Scurta descriere a sistemului

constructiv Andami
(SISTEM DE CONSTRUCTIE DIN BETON MONOLIT, TURNAT IN COFRAJE DIN
POLISTIREN
SI
ARMAT CU PLASE DIN OTEL- BETON,
CARE
ASIGURA O MARE
DURABILITATE,
REZISTE N T A BUNA LA SEISME SI IZOLARE TERMICA S U P E R I O A R A )

Pagina 1

1. PREZENTAREA SISTEMULUI

2. CARACTERISTICILE SISTEMULUI

3. MATERII PRIME

4. CARACTERISTICI TEHNICE ALE PANOURILOR

5. PROIECTAREA UNEI STRUCTURI CU SISTEMUL DE PANOURI

6. ASAMBLAREA COMPONENTELOR LA LOCUL CONSTRUCTIEI

10

7. PRODUCTIA DE ELEMENTE STANDARD

12

Pagina 2

1. PREZENTAREA SISTEMULUI
Sistemul nostru de constructie, reprezinta una dintre cele mai avansate si mai facile
raspunsuri tehnologice - in ceea ce priveste durata de executie si criteriile economice - la ritmul
intensiv de constructie inregistrat la nivel global, asa cum arata succesul inregistrat de acest
sistem pe toate continentele.
Ideea principala se refera la posibilitatea de a combina in conditii extrem de avantajoase
cerintele de rezistenta si de izolatie termica a structurii executate din beton armat cu metodele
traditionale de construire.
Scopul este atins prin utilizarea unor panouri prefabricate (modulate), realizate din
polistiren expandat cu o densitate adecvata, prins intre doua plase sudate din hotel beton.
Dupa montare, in interiorul panoului dublu se toarna, printr-o procedura simpla de
turnare, betonul.
Sistemul permite producerea unei game largi de elemente de constructie:
Pereti portanti din panouri duble in functie de situatiile concrete, conform conditiilor impuse
de proiect;
Pereti de compartimentare si placari ale peretilor exteriori, prin folosirea panoului simplu,
dimensionat corespunzator, conform proiectului;
Plansee inclinate sau orizontale, realizate cu ajutorul panoului de planseu;
Trepte pentru scari
In cele ce urmeaza, sunt analizate caracteristicile diferitelor tipuri de panouri.

2. CARACTERISTICILE SISTEMULUI
Caracteristicile tehnice, constructive si economice care fac sistemul avantajos in
comparatie cu metodele traditionale si de utilizare a prefabricatelor grele pot fi rezumate dupa
cum urmeaza:
A. Tipologia panourilor este flexibila, ea permite adaptari simple la cerinele arhitecturale ale
proiectelor si crearea oricaror forme de pereti sau acoperisuri drepte. Se obtin importante
cresteri ale performantei in faza ridicarii peretilor si datorita faptului ca sistemul permite
crearea golurilor necesare pentru montarea instalatiilor electrice, sanitare, precum si a
golurilor de diverse marimi pentru ferestre, usi etc, inainte de turnarea betonului. Astfel, in
final, turnarea betonului impreuna cu eventuala armare suplimentara cu plase de hotel beton,
asigura mascarea perfecta a conexiunilor si caracteristica de "monolit" a structurii, odata cu
reducerea semnificativa a timpului de executie si a cresterii calitatii.
B. Comparativ cu structurile clasice traditionale de prefabricate grele din beton armat, panourile
Andami care au rol de cofraje cu o greutate variabila intre 4 si 15 Kg/m raman usoare
pana la montajul final, dupa care se toarna betonul. Aceasta caracteristica permite
manevrarea usoara a panourilor de catre personalul calificat, in toate fazele, de la productie
pana la montaj, fara a fi nevoie de alte utilaje.
Pagina 3

C. Montajul panourilor si finisarea acestora, pana dupa turnarea finala a betonului, necesita
numai unelte si dispozitive simple pentru aliniere si sustinere. In acelasi timp, montarea
panourilor de catre un operator nespecializat este simpla: de exemplu aplicarea tencuielii pe
suprafetele exterioare ale panourilor de perete si pe intradosul panourilor pentru plansee si
acoperisuri poate fi realizata direct, prin torcretarea cu o pompa portabila, prin folosirea unui
compresor mobil in cazul in care turbo-pompa specifica unei asemenea operaiuni nu este
disponibila.
D. Tipologia panourilor, distributia barelor metalice in plasa de armare si forma sectiunii de
polistiren expandat permit optimizarea dimensionarii (mai mult decat in cazul celorlalte solutii
similare) componentelor structurale precum otelul si betonul, si in acelasi timp, pozitionarea
lor corecta in sectiune.

E. Structura unei cladiri realizata cu sistemul nostru poate fi intr-adevar considerata monolit,
comparativ cu cea a structurilor traditionale, deoarece aceasta este alcatuita din pereti si
plansee rigide si nedeformabile. Continuitatea structurala intre elementele de suprafata
orizontale si verticale care definesc spatiile, este asigurata de armarea cu plase sudate,
inglobate in beton. O astfel de caracteristica ofera multe avantaje de rezistenta a "nodurilor"
structurale in cazul unor solicitari dinamice, cum ar fi solicitarea la seism. Conceptul de
"monolit" poate fi extins si la izolatia termica a cladirii, prin continuitatea stratului de izolatie
pe toate suprafetele, atat in interiorul cladirii, cat si in exteriorul acesteia.
F. In general, sistemul necesita o fundatie continua care asigura o distributie rationala a
solicitarilor verticale pe toata lungimea de rezemare, cu multe avantaje in ceea ce priveste
costul, in special pentru constructiile cu putine etaje.
G. Montajul elementelor este simplu, permitand in acelasi timp indeplinirea functiilor structurale
si a celor de asigurare a izolarii termice imediat dupa turnare. In cazul peretilor din panouri
duble, placile de polistiren legate intre plasele de armatura ofera solutia ideala de cofrare
pentru construirea de pereti portanti, evitandu-se astfel folosirea sistemului traditional de
cofraje dulgheresti din lemn sau a celor metalice. O simplificare suplimentara se poate obtine
la constructiile cu un singur etaj, din moment ce se pot construi pereti sau suportul invelitorii,
din panouri simple.
H. Panoul de polistiren poate fi dimensionat corect din punct de vedere al grosimii si densitatii,
pentru a satisface cu usurinta conditiile de confort cerute de toate tipurile de clima. Atunci
cand este necesara formarea "barierei de vapori" (in special in zonele cu clima foarte rece),
aplicarea unor produse compatibile - folii - pe suprafata polistirenului nu prezinta nici o
dificultate.
In concluzie, sistemul reprezinta o solutie optima pentru cerintele structurale si de confort,
cu avantaje economice clare pornind de la executia propriu-zisa si pana la utilizarea constructiei.
Avantajul economisirii consumului de energie datorat capacitatii de termoizolare oferit de
acest sistem este remarcabil, in special acolo unde conditiile climatice locale necesita instalarea si
utilizarea instalatiilor de aer conditionat si a caloriferelor in incaperi.

Pagina 4

3. MATERII PRIME
Materiile prime folosite pentru izolatia termica si rezistenta structurala sunt urmatoarele:
A.1 Armatura trefilata cu o buna aderenta. Efortul unitar de intindere este de pana la:
ftk>440N/mm2 .(FeB44K).
Diametrul barelor este constant si egal cu 6 mm, putand fi schimbat in functie de tipul de
structura si conform calculului de rezistenta din proiect.
A.2 Sarma trefilata si galvanizata cu continut mic de carbon, rezistenta la eforturi
unitare de intindere de pana la 700N/mm2 si diametru constant de 3,0 mm, pentru conectori.
Sarma este furnizata in colaci. Continutul mic de carbon (mai putin de 0,10%) reprezinta o
cerinta obligatorie pentru procedeul de sudura
Utilizarii armaturii galvanizate poate fi considerata si ca o masura de protectie impotriva
aparitiei ruginii.
B.1 Blocuri de polistiren (PSE) de o calitate certificata, pregatite pentru a fi prelucrate
si tratate sau nu cu adezivi pentru a asigura auto-ignifugarea materialului, rezultand o mai
mare rezistenta la foc, acolo unde situatia concreta o cere.

3.1. Consideratii generale despre polistiren (PSE)

Polistirenul expandat este unul dintre cele mai importante materiale plastice, cu mai mult
de 30 de ani de folosire in cele mai variate domenii, cunoscut in special pentru rezolvarea
multiplelor probleme de izolatie termica in constructii.
Materia prima se prezinta sub forme de granule, similare cu cele de sticla (aspect perlitic)
cu granulatie diferita in functie de scopul final pentru care a fost proiectat.
Polistirenul, tratat corespunzator cu aditivi pentru a mari caracteristica ignifuga, este
expandat in doua faze pana la obtinerea blocurilor de densitate corespunzatoare (in mod obisnuit
aceasta este de 15-25 kg/m3 ); aceste blocuri sunt ulterior taiate in felii de grosimi si profile
optime pentru utilizare.
Comportamentul sau la umezeala nu limiteaza procesul de executie si nici izolatia termica.
Apa nu reactioneaza cu PSE si nu patrunde printre peretii celulari, fiind absorbita intr-o
cantitate foarte mica in interspatiile granulelor expandate. Efectul infiltrarii datorat capilaritatii si
absorbtia umiditatii din aer practic nu exista. Deci polistirenul expandat nu este un material
higroscopic.
Coeficientul de dilatare termica a polistirenului este neglijabil, chiar si atunci cand efectul
acesteia trebuie prevenit, deoarece reactiile in punctele de legatura sunt mici.
Este recomandat totusi ca placile de PSE sa nu fie montate imediat, pentru a evita
posibilele reduceri de material cu valori mai mici de 2mm/m.

3.2. Anduranta polistirenului expandat (PSE)

PSE nu constituie un element de nutritie pentru nici un animal sau micro-organism si de
aceea nu se degradeaza si nu mucegaeste. Stabil din punct de vedere chimic si biologic, PSE nu
reprezinta un potential pericol la adresa mediului in timpul fabricatiei sau in timpul utilizarii sale.
Analizele efectuate in ceea ce priveste factorii de mediu precum temperatura, umiditatea si
rezistenta mecanica dovedesc ca toate caracteristicile PSE raman neschimbate in timp. Acesta
poate garanta practic un timp nelimitat performanta caracteristicilor sale initiale.

Pagina 5

3.3. Caracteristicile ignifuge ale PSE

Desi este compus in principal din carbon si hidrogen, PSE este prin insasi natura sa un
material combustibil. Degradarea termica a acestuia incepe la 230-260o C, odata cu producerea
de gaze inflamabile, dar aprinderea propriu-zisa incepe numai la 450-500o C.
Propagarea frontului de flacara este spontana in cazul PSE obisnuit, dar necesita prezenta
unei mari cantitati de oxigen si, ca o consecinta, a unei mari cantitati de aer necesar combustiei
(volumul aerului trebuie sa fie de aproximativ 160 de ori mai mare decat volumul panoului PSE).
Aceasta cantitate de aer nu este in mod imediat disponibila cand PSE este acoperit de un strat
gros de beton si de un strat de tencuiala, cum este cazul nostru.
In celelalte cazuri, PSE este tratat abundent cu aditivi (ignifugi) si propagarea frontului de
flacara este stopata atunci cand nu exista scanteie.
PSE in special, arde numai atunci cand este descoperit.

4. CARACTERISTICI TEHNICE ALE PANOURILOR

In constructiile in care se foloseste sistemul, este important de retinut urmatoarea lista de
caracteristici care se constituie in importante avantaje :
izolatia termica si comportamentul higrometric;
izolarea fonica;
rezistenta la foc

4.1. Izolatia termica si comportamentul higrometric

Prezenta placilor PSE de o grosime si densitate adecvata confera peretelui propria
capacitate de izolare termica.
Conductivitatea termica a PSE masurata conform standardelor diferitelor tari in care este
utilizat sistemul, este legata in mod semnificativ de conditiile de temperatura si, in particular, de
masa volumetrica. Conductivitatea se mentine sensibil constanta, si are valori minime la densitati
de aproximativ 25-60 Kg/m3 , crescand odata cu cresterea densitatii.
Ca un indicator general, conductivitatea termica a unui PSE bun (T=20o C) cu o densitate
variabila cuprinsa intre 15 si 25 Kg/m3 , folosit in panourile Andami, variaza la temperatura medie
intre 35 si 40 mW/mK.
Determinarea caracteristicilor de izolatie, care intr-o tipologie asemanatoare ar varia in
functie de grosime si/sau modificari de structura ale PSE, poate fi facuta prin proceduri normale
de calcul termotehnic.
Avand in vedere importanta economica si tehnica a caracteristicilor de izolatie termica a
constructiilor, in general, si a locuintelor, in special, inca din anul 1997 au fost elaborate o serie
de reglementari tehnice in acest domeniu. Dintre acestea, amintim Normativul privind calculul
coeficientilor globali de izolatie termica la cladirile de locuit - indicativ C107/97, aprobat de
MLPAT cu Ord. Nr. 24/H din 19.02.1997, care precizeaza valoarea maxima admisa pentru
coeficientul global de izolare termica (G) la locuinte, pe care trebuie sa le asigure acestea, prin
proiect si executie.
Din cauza costurilor ridicate cerute de respectarea acestor valori, practic pana in prezent
Normativul nu a fost respectat, dar valorile coeficientului G obtinute prin aplicarea sistemului
nostru sunt mult inferioare celor normate (GN).
In acest sens, rezistenta termica minima admisa prin acelasi Normativ pentru peretii
exteriori ai locuintelor (factor principal in ansamblul cladirii) este de 1.40mK/W, in timp ce
valoarea rezultata din calculul termotehnic al peretelui multistrat alcatuit din panouri duble in
sitemul Andami este de 2,5 mK/W (conform diagramelor anexate).
Pagina 6

Aceste avantaje devin si mai semnificative in cazul locuintelor la care acoperisul este
realizat ca terasa (circulabila sau nu) avand in vedere ca planseul superior, realizat in sistemul
Andami, are valoare mare a rezistentei termice.
In general, in cazurile in care suprafata unui perete sau a unei pardoseli este la o
temperatura mai scazuta decat "punctul de roua" al amestecului aer-vapori (migrand sub
diferenta de presiune existenta pe cele doua laturi ale peretelui) apare fenomenul numit
"condens". In cazul in care calculul arata posibilitatea aparitiei condensului in interiorul peretelui
in conditii de temperatura scazuta si pe o perioada indelungata, este necesara si posibila folosirea
unei bariere de vapori ce se obtine prin hidroizolarea panourilorilor de PSE cu produse
compatibile din punct de vedere chimic.
Ca exemplu, in figura care urmeaza prezentam cateva caracteristici termice a doua tipuri
de panouri: simplu si dublu.

Pagina 7

4.2. Izolarea fonica

Impiedicarea propagarii sunetului prin perete este in stransa legatura cu masa, rigiditatea
si umiditatea peretului. In cazul panourilor/peretilor, datorita prezentei PSE se creeaza o izolare
fonica ce imbunatateste conditiile impuse de legea maselor mai sus mentionata.
De obicei, capacitatea de izolare fonica a unei structuri cu doi pereti separati de un spatiu
interior in care se afla aer sau un material cu proprietati fonoizolante, este in mod normal mai
mare decat cea a unei structuri unistrat, de grosime si de greutate egale cu cele ale peretilor sus
mentionati.
Rezultatele testelor efectuate intr-o camera acustica, conform normelor ISO 140/111,
pentru un singur perete de o grosime de minim 95 mm si un strat de PSE cu densitatea de 12
Kg/m3 si grosimea de 40 mm, corespund unei clase de transmitere a sunetului : (CTS) 35.
In ceea ce priveste peretele dublu sau peretele de planseu, care au un miez de beton cu o
grosime minima de 10 cm, clasa de transmitere a sunetului poate fi variabila, pornind de la un

Pagina 8

minim cuprins intre 45 si 47, oferind astfel o solutie optima pentru izolarea interiorului de
zgomotele de frecvente medii si inalte din afara.

4.3. Rezistenta la foc

Caracteristicile de baza si comportamentul PSE la foc au fost pe larg discutate in capitolul
referitor la materiile prime. Dupa cum s-a precizat la Cap.3.3, PSE este montat sub un strat gros
de beton armat sau tencuiala - care previne contactul direct al materialelor inflamabile cu
flacarile. In cazul unui incendiu, acestea intarzie sau previn aspectele negative ale expunerii PSE
la foc.
Rezultatele testelor efectuate in laboratoare si conforme cu normele in vigoare, in cazul
unui panou simplu de grosime minima, au relevat o rezistenta la foc de 30 de minute in cazul
peretilor portanti verticali panouri duble - si 40 de minute in cazul planseelor.
Pentru pereti din panouri duble, in afara de degradarea progresiva cauzata de fisurarea
invelisului extern gros de polistiren care se dizolva, principalele caracteristici ale structurii sunt
mentinute de nucleul central de beton care prezinta un comportament care nu este diferit de cel
al structurilor traditionale din beton armat prefabricate b.a. sau diafragme.
Peretele portant executat din panouri duble, avand la interior beton armat cu o grosime de
15 cm, poate sa garanteze rezistenta mecanica la un incendiu care sa dureze minim 180 min.

5. PROIECTAREA UNEI STRUCTURI CU SISTEMUL DE PANOURI

Prefabricatele sistemului se bazeaza pe producerea unor elemente de rezistenta autoportante cu rol de cofraj de o latime modulata de 1200 mm si o lungime ce poate varia in limite
normale pana la 6 m, conform cu necesitatile proiectului constructiei in cauza.
De obicei, inevitabilele resturi de materiale sunt produse de taierea elementelor interioare
pentru a obtine golurile pentru ferestre si usi sau pentru a crea plansee inclinate. Proiectul
arhitectural trebuie sa ia in considerare refolosirea acestor panouri (obtinute de la golurile create
pentru ferestre/usi), de exemplu pentru cadrul usilor/ferestrelor, pereti despartitori, camari,
debarale etc.
Calculul de rezistenta a elementelor de planseu (acoperis) fabricate din panouri speciale si
tigle cu un profil asemanator cu cel clasic nu necesita o atentie suplimentara fata de cazul
sistemului traditional, in timp ce pentru structurile verticale compuse dintr-un panou simplu,
procedurile adoptate sunt bazate pe rezultatele testelor executate in laboratoare calificate in
tehnica constructiei din diferite tari si in concordanta cu normele in vigoare.
O atentie speciala se acorda procedurii de calcul a solicitarilor orizontale in urma actiunii
vantului sau a cutremurelor. Evaluarea eforturilor produse de fortele orizontale va fi facuta
conform diferitelor metode de calcul vizavi de toate modalitatile previzibile de cedare a peretilor
stabilite prin reglementarile tehnice in vigoare.
In cazul peretilor subtiri, in special in cazul acelora folositi la cladirile joase (2 sau 3 etaje),
care sunt foarte rigide si rezistente in mod normal, prabusirea se produce prin ruperea
elementelor verticale ale peretelui.
Pentru cresterea sigurantei si renuntarea la o redistribuire aleatoare a fortelor in faza
elasto-plastica, calculul rezistentei peretilor poate fi facut prin aceeasi schema a cadrelor plane
elastice.
Se recomanda efectuarea unor calcule statice si dinamice, pe baza programelor
disponibile, care sa ia in considerare raspunsul tuturor elementelor componente ale constructiei
(pereti, plansee) la solicitarile climatice (zapada, vant) si seismice la care este supusa.
Se recomanda respectarea prevederilor specifice din Codul pentru proiectarea
constructiilor cu pereti structurali din beton armat (diafragme) indicativ P8-96 , prevederi
adaptate la situatia concreta.

Pagina 9

6. ASAMBLAREA COMPONENTELOR LA LOCUL CONSTRUCTIEI

6.1. Uneltele necesare constructiei

Sisteme de ridicare (macarale), de pozitionare/miscare a materialelor, precum si a altor

echipamente de uz general, si echipamente de turnare a betonului (pompe);
Sisteme de torcretarea si aplicarea betonului pentru a acoperi suprafata panourilor (pompa
pentru torcretare si sistem de aer comprimat special folosit pentru acest tip de operatie);
Schele si scari de serviciu;
Suporti reglabili si bare, cleme si suporti, panouri lemnoase pentru diferite intrebuintari;
Dizpozitive manuale precum foarfece, suflante, folosite de personalul angajat pentru acest tip
de constructie, precum si generatoare de caldura folosite pentru crearea in PSE a spatiilor
destinate sistemelor sanitare si electrice.

6.2. Finisarea sistemului

Finisarea sistemului necesita doua tipuri de beton:
A. Beton pentru turnarea panourilor duble, a panoului de planseu si a scarilor.
B. Beton pentru acoperirea suprafetelor panourilor simple si/sau duble (folosite ca pereti sau ca
elemente de planseu).
Realizarea amestecului de beton din cazul B necesita o atentie speciala.
Torcretarea cu unelte manuale sau turbopompe necesita o buna plasticitate a betonului, cu
o granulatie a nisipului suficient de continua, fara sa depaseasca 5-7 mm.
Dozajul cantitatii de apa trebuie luat intotdeauna in considerare, inclusiv acela al apei
continute de nisipul folosit in cazul amestecului pentru mentinerea raportului relativ apa/ciment in
limitele a 0,50-0,55.
In orice caz, operatia de torcretare prin metoda Abrams (stil con), trebuie sa nu
depaseasca un strat de 5 cm.
Dozajul cimentului este legat in mare parte de rezistenta mecanica a betonului cerut de
calculele de rezistenta a structurii cladirii, avand valorile normale in jurul a 400 kg/m3 sau putin
peste aceasta valoare, pentru realizarea unor betoane de clasa C12/15 pentru pereti si C16/20
pentru plansee.
In ceea ce priveste fenomenul de contractie al amestecului de beton de pe suprafata
panourilor de polistiren cu dimensiuni prestabilite, in cazul intaririi amestecului se recomanda sa
se evite excesul de apa din componenta si, in acelasi timp, sa se evite favorizarea deshidratarii
superficiale cauzata de conditiile climatice.
Atunci cand importanta lucrarilor obliga desfasurarea intr-un regim strict de calitate, este
necesar ca in operatia finala de tencuire sa se execute adaugarea unei mici cantitati de fibre
sintetice pentru a impiedica alunecarea acesteia de pe suprafata placii.
In timpul turnarii trebuie luate probe de beton si clasificate in conformitate cu practica
uzuala si in baza specificatiilor tehnice ale proiectului.

6.3. Montarea panourilor si ridicarea constructiei - informatii generale

Fundatiile trebuie sa fie prevazute cu bare de otel de ancorare (cu diametrul de 6-8 mm, cu
interval de 20-30 cm) in corespondenta cu barele exterioare ale peretelui pentru panourile
simple si in corespondenta cu barele exterioare sau interioare in cazul panoului dublu, pentru
ca pe acestea sa fie montata apoi armatura din reteaua de armatura a panourilor.
Montarea panourilor de perete (identificate dupa tip si pozitie, marcate si avand deja golurile
pentru cadrul de fereastra/usa) urmeaza conturul fundatiei pentru a fi legate de barele de
ancorare pregatite in acest scop. Panourile sunt legate unul de altul de-a lungul liniei de

Pagina 10

suprapunere a armaturii pe ambele parti cu sarme metalice pentru plasele de armare ale
betonului sau clipsuri de fixare pentru plasele de armare a stratului de torcret. Dupa aceasta
operatie este aplicata si armatura de consolidare (pregatita pentru colturile golurilor pentru
ferestre si usi).
Alinierea si nivelarea finala a peretilor verticali sunt obtinute in timpul asamblarii/montarii prin
intermediul unor cadre speciale metalice, capabile sa garanteze stabilitatea lucrarii in timpul
fazelor succesive de lucru (diferite in cazul panoului simplu si a celui dublu).
Amplasarea elementelor pentru panourile de acoperis si/sau panourilor de compartimentare
(de exemplu, in constructiile care au doar parter) poate avea loc in diferite etape ale
asamblarii zidurilor, dar in orice caz, inainte de aplicarea tencuielii pe zidul exterior. De fapt,
in cazul panoului dublu este recomandabil sa se faca mai intai pregatirea nucleului central,
garantandu-se astfel stabilitatea peretilor. Turnarea betonului pe panourile de acoperis (dupa
posibila amplasare a otelului necesar pentru stalpi si nervuri) necesita o sustinere cu stalpi si
grinzi pentru a limita deformarea panoului sub greutatea betonului.

Plasarea tuburilor flexibile si a accesoriilor pentru instalatiile electrice si ale tubulaturii sanitare
se va face dupa asamblarea completa a panourilor si inaintea torcretarii. Canalele in care sunt
montate utilitatile se obtin prin folosirea suflantelor de aer cald si a sistemelor clasice de
taiere. In cazul tuburilor rigide, este necesara taierea plasei armaturii, care va fi apoi refacuta
prin suprapunerea si fixarea unor sisteme suplimentare de ramforsare in zonele respective.
Turnarea betonului intre cele doua straturi de polistiren se face normal prin pompare,
utilizandu-se tehnologii obisnuite, cu respectarea prevederilor Normativului tehnic NE012/99.
Inaltimea de turnare nu depaseste 3 m, caz in care nu sunt necesare masuri speciale, iar in
cazul retetei de preparare, transportului, turnarii, vibrarii si protejarii betonului in timpul
intaririi trebuie sa tina seama de specificul lucrarii.
Operatia de torcretare pe suprafata peretelui exterior al cladirii si pe suprafata exterioara a
planseelor se face prin folosirea unei pompe de torcretare sau a unui compresor.
Operatia se face in mod normal in doua faze, astfel:
primul strat de acoperire partiala a armaturii;
al doilea strat cu sau fara fibre plastice suplimentare, urmat de glazurare si nivelare.
Este recomandat ca rigidizarea golurilor sa se faca cu o plasa cu o structura aditionala de
armatura, care trece prin panouri si se poate executa cu ajutorul unui cadru provizoriu sau final.
In timpul intregii faze a operatiei si a perioadelor succesive intaririi betonului, toate procedurile
standard trebuie respectate pentru a evita eventualele defecte superficiale sau de profunzime. In
cazul cladirilor cu mai multe nivele, succesiunea fazelor trebuie repetata nivel cu nivel,
asigurandu-ne ca greutatea elementelor de la nivelele superioare se descarca dupa intarirea
betonului in structura nivelului inferior.

Pagina 11

In cazul panourilor pentru plansee in faza de turnare este recomandat a se mentine toate
dispozitivele de sustinere pana la terminarea operatiilor executate la nivelul respectiv.
Odata terminata structura de rezistenta a nivelului care este nefinisata, trebuie procedat la
terminarea lucrarilor incluzind montarea ramelor, vopsirea, introducerea instalatiilor electrice si
posibilele reparatii si apoi torcretarea.

7. PRODUCTIA DE ELEMENTE STANDARD

7.1. Panoul simplu

Acest tip de panou este fabricat pentru realizarea peretilor de compartimentare, iar in cazul in care
este realizata o structura pe cadre sau metalica poate fi utilizat si ca perete de inchidere. Tencuiala este
aplicata folosind sistemul Spritz-Beton (Shotcrete).

Componente:
Placa de polistiren armata cu doua plase sudate obtinute prin tesere si sudare punct cu
punct prin electro-fuziune.
Caracteristicile componentelor:
PSE pur, nontoxic, ignifug, stabil chimic, cu o densitate cuprinsa intre 15-25 Kg/mc sub forma
unor placi cu o grosime adecvata de minimum 4 cm (grosimea creste in functie de proiect);
Plase sudate, trefilate si cu continut scazut de carbon sudate prin electro-fuziune, punct cu
punct cu o valoare a efortului unitar de rupere de max. 600 N/mm2.
Diametrul barelor verticale 3 mm.
Diametrul barelor orizontale 3 mm.
Diametrul firelor de tesere 3 mm.
Specificatii tehnice:
Grosimea panoului finisat: variabila, in functie de proiect;

Pagina 12

Grosimea peretelui finisat: variabila, in functie de proiect (grosimea panoului finisat + 2

straturi de tencuiala de 3 cm);
Transmitanta Kt<=0.44 Kcal/ho C m2
Clasa de propagare a sunetului 38dB la 500Hz

7.2. Panoul dublu

Acest tip de panou este fabricat pentru realizarea peretilor portanti, fiind format din doua panouri
simple, care au spre interior armatura (plasa sudata) data de proiect, doua placi de polistiren de cel putin 4
cm (grosimea acestuia creste in functie de proiect) si la exterior 2 plase sudate.

Componente:
Doua placi din polistiren armate cu patru plase sudate obtinute prin tesere si sudare punct
cu punct prin electro-fuziune, la o distanta egala, data de proiect.
Caracteristicile componentelor:
PSE pur nontoxic, ignifug, stabil chimic, cu o densitate cu o densitate de 1525kg/mc sub
forma unor placi cu o grosime de minimum 4 cm fiecare (grosimea creste in functie de
proiect);
Plase sudate, trefilate si galvanizate, cu continut scazut de carbon sudate prin electro-fuziune,
punct cu punct, cu o valoare a efortului unitar de rupere de max. 600 N/mm2.
Diametre uzuale pentru firul de otel din plasele sudate: date de proiect.
Diametrul firelor de tesere 3mm.
Specificatii tehnice:
Grosimea panoului finisat: variabila, in functie de proiect
Grosimea peretelui finisat: variabila, in functie de proiect (grosimea panoului finisat + 2 straturi de
tencuiala de 4 cm)

Transmitanta: - Kt<=0.44 Kcal/ho C m2

Pagina 13

7.3. Panoul de planseu

Componente:
Placa groasa de polistiren armat cu doua structuri reticulare de bare galvanizate obtinute
prin tesere si sudare punct cu punct prin electro-fuziune.
Caracteristicile componentelor:
PSE pur, nontoxic, ignifug, stabil chimic, cu o densitate de 25Kg/m3 sub forma unor placi cu o
grosime medie de 4 cm fiecare + zone cu grosime variabila de 10-24 cm.
Plase sudate, trefilate si galvanizate, cu continut scazut de carbon sudate prin electro-fuziune,
punct cu punct, cu o valoare a efortului unitar de rupere de max. 600 N/mm2. In acest caz,
armatura superioara indeplineste functia de distributie a greutatii, in timp ce armatura
inferioara indeplineste functia de ramforsare si sustinere a tencuielii aplicate pe tavan.
Diametrul barelor verticale 3-6 mm.
Diametrul barelor orizontale 3-6mm.
Diametrul firelor de tesere 3mm.
Specificatii tehnice:
Grosimea panoului de planseu finisat: - variaza intre 25 si 35 cm
Transmitanta: - KI=0.40 Kcal/ho C m2
Mod de folosire:
Acest tip de panou este fabricat pentru a constitui element de sustinere orizontala
(panouri de planseu) prin adaugarea de armatura suplimentara in spatiile special destinate
acestui scop impreuna cu amestecul de beton armat (formand astfel grinzile planseului). Aceste
structuri vor fi folosite pentru panourile de planseu si vor fi dimensionate conform normelor in
vigoare.

S.C. ANDAMI COMP S.R.L.

Soseaua Dudesti-Pantelimon, Nr. 2-4-6, Sector 3
Bucuresti, ROMANIA
Tel +4-021-255.31.62
Fax +4-021.255.79.76

e-mail: office@andami.ro
www.andami.ro
Pagina 14