Universitatea Tehnica GH.

ASACHI, Iasi Facultatea de Construcii si Instalaii Master : Management si Tehnologii Speciale pentru Constructii

PROIECT
URMRIREA COMPORTARII N TIMP A CONSTRUCTIILOR

Profesor ndrumtor: Prof.dr.ing

STUDENT: AN: I Master

Etapele proiectului de urmarire speciala sunt:

1.

Denumirea si amplasarea obiectului de constructie:

Cldirea propusa prin tema proiectului are funciunea de sediu administrativ firma birouri, este situata in judeul Iasi, zona Nicolina. Este formata dintr-un corp cu dimensiunile in plan de 37 x 17.2 m cu demisol, parter si 7 etaje.

2.

Motivele instituirii urmaririi speciale:

Construcia trebuie urmrit din punct de vedere al comportrii n exploatare. Scopul urmririi comportrii n timp a construciilor este de a obine informaii n vederea asigurrii aptitudinii construciilor pentru o exploatare normal, evaluarea condiiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor i avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de viei i de degradare a mediului (natural, social, cultural) ct i obinerea de informaii necesare perfecionrii activitii n construcii. Efectuarea aciunilor de urmrire a comportrii n timp a construciilor se execut n vederea satisfacerii prevederilor privind meninerea cerinelor de rezisten, stabilitate i durabilitate ale construciilor ct i ale celorlalte cerine eseniale. Urmrirea comportrii n exploatare reprezint ansamblul de evenimente i aciuni necesare pentru evaluarea strii tehnice a construciilor i meninerea aptitudinii de exploatare pe toata durata de existen a acestora. Urmarirea speciala - este o activitate de urmarire a comportarii constructiilor care consta din masurarea, inregistrarea, prelucrarea si interpretarea sistematica a valorilor parametrilor ce definesc masura in care constructiile isi mentin cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilite prin proiecte. Urmarirea speciala a comportarii constructiilor se instituie la: a) constructii noi de importanta deosebita sau exceptionala stabilita prin proiect; b) constructii in exploatare cu evolutie periculoasa, recomandata de rezultatele unei expertize tehnice sau a unei inspectari extinse;

c) cererea proprietarului, a Inspectiei de Stat in Constructii, sau a organismelor recunoscute de acesta pe domenii de specialitate. In momentul instituirii urmaririi speciale a comportarii constructiilor aceasta va ingloba si urmarirea curenta. Urmarirea speciala a comportarii constructiilor se efectueaza cu mijloace de observare si masurare complexe si specializate, adaptate obiectivelor specifice ale fiecarui caz in parte si tinand seama de prevederile reglementarilor tehnice in vigoare, standarde, normative, instructiuni tehnice, ghiduri tehnice). Organizarea urmaririi speciale este sarcina proprietarului. Activitatea de urmarire speciala are un caracter permanent sau temporar, durata ei stabilinduse de la caz la caz, in conformitate cu prevederile proiectului prin care a fost instituita urmarirea speciala a comportarii constructiilor. Urmarirea speciala a comportarii constructiilor poate fi de scurta durata sau de lunga durata. Instituirea urmaririi speciale asupra unei constructii se comunica de catre investitor, proprietar sau utilizator, Inspectiei de Stat in Constructii,

3. Descrierea lucrarii pe scurt (tip de constructie, caracteristici generale ale structurii, materiale folosite, dimensiuni, caracteristici ale conditiilor de fundatie si ale mediului etc);
Conform Cod de proiectare seismic , indicativ P 100/2006 construcia este situat n zona de hazard seismic cu ag=0.20g ce corespunde unui interval mediu de referin de IMR=100 ani, perioada de control (colt) T=0.7s. Amplasamentul este situat in zona de aciune a zpezii cu greutatea de referin s0,k 250 daN/m2. Avnd n vedere funciunea, cldirea este ncadrat in clasa de importan II (cu factorul de importan i expunere la cutremur I = 1,2 conf. P100-1/2006). Structura de rezistena este constituit din cadre (stlpi i grinzi) i planee din beton. Planeele se realizeaz din beton armat monolit cu grosimea constant de 13 cm asigurnd aiba rigida de la fiecare nivel.

Fundaiile sunt realizate n varianta grinzi din beton armat cu elevaie i talp; elevaiile au dimensiunile de 110cm (nlime) x 65cm (lime) iar tlpile de 160 cm (lime) x 50 .. 25 cm (nlime). Adncimea de fundare este de -2.40m de la cota terenului amenajat; Data fiind destinatia si amplasarea cladirii, s-a urmarit ca forma arhitecturala sa indeplineasca si sa imbine intr-un mod cat mai armonios numeroasele cerinte privind: - gabaritul - aspectul exterior - incadrarea in mediul inconjurator - functionalitatea. Cladirea afost proiectata respectand principiul coordonarii modulare. Ca urmare, dimensiunile in plan intre axele principale sunt multiplu de 30cm.Pentru iluminarea naturala si pentru ventilarea camerelor s-au prevazut ferestre (cu geam Termopan); indicii de iluminare realizati se incadreaza in valorile normate. Ventilarea bailor se face pe cale artificiala, cladirea fiind prevazuta la subsol cu o centrala de ventilatie, iar la etajul curent cu tavane false, pentru mascarea canalelor de ventilatie. Cota 0.00 a fost stabilita din conditia de ventilare si iluminare naturala a subsolului, ceea ce permite desfasurarea normala a activitatii in numeroasele dependinte situate la acest nivel. Finisajele cladirii sunt realizate dupa cum urmeaza: - la exterior, avem o tencuiala decorativa cu terasit; la soclu avem o tencuiala cu mortar de ciment,in camere, pe holuri, precum si in casele de scara s-a prevazut o tencuiala obisnuita din mortar de var-ciment, finisata cu glet de var, pe care se vor aplica zugraveli in culori de apa, - in bai s-a prevazut un soclu din placaj de faianta. Izolarea acustica a elementelor componente ale structurii respecta normele in vigoare. De asemenea, aceste elemente au fost dimensionate sau, cel putin verificate - din conditiile de transfer termic, urmarind incadrarea in cerintele normelor si normativelor referitoare la acest aspect.

Alcatuirea si dimensionarea fundatiilor s-a facut respectand normativul NP112/2004.Dimensionarea fundatiilor s-a facut prin doua metode respectiv, metoda aproximativa pentru grinda longitudinala ax B si prin metoda Winkler pentru grinda transversala ax 3. Calculul capacitatii portante a terenului e fundare s-a facut conform Stas 3300 /1-2-85. Fundarea se va realiza direct in stratul bun de fundare (praf argilos), nerealizandu-se o imbunatatire a acestuia in prealabil. Materilele folosite sunt: - beton simplu C6/7,5 strat de egalizare - beton armat: C16/20 grinzi de fundare, - armtur de rezisten PC52, OB37 Sistematizare pe vertical: Peste straturile de umplutur se dispune stratul filtrant (pietri) att sub pardoseli ct i sub trotuare peste care apoi se vor executa straturile suport ale pardoselilor. Odat ce s-au ncheiat lucrrile pn cota terenului natural, se realizeaz umpluturile din argil compactate manual. La interior, se completeaz umplutura sub pardoseli cu argil de bun calitate i se compacteaz manual n straturi de 10-15cm. De asemenea, imediat se execut trotuarele perimetrale n grosime de 10cm, din b.s. C8/10, peste un strat de pietri+nisip de 10cm. La interfaa cu soclul se toarn un cordon de bitum care apoi va fi protejat de tencuiala faadei. Trotuarele vor avea pant transversal de 2% i longitudinal de min. 0,5%. Suprastructura: Construcia este conceput n cadre spaiale din beton armat. Soluia este optim ntruct asigura o flexibilitate a spaiului interior, n funcie de necesiti. Un alt considerent care a stat la baza optrii pentru cadre spaiale din beton armat a fost i aspectul economic, aceast structur fiind deosebit de eficient n ceea ce privete raportul siguran structural/cost de realizare.

Materiale utilizate: -beton armat C 20/25 turnat monolit, in placi, stalpi, grinzi i centuri; armturi din PC 52, OB 37 .

Elementele verticale de rezisten: Stlpii au seciunea de 4555cm si sunt dispui la distane interax de 3.6m i 5,40m. La demisol ct i la golurile de lift si pentru casa scrii sunt dispui perei structurali din beton armat de 20cm grosime. Elemente orizontale de rezisten Planeele: grosimea plcii este de 13cm la toate nivelele . Planeele se armeaz cu bare independente PC52 i OB 37, Grinzile au limea de 30cm i nlimea de 50cm transversal i 40cm, longitudinal. Se armeaz longitudinal cu bare PC52 i transversal cu etrieri OB37. Dimensionarea elementelor din beton armat s-a fcut cu respectarea stasului 10107. Elemente de nchidere i compartimentare Pentru a uura sarcina seismic i pentru o obinerea unei bune termoizolri a incintei se utilizeaz nchideri din zidrie de BCA de 30cm. Pereii despritori sunt n general de 10cm grosime i sunt din placi din ghips-carton izolai fonic cu vata minerala. Terasa: Straturile terasei circulabile vor consta din: tencuial planeu ba 13 cm strat de pant

 sapa de egalizare strat de difuziune a vaporilor folie termoizolaie polistiren extrudat (15 cm grosime rezultat din calculul termotehnic) hidroizolatie din membrana bituminoasa nisip strat de uzura (dale din beton) Terasele circulabile sunt prevzute cu balustrad, iar cele necirculabile cu atic din beton armat cu nlimea de 90cm, armate cu bare longitudinale i etrieri lsai sub form de musti din grinzile perimetrale ale ultimului nivel. Balustradele sunt fixate de grinzi sau planee prin intermediul unor plcue metalice ancorate n beton. Termoizolarea, hidroizolarea cldirii presupune: Plci de polistiren extrudat 10cm grosime, la demisolul tehnic, sub stratul suport al pardoselii.Termosistem pentru pereii exteriori polistiren expandat 10 cm grosime.Se va avea n vedere i hidroizolarea elementelor, astfel: membran hidroizolatoare pentru pereii exteriori de beton armat de la demisol, in contact cu pmntul, pana la cota terenului.

4.Obiectivele urmaririi speciale (proprietati), fenomene, marimi, criterii de apreciere, conditii de calitate, limite de atentionare, avertizare si alarmare etc);
*Obiectivele urmaririi speciale a comportarii constructiilor sunt: a) asigurarea sigurantei si durabilitatii constructiei, prin depistarea la timp a fenomenelor periculoase si a zonelor unde apar; b) supravegherea evolutiei unor fenomene previzibile, cu posibile efecte nefavorabile asupra aptitudinii in exploatare; c) semnalarea operativa a atingerii criteriilor de avertizare sau a valorilor limita date de aparatura de masura si control; d) verificarea eficientei tuturor masurilor de interventie aplicate;

e) verificarea impactului constructiei asupra mediului inconjurator; f) asigurarea unui volum mare de date sigure si prelucrabile statistic (banca de date) necesar pentru: stabilirea intervalelor valorilor corespunzatoare unei exploatari normale si sigure, in toate situatiile prin care trece constructia, in decursul vietii sale, atat din punct de vedere al solicitarilor cat si al influentei mediului. * Fenomene urmarite prin observatii vizuale a) Schimbri n poziia obiectelor de construcie n raport cu mediul de implantare al acestora manifestate direct, prin deplasri vizibile (orizontale, verticale sau nclinri) sau prin efecte secundare vizibile (desprinderea trotuarelor, scrilor, ghenelor i altor elemente anex, de soclul sau corpul cldirilor i apariia de rosturi, crpturi, smulgeri); apariia de fisuri i crpturi n zonele de continuitate ale drumurilor i podurilor n dreptul rostului tablierelor sau elementelor cii; deschiderea sau nchiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de construcie, tronsoane de cldiri, ploturi de baraje, umflarea sau crparea terenului ca urmare a alunecrilor n versanii diferitelor amenajri, ramblee, pe lng cldirile i construciile speciale; obturarea progresiv a orificiilor aflate n dreptul nivelului terenului prin scufundarea obiectului de construcie; dereglarea sau blocarea funcionrii unor utilaje condiionate de poziia lor (lifturi, utilaje .a.); b) Schimbri n forma obiectelor de construcii manifestate direct prin deformaii vizibile verticale sau orizontale i rotiri sau prin efecte secundare ca nepenirea uilor sau ferestrelor,greuti sau blocare n funcionarea utilajelor, distorsionarea traseului conductelor de instalaii sau tehnologice, ndoirea barelor sau altor elemente constructive, apariia unor defecte n funcionarea mbinrilor ca forfecarea sau smulgerea niturilor i uruburilor fisurarea sudurilor, slbirea legturilor .a.; c) Schimbri n gradul de protecie i confort oferite de construcie sub aspectul etaneitii, al izolaiilor fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii, antifoc, antiradiante sau sub aspect estetic,manifestate prin umezirea suprafeelor, infiltraii de ap, apariia izvoarelor n versanii barajelor i digurilor, nmuierea materialelor constructive, lichefieri ale pmntului dup cutremure, exfolierea sau crparea straturilor de protecie, schimbarea culorii suprafeelor, apariia condensului,ciupercilor, mucegaiurilor neplcute, efectele nocive ale vibraiilor i

zgomotului asupra oamenilor i vieuitoarelor manifestate prin stri mergnd pn la mbolnvire etc; d) Defecte i degradri cu implicaii asupra funcionabilitii obiectelor de construcie; nfundarea scurgerilor (burlane, jgheaburi, drenuri, canale); porozitate, fisuri i crpturi n elementele i construciile etane prin destinaie (rezervoare, bazine, conducte); dereglri n poziia i stabilitatea cilor de rulare ale mijloacelor de circulaie, pe roi (cale ferat, linii tramvai i metrou, poduri rulante); denivelri, anuri, gropi n mbrcmintea drumurilor, curenia i mobilitatea elementelor de rezemare ale podurilor, deschiderea rosturilor funcionale etc; e) Defecte i degradri n structura de rezisten cu implicaii asupra siguranei obiectelor de construcie; fisuri i crpturi, coroziunea elementelor metalice i a armturilor la cele de beton armat i precomprimat, defecte manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, eroziuni etc; flambajul unor elemente componente comprimate sau ruperea altora ntinse; slbirea mbinrilor sau distrugerea lor; afuieri la pilele podurilor; scpri de pe aparatele de reazem; putrezirea sau slbirea elementelor din lemn sau din mase plastice n urma atacului biologic etc. B. n cadrul activitii de urmrire curent se va da atenie deosebit: a) Oricror semne de umezire a terenurilor de fundaie loessoide din jurul obiectelor de construcie i tuturor msurilor de ndeprtare a apelor de la fundaia obiectelor de construcie amplasate n terenuri loessoide (pante spre exterior pe cel puin 10 m, etaneitatea rostului trotuarcldire, scurgerea apelor spre canalizarea exterioar, integritatea i etaneitatea conductelor ce transport lichide de orice fel etc); b) ncperilor n care exist condiii de mediu deosebit de agresiv n raport cu materialele din care sunt alctuite construciile (umiditate ridicat, mediu acid sau bazic, uleiuri, ape moi, degajri mari de temperatur sau emulsii de soluii fierbini, metale topite, regim criogenic .a.); c) Elementele de construcie supuse unor solicitri deosebite din partea factorilor de mediu natural sau tehnologic; terase nsorite; mediu marin; ci de rulare funcionnd cu poduri rulante n regim greu; zone de construcie supuse variaiilor de umiditate uscciune;locuri n care se pot acumula murdrie, ap soluii agresive .a. d) Modificrilor n aciunea factorilor de mediu natural i tehnologic care pot exprima comportarea construciilor urmrite.

- Starea fundatiilor fenomene urmarite: fisurare; macinare; fisura evolutiva; segregare; tasari neuniforme; inclinari; sparturi; armaturi aparente; armaturi corodate; existenta cailor de conducere a apei la talpa fundatiei; stagnarea apei in gropi adiacente fundatiei; infiltratii. - Starea terasamentetor zonei adiacente fundatiitor - fenomene urmarite: surpari; alunecari de teren; lucrari de sapaturi neumplute san necompactate; gropi de stagnare a apei; fenomene evolutive eroziuni; alunecari de teren; excavatii accidentale. - Starea de deformatie a elementelor geometrice de ansamblu ale

suprastructurii - fenomene urmarite: schimbari in forma obiectelor prin deformatii vizibile verticale, orizontale, rotiri etc; indoirea barelor sau a altor elemente constructive; aparitia unor defecte ale imbinarilor cum ar fi forfecarea sau smulgerea niturilor si suruburilor; fisurarea sudurilor. aprecierea modificarii suprafetei betonului existenta petelor de rugina ale armaturilor fara acoperire de beton existenta decolorarilor, eflorescentelor, cristalizarilor de saruri, compactitatea betonului si aderenta tencuielii aplicata pe suprafetele din beton - Starea protectie anticorozive - fenomene urmarite: schimbarea culorii; pierderea luciului basicarea stratului de protectie anticoroziva; fisurarea stratului de protectie anticoroziva; exfolierea stratului de protectie anticoroziva; desprinderea stratului de protectie anticorova degradarea protectiei si aparitia produsilor de coroziune pe suprafata elementelor din metal. Starea integritatii si continuitatii hidroizolatiilor - fenomene urmarite: fisurari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor; faiantari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor;

degradari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor (sapa); dezlipiri ale hidroizobatiei; crapaturi ale hidroizolatiei; alte deteriorari ale hidroizolatiei (basici, etc.).

- Starea rigiditatii scarilor metalice si a balustradelor - fenomene urmarite: pierderea rigiditatii; ruperea unor elemente: desprinderea unor elemente: lipsa sau deteriorarea organelor de prindere; pierderea protectiei anticorozive. a.Imprejmuiri Starea conservarii imprejmuirilor - fenomene observate: deteriorarea imprejmuirilor din cauze naturale; deteriorarea imprejmuirilor ca urmare a unor acte de vandalism deteriorarea punctelor de acces (porti, usi); deteriorarea elementelor de inchidere (lacate, zavoare, balamale); deteriorarea fundatiilor de stalpi: deteriorarea plasei de sarma: deteriorarea protectie anticorozive;. b.Drumuri de acces - Starea conservaril drumurilor de acces inundari baltiri; surpari;

 inierbari; deteriorarea stratului de macadam indopat, diametrul mai mare de 8 cm); alte fenomene ce determina ca drumul respectiv sa devina impracticabil. c. Partea electrica a dulapurilor ce contin aparataj

- Starea capacitatii de asigurare fenomene urmarite :

deteriorarea incuietorilor si a zavoarelor; deteriorarea modului de inchidere a usilor; deteriorarea balamalelor. - Starea de continuitate a elementelor de protectie impotriva trasnetului -fenomene urmarite: deprecierea san lipsa elementelor de continuitate la protectia irnpotriva trasnetului; deprecierea sau lipsa inelului de egalizare a potentialelor.

- Verificarea gradului de corodare a instatatiitor de legare la pamant se realizeaza pe desgroparea in portiunea de intrare in sol a legaturii la priza pe o adancime de 0,3 -0,7 m la priza de pamant (artificiala san naturala). d. Instalatii Starea instatatiilor sanitare interioare si exterioare Aparitia unor zone umede pe pereti si plansee Conducte de alimentare cu apa defecte Distrugerea hidroizolatiei la sifoanele de pardoseala Distrugerea hldroizolatiei dintre perete si cazile de baie Scurgeri de apa pe langa preaplin

 Condensarea umiditatii din aer pe suprafata rece la conducte neizolate Condensarea umiditatii aerului pe tencuiala care acopera conducte neizolate san izolate necorespunzator Tasarea Iocala a terenului pe traseul retelelor sau in jurul caminelor Conducte de alimentare cu apa defecte Existenta unui robinet deschis care debiteaza o cantitate mai mare decat poate prelua conducta de canalizare Presiunea scazuta in retea Blocarea partiala sau totala a unor armaturi Neechilibrarea retelelor de distributie Controlul vizual al etanseitatii instalatiei - Starea instatatiilor de canalizare Tasari ale terenului san pavajelor in jurul caminelor sau pe traseul conductelor Depistarea unor anomalii in functionarea retelei de canalizare(refulari periodice,reducerea debitului evacuat,) Urmarirea gradului de etanseitate prin aparitia de pete de umezeala sau baltiri Existenta capacelor sau gratarelor de acoperire a gurilor de camin Peretii si treptele caminelor sau fisurilor (alte degradari) Peretii tuburilor au suferit fisuri, deformatii, eroziuni, Controlul subsolurilor si canalelor termice pentru depistarea scurgerilor sau infiltratiilor Controlul depunerilor de gunoaie pe capacele de scurgere a apelor - Starea instalatiilor de stingere a incendiilor

 Asigurarea in permanenta a rezervei de apa Curatirea de praf, scame, Starea tehnica a celei de-a doua surse de alimentare cu energie a statiei de pompelor Starea pompelor de stingere a incendiului

*Marimi caracteristice ale fenomenelor si masurarea fenomenelor In

cazul observarii vizuale: fenomenele se vor aprecia individual ( din punct de vedere al existentei/non existentei), iar calificativele se vor acorda starii respective; calificativul corespunzator se acorda unei stari in cazul in care nu se observa existenta nci unuia dintre fenomenele defavorabile descrise; in cazul in care calificativul unei stari este necorespunzator persoana desemnata cu urmarirea in teren va descrie la rubrica Observatii din Raport fenomenele care au determinat aprecierea respectiva. CRITERII ORIENTATIVE PENTRU APRECIEREA STRII CONSTRUCIILOR A. CRITERII PRIVIND SIGURANA A. 1 Sigurana structural A. 1.1. Rezistena la aciuni mecanice A. 1.2. Rezistena la aciuni termice A. 1.3. Rezistena la aciuni chimice A. 1.4. Rezistena la apiuni biologice A. 1.5. Rezistena la radiaii A. 1.6. Stabilitatea de form i poziie A. 1.7. Deformabilitatea, rigiditatea A. 1.8. Elasticitatea A. 1.10. Etaneitatea, permeabilitatea A. 1.11. Starea defectelor i degradrilor A.1.12....

A.2. Sigurana funcional A.2.1. Organizarea spaiilor A.2.2. Organizarea circulaiei i transportului A.2.3. Protecia contra agresiunilor A.2.4..... B. CRITERII PRIVIND CONFORTUL B.l. Confort acustic B.2. Confort vizual B.3. Confort climatic (higrotermic) B.4. Confort olfactiv i respirator B.5. Confort tactil B.6. Confort igienic B.7. Confort antropodinamic B.8. Confort social B.9.... C. CRITERII PRIVIND ALTE CERINE C.1. Structurale C. 1.1. Durabilitate C. 1.2. Mentenabilitate C.2. Funcionale
C.2.1. Fiabilitate

CRITERII SI METODE PENTRU DETERMINAREA PRIN MASURATORI A TASARII CONSTRUCTIILOR

1. Generalitati Prezentele instructiuni tehnice stabilesc metodologia de determinare a deformatiilor terenului de fundare a constructiilor in timpul executiei si al exploatarii acestora prin metode topogeodezice. Deformatiile terenului de fundare sunt generate de starea de tensiuni provocata de incarcarile transmise de constructie. Deformatiile terenului de fundare produc asupra constructiilor:

- deplasari verticale - tasari si ridicari; - deplasari orizontale (lunecari); - rotiri - incovoiere relativa exprimata prin raportul intre sageata si lungimea partii de constructie care se incovoaie. Masurarea deformatiilor terenului de fundare a constructiilor trebuie efectuata pe intreaga durata a perioadei de executie si continuand pe pacursul exploatarii, pana la atingerea conditiei de stabilizare a deformatiilor, prevazuta in proiectul de executie sau de catre beneficiar. Pentru constructiile aflate in exploatare dupa perioada de stabilizare a deformatiior, se impun masuratori: teren); la modificari importante ale conditiior de exploatare. in cazul aparitiei unor fisuri, crapaturi etc.; in cazul aparitiei unor deplasari, denivelari, inclinari etc.; dupa anumite calamitati naturale (seisme, inundatii, alunecari de

Deplasarile pe verticala ale terenului de fundare (tasari), cat si tasarile fundatiilor pot sa produca in elemntele de rezistenta suprastructurii, cand acestea sunt sisteme static-nedeterminate, modificari esentiale in stare de solicitare. Totodata deformatiile pot fi insotite de solicitari de compresiune, intindere, incovoiere, torsiune si forfecare. Principalele obiective ale urmaririi deformatiilor sunt: determinarea deplasarilor sau deformatiilor constructiilor, generate de tasari ale terenului de fundare ca de exemplu: tasarea absoluta a fundatiilor izolate, tasarea medie, tasarea relativa, inclinari ale fundatiilor sau ale cosntructiilor in ansamblu si compararea acestora cu deplasarile sau deformatiile calculate; determinarea prin calcul a eforturilor si deformatiilor suplimentare ale elementelor constructiilor si obtienerea de date necesare in vederea clarificarii

cauzelor unor degradari ale constructiilor; stabilirea unor elemente pentru definitivarea programului de executie si a regimului de exploatare a constructiilor. Constructiile la care trebuie determinate deplasarile si deformatiile datorate deformatiilor terenului de fundare se stabilesc de proiectant pentru constructii noi, sau de catre un organ de specialitate pentru constructiile existente, tinand seama de importanta constructiei, de natura terenului de fundare si de conditiile de exploatare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice face parte integranta din activitatea de urmarire a comportarii constructiilor desfasurata in baza prevederilor privind asigurarea durablitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor. 2. Executia masuratorilor Instrumentarea constructiei si terenului de fundare se va stabili functie de tipul si alcatuirea structurii de rezistenta, natura si distributia incarcarilor, de conditiile geotehnice ale amplasamentului. Pentru determinarea deplasarilor verticale prin masuratori topometrice se folosesc: a) repere de referinta (repere fixe), amplasate in afara zonei de influentare; b) a) marci de tasare (repere mobile), fixate pe constructii. Repere de referinta

Reperele de referina (reperele fixe) pot fi: de suprafata de adancime Reperele de referinta (reperele fixe) trebuie amplasate: in afara drumurilor, cailor ferate, comunicatiilor subterane,

depozitelor si altor zone unde este posibila distrugerea reperului sau modificarea pozitiei acestuia; terenului; in afara zonelor afectate de presiunile transmise de fundatiile in umpluturi recent executate a caror consolidare nu este incheiata in pamanturi sensibile la umezire;

in afara limitelor de influenta ale unor terasamente instabile, versanti lunecatori, goluri carstice etc. Reperele de referinta de suprafata sunt concepute in functie de posibilitatile de amplasare in pozitie verticala sau orizontala; sunt concepute pentru fixarea in borne de beton care se amplaseaza in afara zonei de influenta a constructiilor; sunt de constructie simpla si asigura precizie la masuratori.

Tipul reperului de referina se alege in functie de precizia impusa masurarii: in cazul unor masurari cu precizie ridicata si foarte ridicata, se vor utiliza repere de refeitta de adancime, avand baza incastrata in roci semistancoase sau alte formatiuni geologice practic incompresibile; in cazul unor masuratori cu precizie medie sau redusa se vor utiliza repere de suprafata, avand baza coborata sub adancimea de inghet sau repere de referinta fixate pe constructii vechi, ale caror tasari se considera a fi stabilizate. Numarul reperelor de referina trebuie sa fie de cel putin trei, dispuse astfel incat sa acopere cat mai uniform zona inconjuratoare a constructei. Distanta maxima la care se amplaseaza reperele nu trebuie sa depaseasca 50-60 m fata de constructie. Pentru protejarea reperelor se vor efectua imprejmuiri vopsite in culori de constrast. Dupa montarea reperului, acestuia trebuie sa i se transmita cota de la cele mai apropiate puncte ale retelei geodezice de stat sau locale.

Pe parcursul masurarii deplasarilor verticale trebuie controlata stabilitatea reperelor de referinta la fiecare ciclu de observatie si prin citiri incrucisate sau raportate la repere din reteaua geodezica. b) Marcile de tasare (repere mobile) Marcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alcatuiesc si se fixeaza in elementele de constructie, astfel incat sa fie asigurata conservarea lor in timp, pe intreaga durata a efectuarii observatiilor si sa permita efectuarea masuratorilor atat in timpul executiei, cat si in timpul exploatarii constructiilor. Marcile de tasare se pot amplasa la partea inferiora a constructiei, atat de-a lungul perimetrului, cat si in interior, dar in mod obligatoriu fixarea marcilor de tasare se face in cazul de fata la colturile constructiei. Alcatuirea si dispunerea marcilor de tasare se stabilesc de catre unitatea care efectueaza masuratorile, tinand cont de precizia impusa masurarii, de particularitatile constructive (forma, dimensuuni, rigiditate) ale constructiei, de tasarea estimata si de neuniformitatea acesteia, de conditiile geotehnice, geologice si hidrogeologice ale amplasamentului, de particularitatile de exploatare ale constructiei, de asigurarea celor mai favorabile conditii de efectuare a observatiilor, cu metoda de nivelinent aleasa. Se recomanda ca montarea marcilor in elementele de rezistenta din interiorul constructiei sa se faca numai in cazul in care nu se pot monta pe perimetrul exterior. Marcile de tasare se vor amplasa astfel incat sa nu fie deteriorate sau acoperite de finisajele care se vor executa ulterior. Montarea marcilor se va face imediat dupa executarea fundatiilor sau dupa ce constructia a depasit nivelul terenului cu 0,5-1 m. La constructiile date in exploatare la care apare necesitatea urmaririi tasarilor, amplasarea marcilor precum si masuraea tasarilor se vor face prin grija organului tehnic al titularului investitiei. Formele, dimensiunile si modul de incastrare al marcilor de tasare se pot realiza in functie de tipul si importanta constructiei. La constructiile metalice, marca va fi fixata prin puncte de sudura. De asemenea, se va tine seama ca locul de

amplasare a marcior sa dea posibilitatea asezarii mirei in pozitie verticala (asezarea mirei sa nu fie impiedicata de cornise, balcoane etc.). La alegerea formei si alcatuirii constructive ale marcilor de tasare se vor respecta si prevederile STAS 10493-91. In activitatea de urmarire a comportarii constructiilor, atat in faza de executie cat si in cea de exploatare, beneficiarul de investitie, proiectantul si executantul pot utiliza si alte tipuri de marci de tasare decat cele prezentate in normativ, in functie de conditiile concrete din amplasamentul constructiilor, de natura si de importanta acestora, care sa asigure o precizie corespunzatoare. 3. Efectuarea masuratorilor. a) Masurarea deformatiior. Urmarirea deformatiilor unei constructii, datorate deformatiilor terenului de fundare, prin metode topografice consta in masurarea modificarilor cotelor unor puncte izolate, materializate prin marci de tasare fixate de constructie, prin raportarea la repere de refeitta din reteaua geodezica. In timpul exploatarii, masuratorile se fac in corelare cu modul de realizare a incarcarii utile, specifice fiecarei constructii (silozuri, castede de apa, magazii etc.), pana la atingerea incarcarii de regim. In continuare, masuratorile se fac da intervale, astfel incat sa se poata stabili evolutia in timp a tasarilor, si continua pana la indeplinirea conditiei de amortizare a deformatiior stabilite de proiectant. Nivelmentul initial, pentru cotarea reperelor de referinta, trebuie executat cu atentie, in conditii atmosferice favorabile, in sens direct si invers, sau cu doua orizonturi. Acest nivelment este deosebit de important, deoarece erorile cotelor reperelor de care, ulterior, se vor lega toate observatiile efectuate asupra marcilor, denatureaza in mod sistematic valoarea tasarilor inregistrate. Intervalele de timp prestabilite pentru efectuarea masuratorilor pe pacursul exploatarii pot fi modificate, in cazurile in care intervin actiuni care influenteaza evolutia tasarilor, ca de exemplu: variatia importanta a nivelului apei subterane, aplicarea unei incarcari in imediata vecinatate a constructiilor, baterea de piloti sau

alte surse de vibratii in apropiere, socuri seismice, etc. (aporximativ, intervalele 3luni in primul an 6 lunii al doilea an si apoi din an in an, pana la atenuarea deformatiior). Toate acestea vor fi consemnate in caietul de sarcini. Precizia necesara masurarii deplasarilor verticale si orizontale se stabileste in functie de valoarea estimata a deformatiei, precizata in proiect. In functie de importanta constructiei si de particularitatile alcatuirii constructive si ale conditiilor de exploatare, proiectantul poate stabili eroarea admisibila de masurare si cerintele corespunzatoare privind precizia, pe baza altor tipuri de deplasari sau deformatii estimate (tasari relative, incovoieri relative, inclinari etc.), precipitatii abundente, precum si in cazul inmuierii terenudui de fundare la constructii fundate pe pamanturi sensibile la umezire sau la apaitia de fisuri.Precizia masurarii deplasarilor verticale si orizontale este consemnata in tabelul 1. In lipsa datelor privind valorile estimate ale deplasarilor, clasa conventionala de precizie se poate determina dupa cum urmeaza: -I constructii din clasa I de importanta, stabilita conform STAS 10100/075, constructii aflate in exploatare de peste 50 de ani, constructii fundate pe terenuri compresibile; -II constructii fundate pe terenuri bune si de fundare, definite conform STAS 3300/2-85, cu exceptia terenurilor stancoase si semi-stancoase; -III constructii fundate pe terenuri dificile; -IV constructii de pamant.

b)

Metode pentru masurarea deplasarilor verticale.

Deplasarile verticale ale terenului de fundare urmeaza a fi masurate cu una din urmatoaerele metode sau cu o combinatie intre acestea: nivelment geometric;

nivelment trigonometric; nivelment hidrostatic; metoda cu laser; fotogrametrie.

Nivelmentul geometric reprezinta metoda de baza pentru masurarea deplasarilor verticale ale constructiilor. Sunt cunoscute metoda nivelmentului geometric de mijloc, in circuit inchis, metoda retelelor constranse, pe reperele fixe ale retelei de referinta si nivelment geometric de inalta precizie. In functie de marimea si importanta constructiei, operatiile de prelucrarea datelor se executa prin metode semiriguroase sau riguroase. Astfel, s-au elaborat algoritmi de calcul, inclusiv de calcul direct al deformatiilor pe verticala, in functie de variatiile diferentelor de nivel masurate in fiecare ciclu pe teren. c) Metode pentru masurarea deplasarilor orizontale

Deplasarile orizontale ale fundatiilor cladirilor si constructiior se masoara cu una din urmatoarele metode sau cu o combinatie a acestora. Metoda nivelnentului hidrostatic se foloseste atunci cand sunt de masurat puncte in interiorul cladirii, spre care viza este impiedicata. In functie de clasele de precizie ale masuratorilor, diferitele metode se folosesc dupa cum urmeaza: Metoda vizelor incrucisate; Metoda vizelor independente; Triangulatia; Fotogrametria Stereofotogrametria Metoda triangulaiei Pentru aceast metod semnalele de baz A i B sunt amplasate n sol stabil la o distan destul de mare de la obiectul de observaie, iar pe construcie, de pild pe

baraj, se instaleaz pilonii de observaie I. II, III i periodic (n cicluri) prin metoda triangulaiei se determin coordonatele lor. n acest scop se determin cu o precizie foarte nalt, de exemplu cu telemetrul electrooptic, lungimea bazei AB i se msoar unghiurile tuturor triunghiurilor. n urma prelucrrii datelor pentru fiecare ciclu se capt coordonatele punctelor studiate, de exzemplu: Punctul 0 I II Ciclul . .X1 Y1 XI1, Y11, XII1, YII 1. Metoda fotogrametriei si stereofotogrametriei Metodele fetogrametriei terestre i ale stereofoto- grametriei pot fi folosite cu succes pentru msurarea deformaiiler construciilor. Avantajul lor fa de alte metode const n aceea c ele fixeaz cu destul precizie deformaiile constante i cele temporare (n dou-trei coordonate) care au loc sub aciunea solicitrilor statice i dinamice, i pot fi aplicate n diferite scopuri tehnice-inginereti (construcii de locuine, construcii industrial i hidrotehnice, ncercri la poduri, antiere navale, studierea alunecrilor etc). Fotografierea mrcilor de deformaii se face cu ajutorul fototeodolitului n orice anotimp al anului i ntr-un timp foarte scurt. Prelucrarea ulterioar de cabinet a fotogramelor se face la etereo-comparator n timpul convenit de executant. n afar de aceasta, fotogramele obinute ale obiectului fotografiat cu mrcile de deformaie constituie un document care fixeaz n mod obiectiv poziia construciei n spaiu la data fotografierii. Cu toate acestea, metodele fotogrametrice i stereofotogrametrice trebuie aplicate numai n acele cazuri cnd acest lucru este indicat din punct de vedere economic. Metoda fotogrametric de msurare a mrimilor deplasrilor se aplic la determinarea deplasrilor unui numr mare de mrci de deformaie. Ea se bazeaz pe folosirea fotogramelor obiectelor,cptate n ciclul de observaie zero i ciclul curent. Dup aceste fotograme se determin schimbrile coordonatelor punctelor identice pentru diferite cicluri. Pentru ridicri sunt folosite fototeodolitele sau aparatele metrice, deoarece ele sunt nzestrate cu nivele pentru instalarea planului de ridicare sub un unghi dat fa de orizont i cu dispozitiv de orientare, asemenea teodolitului, pentru instalarea axei optice a aparatului de fotografiat n direcia dat. Cea mai simpl pentru prelucrarea datelor, universal i exact, e considerat metoda de determinare a deplasrilor, dup

fotogramele paralele planului principal al construciei. Fotogramele aparte dau posibilitatea de a determina mrimea deplasrilor punctelor construciei n planul parallel fotogramei, iar perechea de fotograme stereo, ridicate de pe baza B, paralel planului construciei, n trei planuri reciproc perpendiculare.

Schema determinrii deplasrilor prin metoda fotogrametric

Pe fig de mai sus este artat fotograma din stnga (Ss) i din dreapta (Sd) a staiilor de fotografiere, amplasate paralel faadei cldirii, pe care snt fixate mrcile de deformaie 1, 2, 3,..., i. n afara zonei de deformaie sunt fixate punctele de control K1, K2,K3, K4. Axa X a sistemului de coordonate fotogrametrice este suprapus cu linia bazei B (Ss, Sd)), vizele principale OSSS i QdSd a fotogramelor din dreapta i stnga sunt perpendiculare pe liniile bazei. n acest caz coordonatele punctelor construciei se determin dup formulele: X = Bx /p Y = Bf /p Z = Bz /p Deplasrile mrcilor de deformaie X, Y, Z se calculeaz ca i n cazul efecturii observaiilor prin metodele geodezice.Mrimile X, Y, Z vor fi deplasri adevrate ale punctelor obiectului, dac locul de amplasare a camerei de fotografiat i elementele de orientare ale fotogramei pentru fiecare ridicare urmtoare vor rmne neschimbate, i poate fi realizat prin instalarea camerei de fotografiat pe stative sau tumbe staionare, care asigur instalarea exact a camerei n unul i acelai punct i orientarea minuioas cu ajutorul nivelelor i instalaiilor de orientare.

d)

Metode pentru masurarea rotirilor

Rotirea fundatiilor (sau constructii in ansamblu) se masoara cu una din urmatoarele metode sau cu o combinatie a acestora: metoda proiectiilor; metoda coordonatelor; masurarea unghiurilor sau directiilor;

metode mecanice de masurare cu folosirea clinometrelor, nivelelor drepte si inverse. e) Msurarea rosturilor de dilataie i a fisurilor Pentru determinarea deplasrilor relative ale diverselor pri componente ale unei construcii separate prin rosturile de dilatatie i tasare se pot aplica urmtoarele metode. - Metoda observaiilor prin msurarea fisurilor Pentru msurarea deplasrilor prin aceast metod, pe construcia urmrit, se aplic aparate de msurare a fisurilor de diferite construcii. Dintre ele, n ultimul timp, rspndirea cea mai mare a obinut-o aparatul de msurare a fisurilor de tripl observaie (construcie sovietic) .Acest aparat este alctuit din trei mrci de font fixate pe suprafaa tronsoanelor nvecinate, pe ambele pri ale rostului. Aezarea mrcilor se face cu ajutorul unui ablon, n vrfurile unui triunghi echilateral cu laturile de 200 - 600 mm. n acest caz nclinarea n direcie vertical i orizontal poate fi pin la 5 - l0 mm. Fiecare marc este alctuit din cpcel, capulcu orificiul i corpul. Msurarea distanelor ntre orificiile din capetele mrcilor se face cu un dispozitiv de msurare mobil, ubler pentru fisuri format din mira adus n poziie orizontal cu ajutorul nivelei cilindrice i dou ace, unul de sprijin i al doilea mobil avnd i un capt cu diviziuni micrometrice. - Metoda corzii plutitoare Esena acestei metode const n urmtoarele:

n punctele galeriei inferioare a barajului, la aceiai nlime (pn la 2 m de la pardoseal) pe ambele pri ale rostului de tasare ntre ploturi se fixeaz mrcile n forma unor console . Pe fiecare consol se aeaz o cuv de dimensiunile 25 x 12x 12 cm umplut cu ap pn la 10 cm. Constana aezrii cuvei pe consel se asigur prin contactul mecanic al adnciturii n form de V al cuvei cu suportul cilindric , fixat rigid de consol i prin urubul de calare pentru aducerea cuvei n poziie orizontal. n cuv plutete liber plutitorul cu greutatea de 400 gr i cu o furc pe care se aeaz o srm de oel (coard) cu diametrul de 0,8 - 1 mm. Srma se ntinde cu o greutate pn la 60 kg (la o lungime a aliniamentului de 600 m). Datorit acestei construcii srma ntins ntre capetele aliniamentului (n galleria barajului) plutete liber pe plutitor i sub aciunea tensiunii se aeaz rectiliniu, deplasndu-se n plan orizontal. Poziia marginii longitudinale a cuvei fa de srm se determin cu ajutorul sgeii de contact deplasat mpreun cu cursorul n lungul riglei de msurare . Cursorul cu vermierul, pentru contactul precis al sgeii cu coard, are urub de fixare i urub micrometric. Precizia vermierului este de 0,l mm. Observaia asupra deplasrilor relative ale unor pri din construcie se execut n felul urmtor: Se fixeaz srma cu un capt de crlig i cellalt se trece peste partea respectiv de construcie pstrnd tensiunea constant i se las s se liniteasc. Apoi observatorul efectueaz citirile pe vermierele riglelor gradate de la toate cuvele. n continuare, coarda se deplaseaz cu 2-3 cm n direcie transversal i programul de observaii se repet. Se fac astfel 3-4serii.Diferena maxim ntre abaterile reduse la poziia iniial a corzii nu depete practic 0,3 mm. f) Msurarea nclinrilor i deplasrilor orizontale aleconstruciilor cu ajutorul firelor i vizelor verticale 4. Inregistrarea, prelucrarea si interpretarea observatiilor. Valorile masurate ale cotelor reperelor de referina si ale marcilor de tasare se inregistreaza in caietul de nivelment. Prelucrarea analitica a rezultatelor dupa fiecare ciclu de observatii cuprinde: verificarea carnetelor de teren, verificarea stabilitatii reperelor de referinta, calculul deplasarilor marcior de tasare, stabilirea preciziei masuratorilor

intreprinse, inclusiv compararea erorilor inregistrate cu cele admisibile, pentru clasa conventionala de precizie impusa. Datele privind tasarile marcior se trec intr-un formular Fisa de masurare a tasarilor. Prelucrarea grafica a rezultatelor masuratorilor surprinde construirea pentru fiecare marca de tasare si reper de referinta a unei diagrame de evolutie in timp a tasarii, in corelare cu evolutia in timp a incarcarii transmise terenului de catre constructie. Se consemneaza totodata de catre executant si alte date necesare pentru prelucrarea si interpretarea ulterioara a rezultatelor, ca de exemplu: dispozitia in plan a costructiei cu amplasarea reperelor de referinta si a marcilor de tasare, date asupra stadiului fizic atins de lucrare (numarul de nivele, cota cofrajului glisant etc.). Fisa se completeaza dupe fiecare masuratoare pentru determinarea valorilor tasarilor, in baza datelor din carnetele de observatii de teren. Fisa cuprinde si schita reperelor si marcilor. Pe baza tasarilor marcilor individuale se calculeaza tasarea medie a constructiei, a carei evolutie in timp se poate reprezenta in acelasi tip de formular. In cazul in care s-au efectuat citiri asupra unor marci de tasare plasate atat pe conturul constructiei cat si in interior, se pot construii curbe de egala tasare din fiecare ciclu de observatii. Rezultatele masuratorilor de tasare se transmit, dupa fiecare ciclu de observatii, proiectantului care pe baza interpretarii lor avizeaza asupra mentinerii, modificarii sau sistarii programului de observatii. 5. Dosarul deplasarilor constructiilor In baza rezultatelor masuratorilor tasarilor, proiectantul intocmeste, in colaborare cu unitatea care a intreprins masurarile pentru fiecare obiect de constructie aflat sub urmarire, in raport tehnic asupra tasarii constructiilor. Pe masura desfasurarii masuratorilor, beneficiarul va atasa la dosar fisele de masuratori ale tasarilor, diagramele cu variatia in timp a incarcarii si miscarii

constructiei, fisele sintetice etc. In cazul aparitiei unor fisuri sau crapaturi ce pot fi atribuite deformatiei terenului de fundare, beneficiarul va atasa la dosar procese verbale de constatare a degradarilor, data aparitiei fisurilor si crapaturilor, forma si deschiderea lor, schite si eventual fotografii, cat si evolutia lor in timp (datele masuratorilor privind deschiderea si lungimea lor etc.). Dosarul deplasarilor constructiei se va pastra de catre beneficiar pe toata durata existentei constructiei, pentru a fi folosit atunci cand este cazul la expertizarea starii constructiei. INREGISTRARE A DATELOR

In conformitate cu repartizarea teritoriala comunicata de beneficiar si in ideea optimizarii activitatii de urmanire a comportarii constructiilor au rezultat urmatoarele: responsabilul cu urmarirea va fi numit prin decizie interna de catre conducerea firmei si va fi subordonat Responsabilului cu cartea tehnica a constructiior. Responsabilul se recomanda a fi atestat de catre Inspectoratul de Stat in Constructii conform instructiunilor de autorizare. ATRIBUTIILE EXECUTANTILOR URMARII IN EXPLOATARE 1. Cunoasterea in detaliu a instructiunilor si prevederilor prezentului Ghid 2. Efectuarea verificarilor inscrise in fise de de observare in conformitate cu graficul de urmarire si transmiterea raportului responsabilului de zona 3. Controlul starii tehnice a constructiilor dupa evenimente deosebite ( incendiu, cutremur, inundatie, ploaie torentiala, cadere masiva de zapada, alunecari de teren )in scopul punerii in evidenta a acelor elemente care prezinta pericol de mare risc pentru rezistenta si stabilitatea constructiei 4. In cazul depistarii unor avarii sau degradari vor atentiona personalul de expdoatare ca este interzisa ascunderea, acoperirea sau mascarea efectedor unor avarii aparute si vor raporta in conformitate cu procedura de transmitere a datelor pentru luarea de decizii.

5. Intocmesc rapoante lunare privind realizarea urmaririi curente si propun masuri pentru mentinerea gradului de functionalitate si siguranta. ATRIBUTIILE RESPONSABILILOR CU URMARIREA PE ZONE 1. Participa la avizarea proiectului de urmarire speciala (unde este cazul) 2. Sa cunoasca in detaliu prevederile Ghidului si instructiunilor de urmarire curenta 3. Sa cunoasca caracteristicile general ale constructiei, structura de rezistenta, conditiile de fundare, materialele folosite 4. Sa cunoasca obiectivele urmaririi curente si urmaririi speciale 5. Sa cunoasca aparatura de masurare si control, metodele de masurare , detaliile de montaj pentru fiecare aparat si punct de masurare 6. Sa cunoasca modul de inregistrare si arhivare a datelor 7. Sa cunoasca modul de masurare si prelucrare primara si compararea cu valorile de control 8. Primesc lunar fisele de observare si intocmesc raportul lunar 9. Completeaza si transmit Jurnalul evenimentelor responsabiului cu Cartea Tehnica a Constructiei 10. Primesc rapoartele lunare ale executantior si intocmesc Raportul trimestrial privind realizarea urmaririi comportamentului constructiilor 11.Transmit rapoartele trimestriale responsabiului cu Cartea tehnica a constructiei 12. Organizeaza si coordoneaza activitatea executantilor urmaririi

13. Instiinteaza compartimentul de asistenta tehnica in cazul aparitiei unor fenomene care afecteaza cerintele A si B si iau act de informarile transmise de asistenta tehnica

ATRIBUTIILE RESPONSABILULUI CU CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI 1.Raspunde de activitatea de urmarire a comportarii in timp sub toate aspectele 2.Are in pastrare cartile tehnice ale constructiilor pe care trebuie sa le completeze la zi si pe care trebuie sa le prezinte organelor de control din partea statului sau interne 3.Comanda proiectul de urmarire speciale 4.Comanda expertize tehnice la constructiile cu durata de seviciu depasita, carora li se schimba destinatia sau la care s-au constatat deficiente majore in timpul exploatarii 5.Cunoaste in detaliu continutul prezentului Ghid 6.Primeste de la responsabilii de ansambluri Jurnalurile Evenimentelor si le arhiveaza in Cartea Tehnica a Constructiei 7.Nominalizeaza persoanele care vor fi autorizate de catre ISC pentru urmarirea speciala 8. Intocmeste raportul anual privind activitatea de urmarire in timp a constructiior 9.Asigura impreuna cu compartimentul de Asistenta Tehnica luarea de masuri de interventii provizorii stabilite de proiectant 1. Modul de inregistrare si pastrare a datelor

Inregistrarea datelor privind urmarirea curenta va fi efectuata in Juranalul evenimentelor si Fisele de observare. Persoana desemnata cu executia urmaririi va completa fisele de observare tinand cont de prevederile prezentului Ghid. Constatarile inscrise in activitatea de urmarire vor fi analizate cu coordonatorul activitatii, care isi insuseste raportarea si procedeaza conform atributiilor sale.

Documentele amintite mai sus, intocmite, semnate si verificate, devin acte oficiale ale companiei, care se arhiveaza la Cartea Tehnica a Constructiei. Pastrarea, completarea si gestionarea fiselor de observare si a jurnalelor intra in atributiile responsabiului cu Cartea Tehnica, care sunt obligati sa prezinte situatia arhivei si a oricarui alt document persoanelor din firma, mandatate precum si reprezentantior institutiilor statului care solicita verificarea respectivelor documente. 2. Modul de prelucrare primara A. Calificativul necorespunzator referitor la starile ce caracterizeaza Cerinta A, Rezistenta si stabilitate, vor avea ca efect una din urmatoarele decizii: I. Ordonarea unei noi activitati de constatare cu privire la constructia repectiva (ce va fi, de asemenea, consemnata in Jurnatul evenimentelor) poate avea ca efect: confirmarea primelor concluzii; neconfirmarea primelor concluzii, ca rezultat al unor erori de interpretare, neglijente etc. II. Ordonarea unei anchete minutioase asupra tuturor acelor elemente ce ar putea fi influentate de starea calificata in speta. La ancheta respectiva se recomanda sa participe si un reprezentant din cadrul compartimentului de asistenta tehnica. In urma acestei anchete se va intocmi un raport care va contine cel putin: cauzele care au produs fenomenul; efectele pe care le-a produs fenomenul; modul de solutionare a problemei aparute; termenul de remediere; dupa caz, angajarea proiectantului care a realizat constructia pentru

adoptarea unei solutii autorizate; modul in care se va avea in vedere eliminarea repetarii fenomenului; dupa caz, extinderea urmaririi in mod special a fenomenulu respectiv si alte constructii identice sau asemanatoare declansarea urmaririi speciale la recomandarea proiectantului expertului, care va intocmi de asemenea si documentatia acestei activitati conform legii; modul de receptionare a activitatii de remediere, reparatie, modificare; desemnarea comisiei de receptionare din care va face parte obligatoriu responsabiul cu urmarirea curenta, precum si responsabiul cu reparatiile, remediile asupra constructiei. III. In cazul in care evenimentele oimpun, se procedeaza Ia dezafectarea de urgenta a zonei, astfel: punerea in siguranta a persoanelor expuse; punerea in siguranta a personalului; punerea in siguranta a aparatelor; anuntarea imediata a conducerii companiei.

B. Calificativul necorespunzator referitor la starile ce caracterizeaza cerinta B, Siguranta in exploatare, va avea ca efect una din urmatoarele decizii: I. Ordonarea de catre responsabilul cu urmarirea comportarii in timp a unei noi activitati de constatare cu privire la constructia respectiva, ce va fi, de asemenea, consemnata in caiet. Rezultatul acesteia poate avea ca efect:

 confirmarea primelor concluzii; neconfirmarea primelor concluzii ca rezultat al unor erori de interpretare, neglijente etc. II. Ordonarea unei anchete ce va stabili: cauzele care au produs fenomenul; modul de solutionare a problemei aparute; termenul de remediere, reparare etc.; modul de receptionare al lucrarilor de remediere, reparatii etc.

JURNALUL EVENIMENTELOR
Nr. Crt evenimentului evenimentului . Prezentarea evenimentului si a efectelor sale asupra constructiei, cu trimiteri la actele din documentatia de baza Categoria Numele, prenumele si unitatea persoanei care inscrie evenimentul si semnatura sa 4 5 Semnatura resposabilului cu cartea tehnica a constructiei

Data 1

OBSERVATII VIZUALE