1

Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii

PROIECT PENTRU SUSINEREA
EXAMENULUI DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE

Cl. a XI a an de completare

Domeniul : Construcii instalaii i lucrri publice
Calificarea : Zidar, pietrar, tencuitor



Indrumator :
prof.Chicu Georgiana Elev Manolache Vasilica



2011
2




TEMA PROIECTULUI



TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A PERETILOR DIN
BETON ARMAT MONOLIT







3

Cuprins:
1. Argument
2.Pereti din beton armat monolit- Dedinitie,Avantaje
3. Tipuri de structuri
-Structura de tip fragure
-Structura de tip celular
4. Alcatuirea constructiva
5. Tipuri de pereti:
-Pereti exteriori
-Pereti interiori
6. Armarea peretilor
7.Desene






4


PEREI DIN BETON ARMAT MONOLIT





GENERALITI: Dezvoltarea pe verticala a cladirilor, datorita utilizarii
rationale a perimetrului urban, prin reducerea la minimum a suprafetei
construite pe teren, a condus la folosirea elementelor verticale de
rezistenta a peretilor din beton armat.
Aceste elemente verticale ale structurii de rezistenta (diafragme) preiau
eforturi care depasesc capacitatea portanta a zidariei.
Peretii din beton armat monolit s-au impus la noi in tara la cladirile
inalte, datorita faptului ca tehnologia de executie se caracterizeaza prin
productivitate ridicata.
















5





Avantaje


Comparativ cu peretii traditionali din zidarie, diafragmele din beton
armat au o serie de avantaje:
-capacitatea portanta la compresiune de 5-10 ori mai mare a
betonului decat a zidariei de cramida -ceea ce conduce la realizarea
cladirilor pana la 20 nivele, fata de 7 nivele cat se pot construi pe
structuri de pereti portanti din zidarie de caramida;

-comportarea buna la sarcini orizontale (cutremur, vant), avand in
vedere preluarea in bune conditiuni a eforturilor de intindere de catre
betonul armat;



-un consum mai redus de otel-beton, comparativ cu structurile pe
cadre;

-realizarea unei cresteri a productivitatii muncii pe santiere si, deci, o
reducere a consumului de manopera si a duratei de executie.
6



Tipuri de structuri


Modul de distributie, in cadrul partiului, a peretilor din beton armat
conduce la realizarea a doua tipuri de structuri: structura de tip fagure
si structura de tip celular.


Structura de tip fagure are peretii portanti dispusi in jurul
incaperilor, deci la distante scurte (3-4 m).
Peretii din beton armat, preluand si sarcinile din plansee, vor
transmite incarcarile la fundatii talpi continue, sau care pot fi si talpi
incrucisate sau radiere generale.
Din punct de vedere functional, aceasta structura se foloseste la
cladiri de locuit, camine, hoteluri, care au acelasi partiu la toate
nivelele.
Executia peretilor, la acest tip de structura, se realizeaza cu ajutorul
cofrajelor (de acela[i tip pe toata inaltimea etajului): glisante, metalice
spatiale si de inventar (refolosibile).
Structura tip fagure are dezavantajul unui partiu rigid, care nu poate
fi modificat ulterior.


7

Structura tip celular are peretii dispusi la distante mai mari, in jurul
apartamentelor. intre diafragmele de beton, pentru completarea
structurii de rezistenta, se dispun cadre.
Sarcinile verticale sunt transmise la fundatii prin intermediul
diafragmelor si al cadrelor, in timp ce sarcinile orizontale (cutremur,
vant) sunt preluate in cea mai mare parte de diafragme. Sistemul
celular se poate folosi si la cladiri unde se cere o schimbare ulterioara a
functionalului, in limitele celulei (cladiri de locuit, administrative,
spitale).
In cadru acestui sistem, diafragmele sunt folosite mai eficient,
comparativ cu sistemul fagure, unde, de obicei, armatura rezulta din
considerente constructive si din prevenirea contractiei betonului.


















8


ALCATUIRE CONSTRUCTIVA


In cadrul structurii de rezistenta peretii din beton armat monolit
(diafragme) se dispun, in planul cladirii, dupa directia longitudinala,
transversala (sau cu diafragme cu nucleul central.
Peretii din beton monolit se vor poza simetric fata de axele cladirii si
vor avea momente de inertie ce vor diferi cat mai putin.
La dimensiuni diferite ale diafragmelor, sunt repartizate sarcini
orizontale diferite, ceea ce conduce la o solicitare diferentiata a
fundatiilor.
Aceasta dispunere echilibrata se face astfel incat centrul de greutate
al cladirii sa corespunda cu centrul de rigiditate, pentru a evita aparitia,
in zonele seismice, a torsiunilor in structura de rezistenta.
Diafragmele se pot realiza in diverse forme: diafragme pline, cu
goluri, rezemate pe stalpi.
Grosimea minima a peretilor interiori este de 15 cm din considerente
de izolare fonica.






9

Tipuri de pereti


Peretii exteriori din beton armat monolit se realizeaza din trei straturi
cu functii diferite strat de rezistenta (8-15 cm), strat de izolare
termica si strat de protectia izolatiei (5 cm).
Stratul de izolare termica se dimensioneaza in functie de necesitatile
functionale ale cladirii, zona climatica de amplasare a cladirii si
economia de energie a combustibilului consumat pentru incalzire in
perioada de exploatare a cladirii.
Mentinerea pozitiei corecte a stratului de izolatie termica in timpul
turnarii betonului se realizeaza cu dispozitive speciale fixate in cofraj.
In zonele susceptibile formarii puntilor termice, la intersectia
peretilor exteriori cu cei interiori, cu planseele, cat si la colturi,
termoizolatia se va realiza astfel ca sa micsoreze substantial fluxul
termic.
In cadrul peretilor exteriori, se va prevedea o bariera contra
vaporilor, pe suprafaaa interioara a termoizolatiei, in scopul
imbunatatiriii comportarii peretilor la difuzia vaporilor. Bariera opreste
patrunderea vaporilor de apa in termoizolatie si posibilitatea de
condensare a acestora. Apa, cu conductivitate termica mai mare de 25
de ori decat aerul l-ar inlocui pe acesta din pori.



10

Peretii interiori, care spre exteriorul constructiei nu se leaga de alti
pereti, pentru montarea usoara a armaturii verticale sunt prevazuti cu
ingrosari, care maresc stabilitatea si preiau eforturile suplimentare ce
se concentreaza in aceste zone. Capetele libere ale diafragmelor, la
exterior, se leaga intre ele cu grinzi ce au rol de buiandrug, pentru
montarea ferestrelor fiind incarcati cu sarcini din pereti neportanti
exterior.


Numarul si pozitia golurilor pentru usi se stabilesc din conditii
functionale, dar si functie de necesitatile structurale ale diafragmei.
La constructiile multietajate cu diafragme, unde la parter sau subsol
conditiile de exploatare necesita spatii functionale flexibile (spatii
comerciale) sarcinile orizontale sunt transmise la stalpii parterului sau
ai subsolului (care au o solicitare sporita, datorita rigiditatii mari a partii
superioare a cladirii), prin intermediul unor grinzi-pereti. Datorita
schimbarii traseului eforturilor aceasta solutie conduce la o armare
sporita a diafragmelor.





Dintre pereii interiori, se recomand s fie folosii ca perei structurali
cu precdere aceia care separ funciuni diferite sau care trebuie s
11

asigure o izolare fonic sporit, necesitnd ca atare grosimi mai mari i
care, n acelai timp, nu prezint goluri de ui sau la care acestea sunt n
numr redus. Din aceast categorie fac parte:
- la cldirile de locuit, pereii dintre apartamente i pereii casei
scrii;
- la cldirile administrative, pereii de la nucleul de circulaie
vertical i de la grupurile sanitare, etc.








Armarea peretilor
Armatura din diafragme rezulta, in general, functie de eforturile la
care sunt solicitate.
Peretii din beton armat monolit se armeaza cu doua plase din bare
de otelbeton. Cele doua plase se leaga intre ele cu agrafe metalice.
Inadirea plaseelor, atat pe directia barelor orizontale, cat si a celor
verticale, se realizeaza prin suprapunere. Ancorarea plaselor sudate din
diafragme se realizeaza la intersectii, la bordarea golurilor, prin
prelungirea barelor orizontale pe o lungime de 60 d.
Daca nu rezulta armatura de calcul, se va realiza o armare
constructiva, alcatuita din plase continue pe primele doua etaje si pe
ultimul.
12


Structuri din pereti de beton armat monolit

Dispozitia in plan a diafragmelor




Elevatia diafrafmelor


13




Detalii de imbinare la pereti din beton armat monolit




.
14

Bibliografie:
Constructii : Elemente generale pentru cadastru.
Autor : Gabriela Ecaterina Proca
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2002

Constructii : Subansambluri constructive
Autor : Mirel Florin Delia
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2004

Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri
Autor : Mihai Manole
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2001

Cum concepem constructiile civile
Autor : Alexandru Ciornei
Editura : Junimea






15