UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

LUCRARE DE DIPLOM
-STRUCTUR PARTEA a- I -a CLDIRE DE BIROURI S+P+8E CU PEREI STRUCTURALI DIN BETON ARMAT

Indrumtor: Prof. Univ. Dr. Ing. Iancovici Mihail

Absolvent: Lazr Mircea

Bucureti, Iulie 2011

1

MEMORIU TEHNIC
Prin tema s-a cerut elaborarea proiectului structurii de rezisten pentru un bloc de birouri alctuit dintr-un ansamblu de perei structurali din beton armat, S+P+8E, situat n BUCURESTI. S-a fcut un calcul static spaial cu programul de calcul ETABS; principalele reglementri tehnice avute in vedere sunt: CR 2-1-1.1: Cod de proiectare a construciilor cu perei structurali de beton armat; P100-1/2006: Cod de proiectare seismic; Eurocod 0: 1990 STAS 10107/0-90:Calculul si alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat; CR0-2005: Cod de proiectare.Bazele proiectrii structurilor in constructii; NP112-04: Normativ pentru proiecterea structurilor de fundare direct.

1. DATE CONSTRUCTIVE GENERALE Cldirea ce constituie obiectul proiectului este alctuit dintr-un tronson, fiind dezvoltat pe subsol, parter si 6 etaje, avnd destinaia de birouri la toate nivelurile. Inlimea total a unui etaj este de 3.00 m, iar nltimea parterului este tot de 3.00 m. nlimea liber a subsolului tehnic este de 2,40 m. Cldirea este prevzut cu bi dispunnd de echipament tehnico-sanitar complet. Instalatia de nclzire este centralizat, cldirea fiind racordat la reeaua de termoficare urban. Bile au asigurat ventilarea natural prin canale de ventilare care debuseaz n exterior deasupra acoperiului-teras. Circulaia pe vertical este asigurat printr-o scar cu dou rampe pe etaj, precum i cu ajutorul a dou ascensoare cu cabin pentru 4 persoane, avnd acces la fiecare etaj. Elementele de finisaj sunt alese din gama soluiilor cu utilizare curent n cldirile de birouri. Tmplaria este din PVC avnd dimensiuni modulate standardizate, corespunztor necesittilor funcionale legate de circulatie, respectiv iluminare i izolare termic. Pardoselile adoptate n proiect au alctuiri simple i grosimi minime, fiind realizate cu covor din PVC lipit pe ap de mortar (pardoselile calde) i din mortar de mozaic turnat (pardoselile reci). Pereii neportani cu rol de compartimentare sunt prevzui n proiect a fi realizai din gipscarton.. Pereii i tavanele sunt finisate cu un strat subire de tencuial peste care sunt aplicate

zugrveli simple. n bi sunt prevzute placaje de faian pe toat nlime nivelului. Anvelopa cldirii este realizata din perei cortin. Acoperiul cldirii este de tip teras necirculabil, avnd stratul termoizolator cu grosime constant realizat granulit, iar hidroizolaia bituminoas protejat cu un strat de pietris. Apele pluviale de pe teras sunt dirijate ctre guri si coloane de scurgere interioare, prin realizarea pantelor corespunztoare. Acoperiul teras este prevzut pe contur cu un atic din perete cortin. 2.DATE PRIVIND STRUCTURA DE REZISTENT Cldirea este amplasat in Bucureti si are urmtoarele caracteristici ale zonei seismice: - Zona C; - Ag=0.24; - KS=0,2; - clasa de importan III (i =1,0 ); - perioada de col TC=1,6; Structura de rezistent este alctuit dintr-un ansamblu de perei din beton armat dispui orthogonal dupa directiile principale ale structurii. Grosimea planeului este de 15 cm, valoare care satisface att cerinele de rezisten i rigiditate ct i pe cele de izolare fonic n conformitate cu reglementrile n vigoare. Betonul prevzut in elementele structurale este de clas C25/30 ), iar armturile de rezisten sunt din PC52 si armtura constructiv de repartiie si etrierii din OB37. Elementele structurale verticale sunt reprezentate de perei cu grosimea de 25 cm prevzui cu bulbi cu dimensiunile de 37.5 x 37.5 cm, elementale nestructurale constau dintr-un ansamblu de stalpi si grinzi din beton armat monolit, dispuse pe direcia transversal ct i pe direcia longitudinal a cldirii. Seciunea stlpilor de la parter pn la etajul 6 nu difer fiind de 37.5 x 37.5 cm pentru stlpii de col i de 50 x 50 cm cei centrali. La toate nivelurile, pe cele dou direcii, grinzile au aceeai dimensiune de 25 x 60cm. Au fost calculate i dimensionate urmtoarele elemente: pereii structurali, placa planeului nivel curent, grind transversal curent, infrastructurii. Armtura longitudinal, ct i cea transversal a pereilor a fost calculat cu ajutorul programului Response 2K, ct i prin respectarea procentelor minime prevzute in zone seismice. La structurile pure cu perei din beton armat cadrele au numai rolul de a transmite la teren o parte din ncrcrile gravitaionale. Prin urmare msurile de conformare seismic vizeaz numai pereii structurali n timp ce cadrele pot fi alctuite ca substructur cu rol gravitational Armtura longitudinal n grinzi a fost aleas innd cont, att de armtura ce a rezultat din calcul, ct i din respectarea procentelor minime prevzute in zone seismice. Armtura transversal stlpi, scara de la nivel curent, predimensionare

s-a calculat innd cont de fora tietoare asociat momentului de plastificare verificndu-se i procentul minim indicat pentru zona potential plastic. n calculul stlpilor s-a urmrit obinerea unui mecanism favorabil de disipare de energie pe timpul seismului (articularea grinzilor). Totodat s-au respectat procentele minime admise pe seciune.n zonele potenial plastice, armtura transversal a rezultat din procentul minim admis pe seciune. Totodat s-a avut in vedere utilizarea cu maxim eficient a materialelor, precum si satisfacerea optim a cerinelor aplicrii unor tehnologii industrializate de execuie a stlpilor, grinzilor. Pereii de pe conturul subsolului au prevzut o hidroizolaie bituminoas pe faa lor exterioar, protejat cu un perete de zidrie de crmida asezat pe muchie. Planeul peste subsolul tehnic este prevzut cu un strat termoizolator, situat la partea inferioar a plcii.Nivelul pnzei de ap freatic se afl la adncime suficient de mare astfel nct nu influeneaz alctuirea subsolului i a fundaiilor. Materialele prevzute: -betonul armat de clasa Bc30 (marca B400 sau C25/30) pt. suprastructura, iar pentru fundatiile de tip talpa continua s-a folosit Bc20 (marca B250 sau C16/20); -betonul de egalizare clasa Bc5 (C4/5) -armaturi din otel beton PC52 si OB37, plase STNB 6/10cm x 6/10cm in pardoseala; 6 agrafe zidarie/2 asize, -zidaria este din caramida din B.C.A si este de grosimea de 15 cm pentru parapetul de inchidere de la exterior i utiliznd mortar M100Z. Grosimea stratului de acoperire a armturilor va fi de 1.5cm la placi, 2.5cm la stlpi i de 3.5cm la pereii de beton armat i grinzile.. Executarea lucrrilor de beton armat se va face respectnd prevederile NE 012-99 Cod de practic privind executarea lucrrilor de beton si beton armat. Verificarea calittii lucrrilor se va efectua conform Normativului C56-85 i va avea n vedere toate categoriile de lucrri (de la sptura pn la acoperi). Pe toata durata execuiei se vor respecta: -Regulamentul privind protecia si igiena muncii in construcii Buletinul construciilor nr. 5-8/1993; -Normele generale de protecia muncii B.C. nr. 1/1996; -Legea proteciei muncii nr. 90/1996.

BORDEROU
A. PIESE SCRISE: I. Identificarea aciunilor i precizarea mrimii acestora. II. Predimensionarea elementelor structurale. III. Schematizarea structurii pentru calcul IV. Calculul structurii la aciunii orizontale si verticale V. Verificarea rigiditii la deplasri laterale. VI. Calculul i armarea pereilor structurali la compresiune excetric, fora tietoare in seciuni inclinate si lunecare in rosturile de turnare VII. Calculul planeului de nivel curent. VIII.Calculul scarii din beton monolit cu structura de rezisten din plci IX . Armarea grinzilor transversale i longitudinale de nivel curent. X. Armarea stlpilor centrali XI. Calculul infrastructur B. PIESE DESENATE : I. Plan de arhitectur. II. Plan cofraj plac. III. Plan armare plac. IV. Plan infrastructura i subsol. V. Plan armare perete 4 m VI. Plan armare perete 7 m. VII. Plan seciune transversal VIII. Plan armare scar. IX. Plan armare grind X. Plan armare stlp.

I. IDENTIFICAREA ACIUNILOR I PRECIZAREA MRIMII LOR

O aciune este descris de un model, mrimea acesteia fiind reprezentat in majoritatea cazurilor de un scalar ce poate avea diferite valori reprezentative. Aciunile pot fi clasificate dup variaia lor in timp astfel: Aciuni permanente (G), de exemplu: aciuni directe, precum greutatea proprie a construciei, a echipamentelor fixate pe construcii si aciuni indirecte datorate contraciei betonului, tasrilor difereniate si precomprimrii; Aciuni variabile (Q), de exemplu: aciuni pe planeele si acoperiurile cldirilor, aciunea zpezii, aciunea vntului, impingerea pmntului, a fluidelor i a materialelor pulverulente si altele; dinamice. n prezentul proiect se utilizeaz terminologia, definiiile si caracterizarea aciunilor si implicit a efectelor acestora conform CR0-2005: Cod de proiectare.Bazele proiectrii structurilor in construcii. Aciuni teras: Greutate proprie plac: grosime strat x densitate= 0.15 x 25= 3.75 kN/mp Termoizolaie: grosime strat x densitate = 0.12 x 2.5 =+ 0.3 kN/mp Zpada: Sk = 1 x Ce x Ct x Sok =0.8 x 0.8 x1,0 x 2.5 = 1.6 kN/mp; Unde: Sk reprezint valoarea caracteristic a incrcrii din zpada pe acoperi; 1 este coeficientul de form a incrcrii din zpad pe acoperi; Sok valoarea caracteristic a incrcrii din zpad pe sol, in amplasament conform fig 2.1. Ce coeficientul de expunere al amplasamentului construciei i se determin in funcie de condiiile de expunere ale construciei astfel: 1. Expunere complet = 0.8; 2. Expunere partial = 1.0; 3. Expunere redus = 1.2; 6 Aciuni accidentale (A), de exemplu cutremurul, exploziile, impactul vehiculelor.

Aciunile sunt clasificate, dup natura rspunsului structural, in aciuni statice si aciuni

Ct

coeficientul termic este considerat pentru acoperiuri cu

termoizolaii uzuale ca avnd valoarea 1.0; Tencuieli: grosime strat x densitate = 0.015 x 19 = 0.285 kN/mp; Beton pant: 0,08 x 24 = 1.92 kN/mp; Pietri: 0.03 x 16 = 0.48 kN/mp; Gk,j = 3.75 + 0.3 + 0.285 + 1.92 + 0.48 = 6.735 kN/mp Z = 1,6 kN/mp; Aciuni etaj current: Greutate proprie plac: grosime strat x densitate= 0.15 x 25= 3.75 kN/mp Pardoseal: 0,4 kN/mp; Tencuial: 0.02 x 19 = 0.38 kN/mp; ap de egalizare: 0.035 x 22 = 0.77 kN /mp; Perei despritori: 0.5 kN/mp; Incrcare util: 2 kN/mp;

Gk,j = 3.75 + 0.4+ 0.38 + 0.77 + 0.5 = 5.80 kN/mp Gruparea fundamental (GF): Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stri limit ultime, astfel inct efectele aciunilor de calcul in seciune s fie mai mici dect rezistenele de calcul in seciune, luate conform urmtoarelor combinaii factorizate: - in cazul unui acoperi acionat predominant de efectele zpezii, relatia (4.9) se scrie: 1,35

j =1

Gk,j + 1,5 Zk + 1,05(Vk sau Uk),

unde Gk este valoarea efectului aciunilor permanente pe structur, calculat cu valoarea caracteristic a aciunilor permanente; Zk - valoarea efectului aciunii din zpad pe structura, calculat cu valoarea caracteristic a incrcrii din zpad; Vk - valoarea efectului aciunii vntului pe structur, calculat cu valoarea caracteristic a aciunilor vntului; Uk - valoarea efectului aciunilor datorate exploatrii construciei (actiunile utile) calculat cu valoarea caracteristic a aciunilor datorate exploatrii.

Teras: 1,35

j =1

Gk,j + 1,5 Zk =1.35 x 6.735 + 1.5 x 1.6 = 11.49 11.5 kN/mp;

Etaj current: 1,35

j =1

Gk,j + 1,5 Zk + 1,05 Uk=1.35 x 5.80 + 1.05 x 2=9.95 kN/mp;

Gruparea speciala (GS): Se detaliaz proiectarea pentru gruparea aciunilor, respective gruparea efectelor structurale ale aciunilor care conin aciunea seismic astfel:

j =1

Gk,j + I AEk +

i =1

2,i Qk,i

unde: Gk,j este efectul aciunii permanente j, luat ca valoarea caracteristic; Qk,i efectul pe structur al actiunii variabile i, luat cu valoarea sa caracteristic; IMR adoptat de cod (IMR= 100 ani in P100-2005); 2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a aciunii variabile Qi, avnd valorile recomandate in Tabelul 1; Tabelul 1 Coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a aciunii variabile ca fraciune din valoarea caracteristic a aciunii Tipul actiunii Aciuni din vnt si Aciuni din variaii de temperatur Aciuni din zpad si Aciuni datorate exploatrii Incrcri in depozite 2,i conform tabelului este 0,4; I - coeficient de important a construciei/structurii avnd valorile din Tabelul 2 in funcie de clasa de importana a construciei; Tabelul 2 Coeficient de importan a construciei Clasa de importanta a constructiei/structurii 1 2 3 4 Tipul functiunii constructiei/structurii Cldiri si structuri esentiale pentru societate Cldiri si structuri ce pot provoca in caz de avariere un pericol major pentru viata oamenilor Toate celelalte constructii si structuri cu exceptia celor din clasele 1, 2 si 4 Cldiri si structuri temporare 8 I 1,4 1,2 1,0 0,8 2,i 0 0,4 0,8

AEk este valoarea caracteristic a aciunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta,

Din tabel I este egal cu 1,0.

Terasa:

j =1

Gk,j +

i =1

2,i Qk,i= 6.735 + 0.4 x 1.0 = 7.135 kN/mp;

Etaj curent:

j =1

Gk,j +

i =1

2,i Qk,i =5.80 + 0.4 x 2.0 = 6.65 kN/mp;

INCRCRI COMBINATE (SE MANIFESTA SIMULTAN SI SUNT DISTRIBUITE IDENTIC) DENUMIRE INCRCARE COMBINAT 1 TERAS NECIRCULABIL beton panta 80 mm strat difuziune bariera vapori izolatie termic polistiren extrudat apa hidroizolaie strat protecie pietri plac VALOARE CARACTERISTIC gn gk 1.92 0.05 0.06 0.3 0.44 0.15 0.48 3.4 3.75 7.15 qn qk 1.6 1.6 gn gk 1.25 0.5 0.2 0.1 2.05 3.75 5.8 1.25 0.5 0.2 0.1 2.05 3.75 5.8 VALOARE DE PROIECTARE

gEd gEd 2 0.4 qEd

1.92 0.05 0.06 0.3 0.44 0.15 0.48 3.4 3.75 7.15 2qk 0.64 0.64

ZPAD ( kN/mp) zapada

PARDOSELI+COMPARTIMENTRI +TAVAN (kN/mp) pardoseal rece compartimentri tavan fals instalatii plac 150 mm

gEd gEd

PERETE CORTIN ( Kn/mp) perete cortin structura de sustinere

0.7 0.3 1 gn gk 3.75 1.32 5.07 gn gk 6.25 0.2 6.45 gn gk

gEd

0.7 0.3 1

ATIC(Kn/ml) zidrie intrit 125 mm h=1.5 m tencuial 2X20 mm

gEd

3.75 1.32 5.07

PERETE BETON 250 MM (Kn/mp) perete beton placaj gipscarton

gEd

6.25 0.2 6.45

STLP 375x375 MM (kN/ml)

beton placaj gipscarton

3.55 0.2 3.75 gn gk 6.25 0.2 6.45 gn gk 4.5 4.5 qn qk 2 2 qn qk 3 3 qn qk 0.75 0.75 qn qk 2.5 2.5

gEd

3.55 0.2 3.75

STLP 500x500 MM (kN/ml) beton placaj gipscarton

gEd

6.25 0.2 6.45

GRIND 250x600 MM beton

4.5 4.5 2 0.4 qEd 2 0.4 qEd 2 0.4 qEd 2 0.4 qEd 2qk 0.8 0.8 2qk 1.2 1.2 2qk 0.3 0.3 2qk 1 1

10

UTIL BIROURI (kN/mp) utila

11

UTIL CIRCULATII (Kn/mp) utila

12

UTIL TERAS NECIRCULABIL (Kn/mp) utila

13

UTIL INTERIOR PTR PREDIMENSIONARE (Kn/mp) util

NOTA: 1 Incrcarea combinat nr 12 este folosit doar la faza de predimensioanre a elementelor si reprezint o valoare ponderat a incrcrilor 9 si 10. Indicele E este folosit pentru indicarea valorii de proiectare a incrcrii care este utilizat in gruprile de aciune care conin seism.

10

II. PREDIMENSIONARE ELEMENTELOR STRUCTURALE

1) Predimensionarea placii: La faza de predimensionare se consider lumina aproximativ egal cu deschiderea interax. Tramele au dimensiunile de 6 x 4, respectiv 7 x 4, placa fiind armat pe dou direcii. Pentru limitarea sgetilor verticale si obinerea unor procente de armare economice se pot utiliza urmtoarele condiii: a) hf > P/180; Unde: - hf reprezint grosimea plcii; - P este perimetrul ochiului de plac considerat; - L este deschiderea minim a ochiului de plac considerat; Aleg hf=150 mm. 2) Predimensionare grinzi: La faza de predimensionare lumina grinzii se consider egal cu deschiderea. Pentru grinzi se recomand pe criterii de rigiditate, rezisten si simplitatea execuiei urmtoarele rapoarte: unde: hw = reprezint inlimea seciunii grinzii; bw= reprezint limea seciunii grinzii; L= deschiderea grinzii; a) L = 4 m hw=4/12.4/10=0.33.0.40 hw= 0.40 m; b) L=6 m hw=6/12.6/10=0.6.0.7 hw= 0.60 m; Aleg hw=0.60 m; bw =(1/3.1/2) hw=(1/3.1/2) 0.6=0.3...0.2 bw= 0. 25 m; Aleg bw=0. 25 m; hw =L/12.L/10; bw =(1/3.1/2) hw; hf > ( 7 x 2 + 4 x 2) / 180 = 0.128 m

b) hf > 130 mm pentru a asigura fonoizolaia;

Avem:

11

3) Predimensionare stlpi: Stlpii structurii se clasific in clasa b conform STAS 10107/0-90 ceea ce inseamn c ei reprezint elemente pentru care se pune condiia ca sub aciunea seismic s rmn in stadiul elastic pentru a avea rigiditatea necesar ca legturile intre diferitele componente ale structurii , aceste elemente se armeaz i se dimensioneaz cu un grad superior de asigurare in raport cu restul structurii din care fac parte, in conformitate cu prevederile din reglementrile tehnice specifice pe tipuri de structuri . Din considerente constructive toti stlpii sunt ptrati, iar stlpi de colt s-au realizat cu aceeasi seciune ca a stlpilor de margine ( bulbii pereilor). Simbolurile utilizate reprezint : ged, qed, - valoarea de proiectare a incrcrii combinate pentru calcul la aciuni seismice; Aaf aria aferent; Laf lungimea de grind aferent stlpului; N Ed forta axiala in cazul calculului la actiuni seismice (dupa caz): N Ed = q Ed x Aaf ; N Ed = g Ed x Aaf ; N Ed = q Ed x Laf ; N Ed = gEd x Laf ;

fora axial normalizat in gruparea de aciuni seismic: = N Ed /(Ac x fcd );

Ac aria seciunii de beton a stlpului; Ac= N Ed, tot / fcd ;

fcd valoarea de proiectare a rezistenei betonului la compresiune = 15.5 N/mmp; bc dimensiunea seciunii normale a stlpului: bc = hc = (Ac ,nec) ; hc inlimea seciunii de beton a stlpului: bc = hc;

Abrevierile utilizate reprezint: rec recomandat; nec necesar; tot total ; 12

ef efectiv ;

STLP COLT gEd (qEd) kN/m sau kN/mp 7.15 0.8 5.8 1 5.07 4.5 0.3 1 0.4 15500 Aaf (Laf) m sau mp 6 6 42 63 5 36.75 6 42 Ned,tot(kN)= Ac,nec(mp)= bc.nec(m)= NEd kN 42.9 4.8 243.6 63 25.35 165.375 1.8 42 588.825 0.03799 0.19491 Greutate stalp 73.8281 662.653

nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8

Denumire Teras necirculabil(kN/mp) Zpada(kN/mp) Pardoseli+comp+tavan(kN/mp) Perete cortina Atic Grind 250x600( kN/ml) Util teras necirculabil(kN/mp) Utill interior pt predim(kN/mp) nec= fcd=

ef=

0.304012903

bc,ef = 0.375 Ned,tot(kN)=

Sectiunea stalpului de colt va fi:

0.375 x 0.375

STLP INTERIOR gEd/qEd kN/m sau kN/mp 7.15 0.8 5.8 4.5 0.3 1 0.5 15500 Aaf/Laf m sau mp 26 26 182 73.5 26 182 Ned,tot(kN)= Ac,nec(mp)= bc.nec(m)= NEd kN 185.9 20.8 1055.6 330.75 7.8 182 1782.85 0.11502 0.33915 Greutate stalp 131.25 1914.1

nr.crt. 1 2 3 4 5 6

Denumire Teras necirculabil (kN/mp) Zpad(kN/mp) Pardoseli+comp+tavan(kN/mp) Grind 250x600( kN/ml) Util teras necirculabil(kN/mp) Utilla interior pt predim(kN/mp) nec= fcd=

ef=

0.49396129

bc,ef = 0.5 Ned,tot(kN)=

Sectiunea stalpului interor va fi:

0.500 x 0.500

13

4) Predimensionare pereti: Stabilrea pe scheme simplificate a valorilor forelor axiale in pereti.Verificarea preliminar a seciunii pereilor. Valoarea eforturilor axiale din perei i din celelalte elemente verticale ale structurii, provenite din incrcrile verticale, se determin pe baza surafeelor aferente seciunilor acestora, in funcie de alctuirea planeelor, care influenteaz distribuia reaciunilor pe contur. Se admite c eforturile unitare de compresiune din incrcrile verticale sunt uniform distribuite pe suprafaa seciunii transversale a pereilor. Aria total necesar a seciunii inimilor pereilor structurali, pe fiecare direcie principal a construciei, din cerina de limitare a efortului mediu de forfecare la un anumit nivel este prezentat in CR2-1-1.1,cap 4: Awhi > ( I x n x Af x ag /g ) / 120; Unde: Awhi aria inimilor pereilor de pe direcia considerat; I n Af ag g factorul de important i expunere; numrul de planee situate deasupra nivelului considerat; aria planeului curent; aceleraia terenului pentru proiectare conform hrtii de mai jos; acceleraia gravitational la suprafaa terenului:g = 9,81 m/s;

14

Valorile termenilor care intervin in stabilirea formei finale

a formulei de

predimensionare sunt acoperitoare in majoritatea cazurilor curnte de proiectare conform P100-1/2006 . Pstrnd ipoteza de baz, de limitare a efortului mediu tangenial, in msura in care se pot stabili valori mai precise ale valorilor termenilor utilizai in formula de predimensionare, aceasta poate fi imbuntit i adaptat la situaia de proiectare creia i se aplic, aa cum se recomand in seciunea de comentarii a P100-1 / 2006. In cazul acestei structuri considerate se evalueaz mai riguros incrcrile pe planee, factorul suprarezistenei structurii verticale, , rezisten efectiv a betonului i pe baza experientei obinute din proiectarea unor construcii similare, este posibil obinerea unei expresii particularizate a formulei de predimensionare. In aceste conditii aria seciunilor orizontale ale pereilor la baza structurii, pe fiecare directie principal a acesteia, se poate estima cu expresia: Awh > V Ed / ( x fctd ) Unde: Awh aria inimilor pereilor structurali; V Ed fora tietoare de proiectare; 1,5 x Fb < V Ed = Fb x x ; Fb fora seismic de baz rezultat din aplicarea prevederilor P100-1/2006: Fb = c x G; c G coeficient seismic global reprezentnd raportul dintre forta seismic de baz si greutatea constructiei; greutatea constructiei deasupra nivelului considerat; media estimat a rapoartelor M Rd < M Ed ; =1,5;

M Rd momentele de rsturnare capabile ale pereilor structurali; M Ed momentele de rsturnare rezultate din calculul structurii; coeficient de corecie al fortei tietoare; = 1,2; efort tangenial normalizat admisibil; = V Ed / (Awh x fctd); fctd rezistena de proiectare la intindere a betonului; fctd =1.25 N/mm; Beton C25/30 cu: fctd =1.25 N/mm si fcd =18 N/mm ; Adoptarea unei valori supraunitare pentru conduce la obinerea unor grosimi mai mici ale pereilor structurali. Estimarea factorului trebuie fcut in acord cu caracteristicile structurii ( regularitate pe vertical i in plan, omogenitate ). = V Ed / (Awh x fctd ) < 2.5;

15

Evaluarea greutii construciei supraterane

Greutate teras nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumire Teras necirculabil (kN/mp) Zpad (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan(kN/mp) Perete cortin Atic h=1,5m Perete beton 250 mm Stlp 375x375 Stlp 500x500 Grind 250x600( kN/ml) Util teras necirculabil (kN/mp) gEd/qEd kN/m sau kN/mp 7.15 0.8 5.8 1 5.07 6.45 3.75 6.45 4.5 0.3 Aaf/Laf m sau mp 260 260 0 99 66 90 6 3 10 260 NEd kN 1859 4.8 0 99 334.62 580.5 22.5 19.35 45 78 3042.77 11.7029615

NEd =
rezult o valoare a incrcrii uniform distribuite (kN/mp)

qEd,ech =

Greutate nivel curent nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumire Teras necirculabil (kN/mp) Zpad (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan(kN/mp) Perete cortin Atic h=1,5m Perete beton 250 mm Stlp 375x375 Stlp 500x500 Grind 250x600( kN/ml) Utill interior pt predim (kN/mp)

gEd/qEd kN/m sau kN/mp 7.15 0.8 5.8 1 5.07 6.45 3.75 6.45 4.5 1

Aaf/Laf m sau mp 0 0 260 198 0 135 12 6 10 260

NEd kN 0 4.8 1508 198 0 870.75 45 38.7 45 260 2970.25 11.4240385

NEd =
rezult o valoare a incrcrii uniform distribuite (kN/mp)

qEd,ech =
Aaf/Laf m sau mp 0 0 260 198 0 135 12 6 10 260

Greutate parter nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumire Teras necirculabil (kN/mp) Zpad (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan(kN/mp) Perete cortin Atic h=1,5m Perete beton 250 mm Stlp 375x375 Stlp 500x500 Grind 250x600( kN/ml) Util interior pt predim(kN/mp)

gEd/qEd kN/m sau kN/mp 7.15 0.8 5.8 1 5.07 6.45 3.75 6.45 4.5 1

NEd kN 0 4.8 1508 198 0 870.75 45 38.7 45 260 2970.25 11.4240385

NEd =
rezult o valoare a incrcrii uniform distribuite (kN/mp)

qEd,ech = (kN/mp)

16

Greutatea total a suprastructurii rezult:

N Ed,tot= N Ed,terasa + 6x N Ed,nivelcurent+ N Ed,parter=

Incrcarea echivalent uniform distribuit rezult:

23834.52

qEd,ech= N Ed,tot/ ( n x Apl)=

13.0958901

Estimarea ariei necesare de perei structurali Construcia prezentat in acest proiect are structura de rezistena ordonat si dispus favorabil, iar greutatea distribuit echivalent mic .Conform CR2-1-1.1 avem relaia de la pag 15. Se adopt o formul de predimensionare asemnntoare, avnd criteriu tot limitarea efortului mediu tangenial la baza pereilor, dar in care sunt evaluate mai fidel caracteristicile cldirii ( greutatea construciei deasupra nivelului considerat, forta seismic de baz, aprecierea factorului ). De asemenea se adopt o valoare supraunitar a factorului . Nivelul considerat este cota planeului peste subsol.

Directie long trans

c 0.135 0.135

N Ed,tot
kN 23834 23834

Fb
kN 2642.5 2642.5

1.5 1.5

1.2 1.2

V Ed
kN 5791.7 5791.7

1.75 1.75

Awh
m 2.65 2.65

Lw= hw
m 16 14

bw,necesar
m 0.16548 0.18912

bw,ales
m 0.25 0.25

Unde:
c

coeficient seismic global, difereniat pe cele dou direcii calculate astfel: I factorul de importan si expunere; I = 1.0;

c = I x ag x x1/q x=1.0 x 0.24 x 2.5 x 1/4.6 x 0.85 =0.11;

ag aceleraia terenului pentru proiectare ; ag = 0.24; q factorul de amplificare dinamic maxim (2.75) pentru fraciunea de Factorul de comportare a structurii: q = 4 x (u / l ) = 4 x 1.15 = 4.60; Factor de corectie pentru modul fundamental propriu; = 0.85;

amortizare critic = 0.05 ;

N Ed,tot greutatea total deasupra nivelului considerat; Fb

fora seismic de baz; factor de supraarmare estimat; 17

V Ed Awh Lw bw hw

fora tietoare de proiectare : V Ed = Fb x x ; aria total a inimilor pereilor pe direcia considerat: Awh = L w x bw; lungimea total a pereilor pe direcia considerat; grosimea (considerat constant) inimii pereilor pe direcia considerat; inlimea seciunii orizontale a pereilor pe direcia considerat; Necesitatea prevederii de bulbi sau tlpi

Necesitatea prevederii de bulbi se determin prin condiia impus de CR2-1-1.1:

< ma x = 0.35; = N Ed / ( Aw xfcd);

unde:

ma x valoarea maxim a forei axiale normalizate;

Aw aria seciunii orizontale a peretelui de beton; N Ed forta axial in perete din incrcri gravitaionale in gruparea special de incrcri;

Perete 4m nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumire Teras necirculabil (kN/mp) Zpad (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan(kN/mp) Perete cortin Atic h=1,5m Perete beton 250 mm Stlp 375x375 Stlp 500x500 Grind 250x600( kN/ml) Util teras necirculabil(kN/mp)

gEd/qEd kN/m sau kN/mp 7.15 0.8 5.8 1 5.07 6.45 3.75 6.45 4.5 0.3

Aaf/Laf m sau mp 208 208 1456 0 0 90 6 3 10 1456

NEd kN 1487.2 4.8 8444.8 0 0 580.5 22.5 19.35 45 436.8 11040.95 0.23146646

NEd = 0.35 >

ef =

Perete 7m nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumire Teras necirculabil (kN/mp) Zpad (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan(kN/mp) Perete cortin Atic h=1,5m Perete beton 250 mm Stlp 375x375 Stlp 500x500 Grind 250x600( kN/ml) Util teras necirculabil (kN/mp)

gEd/qEd kN/m sau kN/mp 7.15 0.8 5.8 1 5.07 6.45 3.75 6.45 4.5 0.3

Aaf/Laf m sau mp 112 112 1456 0 0 90 6 3 10 1456

NEd kN 800.8 4.8 8444.8 0 0 580.5 22.5 19.35 45 436.8

18

 NEd = 0.35 >

ef =

10354.55 0.21707652

Se constat ca toi pereii indeplinesc criteriul de ductilitate dorit fr a fi nevoie de bulbi sau tlpi. Totusi,pentru obinerea unei comportri histeretice optime, ancorarea armturilor din grinzile concurente i a armturii din cmp, concomitant cu reducerea consunului de armtur vertical prin dispunerea acesteia in pozitii avantajoase, se prevd bulbi cu dimensiuni egale cu cele ale stlpilor de col : 375x375.

19

III. Schematizarea structurii pentru calcul

1) Schematizarea pereilor structurali Rigiditatea de proiectare se stabilete pe baza prevederilor din P100-1/2006 Anexa E si pe baza prevederilor din CR2-1-1.1.Codul de proiectare seismic aprut ulrerior Codului de proiectare a construciilor cu perei structurali stabilete o procedur mai riguroas in raport cu comportarea real a acestor structuri.Prin adoptarea unui modul de rigiditate redus fa de cel corespunztor seciunilor nefisurate de beton se obin valori realiste ale carcteristicilor de oscilatie , ale deplasrilor si eforturilor secionale.

La stabilirea eforturilor secionale de dimensionare se accept redistribuii ale eforturilor obinute prin calcul elastic, intre pereii de pe aceeasi direcie, atunci cnd pe aceasta cale se obtine o stare de eforturi mai realist sau cnd se obine o simplificare a armturii. Rigiditile utilizate pentru calculul eforturilor secionale sunt cele indicate de CR2-1-1.1 :

Pentru perei s-a utilizat ( EI ) = ( Ec Ic ), utilizarea valorii modulului de elsticitate Ec al betonului nefisurat simplific substanial volumul de calcul. Aceasta opiune referitoare la rigiditatea de calcul este permis de CR2-1-1.1 si este folosit simultan cu redistribuia ulterioar a eforturilor intre pereii la care efectul indirect este semnificativ. 20

Calculul caracteristicilor modale si a deformaiilor corespunztoare SLS si ULS se realizeaz conform P100-1/2006 utiliznd urmtoarele valori geometrice si de rigiditate: Perete 4 m: h w= 4.375 m; b w= 0.250 m bulb 0.375 x 0.375 A w = 4 x 0.25 + 0.375 x 0.375= 1.15 m2 ; A wh=4 x 0.25 = 1.0 m2 ; ( EI ) = 0.5 x ( Ec Ic ) m4 ; Perete 7 m: h w= 7.375 m; b w= 0.250 m bulb 0.375 x 0.375 A w = 7 x 0.25 + 0.375 x 0.375= 1.90 m2; A wh=7 x 0.25 = 1.75 m2 ; ( EI ) = 0.5 x ( Ec Ic ) m4; Unde: A w aria seciunii orizontale a peretelui structural; A w h aria inimii peretelui structural; 2) Stabilirea nivelului la care se dezvolt preponderant zone plastice poteniale in perei. Conform CR2-1-1.1 amplasarea optim a zonei A zona in care se dirijeaz apariia si dezvoltarea zonelor plastice in pereii structurali este la parterul cldirii, respectiv primul nivel suprateran. Valorile de proiectare ale eforturilor din pereii structurali au expresii difereniate intre zonele A si B, la fel ca i modulul de calcul al capacittilor corespunztoare. 3.Definitivarea evalurii incrcrilor si a gruprilor de aciuni. 3.1.Aciuni verticale Aciunile verticale sunt utilizate in calcul prin valorile incrcrilor combinate care actioneaz gravitaionale prezentate in capitolul I. Nu au fost detaliate valorile incrcrilor care nu conin seism deoarece pentru pereii structurali acestea nu sunt dimensionate. 3.2. Actiuni orizontale Modelarea aciunii seismice se face in conformitate cu P100-1/2006, ce ine cont de compactitatea, simetria si regularitatea pe verical a structurii. Pentru caracteristicile de amplasament si structurale ale construciei analizate valorile analizate pentru calcul la ULS sunt: 21

Acceleraia terenului pentru proiectare IMR 100 ani ag = 0.24; Perioada de col Tc= 1.6 sec; Factorul de amplificare dinamic maxim =2.75 pentru fraciunea de amortizarea critic = 0.05 ; Factorul de comportare a structurii : q = 4 x (u / l ) = 4 x 1.15 = 4.60; Clasa de importan i de expunere : I = 1.0; Clasa de ductilitate H; Factor de corectie pentru modul fundamental propriu = 0.85; Spectrul de proiectare pentru acceleraii : Sd=( ag x )/ q = (0.24 x 2.75) / 4.60 = 0.1435; Fora tietoare de baz corepunztoare modulului fundamental: Fb= I x Sd x M x = 1.2 x 0.1435 x M x0.85 = 0.146 xG; Unde: M masa cldirii; G greutatea cldirii; G = M x g;

Forma proprie fundamental pe ambele direcii este aproximat cu o dreapt; GS setul de aciuni gravitaionale (permanente, cvasipermanente si variabile) asociate aciunii seismice; SX seism pe direcia longitudinal ; SY seism pe direcia transversal ;

3.3.Grupri de aciuni

Denumire combinatie GSSXPMP GSSXPMN GSSXNMP GSSXNMN GSSYPMP GSSYPMN GSSYNMP GSSYNMN

Translatie Directie longitudinal longitudinal longitudinal longitudinal transversal transversal transversal transversal

Translatie Sens

Sens rotatie

IV.Calculul structurii la actiuni orizontale si verticale

22

1.Modelarea structurii. Calculul de ansamblu al structurii este efectuat cu programul ETABS. Incastrarea suprastructurii se consider la cota planeului peste subsol. Declararea modelului de calcul parcurge urmtoarele etape principale: Alegerea unitilor de msura ( kN,m) i declararea geometriei (axele cldirii si deschiderile dintre ele, a regimului de inlime si a inlimilor de nivel); Declararea tipurilor i caracteristicilor mecanice ale materialelor , a tipurilor i dimensiunilor seciunilor elementelor liniare (stlpi, bulbi si grinzi) i plane (perei si plci); Declararea cazurilor de incrcare cu incrcri actionnd gravitaional: din greutate proprie a elementelor structurale, incrcri permanente (straturi teras, pardoseli si compartimentri, atic i faada) si variabile (util si zpad); Declararea incrcrilor orizontale din cutremurul de proiectare. Fortele seismice de baz sunt declarate ca o fraciune din greutatea suprastructurii actionnd dup distribuia corespunztoare unei deformate liniare in fiecare direcie principal a constructiei. Excentricitile adiionale sunt considerate alternativ 5% din latura construciei , pe fiecare direcie, de o parte i de alta a centrului maselor; Declararea combinaiilor de incrcri care conin aciunea cutremurului si incrcrile verticale asociate; Declararea maselor antrenate de micarea seismic pentru calculul forei seismice de baz; Poziionarea elementelor in structur, declararea nodurilor rigide i a aibelor de nivel, declararea elementelor de tip pier (pereii structurali); Declararea poziiei i a valorilor incrcrilor (altele dect greutatea proprie a elementelor structurale) asociate diferitelor ipoteze de incrcare; Declararea condiiilor de rezemare (deplasri generalizate blocate, resoarte); Alegerea tipului de calcul (spaial elastic); Dup stabilirea modelului spaial de calcul s-a efectuat calculul structural determinnd primele 3 moduri de vibraie pe fiecare direcie principal (translaie X, translaie Y si rotaie RZ) i valorile deplasrilor i eforturilor (efectele aciunilor), rezultatele furnizate de calculul automat fiind exprimate in U.I respectiv m, kN, kNm, secunde, dup caz.

Fore seismice de nivel asociate modului propriu fundamental pe fiecare directie principal

23

Fora Nivel E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Directie seismic cumulat kN 499.5 961.88 1347.1 1655.25 1886.45 2040.6 2120

Forta seismic de nivel kN 499.5 462.38 385.22 308.15 231.2 154.15 79.4 Moment de rsturnare kNm 25669.116 51812.901 79082.126 107305.993 136223.495 165603.42 195214.556 Direcie

Fora seismic cumulat kN 499.5 961.88 1347.1 1655.25 1886.45 2040.6 2120

Fora seismic de nivel kN 499.5 462.38 385.22 308.15 231.2 154.15 79.4 Moment de rsturnare kNm -37667.672 -75318.613 -114125.23 -153856.25 -194280.91 -235167.99 -276286.28

SX SX SX SX SX SX SX

SY
SY SY SY SY SY SY

Perioade proprii si masele modale antrenate in % pentru primele trei moduri de vibratie:
Mod prpriu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Perioada Tk 0.398445 0.356984 0.248204 0.093865 0.08189 0.057147 0.042276 0.039 0.026849 0.02671 0.026483 0.020951 Directie X Directie Y Directie cumulat X cumulat Y cumulat

RZ mk
0.0023 0 69.9798 0 0.0001 20.5545 0 0 5.4774 0.3888 0.0367 0.0002

RZ mk
0.0023 0.0023 69.982 69.982 69.9821 90.5366 90.5366 90.5366 96.014 96.4028 96.4396 96.4398

mk
70.5688 0 0.0023 18.7759 0 0.0005 6.4599 0 0.1641 2.4804 0.001 0

mk
0 69.9839 0 0 21.053 0 0 5.6763 0.0097 0.003 2.0719 0.8303

mk
70.5688 70.5688 70.5711 89.347 89.347 89.3475 95.8074 95.8074 95.9715 98.4519 98.453 98.453

mk
0 69.9839 69.9839 69.9839 91.0369 91.037 91.037 96.7132 96.723 96.726 98.7979 99.6282

Unde:
Tk

perioada asociat modului propriu de vibratie k; masa modal efectiv asociat modului propriu de vibratie k, pe direcia

mk

respectiv; X, Y, RZ deplasarea generalizat (translaie pe direcie longitudinal, transversal si rotaie in jurul axei verticale).

Formele primelor 3 moduri proprii de vibratie Nivel E6 E5 E4 E3 E2 E1 Mod prpriu Directie X 0.0345 0.0288 0.0228 0.0167 0.0109 0.0057 Mod Directie Y 0.0349 0.0288 0.0226 0.0164 0.0106 0.0056 Mod Directie RZ 0.00439 0.00363 0.00285 0.00207 0.00134 0.00071

X norm
1 0.835 0.661 0.484 0.316 0.165

prpriu

Y norm
1 0.825 0.648 0.47 0.304 0.16

prpriu

R Z, norm
1 0.82688 0.6492 0.47153 0.30524 0.16173

24

0.0019

0.055

0.0019

0.054

0.00024

0.05467

Unde: Indicele
norm

semnific valorile normalizate ale vectorilor proprii, obinute prin

raportarea valorii de la nivelul considerat la valoarea maxim (de la ultimul nivel);

Poziiile centrelor de mas si rigiditate sunt date Nivel E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Xcm 10.14 10 10 10 10 10 10 Ycm 6.345 6.508 6.508 6.508 6.508 6.508 6.508 Xcr 10 10 10 10 10 10 10 Ycr 6.508 6.508 6.508 6.508 6.508 6.508 6.508 X 0.14 0 0 0 0 0 0 Y -0.387 0 0 0 0 0 0

Unde: cm centrul de mas; cr centrul de rigiditate;

Amplasarea elementelor structurale in poziii avantajoase face ca excentricitatea s fie minim si se datoreaz incrcrilor variabile care nu sunt poziionate perfect simetric pe structur.

V.Verificarea rigiditatii la deplasare laterala

Valorile maxime ale driftului (deplasarea relativ de nivel raportat la inlimea acestuia) pentru cele dou stri limit (SLS si ULS) i pe cele dou direcii principale de aciune a seismului in gruprile de aciune a seismului in gruprile de aciuni se calculeaz conform tabelelor de mai jos :
Drift Nivel Directie Comb elastic calculat Drift pentru inelastic compartimentari Drift pentru inelastic fatada sticla

dr
E6 Long GSSXNMN EbIb 0.000371

1.5xdr
0.000828072 0.0005565

1.5x dr
0.0005565

SLS<0.005 dr ULS<0.025
0.00017808

SLS<0.005 ULS<0.025

25

E5 E4 E3 E2 E1 P

Long Long Long Long Long Long

GSSXNMN GSSXNMN GSSXNMN GSSXNMN GSSXNMN GSSXNMN

0.000389 0.000397 0.000385 0.000342 0.000259 0.000127 Drift

0.00018672 0.00019056 0.0001848 0.00016416 0.00012432 0.00006096

0.000868248 0.000886104 0.00085932 0.000763344 0.000578088 0.000283464

0.0005835 0.0005955 0.0005775 0.000513 0.0003885 0.0001905

0.0005835 0.0005955 0.0005775 0.000513 0.0003885 0.0001905

Nivel

Directie

Comb

elastic calculat

Drift pentru

inelastic compartimentari

Drift pentru

inelastic fatada sticla

dr
E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Trans Trans Trans Trans Trans Trans Trans GSSYNMN GSSYNMN GSSYNMN GSSYNMN GSSYNMN GSSYNMN GSSYNMN EbIb 0.000396 0.000402 0.000394 0.000365 0.000313 0.000232 0.000112

1.5xdr dr ULS<0.025
0.000883872 0.000897264 0.000879408 0.00081468 0.000698616 0.000517824 0.000249984

1.5x dr ULS<0.025
0.000594 0.000603 0.000591 0.0005475 0.0004695 0.000348 0.000168

SLS<0.005
0.00019008 0.00019296 0.00018912 0.0001752 0.00015024 0.00011136 0.00005376

SLS<0.005
0.000594 0.000603 0.000591 0.0005475 0.0004695 0.000348 0.000168

unde: GSSXNMN combinaia de aciuni care furnizeaz valoarea maxim a driftului pe direcia longitudinal; GSSYNMN combinaia de aciuni care furnizeaz valoarea maxim a driftului pe direcia transversal; q factor de comportare cu valoare de 4.6;

Valorile maxime admise conform P100-1/2006 sunt diferentiate pentru cele dou stri limit astfel: Verificarea la starea limit de seviciu (SLS): Verificarea la starea limit de serviciu are drept scop meninerea funciunii principale a cldirii in urma unor cutremure, ce pot aprea de mai multe ori in viaa construciei, prin limitarea degradrii elementelor nestructurale si a componentelor instalaiilor construciei. Prin satisfacerea acestei condiii se limiteaz implicit si costurile reparaiilor necesare pentru aducerea construciei in situaia premergtoare seismului. Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei: drSLS = x q x dre dr,aSLS ; unde: drSLS deplasare relativ de nivel sub aciunea seismic asociat SLS; 26

factor de reducere care ine seama de perioada de revenire mai scurt a aciunii seismice. Valoarea factorului este: 0.4 pentru cldirile ncadrate in clasele I i II de importan; 0.5 pentru cldirile ncadrate n clasa III i IV de importan;

factorul de comportare specific tipului de structur; seismice de proiectare. Rigiditatea la ncovoiere a elementelor structurale din beton armat, utilizat pentru calculul valorii dr, se determin conform tabelului de mai jos;

dre deplasarea relativ a aceluiai nivel, determinat prin calcul static elastic sub incrcri

dr,aSLS valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel. n lipsa unor valori specifice elemen telor structurale utilizate deplasarea admis poate fi selectat din P100/2006; Valori admisibile ale deplasarii relative de nivel:

La verificarea faadelor cortin valoarea de proiectare a deplasrii laterale este cu 50% mai mare decat cea obtinut prin aplicarea relaiei de mai sus.

Verificarea la starea limit ultim ( ULS): Verificarea la starea limit ultim are drept scop evitarea pierderilor de viei omeneti la atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate aprea n viaa unei construcii, prin prevenirea prbuirii totale a elementelor nestructurale. Se urmrete deopotriv realizarea unei marje de sigurana suficiente fat de stadiul cedrii elementelor nestructurale. Verificarea la deplasare se face pe baza relaiei: drULS = c x q x dre dr,aULS ; Unde: drULS deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismic asociat ULS; q factorul de comportare specific tipului de structur; evaluare mai precis, rigiditatea la ncovoiere a elementelor structurale de beton armat, utilizat pentru calculul valorii dr, se consider egal cu jumtate din valoa27 dre valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel, n lipsa datelor care s permit o

rea corespunztoare seiunilor nefisurate, adica 0.5 Ec Ic ; c coeficient de amplificare al deplasrilor, care ine seama c pentru T < Tc ( Tc este perioada de control al spectrului de rspuns) deplasrile seismice calculate n domeniul inelastic sunt mai mari dect cele corespunztoare rspunsului seismic elastic. Valorile c se aleg conform relaiei: 1 c = 3 2.5 x (T / Tc ) 2 dr,aSLS valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel, egala cu 0.025h (unde h este nlimea de nivel) ; In cazul faadelor cortin asigurarea la deplasri laterale la ULS se face prin msuri constructive care mpiedic desprinderea i cderea elementelor faadei la cutremurul asociat acestei stri limit.

VI. Calculul si armarea pereilor structurali la compresiune excentric, for tietoare in seciuni inclinate i lunecare in rosturile de turnare
1. Succesiunea operaiilor si principalele relaii de calcul la incovoiere si for tietoare Calculul pereilor structurali individuali i dimensionarea armturilor longitudinale si transversale implic parcurgerea urmtoarelor operatii: a) Determinarea prin calculul structurii sub incrcrile gruprilor de aciuni care conin aciunea seismic, a eforturilor secionale (efectele aciunilor) moment incovoietor, fora tietoare i fora axial n seciunile de la nivelul planeelor; b) Dimensionarea armturii verticale la baza pereilor la eforturile stabilite in etapa (a) i alegerea armturii efective. Dimensionarea se realizeaz cu ajutorul programului Response 2K bazat pe ipotezele de calcul stabilite de STAS 10107/0-90 pentru elemente incovoiate, cu sau fr for axial;

28

c) Evaluarea rezistenelor la incovoiere la baza pereilor considernd armturile verticale efective, inclusiv cele intermediare stabilite la (b); d) Se determin raportul , definit de CR2-1-1.1 cu expresia urmtoare pentru perei individuali: = MRd, i/ MEd,o , unde indicele o semnific seciunea de la baza peretelui; Unde: MRd, i = M i,,ca p momentul ncovoietor capabil la baza montantului i; MEd,o = momentul incovoietor din incarcarile seismice n montantul i la baza; Zonele plastice, n cazul pereilor structurali sunt considerate urmtoarele: la grinzile de cuplare, ntreaga deschidere liber (lumina), dac l o 3 x hg i zonele cu lungimea hg, la grinzi cu lo > 3 x hg ; la pereii structurali, izolai sau cuplai, zona de la baza acestora (situat deasupra nivelului superior al infrastructurii), avnd lungimea : lp = 0.4 x h + 0.05 H ; n cazul cldirilor etajate, aceast dimensiune se rotunjete n plus la un numr intreg de niveluri, dac limita zonei plastice astfel calculat depaete nlimea unui nivel cu mai mult de 0.2H nivel i n minus n caz contrar. Zona de la baza peretelui delimitat in acest fel este egal cu: lp=0.4*4 +0.05*21 = 2.65 3.00 m ` lp=0.4*7 +0.05*21 = 3.25 3.00 m

29

e) Se determin diagramele nfurtoare de proiectare pe nlimea pereilor cu urmtoarea relatie: MEd = MEd x Rd x ; Unde: MEd momentul de proiectare; MEd momente rezultate din calcul structural la ncrcri seismice de proiectare; Rd coeficient de corecie a eforturilor ncovoietoare din perei, conform P1001/2006 el este factorul de suprarezisten datorat efectului de consolidare al oelului, care se va considera 1,3 pentru clasa de ductilitate H si 1,2 pentru scara de ductilitate medie M; f) Atunci cnd se consider avantajos se poate face redistribuia eforturilor intre pereii structurali de pe aceiasi direcie, n limita a 30% conform CR2-1-1.1 sau ntre montanii pereilor structurali cu goluri. n acest din urma caz redistribuia corecteaz diagramele de eforturi pentru a ine seama de diferenele de rigiditate dintre montani n funcie de gradul de solicitare la forta axial. g) Se dimensioneaz armtura vertical pe toat inlimea pereilor structurali astfel nct MRd > MEd n toate seciunile.Momentele incovoietoare capabile se calculeaz i innd cont de efectul forelor axiale din aciunile gravitaionale Ng. h) Se calculeaz valorile de proiectare ale forelor tietoare din perei, cu expresia din CR2 -1-1.1 : VEd = VEd x x , cu limitrile: 1.5 x VEd < VEd < q x VEd , unde: VEd VEd fora tietoare de proiectare; fora tietoare rezultat din calculul structurii;

= k Q factor de corecie a forei tietoare; = 1.2;

30

i) Se dimensioneaz armtura orizontal a pereilor structurali, folosind, n funcie de forma n elevaie a pereilor i poziia seciunii, cu relaiile din CR2-1-1.1 i prezentate in continuare: VRd = VRd,c + VRd, s > VEd ; VRd, s = 0.8 x A s x fyd ; VRd,c = 0.3 x b w x h w x o < 0.6 x b w x h w x fcdt ; ( in zona A a peretelui); VRd,c = 0.2 x b w x h w x o + 0.7 x b w x h w x fcdt ; ( in zona B a peretelui); Unde: VRd fora tietoare capabil ; VRd,c fraciunea din fora tietoare capabil datorat contribuiei betonului; VRd, s fraciunea din fora tietoare capabil datorat contribuiei armturii; o efortul unitar mediu de compresiune; o = NEd / A w ; 2. Calculul armturii longitudinale a peretelui de 4 m. Se dispune armtura minim constructiv n zona A; Se determin N g din calcul static ( diagrama de for axial din GSGRAV): N g = 2006 kN; Se determin capacitatea n zona A prin calcul la compresiune excentric dreapt utiliznd programul de calcul Response: MRd, i = 6335 kNm; Se calculeaz : = MRd, i/ MEd,o = 6335 / 2640 = 2.39; Se determin diagrama de momente de proiectare: Zona A: MEd = MEd,o = 2640 kNm; Zona B: MEd,I = MEd,I x Rd x = 1895.85 x 1.2 x 2.39 = 5437.30 kNm; MEd,II = MEd,II x Rd x = 1230.42 x 1.2 x 2.39 = 3528.56 kNm; MEd,III = MEd,III x Rd x = 693.97 x 1.2 x 2.39 = 1985.86 kNm; MEd,IV = MEd,IV x Rd x = 282.45 x 1.2 x 2.39 = 802.32 kNm; MEd,V = MEd,V x Rd x = 109.62 x 1.2 x 2.39 = 314.39 kNm; MEd,VI = MEd,VI x Rd x = 129.37 x 1.2 x 2.39 = 372.82 kNm; 31

Se determin momentele capabile corespunztoare forelor axiale pe nivel: Zona A: MRd,A = 6335 kNm > 2640 kNm; N g,A = 2006.00 kNm; Zona B: MRd,I > MEd,I 5899 > 5437.30 kNm; N g,I = 1770.55 kNm; MRd,II > MEd,II 5496 > 3528.56 kNm; N g,II = 1492.89 kNm; MRd,III > MEd,III 5145 > 1985.86 kNm; N g,III = 1209.47 kNm; MRd,IV > MEd,IV 4595 > 802.32 kNm; MRd,V > MEd,V 4115 > 314.39 kNm; N g,I V = 921.31 kNm; N g,V = 629.84 kNm;

MRd,VI > MEd,VI 3347 > 372.82 kNm; N gV,I = 331.26kNm; Se alege astfel: 8 16 pentru bulbi; 2 10 / 200 pentru inima peretelui; 3. Calculul armaturii longitudinala a peretelui de 7 m. Se dispune armatura minima constructiva in zona A; Se determina N g din calcul static ( diagrama de forta axiala din GSGRAV): N g = 2428 kN; Se determin capacitatea n zona A prin calcul la compresiune excentric dreapt utiliznd programul de calcul Response: MRd, i = 14955 kNm; Se calculeaz = MRd, i/ MEd,o = 14955 / 9269 = 1.61; Se determin diagrama de momente de proiectare: Zona A: MEd = MEd,o = 9269 kNm; Zona B: MEd,I = MEd,I x Rd x = 7484.54 x 1.2 x 1.61 = 14160.13 kNm; MEd,II = MEd,II x Rd x = 5564.32 x 1.2 x 1.61 = 10749.65 kNm; MEd,III = MEd,III x Rd x = 3845.51 x 1.2 x 1.61 = 7429.53 kNm; MEd,IV = MEd,IV x Rd x = 2374.62 x 1.2 x 1.61 = 4587.77 kNm; MEd,V = MEd,V x Rd x = 1201.72 x 1.2 x 1.61 = 2321.72 kNm; MEd,VI = MEd,VI x Rd x = 360.63 x 1.2 x 1.61 = 735.37 kNm; 32

Se determin din Response momentele capabile corespunztoare forelor axiale pe nivel: Zona A: MRd,A = 6335 kNm > 2640 kNm; N g,A = 2428.09 kNm; Zona B: MRd,I > MEd,I 14185 > 14160.13 kNm;; N g,I = 2125.42 kNm; MRd,II > MEd,II 13258 > 10749.65 kNm; N g,II = 1789.26 kNm; MRd,III > MEd,III 12330 > 7429.53 kNm ; N g,III = 1445.04 kNm; MRd,IV > MEd,IV 11383 > 4587.77 kNm ; N g,I V = 1093.93 kNm; MRd,V > MEd,V 10302 > 2321.72 kNm; N g,V = 742.45 kNm; MRd,VI > MEd,VI 9201 > 735.37 kNm; N gV,I = 382.96 kNm;

Se alege astfel: 8 16 pentru bulbi; 2 10 / 200 pentru inima peretelui;

4. Calculul armturii transversale a peretelui de 4 m. Se calculeaz valoarea forelor tietoare de proiectare i se verific relaia: 1.5 x VEd < VEd < q x VEd ; VEd = VEd x x ;

1.5 x
Nivel P Etaj 1

1.5 x VEd < VEd

TRUE TRUE

qx q
4.6 4.6

VEd
489.95 443.46

1.2 1.2

2.39 2.39

VEd
1405.18 1271.84

VEd
734.925 665.19

VEd
2253.77 2039.916

VEd < q x VEd

TRUE TRUE

33

Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6

384.6 318.12 241.94 153.26 36.46

1.2 1.2 1.2 1.2 1.2

2.39 2.39 2.39 2.39 2.39

1103.03 912.368 693.884 439.55 104.567

576.9 477.18 362.91 229.89 54.69

TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE

4.6 4.6 4.6 4.6 4.6

1769.16 1463.352 1112.924 704.996 167.716

TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE

Se dispune armtura minim constructiv dup procent in zona A si zona B;

Procente minime de armare: 0.25 % pentru perete cu plase de 10/200 cu Abara = 78.5 mm ; Se calculeaz o efortul unitar mediu de compresiune pentru zona A si zona B, astfel: o,A = N g,A / A w = 2006 / ( 0.25 x 4) = 2006 kN/m = 2,006N/mm; o,B = N g,B / A w = 1770 / ( 0.25 x 4) = 1770 kN/m = 1.77 N/mm; Se verific relaia: VRd = VRd,c + VRd, s > VEd ; VRd, s = 0.8 x A s x fyd = 0.8 x 2500 x 300 = 753600 N = 753.6 kN; fyd = 300 N/mm; As=2x h/200 x Abara = 2 x 4000/200 x 78.5 = 3140 mm; VRd,c,A = 0.3 x b w x h w x o,A < 0.6 x b w x h w x fcdt ; ( in zona A a peretelui); VRd,c,A = 0.3 x 0.25 x 4 x 2006 < 0.6 x 0.25 x 4 x 1250 VRd,c,A = 812.2 < 750 kN ; VRd,c,B = 0.2 x b w x h w x o,B + 0.7 x b w x h w x fcdt ; ( in zona B a peretelui); VRd,c,B = 0.2 x 0.25 x 4 x 1770 + 0.7 x 0.25 x 4 x 1250 VRd,c,B = 354 +875 VRd,c = 1229 kN;

VRd,A = VRd,c,A + VRd,s,A > VEd,A VRd,A =812.2 + 753.6 VRd,A = 1565.8 kN > 1405.18 kN; VRd,B = VRd,c,B + VRd,s,B > VEd,B VRd,B =1229 + 753.6 VRd,B = 1982.6 kN > 1271.84 kN;

5. Calculul armturii transversale a peretelui de 7 m. Se calculeaz valoarea forelor tietoare de proiectare i se verific relaia: 34

1.5 x VEd < VEd < q x VEd ; VEd = VEd x x ;

1.5 x
Nivel P Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6

1.5 x VEd < VEd

TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE

qx q
4.6 4.6 4.6 4.6 4.6 4.6 4.6

VEd
1067.4 1029.1 926.61 794.64 579.81 385.34 172.55

1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2

1.61 1.61 1.61 1.61 1.61 1.61 1.61

VEd
2062.24 1988.22 1790.21 1535.24 1120.19 744.477 333.367

VEd
1601.115 1543.65 1389.915 1191.96 869.715 578.01 258.825

VEd
4910.086 4733.86 4262.406 3655.344 2667.126 1772.564 793.73

VEd < q x VEd

TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE

Se dispune armtura minim constructiv dup procent in zona A si zona B;

Procente minime de armare: 0.25 % pentru perete cu plase de 10/200 cu Abara = 78.5 mm ; Se calculeaz o efortul unitar mediu de compresiune pentru zona A si zona B, astfel: o,A = N g,A / A w = 2428 / ( 0.25 x 7) = 1387.43kN/m =1.38 N/mm; o,B = N g,B / A w = 2125 / ( 0.25 x 7) = 1214.29 kN/m =1.22 N/mm;

Se verific relatia:

VRd = VRd,c + VRd, s > VEd ; VRd, s = 0.8 x A s x fyd = 0.8 x 5595 x 300 = 1318.800 N = 1.342.800 kN; fyd = 300 N/mm; As=2x h/200 x Abara = 2 x 7000/200 x 78.5 =5595 mm; VRd,c,A = 0.3 x b w x h w x o,A < 0.6 x b w x h w x fcdt ; ( in zona A a peretelui); VRd,c,A = 0.3 x 0.25 x 7 x 1387 < 0.6 x 0.25 x 7 x 1250 VRd,c,A = 728.175 < 732.5 kN ; VRd,c,B = 0.2 x b w x h w x o,B + 0.7 x b w x h w x fcdt ; ( in zona B a peretelui); VRd,c,B = 0.2 x 0.25 x 7 x 1220 + 0.7 x 0.25 x 7 x 1250 VRd,c,B = 485.45 +651.875 VRd,c = 1137.325 kN; 35

 VRd,A = VRd,c,A + VRd,s,A > VEd,A VRd,A =728.175 + 1342 VRd,A = 2070.37 kN > 2062.24kN VRd,B = VRd,c,B + VRd,s,B > VEd,B VRd,B =1127.325 + 1342.80 kN VRd,B = 2470.125 kN > 1988.22 kN;

VII. Calculul planeului de nivel curent.

Calculul planeelor se face lund in considerare componentele normale pe planul acestora ale incrcrilor verticale conform STAS 10107/2 innd seama i de aciunea incrcrilor din planul lor. Eforturile secionale in plcile i grinzile planeelor curente produse de incrcrile normale pe planul acestora se determin printr-un calcul static in domeniul elastic. Reaciunile plcilor armate pe dou direcii, solicitate de ncrcri permanente si temporare uniform distribuite, se determin considernd c reazemele preiau ncrcrile aplicate pe poriunile de plac aferente acestora, delimitate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile rezemate ale plcilor. Pentru calculul grinzilor de reazem ale plcilor pot fi utilizate aceste distribuii ale reaciunilor, dar pot fi utilizate incrcri uniform distribuite echivalente obinute pe baza condiiilor de sgeata egal. Solicitrile care apar n seciunile plcilor continue la care incrcrile pot alctui mai multe scheme de incrcare se determin pentru schema cea mai defavorabil corespunztoare fiecrei seciuni. 36

Pentru determinarea momentului maxim pozitiv intr-un cmp, ncrcarea permanent se consider aplicat n toate deschiderile, iar ncrcarea temporar n deschiderile adiacente celei considerate, precum i n deschideri alternante . Pentru determinarea momentului maxim negativ ntr-un cmp ncrcarea permanent se consider aplicat n toate deschiderile, iar ncrcarea temporar n deschiderile adiacente celei considerate, precum i n deschiderile alternante. Pentru determinarea momentului maxim negativ pe un reazem ncrcarea permanent se consider aplicat n toate deschiderile, iar ncrcarea temporar n deschiderile adiacente reazemului respectiv, precum i n deschiderile alternante. Solicitrile produse de incrcri n seciunile plcilor armate pe dou direcii, izolate sau continue pe o singur direcie sau pe ambele direcii, se determin prin metode exacte ale teoriei plcilor plane sau prin metode aproximative. La plcile continue rezemate pe tot conturul, solicitate de ncrcri permanente si temporare aplicate uniform distribuit, la care pe fiecare direcie deschiderile sunt egale sau difer intre ele cu cel mult 30% se admite c momentele maxime i minime din cmpuri s se determine pe baza descompunerii schemei de ncrcare n dou scheme convenionale de incrcare i rezemare. Prin aceasta se permite utilizarea i la calculul plcilor continue a tabelelor cu coeficieni pentru calculul momentelor corespunztoare plcilor izolate. n prima schem convenional de incrcare panourile se consider ncastrate perfect pe reazemele intermediare i cu rezemare real (simplu rezemate sau ncastrate) pe conturul planeului .Pe suprafeele tututror panourilor acestei scheme se aplic o ncrcare convenional dirijat de sus n jos a crei mrime pe unitatea de suprafa se determin cu relaia: q = g + p/2 ; n a doua schem convenional de ncrcare i rezemare a plcilor, panourile se consider simplu rezemate pe reazemele intermediare i cu rezemarea real pe conturul planeului . Pe suprafeele tuturor panourilor acestei scheme se aplic o ncrcare convenionala dirijat alternant de sus in jos i respectiv de jos in sus a crei mrime pe unitatea de suprafat se determin cu relaia: q = p/2; n condiiile specificate mai sus momentul maxim pe fiecare reazem intermediar al plcilor continue se determin similar prin considerarea a dou scheme convenionale de ncrcare i rezemare pentru cele dou panouri adiacente reazemului repectiv, corespunztoare schemei de ncrcare defavorabile respective n prima schem convenional de rezemare, panourile se consider cu rezemarea real pe laturile situate pe conturul planeului i ncastrate perfect pe toate celelalte laturi, pe suprafaa ambelor panouri aplicndu-se de sus n jos ncrcarea conveional q pe unitatea de suprafaa.

37

n a doua schema convenional de rezemare panourile adiacente reazemului se consider ncastrate perfect pe reazemul comun i simplu rezemate pe toate celelate laturi, pe suprafaa ambelor panouri aplicndu-se de sus n jos ncrcarea convenional q pe unitatea de suprafaa. a) ncrcare permanent convenional: q = g + p/2 ; unde: g = ncrcarea permanent de calcul pe unitatea de suprafaa; p = ncrcarea temporar de calcul pe unitatea pe suprafaa; g = greutate proprie plac + greutate proprie pardoseal + ncrcare echivalent din pereii interiori = 0.15 x 25 + 1.1 +1.5 = 6.35 kN/m; p = 2 kN/m; q = g + p/2 = 6.35 + 1 = 7.35 kN/m; b) ncrcare convenional dirijat alternant pe unitatea pe suprafaa: q = p/2 = 2/2 =1 kN/m; 1. Placa 1: a). q =7.35 kN; Momente pozitive in camp: M X,1 = 1 x q x l X = 0.0397 x 7.35 x 4 = 4.66 kNm; M Y,1 = 2 x q x l Y = 0.0081 x 7.35 x 6 = 2.14 kNm;

Momente negative in reazeme: M X,1 = - 3 x q x l X = - 0.0943 x 7.35 x 4 = -11.09 kNm; M Y,1 = -4 x q x l Y = -0.0330 x 7.35 x 6 = -8.73 kNm;

38

b) q = 1.00 kN; Momente pozitive n cmp: M X,,2 = 1 x q x l X = 0.0730 x 1.00 x 4 = 1.168 kNm; M Y,2 = 2 x q x l Y = 0.0124 x 1.00 x 6 = 0.446 kNm; b) q = 1.00 kN; Momente negative n reazeme: M Y,2 = 4 x q x l Y = - 0.0499 x 1.00 x 6 = - 1.80 kNm; b) q = 1.00 kN; M X,,2 = 4 x q x l x = - 0.0499 x 1.00 x 4 = - 0.79 kNm;

M X, = M X,1 + M X,,2 = 4.66 + 1.168 = 5.83 kNm ; M Y = M Y,1 + M Y,2 = 2.14 + 0.446 = 2.59 kNm; M X, = M X,1 + M X,,2 = -11.09 0.79 = - 11.88 kNm ; M Y, = M Y1 + M Y,,2 = - 8.73 1.80 = - 10.53 kNm ;

39

2. Placa 2: a). q =7.35 kN;

Momente pozitive n cmp: M X,1 = 1 x q x l X = 0.0338 x 7.35 x 4 = 3.97 kNm; M Y,1 = 2 x q x l Y = 0.0044 x 7.35 x 6 = 1.16 kNm;

Momente negative n reazeme: M X,1 = - 4 x q x l X = - 0.0758 x 7.35 x 4 = -8.91 kNm; M Y,1 = -5 x q x l Y = -0.0254 x 7.35 x 6 = -6.72 kNm;

b) q = 1.00 kN; 40

Momente pozitive n cmp: M X,,2 = 1 x q x l X = 0.0730 x 1.00 x 4 = 1.168 kNm; M Y,2 = 2 x q x l Y = 0.0124 x 1.00 x 6 = 0.446 kNm;

b) q = 1.00 kN; Momente negative in reazeme: M Y,2 = 4 x q x l Y = - 0.0499 x 1.00 x 6 = - 1.80 kNm; b) q = 1.00 kN; M X,2 = 4 x q x l x = - 0.0499 x 1.00 x 4 = - 0.79 kNm;

M X, = M X,1 + M X,,2 = 3.97 + 1.168 = 5.138 kNm ; M Y = M Y,1 + M Y,2 = 1.16 + 0.446 = 1.606 kNm; M X, = M X,1 + M X,,2 = -8.91 0.79 = - 11.81 kNm ; M Y, = M Y1 + M Y,,2 = - 6.72 1.80 = - 8.52 kNm ; 3. Placa 3: a). q =7.35 kN; Momente pozitive in camp: M X,1 = 1 x q x l X = 0.0413 x 7.35 x 4 = 4.860 kNm; M Y,1 = 2 x q x l Y = 0.0011 x 7.35 x 7 = 0.396 kNm; Momente negative in reazeme: M X,1 = - 3 x q x l X = - 0.1048 x 7.35 x 4 = -12.32 kNm; M Y,1 = -4 x q x l Y = -0.0263 x 7.35 x 7 = -9.48 kNm; 41

b) q = 1.00 kN; Momente pozitive in camp: M X,,2 = 1 x q x l X = 0.0870 x 1.00 x 4 = 1.392 kNm; M Y,2 = 2 x q x l Y = 0.0073 x 1.00 x 7 = 0.358 kNm; b) q = 1.00 kN; Momente negative n reazeme: M Y,2 = 4 x q x l Y = - 0.0387 x 1.00 x 7 = - 1.90 kNm; b) q = 1.00 kN; M X,,2 = 4 x q x l x = - 0.0387 x 1.00 x 4 = - 0.620 kNm;

M X, = M X,1 + M X,,2 = 4.86 + 1.392 = 6.25 kNm ; M Y = M Y,1 + M Y,2 = 0.396 + 0.358 = 0.754 kNm; M X, = M X,1 + M X,,2 = -12.32 0.62 = - 12.94 kNm ; M Y, = M Y1 + M Y,,2 = - 9.48 1.90 = - 11.38 kNm ;

42

4. Placa 5: a). q =7.35 kN;

Momente pozitive n cmp: M X,1 = 1 x q x l X = 0.0513 x 7.35 x 4 = 6.03 kNm; M Y,1 = 2 x q x l Y = 0.0036 x 7.35 x 7 = 1.30 kNm;

Momente negative n reazeme: M X,1 = - 4 x q x l X = - 0.1136 x 7.35 x 4 = -13.36 kNm; M Y,1 = -5 x q x l Y = -0.0263 x 7.35 x 7 = -9.48 kNm; 43

b) q = 1.00 kN; Momente pozitive n cmp: M X,,2 = 1 x q x l X = 0.0870 x 1.00 x 4 = 1.392 kNm; M Y,2 = 2 x q x l Y = 0.0073 x 1.00 x 7 = 0.358 kNm; b) q = 1.00 kN; Momente negative n reazeme: M Y,2 = 4 x q x l Y = - 0.0387 x 1.00 x 7 = - 1.90 kNm; b) q = 1.00 kN; M X,,2 = 4 x q x l x = - 0.0387 x 1.00 x 4 = - 0.620 kNm;

M X, = M X,1 + M X,,2 = 6.03 + 1.392 = 7.422 kNm ; M Y = M Y,1 + M Y,2 = 1.30 + 0.358 = 1.658 kNm; M X, = M X,1 + M X,,2 = -13.36 0.62 = - 13.98 kNm ; M Y, = M Y1 + M Y,,2 = - 9.48 1.90 = - 11.38 kNm ;

5. Placa 6: a). q =7.35 kN: Momente pozitive in camp: M X,1 = 1 x q x l X = 0.0475 x 7.35 x 4 = 5.59 kNm; M Y,1 = 2 x q x l Y = 0.0044 x 7.35 x 7 = 1.16 kNm;

44

Momente negative in reazeme: M X,1 = - 4 x q x l X = - 0.1058 x 7.35 x 4 = -12.44 kNm; M Y,1 = -5 x q x l Y = -0.0263 x 7.35 x 7 = -9.48 kNm;

b) q = 1.00 kN; Momente pozitive in camp: M X,,2 = 1 x q x l X = 0.0870 x 1.00 x 4 = 1.392 kNm; M Y,2 = 2 x q x l Y = 0.0073 x 1.00 x 7 = 0.358 kNm

b) q = 1.00 kN; Momente negative in reazeme: M Y,2 = 4 x q x l Y = - 0.0387 x 1.00 x 7 = - 1.90 kNm; b) q = 1.00 kN; M X,,2 = 4 x q x l x = - 0.0387 x 1.00 x 4 = - 0.620 kNm;

M X, = M X,1 + M X,,2 = 5.586 + 1.392 = 6.978 kNm ; M Y = M Y,1 + M Y,2 = 1.160 + 0.358 = 1.518 kNm; M X, = M X,1 + M X,,2 = -12.44 0.62 = - 13.06 kNm ; 45

 M Y, = M Y1 + M Y,,2 = - 9.48 1.90 = - 11.38 kNm ;

6. Placa 7: a.ncrcare permanent convenional: g c = g + p/2 ; unde: g = ncrcarea permanent de calcul pe unitatea de suprafa; p = ncrcarea temporar de calcul pe unitatea pe suprafat; g = greutate proprie plac + greutate proprie pardoseal + ncrcare echivalent din pereii interiori = 0.15 x 25 + 1.1 +1.5 = 6.35 kN/m; p = 3 kN/m; g c = g + p/2 = 6.35 + 1,5 = 7.85 kN/m; b.Incrcare convenional dirijat alternant pe unitatea pe suprafata: p c = p/2 = 3/2 =1,5 kN/m;

46

q = p+g =300 + 650 1000 kg/m = 10 kN/m; M = q x l Y x l Y / 2 =10 x 0.9 x 0.9/2= 4.05 kN/m; Aa= (4.05x106 ) / (0.9x120x300)=125 mm; M1 = p x l Y,1 x( l Y - l Y,1 / 2)=5 x 0.8 x (0.9-0.8/2)= 2.00 kN/m; M2 = g x l Y x l Y / 2 = 6.5 x 0.9 x0.9/2 = 2.65 kN/m; M = M1 + M2 = 2.00 +2.65 =4.65 kN/m; Aa=(4.65x106 ) / (0.9x120x300)=145 mm;

Armarea plcilor Momente capabile: Mcap ( 58) = 0.9 x h 0 x fyd x Aa = 0.9 x 120 x 300 x 250 = 8.10 kNm; Mcap ( 7.58) = 0.9 x h 0 x fyd x Aa = 0.9 x 120 x 300 x 377.25 = 12.22 kNm; Mcap ( 108) = 0.9 x h 0 x fyd x Aa = 0.9 x 120 x 300 x 503 = 16.30 kNm Mcap ( 510) = 0.9 x h 0 x fyd x Aa = 0.9 x 120 x 300 x 392 = 12.70 kNm; Mcap ( 7.510) = 0.9 x h 0 x fyd x Aa = 0.9 x 120 x 300 x 588.75 = 19.07 kNm; Mcap ( 1010) = 0.9 x h 0 x fyd x Aa = 0.9 x 120 x 300 x 785 = 25.43 kNm;

47

VIII. Calcul scara din beton armat monolit cu structura de rezisten din plci
Un subansamblu constructiv special al cldirilor l reprezint scara. Scrile asigur legtura ntre nivelurile unei cldiri, precum si evacuarea persoanelor din interiorul cldirii n caz de pericol, incendiu, cutremur. Scara este un ansamblu structural format, in rezolvrile curente actuale, dintr-o succesiune de plci plane orizontale denumite podeste aflate la cote de nivel diferite ntre care sunt intercalate plci nclinate prevzute cu trepte denumite rampe. Poriunea de scar aflat ntre dou niveluri succesive poate fi rezolvat cu o singur ramp sau cu mai multe rampe. Scrile cldirilor de locuit colective, precum i cele ale cldirilor de birouri sunt realizate in general din beton armat pe considerente de rezistent la foc. In cazul acestor scri cea mai utilizat rezolvare pentru rampe este cea cu plac si trepte inchise. Cele dou dimensiuni ale unei trepte b si h n seciune transversal trebuie s respecte anumite valori limit i o anumit relaie reciproc. Astfel b 25-30 cm, mrimea uzual fiind 28 cm, aceasta dimensiune este impus de cerina de a clca pe treapt cu ntreaga lungime a nclmintei. Pentru nlimea h a treptei cele mai uzuale valori sunt 16-18 cm pentru ca urcarea s fie comod. Relaia de legatur dintre dimensiunile b si h este: 2 x h + b 60 64 cm ; n cele ce urmeaz se prezint calcululul unei scri cu dou rampe, cu structura de rezistena din plci, avnd rezolvarea de arhitectur ca in figura de mai jos:

48

1 . Calculul rampei : Datorit continuitii rampei cu plcile de podest, acestea formnd o plac frnt al crui calcul exact comport anumite dificultti, ce se urmresc a fi evitate n proiectarea curent. Pentru simplificare se consider c placa rampei reazem pe podeste, realizndu-se in punctele A si B ncrcri elastice.

btr = 29 cm; htr = 16.7 cm; tg = htr / btr = 16.7 / 29 = 28.29 cos = 0.867 ; l r = nr trepte x btr = 9 x 29 = 261 cm; l r = l r / cos = 261 / 0.867 = 301 cm Evaluarea ncrcrilor: a. ncrcri permanente ( g): Greutatea proprie plac ramp: g r = h pl x b.a x 1.1 = 0.15 x 2500 x 1.1 = 412.5 daN / m; Greutate trepte: S = S =X x hechiv ; X= sqrt ( 16.7 + 29 ) = 33.46 cm; S = (htr x btr ) / 2 = (29 x 16.7) / 2 = 242.15 cm ; hechiv= S / X = 242.15 / 33.46 = 7.237 cm = 0.072 m ; g t = hechiv x b.a x 1.1 = 0.072 x 2400 x 1.1 = 191.15 daN/m;

49

 Greutate finisaj trepte: S 2 = X x hechiv,fin ; S 2 = 2 x 16.7 + (4 +2) x 29 = 207.4 cm; X= sqrt ( 16.7 + 29 ) = 33.46 cm; hechiv,fin = S 2 / X = 207.4 / 33.46 = 6.198 cm = 0.062 m g ft = hechi,finv x b.a x 1.1 = 0.062 x 2300 x 1.1 = 156.86 daN/m; Greutate tencuial ramp: ( h r = 1.5 cm) ; g tr = h r x b.a x 1.1 = 0.015 x 1900 x1.3 = 37 daN/m; g = g r + g t + g ft + g tr = 412.5 + 191.5 + 156.86 + 37 798 daN/m; b. Incrcri temporare ( p) : Util: p = 300 x 1.3 = 390 daN/m; Pentru limea de un metru a rampei ncrcrile rezult: g = g x 1 m = 798 daN/m; p = p x 1 m = 390 daN/m; q componenta normala pe axa rampei cu lungimea l r ; q = g x cos + p x cos = 798 x 0.867 + 390x 0.867 = 985 daN/m; M rampa = ( q x l r ) / 2 = ( 985 x 3.01) / 2 = 892 daNm/m ; Scara se realizeaza din beton C20/25 si se armeaza cu otel beton PC52. h 0 = 15 (1,5 / 2) = 15 ( 1.5 0.8 / 2) = 13.1 cm ; m = M rampa / ( b x h 0 x fcd ) =(892 x 104) / ( 1000 x 131 x 12.5) = 0.0416; = 1- ( 1 - 2 x m) = 1- (1 2 x 0.0416) = 0.0425 ; Aa,nec = x b x h 0 x fcd / fyd = 0.0425 x 1000 x 131 x 12.5 / 300 = 232 mm ; Aa,nec = 2.32 cm pentru 1 m latime 5 8 Aa,ef = 2.53 cm ;

50

2 .Calculul podestului de nivel curent: Indiferent de rezolvarea planeului de nivel curent, placa podestului intermediar se consider simplu rezemat pe 3 laturi i liber pe cea de-a patra. Pe placa podestului ncrcrile sunt de tip A i B. Cazul A de ncrcare:

Evaluarea ncrcrilor: a. ncrcri permanente ( g): Greutatea proprie plac podest: g r = h pl x b.a x 1.1 = 0.15 x 2500 x 1.1 = 412.5 daN / m; Greutate pardoseal podest: g pp = h pp x b.a x 1.3 = 0.05 x 2300 x 1.3 = 150 daN / m; ( h pp = 5 cm) Greutate tencuial ( h t = 1.5 cm): g t = h t x b.a x 1.3 = 0.015 x 1900 x 1.3 = 37 daN / m; g = g r + g pp + g t = 412.5 + 150 +37 = 600 daN / m; b. ncrcri temporare ( p) : Util: p = 300 x 1.3 = 390 daN/m; q = g + p =600 + 390 = 990 daN/m;

51

Pentru determinarea momentelor ncovoietoare pe cele dou direcii n punctele caracteristice r si m se utilizeaz tabele Hahn. =l y/ l x = 2.90 / 2.625 = 1.10; P= q x l y x l x = 990 x 2.9 x 2.625 = 7536.38 daN; Conform tabelului lui Hahn pentru cazul A si = 1.1 avem: m xr = 10.2 daNm; m xm = 13.3 daNm; m ym = 45.9 daNm; M xr = P/ m xr = 7537 / 10.2 = 739 daNm ; M xm = P /m xm =7537 / 13.3 = 567 daNm; M ym = P / m ym = 7537 / 45.9 = 164 daNm;

Cazul B de ncrcare: ncrcarea din reaciunea rampei pe 1 m liniar de latura liber a podestului, rezult:

q x = g x lr /2 p x lr / 2 = 600 x 3.01 / 2 + 390 x 2.61 / 2 = 1412 daN S = q x x l x = 1412 x 2.625 = 3707 daN; Conform tabelului Hahn pentru = 1.10 se obin: m xr = 4.1 daNm; m xm = 11.9 daNm; m ym = - 27.9 daNm; M xr = S/ m xr = 3707 / 4.1 = 904 daNm ; M xm = S /m xm =3707 / 11.9 = 312 daNm; M ym =S / m ym =3707 / (-)27.9 = -133 daNm;

Prin suprapunere de efecte A + B rezult : M xr = M xr + M xr = 739 + 904 = 1643 daNm ; M xm = M xm + M xm = 567 + 312 = 879 daNm ; M ym = M ym + M ym = 164 -133 = 31 daNm ; 52

Cu valoarea M xm = 879 daNm se determin armtura necesar n cmp pe direcia x : m = M xm / ( b x h 0 x fcd ) =(879 x 10.000) / ( 1000 x 131 x 12.5) = 0.0409; = 1- ( 1 - 2 x m) = 1- (1 2 x 0.0409) = 0.0418 ; Aa,nec = x b x h 0 x fcd / fyd = 0.0418 x 1000 x 131 x 12.5 / 300 = 228 mm ; Aa,nec = 2.28 cm pentru 1 m latime 5 8 Aa,ef = 2.53 cm ;

Valoarea M ym= 31 daNm se determin armtura din cmp pe direcia y valoare mic se determin armtura constructiv 5 6 Aa,ef = 1.41 cm ;

Se considera c M xr= 1643 daNm este preluat de o faie de plac cu limea de circa 50 cm armarea fcndu-se local cu oel PC 52; M xr= 1643 daNm ; m = M xr / ( b x h 0 x fcd ) =(1643 x 10.000) / ( 1000 x 131 x 12.5) = 0.0766; = 1- ( 1 - 2 x m) = 1- (1 2 x 0.0766) = 0.0798 ; Aa,nec = x b x h 0 x fcd / fyd = 0.0798 x 1000 x 131 x 12.5 / 300 = 435 mm ; Aa,nec = 4.35 cm pentru 1 m lime 5 12 Aa,ef = 5.65 cm ;

3 .Calculul podestului intermediar: Indiferent de rezolvarea planeului de nivel curent ( beton armat monolit sau prefabricat), placa podestului intermediar se consider simplu rezemat pe 3 laturi i liber pe cea de-a patra.

Cazul A de ncrcare: Evaluarea ncrcrilor: a. ncrcri permanente ( g): Greutatea proprie plac podest: 53

g r = h pl x b.a x 1.1 = 0.15 x 2500 x 1.1 = 412.5 daN / m;

Greutate pardoseal podest: g pp = h pp x b.a x 1.3 = 0.05 x 2300 x 1.3 = 150 daN / m; ( h pp = 5 cm) Greutate tencuial ( h t = 1.5 cm): g t = h t x b.a x 1.3 = 0.015 x 1900 x 1.3 = 37 daN / m; g = g r + g pp + g t = 412.5 + 150 +37 = 600 daN / m; b. ncrcri temporare ( p) : Util: p = 300 x 1.3 = 390 daN/m; q = g + p =600 + 390 = 990 daN/m

Pentru determinarea momentelor incovoietoare pe cele dou direcii n punctele caracteristice r si m se utilizeaz tabele Hahn. =l y/ l x = 1.25 / 2.625 = 0.48 0.5 ; P= q x l y x l x = 990 x 1.25 x 2.625 = 3248.43 daN; Conform tabelului lui Hahn pentru cazul A si = 1.1 avem: m xr = 9.8 daNm; m xm = 15.2 daNm; m ym = 27.4 daNm; M xr = P/ m xr = 3250 / 9.8 = 332 daNm ; M xm = P /m xm =3250 / 15.2 =214 daNm; M ym = P / m ym = 3250 / 27.4 = 119 daNm;

Cazul B de ncrcare: q x = g x lr /2 p x lr / 2 = 600 x 3.01 / 2 + 390 x 2.61 / 2 = 1412 daN S = q x x l x = 1412 x 2.625 = 3707 daN; Conform tabelului Hahn pentru = 0.5 se obin: m xr = 4.9 daNm; m xm = 9.7 daNm; m ym = - 52.5 daNm; M xr = S/ m xr = 3707 / 4.9 = 757 daNm ; M xm = S /m xm =3707 / 9.7= 382 daNm; M ym =S / m ym =3707 / (-)52.5 = -71 daNm;

54

Prin suprapunere de efecte A + B rezult : M xr = M xr + M xr = 332 + 757 = 1089 daNm ; M xm = M xm + M xm =214 + 382 = 596 daNm ; M ym = M ym + M ym = 119 - 71 = 48 daNm ;

Cu valoarea M xm =596 daNm se determin armtura necesar n cmp pe direcia x : m = M xm / ( b x h 0 x fcd ) =(596 x 10.000) / ( 1000 x 131 x 12.5) = 0.0278; = 1- ( 1 - 2 x m) = 1- (1 2 x 0.0278) = 0.0282 ; Aa,nec = x b x h 0 x fcd / fyd = 0.0282 x 1000 x 131 x 12.5 / 300 = 154 mm ; Aa,nec = 1.54 cm pentru 1 m latime 5 8 Aa,ef = 2.53 cm ;

Cu valoarea M ym= 48 daNm se determin armtura din cmp pe direcia y valoare mic se determin armtura constructiv 5 6 Aa,ef = 1.41 cm ;

Se consider ca M xr= 757daNm este preluat de o fie de plac cu limea de circa 50 cm armarea fcndu-se local cu oel PC 52; M xr= 1643 daNm ; m = M xr / ( b x h 0 x fcd ) =(757 x 10.000) / ( 1000 x 131 x 12.5) = 0.0353; = 1- ( 1 - 2 x m) = 1- (1 2 x 0.0353) = 0.0359; Aa,nec = x b x h 0 x fcd / fyd = 0.0359 x 1000 x 131 x 12.5 / 300 = 196 mm ; Aa,nec = 1.96 cm pentru 1 m latime 5 8 Aa,ef = 2.53 cm ;

55

IX. Armarea grinzilor transversale si longitudinale de nivel curent.

Grinda este elementul structural solicitat preponderent de ncrcri transversale, la care fora axial de proiectare normalizat d = NEd / Ac fcd 0.1. Pentru calculul grinzilor la starea limit de rezisten, la ncovoiere i for tietoare se utilizeaz SR EN 1992/1 ca document normativ de referin. Limea efectiv a grinzilor cu seciunea n form de T, in zona aripilor beef se determin dupa cum urmeaza: n cazul grinzilor care intr ntr-un stlp exterior se ia egal cu limea stlpului b c, dac nu exist grinzi transversale n nod si egal cu bc plus de dou ori grosimea plcii hf de fiecare parte a grinzii, daca asemenea grinzi exist. n cazul grinzilor care intr n stlpii interiori b eef este mai mare dect valorile indicate mai sus cu cte 2 hf de fiecare parte a grinzii. Zonele de la extremitile grinzilor cu lungimea lcr=1.5 x hw msurate de la faa stlpilor, precum i zonele cu aceast lungime, situate de o parte si de alta a unei seciuni din cmpul grinzii unde poate interveni curgerea n cazul combinaiei seismice de proiectare, se consider zone critice disipative. Coeficientul de armare longitudinal din zona ntins 0.5 x fctm / fyk. Armturile longitudinale se vor dimensiona astfel nct nlimea zonei xu s nu depeasc valoarea de 0.25d. La calculul xu se va ine cont i de contribuia armturilor din zona comprimat. Se prevede armare continu pe toat deschiderea grinzii astfel: La partea superioar si inferioar a grinzilor se prevd cel puin cte dou bare cu suprafaa profilat cu diametrul mai mare sau egal cu 14 mm; Etrierii prevzui n zona critic trebuie s respecte condiiile: diametrul etrierilor dbw 6 mm ; distana dintre etrieri s va fi astfel nct : s min { hw; 150 mm; 7 dbL }; n urma predimensionrii seciunea grinzilor transversale i longitudinale a rezultat de 25x60 cm . Armarea longitudinala: Se determin aria de armtura longitudinal necesar utiliznd urmatoarele : fyd valoarea de proiectare a rezistenei de curgere a oelului; fcd valoarea de proiectare a rezistenei de compresiune a betonului; 56

fyk valoarea caracteristic a limitei de curgere a oelului; fctm valoarea medie a rezistenei la intindere a betonului; bw limea inimii unei grinzi; hw nlimea seciunii transversale a unei grinzi; b limea unei grinzi msurat la partea inferioar; beef limea de plac a unei grinzi T la faa stalpului; AS1 armturile de la partea inferioar a unei grinzi; AS2 armturile de la partea superioar a unei grinzi; Ash aria total de etrieri orizontali ntr-un nod grind; Vjud fora tietore de proiectare n nod; MRb,i, valoarea momentului de proiectare la grinzi la captul i; dbL diametrul barelor longitudinale; dbw diametrul unui etrier; hjw distana dintre armturile de jos i cele de sus; s distana dintre armturile transversale; Se cunosc momentele MRb,A i MRb,B precum i distana dintre armturi hjw i se utilizeaz

formula de mai jos pentru a detemina AS1 , respectiv AS2 : AS1,nec = MRb,A / (fyd x hjw) AS1,ef ; AS2,nec = MRb,B / (fyd x hjw) AS2,ef ; p1,ef = (AS1,ef x 100) / (bwx ho) p1,ef > p1,min = 0.30 %; p2,ef = (AS21,ef x 100) / (bwx ho) p2,ef > p2,min = 0.30 %;

57

Grinda 250x600 C1-C2-ARMARE LONGITUDINAL ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6 bw hw a hjw ho fyd fcd MRb,1 MRb,2 mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp kNm kNm 250 600 35 565 530 300 18 69.73 92.37 250 250 250 250 250 250 600 600 600 600 600 600 35 35 35 35 35 35 565 565 565 565 565 565 530 530 530 530 530 530 300 300 300 300 300 300 18 18 18 18 18 18 68.72 69.58 70.2 70.77 70.66 84.2 83.49 88.59 93.69 96.06 104.8 95.47 AS1nec mmp 438.6 432.2 437.6 441.5 445.1 444.4 529.6 AS1ef mmp 515 515 515 515 515 515 515 AS2nec mmp 580.9 525.1 557.2 589.2 604.2 658.9 600.4 AS2ef P1min P2min P1ef mmp % % % 829 0.3 0.3 0.304 829 829 829 829 829 829 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.304 0.304 0.304 0.304 0.304 0.304 P2ef % 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 dbL,1 dbL,2

12+216 16+220 12+216 16+220 12+216 16+220 12+216 16+220 12+216 16+220 12+216 16+220 12+216 16+220

Grinda 250x600 C2-C3-ARMARE LONGITUDINAL ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6 bw hw a hjw ho fyd fcd MRb,1 MRb,2 mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp kNm kNm 250 600 35 565 530 300 18 99.7 132.2 250 600 35 565 530 300 18 97.78 127.2 250 600 35 565 530 300 18 98.19 124.5 250 600 35 565 530 300 18 97.99 121.9 250 600 35 565 530 300 18 98.7 120.4 250 600 35 565 530 300 18 96.65 126.8 250 600 35 565 530 300 18 123.9 144.2 AS1nec mmp 627 615 617.5 616.3 620.8 607.9 779.1 AS1ef mmp 716 716 716 716 716 716 716 AS2nec mmp 831.4 800.2 782.9 766.8 757.3 797.3 906.9 AS2ef P1min P2min P1ef mmp % % % 942 0.3 0.3 0.422 942 0.3 0.3 0.422 942 0.3 0.3 0.422 942 0.3 0.3 0.422 942 0.3 0.3 0.422 942 0.3 0.3 0.422 942 0.3 0.3 0.422 P2ef % 0.56 0.56 0.56 0.56 0.56 0.56 0.56 dbL,1 216+20 216+20 216+20 216+20 216+20 216+20 216+20 dbL,2 320 320 320 320 320 320 320

ETAJ

bw

hw

Grinda 250x600 A2-B2 - ARMARE LONGITUDINAL hjw ho fyd fcd MRb,1 MRb,2 AS1nec AS1ef

AS2nec

AS2ef P1min P2min

P1ef

P2ef

dbL,1

dbL,2

58

Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6

mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp 250 600 35 565 530 300 18 250 250 250 250 250 250 600 600 600 600 600 600 35 35 35 35 35 35 565 565 565 565 565 565 530 530 530 530 530 530 300 300 300 300 300 300 18 18 18 18 18 18

kNnm 28.63 30.06 31.66 32.84 34.84 36.63 40.44

kNm 29.5 40.8 48.8 55.5 60 66.3 48.7

mmp 180.1 189.1 199.1 206.5 219.1 230.4 254.3

mmp 515 515 515 515 515 515 515

mmp 185.6 256.8 307 348.9 377 417 306.4

mmp 829 829 829 829 829 829 829

% 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3

% 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3

% 0.304 0.304 0.304 0.304 0.304 0.304 0.304

% 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49

12+216 12+216 12+216 12+216 12+216 12+216 12+216

16+220 16+220 16+220 16+220 16+220 16+220 16+220

ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6

Grinda 250x600 B2-C2 - ARMARE LONGITUDINAL bw hw a hjw ho fyd fcd MRb,1 MRb,2 AS1nec AS1ef AS2nec mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp kNm kNm mmp mmp mmp 250 600 35 565 530 300 18 23.35 25.4 146.9 515 159.7 250 600 35 565 530 300 18 23.94 24.8 150.6 515 156 250 600 35 565 530 300 18 24.32 24.5 153 515 154 250 600 35 565 530 300 18 24.6 24.2 154.7 515 152.3 250 600 35 565 530 300 18 24.91 24 156.7 515 150.8 250 600 35 565 530 300 18 24.95 23.7 156.9 515 149.2 250 600 35 565 530 300 18 29.33 28.2 184.5 515 177.1

AS2ef P1min P2min P1ef mmp % % % 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304

P2ef % 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49

dbL,1 12+216 12+216 12+216 12+216 12+216 12+216 12+216

dbL,2 16+220 16+220 16+220 16+220 16+220 16+220 16+220

ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3

Grinda 250x600 C2-D2 - ARMARE LONGITUDINAL bw hw a hjw ho fyd fcd MRb,1 MRb,2 AS1nec AS1ef AS2nec mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp kNm kNm mmp mmp mmp 250 600 35 565 530 300 18 23.17 26.4 145.7 515 165.7 250 600 35 565 530 300 18 23.16 25.4 145.7 515 159.6 250 600 35 565 530 300 18 23.19 25.3 145.8 515 159.4 250 600 35 565 530 300 18 23.21 25.3 146 515 159.2

AS2ef P1min P2min P1ef mmp % % % 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304

P2ef % 0.49 0.49 0.49 0.49

dbL,1 12+216 12+216 12+216 12+216

dbL,2 16+220 16+220 16+220 16+220

59

Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6

250 250 250

600 600 600

35 35 35

565 565 565

530 530 530

300 300 300

18 18 18

23.23 23.26 26.18

25.3 25.3 28.5

146.1 146.3 164.7

515 515 515

159.2 159 179.5

829 829 829

0.3 0.3 0.3

0.3 0.3 0.3

0.304 0.304 0.304

0.49 0.49 0.49

12+216 12+216 12+216

16+220 16+220 16+220

ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6

Grinda 250x600 D2-E2 - ARMARE LONGITUDINAL bw hw a hjw ho fyd fcd MRb,1 MRb,2 AS1nec AS1ef AS2nec mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp kNm kNm mmp mmp mmp 250 600 35 565 530 300 18 23.35 25.4 146.9 515 159.7 250 600 35 565 530 300 18 23.94 24.8 150.6 515 156 250 600 35 565 530 300 18 24.32 24.5 153 515 154 250 600 35 565 530 300 18 24.6 24.2 154.7 515 152.3 250 600 35 565 530 300 18 24.91 24 156.7 515 150.8 250 600 35 565 530 300 18 24.95 23.7 156.9 515 149.2 250 600 35 565 530 300 18 29.33 28.2 184.5 515 177.1

AS2ef P1min P2min P1ef mmp % % % 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304

P2ef % 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49

dbL,1 12+216 12+216 12+216 12+216 12+216 12+216 12+216

dbL,2 16+220 16+220 16+220 16+220 16+220 16+220 16+220

Grinda 250 x 600 E2-F2 - ARMARE LONGITUDINAL ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6 bw hw a hjw ho fyd fcd MRb,1 MRb,2 mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp kNm kNm 250 600 35 565 530 300 18 28.63 29.5 250 600 35 565 530 300 18 30.06 40.8 250 600 35 565 530 300 18 31.66 48.8 250 600 35 565 530 300 18 32.84 55.5 250 600 35 565 530 300 18 34.84 60 250 600 35 565 530 300 18 36.63 66.3 250 600 35 565 530 300 18 40.44 48.7 AS1nec mmp 180.1 189.1 199.1 206.5 219.1 230.4 254.3 AS1ef mmp 515 515 515 515 515 515 515 AS2nec mmp 185.6 256.8 307 348.9 377 417 306.4 AS2ef P1min P2min P1ef mmp % % % 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 829 0.3 0.3 0.304 P2ef % 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 dbL,1 12+216 12+216 12+216 12+216 12+216 12+216 12+216 dbL,2 16+220 16+220 16+220 16+220 16+220 16+220 16+220

60

 mm 12 16 20 1 113 201 314

Nr bucati 2 226.2 402.2 628.2 3 339 603 942 4 452.4 804.4 1256 5 566 1006 1571 6 678.6 1207 1885

Grinda 250 x 600 C1-C2 ARMARE TRANSVERSAL ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6 bw hw a hjw ho fyd fctm AS1ef mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp mmp 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 AS2ef Mcap' Mcap la mmp kN/m kN/m m 829 109 176 5.6 829 109 176 5.6 829 109 176 5.6 829 109 176 5.6 829 109 176 5.6 829 109 176 5.6 829 109 176 5.6 Q1 kN 50.9 50.9 50.9 50.9 50.9 50.9 50.9 Q2 Q12 Q' Q' kN kN kN >0.5 102 153 0.87 TRUE 98 149 0.85 TRUE 99 149 0.85 TRUE 100 151 0.86 TRUE 101 152 0.87 TRUE 104 155 0.89 TRUE 114 164 0.94 TRUE p % 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 pe % 0.12 0.11 0.12 0.12 0.12 0.12 0.14 si/ho Ae <2.5 MMP 1.65 50.3 1.7 50.3 1.69 50.3 1.67 50.3 1.66 50.3 1.63 50.3 1.54 50.3 ne 2 2 2 2 2 2 2

Grinda 250 x 600 C2-C3 ARMARE TRANSVERSAL ETAJ bw hw a hjw ho fyd fctm AS1ef mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp mmp AS2ef Mcap' Mcap mmp kN/m kN/m la m Q1 kN Q2 kN Q12 kN Q' kN Q' >0.5 p % pe % si/ho <2.5 Ae MMP ne

61

Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6

250 250 250 250 250 250 250

600 600 600 600 600 600 600

35 35 35 35 35 35 35

565 565 565 565 565 565 565

530 530 530 530 530 530 530

300 300 300 300 300 300 300

1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1

716 716 716 716 716 716 716

942 942 942 942 942 942 942

152 152 152 152 152 152 152

200 200 200 200 200 200 200

5.6 5.6 5.6 5.6 5.6 5.6 5.6

62.7 62.7 62.7 62.7 62.7 62.7 62.7

125 123 122 121 121 120 142

188 186 185 184 184 183 205

1.07 1.06 1.06 1.05 1.05 1.05 1.17

TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE

0.6 0.6 0.6 0.6 0.6 0.6 0.6

0.17 0.17 0.17 0.16 0.16 0.16 0.2

1.44 1.45 1.46 1.46 1.46 1.47 1.31

50.3 50.3 50.3 50.3 50.3 50.3 50.3

2 2 2 2 2 2 2

Grinda 250 x 600 A2-B2 ARMARE TRANSVERSAL ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6 bw hw a hjw ho fyd fctm AS1ef AS2ef Mcap' Mcap la mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp mmp mmp KN/m KN/m m 35 565 530 300 1.1 515 829 109 176 5.6 250 600 35 565 530 300 1.1 515 829 109 176 5.6 250 600 35 565 530 300 1.1 515 829 109 176 5.6 250 600 35 565 530 300 1.1 515 829 109 176 5.6 250 600 35 565 530 300 1.1 515 829 109 176 5.6 250 600 35 565 530 300 1.1 515 829 109 176 5.6 250 600 35 565 530 300 1.1 515 829 109 176 5.6 250 600 Q1 kN 51 51 51 51 51 51 51 Q2 kN 102 98 99 100 101 104 114 Q12 kN 153 149 149 151 152 155 164 Q' kN 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 Q' >0.5 TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE p % 0.52 0.52 0.52 0.52 0.52 0.52 0.52 pe si/ho Ae % MMP 0.12 1.7 50 0.11 1.7 50 0.12 1.7 50 0.12 1.7 50 0.12 1.7 50 0.12 1.6 50 0.14 1.5 50 ne 2 2 2 2 2 2 2

Grinda 250 x 600 B2-C2 ARMARE TRANSVERSAL ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 bw hw a hjw ho fyd fctm AS1ef AS2ef Mcap' mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp mmp mmp kN/m 35 565 530 300 1.1 515 829 109 250 600 35 565 530 300 1.1 515 829 109 250 600 35 565 530 300 1.1 515 829 109 250 600 35 565 530 300 1.1 515 829 109 250 600 35 565 530 300 1.1 515 829 109 250 600 250 600 35 565 530 300 1.1 515 829 109 Mcap kN/m 176 176 176 176 176 176 la m 5.6 5.6 5.6 5.6 5.6 5.6 Q1 kN 51 51 51 51 51 51 Q2 kN 125 123 122 121 121 120 Q12 kN 176 174 173 172 172 171 Q' kN 1 1 1 1 1 1 Q' >0.5 TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE p % 0.52 0.52 0.52 0.52 0.52 0.52 pe si/ho Ae % MMP 0.16 1.4 50 0.16 1.5 50 0.16 1.5 50 0.15 1.5 50 0.15 1.5 50 0.15 1.5 50 ne 2 2 2 2 2 2

62

Etaj 6

250

600

35

565

530

300

1.1

515

829

109

176

5.6

51

142

193

1.1

TRUE

0.52

0.19

1.3

50

Grinda 250 x 600 C2-D2 ARMARE TRANSVERSAL ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6 bw hw a hjw ho fyd fctm AS1ef mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp mmp 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 AS2ef Mcap' Mcap la Q1 Q2 Q12 mmp kN/m kN/m m kN kN kN 829 109 176 5.6 51 125 176 829 109 176 5.6 51 123 174 829 109 176 5.6 51 122 173 829 109 176 5.6 51 121 172 829 109 176 5.6 51 121 172 829 109 176 5.6 51 120 171 829 109 176 5.6 51 142 193 Q' kN 1 1 1 1 1 1 1.1 Q' >0.5 TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE p % 0.52 0.52 0.52 0.52 0.52 0.52 0.52 pe % 0.16 0.16 0.16 0.15 0.15 0.15 0.19 si/ho Ae <2.5 MMP 1.4 50 1.5 50 1.5 50 1.5 50 1.5 50 1.5 50 1.3 50 ne 2 2 2 2 2 2 2

Grinda 250 x 600 D2-E2 ARMARE TRANSVERSAL ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6 bw hw a hjw ho fyd fctm AS1ef mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp mmp 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 250 600 35 565 530 300 1.1 515 AS2ef Mcap' Mcap la Q1 Q2 Q12 mmp kN/m kN/m m kN kN kN 829 109 176 5.6 51 125 176 829 109 176 5.6 51 123 174 829 109 176 5.6 51 122 173 829 109 176 5.6 51 121 172 829 109 176 5.6 51 121 172 829 109 176 5.6 51 120 171 829 109 176 5.6 51 142 193 Q' kN 1 1 1 1 1 1 1.1 Q' >0.5 TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE p % 0.52 0.52 0.52 0.52 0.52 0.52 0.52 pe % 0.16 0.16 0.16 0.15 0.15 0.15 0.19 si/ho Ae <2.5 MMP 1.4 50 1.5 50 1.5 50 1.5 50 1.5 50 1.5 50 1.3 50 ne 2 2 2 2 2 2 2

Grinda 250 x 600 E2-F2 - ARMARE TRANSVERSALA

63

ETAJ

bw hw a hjw ho fyd fctm AS1ef AS2ef Mcap' mm mm mm mm mm N/mmp N/mmp mmp mmp kN/m
250 250 250 250 250 250 250

Mcap kN/m 176 176 176 176 176 176 176

la m 5. 6 5. 6 5. 6 5. 6 5. 6 5. 6 5. 6

Q1 kN 51 51 51 51 51 51 51

Q2 kN 10 2 98 99 10 0 10 1 10 4 11 4

Q12 kN 153 149 149 151 152 155 164

Q' kN 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9

Q' >0.5 TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE

p % 0. 5 0. 5 0. 5 0. 5 0. 5 0. 5 0. 5

pe si/ho Ae % MMP 0.1 2 0.1 1 0.1 2 0.1 2 0.1 2 0.1 2 0.1 4 1.7 1.7 1.7 1.7 1.7 1.6 1.5 50 50 50 50 50 50 50

ne

Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6

600 600 600 600 600 600 600

35 35 35 35 35 35 35 100

565 565 565 565 565 565 565

530 530 530 530 530 530 530

300 300 300 300 300 300 300

1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1

515 515 515 515 515 515 515

829 829 829 829 829 829 829

109 109 109 109 109 109 109

2 2 2 2 2 2 2

ae >= In reazem: ae <=

x 15*d h/4 mm mm mm 209 240 150 214 240 150 216 240 150 218 240 150 219 240 150 221 240 150 173 240 150 Se aleg etrieri 8/100 in reazem si 8/200 in camp.

64

X. Armarea stlpilor 50x50

Pentru calculul stlpilor la starea limit de rezisten, la ncovoiere i for tietoare se utilizeaz SR EN 1992/1 ca document normativ de referin. Stlpii sunt elemente structurale care susin ncrcri gravitaionale prin compresiune axial, la care d > 0.1 ( d fora axial determinat prin calcul seismic ; d = NEd / Ac fcd ). Fora axial d nu va depi de regul valoarea 0.4 . Coeficientul de armare longitudinal va fi cel puin 0.01 i maximum 0.04. Intre armturile din coluri se va prevedea pe fiecare latur cel puin cte o bar intermediar . Zonele de la extremitile stlpilor se vor considera critice pe o distana l cr. n afara cazului cnd este determinat printr-un calcul riguros lungimea zonelor critice se determin cu : lcr max { 1.5 hc ; lcl / 6; 600 mm }; unde hc este cea mai mare dimensiune a stlpului, iar lcl este nltimea liber. Dac lcl / hc < 3 ntreaga lungime a stlpului se considera zona critic i se va arma n consecin. n interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri si agrafe, care s asigure ductilitatea necesar si mpiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a armturii transversale va fi astfel nct s se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficient. Condiiile minime pentru a realiza aceste cerine sunt cele prezentate n continuare: coeficientul de armare transversal cu etrieri va fi cel puin : 0.005 n zona critic a stlpilor de la baza lor, la primul nivel; 0.0035 n restul zonelor critice; distana dintre etrieri nu va depi: s min { bo; 125 mm ; 7 dbL }; n care bo este latura minim a seciunii utile (situat in interiorul etrierului perimetral), iar dbL este diametrul minim al barelor longitudinale ; distana n seciune dintre barele consecutive aflate la colul unui etrier sau prinse de agrafe nu va fi mai mare de 200 mm; La primele dou niveluri ale cldirilor cu peste 5 niveluri i la primul nivel in cazul cldirilor mai joase, se vor prevedea la baz etrieri ndesii i dincolo de zona critic pe o distana egal cu jumtate din lungimea acesteia. n urma predimesionrii seciunea stlpilor centrali a rezultat de 50x50 cm. Notaii utilizate la calculul armturii longitudinale i transversale a stlpilor: fyd valoarea de proiectare a rezistenei de curgere a oelului; fcd valoarea de proiectare a rezistenei de compresiune a betonului; fctm valoarea medie a rezistenei la ntindere a betonului;

Armarea transversal va respecta condiiile :

65

bc dimensiunea seciunii transversale a unui stlp; lcl nlimea liber a unui stlp; bo limea miezului de beton confinat ntr-un stlp sau n elementele marginale ale unui perete; hs nlimea de etaj; ASv aria total de armtur vertical ntr-un nod grind-stlp; Ash aria total de etrieri orizontali ntr-un nod grind-stlp; Vc fora tietore de proiectare n stlp; NEd valoarea forei axiale rezultat din calculul seismic al structurii; MRc,i, valoarea momentului de proiectare n stlpi la captul i; dbL diametrul barelor longitudinale; dbw diametrul unui etrier; hjw distana dintre armturile de jos si cele de sus; s distana dintre armturile transversale;

Se determina aria de armtur longitudinal necesar utiliznd urmtoarele : Se cunosc : MRc,i,, Ngf, fyd , fcd ,hjw ,bc; Se determin: Aalat ;Aatot; X= Ngf / ( bc x fcd ); X 2a Aalat = (MRc,i - Ngf x hjw/2) / (fyd x hjw); X > 2a Aalat = (MRc,i + Ngf x ho / 2 - bc x X x (ho X/ 2)) / (fyd x hjw); p lat min = Aalat / ( bc x ho) = 0.2% Aalat = (0.2x bc x ho) / 100; p tot min = Aatot / ( bc x ho) = 0.7% Aatot = (0.7 x bc x ho) / 100; Se armeaz constructiv: 4 16 pe latura si 12 16 total. Se determin armtura transversal necesar utiliznd urmatoarele : Se cunosc :Ngf, fyd , fcd ,hjw ,bc ,Qs, hs; lcl = hs -hw; X= Ngf / (bc x fcd); X > 2a Mcap = Aa x fyd x ha + bc x X x fcd x (ho- X/2) - Ngf x ha/2; X 2a Mcap = Aa x fyd x ha + Ngf x ha/2; Qc = (2* Mcap) / lcl ; Qc 1.5 * Qs NU se ia Qc = 1.5 * Qs ;

66

 DA Qc Qs / NU se ia Qc =Qs / ; DA se trece la relaia urmtoare: n = Ngf / (bc2 x fcd); fcd = fcd x(1 + 0.5 x n); Qc = Qc / (bcx hox fcd ); Qc 0.5 DA nu este necesar calculul etrierilor se prevd constructiv; NU se calculeaz etrierii; lcr max { 1.5 hc ; lcl / 6; 600 mm } max { 1.5 x 0.5 ; 2.4 / 6 ; 0.6 } 0.75 m 750 mm

Se armeaz astfel: In zonele critice : 8 / 100; ae 8 x d = 8 x 16 =128 mm; ae hc / 5 = 500 / 5 = 100 mm; ae 100 mm;

In zona necritic : 8 / 200; ae 15 x d =15 x 16 =240 mm; ae 200 mm;

67

STLP CENTRAL 500x500 2B (2E)- ARMARE LONGITUDINAL

P rocent ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6 bs mm 500 500 500 500 500 500 500 a mm 35 35 35 35 35 35 35 ho mm 465 465 465 465 465 465 465 ha mm 430 430 430 430 430 430 430 fyd N/mmp 300 300 300 300 300 300 300 fcd N/mmp 15.5 15.5 15.5 15.5 15.5 15.5 15.5 Ms2max kNm 11.3 26.6 26.7 29.2 30.9 30.7 39 Ns2max kN 2350 1987 1643 1311 990 677 374 x mm 261 221 183 146 110 75 42 TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE FALSE x>2a Aa mmp -1769 -1675 -1592 -1397 -1123 -784 -311 minin pe lat 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 total 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 Aaminlat mmp 804 804 804 804 804 804 804 Aamintot mmp 2413 2413 2413 2413 2413 2413 2413 folosita pe latura 416 416 416 416 416 416 416 total 1216 1216 1216 1216 1216 1216 1216 A rmatura

STLP CENTRAL 500x500 2C(2D)- ARMARE LONGITUDINAL P rocent ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6 bs mm 500 500 500 500 500 500 500 a mm 35 35 35 35 35 35 35 ho mm 465 465 465 465 465 465 465 ha mm 430 430 430 430 430 430 430 fyd N/mmp 300 300 300 300 300 300 300 fcd N/mmp 15.5 15.5 15.5 15.5 15.5 15.5 15.5 Ms2max kNm 12.1 28.2 28.1 30.9 32.8 32.5 41.9 Ns2max kN 2526 2157 1797 1442 1093 746 405 x mm 281 240 200 160 121 83 45 TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE FALSE x>2a Aa mmp -1711 -1666 -1630 -1464 -1202 -853 -335 minin pe lat 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 total 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 Aaminlat mmp 804 804 804 804 804 804 804 Aamintot mmp 2413 2413 2413 2413 2413 2413 2413 folosita pe latura 416 416 416 416 416 416 416 total 1216 1216 1216 1216 1216 1216 1216 A rmatura

68

STLP CENTRAL 500x500 2B(2E)- ARMARE TRANSVERSAL ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6 bc mm 500 500 500 500 500 500 500 a mm 35 35 35 35 35 35 35 ho mm 465 465 465 465 465 465 465 hjw mm 430 430 430 430 430 430 430 fyd N/mmp 300 300 300 300 300 300 300 fcd N/mmp 15.5 15.5 15.5 15.5 15.5 15.5 15.5 Aalat mmp 804 804 804 804 804 804 804 Ngf kN 2350 1987 1643 1311 990 677 374 Qs kN 9 17 18 19 21 20 30 Lcl m 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 x mm 261 221 183 146 110 75 42 Mcap kNm 410 407 390 362 323 273 80.7 Qc kN 342 339 325 302 269 228 67 Qs/ kN 44 85 88 96 103 98 152 1.5Qs kN 13.1 25.4 26.4 28.8 30.8 29.4 45.7 Qc 1.5Qs TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE Qc <Qs/ FALSE FALSE FALSE FALSE FALSE FALSE TRUE 0.5 0.4 0.4 0.3 0.2 0.2 0.1 n fcd' N/mmp 22.7 22 21.3 20.6 20 19.4 18.7 Qc' N 0.06 0.07 0.07 0.06 0.06 0.05 0.02 Qc' 0.5 TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE

STLP CENTRAL 500x500 2C(2D)- ARMARE TRANSVERSAL ETAJ Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6 bc mm 500 500 500 500 500 500 500 a mm 35 35 35 35 35 35 35 ho mm 465 465 465 465 465 465 465 hjw mm 430 430 430 430 430 430 430 fyd N/mmp 300 300 300 300 300 300 300 fcd N/mmp 15.5 15.5 15.5 15.5 15.5 15.5 15.5 Aalat mmp 804 804 804 804 804 804 804 Ns2max kN 2526 2157 1797 1442 1093 746 405 Qs kN 9 17 18 19 21 20 30 Lcl m 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 x mm 281 240 200 160 121 83 45 Mcap kNm 407 410 399 375 337 285 87.4 Qc kN 339 342 333 312 280 238 73 Qs/ kN 44 85 88 96 103 98 152 1.5Qs kN 13.1 25.4 26.4 28.8 30.8 29.4 45.7 Qc 1.5Qs TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE Qc <Qs/ FALSE FALSE FALSE FALSE FALSE FALSE TRUE 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.2 0.1 n fcd' N/mmp 23.1 22.3 21.6 20.9 20.2 19.5 18.8 Qc' N 0.06 0.07 0.07 0.06 0.06 0.05 0.02 Qc' 0.5 TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE

69

XI. Calculul infrastructuri

1.Noiuni generale De proiectarea structurilor de fundare direct pentru cldirile de locuit, social culturale , construcii industriale si agrozootehnice se ocup normativul NP 112-04. La proiectarea structurilor de fundare direct se va avea in vedere respectarea cerinelor ce urmeaz a fi prezentate: Sistemul structural reprezint ansamblul elementelor care asigur rezistena i stabilitatea unei construcii sub aciunea ncrcrilor statice i dinamice, inclusiv cele seismice. Elementele structurale pot fi grupate n patru subsisteme : suprastructura (S); substructura (B); fundaiile(F); terenul de fundare(T); Suprastructura reprezint ansamblul elementelor de rezisten situate deasupra infrastructurii (I) ; Infrastructura este alcatuit din substructur si fundaii. La construciile care nu au substructur, infrastructura este alcatuit din fundaii; Substructura este zona poziionat ntre suprastructur, aceasta reprezint diferene de alctuire i conformare, care conduc la capacitti de rigiditate i rezisten majorate; Fundaiile reprezint ansamblul elementelor structurale care transmit ncrcrile la terenul de fundare. Terenul de fundare constituie suportul construciei i reprezint volumul de roc sau de pmnt care resimte influena construciei respective sau n care pot avea loc fenomene care s influeneze construcia; Fundaiile trebuie proiectate astfel nct s transmit la teren ncrcrile construciei, inclusiv cele din aciuni seismice asigurnd ndeplinirea condiiilor privind verificarea terenului de fundare la stri limit. Substructura (subsolul) are rolul de a prelua ncrcrile de la suprastructura i de a le trimite fundaiilor. Substructura este alctuit din elemente structurale verticale: perei si stlpi i elemente orizontale. Solicitrile transmise infrastructurii se determin considernd eforturile transmise de suprastructura, ncrcrile aplicate direct infrastructurii (ncrcri din greutate proprie, ncrcri din exploatere, fore seimice), presiuni sau mpingeri ale pmntului, presiunea apei. Solicitrile transmise infrastructurilor se determin n gruprile fundamentale de ncrcri i n gruprile speciale de ncrcri. Eforturile din aciuni seismice transmise substructurii se vor asocia mecanismului de plastificare al suprastructurii. Fundaia utilizat n cadrul acestui proiect este tip talp de beton armat sub perei continui ce se comport ca o cutie rigid.

70

nlimea fundaiei H se stabilete n funcie de urmtoarele condiii: Asigurarea rigiditii fundaiei de beton armat ; dac se respect valorile minime ale raportului dintre nlimea fundaiei i dimensiunea cea mai mare n plan (H/L), este admis ipoteza distribuiei liniare pe teren; Verificarea fundaiei la fort tietoare; dac se respect valorile minime ale raportului dintre nlimea fundaiei i dimensiunea cea mai mare in plan, seciunea de beton poate prelua fora tietoare nefiind necesare armturi transversale. Presiunea efectiv maxim pe teren (kPa) 250 H/L minim pentru care nu este necesare verificarea la forta taietoare a fundatiei (C12/15) 0.27 H/L minim pentru care nu se verifica rigiditatea fundatiei 0.28

H/L = 0.4 /0.9 = 0.44 Verificarea fundatiei la incovoiere ce nu implic modificarea nlimii seciunii de beton stabilit conform punctelor a si b; Valoarea minim a nlimii fundaiei este Hmin = 300 mm; Armtura fundaiei este compus din: Armtura de pe talp realizat ca o reea de bare dispuse paralel cu laturile fundatiei, procentul minim de armare pe fiecare direcie este 0.075% pentru armturi PC52, diametrul minim este de 10 mm, distana maxim ntre armturi este de 250 mm, iar cea minim de 100 mm. Armtura se distribuie uniform pe limea fundaiei i se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea de 15; Armtura de la partea superioar ; Armtura transversal pentru preluarea forelor tietoare dac este cazul; Armturi pentru perete (mustti);

71

Calculul Infrastructurii Perete 4 m (Directia X) (bi*hi)/1 M kNm 23920 23920 23920 23920 23920 bf m 0.6 0.7 0.8 0.9 1 A mp 280.2 283.6 287 290.5 294 Ymax m 6.8 6.85 6.9 6.95 7 bt m 13.6 13.7 13.8 13.9 14 ht m 20.6 20.7 20.8 20.9 21 Iyt m4 9907.4 10126 10349 10575 10805 2 m4 594.4447 548.5205 505.248 464.5247 426.25 (bi*hi*di ) m3 2103.75 2006.81 1912 1819.31 1728.75 Iy m4 7209.2 7571 7931.5 8291 8649.5 W m3 1060 1105 1149 1193 1236 N kN 29125 29125 29125 29125 29125 pmax kN/m2 126.5 124.3 122.3 120.3 118.4 pmin kN/m2 81.4 81.06 80.66 80.2 79.71 padm kN/m 2 250 250 250 250 250 pmax< padm TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE

Perete 7 m (Directia Y) (bi*hi)/1 M kNm 29174 29174 29174 29174 29174 bf m 0.6 0.7 0.8 0.9 1 A mp 280.2 283.6 287 290.5 294 Xmax m 10.3 10.35 10.4 10.45 10.5 bt m 13.6 13.7 13.8 13.9 14 ht m 20.6 20.7 20.8 20.9 21 Ixt m4 9907.4 10126 10349 10575 10805 2 m4 193.2447 173.6955 155.648 139.0247 123.75 (bi*hi*di ) m3 7833.6 7471.2 7116.8 6770.4 6432 Ix m4 1880.5 2481.4 3076.3 3665.4 4248.8 W m3 182.6 239.7 295.8 350.8 404.6 N kN 29125 29125 29125 29125 29125 pmax kN/m2 263.7 224.4 200.1 183.4 171.2 pmin kN/m2 -55.8 -19 2.839 17.08 26.97 padm kN/m 2 250 250 250 250 250 pmax< padm FALSE TRUE TRUE TRUE TRUE

72

73

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA

LUCRARE DE DIPLOM
PARTEA a- II -a - TEHNOLOGIE -

Indrumtor. Dr. Ing. BUDAN CONSTANTIN Absolvent: STAN IOANA

Bucureti, Iunie 2007

74

CUPRINS: I. Calculul tehnologic I.1.Compoziia betonului. I.2.Gradul de maturizare al betonului.

II.

Prezentarea tehnologiei de realizare a pereilor din beton armat II.1. Cofrarea pereilor din beton armat. II.2. Montarea armturilor. II.3. Reguli generale de betonare. II.4. Turnarea betonului. II.5. Tratarea betonului dup turnare. II.6. Norme de securitate i protecia muncii.

75

I. Calculul tehnologic Date de tema Numr de ordine: 15

Compozitia betonului: 1. clasa betonului: - 4M C 12/15 ;

- 4M +1 C 16/20 ; - 4M +2 C 18/22,5 ; - 4M +3 C 20/25 . ( 4*3 +3 =15)

2. tip element: a) 4M plac monolit h pl. : - 6M

8cm ;

- 6M+1 10cm ; - 6M+2 12cm ; - 6M+3 13cm ; - 6M+4 14cm ; - 6M+5 15cm . 4M+1 grinda monolit ; 4M+2 stlp monolit ; 4M+3 perete monolit .

3. condiii de exploatare: 12M

12M+1 12M+2 12M+3 12M+4 12M+5 12M+6 12M+7 12M+8 12M+9 12M+10

1a ; 1b ; 2a ; 2b ; ( 12*1+3 =15) 4a1 ; 4a2 ; 4b1 ; 4b2 ; 5a ; 5b ; 5c ;

76

12M+11

5d .

4. consistena : - 3M
- 3M - 3M

T2 ; (3*5); T3 ; T3/T4 . UP=1% UN=2% ; ( 5 *3 =15) UN=5% ; UN=4% ; UN=3% ;

5. umiditatea natural a agregatului: - 5M

- 5M+1 UP=2% UN=4% ; - 5M+2 UP=3% - 5M+3 UP=1% - 5M+4 Up=2%

Gradul de maturizare a betonului :

-pentru betonul proiectat i pentru elementul dat prin tem, se va calcula gradul de maturizare a betonului pentru o durata de 7 zile ; -se va stabili graficul de variaie a temperaturii, pentru minimum 3 citiri pe zi, cu temperaturi cuprinse n intervalul +1oC 25oC ; -graficul se va stabili, astfel nct s nu apar valori identice ale temperaturilor pentru 2 zile; - n functie de gradul de maturizare calculate, se va interpreta posibilitatea decofrarii.

Numar de ordine 15 A. Beton clasa C 20/25 : 4M +3. ( 4*3 +3 =15); B. Tip element : Perete monolit 25 cm 4M+3 ; C. Conditii de exploatare : 2b 12M+3 ( 12*1+3 =15); D. Consistena : T2 3M (3*5); E. Umiditatea natural a agregatului:UP=1%;UN=2% 5M (5*3=15);

77

I.1.Compozitia betonului
1. Stabilirea calitativ a materialelor componente
1. Consistena betonului proaspt reprezint gradul su de mobilitate sub aciunea masei proprii sau a unor fore exterioare care actioneaz asupra lui. Poate fi apreciat prin urmtoarele metode: tasarea conului, remodelare, grad de compactare i rspndire. n cazul betonului utilizat n aceast situaie, conform datelor de tem, consistena este T2 . 2. Dozajul minim de ciment se stabilete n funcie de tipul betonului, clasa de expunere i gradul de agresivitate 325 kg/m3. Clasa betonului este definit pe baza rezistenei caracteristice determinate pe cilindru f ck
cil

i pe cub fck cub, care reprezint rezistena la compresiune exprimat n N/mm determinat pe

cilindrii de 150/300 mm i pe cuburi cu latura de 150 mm, la vrsta de 28 de zile pstrate conform STAS 1275/88, sub a crei valoare se pot situa cel mult 5% din rezultate. Clasa de expunere un anumit domeniu rezultat al clasificrii unei condiii de serviciu n funcie de gradul de intensitate al acestuia i respectiv de influena pe care acesta l poate avea asupra elementului de beton. 3. Agregatele: 3.1.Tipul agregatelor agregatele pot proveni din sfrmarea natural a rocilor (de ru, de balastier) sau din concasarea acestora. 3.2.Dimensiunea maxima a granulei de agregatelor: Se stabilete n funcie de: a). Tipul elementului de beton, astfel: max x dimensiunea minim a elemetului; max x 250 = 62.5 mm max 62.5 mm ; b). Distana dintre barele de armtur: max distana minim dintre armturi 5 mm; Pentru diafragme distana minim dintre armturi este de 75 mm ; max 75 5 = 70 mm max 70 mm ;

78

c).Grosimea stratului de acoperire cu beton a armturilor: max 1.3 x grosimea stratului de acoperire cu beton a armturilor; Sratul de acoperire cu beton trebuie s asigure condiii favorabile de aderen a armturilor i protecia acestora mpotriva aciunii agenilor fizici i chimici ai mediului n care este situat elementul de construcie.Grosimea lui se stabilete difereniat n funcie de: - Tipul elementului ( liniar, de suprafa sau masiv); - Diametrul armturilor; - Condiiile de expunere la intemperii i la umiditi ridicate; - Condiii de expunere la medii cu agresivitate chimic; - Clasa de rezisten a betonului ; - Gradul de rezisten la foc cerut construciei; Grosimea minim de acoperire cu beton a armturilor se stabilete de ctre proiectant n funcie de prevederile tehnice specificate n STAS 10107/0-90 Calculul i alctuirea elementelor structurale de beton, beton armat i beton precomprimat i NE 012-1999 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat. n aceasta situaie grosimea stratului de acoperire cu beton a armturilor este de 25 mm. max 1.3 x 25 = 32.5 mm max 32.5 mm ; d).Transportul i punerea n oper a betonului: max 1/3 x diametrul conductei de transport a betonului condiie valabil in cazul transportului prin pompare. Betonul de consisten T2 se transport de regul cu autobasculanta i cu transportorul cu banda. n concluzie dimesiunea maxim a granulei agregatelor se stabilete din urmtoarele condiii: max 62.5 mm ; max 70 mm ; max 32.5 mm ; max 31 mm ;

4.Granulozitatea reprezint totalitatea sorturilor de agregat a cror cantitti au fost stabilite experimental i se incadreaz ntre dou limite (minim i maxim) i care asigur realizarea unei anumite compozitii de beton. Ea se reprezint grafic prin nite curbe i poate fi continu sau discontinu ( care nu conin toate sorturile pentru o granulozitate).

79

Zona de granulozitatea se stabilete innd cont de consistena betonului i dozajul de ciment, astfel n cazul acesta zona de granulozitate este II. Limitele zonelor de granulozitate se stabilesc n funcie de dimensiunea maxim a agregatului i de zona de granulozitate, astfel: 0 0.2 2% 7% 2% ;

0 1 21 % 30 % 25% ; 0 3 31 % 40 % 35% ; 0 7 51 % 60 % 55% ; 0 16 71 % 80 % 75% ; 0 31 95 % 100 % 100% ; 5. Cimentul reprezint un liant hidraulic sub forma de material anorganic fin mcinat. Tipul de ciment se stabilete n functie de condiiile de expunere i de mediu, de masivitatea elementului, de tipul betonului ( simplu, armat sau precomprimat) i de clasa betonului. n acest caz tipul de ciment utilizat este: CEM II /A S. 6. Gradul de impermeabilitate la apa a betonului este o caracteristic a betonului proaspt i este dat de presiunea maxim a apei la care betonul este supus pe adncimea limita de 100 mm sau 200 mm. Acesta se stabilete n funcie de clasa de expunere i clasa betonului, astfel n acest caz avem: P8. 7. Gradul de gelivitate reprezint numrul de cicluri de nghe - dezghe la care trebuie s reziste betonul fr ca rezistena lui la compresiune s scad cu mai mult de 25% sau fr ca modulul de elasticitate dinamic relativ s se reduc cu mai mult de 15%. Acesta se stabilete n funcie de clasa de expunere i clasa betonului. n acest caz avem : G100/150 . 8. Raportul apa/ciment ( A/C ) este raportul dintre cantitatea de ap de amestecare i cea de ciment din beton n momentul preparrii acestuia. Raportul apa/ciment maxim calitativ se stabilete n funcie de clasa de expunere, clasa betonului, gradul de impermeabilitate minim, astfel n acest caz avem: ( A/C ) max calit = 0.45 ;

80

2. Stabilirea cantitativ a materialelor componente

Determinarea cantitilor componenilor se face pentru 1 m de beton. Agregatele se presupun perfect uscate, urmnd ca in final s se fac coreciile corespunztoare n funcie de umiditatea efectiv a acestora. 1. Cantitatea orientativ de ap de amestecare (A) se determin n funcie de clasa betonului i de consistena sa. Aceast cantitate, urmeaz s fie corectat cu un coeficient (C) stabilit n funcie de dimensiunea maxim a agregatului. A = A x c [ l/m]; A = 170 [l]; c=1; A = A x c = 170 x 1 = 170 [ l/m]; 2. Raportul apa-ciment ( A/C ) se stabilete n funcie de clasa betonului, clasa cimentului i gradul de omogenitate al betonului. Aceasta valoare se corecteaz pentru agregatele de concasaj i se compar cu valoarea maxim a raportului ( A/C ) minim. ( A/C ) max cantit = 0.50 ; ( A/C ) max calit = 0.45 ; ( A/C ) max = min (( A/C ) max calit ; ( A/C ) max cantit ) = min (0.45;0.50) = 0.45 ; 3. Cimentul se evalueaz aplicnd relaia : C = A / ( A/C ) max [ kg/m]; Unde: A cantitatea orientativ de ap de amestecare determinate la punctual 1. ( A/C )
max max calit ,

dintre cele dou se va alege valoarea

valoarea cea mai mic a raportului ( A/C ) msxim pentru

asigurarea cerinelor de clasa i durabilitate.

81

C = 170 / 0.45 = 377.75 [ kg/m]; Cmax = max ( C ,C) = max ( 325 ; 377.75 ) = 377.75 [ kg/m]; 4. Agregatul . n funcie de limitele zonelor de granulozitate alese se stabilete o valoare pentru fiecare sort de agregate, cuprins ntre limita maxim si cea minim aceasta reprezentnd procentul de treceri n masa prin sita respectiv. Cantitatea de agregate n stare uscat (Ag ) se evalueaz aplicnd relatia: Ag = ag x ( 1000 C / c A P ) [ kg/m]; Unde: c densitatea cimentului egal cu circa 3.0 [kg/dm]; ag densitatea aparent a agregatului in [kg/dm]; P volumul de aer oclus, egal cu circa 2% respective 20 dm / m n cazul utilizrii aditivilor antrenori de aer, aerul antrenat se stabilete innd cont de dimensiunea maxim a agregatului (mm), astfel pentru agregat de 31 mm este egal cu 4.5 %); Ag = 2.7 x ( 1000 377.75 / 3 170 20 ) = 1847 [ kg/m]; 5. Impartirea agregatelor pe sorturi: `Agi = Ag x (Pi Pi+1) / 100 [ kg/m]; Unde: Ag cantitatea total de agregat in [ kg/m]; Pi procentul de trecere prin sita i ; Pi +1 procentul de trecere prin sita i+1 ;

0 0.2 1847 x (2-0) /100 = 36.94 [ kg/m]; 0 1 1847 x (25-2) /100 = 424.81 [ kg/m]; 0 3 1847 x (35-25) /100 = 184.70 [ kg/m]; 0 7 1847 x (55-35) /100 = 369.40 [ kg/m];

82

0 16 1847 x (75-55) /100 = 369.40 [ kg/m]; 0 31 1847 x (100-75) /100 = 461.75 [ kg/m]; Agi = 1847 [kg/m];

6. Corectarea cantitii de ap: n funcie de umiditatea efectiv a agregatului, se calculeaz cantitatea suplimentar de ap provenit din umiditatea acestora: Corectarea cantitii de ap se realizeaz cu formula: A= Agi x Ui / 100 [ l /m]; Unde: Agi cantitatea de agregat pentru sortul i , in kg; Ui umiditatea sortului i in %; n numrul total de sorturi;

AN = Agi x UN /100 = 2/100 x ( 36.94 + 424.81 + 184.7 + 369.40) = 20.317 [l] UN = 2% din datele de tema; AP = Agi x UP /100 = 1/100 x (369.40 + 461.75 ) = 8.31 [l] UP =1 % din datele de tema; A = AN + AP = 20.317 + 8.31 = 28.63 [l]; A* =A- A [ l /m] = 170 28.63 = 141.37 [ l /m]; 7.Corectarea cantitii de agregat pe sorturi: Cantitile de agregat, pe sorturi se stabilesc astfel: Agi = Agi x (1 + Ui / 100) [ kg /m]; 0 0.2 36.94 x (1 + 2/100) = 37.68 [ kg/m]; 0 1 424.81 x (1 + 2/100) = 433.31 [ kg/m]; 0 3 184.70 x (1 + 2/100) = 188.39 [ kg/m]; 0 7 369.40 x (1 + 2/100) = 376.79 [ kg/m]; 0 16 369.40 x (1 + 1/100) = 373.09 [ kg/m];

83

0 31 461.75 x (1 + 1/100) = 466.37[ kg/m];

8.Cantitatea totala corectat de agregat : A*gi = Agi = 1875.63 [kg/m]; 9.Densitatea aparent a betonului : ab = A* + C + A*gi = 141.37 + 1875.63 + 377.75 = 2394.77 [t/m]; 2200 [t/m] < ab = 2394.77 [t/m] < 2400 [t/m] ;

2. Gradul de maturizare al betonului.

Gradul de maturizare al betonului reprezint nivelul de ntrire atins de beton dup un anumit interval de timp de la punerea sa in lucrare. Este neceesar s se cunoasc ce rezisten a atins betonul dup un anumit interval de timp de la punerea sa n lucrare astfel nct atunci cnd elementul de beton e supus la anumite aciuni fizico-chimice rezistenele finale ale lui s nu fie afectate n mod defavorabil. n cazul decofrrii elementelor de beton cofrajele se pot ndeprta numai dup ce betonul a atins rezistena minim. 2.5 N/mm - pentru prile laterale ale cofrajului; 70% fa de clas pentru feele inferioare la plci i grinzi, cu deschidere de maximum 6.0m; 85% fa de clas pentru feele inferioare la plci i grinzi cu deschiderea de 6.0 m; Determinarea nivelului de ntrire a betonului dup un anumit interval de timp scurs de la punerea sa in lucrare se poate realiza prin dou ci . 1. Cu ajutorul unor epruvete din beton pstrate n aceleai condiii de regim termic cu cele ale elementelor de construcii i ncercate la compresiune. 2. Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului M i se definete prin diagrama suprafeei cuprins ntre curba de variaie a temperaturii () si ordonata (-10 C)

84

pentru intervalul de timp dorit (t) i se exprim n (hC). Se consider temperatura de -10 C ca valoare sub care orice reacie de hidratare hidroliz n beton a ncetat.. Temperatura betonului se msoara pe feele orizontale ale acestuia cu ajutorul nregistratoarele automate de temperatur sau cu ajutorul termometrelor industriale. Citirile se fac la cel puin 5 min de la terminarea montrii la interval de 6-12 h. Se aproximeaz variaia curbilinie cu intervale mici de variaie liniar. Se cunosc: Temperatura la nceputul intervalului ti i ; Temperatura la sfrsitul intervalului ti+1 i+1 ; Temperatura medie pentru intervalul ti este: 'i = (i + i+1 ) / 2 [C] ; Gradul de maturizare al betonului pentru intervalul de timp va fi : Mi = ( 'i + 10) x ti [hC] ;

Gradul efectiv de maturizare al betonului este: Mi x Ki unde Ki = coeficient de echivalare al gradului de maturizare al betonului evaluat la temperature real 'i i cel evaluat etalon la temperatura standard de 20 C ;

Gradul efectiv de maturizare al betonului pentru intervalul de timp total k este: M = ( 'i + 10) x tk x ki [hC] ; tk = t i [ h ];

Interpretarea gradului de maturizare efectiv al betonului

I. Pentru situaiile in care ar putea aprea un interval de timp cu temperaturi negative compararea se face cu Mk. Mk.= gradul critic de maturizare al betonuluisi se determin n funcie de raportul A/C tipul cimentului . Ia. M. Mk. . dac la sfritul perioadei de timp pentru care s-a calculat gradul efectiv de maturizare, dac ar aprea o perioad cu temperaturi negative aceasta nu va produce modificri n sens negativ ale proprietilor fizico-chimice finale ale betonului;

85

Ib. M. < Mk. . dac la sfritul intervalului de timp pentru care s-a calculat gradul efectiv de maturizare ar aprea o perioad de timp cu temperaturi negative aceasta va produce modificri n sens negative ale proprietilor betonului. Tip ciment CEM II A-S si
A

/C = 0.45

Mk = 975 [hC] < M = 3957.5 [hC] ( Ia ) II. Interpretarea din punct de vedere al posibilitii de decofrare i transfer de tensiune de la armturi la beton n cazul elementelor precomprimate. Aceasta se face prin comparaie cu M , prin se inelege gradul efectiv de maturizare al betonului exprimat prin nivelul de ntrire ca procent din clasa betonului. 18% C 20/25 A/C = 0.40; 25% C 20/25 A/C = 0.50; 31% C 20/25 A/C = 0.60; 36% C 20/25 A/C = 0.70; IIa. M. M ( ef ) Dac la sfritul intervalului de timp pentru care s-a calculat gradul efectiv de maturizare al betonului se dorete o decofrare aceasta se poate face fr probleme. IIb. M. < M ( ef < ) nu se poate face decofrarea; Tip ciment CEM II A-S M = 3957.5 [hC] 25% C 20/25 A/C = 0.45 = 10% din clasa sa, adic M = 600 [hC] din tab 3. M = 600 [hC] < M = 3957.5 [hC] ( II a )

86

Grafic de variatie a temperaturii (tab 4) TEMPER ATURA i C 8 10 19 17 7 11 20 18 6 8 18 16 10 14 22 19 9 12 23 22 8 11 22 21 11 16 25 23 MK Mi' hC 57 122.5 140 220 95 127.5 145 176 68 115 135 299 88 140 152.5 216 82 137.5 97.5 275 58.5 132.5 157.5 338 94 152.5 136 -

ZIUA

ORA 7 10 15 20 6 11 16 21 5 9 14 19 8 12 17 22 7 11 16 19 6 9 14 19 8 12 17 21

i' i'+10 Ki' C C C 9 19 0.884 14.5 24.5 0.954 18 28 0.984 12 22 0.924 9 19 0.884 15.5 25.5 0.964 19 29 0.992 12 22 0.924 7 17 0.84 13 23 0.936 17 27 0.976 13 23 0.936 12 22 0.924 18 28 0.984 20.5 30.5 1.01 14 24 0.948 10.5 20.5 0.906 17.5 27.5 0.98 22.5 32.5 1.05 15 25 0.96 9.5 19.5 0.892 16.5 26.5 0.972 21.5 31.5 1.03 16 26 0.968 13.5 23.5 0.942 20.5 30.5 1.01 24 34 1.08 0 0 0

ti h 3 5 5 10 5 5 5 8 4 5 5 13 4 5 5 9 4 5 3 11 3 5 5 13 4 5 4 -

M hC 57 179.5 319.5 539.5 634.5 762 907 1083 1151 1266 1401 1700 1788 1928 2080.5 2296.5 2378.5 2516 2613.5 2888.5 2947 3079.5 3237 3575 3669 3821.5 3957.5 -

87

II.Prezentarea tehnologiei de realizare a pereilor de beton armat

II.1. Cofrarea pereilor din beton armat Pereii din beton armat fiind elemente verticale de suprafat, necesit o cantitate mare de cofraj si implicit un consum mare de manopera si materiale.Pentru reducerea maxima a acestora din urma s-au conceput mai multe sisteme de cofrare.In urma unei analize tehnico-economice s-a hotrt s se utilizeze sistemul de cofrare cu panouri mari preansamblate, dar datorit greutii mari se manipuleaz numai cu ajutorul macaralei. Principalele operaiuni tehnologice de cofrare sunt: - montarea pasarelei din grinzi metalice, a podinei de lucru si a balustradei de elementele nivelului inferior; - rezemarea panoului exterior de cofraj pe pasarela peste dulapii de completare si verticalizarea lui; - pozitionarea termoizolatiei si a armaturii peretelui; - montarea panoului interior de cofraj, simultan cu distantierii si tirantii; - calarea cofrajului; - strngerea tiranilor i corectarea verticalitii panourilor;

88

Cofraj cu panou mare a placa cofranta; b montant; c - moaza 1 panou mare de cofraj; 2 talpa de aliniere si decofrare; 3 sprait; 4 platforma de lucru; 5 placuta de rezemare; 6 tirant; 7 distantier;

89

Cofraj cu panou mare metalic a plac cofrant; b element orizontal de rigidizare; c element vertical de rigidizare; d platforma de lucru; e - calaj 1 planseu prefabricat; 2 monolitizare; 3 termoizolatie; 4 perete structural; 5 grinda; 6 podina de lucru; 7 tensor; 8 distantier; 9 titant; 10 cutie pentru gol; 11- tirant superior; 12 dulap completare; 13 panou de cofraj

Condiii de calitate Calitatea cofrajelor este apreciat dup gradul de ndeplinire a trei categorii de condiii: tehnice, funcionale i economice. Nerespectarea lor, indiferent care, influenteaz negativ calitatea i costul elementelor sau structurilor realizate.

90

Condiii tehnice s se asigure redarea corect a formei, dimensiunilor i poziiei relative in structura a elementelor; suprafaa plcilor cofrante s fie riguros conform cu calitatea cerut a suprafeei elementelor de beton; s reziste, fr a se deforma peste limitele admise, la solicitrile fizico-mecanice la care sunt supuse; s fie etanse, pentru evitarea pierderilor de ap i de parte fin din amestec (ciment, nisip 00.2 mm etc); plcile cofrante s aib o rezistent destul de mare la uzur pentru a nu fi usor degradate, n timpul montrii armturii, turnrii i compactrii betonului, curairii, circulaiei etc.; starea suprafetelor plcilor cofrante s nu favorizeze aderena betonului la ea; materialele din care se realizeaz, placa cofrant, s nu atace chimic i s nu fie atacate de beton. Conditii functionale 1. s aib dimensiunile modulate; 2. s permit o asamblare uoara; 3. s permit o demontare rapid i n ordinea cerut de decofrare; 4. s asigure nlocuirea unor elemente componente uzate, cu un consum redus de manoper; 5. greutatea lor s se incadreze n limita de 30 40 kg, pentru cele manipulate de ctre un singur muncitor i de 60 -70 kg, pentru cele manipulate de ctre doi muncitori; 6. s corespund din punct de vedere al normelor de tehnica securittii muncii. Conditii economice. realizarea cofrajelor s conduc la un consum ct mai redus de materiale, energie i manopera i la un cost ct mai mic; s asigure un numr ct mai mare de refolosiri; s necesite un consum de manoper ct mai redus pentru montarea i demontarea lor; s permit o curtire, ungere, manipulare, depozitare i reparare ct mai uoar i la un pre ct mai redus. II.2.MONTAREA ARMATURILOR Montarea armturilor presupune poziionarea lor corect n cofraje, fixarea, mbinarea i nndirea lor cu respectarea normelor de proiectare si executie. Armturile care urmeaz s fie montate se pot gsi sub forma de plase i ca elemente independente. Tehnologia de montaj este

91

specific fiecrui element de construcie sunt unele reguli generale care trebuie respectate la orice montaj: 1. Se va respecta distana minim i maxim dintre armturi 2. Se vor respecta diametrele minime admise. 3. Se va respecta acoperirea minim cu beton a armturii. (se vor folosi obligatoriu distantieri). 4. Inndirea armturilor se va face prin sudare sau suprapunere cu respectarea indicatiilor prevzute n norme. La perei se vor prevedea cel puin 3 distantieri /m2; 5. nlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va face astfel incat : aria de armtur s rezulte egal sau cel mult 5% mai mare dect cea din proiect; diametrul nou ales va fi cu cel mult 25% mai mare sau mai mic dect cel prevzut in proiect; nlocuirea tipului de oel se va face numai cu avizul proiectantului; 6. Controlul calitii lucrrilor i consemnarea constatrilor n procesul verbal de lucrri ascunse. Montarea armturilor se va ncepe numai dup terminarea i controlul calitii cofrajelor. Verificrile care se vor efectua la lucrrile de armare sunt: numrul, diametrul, pozitia i tipul oelului armturilor n diferite seciuni transversale ale elementelor structurii; diametrul, modul de fixare i distana dintre etrieri; lungimile de petrecere la nndiri, poziionarea i executarea lor ; lungimile de ancorare; calitatea sudurilor dac exist; numrul i calitatea legturilor dintre bare; dispozitivele de susinere a poziiei armturilor; acoperirea cu beton i modul de asigurare al realizrii ei; pozitia, modul de fixare i dimensiunile pieselor inglobate;

Amarea peretilor const in: executarea cofrajului unei fee a peretelui ; trasarea cu cret pe cofraj a poziiilor barelor orizontale i verticale; se monteaz carcasele de la capetele diafragmei precum i cele intermediare; se monteaz cteva bare orizontale care se leag de barele verticale ale carcaselor;

92

se monteaz barele verticale care se leaga de barele orizontale existente; se monteaz restul de bare orizontale si se leag de cele verticale; se monteaz distantierii; se execut cofrajul pe fata rmas liber a peretelui; se verific pozitia armturilor; PREGATIREA TURNRII BETONULUI

Const in executarea unor verificri i luarea tuturor msurilor necesare in vederea asigurrii turnrii betonului fr ntreruperi neprevzute i n condiii care s garanteze obinerea calitii stabilite. PRINCIPALELE VERIFICRI 1) Terenul de fundare s corespund prevederilor din proiect (verificarea se face de proiectantul geotehnician) ; 2) Dimensiunile n plan i cotele de nivel ale spturilor s corespund cu cele din proiect ; 3) Existena stratului intermediar de beton de egalizare de min 5 cm grosime n cazul fundaiilor din beton armat ; 4) Corespondena cotelor cofrajelor, att in plan ct i ca nivel, cu cele din proiect ; 5) Orizotalitatea i planeitatea cofrajelor plcilor i grinzilor ; 6) Verticalitatea cofrajelor stlpilor i diafragmelor i corespondena acestora n raport cu elementele nivelurilor inferioare ; 7) Existenta msurilor pt.meninerea formei cofrajelor i asigurarea etaneittii lor ; 8) Rezistena i stabilirea elementelor de susinere ; 9) Realizarea armrii conform detaliilor din proiect, solidarizarea armturii i asigurarea acoperirii cu beton ; 10) Existena conform proiectului a pieselor ce rmn nglobate n beton . OPERATIILE OBLIGATORII CARE SE VOR EXECUTA 1) Curtirea cofrajului i armturilor ; 2) Suprafaa betonului turnat anterior i intrit de la rostul de turnare se va trata corespunztor nainte de reluarea turnrii ; 3) Curirea resturilor de mortar de pe suprafetele de zidarie ; 4) Cofrajele de lemn , betonul vechi si zidriile vor fi bine udate cu ap de mai multe ori ; 5) Dac se constat rosturi ntre panourile de cofraj sau intre scandurile fetei cofrante , ele vor fi astupate ;

93

MASURI CE SE VOR LUA IN VEDEREA UNEI BUNE DESFASURARI A TURNARII 1) asigurarea apei necesare udrii suprafetelor care vor veni n contact cu betonul proaspt i curirii mijloacelor de transport a betonului ; 2) Asigurarea energiei electrice necesar transportului betonului i compactrii lui ; 3) Asigurarea cilor de transport pt. muncitori ; 4) Asigurarea utilajelor i dispozitivelor pt.transportul turnarea i compactarea betonului ; 5) Asigurarea forei de munc necesare transportului, turnrii i compactrii betonului . In urma efecturii verificrilor i msurilor menionate, se va proceda la consemnarea celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse, care va fi ataat crii constructiei..

II.3 .REGULI GENERALE DE BETONARE 1.Transportul betonului Transportul betonului presupune deplasarea acestuia de la locul de preparare la locul de punere n lucrare. Indiferent de distana i de miljocul de transport folosit, operaia de transport se va face cu respectarea obligatorie a urmatoarelor conditii: pstrarea intact a compozitiei; asigurarea omogenittii, respectiv evitarea segregrii interioare sau exterioare; limitarea duratei de transport; reducerea la maximum a manoperei si a incarcarilor descarcarilor.

Pstrarea intact a compoziiei Aceast conditie presupune ca mijloacele de transport sa fie etanse pentru a nu se permite pierderea laptelui de ciment si pe de alta parte, pe timp de arsita sau ploaie, n cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata cu folii sau prelate din cauciuc, astfel nct sa se evite schimbarea caracteristicilor betonului ca urmare a modificarii continutului de apa din amestec. Asigurarea omogenitatii si evitarea segregarii interioare sau exterioare In timpul operatiilor de transport, datorita socurilor sI vibratiilor ce depasesc anumite limite se produce nvingerea frecarii vscoase si ruperea coeziunii dintre componentii betonului. Ca

94

rezultat apare tendinta de segregare a granulelor si de dirijare a lor n jos, fenomen care afecteaza n special granulele mari de agregat. Acest fenomen este numit segregare interioara. In cazul caderii de la naltimi mai mari de 1,5 m a betonului (scurgerea prin jgheaburi prea lungi, aruncarea cu lopata la distante mari, etc.) granulele mari au tendinta sa se desprinda de masa betonului si sa se rostogoleasca mai repede ca ceilalti componenti. Acest fenomen se numeste segregare exterioara. Pentru a preveni fenomenele de segregare interioara si exterioara pe timpul transportului, trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator; transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Limitarea duratei de transport a betonului Aceasta conditie este obligatorie pentru a se asigura nceperea prizei betonului dupa punerea n lucrare a sa. Durata maxima posibila de transport (considerata din momentul ncheierii prepararii betonului si ncarcarii sale n mijlocul de transport si pn la sfrsitul descrcrii acestuia) depinde n special de compoziia betonului (cantitatea de apa, tipul si cantitatea de ciment, existenta unor aditivi etc.) si de factori externi (temperatura si tipul mijlocului de transport). Durata de transport nu poate depsi valoarile orientative prezentate mai jos, pentru cimenturi de clase 32,5 / 42,5 dect daca se utilizeaza aditivi ntrzietori de priza si intarire. Durate maxime transport cu autoagitatorul Ciment 32,5 temp. beton (100< t < 300 ) max. 50 minute; Ciment 32,5 temp. beton ( t < 100 ) max. 70 minute; Ciment 42,5 temp. beton (100< t < 300 ) max. 35 minute; Ciment 42,5 temp. beton ( t < 100 ) max. 50 minute; a) transportul pna la obiect; b)transportul n cadrul obiectului. Transportul pn la obiect

Transportul betonului de la locul de preparare la locul de punere n lucrare se poate mparti n:

95

Generalitati Transportul pana la obiect se face pe orizontala, de regula la distante mai mari de 1000 m, cu mijloace de transport auto. Betonul de lucrabilitate L3 sau L4 (tasare 515 cm) se va transporta cu autoagitatoarele, iar betoanele de lucrabilitate L2 (tasare de la 1.4 cm) se pot transporta cu autobasculante (nerecomandat) cu ben amenajate corespunzator. Se admite transportul betonului de lucrabilitate L3 (tasare 59 cm) si cu autobasculanta (nerecomandat), cu conditia ca la locul de descarcare sa se asigure reomogenizarea (amestecarea) amestecului. In cazul transportului cu autobasculante (nerecomandat), durata maxima se reduce cu 15 minute fata de limitele din tabelul de mai sus. In cazul n care nu se poate respecta durata maxima de transport (n general pentru distante mai mari de 8 km), se procedeaz la transportul cu autobetoniera a amestecului uscat (toti componentii betonului mai putin apa se amesteca la o statie de prepararea betonului si apoi amestecul uscat se descarca n toba autobetonierei). La obiect, se introduce n toba de agitare cantitatea exacta de apa (conform retetei determinate anterior) si se amesteca la timpul stabilit. Se pot utilize si compozitii cu cimenturi lente si cu aditivi ntrzietori de priza si intarire. In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, nainte de turnare, sa fie cuprinsa ntre (530)0 C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 300C sunt necesare masuri suplimentare cum ar fi stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere n lucrare si tratare a betonului si folosirea unor aditivi ntrzietori eficienti. Ori de cte ori intervalul de timp dintre descarcarea si rencarcarea cu beton a mijloacelor de transport, depaseste o ora precum si la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca 1 m 3 de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute dupa care se vor goli complet de apa. In cazul acesta transportul pana la obiect se va face cu autoagitatorul: a. recipient dublu tranconic (toba) cu 16 rotatii pe minut; b. la intrare are placute elicoidale si betonul este miscat in permanenta, diminuandu-se tendinta de segregare; se mareste timpul (TIP); c. cand se ajunge la element se descarca prin spate betonul respectiv; d. distanta maxima de tranposrt 12 km; e. transporta orice consistenta de beton; II.4.TURNAREA BETONULUI

96

Betonarea va fi condusa de seful punctului de lucru , care va fi permanent la locul de turnare . 1) Betonul se va turna in max 15 minute de la aducerea lui la obiect si se va tine cont ca terminarea punerii lui in opera sa se realizeze inainte de inceperea prizei cimentului ; 2) La obiect betonul se va descarca in mijloace special amenajate (bene ,pompe ,jgheaburi) , fiind interzisa descarcarea lui direct pe pamant; 3) Daca betonul prezinta segregari se va efectua reamestecarea lui pe platforme special amenajate fara a se adauga apa ; 4) Inaltimea de cadere libera sa nu fie mai mare de 1,5m ,trebuie evitata caderea directa a betonului cu viteza mare in cofraj(pericolul segregarii exterioare) ,atat in cazul introducerii lui pe partea superioara cat si in cazul introducerii laterale ; 5) descarcarea betonului pe suprafata elementului care se betoneaza se face in sens invers celui in care se inainteaza cu betonarea ; 6) Betonul se va raspandii uniform in straturi cu grosimea stabilita in fct de conditiile de compactare(in cazul vibrarii 3050 cm) ,fiind interzisa folosirea greblei si tragerea sau asvarlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m(pt evitarea segregarii)

7)turnarea se va face fara intreruperi.daca acestea nu pot fi evitate , se vor crea rosturi de lucru ; 8)se va evita si corecta deformarea sau deplasarea armaturilor de la pozitia prevazuta ; 9)Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor ;

97

10)Nu se vor produce socuri sau vibratii in armature care pot impiedica aderenta intre beton si armature ; 11)In portiunile cu sectiuni mici sau cu armature dese se va urmarii umplerea corecta a sectiunii prin indesarea laterala a betonului cu sipci si vergele ,concomitant cu vibrarea lui ; 12)Circulatia muncitorilor si utilajelor de transport se va face numai pe punti(podine)speciale care sa nu rezeme pe armature ; 13)In cazul unor deformari sau deplasari ale cofrajului aparute in timpul betonarii , aceasta trebuie intrerupta ,procedandu-se la inlaturarea defectiunii . Turnarea betonului in diafragme Inainte de incepera turnarii se va verifica daca betonul de la baza peretilor a fost bine spalat si nu exista impuritati.dupa aceea se poate permite fixarea capacului de vizitare de la baza stalpului. Betonarea trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli : -inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1 m ; -betonarea se va face fara intreruperepe toata inaltimea stalpului ; -turnarea se va face in straturi orizontale 30..50 cm. Atunci candse realizeaza compactarea cu ajutorul pervibratorului se va avea in vedere ca distanta buteliei fata de cofraj trebuie sa fie de cel putin doua ori diametrul buteliei si cel mult jumatate din raza ei de actiune. Betonul se toarna in straturi longitudinale cu grosimea de 3050 cm compactate , de preferat prin vibrare.La introducere betonul va fi dirijat cat mai vertical si spre centrul cofrajului.In cazul diafragmelor cu grosimea de min 12 cm si inaltimea de max 3 m betonul se poate turna direct pe la partea superioara utilizand bene cu furtun , burlane ,palnii sau pompa de beton.In celelalt cazuri este nacasara prevederea unor ferestre de turnare.Se acorda atentie deosebita zonelor cu armaturi dese unde pot aparea segregari.

Modul de compactare: cu vibratorul de interior(pervibratorul) Un vibrator de interior este compus din urmatoarele parti: 1-capul vibratorului sau butelia 2-excentricul care produce oscilatiile 3-electromotor 4-cablu de alimentare

98

Rotirea excentricului se face cu ajutorul unui electromotor alimentat cu un current de joasa tensiune(42V) care poate fi incorporate in butelie sau poate fi amplasat in exterior.electromotorul este alimentat la un convertizor.In afara de vibratoarele electrice pot exista si vibratoare pneumatice si cu combustie interna. Pozitia de lucru a vibratoarelor este cea verticala.Ele se introduc repede in beton (pt a nu antrena aer in masa betonului)si se extrag lent(5-8 cm/sec).In timpul vibrariei ,buteliei i se imprima o miscare lenta de ridicare si coborare pe o inaltime de cca un sfert din lungimea ei.Este interzisa atingerea cu vibratorul a armaturilor , pieselor inglobate si a tecilor pt armaturile postintinse.Grosimea stratului vibrat nu va depasii din lungimea buteliei ,iar apropierea vibratorului de cofraj sau tipar se va face la o distanta de 5 cm.In cazul in care elemental se realizeaza din mai multe straturi , vibratorul se va scufunda in stratul anterior turnat pe o adancime de 5-15 cm pt.a antrena si scoate apa de la suprafata acestuia. Distanta dintre doua pozitii succesuve va fi de 1,4R,unde R este raza de actiune a vibratorului stabilita experimental astfel : -se toarna betonul intr-o cutie de lemn cu inaltimea egala cu lungimea buteliei ; -se introduce vibratorul in mijlocul cutiei si lateral se aseaza pe fata betonului o serie de tije de otel 25 si lungime de 1m

Nivelarea suprafetelor libere ale betonului:

99

Dupa terminarea compactarii si inainte de inceperea prizei, suprafata betonului turnat ( a ultimului strat daca elmentul se realizeaza din mai multe straturi compuse) se niveleaza.Intrucat supa compactare betonul continua sa se taseze este necesar ca nivelul stratului de beton nivelat sa fie cu 2-3 mm deasupra grosimii prevazute in proiect.O data cu nivelarea fetei betonului se cor corecta si eventualele neregularitati in ceea ce priveste orizontalitatea si dimensiunile partilor vizibile ale elementului de beton armat.In cazul peretilor nivelarea ultimului strat se realizeaza cu scule de diferite forme(mistrii,drisce,fretoane).

II.5. TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE n vederea obinerii proprietilor poteniale ale betonului, ( n special ) zona suprafeei trebuie tratat i protejat o anumit perioad de timp, funcie de tipul structurii, elementului, condiiile de mediu din momentul turnrii i condiiile de expunere n perioada de serviciu a structurii . Tratarea i protejarea betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil dup compactare. Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza de ndat ce betonul a cptat o suficient rezisten pentru ca materialul s nu adere la suprafaa acoperit. Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva : uscrii premature, n particular, datorit radiaiilor solare i vntului .

Protecia betonului este o msur de prevenire a efectelor: antrenrii ( scurgerilor ) pastei de ciment datorit ploii (sau apelor curgtoare); diferenelor mari de temperatur n interiorul betonului ; temperaturii sczute sau ngheului ; eventualelor ocuri sau vibraii care ar putea conduce la o diminuare a aderenei beton-armtur ( dup ntrirea betonului ) . Principalele metode de tratare/protecie sunt : meninerea n cofraje ; acoperirea cu materiale de protecie, meninute n stare umed ; stropirea periodic cu ap ; aplicarea de pelicule de protecie .

100

Durata tratrii
Durata tratrii depinde de : a) Sensibilitatea betonului la tratare , funcie de compoziie. Cele mai importante caracteristici ale compoziiei betonului, care influeneaz durata tratrii betonului, sunt : raportul ap/ciment, tipul i clasa cimentului, tipul i proporia aditivilor . Betonul cu un coninut redus de ap ( raport A/C mic ) i care are n compoziie cimenturi cu ntrire rapid ( R ) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai repede dect un beton preparat cu un raport A/C ridicat i cu cimenturi cu ntrire normal sau lent, durata tratrii diferind n consecin. De asemenea, avnd n vedere c, funcie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip II - V compozite, sunt mai sensibile la carbonatare dect betoanele preparate cu cimenturi portland de tip I., n cazul folosirii aceluiai raport A/C se recomand prelungirea duratei de tratare pentru primul caz . b) Temperatura betonului
n general, cu ct temperatura exterioar este mai sczut cu att timpul necesar de tratare este mai mic. Temperatura betonului dup turnare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul i clasa cimentului, dimensiunile elementelor structurale i proprietile de izolator ale cofrajului .

c) Condiiile atmosferice n timpul i dup turnare

Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate i viteza vntului, care pot accelera uscarea prematur a betonului .

d) Condiiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii Cu ct condiiile de expunere sunt mai severe cu att este necesar ca durata de tratare s fie prelungit . Durata de tratare depinde de urmtorii parametri : agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu ; condiiile de mediu n timpul tratrii betonului ; sensibilitatea amestecului (funcie de tipul de ciment i raportul ap/ciment); pentru a se obine un amestec mai puin sensibil la tratare trebuie n general redus raportul ap/ciment . n tabelul 1. se prezint durata orientativa (in zile) a tratarii betonului functie de dezvoltarea rezistenei betonului, temperatura betonului i condiiile de mediu n timpul tratrii. n tabelul 2. se prezint aprecieri asupra dezvoltrii rezistenei betonului funcie de raportul ap/ciment i clasa de rezisten a cimentului .

101

Tabelul 1. Durata orientativ (n zile) a tratrii betonului

Dezvoltarea rezistenei betonului Temperatura betonului n timpul tratrii ( C ) Condiii de mediu n timpul tratrii Elemente expuse indirect razelor solare, umiditate sub 80% Elemente expuse razelor solare sau vntului cu vitez medie, umiditate peste 50% Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o vitez mare a vntului sau la o umiditate sub 50% rapid 5 10 15 5 medie 10 15 5 lent 10 15

2 4 4

2 3 3

1 2 2

3 6 8

3 4 6

2 3 5

4 8 10

4 5 8

2 4 5

Tabelul 2
Viteza de dezvoltare a rezistenei rapid medie lent Raport Clasa de rezisten ap / ciment a cimentului 42,5 R < 0,5 42,5 R 0,5 0,6 32,5 R - 42,5 R < 0,5 toate celelalte cazuri

Durata tratrii exprimat n tabelul 1. are un caracter orientativ, aceasta stabilindu-se pentru fiecare caz n parte, funcie de consideraiile prezentate n prezentul cod . n tabelul 1. sunt prezentate recomandri privind durata tratrii betonul pentru cimenturi de tip I ( Portland ) i pentru temperaturi de 5 C, 10 C i 15 C. Durata de tratare depinde n mod substanial de temperatura betonului; de exemplu la 30 C durata tratrii poate fi aproximativ jumtate din durata tratrii betonului la 20 C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metod de reducere a timpului de tratare . Betonul preparat cu cimenturi coninnd i alte componente dect clincher ( tip II 32,5; III 32,5; IV 32,5 etc. ) sau coninnd anumite tipuri de adaosuri este mult mai sensibil la tratament dect betonul preparat cu ciment de tipul I , la acelai raport ap/ciment. n aceste cazuri se recomand, fa de condiiile date n tabel, ca durata tratrii s creasc n medie cu dou zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip II , III , IV sau V. n cazul n care betonul este supus intens la uzur sau structura va fi expus n condiii severe de expunere, se recomand creterea duratei de tratare cu ( 3 5 ) zile . Not :
n lipsa unor date referitoare la compoziia betonului, condiiile de expunere n timpul duratei de serviciu a construciei - pentru a asigura condiii favorabile de ntrire i a reduce deformaiile din contracie - se va menine umiditatea timp de minimum 7 zile dup turnare (cu excepia recipienilor pentru lichide ) .

102

n cazul recipienilor pentru lichide meninerea umiditii va fi asigurat (1428) zile, n funcie de anotimp i condiiile de expunere . Protecia betonului se va realiza cu diferite materiale ( prelate, strat de nisip, rogojini etc. ). Materialul de protecie trebuie meninut permanent n stare umed . Stropirea cu ap va ncepe dup ( 212 ) ore de la turnare, n funcie de tipul de ciment utilizat i temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit pentru ca prin aceast operaie s nu fie antrenat pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de ( 26 ) ore n aa fel nct suprafaa s se menin permanent umed. Se va folosi apa care ndeplinete condiiile de calitate similare cu condiiile de la apa de amestecare . n cazul n care temperatura mediului este mai mic de +5 C, nu se va proceda la stropire cu ap ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecie. n general, n momentul n care se obine o rezisten a betonului de 5 N/mm2 nu mai este necesar protecia. Peliculele de protecie se aplic n conformitate cu reglementrile speciale . Pe timp ploios suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilen atta timp ct prin cderea precipitaiilor exist pericolul antrenrii pastei de ciment . Betonul ce ar urma s fie n contact cu ape curgtoare va fi protejat de aciunea acestora, printr-o deviere provizorie de cel puin 7 zile sau prin sisteme etane de protecie ( palplane sau batardouri ) . DEFECTE ADMISIBILE Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul elementelor din baton i beton armat: defecte de suprafa (pori segregri, denivelri), avnd adncimea de maximum 1 cm i suprafaa de maximum 400 cm2 , iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maximum 10% din surafaa feei elementului pe care sunt situate; defecte n stratul de acoperire al armturilor (tirbiri locale, segregri) cu adncimea mai mic dect grosimea stratului de acoperire lungime maxim 5 cm iar totalitatea defectelor de acest tip limitat la maximum 5% din lungimea muchiei respective.

Defectele care se ncadreaz n limitele menionate pot s nu se nscrie n procesul verbal care se ntocmete, dar vor fi n mod obligatoriu remediate conform normativului C149/87 pn la

103

recepionarea lucrrii.Defectele care depesc limitele specificate se nscriu n procesul verbal care se ntocmete la examinarea elementelor dup decofrare i vor fi remediate conform soluiilor stabilite de proiectant i/sau expert dup caz. II.6.NORME DE SECURITATE I PROTECIA MUNCII Generaliti Normele de protecia muncii sunt elaborate n scopul mbuntirii condiiilor de munc, nlturrii cauzelor care pot provoca accidente de munc i mbolnviri profesionale. Ele se bazeaz pe procedee tehnice moderne, cercetri tiinifice i organizarea corespunztoare a muncii. Aplicarea normelor de protecie a muncii este obligatorie pentru toate unitile din economie, avnd activiti cu specific de construcii-montaj. De asemene, este obligatorie pentru ntreg personalul muncitor din antiere, precum i pentru cel din alte uniti care vine pe antier. Sunt norme de protecia muncii comune care au un caracter general i norme de protecia muncii specifice anumitor activiti de construcii montaj. a. Norme generale de protecia muncii l. nainte de nceperea lucrului, ntregul personal muncitor trebuie s aib fcut instructajul de protecia muncii. 2. Personalul muncitor care urmeaz s execute lucrrile de construcii-montaj, s nu fie bolnav, obosit sau sub influena buturilor alcoolice i s fie dotat cu echipament de lucru i protecie corespunztoare lucrrilor ce le are de executat. 3. Sculele, dispozitivele i utilajele prevzute a se utiliza, s fie n bun stare, de lucru sau funcionare. 4. S fie mprejmuite pasarelele, scrile i platformele de lucru, precum i zona din raza de aciune periculoas a utilajelor de ridicat. 5. Gropile, puurile de foraj, golurile (curi interioare, casa scrii etc.) se vor mpejmui. 6. Schelele vor fi prevzute cu balustrade i scnduri de bord, avnd n vedere eventualele sarcini pe care acestea va trebui s le suporte. 7. Se va atrage atenia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, att ziua ct i noaptea, n toate locurile periculoase. 8. Se interzice executarea concomitent de lucrri la dou sau mai multe niveluri diferite, aflate n puncte pe aceeai vertical, fr msuri de protecia muncii corespunztoare. 9. Se interzice intrarea personalului muncitor, la locurile periculoase, datorit existenei unor gaze nocive.

104

10. Manipularea mecanizat pe orizontal i vertical a diferitelor ncrcturi, se va putea face cu luarea urmtoarelor msuri: legarea i fixarea ncrcturilor se va face numai de personal instruit i autorizat; s nu se foloseasc dispozitive de legare uzate peste limitele admise; s execute legarea ncrcturilor astfel nct acestea s nu se poat deplasa, aluneca sau roti, dup ce sunt ridicate; s urmreasc transportarea (deplasarea) ncrcturii astfel ca acestea s fie la o distan de cel puin 1 m fa de obiectele nconjurtoare; s nu se circule pe sub ncrctura ridicat; supravegherea ncrcturii se va face pn cnd aceasta este cobort i aezat corect, la locul desinat; este interzis staionarea sau circulaia personalului muncitor pe ncrctur.

11. Se interzice aplecarea personalului muncitor n afara construciei, pentru a prelua ncrctura, sau a o deplasa din crligul mijlocului de ridicat. 12. Se interzice executarea lucrrilor la nlime n perioada de timp nefavorabil (vnt cu viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redus etc.); 13. Toate utilajele i mainile de construcie, acionate cu motoare electrice, vor fi legate la pmnt. 14. Nu este permis a se executa lucrri de sudur, la temperaturi interzise de prescripiile tehnice specifice acestor lucrri. 15. Executarea pe timp de noapte a unor lucrri, se poate face cu luarea unor msuri: iluminarea corespunztoare pe ntreaga zon de lucru; dotarea personalului cu echipament reflectorizant; vopsirea crligului macaralei, etc. n culori reflectorizante; orice micare (manevr) a mijlocului de ridicat va fi nsoit de semnalizare acustic; personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.

16. Pentru iluminarea local a locurilor de munc se va utiliza tensiunea de 24 voli, pentru condiii normale i 12 voli, pentru lucrri cu umezeal excesiv. 17.Se interzice aruncarea sculelor, materialelor etc. de la nlime. 18. n toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecie specific (casc de protecie, centuri de siguran, ochelari de protecie etc.). b. Norme specifice de protecia muncii

105

Norme de turnare i compactare a betonului o nainte de nceperea turnrii betoanelor, se va controla modul de execuie a cofrajelor, schelelor i podinelor de lucru i soliditatea acestora. o n cazul turnrii betonului la o nlime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevzute cu balustrade i bordur de margine. o La turnarea betoanelor pentru elemente de construcie cu o nclinare mai mare de 30 grade, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguran. o Se interzice personalului muncitor, accesul n zona de turnare unde este pericol de cdere a betonului. o Se interzice personalului muncitor s staioneze sub ben. o La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmtoarele msuri: manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor cruia i s-a fcut att instructajul tehnic, ct i ce de protecia muncii; se interzice utilizarea vibratoarelor defecte; vibratoarele care se defecteaz n timpul turnrii i compactrii vor fi imediat deconectate de la sursa de curent i trimis la reparaie; personalul muncitor va purta cizme i mnui electroizolante, iar carcasa vibratorului se va lega la pmnt; n timpul ntreruperii lucrului sau deplasrii vibratoarelor acestea se vor deconecta de la reeaua electric.

106

107