Placile de pluta se utilizeaza, cu precadere, la izolarea peretilor si a pardoselilor. Placile de
pluta au rezistenta naturala la insecte si rozatoare.  Specialistii in constructii recomanda evitarea
inhalarii prafului rezultat in urma manevrarii plutei.

Panourile din aschii de lemn preudate

Panourile din aschii de lemn preudate sunt foarte asemanatoare, din punctul de vedere al
proprietatilor, cu saltelele sau rolele din canepa. La fel ca saltelele sau rolele din canepa, panourile
din aschii de lemn preudate au permeabilitate ridicata la vapori. De regula, panourile din aschii de
lemn preudate nu contin substante chimice, deoarece sunt fabricate prin presare. Panourile din
aschii de lemn preudate se utilizeaza cu rezultate foarte bune la izolarea acoperisurilor.

Inul

Daca iti plac lenjeriile de pat din in, pentru ca ajuta corpul sa respire si absorb foarte bine
umezeala din piele, ar merita sa iei in calcul sa te folosesti de in si la izolatia casei tale. Inul utilizat
in procesele de izolare termica este disponibil la vanzare sub forma de panouri, in componenta
carora intra diversi lianti, care au rolul de a le face incombustibile. Izolatia cu in este excelenta
pentru podele, tavane si pereti.

Indiferent ce material vei alege pentru izolarea termica a locuintei tale, iti recomandam sa
tii cont de cat multe lucruri inainte sa optezi pentru unul sau pentru altul. Ia in considerare, printre
altele, coeficientul de conductivitate termica, rezistenta termica si ai grija sa nu-ti puna in pericol
sanatatea.