Sunteți pe pagina 1din 32

1

Structuri

partea a II-a - CURS 1, 2

2017 - 2018

Pereţi structurali din beton armat


2
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Conform dex on line:


- perete, pereți - element de construcție așezat vertical (sau puțin înclinat), făcut din
zidărie, din lemn, din piatră etc., care limitează, separă sau izolează încăperile unei
clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul.

Conform P100-1/2013:
- perete (perete structural): element structural vertical care susţine alte elemente,
la care raportul dimensiunilor laturilor secţiunii transversale lw /bw ≥ 4.

Conform Curs Clădiri, vol. 2, Institutul de construcţii din Bucureşti, 1974, cap. XII:
- pereţii sunt elemente principale de construcţie ce îndeplinesc următoarele
funcţiuni: a) sunt elemente principale verticale de rezistentă; b) închid clădirea spre
exterior; c) compartimentează clădirea la interior.
3
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Cerinţe şi condiţii ce se impun la proiectarea pereţilor sunt:


- durabilitate;
- rezistenţă la foc;
- greutate;
- rezistenţă;
- rezistenţă la umiditate;
- elasticitate;
- izolare termică şi fonică;
- aspect exterior;
- preţ de cost, etc.
4
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Clasificarea pereţilor după materialul din care sunt alcătuiţi:


- pereţi din pământ;
- pereţi din zidărie (cărămidă, piatră naturală, blocuri din beton, BCA, etc.);
- pereţi din beton armat;
- pereţi din lemn;
- pereţi din elemente metalice;
- pereţi din sticlă, azbociment;
- pereţi din materiale uşoare;
- pereţi din polimeri; etc.

Clasificarea pereţilor după rolul în construcţie:


- pereţi de rezistenţă (portanţi) – sunt pereţii ce preiau şi transmit în afară de
greutatea proprie şi alte sarcini;

- pereţi neportanţi, de umplutură sau despărţitori care nu suportă decât


greutatea proprie;
5
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Principalii factori ce influenţează alegerea tipului de structură:


(alegerea soluţiei de structură este un proces complex în care intervin o gamă largă de factori, cu condiţionări
reciproce. Se poate face numai o analiză calitativă a influenţei acestor factori, nefiind posibil de stabilit reguli
stricte, ci numai cu caracter general)

- destinaţia clădirii – precizează modul de organizare şi de compartimentare


generală a spaţiului în plan şi pe înălţime. Stabilitatea organizarii spaţiului poate
conduce la alegerea de sisteme structurale cu schemă rigidă sau flexibilă.

- alcătuirea partiului de arhitectură …

- regimul de înălţime: este influenţată de densitatea construită în teren, aspect,


condiţiile de amplasament, materialele existente, cost, condiţiile de exploatare, etc.

- condiţiile de amplasament: prin stratificaţia terenului, caracteristicile fizico-


mecanice ale straturilor, nivelul apei freatice, etc.

- materialele utilizate: materialele disponibile pentru realizarea unei clădiri


condiţionează alegerea tipului de structură.
6
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

De ce să introducem pereţi de beton armat în alcătuirea unei construcţii??

- formula de calcul pentru săgeata unei grinzi simplu rezemate încărcate cu încărcare uniform distribuită este:

5 ql 4
f 
384 EI
- care sunt factorii care influenţează săgeata (deformata) ?

- care sunt valorile modulului de elasticitate longitudinală pentru beton:

-- cum pot interveni asupra momentului de inerţie ?

bh3 113 1
I stalp   
12 12 12 bh3 0.25  43 16
I perete     16  I stalp
Astalp  11  1mp  0.25  4  Aperete 12 12 12
7
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Doua variante structurale propuse spre analiză:

- un cadru de beton armat cu opt nivele, cu înălţimea de nivel de 3,0m, deschiderile


egale între ele cu valoarea de 6m. Stâlpii au secţiunea de 70x70cm (arie = 0.49mp),
iar secţiunea transversală a grinzilor este de 30x60cm.
Cadrul este încărcat cu forţe laterale 100kN la nod lateral peste parter, 200kN la nod
lateral peste etaj1, ……… 800kN la nod lateral peste etaj 7 (nivel opt).

- un cadru de beton armat în care, în deschiderea centrală este înfilat un perete de


beton armat cu grosimea de 0.25m.
Regimul de înălţime, deschiderile, înălţimea de nivel, secţiunile elementelor (grindă
şi stâlpi) sunt idenţice cu ale cadrului de beton armat anterior.
Încărcările laterale sunt identice pentru cele două cadre.
8
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat
9
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat
10
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat
11
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Deci:
Pereții de beton armat se utilizează, de regulă, la construcţii expuse la
încărcări laterale predominate. Acestia preiau şi transmit la infrastructură o
mare parte din încărcările laterale datorită rigidităţii şi rezistenţei mari. Sub
acest aspect rolul lor structural este deosebit de important, pereţii de beton
armat fiind elementele principale ale structurii de rezistenţă la acţiuni laterale.

Funcţie de proporţia pereţilor de beton armat într-o structură, aceasta poate fi


clasificată ca: - structură cu pereţi ( >70% din F.T.B. vor prelua pereţii).
- structură duală ( între 30 şi 70% din F.T.B. vor prelua pereţii)
(cu cadre preponderente sau cu pereţi preponderenţi)
- structură în cadre (sub 30% din F.T.B. este preluat de pereţi).

În România, structurile cu pereţi se dimensionează pentru acţiunea seismică


conform cu prevederile codurilor P100-1 (Cod de proiectare seismică) şi CR2-1-1.1
(Cod pentru proiectarea construcţiilor cu pereţi structurali din beton armat).
12
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Alcătuirea generală a construcţiilor (prevederi extrase din CR2-2013, cap.3):

- La stabilirea formei şi a alcătuirii de ansamblu a construciilor, se vor alege, de


preferinţă, contururi regulate în plan, compacte şi simetrice. Se vor evita disimetriile
pronunate în distribuţia volumelor, a maselor, a rigidităţilor şi a capacităţilor de rezistenţă
ale pereţilor şi ale celorlalte componente structurale, în vederea limitării efectelor de
torsiune generală la acţiunea seismică şi a altor efecte structurale defavorabile.
Prin alcătuirea structurii se va realiza un traseu sigur, cât mai scurt, de transmitere a
încărcărilor verticale şi orizontale la terenul de fundare.

- Suprafaţa planşeului la fiecare nivel va fi, pe cât posibil, aceeaşi, iar distribuţia în plan
a pereţilor va fi, de regulă, aceeaşi la toate nivelurile, astfel că aceştia să se suprapună
pe verticală. Se admit retrageri la ultimele niveluri, inclusiv cu suprimări parţiale sau
totale ale unor pereţi, urmărindu-se să se evite apariţia unor excentricităţi importante de
mase şi de rigidităţi.
Dimensiunile pereţilor se vor păstra, de regulă, constante pe înălţimea construcţiei. La
construcţii cu înălţimi mari, dimensiunile pot fi micorate gradual, fără salturi bruşte între
nivelurile consecutive.
13
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Alcătuirea generală a construcţiilor (prevederi extrase din CR2-2013, cap.3):

- Pereţilor structurali cărora le revin cele mai mari valori ale forţelor orizontale
trebuie să li se asigure o încărcare gravitaţional suficientă (pereţii să fie suficient
“lestaţi”), astfel încât să se poat obţine condiţii avantajoase de preluare a eforturilor
din încărcări orizontale şi de transmitere a acestora la terenul de fundare.

- La construcţiile cu forma în plan dreptunghiulară, pereţii structurali se vor dispune,


de regulă după două direcţii perpendiculare între ele. Soluţiile cele mai avantajoase
se obţin atunci când rigidităţile de ansamblu ale structurii după cele două direcţii au
valori apropiate între ele.

- Dintre pereţii interiori, se vor proiecta cu precădere ca pereţi structurali, aceia care
separă funcţiuni diferite sau care trebuie să asigure o izolare fonică sporită,
necesitând ca atare grosimi mai mari, şi care, în acelaşi timp, nu prezintă goluri de
uşi, sau la care acestea sunt în număr redus.
14
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Pe scurt, şi concluzionând:

Alcătuirea de ansamblu a structurilor cu pereţi trebuie să urmărească


exigenţele generale de conformare referitoare la structuri proiectate seismic. Este
necesară realizarea unor forme regulate în plan ale structurii, compacte şi simetrice,
cu alcătuire monotonă pe înălţime. Se recomandă ca rigiditatea să fie cât mai
uniformă pe cele două direcţii principale ale structurii.
15
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Alcătuirea secţiunilor în plan ale pereţilor: avem astfel pereţi individuali sau pereţi
cuplaţi, alegând de preferinţă forme de secţiuni cât mai simple.

Se recomandă ca secţiunile în plan ale pereţilor să fie de tip lamelar, cu bulbi la


extremități (tip halteră) sau cu tălpi de dimensiuni limitate.

Se vor evita intersecţiile între pereţii dispuşi pe cele două direcţii principale care duc
la formarea unor secţiuni cu profile complicate. Se vor evita mai ales formele de
secţiuni pronunat nesimetrice, cu tălpi dezvoltate numai la una dintre extremităţile
secţiunii
16
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Se vor adopta, când funcţiunea construcţiei o impune, şiruri de goluri suprapuse, cu


dispoziţie ordonată, ducând la pereţi formaţi din plinuri verticale (montanţi) legate
între ele prin grinzi de cuplare având configuraţia generală a unor cadre etajate.

Grinzile de cuplare vor avea grosimea egal cu aceea a inimii pereţilor verticali sau,
dacă este necesar, dimensiuni mai mari decât aceasta (marginile dinspre gol ale
pereţilor vor avea cel puţin grosimea grinzilor).

Pereții cu secţiuni cu nesimetrie pronuţată prezintă răspuns neomogen la acţiuni


laterale pentru cele două sensuri relevante ale acţiunii seismice fiind, din acest
punct de vedere, nerecomandate şi se recomanda să fie evitate.
17
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Trebuie evitate structurile cu pereţi structurali care se intersectează, deoarece


comportarea acestor structuri este greu de anticipat prin calcul. Este preferabilă
utilizarea unei densităţi mai reduse a pereţilor în structură cu condiţia ca aceştia să
aibă secţiuni regulate şi să fie dispuşi astfel încât comportarea de ansamblu a
structurii să fie predictibilă.
18
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Funcţie de forma în elevaţie pereţii pot fi împărţiţi în două categorii:

- pereţi izolaţi, fără goluri, care au o comportare de consolă sub acţiunea forţelor
laterale. În acest caz grinzile, dacă există, au rigiditate redusă comparativ cu pereţii
şi nu pot influenţa, decât în mică măsură, comportarea de ansamblu a acestora.
19
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

- pereţi cuplaţi prin grinzi de cuplare. Pereţii cuplaţi apar acolo unde, din necesităţi
funcţionale sau structurale, în pereți sunt dispuse goluri. Dacă golurile au dimensiuni
semnificative, cum este cazul golurilor pentru uşi sau ferestre, se formează doi
pereţi (montanţi) cuplaţi prin intermediul grinzilor care se formează deasupra
golurilor.

- Dacă golurile sunt relativ mici, atunci riglele de cuplare sunt foarte puternice şi pot
asigura un cuplaj „perfect” între montanţii ce se formează. Dacă dimpotrivă golurile
sunt foarte mari, atunci riglele de cuplare sunt slabe şi montanţii se comportă ca
pereţii izolați.
20
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Moduri de cedare a pereţilor de beton armat:

1. Cedarea din încovoiere prin strivirea betonului comprimat, după intrarea în


curgere a armăturii longitudinale întinse. Acest mod de cedare este specific pereților
lungi de beton armat la care solicitarea de încovoiere este predominantă. Este un
mod de cedare ductil care conduce la scăderea progresivă a capacității de
rezistență şi rigiditate, iar capacitatea de deformare plastică este relativ ridicată.
21
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Moduri de cedare a pereţilor de beton armat:

2. Cedarea din forţă tăietoare în fisură înclinată. Acest mod de cedare este specific
pereților scurți sau pereților lungi insuficient armaţi transversal pe inima secțiunii.
Peretele prezintă o stare redusă de avariere până la producerea cedării, cedarea
fiind neductilă, fără avertizare.
La structurilor noi, prin proiectare trebuie să se evite acest mod de cedare.
22
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Moduri de cedare a pereţilor de beton armat:

3. Cedarea prin zdrobirea inimii după mai multe cicluri de încărcare-descărcare în


domeniul plastic. După mai multe cicluri de amplitudine mare, fisurarea inimii grinzii
corespunzătoare celor două sensuri de acțiune seismică, conduce la deterioarea
ireversibilă a inimii de beton a secțiunii, ea nemaiputând transmite eforturile din
diagonala comprimată.
23
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Moduri de cedare a pereţilor de beton armat:

4. Flambajul local al pereților sub acțiunea eforturilor de compresiune: flambajul


tălpii pereților favorizat de reducerea de rigiditate cauzată de fisurarea prealabilă la
întindere şi flambajul inimii pereţilor lamelari subţiri după degradarea stratului de
acoperire cu beton şi flambajul barelor longitudinale comprimate.
24
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Moduri de cedare a pereţilor de beton armat:

5. Cedarea pereţilor la compresiune excentrică prin zdrobirea betonului comprimat


înainte de curgerea armăturii longitudinale întinse. Acest tip de cedare este neductil
şi incompatibil cu proiectarea seismică. Prevenirea acestui mod de cedare se face
în faza de proiectare prin limitarea efortului axial în pereţi.

6. Cedarea pereților la forţă tăietoare se poate produce şi prin lunecare în rosturi


orizontale prefisurate. Astfel de rosturi sunt, de exemplu, rosturile de turnare ale
pereţilor situate, de regulă, la fața superioară a fiecărui planşeu. La proiectare, este
necesară verificarea prin calcul pentru prevenirea acestui mod de cedare în special
în zona critică a pereţilor.
25
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Moduri de cedare a pereţilor de beton armat:

x. Grinzile de cuplare
Grinzile de cuplare sunt elemente scurte solicitate predominant la forță tăietoare,
modul lor de cedare fiind caracteristic acestei solicitări predominante.
La grinzile de cuplare de proporții medii, forţa tăietoare şi momentul încovoietor
influenţează deopotrivă modul de cedare. Apar fisuri înclinate şi fisuri normale la axa
barei. Fisurile înclinate au deschideri mari similare celor din încovoiere. Fibrele
extreme comprimate de beton în zonele de moment maxim se zdrobesc. Dacă
deformațiile plastice ale armăturii longitudinale sunt mari apar fisuri de despicare a
betonului în lungul acetora care indică pierderea conlucrării armăturii longitudinale.
26
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:

- Aria totală a inimii pereţilor pe o direcţie va fi cel puţin cea obţinută cu relaţia
(conform CR2-1/2013 cap. 6.2.1.1.):

1  1,e  k s G
 Aci  35  q  f
cd

unde:
ΣAci este aria însumată a secţiunilor orizontale ale pereţilor cu contribuţie semnificativă în preluarea
forţelor orizontale, orientaţi paralel cu acţiunea forţelor laterale (în mp);

γ1,e este factorul de importanţă şi expunere la cutremur a construcţiei, conform 4.4.5 din P 100-1;

ks este raportul dintre valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare şi acceleraţia
gravitaţională, ag / g;

q este factor de comportare specific structurii;

G este greutatea construcţiei (în kN);

fcd este rezistenţa de proiectare a betonului la compresiune (în MPa).


27
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:

- În cazul clădirilor de tip curent pentru birouri şi locuine, proiectate pentru clasa
DCH, relaţia generală (anteriară) poate fi pusă sub forma (conform CR2-1/2013 cap.
6.2.1.2.):

 Aci  200  ks  n  Afl 


1

unde:

ks este raportul dintre valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare şi acceleraţia
gravitaţională, ag / g;

Afl este aria planşeului;

n este numărul de planşee situate deasupra secţiunii considerate.


28
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:

- Dacă se prelucrează relaţia anterioară:

 Aci   bw  lw   200  ks  n  Afl  


1

 bw  lw  n  k s
 
A fl 200

Relaţia de mai sus reprezintă proporţia din suprafaţa totală a planşeului


reprezentată de aria necesară a pereţilor dispuşi după o direcţie.

De exemplu pentru o clădire cu 12 niveluri amplasată în Bucureşti, coeficientul de


mai sus este:


12  0.30
 0.018  1.80%
200
29
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:

- Grosimea pereţilor (bw) va fi cel puţin 150mm şi cel puţin hs / 20.


La clădiri cu până la 12 niveluri, se recomandă să se păstreze dimensiuni constante
ale secţiunilor pereţilor pe toată înălţimea.

- Ariile bulbilor sau ale tălpilor Af prevzute la capetele secţiunii pereţilor cu aria inimii
Ac, se determină cu relaţia (conform CR2-1/2013 cap. 6.2.1.4.):
Af N Ed
 d  1.2  0.30 d 
Ac Ac  f cd
unde:
NEd este forţa axială de compresiune din pereţi din încărcările verticale în gruparea specială de
încărcări.
30
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:

- Grosimea pereţilor (bw) va fi cel puţin 150mm şi cel puţin hs / 20.

- Dimensiunile bulbilor vor respecta condiţiile:

bw  max 250mm;0.10  hs  lc  max bw0 ;0.10  lw 


31
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:

- Se va evita amplasarea golurilor pentru uşi sau ferestre în apropierea capetelor


libere ale pereţilor structurali. Se recomandă ca distanţa de la extremitatea peretelui
până la marginea primului gol să fie mai mare de 1200 mm. În cazurile în care
aceast condiţie nu poate fi respectată, montantul de capăt va fi prevăzut cu bulb la
marginea golului.

- La pereţii având goluri decalate pe verticală,


se recomandă ca plinul dintre golurile de la două
niveluri succesive să fie de minimum 600 mm.

-Înălţimea grinzilor de cuplare ale clădirilor


obişnuite se ia egală cu dimensiunea plinului de
deasupra golurilor de uşi sau ferestre. Lăţimea
grinzilor se ia egală, de regulă, cu grosimea
peretelui.
32
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat

Test perete structural de beton armat:


https://www.youtube.com/watch?v=CzafIPmRgj8
https://www.youtube.com/watch?v=j-58D6D7aDE
https://www.youtube.com/watch?v=SN8R8PxfThk

Filmare cutremur ...


https://www.youtube.com/watch?v=NisWbAXfyWI
https://www.youtube.com/watch?v=1u6vlQXG7sk

https://www.youtube.com/watch?v=eU5nFvfCGsE