Memoriu Arhitectura + Rezistenta

DOCUMENTATIE
PROIECT TEHNIC si DETALII DE EXECUTIE

DENUMIRE PROIECT: BENEFICIAR: PR.NR.
1223
MODERNIZARE SI
DIVERSIFICARE ACTIVITATE
SC HIDROTEC LINE SRL
Scop: EXTINDERE SI
MODERNIZARE CLADIRE,
SCHIMBARE DESTINATIE DIN
SPATIU DE LOCUIT IN
SEDIU FIRMA
Amplasament loc. Busteni, str. Panduri, nr. 26B
jud. Prahova
SC. HIDROTEC LINE SRL
BUCURESTI
Reprezentata prin
SOLCANU MIHAIL
Bucuresti,
Sos. N.Titulescu nr.39-49,
Bl.12, ap. 14

Exemplar Nr.
1

FAZA: P.T+D.E. DATA: 07.2013

Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223

pagina 2
DATE GENERALE
DENUMIRE PROIECT
MODERNIZARE SI DIVERSIFICARE ACTIVITATE
SC HIDROTEC LINE SRL.
Scop:
EXTINDERE SI MODERNIZARE CLADIRE, SCHIMBARE
DESTINATIE DIN SPATIU DE LOCUIT IN SEDIU FIRMA

FAZA: P.T. + D.E.

BENEFICIAR S.C. HIDROTEC LINE SRL BUCURESTI
sos. N. Titulescu, nr. 39-49, Bl. 12, sc. A, et. 3, ap. 14
Reprezentata prin SOLCANU MIHAIL

AMPLASAMENT: Loc. BUSTENI , nr. 26B
Jud. Prahova

||0cC1^|1 Uc|c|^| : S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L. Deva

3c| 0c ||0cC1 : arh. DUMITRIU CORNEL ___________________________________

COLECTIV DE PROIECTARE

ARHITECTURA arh. DUMITRIU CORNEL _______________________________

REZISTENTA ing. MUREAN ERNEST ________________________________

Ing. Bulgaria Dan Florin ________________________________

PROIECTELE DE SPECIALITATE: - INSTALATII SANITARE
INSTALATII TERMICE INSTALATII ELECTRICE SUNT CUPRINSE IN
VOLUMUL 2 INSTALATII


pagina 3

BORDEROU

A. PIESE SCRISE
FOAIE DE CAPAT
BORDEROU
MEMORII TEHNICE ARHITECTURA + REZISTENTA
PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR PROIECTATE I N CURS DE
EXECUIE
PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL A CALITATII PE FAZE DE EXECUTIE SI
FAZE DETERMINANTE
URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE, INTERVENTIILE IN TIMP SI
POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR
CAIET DE SARCINI. REZISTENTA
CAIET DE SARCINI. ARHITECTURA
CERTIFICAT DE URBANISM
ACTE PROPRIETATE
AVIZE SI ACORDURI

B. PIESE DESENATE

ARHITECTURA
A-01 PLAN DE INCADRARE IN ZONA
A-02 PLAN DE SITUATIE 1:200
A-03 PLAN PARTER + PLAN DEMISOL - RELEVEU
A-04 PLAN INVELITOARE - RELEVEU
A-05 SECTIUNE E1-E1 si E2-E2 - RELEVEU
A-06 FATADE NORD, VEST, EST si SUD - RELEVEU

A-07 PLAN DEMISOL - PROIECTAT
A-08 PLAN PARTER - PROIECTAT
A-09 PLAN INVELITOARE - PROIECTAT
A-10 SECTIUNE S1 S1 - PROIECTAT
A-11 SECTIUNE S2 S2 si S3 S3 - PROIECTAT
A-12 FATADE NORD si VEST - PROIECTAT
A-13 FATADE EST si SUD - PROIECTAT


pagina 4

REZISTENTA

R-01 PLAN FUNDATII
R-02 DETALII FUNDATII -1
R-03 DETALII FUNDATII -2
R-04 PLAN ETAPE EXECUTIE SUBFUNDARE
R-05 TEHNOLOGIE EXECUTARE SUBFUNDARE
R-06 DETALII ROST
R-07 PLAN INTERVENTII STRUCTURALE DEMISOL
R-08 PLAN INTERVENTII STRUCTURALE PARTER
R-09 DETALII CAMASUIRE
R-10 PLAN CENTURI INFRASTRUCTURA
R-11 PLAN ARMARE PARDOSEALA SUBSOL
R-12 PLAN COFRAJ PARTER
R-13 PLAN ARMARE PARTER
R-14 PLAN CENTURI COTA +2.80
R-15 PLAN COFRAJ PLANSEU COTA +2.80
R-16 PLAN ARMARE COTA PLANSEU+2.80
R-17 PLAN COFRAJ STALPISORI
R-18 PLAN ARMARE STALPISORI
R-19 PLAN COFRAJ SI ARMARE GRINZI LONGITUDINALE GL1; GL2; GL3
R-20 PLAN COFRAJ SI ARMARE GRINZI TRANSVERSALE GT1; GT2; GT3
R-21 PLAN COFRAJ SI ARMARE SCARA EXTERIOARA I
R21.1 PLAN COFRAJ SI ARMARE GFE 1 SI CE 1
R-22 PLAN COFRAJ SI ARMARE SCARA EXTERIOARA II
R-23 PLAN SARPANTA SI SECTIUNI


pagina 5

MEMORIU JUSTIFICATIV ARHITECTURA

1. DATE GENERALE:

1.1 DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTITII:
Prezenta documentaie cuprinde piesele scrise i desenate, necesare la faza D.T.A.C. pentru
MODERNIZARE SI DIVERSIFICARE ACTIVITATE S.C. HIDROTEC LINE S.R.L.
In scopul EXTINDERE SI MODERNIZARE CLADIRE, SCHIMBARE DESTINATIE DIN
SPATIU DE LOCUIT IN SEDIU FIRMA, loc.BUSTENI, Str. Panduri, Nr. 26B, jud. Prahova.

DESTINATIA
Beneficiarul are ca obiect de activitate al SC HIDROTEC LINE SRL, lucrari de constructii la
caile ferate de suprafata si subterane, si doreste dezvoltarea activitatii prin extinderea si
modernizarea cladirii actuale. Principala activitate ce se va desfasura in constructia proiectata
este de realizare a unor subansambluri semifabricate pe standuri de confectionare (dispozitive de
acoperire a rosturilor de dilatatie, - parti si subansamble ale sistemelor de drenare si filtrare),
precum si testarea acestora in cadrul unui laborator CTC pentru verificarea calitatii materialelor.

1.2 ELABORATORUL PROIECTULUI:
Proiectantul lucrrilor este S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L.Deva.

1.3 BENEFICIAR:
Beneficiarul acestui proiect este S.C.HIDROTEC LINE S.R.L. reprezentata prin SOLCANU
MIHAIL, Bucuresti, Sos. N. Titulescu, nr.39-49, Bl.12/14.
Terenul si imobilul existent sunt in proprietatea S.C.HIDROTEC LINE S.R.L. , conform
Deciziei Asociatului Unic Nr.1/30.06.2010 a S.C.HIDROTEC LINE S.R.L., J40/11050/3010.1998,
CUI 1125726 si a Procesului de Predare-Primire, prin care D-nul Solcanu Mihail face majorarea
capitalului social prin aport in natura, in cuantum de 34.700 lei.

1.4 AMPLASAMENT:
Amplasamentul imobilului care se propune pentru modernizare, este situat n localitatea
Busteni, Str. Panduri, Nr.26B, jud.Prahova.
Vecintile imobilului, conform Planului de Situaie, sunt locuine particulare: - la Nord
Marinescu Petre, - la Vest strada Panduri, - la Est-Radu Monica Alice; iar la Sud este
proprietatea privata a lui Petroiu Ion.

1.5 FAZA:
Proiectul are nr. 1223 din luna iulie 2013, si este elaborat in faza D.T.A.C.
Pentru documentaie s-a obinut Certificat de Urbanism Nr.154 din 20.06.2013, eliberat de
Primria Orasului Busteni, judeul Prahova.


pagina 6
1.6 REGIM JURIDIC:
Terenul este situat in intravilanul localitatii si anume in subzona de locuinte si functiuni
complementare conform prevederilor Regulamentului de Urbanism afferent P.U.G. aprobat.
Dreptul de administrare asupra terenului este dovedit cu proces-verbal de predare- primire,
incheiat in data de 02.07.2010.

1.7 REGIM ECONOMIC:
Folosina actual : Curti constructii.
Destinaia : Zona de locuinte si functiuni complementare

1.8 REGIM TEHNIC:
Suprafata terenului 204mp. P.O.T. max 40%, C.U.T. 1.4. Regimul de inaltime al zonei
este P+2E+M.
Lucrarile propuse se vor executa cu respectarea prevederilor Codului Civil, Normelor
sanitare, P.S.I. si de protectia mediului. Volumetria si expresivitatea arhitecturala vor fi adecvate
functiunii si zonei de amplasare. Se vor avea in vedere precizarile din Anexele 3, 4, 5, 6 la
Regulamentul General de Urbanism (HGR 925/1995, republicata cu modificarile si completarile
ulterioare) referitor la orientarea cladirilor fata de punctele cardinal, asigurarea acceselor
carosabile, amenajarea parcajelor si a spatiilor verzi in cadrul incintei.

2. DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI:

2.1 SITUATIA EXISTENTA

Conform Planului de situaie anexat, imobilul ce face obiectul proiectului de fata, a fost
desprins spre vinzare dintr-o casa veche, cu un regim de inaltime: D+P. Vecinatatea cu vechiul
proprietar este la jumatatea zidurilor comune.
Constructia cuprinde la demisol, spre strada, o pivni cu intrare din curte.
Parterul construciei existente, are cota +0,00 situata la 0,95 m peste cota terenului
existent in dreptul peretelui dinspre strada. Intrarea se face pe latura stinga, spre cele 3 incaperi
ale locuinei (fara baie).
Locuina are o structura de rezisten total neadecvata, realizata in diferite etape de
constructie si cu materiale diferite (caramida + paianta + blocuri din beton); - pe fundaii din beton
subdimensionate si insuficient de adinci; - planeu din grinzi de lemn peste demisol si peste
parter; - acoperi tip sarpanta din lemn si nvelitoare din tabla faltuita.

Suprafata construit existent este de 56,00 mp.
Suprafata desfasurata existent este de 73,20 mp.


pagina 7

2.2 SITUATIA PROIECTATA

Prin prezenta documentaie se propune modernizarea si dezvoltarea activitatii
S.C. HIDROTEC LINE S.R.L prin extinderea si modernizarea cladirii actuale, unde societatea va
avea sediul social.

Extinderea se face cu un corp spre strada cu un regim de inaltime D+P si dimensiunile in
plan de 6,10 m x 4,65 m. La demisolul extinderii exista legatura spre demisolul existent, iar
intrarea se va face de pe platforma carosabila propusa la intrarea in curte, la cota 2.80.
Modernizarea parterului const n urmtoarele:
- se desfac zidurile dintre camere, acestea fiind si foarte slabe si degradate, rezultand o
incapere larga necesara desfasurarii activitatii de productie.
- se creaza o incapere de baie cu dus si o incapere pentru wc, ambele dotate
corespunzator;
- au fost prevazute doua intrari; - una dinspre strada, prin biroul din corpul extinderii, cu
scari de acces de pe platforma auto din curte, de la cota 2.80; - iar cealalta de pe vechea
intrare din curte pe latura nordica a cladirii. La aceasta intrare au acces si persoanele cu
handicap prin intermediul unui elevator rabatabil montat pe balustrada scarilor de acces de pe
fatada nordica.
Prin noua solutie s-a prevazut un zid nou despartitor spre vecinatatea rezultata din
vanzare, zidul vechi ramanand vecinului, iar constructia proiectata va avea un zid nou separat
care se inalta si pe toata inaltimea sarpantei vechi, vecine, facand astfel separarea podurilor. Prin
crearea acestui zid nou se micsoreaza si suprafata construita existenta.
Podul rezultat este necesar la depozitarea materialelor neinflamabile si neexplozive.
Din punct de vedere structural, solutiile sunt:
- Fundatii continue sub ziduri cu subfundari la constructia veche care nu are fundatiile
corespunzatoare;
- Pereti din zidarie de caramida cu goluri verticale de 30 cm grosime si samburi din beton
armat;
- Plansee din beton armat de 12 cm grosime, termoizolate in zona podului;
- Sarpanta din lemn ecarisat de rasinoase si invelitoare de tabla faltuita.
- Compartimentari nestructurale la incaperile de baie, cu perei uori din gips-carton.

Suprafata construit proiectata este de 82,00 mp.
Suprafata demisolului proiectata este de 46,00 mp
Suprafata desfasurata proiectata este de 128,00 mp.

2.3 FUNCTIUNI

Prin funciunile propuse si cele existente modernizate se urmrete satisfacerea fluxurilor
tehnologice cerute de beneficiar, si marirea gradului de confort.
La demisol sunt dou ncperi-pivni, cu ventilaie direct spre exterior; in prima
incapere se va instala centrala termica, iar a doua va fi pe post de depozit de materiale fara
pericol de incendiu sau explozie.

La parter:
In corpul nou de cladire este amnplasata intrarea principala, si biroul.
In corpul vechi, este legatura dintre birou si spatiul de productie, pe langa grupurile
sanitare, cu camera de dus si camera wc. Spatiul de productie are legatura directa spre curte,
asigurand totodata si o a doua evacuare din cladire.

pagina 8
Podul va fi deasemenea pe post de depozit de materiale fara pericol de incendiu sau
explozie, cu ventilaie direct prin ferestre tip Velux.
Accesul auto si pietonal in curte se face din strada Panduri pe latura vestica prin
intermediul platformei creata in dreptul portii existente, cu un gabarit de 3 m.

2.4 FINISAJE

Finisajele exterioare utilizate urmresc obinerea unei expresii arhitecturale cu o linie
modern.
ntreaga cldire se va izola termic (la pereti), cu plci de polistiren de 10 cm grosime. Se
vor folosi tencuieli structurale moderne colorate in masa, culoare bej deschis i bej nchis.
Delimitarea suprafeelor se va executa cu nuturi verticale i orizontale de 1 x 1 cm,
conform planelor anexate.
Tmplria este din profile PVC, cu geam termopan, de culoare stejar inchis.
Pentru luminarea i ventilarea corect a spaiilor de la pod, s-au propus i ferestre
integrate in acoperis, tip Velux, amplasate conform planului de nvelitoare.
Pantele arpantei sunt de 16,10 grade, si 80,30 grade la streasina.
Izolatia termica a parterului este executata in pod cu saltele de vata mineral rigida de
10cm grosime, dispuse in doua straturi incrucisate suprapuse, obtinandu-se in final o grosime de
20 cm a izolatiei, peste care va fi o sapa slab armata.
Finisajele interioare sunt la pereti cu tencuieli si zugraveli lavabile, la peretii bailor cu
placaje din faianta. La pardoseli se folosesc parchetul si gresia antiderapanta. Tavanele vor fi cu
beton aparent la demisol si cu placaje de gips carton la parter.
nvelitoarea va fi din tabla faltuita de culoare caramizie.
Paziile, streainile sunt din lemn si se vor baitui si lacui.
Jgheaburile, burlanele vor fi din tabl prevopsita de culoare caramizie.
Soclurile sunt din similipiatra impartite in asize.
Trotuarele si treptele exterioare sunt prevazute din placaje antiderapante din piatra
naturala si cu inclinatii minime pentru a evita alunecarile. Treptele exterioare sunt prevazute cu
balustrazi.

2.5 UTILITATI

Alimentarea cu energie electric a extinderii, este rezolvat prin racord la tabloul electric
general existent.
Alimentarea cu ap este asigurat din reteaua existenta, prin efectuarea de modificri si
extinderi de trasee.
Canalizarea apelor menajere este rezolvat prin racordarea la reteaua existenta in cladire.
Sursa de producere a agentului termic necesar nclzirii spaiilor i producerii apei calde
se va realiza prin central termic proprie pe peleti (lemn).
Colectarea deeurilor menajere se va face n containere etane corespunztoare,
conforme cu contractul pentru servicii i prestaii de gospodrie comunal ncheiat de beneficiar.

2.6 BRANSAMENTE

Bransamentele sunt existente.


pagina 9

2.7 PROTECTIA MEDIULUI

Pentru lucrarea propus nu exist condiii speciale de instituire a unui regim de zon
protejat i nici condiionri impuse. Ca urmare, nu se impun prevederi pentru monitorizarea
mediului.
Schimbarea locuinei existente in sediul firmei si spatii productive, nu pune probleme de
reabilitare ecologic i nu ridic probleme din punct de vedere al polurii mediului.
La lucrrile propuse, in timpul santierului se vor respecta regulile specifice protectiei
mediului .
Activitatile ce se vor desfasura au urmatoarele caracteristici:
- Nu vor polua aerul, solul, si nu vor exista radiatii;
- Nu vor polua sonor si nu vor exista vibratii;
- Nu polueaza asezarile umane si alte obiective de interes public;
- Nu vor genera deseuri sau alte efecte negative asupra mediului;
- Nu exista substante toxice sau explozive;
- Apele pluviale sunt dirijate spre guri de canalizare pentru ape meteorice.
Pentru protejarea mediului, spaiile verzi existente se vor pstra i se vor mbunti cu
gazon, flori, tufe i arbuti ornamentali.

2.8 MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR

Respectarea cerinelor eseniale de protecie la foc s-a facut prin msurile de aparare
impotriva incendiilor prevzute n faza de proiectare, execuie i exploatare, conform Legislatiei
in domeniul protectiei impotriva incendiilor in vigoare (Indicativ P118-99).
Constructia proiectata este sediu de firma cu spatii de miniproductie.

Cldirea se ncadreaz n:
Categoria de importan C - HGR 766 / 1997.
Gradul V de rezistenta la foc - art. 3.2.5 conf. P 118 / 1999
- 2 nivele suprapuse

Construcia propus, potrivit Categoriei si Clasei de importanta, conform Legii 10/1995,
- HGR 26 / 1994 si HGR 766 / 1997, se incadreaza astfel:

- Riscul de incendiu; functie de destinatie si de densitatea sarcinii termice este
considerat: Risc mediu.
- Clasa de importanta si de expunere la cutremur pentru cladiri este: Clasa III
- In functie de Combustibilitatea materialelor si elementelor de constructie se incadreaza
in: Clasa C0; - clasa de reactie la foc A1.
- Evacuarea fumului sau a gazelor fierbinti este asigurata la partea superioara a fiecarei
incaperi.
Accesul masinilor de interventie in caz de incendiu se face din strada Panduri, pe
latura vestica a imobilului.

2.9 CARACTERISTICILE PROIECTULUI

Categoria de importanta este C.

Clasa de importan - III.

Gradul de Rezistenta la foc - V.

pagina 10

INDICI URBANISTICI - SITUATIE EXISTENTA

Regimul de inaltime D+P.

Suprafata teren 204,00 mp.

Suprafata construit - locuinta existent (amprenta la sol) 56,00 mp.
Suprafata demisol existent 17,20 mp.

Suprafaa desfurat existenta 73,20 mp

Cota 0.00 existenta este la 95 cm pe frontonul existent spre strada.

Acoperis tip sarpanta:
nlimea la coam este de 7,10 m fata de cota terenului existent pe latura dinspre strada;
adica +6.15 m de la cota 0.00 a cladirii.
nlimea la streasina este de 3,75 m fata de cota terenului existent pe latura dinspre strada;
adica +2.80 m de la cota 0.00 a cladirii.

INDICI URBANISTICI - SITUATIE PROIECTATA

Regimul de inaltime ramane D+P.

Suprafata teren 204,00 mp.

Suprafata construit spatiu productiv (amprenta la sol) 82,00 mp.
din care corp existent consolidat 54 mp
extindere 28 mp
Suprafata demisol proiectat 46,00 mp.
din care demisol existent consolidat 18 mp
extindere 28 mp
Suprafaa desfurat totala proiectata 128,00 mp

Cota 0.00 ramane cea initiala pentru a putea avea acelasi punct de referinta asupra proiectului.

Acoperisul tip sarpanta proiectat are urmatoarele coordonate:
nlimea la coam ramane +6.15 m de la cota 0.00 a cladirii.
nlimea la streasina ramane +2.80 m de la cota 0.00 a cladirii.
Procentul de ocupare POT = 40 %

Coeficientul de utilizare a terenului CUT = 0,63

ntocmit,
Arh. Cornel Dumitriu


pagina 11
M E M O R I U J U S T I F I C A T I V
REZISTENTA

SITUATIA EXISTENTA:

- Din punct de vedere structural sistemul constructiv al ansamblului este format din trei solutii
distincte, astfel :
Primul tronson, identificat ca fiind zona beciului existent impreuna cu parterul
aferenta acesteia, este structura compusa dintr-o elevatie de beton simpluin
grosime de 35-40 cm, fundata la o adancime de 30 cm (cf. studiului geotehnic
intocmit). Peste elevatia de beton este executat un planseu din grinzi de lemn cu
tavan si pardoseala din cherestea de rasinoase. Zidurile sunt din zidarie de
caramida plina de 30 cm grosime.
Al doilea tronson (tronson de mijloc), este o zona executata din paianta cu grosimea
zidurilor de 20 cm, si adancime de fundare de 30 cm, fundatia fiind executata din
acelasi material.
Al treilea tronson (camera situata in estul constructiei), este o cladire cu structura
din blocuri de beton, grosimea zidurilor fiind de 25 cm. Ca fundatie, este folosit
acelasi material, respectiv blocuri de beton, fundata la aceasi adancime de 30 cm.
Nici una din solutiile constructive, nu este consolidata cu stalpisori sau centuri din
beton armat.
Acoperisul este alcatuit dintr-o sarpanta din lemn cu invelitoare din tabla vopsita
montata pe astereala din scandura de rasinoase. Elementele sarpantei sunt
subdimensionate raportate la incarcarea din zapada aferenta zonei geografice unde
este amplasata constructia.


pagina 12

- Ca stare tehnica a structurii se constata urmatoarele :
Fundatiile sunt total incorect executate, nerespectand adancimea de inghet a zonei,
care este de 1.10 m fata de CTN;
Toata structura de rezistenta, atat elevatia subsolului cat si a parterului, este brazdata
de multiple fisuri datorate tasarilor inegale care au aparut in urma ciclului de inghet-
dezghet a pamantului de la talpa fundatiei.
Lipseste cu desavarsire, hidroizolatia verticala a elevatiei subsolului.
Toata tencuiala este compromisa din cauza fisurilor structurale.

SITUATIA PROIECTATA :

CONSTRUCTIA EXISTENTA :

- In ceea ce priveste structura de rezistenta a constructiei existente, tinand cont de starea
tehnica a structurii si ca urmare a recomandarilor din expertiza tehnica, s-au adoptat
urmatoarele masuri si solutii tehnice structurale:
1. Se demoleaza intregul acoperis existent, pana la limita de proprietate a beneficiarului;
2. Se demoleaza toate planseele din grinzi de lemn si astereala;
3. Se demoleaza toate zidurile executate din paianta si blocuri de beton si se vor inlocui
cu zidarie din blocuri ceramice cu goluri de tip POROTHERM in grosime de 30 cm;
4. Elevatia subsolului se va subturna cu beton simplu si centura de beton armat, pana la
cota nou proiectata, respectiv cota -4.15 m, in conditiile in care cota subsolului coboara
de la -2.10 la -2.80 m;
5. Elevatia subsolului si structura din zidarie care se pastreaza, aferenta subsolului
existent, se va camasui cu beton armat in grosime de 7.5 cm.
6. Planseul peste subsolul existent se va executa din beton armat.

pagina 13
7. Peste nivelul al doilea, (parter) se va executa o centura si un planseu din beton armat.
8. La nivelul podului se va executa o zidarie perimetrala de inchidere de 1.90 m inaltime
iar la limita de proprietate, un zid de calcan pana la cota +6.15 m. Peste pod se va
executa o sarpanta din lemn ecarisat de rasinoase cu astereala si invelitoare din tigla
de table faltuita si prevopsita.

- SUBTURNARE FUNDATII: se va executa din beton simplu clasa C20/25, subturnare
executata pana la cota -4.15 m. Latimea talpii de fundare ajungand de la 40 cm la 55 cm.
Subturnarea se va executa pe tronsoane de maxim 1.50 m, pe etape, in puncte de lucru
diametral opuse. Pentru executia corecta a subturnarilor, betonul va depasii cu cca 5-10 cm
talpa fundatiei existente. In mod OBLIGATORIU, beton se va vibra prin mijloace mecanice. La
cota de -2.40 se va executa o centura din beton armat de aceasi clasa de beton, armarea
facandu-se cu 814 din PC52 si etrieri transversali 8/15 cm din OB37.

- CAMASUIALA PERETI - se va executa in grosime de 7.5 cm, pe ambele fete ale elementului
camasuit (elevatie beton sau perete din zidarie) din beton clasa C25/30 cu agregat marunt,
max. 16 mm. Inainte de executia camasuielii, se vor indeparta toate tencuielile, suprafata se
va spala cu jet de apa pentru a indeparta praful rezultat si ramasite de material. Succesiunea
opeatiilor pentru executarea camasulelii sunt:

Se vor executa gaurile pentru elementele de ancorare a plasei de armatura;
Se vor fixa elementele de ancorare (9buc/mp) din PC52 12 prin batere;
Se va monta plasa STNB 5#100x100 mm si se va lega de elementele de ancorare;
Se vor monta purici din plastic pentru asigurarea acoperirii de beton de 2.5 cm;
Se va executa cofragul, lasandu-se guri de turnare la distanta de cca 1.00 m;
Se va turna betonul cu vibrare obligatorie;
Dupa decofrare si eventuala corectie a suprafetei exterioare a demisolului, cu mortar de
ciment, se va trece la executia hidro+termoizolatiei verticale exterioare. Aceasta este
compusa din amorsa bituminoasa in doua straturi, hidroizolatie verticala din folii
bituminoase termosudabile armate cu fibre poliesterice, termoizolatie din polistiren
extrudat de 5 cm grosime si protectia hidro-termoizolatiei cu folii speciale din polietilena
drenanta alveolara, de tip FONDALINE sau similar.

- FUNDATII - Tinand cont de specificatiile studiului geotehnic, precum si de conformatia structurii
existente, s-a continuat cu executia de fundatii continue sub ziduri cu pozarea de centuri de beton armat
atat la talpa fundatiei executata din 414 din PC52 legati cu etrieri de tip agrafa din 8/15 cm din OB37
cat si la partea superioara a elevatiei din beton de 30 cm grosime, armara facandu-se cu 414 din PC52
legati cu etrieri inchisi din 8/15 cm din OB37.
Fundatiile, atat in zona de subturnare cat si in zona fundatiilor noi, vor avea latimea talpii de 55 cm
si inaltimea blocului de fundare de 50 cm. In zona de trecere de la fundatia corpului de cladire in regim
de inaltime P (parter) la cea cu regim de inaltime S+P, fundatia se va executa in trepte, cu inaltimea
treptei de 50 cm si latime acesteia cuprinsa intre 60 si 75 cm, asigurandu-se trecerea de la cota de
fundare a cladirii parter de -1.55 la cota de fundare a cladirii cu demisol de -4.15m.
In zona peretelui comun cu vecinul, in axul D-4 se va executa o fundatie izolata excentrica cu
dimensiunile de 1.50x1.50 m si cuzinet armat de 80x80 cm cu armaturi de legatura pentru stalpisori. In
sirul 4 intre axele C si E se va executa o grinda de fundare de 30x50 cm pe care se va executa zidaria
noua. Grinda de fundare va rezema pe elevatia de beton a fundatiilor continue si pe elevatia camasuita
a demisolului. Armarea cuzinetului fundatiei izolate se va executa cu bare 12/15 cm din PC52 ancorate
in blocul de fundatie pe 60 iar grinda de fundare se armeaza simetric cu 3+316 din PC52 legati cu
etrieri inchisi din 8/15 cm din OB37. Clasa de beton folosita este C20/25.
In conformitate cu studiul geotehnic s-au respectat urmatoarele caracteristici principale :

Adancime de fundare Df = 1.35 m
Teren de fundare : Fragmente de piatra cu nisip mare cafeniu
Presinea conventionala de calcul : Pconv = 250 KPa (2.5 daN/mp)
Adancimea de inghet - 1.10 m fata de CTS

pagina 14

- STRUCTURA - din centurile de beton de la cota 0.00, se dezvolta stalpisorii cu sectiunea de
30x30 cm care confineaza zidaria de la parter. Armarea stalpisorilor se va face cu 414 din PC52 si
etrieri 8/10cm din OB37. In zona inferioara si superioara a stalpisorilor, pe o lungime de 60 cm etrierii
se vor indesi la 7.5 cm. Obligatoriu se vor monta armaturi constructive de diametrul 12, intre armaturile
din colturi .
Zidaria se va executa din caramida cu goluri verticale cu grosimea de 30 cm care se va termoizola
la partea exterioara cu placi de vata minerala in grosime de 10 cm, acestea, in comparatie cu polistirenul
expandat care este un material impermeabil, permitand difuzia vaporilor spre exterior, in conditiile in
care coeficientul de transfer termic este acelasi si este cuprins intre 0.034 - 0.036 w/mK, valori ce se
impun in mod OBLIGATORIU prin prezentul proiect.
Planseul - se va executa din beton armat monolit in grosime de 12 cm clasa de beton folosita fiind
C25/30. Planseul va descarca eforturile, spre zidarie, prin intermediul unei centuri de beton armat cu
sectiunea de 30x30 cm. Peste planseul de beton, in zona podului creat, se va executa o termoizolatie
avand in componenta un strat de difuzie a vaporilor, o bariera de vapori, termoizolatie din vata minerala
de 20 cm grosime montata intre grinzisoare de lemn ecarisat de rasinoase peste care se va monta o
podea din scandura de rasinoase de 24 mm grosime. Armatura folosita pentru planseu este alcatuita din
bare cu diametrul de 10 mm, dispuse cate 7 bucati pe metru linear de placa.
Grinzile longitudinale vor avea sectiunea de 30 x 45 cm si vor fi armate folosind 418 PC52 in
zona inferioara si 414 in zona reazemelor. Deasemenea vor fi dispuse bare de montaj 214 PC52, la
partea superioara in zonele de camp ale grinzilor. Armarea transversala se va face folosind etrieri inchisi
8/15 OB37. Grinzile transversale vor avea sectiunea de 30 x 35 cm, respectiv 30 x 40 cm. Armarea
acestora se va face cu 416, respectiv 514 PC52. Etrierii vor fi dispusi 8/15, din OB37.
Acoperisul - este alcatuit dintr-o sarpanta de lemn ecarisat de rasinoase compusa din cosoroabe,
popi, pane, capriori si astereala de rasinoase, peste care se va asterne o folie anticondens si
invelitoarea din tabla plana prevopsita, faltuita. Apele pluviale vor fii conduse prin intermediul unui sistem
de jgheaburi si burlane avand diametrul de 10 si respectiv 12 cm executate din acelasi material ca si
invelitoarea. La partea superioara a invelitorii se vor monta parazapezi pentru protectia impotriva
alunecarii zapezii de pe acoperis, fiind protejat in acest fel si jgheabul de scurgere.
Pardoselile de beton interioare - se vor executa atat la nivelul beciului (demisolului) cat si la nivelul
cotei 0.00 fiind compusa dintr-un strat filtrant de balast de rau de 10 cm grosime, peste care se asterne
o folie PVC care impiedica scurgerea laptelui de ciment la turnarea betonului din pardoseala cat si strat
anticapilaritate. Peste folie se va monta o termoizolatie din polistiren extrudat de 5 cm grosime peste
care se va turna pardoseala de beton slab armat in grosime de 10 cm care la partea superioara se va
finisa prin driscuire fina. Armarea pardoselii se va face cu plasa STNB 5#100x100 mm. Peste
pardoseala de beton se va executa finisajul proiectat si explicitat in partea de arhitectura.

CONSTRUCTIA NOU PROIECTATA - EXTINDEREA:

Din punct de vedere structural, se pastreaza solutiile de proiectare de la constructia consolidata si
reabilitata, respectiv:
- Fundatii continue sub ziduri - fundate la -4.15.
- elevatii din beton simplu de 30 cm grosime cu centuri de beton armat de 30x30 cm la partea
inferioara si superioara a acesteia;
- Plansee din beton armat de 12 cm grosime, termoizolat in zona podului;
- Pereti din zidarie de caramida cu goluri verticale de 30 cm grosime confinati cu stalpisori si
centuri de beton armat;
- Sarpanta din lemn ecarisat de rasinoase si invelitoare de tabla prevopsita.

AMENAJARI EXTERIOARE:
Pardoselile de beton exterioare - se vor executa in exteriorul constructiei fiind compusa dintr-un
strat filtrant de balast de rau de 10 cm grosime, peste care se asterne o folie PVC care impiedica
scurgerea laptelui de ciment la turnarea betonului din pardoseala cat si strat anticapilaritate. Peste folie
se va turna pardoseala de beton slab armat in grosime de 10 cm care la partea superioara se va finisa
prin driscuire fina. Armarea pardoselii se va face cu plasa STNB 5#100x100 mm. Peste pardoseala de
beton se va executa finisajul proiectat si explicitat in partea de arhitectura.

pagina 15
Ziduri de sprijin ornamentale se vor executa din beton clasa C20/25, armat cu bare 12/15 cm.
In zona de contact cu pamantul se vor dispune protectii astfel: hidroizolatie din emulsie bituminoasa in 2
straturi, si dren de piatra.
Scarile exterioare care vor asigura accesul pe partea frontala dar si la partea laterala a cladirii se
vor executa din beton de clasa C20/25, si vor fi armate cu 510 PC52. Scarile vor rezema pe centuri cu
sectiunea de 30x30, 30x35, respectiv pe o grinda de fundare cu sectiunea de 30x45. Armarea acestora
se va face cu bare avand diametrul 14 mm, in numar de 6 sau 8 bare.

Construcia este ncadrat n clasa C i gradul III de importan conform H.G. Nr. 766/97.

Zpada (conform CR 1-1-3 - 2005)
Valoarea caracteristica a inc. din zapada S
0,k
= 2.0 KN/mp

Vnt (conform NP-082-04*)
Zona A: q
ref
= 0,40 KPa
Viteza vantului v = 35m/s

Seismicitatea (conform Normativ P 100-1/2006 )
- ag = 0.20g
- Tc = 1.0 sec (perioada de col)
- clasa de importanta seismica III


pagina 16

NORMATIVE SI LEGI CE SE VOR RESPECTA LA EXECUTIE:

Legea 10/1995 privind calitatea n construcii.
Normativul C140/1986; 1999 pentru executarea lucrrilor de beton, care se completeaza cu
reglementarile din noul cod de practica pentru lucrarile din beton simplu armat si prefabricat.
STAS 3300/2 - 85 Privind calculul si dimensionarea fundatiilor.
STAS 256/1 83 TEREN DE FUNDARE
STAS 2389 77 Jgheaburi si burlane prescriptii de proiectare si alcatuire.
STAS 3303/0 77 Pantele invelitorilor.
Indicativ NP-082-04* - Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea
vantului.
Indicativ CR 1-1-3 2005* - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
Normativ P100 -1/ 2006 Proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale,
agrozootehnice si industriale.
Normativ P122/1989 Proiectarea si executarea lucrarilor de izolatie fonica la cladiri civile, social
culturale si tehnico administrative.
C107 82 Proiectarea si executarea lucrarilor de izolatie termice la cladiri.
Normativ C150 /99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile
industriale si agricole.
Normativ P118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Normativul C56 / 1985 privind receptia calitativa a lucrarilor de constructii si instalatii.
NE-012-1-2007 - Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
precomprimat - partea 1 - Producerea betonului.
NE-012-2-2010 - Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
precomprimat - partea 2 - Executarea lucrarilor din beton.
EUROCOD - Bazele proiectarii structurilor
EUROCOD 1 - Actiuni asupra structurilor
EUROCOD 2 - Proiectarea structurilor din beton
EUROCOD 5 - Proiectarea structurilor din lemn
EUROCOD 6 - Proiectarea structurilor din zidarie
EUROCOD 7 - Proiectare geotehnica
EUROCOD 8 - Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur.

CONCLUZII

Beneficiarul nu va introduce in executie prezenta documentatie fara referat de verificare tehnica
din partea unui verificator tehnic de proiecte atestat M.L.P.T.L.
Beneficiarul nu va incepe lucrarile fara existenta detaliilor de executie.
Beneficiarul nu va incepe lucrarile fara ca acesta sa angajeze un DIRIGINTE DE SANTIER atestat
MLPTL in vederea urmaririi executarii lucrarilor si a intocmirii CARTII TEHNICE.
Constructorul va respecta normele tehnice, p.s.i. si de protectia muncii in vigoare pentru categoria
de lucrari in executie.

INTOCMIT:
Rezistenta
ING. MURESAN ERNEST


pagina 17

PROGRAM DE CONTROL AL CALITII
LUCRRILOR PROIECTATE I N CURS DE EXECUIE

- INVESTIIA ............................... MODERNIZARE SI DEZVOLTAREA ACTIVITATII
S.C. HIDROTEC LINE S.R.L.

-Scop Extindere si modernizare cladire, schimbare destinatie din spatiu de locuit in sediu de firma

- BENEFICIAR : ............................... S.C. HIDROTEC LINE S.R.L. -
Bucuresti - Sector 1, Sos. N.Titulescu, Nr.39-49, Bloc 12, Sc.A, Et.3, Ap. 14.
- AMPLASAMENT : ............................BUSTENI str. Paduri nr. 26 B
- PROIECTANT GENERAL............... S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L. DEVA
- PROIECTANT DE SPECIALITATE REZISTENTA S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L. DEVA

n conformitate cu:

-Legea nr.10/1995 - Legea privind calitatea n construcii
-C56-85- Normativ privind verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaiile aferente
-HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare i expertiza tehnic de calitate a
proiectelor, a execuiei construciilor, completat cu ndrumtorul de aplicare MLPTL nr .77 /N/1996
-HG nr.272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat n construcii
-HG nr.261/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind conducerea i asigurarea calitii n
construcii - Regulamentului privind stabilirea categoriei de importan a construciilor
-HG nr.273 / 1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente
-OG nr. 623/ 2001 privind nfiinarea Inspectoratului de stat n construcii
-HG nr.766/1997 referitor la Hotrrea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii
-HG nr.278 / 1994 - Regulamentul privind certificarea calitii produselor folosite n construcii
-GH 456/ 1994 - privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de montaj utilaje, instalaii tehnologice i a
punerii n funciune a capacitilor de producie,

Se impune prezentul program de control si urmarire a calitatii lucrarilor ce urmeaza a fii executate,
dupa urmatorul program:


pagina 18
PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL A CALITATII PE FAZE DE
EXECUTIE SI FAZE DETERMINANTE

OBIECTIV : MODERNIZARE SI DEZVOLTAREA ACTIVITATII

NR
CRT.
FAZA DE LUCRARE SUPUS CONTROLULUI PARTICIP LA
CONTROL
DOCUMENT DE
ATESTARE A
CONTROLULUI
1 Verificarea naturii terenului la cota de fundare B ; P; E PVLA

Faza I-a determinanta
Faza premergatoare turnarii betonului in fundatii
B; P; E; I PVFD
2 Verificare si receptie armare cuzineti B; E PVLA
3 Verificare si receptie cofraj cuzinet B; E PVLA
4 Verificare si receptie suprafete de beton elevatie,
dupa curatire, in vederea executarii camasuielii
B; E PVLA
5 Verificare si receptie armare camasuire B; E PVLA
6 Verificare si receptie aspect beton dupa decofrare
camasuire
B; E PVLA
7 Verificare si receptie executie amorsa B; E PVLA
8 Verificare si receptie executie hidroizolatie verticala B; E PVLA
9 Verificare si receptie executie termoizolatie
polistiren extrudat
B; E PVLA
10 Verificare si receptie executie protectie
termo+hidroizolatie verticala
B; E PVLA
11 Verificare si receptie executie umplutura - grad de
compactare
B; E PVRC
12 Verificare si receptie cota de fundare
platforme(pardoseli) betonate exterioare
B; E PVLA
13 Verificare si receptie strat filtrant balast platforme
(pardoseli) exterioare (interioare)
B; E PVLA
14 Verificare si receptie armare platforma
(pardoseala) betonata
B; E PVLA
15 Verificare si receptie cofrag placa demisol,
stalpisori, buiandrugi, centuri
B; E PVLA
16 Verificare si receptie armare placa demisol,
stalpisori, buiandrugi, centuri
B; E PVLA
17 Verificare si receptie zidarie de caramida eficienta
parter + pod
B; E PVLA
18 Verificare si receptie cofrag planseu peste parter B; E PVLA
19 Verificare si receptie armare planseu peste parter B; E PVLA
20
Faza a II-a determinanta
Faza premergatoare turnarii betonului in planseul
peste parter
B; P; E; I PVFD
21 Receptie structura de rezistenta parter B; E PVRC
22 Verificare si receptie straturi componente
termoizolatie planseu peste parter (bariera de
vapori, termoizolatie vata minerala gr.= 20 cm,
structura lemn, podea cherestea in pod.

23 Verificare si receptie sarpanta de lemn B; E PVRC
24 Verificare si receptie invelitoate tabla prevopsita B; E PVRC
25 Receptie instalatie canalizare B; E PVRC
26 Receptie instalatii de apa proba de dilatare si
presiune
B; E PVRC
27 Verificare rezistenta ohmica ansamblu instalatie B; E PVRC

pagina 19
Notaii :
B - beneficiar, P-proiectant, E executant, I - inspector
PVLA Proces verbal de lucrri ascunse
PVRC - Proces verbal de recepie calitativa
PVFD - Proces verbal de faza determinanta

NOT
Conform reglementrilor n vigoare, executantul i beneficiarul are obligaia de a anuna, cu cel
puin 10 zile naintea fazei determinante pe cei care trebuie s participe la realizarea controlului i
ntocmirea actelor;
Beneficiarul va lua toate msurile pentru aducerea la ndeplinire a obligaiilor ce-i revin conform
Legii 10-1995;
Un exemplar din prezentul program i actele mai sus menionate precum i proiectul se vor anexa la
Cartea tehnic a construciei si va fi vizat de Inspectia in Constructii Deva;

BENEFICIAR, PROIECTANT

PROIECTANT REZISTENTA
S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L. DEVA


pagina 20

URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE,
INTERVENTIILE IN TIMP SI POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR

Conform HG766-1997 si normative P130-1999 pentru
MODERNIZARE SI DEZVOLTAREA ACTIVITATII S.C. HIDROTEC LINE S.R.L.

Prevederile din prezentul regulament se aplica tuturor categoriilor de constructii si este obligatoriu pentru
toate persoanele juridice si persoanele fizice implicate: investitori, proiectanti, executanti, proprietari,
administratori, utilizatori.
CAP. 1. URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE REPREZINTA O COMPONENTA A
SISTEMULUI CALITATII.
Obiectivul urmaririi comportarii in exploatare a constructiilor este evaluarea starii tehnice a constructiilor si
mentinerea aptitudinii la exploatare pe toata durata de existenta a acestora.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor este o actiune distincta si are in vedere depistarea din
timp a unor degradari care conduc la diminuarea aptitudinii de exploatare. Urmarirea comportarii in
exploatare a constructiilor se face prin:
-urmarire curenta;
-urmarire speciala.
Modalitatile de efectuare a urmaririi curente sau speciale-peroiodice, metode, caracteristici si parametrii
urmariti se stabilesc de catre proiectant sau expert in functie de categoria de importanta a constructiilor si
de caracteristicile acestora si se include in cartea tehnica a constructiilor, care va cuprinde de asemenea
si rezultatele consemnate ale acestor activitati.
Deoarece cladirile din prezentul proiect se supun activitatii de urmarire curenta, in continuare se
trateaza acest capitol numai din punctul de vedere al urmaririi curente, urmarirea speciala nefiind, in
acest caz, obiectui capitolului.
Urmarirea curenta este o activitate sistematica de observare a starii tehnice a constructiilor, care
corelata cu activitatea de intretinere, are scopul de a mentine aptitudinea de exploatare a acestora.
Urmarirea curenta se realizeaza pe toata durata de existenta, asupra tuturor constructiilor.
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinarea vizuala directa si cu mijloace simple de
masurare, in conformitate cu prevederile din proiectul constructiei. La constatarea, in cursul activitatii de
urmarire curenta, a unor situatii care depasesc limitele stabilite sau se considera ca pot afecta exploatarea
in conditii de siguranta a constructiei, proprietarul este obligat sa solicite expertizarea tehnica.
Obiectivul din prezentul proiect se va supune urmaririi curente o data pe an si in mod obligatoriu
dupa producerea de evenimente deosebite (seism, inundatii, incendii, explozii, alunecari de teren,
incarcari din zapada peste limitele normale). Vor fi semnalate defectele ivite asupra constructiei, cum ar fi:
-tasari de fundatii, deformari ale elementelor structurii de rezistenta, devieri de la orizontalitate si
verticalitate, rotiri, inclinari. Aceste defecte pot fi observate cu ochiul liber sau se pot constata efecte
secundare care sa conduce la elementele principale care s-au deformat; -coroziunea elementelor
metalice, exfolieri.

pagina 21
Personalul insarcinat cu efectuarea activitatii de urmarire curenta, va intocmi rapoarte ce vor fi
mentionate in "Jurnalul evenimentelor" si vor fi incluse in "Cartea tehnica a constructiei".
In cadrul urmaririi curente, la aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta,
stabilitatea si durabilitatea constructiei, proprietarul sau utilizatorul va comanda o inspectie extinsa asupra
constructiei respective, urmata daca este cazul de o expertiza tehnica.
1.1 Obligatii si raspunderi privind urmarirea comportarii in exploatarea constructiilor.
Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
-Raspund de activitatea privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, sub toate
formele; asigura, dupa caz, personalul necesar; comanda expertizarea constructiilor, daca este cazul.
-Stipuleaza in contracte indatoririle ce decurg cu privire la urmarirea comportarii in exploatare a
acestora, la instrainarea sau la inchirierea constructiilor.
Proiectantii au obligatia de a elabora, pe baza de contract cu proprietarul, documentatiile tehnice
pentru urmarirea curenta.
Executantii au obligatia sa efectueze urmarirea curenta a constructiilor pe care le executa.
Administratorii si utilizatorii raspund de realizarea obligatiilor contractual stabilite cu proprietarul
privind activitatea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor.

Persoanele care efectueaza urmarirea curenta, denumite RESPONSABIL CU URMARIREA
COMPORTARII CONSTRUCTIILOR, au urmatoarele obligatii si raspunderi:
-Sa cunoasca toate detaliile privind constructia si sa tina la zi cartea tehnica a constructiei,
inclusiv Jurnalul evenimentelor;
-Sa efectueze urmarirea curenta;
-Sa sesizeze proprietarului sau administratorului situatiile care pot determina efectuarea
expertizarii tehnice.
CAP. 2. INTERVENTIILE IN TIMP ASUPRA CONSTRUCTIILOR
Interventiile in timp asupra constructiilor reprezinta o componenta a sistemului calitatii.
Obiectul interventiilor in timp asupra constructiilor este evaluarea starii tehnice a constructiei, mentinerea
aptitudinii la exploatare pe toata durata de existenta a acestora.
Interventiile in timp asupra constructiilor se fac pentru mentinerea sau imbunatatirea aptitudinilor in exploatare.
Interventiile in timp asupra constructiilor au ca scop;
-Mentinerea fondului construit la nivelul necesar al cerintelor;
-Extinderea sau modificarea functiunilor initiale ca urmare a modernizarii.
Lucrarile de interventie sunt:
-Lucrari de intretinere, determinate de uzura sau de degradarea normala si care au ca scop
mentinerea starii tehnice a constructiei;
-Lucrari de refacere, determinate de producerea unor degradari importante si care au ca scop
mentinerea starii tehnice a constructiei;
-Lucrari de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerintelor fata de constructii
sau a functiunilor acestora si care se pot realiza cu mentinerea sau imbunatatirea starii tehnice a constructiilor.
Lucrarile de intretinere constau in efectuarea, periodic a unor remedieri sau reparari ale partilor vizibile ale
elementelor de constructie-finisaje, straturi de uzura, straturi si invelitori de protectie sau ale instalatiilor si
echipamentelor, inclusiv inlocuirea unor piese uzate,
-Constructia prezinta pericol pentru mediul inconjurator si nu poate fi reabilitatata pentru a se elimina
acest pericol;
-Cerintele de sistematizare pentru utilitate publica impun necesitatea desfintarii constructiei
Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor se efectueaza pe
baza unei documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare, eliberata de autoritatile competente,
conform legii.

pagina 22
2.1. Obligatii si raspunderi privind interventiile in timp asupra constructiilor
Proprietarii au urmatoarele obligatii si. raspunderi:
-Asigura efectuarea lucrarilor de intretinere pentru a preveni aparitia unor deteriorari importante
-Asigura realizarea proiectelor pentru lucrari de refacere sau modernizare si verificarea tehnica a
acestora;
-Asigura realizarea formelor legale pentru executarea lucrarilor si verifica, pe parcurs si la receptie,
calitatea acestora, direct sau prin diriginti de santier autorizati;
Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
-Elaboreaza, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrari de interventii, anexe la
proiectele elaborate de ei in acest scop, care se introduc in cartea tehnica a constructiei.
Executantii lucrarilor de interventii asupra constructiilor au obligatia sa respecte prevederile din
proiectele elaborate in acest scop, luand toate masurile pentru asigurarea calitatii lucrarilor.
Utilizatorii constructillor au obligatia sa asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce se revin in cadrul activitatii de
interventii in timp asupra constructiilor.
CAP. 3. POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR
Declansarea activitatilor din etapa de postutilizare a unei constructii incepe odata cu initierea actiunii
pentru, desfintarea acelei constructii, care se face:
a. la cererea proprietarului;
b. la cererea administratorului constructiei cu acordul proprietarului;
c. la cererea autoritatilor administratiei publice locale, in cazurile in care:
-constructia a fost executata fara autorizatie de construire;
-constructia nu prezinta siguranta in exploatare si nu poate fi reabilitata din acest punct de vedere;
-transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile in zonele destinate pentru utilizarea ca materii brute
sau pentru reintegrarea in natura.
Constructia din prezentul proiect este in intregime demontabila si recuperabila. Se pote recupera in
intregime intreaga suprastructura.
Lucrarile de demontare si demolare se pot face numai pe baza unei autorizatii de desfintare si proiect
tehnic care sa inglobeze toale cerintele stipulate prin avizele si autorizatia de demolare.

Intocmit.
Ing. MURESAN ERNEST


pagina 23

CAIET DE SARCINI
REZISTEN

1. TERASAMENTE

1.1. Executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor

- Prevederi generale

Lucrrile de terasamente nu se vor ncepe naintea lucrrilor pregtitoare, prevzute n capitolul 2.
Constructorul are obligaia s urmreasc stabilitatea masivelor de pmant ca urmare a influenei
executrii lucrrilor de terasamente prevzute n proiect, sau aciunii utilajelor de nivelare, spare i
compactare, precum i construciilor i instalaiilor nvecinate etc.
Eventualele neconcordane ntre situaia luat n considerare n proiect - pe baza studiului
geotehnic - i constatrile constructorului pe teren la executarea spturilor, vor fi semnalate
proiectantului pentru stabilirea msurilor corespunztoare.
Cand executarea spturilor pentru fundaii implic dezvelirea unor reele de instalaii subterane
existente (ap, canal, abur, gaze, electrice, etc.) ce rman n funciune, trebuie luate msuri pentru
protejarea acestora mpotriva deteriorrii. Aceste msuri vor fi prevzute n proiect, iar executarea
spturilor se va ncepe numai dup obinerea aprobrii de la instituiile care exploateaz instalaiile
respective (aviz de sptur i atunci cand este cazul i permis de foc etc.).
Cand existena reelelor de instalaii subterane nu este prevzut n proiect dar pe parcursul
executrii lucrrilor apar indicii asupra existenei lor, se vor opri lucrrile de spturi i se va anuna
beneficiarul lucrrilor. Se va prospecta terenul utilizand procedee adecvate i se va anuna proiectantul i
organele de exploatare a reelelor. Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul i sub
supravegherea beneficiarului sau unitii de exploatare, de la caz la caz.

- Lucrri pregtitoare

Lucrrile ce se vor executa nainte de nceperea lucrrilor de terasamente propriu-zise, sunt, n
principal, cele de defriri, demolri, amenajare a terenului i a platformei de lucru.
nainte de nceperea lucrrilor de demolri, se vor examina reelele subterane ale instalaiilor de ap,
gaze, canalizare, electrice, etc. din zona construciilor respective. Prin proiect se vor stabili msurile
speciale ce trebuie luate pentru ca lucrrile de demolare s nu fie stanjenite n executarea lor de
eventualele distrugeri accidentale ale acestora i a se evita accidentele sau incendiile.
n cazurile n care exist pericol de incendiu sau de explozie este necesar obinerea de ctre
beneficiar a permisului de foc.
n cazul descoperirii dup demolare a unor gropi sau hrube ale cror linii se extind sub nivelul cotei
de fundare, executantul va opri lucrrile i va solicita beneficiarului i proiectantului soluii
corespunztoare din punct de vedere tehnic i economic.
Excavarea stratului vegetal se va face de regul mecanizat. Pmantul vegetal rezultat din spare
va fi depozitat n afara perimetrului construit, n vederea redrii n circuitul agricol a unei suprafee
echivalente cu cea dezafectat.
Scurgerea apelor superficiale, spre terenul pe care se execut lucrrile de construcie, va fi oprit
prin executarea de anuri de gard ce vor dirija aceste ape n afara zonelor de lucru.
Pmantul rezultat din sparea anurilor se va depune ntre anurile de gard i spturile pe care
le apr.
n cazul n care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat, astfel c
executarea acestor anuri nu este economic, se vor amenaja rigole.


pagina 24
- Trasarea pe teren

Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziiei construciilor pe amplasamentele proiectate i marcarea
fiecrei construcii conform proiectului.
Pentru ntocmirea planului de executare a lucrrilor de trasare necesare fixrii poziiei construciilor
pe amplasamentele proiectate i abaterile admisibile la trasare sunt date n ndrumtorul privind
executarea trasrii de detaliu n construcii indicativ C 83 - 75 .
Trasarea lucrrilor de terasamente pentru fundaii face parte din trasarea lucrrilor de detaliu i
se efectueaz pe baza planului de trasare, dup fixarea poziiei construciei pe amplasamentul proiectat.

- Executarea spturilor i a sprijinirilor

La executarea spturilor pentru fundaii trebuie s se aib n vedere urmtoarele:
- meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n jurul fundaiilor existente pe o
distan suficient, astfel ncat s nu pericliteze instalaiile i construciile nvecinate;
- cand turnarea betonului n fundaie nu se face imediat dup executarea spturii, aceasta va fi oprit la
o cot mai ridicat decat cota final pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale
terenului de sub talpa fundaiei.
Necesitatea sprijinirii pereilor spturilor de fundaie se va stabili inand seama de adancimea
spturii, natura, omogenitatea, stratificaia, coeziunea, gradul de fisurare i umiditatea terenului, regimul
de scurgere a apelor subterane, condiiilor meteorologice i climatice din perioada de execuie a lucrrilor
de terasamente, tehnologia de execuie adoptat, etc.
Spturile de lungimi mari pentru fundaii se vor organiza astfel ncat, n orice faz a lucrului,
fundul spturii s fie nclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectrii apelor n timpul
execuiei.
Spturile ce se execut cu excavatoare nu trebuie s depeasc, n nici un caz, profilul proiectat
al spturii. n acest scop sptura se va opri cu 20 ... 30 cm deasupra cotei profilului spturii, diferena
executandu-se cu alte utilaje mecanice de finisare ( buldozere, gredere) sau manual.
Dimensiunile n plan, cotele i gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeelor spturilor vor
asigura condiiile tehnologice, de securitate a muncii i calitate a lucrrilor n conformitate cu legislaia n
vigoare.
n cazul terenurilor sensibile la aciunea apei, sptura de fundaie se va opri la un nivel superior
cotei prevzute n proiect:
- pentru nisipuri fine 0,20 ... 0,30 m;
- pentru pmanturi argiloase 0,15 ... 0,25 m;
- pentru pmanturi sensibile la umezire 0,40 ... 0,50 m.
Sparea acestui strat se va face imediat nainte de nceperea execuiei fundaiei.
n cazul unei umeziri superficiale, datorit precipitaiilor atmosferice neprevzute, fundul gropii de
fundaie trebuie lsat s se zvnte nainte de nceperea lucrrilor de executare a fundaiei (betonare), iar
dac umezirea este puternic se va ndeprta stratul de noroi.
Schimbarea cotei fundului gropii de fundaie n timpul execuiei se poate face numai cu acordul
proiectantului.
n cazul executrii de spturi lang construcii existente sau n curs de execuie, se vor prevedea
prin proiect msuri speciale pentru asigurarea stabilitii acestora (sprijinirea fundaiilor sau construciilor
existente, subzidiri n cazul unor spturi mai adanci etc.).
Turnarea betonului n fundaii se va executa de regul imediat dup atingerea cotei de fundare din
proiect sau a unui strat pentru care proiectantul i d acordul privitor la posibilitatea de fundare a
construciei respective.
Pe parcursul executrii lucrrilor executantul are obligaia de a solicita prezena proiectantului
geotehnician pe antier la atingerea cotei de fundare i ori de cate ori se constat neconcordana ntre
prevederile studiului geotehnic i dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului a nivelului i
caracterului apelor subterane etc.
Rezultatul cercetrilor efectuate n timpul execuiei lucrrilor de ctre proiectant, modificrile
stabilite, precum i concluziile asupra acurateei privind modul de executare a soluiilor de fundare
preconizate de proiectant se vor ataa la cartea construciei i la studiul geotehnic pentru completarea
acestuia.

pagina 25

- Executarea umpluturilor compactate
Umpluturile se vor executa de regul din pminturile coezive, slab coezive i necoezive rezultate
din lucrrile de sptur.
Se interzice realizarea umpluturilor din pmnturi cu umflri i contracii mari, maluri, prafuri, argile
moi, cu un coninut de materii organice, resturi de lemn, bulgri, etc.
nainte de executarea umpluturilor este obligatorie ndeprtarea stratului de pmnt vegetal, iar
suprafaa rezultat va fi amenajat cu pante de 3 ... 5% pentru a asigura scurgerea apleor din precipitaii.
De asemenea aceast suprafa se va compacta n vederea realizrii unui strat de baz cu portan
mrit .
Umiditatea pmantului pus n oper va fi ct mai aproape de umiditatea optim de compactare,
admindu-se variaii de 2% .
Umpluturile ntre fundaii i la exteriorul cldirilor pn la cota prevzut n proiect se vor executa
imediat dup decofrarea fundaiilor.

- Executarea lucrrilor pe timp friguros
La executarea lucrrilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea msurilor
generale i a celor specifice lucrrilor de pmant, prevzute n Normativul pentru realizarea pe timp
friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente indicativ C 16 -79.

- Recepionarea lucrrilor de terasamente
Verificarea calitii lucrrilor de terasamente, n vederea recepionrii lor, se face n conformitate
cu prevederile din Normativul C 56 - 85.
Ca operaiuni specifice la recepionarea lucrrilor de terasamente pentru construciile civile i
industriale, se vor controla i procesele verbale de lucrri ascunse precum i documentaia de antier
privind:
- amplasamentele exacte ale puurilor de colectare pentru drenarea terenului;
- n cazul spturilor executate n pmanturi situate sub nivelul apelor subterane sau cu infiltraii
puternice de ap, se va preciza cota la care s-a reuit a se cobor nivelul apelor subterane, care urmeaz
a se menine i dup terminarea lucrrilor de fundaii;
- msurile luate pentru asigurarea cotei de spare sau atunci cand e cazul, pentru ridicarea sau
coborarea acesteia, pentru pregtirea fundului spturii, precum i modul n care s-au remediat greelile
fcute la executarea acestor lucrri;
- msurile speciale de siguran luate n legtur cu executarea de spturi lang fundaiile unor
construcii existente.

- Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de terasamente
1.2.1. - Construcii locuine social culturale, industriale
La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundaii se va verifica pentru fiecare n parte
dimensiunile i cotele de nivel realizate i se vor compara cu dimensiunile din proiect; n cazul depirii
oricrei dintre abaterile admisibile, este interzis nceperea executrii corpului fundaiilor nainte de a se fi
efectuat toate corecturile necesare aducerii spaiului respectiv n limitele admisibile.
n toate cazurile n care se constat c - la cota de nivel stabilit pentru proiect - natura terenului
nu corespunde cu aceea avut n vedere la proiectare, soluia de continuare a lucrrilor nu poate fi
stabilit decat pe baza unei dispoziii scrise a proiectantului.
nainte de nceperea executrii corpului fundaiilor se va ncheia un proces verbal de lucrri
ascunse, semnat de beneficiar, constructor i proiectant; n procesul verbal se vor nscrie i toate
modificrile ntroduse fa de proiect.
Umpluturile (perne) de pmant, nisip, balast, pietri sau piatr spart, care servesc drept
consolidare a terenului de fundare i pe care se aeaz direct fundaii, trebuie tratate ca lucrri speciale,
verificandu-se:

- corespondena cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aeaz;
- calitatea materialului utilizat pentru aceast umplutur;
- respectarea tehnologiei de compactare prevzut n proiect;
- realizarea gradului de compactare prevzut n proiect;

pagina 26
- abaterea admisibil fa de gradul de compactare prevzut n proiect este de -2% pentru medie
i 5% pentru valoarea minim;
- toate buletinele de ncercri i rezultatele verificrilor menionate mai sus se vor consemna n
procese verbale de lucrri ascunse.
Umpluturile compactate cu maiul greu urmeaz acelai regim ca i al pernelor.
Pentru umpluturile de pmnt utilizate pentru platforme, ci de acces pietonale sau cu circulaie
auto uoar, sistematizri verticale, completarea spturilor de fundaie sau pentru conducte sub
pardoseli etc., se va verifica:
- ndeprtarea pmantului vegetal i al altor straturi indicate n proiect;
- corespondena cu proiectul a naturii pmantului utilizat i a tehnologiei de compactare;
- realizarea gradului de compactare ( D ).
n cazul pmanturilor sensibile la umezire se vor mai verifica:
- asigurarea colectrii i evacurii apelor din precipitaii sau din surse accidentale, pe toat durata
executrii lucrrilor de construcii i instalaii;
- meninerea ultimului strat de 30 ... 50 cm al spturii pn n ziua n care se ncepe betonarea n
zona respectiv;
- excluderea pmanturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgrilor, etc.;
- executarea umpluturilor i trotuarelor (definitive sau provizorii).

1.2.2. - Tolerane admise la trasarea construciilor
STAS 9824 / 1 - 75 - Anexa II 2.2. din Buletinul Construciilor vol.1-2 / 1986

1.2.3. - Gradul de compactare admisibil al umpluturilor
STAS 2914 - 76 - Anexa 2.3. din Buletinul Construciilor vol.1-2 / 1986

La execuie se vor respecta i reglementrile normativelor C169 / 88 i C56 / 85, aferente
terasamentelor.

2. EXECUTAREA FUNDAIILOR

2.1. Executarea lucrrilor de fundaii directe
2.1.1. - Executarea fundaiilor directe
nainte de nceperea lucrrilor pentru executarea corpului fundaiilor trebuie s fie terminate
lucrrile pregtitoare i anume:
- trasarea axelor fundaiilor i executarea spturilor;
- protecia construciilor vecine i a instalaiilor existente n pmant;
- coborarea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului fundaiilor n uscat,
atunci cand procedeele de execuie adoptate nu permit betonarea sub ap;
- asigurarea suprafeelor necesare pentru amplasarea i funcionarea normal a utilajului de lucru,
a depozitelor de materiale i a instalaiilor auxiliare necesare executrii fundaiilor;
- verificarea axei fundaiilor;
- verificarea corespunztoare dintre situaia real i proiect (din punct de vedere al calitii
terenului, dimensiunile i poziiilor), n limitele toleranelor prescrise;
- ncheierea procesului verbal de recepie a terenului de fundare.
Dac caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute n vedere la proiectare, msurile ce
urmeaz a se lua se stabilesc mpreun cu proiectantul i se transmit prin dispoziie de antier.
n cazul fundaiilor n ap cu sau fr epuismente, se verific n mod special c nu s-au produs
afuieri, ebulmente, prbuiri etc.sau c efectele acestora au fost nlturate n aa fel ncat corpul fundaiei
s poat fi executat corect conform proiectului.
Trasarea lucrrilor de fundaii face parte din trasarea lucrrilor de detaliu.
La poziia n plan orizontal a axelor fundaiilor de beton i beton armat, abaterea admisibil este de
10 mm .
Abaterea admis pe vertical la poziionarea fundaiilor fa de cota de nivel, se admite de
maximum 10 mm.
La executarea fundaiilor trebuie avute n vedere urmtoarele :

pagina 27
- materialele ntrebuinate trebuie s corespund indicaiilor din proiect i prescripiilor din
standardele i normele de fabricaie n vigoare; se atrage atenia asupra cazurilor n care proiectele
prevd ca msuri de protecie anticoroziv utilizarea de cimenturi speciale i anumite grade de
impermeabilitate a betonului;
- fundaia se execut fr ntrerupere pe distana dintre dou rosturi de tasare; n cazul cand
aceast condiie nu poate fi respectat se procedeaz conform Normativului NE-012 - 99;
- n cazul betonrii sub nivelul apei subterane se verific, dup caz, fie eficacitatea epuismentelor,
inclusiv a msurilor contra afuierii terenului i splrii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor din
anexa Normativului NE-012-99;

2.1.2. - Msuri de tehnica securitii muncii
n procesul de execuie a lucrrilor de fundaii, trebuie respectate urmtoarele prevederi n vigoare:
- Norme republicane de protecie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul Sntii cu
Ord.nr.34 / 1975 i 60 /1979;
- Norme de protecie a muncii n activitatea de construcii - montaj, aprobate de M.C.Ind. cu ord.nr.
1233 / D / 1980;
Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului,
indicativ P.118 - 83.
Executantul va elabora instruciuni speciale de tehnica - securitii muncii pentru lucrul cu fiecare
nou tip de utilaj introdus pe antier, precum i pentru diferitele operaiuni ce se efectueaz la lucrrile de
fundaii, care nu sunt prevzute n normele n vigoare, folosind n acest scop fiele tehnologice existente
sau cartea tehnic a utilajului respectiv.
nainte de nceperea spturilor la fundaii, este absolut necesar ca suprafaa terenului s fie
curat i nivelat, cu pante de scurgere spre exterior, spre a nu se permite stagnarea apelor din
precipitaii i scurgerea lor n spturile de fundaie; aceste lucrri se vor prevedea n proiect, ca lucrri de
baz.
Ultimul strat de pmant, de circa 30 cm grosime, din spturile de fundaie trebuie excavat pe
poriuni ealonate n timp - pe msura posibilitilor de execuie a fundaiilor n ziua respectiv - i imediat
nainte de turnarea betonului de fundaie, pentru a se evita efectele negative cauzate de variaiile de
umiditate.
Dac totui se produc crpturi pe suprafaa terenului la cota de fundare, nainte de turnarea
betonului se va proceda la matarea lor, fie cu lapte de ciment (dac crpturile sunt mici) fie cu pmant
stabilizat i apoi la compactarea suprafeei de fundare precedat de o uoar stropire a pmantului,
pentru a se realiza umiditatea optim de echilibru.
Umpluturile sub pardoseli se vor executa fie din pmanturi lipsite de potenial contracie- umflare -
dac se dispune de un astfel de material n zon - fie din P.U.C.M. stabilizate; n toate cazurile,
umpluturile vor fi bine compactate, n straturi de 15 ... 20 cm grosime, fiind interzis utilizarea n acest
scop a materialelor drenante.
Pentru controlul realizrii umpluturilor de orice fel, se va proceda conform STAS 1913/13-73,
aceste lucrri fiind prevzute n proiect ca lucrri de baz .
Stabilizarea PUCM, folosit la umpluturi, care se realizeaz n scopul de a se reduce umflarea
relativ a pmantului sub limita care-l face insensibil la variaiile de umiditate U
L
< 90%, se poate efectua
fie prin metode chimice, fie prin degresare cu nisip.
La executarea lucrrilor de terasamente i fundaii se vor respecta urmtoarele reglementri n
vigoare:
- Norme republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul Sntii cu
ordinul nr.34 / 1975 i 60 / 1975;
- Norme de protecia muncii n construcii - montaje, aprobate de Ministerul Construciilor
Industriale cu ordinul 7 / N / 1970 .

2.3. Verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii
2.3.1. - Domeniu de aplicare, prevederi generale, fundaii directe
Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de fundaii, de orice tip (continue, izolate,
radiere, directe, pe piloi etc.) i executate prin orice procedeu pentru care exist o prescripie tehnic n
vigoare.

pagina 28
Orice lucrare de fundaii va fi nceput numai dup verificarea i recepionarea ei ca faz de
lucrri a naturii terenului, a spturilor i dup retrasarea general a tuturor fundaiilor, a elementelor
geometrice respective i - unde e cazul - a fiecrui pilot n parte.
n cazul fundaiilor executate n ap, cu sau fr epuismente, se va verifica n mod special c nu
s-au produs afuieri, ebulmente, prbuiri etc. sau c efectele acestora au fost nlturate, n aa fel ncat
corpul fundaiei s poat fi executat corect, conform proiectului.
n cazul fundaiilor amplasate pe pmanturi sensibile la umezire sau cu contracii mari, se vor
verifica n plus msurile luate pentru evitarea umezirii pmantului din jur sau de sub fundaii i c ultimul
strat de pmant de 40 ... 50 cm grosime nu s-a spat decat n ziua n care se ncepe executarea corpului
fundaiei n zona respectiv.
n cazul fundaiilor de beton sau beton armat, se vor aplica integral i prevederile caietului V al
prezentului normativ, inclusiv anexa respectiv.
Toate verificrile, ncercrile ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor de fundaii i rezultatele
acestora se vor nregistra n procese - verbale de lucrri ascunse.
Verificrile ce trebuie efectuate, pe parcursul execuiei sunt:
- aplicarea msurilor de protecie prevzute n proiecte pentru cazul agresivitilor naturale
(ale apelor subterane) n special n ce privete tipul de ciment, gradul de impermeabilitate al betonului i
acoperirea armturilor;
- realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevzute n proiect;
- betonarea continu a fundaiei, fr ntreruperi cu durata mai mare decat aceea prevzut
n normativul C.140 - 79; n cazul n care aceasta nu este posibil din cauze organizatorice sau din cauza
mrimii sau formei fundaiei, rosturile de lucru vor fi stabilite n prealabil, cu avizul proiectantului;
- n cazul betonrii sub nivelul apei subterane se va verifica, dup caz: fie eficacitatea
epuismentelor, inclusiv a msurilor contra afuierii terenului i splrii cimentului din beton, fie respectarea
prevederilor normativului C.140 - 79 n legtur cu betonarea sub ap;
- n cazul fundaiilor de tip pahar pentru ncastrarea stalpilor prefabricai, se vor verifica
dimensiunile golului (seciuni orizontale i verticale cotele fundului paharului), mpnarea i celelalte
legturi provizorii ( care trebuie s asigure echilibrul stabil al stalpului, conform normativului C.140 - 79,
P.10 - 77 precum i ncastrarea definitiv , prin betonare);
- n cazul fundaiilor pentru stalpi metalici i a acelora pentru utilaje se va verifica calitatea
pieselor metalice de prindere (geometrie, caracteristici fizico - mecanice, protecia anticoroziv etc.) i
poziiile lor, precum i a mortarului sau betonului pentru ncastrare, subbetonare, etc.
La recepiile pe faze de lucrri i recepiile preliminare, comisiile respective vor efectua n afar de
examinarea actelor ncheiate pe parcurs, n ce privete frecvena, coninutul i ncadrarea n prevederile
proiectului i prescripiile tehnice, n limita abaterilor admisibile - i o serie de sondaje, n numrul pe
care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificrilor anterioare, n special n
ce privete poziiile, formele i dimensiunile geometrice i calitatea corpului fundaiilor.
n cazul fundrii construciilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, malurilor, nisipuri afanate,
umpluturilor, etc.) executarea i verificarea lucrrilor de fundaii se va face cu respectarea Normativului
C.29 - 85.

Abateri admisibile la fundaii directe
1. Abateri privind precizia amplasamentului i a cotei de nivel:
- poziia n plan orizontal a axelor fundaiilor 10 mm
- poziia n plan vertical a cotei de nivel 10 mm
2. Abateri dimensionale ale elementelor:
- dimensiuni n plan orizontal:
- nlimi pan la 2 m 20 mm
- nlimi peste 2 m 30 mm
- nclinarea fa de vertical a muchiilor i suprafeelor:
- pentru 1 m liniar 3 mm
- pe toat nlimea 16 mm
- nclinarea fa de orizontal a muchiilor i suprafeelor :
- pentru 1 m liniar 5 mm
- pentru suprafee libere 20 mm

La executarea fundaiilor se vor respecta i reglementrile normativelor P10 / 86, P70 i C56 / 85 caiet IV.

pagina 29
3. CINTRE, SPRIJINIRI I COFRAJE

3.1. Executarea lucrrilor de cofraje
3.1.1. - Cofraje i susinerile lor
Cofrajele i susinerile lor trebuie s fie astfel alctuite ncat s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- s asigure obinerea formei, dimensiunilor i gradului de finisare, prevzute n proiect pentru
elementele ce urmeaz a fi executate, respectandu-se nscrierea i abaterile admisibile precizate n anexa
X.3;
- s fie etane astfel ncat s nu permit pierderea laptelui de ciment;
- s fie stabile i rezistente, sub aciunea ncrcrilor care apar n procesul de execuie;
- s asigure ordinea de montare i demontare stabilit fr a se degrada elementele de beton
cofrate sau componentele cofrajelor i susinerilor;
- s permit la decofrare o preluare treptat a ncrcrii de ctre elementele care se decofreaz.
Cofrajele se pot confeciona din: lemn sau produse pe baz de lemn, metal, sau produse pe baz
de polimeri. Materialele utilizate trebuie s corespund reglementrilor specifice n vigoare.
Din punct de vedere al concepiei de alctuire se deosebesc:
- cofraje fixe, confecionate i montate la locul de turnare a betonului i folosite de obicei la o
singur turnare;
- cofraje demontabile staionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la
un anumit numr de turnri;
- cofraje demontabile mobile, care se deplaseaz i iau poziii succesive pe msura turnrii
betonului (cofraje glisante, pitoare sau rulante).
Pentru a reduce aderena ntre beton i cofraje, acestea se ung cu ageni de decofrare pe feele
care vin n contact cu betonul, dup curirea prealabil i nainte de fiecare folosire.
Manipularea, transportul i depozitarea cofrajelor se va face astfel ncat s se evite deformarea i
degradarea lor (umezire, murdrire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzis depozitarea cofrajelor direct pe
pmant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraj.
Constructorul va stabili tipul de cofraj ce se va adopta i va elabora fiele tehnologice necesare
realizrii lucrrilor de cofraje.
Fiele tehnologice vor cuprinde precizri de detaliu privind:
- lucrrile pregtitoare;
- fazele de execuie;
- poziia eventualelor ferestre de curire sau betonare;
- programul de control al calitii pe fazele de execuie a cofrajelor;
- resursele necesare (echipamente de cofrare i susineri,utilaje - scule i fora de munc);
- organizarea raional a locului de munc.
nainte de nceperea operaiei de montare a cofrajelor se vor curi i pregti suprafeele de beton
care vor veni n contact cu betonul ce urmeaz a se turna i se va verifica i corecta poziia armturilor de
legtur sau continuitate precum i a benzilor de rost.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmtoarele operaii:
- trasarea poziiei cofrajelor;
- asamblarea i susinerea provizorie a panourilor;
- verificarea i corectarea poziiei panourilor;
- ncheierea, legarea i sprijinirea definitiv a cofrajelor.

3.1.2. -Reglementri privind executarea lucrrilor de cofraje
C 41 - 86 - Normativ pentru alctuirea, executarea i folosirea cofrajelor glisante
C 162 - 73 - Normativ pentru alctuirea, executarea i folosirea cofrajelor metalice plane pentru
perei din beton monolit la cldiri
C 11 - 74 - Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a panourilor din
placaj pentru cofraje

3.1.3. - Controlul calitii lucrrilor
n vederea asigurrii unei execuii corecte a cofrajelor se vor efectua verificri etapizate astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrrile pregtitoare i elementele sau subansamblurile de cofraje i
susineri;

pagina 30
- n cursul execuiei, verificandu-se poziionarea n raport cu trasarea i modul de fixare a
elementelor;
- final, recepia cofrajelor i consemnarea constatrilor n Registrul de procese verbale pentru
verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse.
Abaterile fa de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj i cofrajele montate sunt
indicate n anexa X.3.
(Anexa X.3. - Buletinul Construciilor 12 / 1986 )

3.2. Verificarea calitii i recepia lucrrilor de cofraje
3.2.1. - Prevederi comune
Panourile refolosibile parial, sau de inventar ale diferitelor tipuri de cofraje, nainte de montare
trebuie s fie verificate de ctre conductorul tehnic al lucrrii. La verificarea panourilor se vor avea n
vedere urmtoarele aspecte:
- dac prezint rigiditatea necesar pentru a nu se deforma;
- starea de conservare;
- dac s-au executat remedierile deteriorrilor aprute anterior.
Cofrajele montate n oper, avand forma elementelor ce urmeaz a se betona, nainte de
montarea armturii, se verific de ctre conductorul tehnic al lucrrii mpreun cu proiectantul.
Verificrile se refer la corespondena cu prevederile din proiect, la condiiile de calitate i ncadrarea n
abaterile admisibile, conform normelor n vigoare.
La executarea cofrajelor i cintrelor se vor respecta i reglementrile normativelor NE 012 - 1999
i C56 / 85 - caiet VII.

4. ARMRI

4.1. Verificarea calitii i recepia lucrrilor de armare
La terminarea montrii armturilor se va consemna n procesul verbal constatrile rezultate n
urma verificrilor efectuate cu privire la:
- numrul, diametrul i poziia armturilor n diferite seciuni transversale ale elementelor structurii;
- distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare;
- lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n
elemente ce se toarn ulterior;
- poziia nndirilor i lungimile de petrecere a barelor;
- calitatea sudurilor;
- numrul i calitatea legturilor dintre bare;
- dispozitivele de meninere a poziiei armturilor n cursul betonrii;
- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton i dimensiunile acestuia;
- poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor nglobate.

4.2. Executarea lucrrilor de armare
4.2.1. - Armarea betonului
Oelul beton trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 438 / 1,2,3 - 80.
Tipurile utilizate curent n elementele de beton armat i domeniile lor de aplicare sunt indicate n
tabelul 3.1. pag.12 din Buletinul Construciilor vol.12 / 1986.
Livrarea oelului beton se va face conform prevedrilor n vigoare i nsoit de certificatul de
calitate. n cazurile n care livrarea se face de ctre o baz de aprovizionare, aceasta este obligat s
transmit certificate de garanie corespunztoare loturilor pe care le livreaz .
Oelurile pentru armturi trebuie s fie depozitate separat pe tipuri i diametre, n spaii amenajate
i dotate corespunztor, astfel nct s se asigure:
- evitarea condiiilor care favorizeaz corodarea oelului;
- evitarea murdririi acestora cu pmint sau alte materiale;
- asigurarea posibilitilor de identificare uoar a fiecrui sortiment i diametru.
Pentru fiecare cantitate i sortiment aprovizionat, operaia de control va consta, conform
prevederilor din anexa X.1. pct.A.5., din:
- constatarea existenei certificatului de caliatate sau de garanie;
- verificarea dimensiunilor seciunii, inand seama de reglementrile din anexa III.1.;

pagina 31
- examinarea aspectului;
- verificarea prin ndoire la rece.
Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n strict
conformitate cu prevederile proiectului.
Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte, n acest scop se vor ndeprta:
- eventualele impuriti de pe suprafaa barelor;
- rugina, prin frecare cu perii de sarm, dar numai n zonele n care barele urmeaz a fi nndite
prin sudur.
Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel ncat s se evite
confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i cureniei lor pn n momentul montrii.
Armturile se vor termina cu sau fr ciocuri, conform prevederilor din proiect.
n cazul etrierilor care se ndoaie dup un unghi drept, raza cercului de ndoire va fi de minimum
2 d ( d = diametrul etrierului).
Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub -10 C. Barele cu profil periodic cu diametrul
mai mare de 25mm se vor fasona la cald.
Montarea armturilor poate s nceap numai dup:
- recepionarea calitativ a cofrajelor;
- acceptarea de ctre proiectant a fiei tehnologice.
Armturile vor fi montate n poziia prevzut n proiect, luandu-se msuri care s asigure
meninerea acesteia n timpul turnrii betonului (distanieri, agrafe, capre etc.)
Praznurile i piesele matalice nglobate vor fi fixate prin puncte de sudur sau legturi cu srm de
armtura elementului, sau vor fi fixate de cofraj, astfel nct s se asigure meninerea poziiei lor n timpul
turnrii betonului.
Se recomand ca, atunci cnd se dispune de mijloace mecanice de ridicare i montaj, armtura s
se monteze sub form de carcase preasamblate de preferin sudate prin puncte .
La ncruciri, barele de armare trebuie s fie legate ntre ele prin legturi de srm negr (STAS
889 - 80) sau prin sudur electric prin puncte .
La grinzi i stalpi, vor fi legate toate ncrucirile barelor armturii cu colurile etrierilor, sau cu
ciocurile agrafelor . Restul ncrucirilor acestor bare, cu poriunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai
n ah (cel puin din doi n doi).
Barele nclinate vor fi legate, n mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se ncrucieaz. Etrierii i
agrafele montate nclinat fa de armturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se
ncrucieaz. Fretele vor fi legate, de regul, de toate barele longitudinale cu care se ncrucieaz .
Plasele sudate se vor folosi ca armturi pentru elementele din beton armat, monolite i
prefabricate (plci pentru planee i acoperiuri etc.), solicitate de regul numai de ncrcri statice.
ncrcarea, descrcare i transportul plaselor sudate se vor face cu grij, evitndu-se izbirile i
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
nndirtea barelor se face n conformitate cu prevederile proiectului .
Procedeele de nndire pot fi prin:
- suprapunere;
- sudur;
- manoane presate la rece;
- manoane sudate metalotermic.
nlocuirea armturilor cu bare din alt tip de oel, decat cel prevzut n proiect, se va efectua numai
cu avizul proiectantului sau pe baza datelor precizate n proiect.
nlocuirea se va nscrie pe planurile de execuie, care se depun la cartea construciei i va fi
vizitat de inginerul care are n subordine lucrarea.

La terminarea montrii armturilor se va verifica:
- numrul , diametrul i poziia armturilor n diferite seciuni transversale ale elementelor structurii;
- distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare;
- lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n
elemente ce se toarn ulterior;
- poziia nndirilor i lungimile de petrecere a barelor;
- calitatea sudurilor;
- nimrul i calitatea legturilor dintre bare;

pagina 32
- dispozitivele de meninere a poziiei armturilor n cursul betonrii;
- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton i dimensiunile acestuia;
- poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor nglobate.

4.2.3. - Caracteristici de form i dimensiuni ale oelului beton
STAS 438 / 1 - 80 i STAS 438 / 2 - 80 - Anexa III.1. din Buletinul Construciilor vol.12 / 1986.

4.2.4. - Prevederi constructive pentru armare
Anexa III.2. din Buletinul Construciilor vol.12 / 1986.

4.3. Sudarea armturilor de otel beton
nnditurile sudate se vor amplasa conform indicaiilor din proiectul de execuie, iar n lipsa
acestora se vor respecta urmtoarele prevederi:
- ntre dou seciuni nvecinate, cu una sau mai multe nndiri sudate, va fi o distan de cel puin
50 d;
- aria armturilor de rezisten nndite prin sudare i solicitate la ntindere , ntr-o seciune a unui
element de beton armat, se recomand a nu depi 25% din aria total a armturilor de rezisten; dac
armtura de rezisten este alctuit din trei bare, se admite, n mod excepional, ca una din bare s fie
sudat.
nndirile sudate vor fi executate numai de ctre sudori care au susinut examenul practic i
teoretic pentru grupa 3 a prevedrilor de sudare, conform STAS 9532 / 1 - 74 i care s-au specializat
pentru procedeele de sudare i variantele de nndire .
nndirile se vor poansona i verifica prin probe distructive , executate intercalat de acelai sudor
i n aceleai condiii cu sudurile din oper, n proporie de 3% din numrul total al nndirilor.
Oelurile - beton ce se pot mbina sau nndi prin sudare snt cele prevzute n STAS 438/1-80 i
438/2-80.
Sudarea se va putea efectua numai dac temperatura ambiant este de cel puin 0C, pentru
sudarea oelurilor PC 52 , PC 60 i PC 90 i de cel puin -5C, pentru sudarea oelului OB 37.
Dup terminarea sudrii, la temperaturi exterioare mai mici ca +5C sau la vant puternic i
umiditate ridicat, nndirea sudat se va mpacheta n materiale termoizolante uscate, protejate contra
umezelii, pentru asigurarea unei rciri lente.
Capetele barelor ce se sudeaz se vor cura cu peria de sarm pn la obinerea unui luciu
metalic pe lungimea nndirii prin sudare, precum i pe suprafeele transversale ale capetelor ce se
sudeaz.
Capetele barelor ce urmeaz a fi sudate se vor tia manual, cu mijloace mecanice sau cu flacr,
urmat de o curire mecanic suplimentar a feei prelucrate.
Se va urmri permanent, prin monatrea unui voltmetru, variaia tensiunii din reeaua de alimentare
a mainilor sau agregatelor de sudare i se va interzice sudarea n perioadele cand se constat o variaie
a tensiunii mai mari de 10% fa de tensiunea nominal, luandu-se msuri pentru nlturarea acestor
variaii (programarea consumurilor de curent).
Sudarea manual cu arcul electric prin suprapunere i cu eclise se folosete la nndirea barelor
din oel - beton utilizate ca armturi n beton armat, sudate n poziie orizontal, vertical sau nclinat.
Procedeul de sudare manual cu arcul electric prin suprapunere i cu eclise se recomand a fi
utilizat la nndirea barelor cu < 25 mm.
nndirea prin sudare manual cu arcul electric se poate aplica n urmtoarele variante:

- prin suprapunere;
- cu dou eclise egale;
- cu o singur eclis.
Recepia armturilor sudate se face pe loturi .
Un lot este alctuit din armturi de acelai oel i diametru, mbinate sau nndite prin sudare, cu
acelai procedeu, n aceleai condiii tehnice i de ctre acelai sudor.
Controlul calitii loturilor se efectueaz prin operaiunile de verificare i de ncercare a mbinrilor
i nndirilor sudate.
mbinrile i nndirile sudate executate n atelier, la banc pe antier sau n oper, vor fi
recepionate de ctre o comisie alctuit din:

pagina 33
- eful de atelier;
- responsabilul cu sudura (din cadrul persoanelor cu pregtire numite de unitate);
- delegatul CTC.
Loturile vor trebui s ndeplineasc simultan condiiile privind verificarea i nceracrea epruvetelor
de control.
nndirile sudate, execuate n oper, vor putea fi recepionate i pe baza numai a rezultatelor
verificrilor, urmand ca acestea s fie completate ulterior cu rezultatele ncercrilor epruvetelor de control
executate intercalat.
Comisia de recepie va aprecia, de la caz la caz, dac lotul gsit necorespunztor va fi remaniat
sau i se va da o alt utilizare corespunztoare calitii sale .
Recondiionarea loturilor se va face conform indicaiilor comisiei de recepie .
Dac lotul de nndire respins este n oper, conducerea tehnic a antierului, mpreun cu
proiectantul, vor analiza calitatea execuiei i vor stabili msurile de remediere necesare.
Abaterile limit admise se gsesc n tabelul 17 din Buletinul Construciilor vol.7 / 1983
pag.92 i 93.
Se vor respecta prevedrile Normelor republicane de protecie a muncii , aprobate de Ministerul
Muncii i Ministerul Sntii nr.34 i nr.60 din 1975 cap. II , III , VIII , X , i XVII .
Pentru lucrrile de sudare a armturilor de oel beton vor fi admii numai muncitori calificai care
au absolvit cursuri de specialitate i au fcut un instructaj special de tehnica securitii.
Pentru lucrri de sudur executate la nlime, pe schele sau platforme, se vor lua msuri speciale
de securitate, atat pentru sudori, cat si pentru utilaje, pentru a se preveni cderea lor; schelele sau
platformele de lemn se vor proteja cu foi de tabl sau azbest, contra unui eventual incendiu.
Pentru sudorii care lucreaz la nlime se va dispune n mod obligatoriu utilizarea centurilor de
siguran.
Sudorii vor purta n timpul lucrului numai echipamentul de protecie prevzut de standardele i
normativele n vigoare.
mbrcmintea va fi strns pe corp, capul acoperit (cu apc sau basc) i nclmintea bine
ncheiat, pentru protejarea sudorilor mpotriva stropilor de metal provenii de la sudare.
Funcionarea agregatelor de sudur va fi urmrit de un specialist, iar montarea i repararea lor va
fi fcut numai de ctre electricieni.
Sudorii care execut nndiri sau mbinri de armturi de oel - beton prin procedee de sudare, vor
fi examinai prin executarea de probe i teoretic, pe baza prevederilor STAS 9532 / 1 - 74, de ctre o
comisie numit de ctre unitatea executant.
Obligatoriu la executarea i recepia mbinrilor sudate, se vor respecta i celelalte prevederi ale
normativului C 28 / 83 - editat n Buletinul Construciilor 7 / 83 .
La executarea armturilor se vor respecta i reglementrile normativelor C 140/86, C 56/85.

5. LUCRRI DE BETONARE

5.1. Executarea lucrrilor de beton i beton armat
5.1.1. - Prevederi generale
Pentru asigurarea durabilitii construciilor, proiectantul va analiza regimul de expunere sau
natura i gradul de agresivitate al mediului.
n proiect se va adopta n mod corespunztor clasa betonului i se va preciza dup caz:
- gradul de impermeabilitate;
- tipul de ciment;
- dozajul minim de ciment;
- valoarea maxim a raportului A / C.

Echivalena dintre mrcile i clasele de beton este:
marca Clasa marca clasa marca clasa
B 50 Bc 3,5 B 200 Bc 15 B 450 Bc 35
B 75 Bc 5 B 250 Bc 20 B 500 Bc 40
B 100 Bc 7,5 B 300 Bc 22,5 B 600 Bc 50
B 150 Bc 10 B 400 Bc 30 B 700 Bc 60


pagina 34
5.1.2. - Materiale utilizate la prepararea betoanelor
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum i domeniul i condiiile de
utilizare sunt precizate n anexa IV.1.
Cimentul se livreaz n vrac sau ambalat n saci de hartie, nsoit de un certificat de calitate.
Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existenei certificatului de calitate sau
de garanie i verificarea capacitii libere de depozitare n silozurile destinate tipului respectiv de ciment
sau n ncperile special amenajate.
Cimentul se va ntrebuina n ordinea datelor de fabricaie.
Durata de depozitare nu va depi 60 zile de la data expedierii de ctre productor pentru
cimenturile cu adaosuri i respectiv 30 zile n cazul cimenturilor fr adaosuri.
Metodele de ncercare sunt reglementate prin STAS 227 - 86 i anexa IV.2.
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparent cuprins ntre 2201 i 2500 kg / mc, se
folosesc agregate grele, provenite din sframarea natural sau / i din concasarea rocilor.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avand pante i rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu nlimea corespunztoare
evitrii amestecrii cu alte sorturi .
Metodele de ncercare snt reglementate n STAS 4606 - 80 anexa IV.4.).
Apa utilizat la confecionarea betoanelor poate s provin din reeaua public sau alt surs, dar
n acest ultim caz trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 790 - 84 .
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor poate avea ca scop :
- mbuntirea lucrabilitii, n cazul elementelor cu armturi dese, seciuni subiri sau a
betoanelor pompate;
- mbuntirea gradului de mpermeabilitate, n cazul recipienilor, elementelor expuse la
intemperii sau situate n medii agresive;
- obinerea de betoane de rezisten superioar;
- reglarea procesului de ntrire : ntrziere sau accelerare, n funcie de cerinele tehnologice;
- mbuntirea comportrii la nghe - dezghe repetat;
- creterea rezistenei, durabilitii i mbuntirea omogenitii betonului.
Cenua de central termoelectric (captat uscat) poate fi utilizat la prepararea betoanelor n
scopul mbuntirii caracteristicilor acestora.

5.1.3. - Prepararea i transportul betonului
Prin staia de betoane se nelege orice unitate care produce i livreaz beton, fiind dotat cu una
sau mai multe instalaii (secii) de preparat beton sau betoniere .
Pentru obinerea certificatelor de atestare, staiile de betoane trebuie s dispun de:
- regulament de funcionare;
- depozit de agregate;
- silozuri pe tipuri de ciment;
- silozuri pentru cenu;
- mijloace de dozare a materialelor componente;
- utilaje de preparare a betonului;
- dotri care s asigure splarea betonierelor;
- dotri care s permit nclzirea apei;
- personal de deservire;
- laborator amenajat cu spaii distincte pentru confecionarea probelor i respectiv pstrarea lor;
laboratorul trebuie s fie n prealabil autorizat pentru ncercrile i operaiile pe care le efectueaz.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forat sau betoniere cu
cdere liber. n cazul utilizrii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere
cu cdere liber.
Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor
cu tasarea de max. 5 cm , cu autobasculante cu ben amenajate corespunztor.

5.1.4. - Executarea lucrrilor de betonare
Executarea lucrrilor de betonare poate s nceap numai dup ce se va consemna aprobarea
nceperii betonrii de ctre proiectant, reprezentantul beneficiarului sau Inspecia Teritorial pentru
Construcii, n conformitate cu prevederile programului de control al calitii.

pagina 35
Betonarea unei construcii va fi condus nemijlocit de eful punctului de lucru. Acesta va fi
permanent la locul de turnare i va supraveghea respectarea strict a prevederilor normativului i a fiei
tehnologice.
Betonul trebuie s fie pus n lucru n max.15 minute de la aducerea lui la locul de turnare .
Compactarea mecanic a betonului se va face prin vibrare .
Se admite compactarea manual (cu maiul, vergele sau ipci, n paralel cu ciocnirea cofrajelor) n
urmtoarele cazuri:
- introducerea n beton a vibratorului nu este posibil;
- ntreruperea funcionrii vibratorului .
Pentru a se asigura condiii favorabile de ntrire i a se reduce deformaiile de contracie , se va
asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare (cu excepia recipienilor pentru lichide) ,
protejand suprafeele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecie;
- stropirea periodic cu ap;
- aplicarea de pelicule de protecie.
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrrilor de beton i beton armat monolit sunt artate
n anexa X.3.

Obligaiile i rspunderile unitilor beneficiare de investiii , de proiectare i de construcii montaj,
n asigurarea calitii construciilor, sunt reglementate prin Legea nr. 8 / 1997. n activitatea de control
tehnic al calitii se va respecta sistemul de eviden stabilit prin reglementrile n vigoare.
Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton i beton armat constituie n majoritate lucrri
care devin ascunse, astfel ncat verificarea calitii acestora trebuie s fie consemnat n Registrul de
procese - verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse ncheiate ntre delegaii
beneficiarului i constructorului.

5.1.6. - Sortimente de ciment
Domeniul i condiiile de utilizare a cimenturilor destinate executrii lucrrilor de betoane i
mortare snt prevzute n anexa IV.1.
(Anexa IV.1. Buletinul Construciilor 12 / 1986)
Domeniul de aplicare cuprinde:
- betoane pentru elemente i structuri de beton, beton armat i beton precomprimat;
- mortare pentru zidrii, tencuieli, monolitizri de elemente prefabricate i pardoseli.
Alegerea tipului de ciment se face innd seama de urmtoarele criterii:
- condiii de exploatare;
- condiiile de execuie i tehnologia adoptat;
- clasa betonului sau marca mortarului .

5.1.7. - Determinarea strii de conservare
Determinarea strii de conservare se efectueaz pe o cantitate de 5 kg de ciment, luat din proba
medie care se cerne prin sita nr.1,25 STAS 1077 - 80.

5.1.8. - Agregate naturale grele
Agregate naturale grele: agregatele naturale avand densitatea n grmad n stare afanat i
uscat de minimum 1200 kg / mc.
Sort de agregate: agregatele care la verificarea granulometric rman ntre dou site sau ciururi
din seriile prevzute n tabelul IV.3.1. (Anexa IV.3. Buletinul Construciilor 12 / 1986).
Notaiile convenionale ale sitelor sau ciururilor folosite la verificarea granulozitii snt indicate n
tabelul IV.3.1.


pagina 36
5.1.9. - Stabilirea compoziiei betoanelor
Compoziia betonului trebuie s fie astfel alctuit ncat, n condiiile unui dozaj minim de ciment,
s asigurea realizarea caracteristicilor necesare n ceea ce privete lucrabilitatea amestecului proaspt
precum i durabilitatea i rezistena betonului ntrit.
(Anexa V.2. Buletinul Construciilor 12 / 1986)

5.1.10. - ncercri pe beton proaspt
Determinarea densitii aparente const n determinarea masei unei probe de beton proaspt i
raportarea acesteia la volumul probei respective n stare compact.

5.1.11. - ncercri pe betonul ntrit
n funcie de scopul urmrit prin efectuarea ncercrilor se deosebesc:
- ncercri preliminare, care au ca scop stabilirea compoziiei betonului ce urmeaz a fi folosit la
executarea lucrrii, stabilirea regimului de tratare termic, etc.;
- ncercri de control pe faze, care au ca scop determinarea rezistenei betonului la diferite faze ale
procesului de execuie a lucrrii (decofrare, tratare termic, transfer, manipulare, livrare) n vederea
comparrii lor cu rezistenele de control prescrise pentru fazele respective;
- ncercri de verificare a rezistenei la compresiune sau / i ntindere a betonului (pentru
verificarea mrcii sau clasei betonului etc.).

5.1.12. - Betoane turnate prin pompare
Prevederile din anex se refer la condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc betoanele
care se pun n oper cu ajutorul pompelor de beton denumite prescurtat betoane pompate.
Lucrabilitatea betoanelor pompate se va stabiliastfel ncat, procesul de pompare s se desfoare
normal i continuu, fr a se depi ns valorile limit ale parametrilor care condiioneaz realizarea
rezistenei i durabilitii betonului ntrit.
Dimensiunea maxim a agregatului total nu va depi 1/3 din diametrul conductei de refulare.
La prepararea betoanelor pompate se recomand utilizarea aditivilor plastifiani sau
superplastifiani.
(Anexa VII.1. Buletinul Construciilor 12 / 1986)

5.1.13. - Abateri admisibile pentru elementele de beton i beton armat
Abaterile fa de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje , gata confecionate:
- lungime 4 mm
- lime 3 mm
(Anexa X.3. Buletinul Construciilor 12 / 1986)

5.1.14. - Defecte limit admisibile pentru elementele de beton
Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul i integritatea elementele de beton i beton
armat:
- defecte de suprafa (pori, segregri superficiale sau denivelri locale) avand adancimea de max.
1 cm, suprafaa de max.400 cm
2
/ defect, iar totatlitatea defectelor de acest tip fiind limitat la max.10%
din suprafaa feei elementului pe care snt situate;
- defecte n stratul de acoperire al armturilor (tirbiri locale, segregri) avand adancimea pan la
armtur, lungimea de max. 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la max. 5% din
lungimea muchiei respective.
Aceste defecte nu se nscriu n procesul verbal care se ntocmete la examinarea elementelor
dup decofrare.

5.1.15. - Controlul operativ al calitii betonului
Activitatea de control operativ cuprinde:
- determinri pe betonul proaspt, n scopul evitrii punerii n oper a unui beton necorespunztor;
- analizarea, imediat dup nregistrare, a rezultatelor privind rezistena la compresiune la vrsta de
28 zile, n scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunztoare.

pagina 37
Caracteristicile care se verific i valorile de referin ale acestora se precizeaz de laborator
odat cu stabilirea compoziiei betonului i se nscriu n reeta betonului predat efului de staie, care
este obligat s o afieze.
Determinrile se refer la verificarea lucrabilitii betonului, iar dac este prevzut prin proiect sau
n perioada de timp friguros, la determinarea temperaturii betonului. n cazuri speciale pot fi prevzute i
alte caracteristici.
Caracteristicile care se verific i valorile de referin ale acestora, se precizeaz de constructor i
se nscriu n fia tehnologic i nota de comand a betonului.
n cazurile n care se urmrete obinerea de informaii orientative asupra rezistenei care va fi
atins la vrsta de 28 zile, se pot efectua ncercri pe cuburi de prob la 3 zile ( 72 3 ore ) sau / i 7 zile.
. ( Anexa X.5. Buletinul Construciilor 12 / 1986 )

5.2. Verificarea calitii i recepia lucrrilor de betonare
5.2.1. - Betoane cu agregate naturale pentru construcii de cldiri
Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton i beton armat constituie n majoritate lucrri
care devin ascunse, astfel ncat verificarea calitii acestora trebuie s fie consemnat n procese verbale
de recepie calitativ, ncheiate ntre delagaii beneficiarului i constructorului. Nu se consider valabile
procesele verbale de recepie calitativ ncheiate numai de constructor .
Nu se admite trecerea la nou faz de execuie nainte de nchiderea procesului verbal referitor la
faza precedent dac aceasta urmeaz s devin o lucrare ascuns .
n procesele verbale se vor preciza concret verificrile efectuate, constatrile rezultate i dac se
admite trecerea la executarea fazei urmtoare .
Dac se constat neconcordane fa de proiect sau prevederile prescripiilor tehnice se vor stabili i
consemna msurile necesare de remediere conform art.50 din Legea nr. 8.
Dup executarea acestora se va proceda la o nou verificare i ncheierea unui nou proces verbal.
n cursul betonrii elementelor de construcii se va verifica dac:
- datele nscrise n bonurile de transport ale betonului corespund celor prevzute i nu s-a depit
durata admis de transport;
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute;
- condiiile de turnare i compactare asigur evitarea oricror defecte;
-se respect frecvena de efectuare a ncercrilor i prelevrilor de probe, conform prevederilor din
anexa X.1. Normativ C140 - 86;
- sunt corespunztoare msurile adoptate de meninere a poziiei armturilor, dimensiunilor i
formei cofrajelor;
- se aplic corespunztor msurile de protecie a suprafeelor libere ale betonului proaspt.

n condica de betoane se va consemna:
- bonurile de transport corespunztoare betonului pus n lucrare;
- ora nceperii i terminrii betonrii;
- probe de beton prelevate;
- msurile adoptate pentru protecia betonului proaspt;
- evenimente intervenite ( ntreruperea turnrii , intemperii etc. );
- temperatura mediului ( n perioada de timp friguros ).

Calitatea betonului pus n lucrare se apreciaz innd seama de :
- concluziile analizei efectuate, conform prevederilor din anexa X.7. - Normativ C 140 - 86, asupra
rezultatelor ncercrii probelor de control, prezentate n buletinul unic emis de laborator, sau
- concluziile interpretrii rezultatelor ncercrilor nedistructive, sau ncercrilor pe carote, dac s-a
cerut efectuarea lor n cadrul controlului operativ sau prin proiect.
Rezultatul aprecierii calitii betonului pus n lucrare, se consemneaz ntr-un proces verbal
ncheiat ntre beneficiar i constructor .
Dac nu sunt ndeplinite condiiile de calitate se vor analiza de ctre proiectant msurile ce se
impun.


pagina 38
Lista reglementrilor
STAS 1799 81 - Construcii de beton , beton armat i beton precomprimat. Timpul i frecvena
ncercrilor pentru verificarea calitii materialelor i betoanelor.
STAS 1275 81 - ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistenelor mecanice.
STAS 6657 / 1 76 - Elemente prefabricate din beton, beton armat i beton precomprimat. Condiii
tehnice generale de caliatate.
STAS 6657 / 2 75 - Elemente prefabricate din beton, beton armat i beton precomprimat.
Controlul statistic de recepie al caracteristicilor geometrice .
STAS 6657 / 3 71 - Elemente prefabricate din beton, beton armat i beton precomprimat.
Procedee i dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
STAS 1336 - 80 - Construcii . ncercarea n situ a construciilor prin ncercri statice.
STAS 6652 / 1 82 - ncercarea nedistructiv a betonului. Metode de ncercare. Clasificare i
indicaii generale.
STAS 7563 80 - ncercri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezistenei la
compresiune.
C.140 86 - Normativ pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat.
C.26 72 - Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive ( Buletinul
Construciilor nr.8 / 1985 ).

6. ZIDARII

Prevederi generale
Generalitati
Acest capitol cuprinde descrierea lucrarilor de zidarie pe tipuri de materiale, mortare, transport si
depozitare.
Zidaria este un element de constructie alcatuit din pietre artificiale arsa sau nearsa de orice
forma, asezata dupa anumite reguli si legate intre ele cu mortar.Pietrele artificiale arse curent utilizate
sint:caramizile, blocurile si placile din argile arse, caramizile silico-calcaroase din amestecuri de nisip si
var. Pietrele artificiale nearse, curent utilizatesint:caramizile, blocurile si placile de beton greu, beton
usor, beton celular autoclavizat, e.t.c.

Domeniul de utilizare
Tabelul nr. 1
=================================================================
MATER;STAS; FORMAT DOMENIU UTIL. OBS.
MARCA STR. ZID. PORT.
=================================================================
Caramizi pline 240\115\63 fara restrictii Se folosesc la pereti
pres. pe cale -------------------------- rezist. la foc si la
umeda STAS 457-240\115\88 constr. locuinte compartimentarile
-80 marca 50, cu h=15m interioare
75,110
------------------------------------------------------------------
Caramizi,blo- 240\115\88 constr. locuinte Se recomanda la pereti
curi ceramice 290\140\138 cu h=15m exter. contribuind
cu gol vertic. 290\240\188 la reducerea consu-
STAS 5185\1- -------------------------- mului de combustibil
80;5185\2-80 240\115\138 constr. locuinte Nu se admit la exec.
marca 50; 75 240\115\188 cu h=15m fundatiilor, sobsoluri
si 110 290\140\188 si pereti rezist. la
foc
-----------------------------------------------------------------
Blocuri BCA 1000; 6000 P+1 Se utilizeaza la pereti
GBN 35 600; P+2 despartitori si
GBN 50 75: 300 inchideri
=================================================================


pagina 39
Standarde de referinta
Normativul pt. calculul si executarea structurilor de zidarie este P 2-85 din buletinul constructiilor
11\85.
Normativ pt. executarea peretilor si acoperosirilor din elemente din beton celuler autoclavizat
este P 120-83 din buletinul constructiilor 2\1984.
STAS-urile care reglementeaza problemele constructiilor din zitarie portanta in vigoare la 01-01-
1984:
- 456 -76 Caramizi de constructii din argila arsa. Reguli si metode de verificare.
-5185\1;2-80 Caramizi si blocuriceramice cu goluri verticale.
- 457 -80 Forme si dimensiuni, conditii de calitate.
- 8560 -80 Caramizi de constructii de argila arsa.
- 790 -73 Apa pt. mortare si betoane
- 148 -80 Var pt. constructii
- 6232 -76 Cimenturi, adausuri minerale.
- 1500 -78 Lianti hidraulici. Cimenturi cu adausuri
- 6486 -68 Cimenturi Portland cu intarire rapida
- 545\1-8o Ipsos pt. constructii
- 1030 -70 Mortare obisnuite pt. zidarie. Metode de incercare
- 10104-75 Constructii de zidarie. Pricipii pt. calculul sectiunilor
- 10104-82 Constructii civile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie
- 3622 -79 Betoane de ciment
- 8600 -80 Tolerante in constructii
- 6793 -82 Cosuri, canale de fum. Prescriptii genarale
- 9072 -71 Masuri de siguranta contra incendiilor
- 8036 -81 Beton celular atoclavizat
- 7344 -74 B.C.A.-Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice

Mostre si testari
Calitati, verificare si incarcarile pe santier ale caramizilor
Caramizile pline, caramizile si blocurile ceramice cu goluri trebuie sa indaplinaesca conditiile
calitative prevazute in:
-STAS 457 -80 Caramizi pline presate pe cale umeda
-STAS 5185 -80 Caramizi si blocuri cu goluri verticale - in care sint aratate conditiile de receptie,
transport, manipulare si depozitare
Blocurile de zidarie din BCA trebuie sa corespunda urmatoarelor standarde:
-STAS 8036 -81 Beton celular autoclavizat
-STAS 7344 -70 Beton celular autoclavizat
Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice:
-STAS 10832-76 B.C.A. Elemente armate
-STAS 10832-80 B.C.A. Elemente nearmate
La o examinare vizuala pe santier se pot verifica urmatoarele aspecte:
-caramizile sa aibe forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchiile drepte si fetele plane
-sa fie bine arse, lovite cu ciocanul sa dea un sunet clar-metalic
-sa fie dure - muchii nesfaramiciose la presiunea degetelor
-sa aibe o structura omogena cu putini pori, cu o culoare cit mai uniforma, fara fisuri, crapaturi sau goluri
-sa nu contina parti silicoase sau calcaroase
-sa nu aiba o umiditate maxima de 18%

Materiale si produse
Liantii-sint substante minerale sub forma de bulberi, care in prezenta apei isi modifica starea
fizico-chimica, astfel ca dupa intarire leaga intre ele agregatele sau elementele intre care au fost puse.
Pt. a putea functiona ca materiale de legatura liantii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-amestecati cu apa sa aibe un spect plastic
-sa adere bine la materiale
-sa se intareasca intr-un anumit interval de timp
-dupa intarire sa nu prezinte variatii mari de volum
Liantii sint hidraulici - se intaresc in mediu umed - si nehidraulici - se intaresc intr-un mediu uscat.

pagina 40
Principalii lianti care se utilizeaza la executarea zidariilor sint varul si cimentul folosite la
confectionarea mortarelor.

Varul trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prevazute in STAS 146-80. Pe santier varul
poate sosi sub forma de:
-var nestins - bulgari
-var stins - pasta
Varul bulgari trebuie ferit de umezeala depozitarea lui se face in incaperi inchise si pardosite,
departe de materiale inflamabile, deoarece la umiditate se icalzeste si poate provoca incendii.
Pe santiere mari se recomanda ca varul sosit in vrac sa se depoziteze in silozuri, iar aici
pneumatic sa fie transportat in statia de mortare.
Pasta de var (varul hidratat) se asigura prin stingera varului pe santier. Stingerea se face
manual sau mecanic.
Stingerea manuala se face pe santiere mici in varnita de unde laptele de var curge intr-o groapa
executata in teren denumita groapa de var.
Laptele de var pierde treptat apa prin infiltrare in pamint sau prin evaporare, transformindu-se intr-
o pasta care se ingroasa treptat.
Varul pasta nu poate fi folosit decit daca s-a ingrosat suficient, pina la aparitia crapaturilor. Pt.
aceasta sint necesare cel putin 14 zile de la stingerea manuala.
La lucrarile care necesita cantitati mari de var stingerea se face mecanizat, folosindu-se un
stingator de var si utilaje ajutatoare ca: banda transportoare, buncar, sita. Stingerea mecanizata a
varului, pe linga reducerea timpului, conduce la asigurarea unei bune calitati a varului stins. Verificarea
calitatii varului se face conform STAS 3910\1-76.

Cimentul
Cimentul este un liant hidraulic de origina minerala care amestecat cu apa se intareste in timp.
Tipurile de ciment folosite pt. mortare:

=================================================================
Tipul de mortar Tipul de ciment Obs.
-------------------------
recomandat utilixabil
=================================================================
Mortar de zidarie F 24 M 30 F-ciment de
sau tencuiala turnat
marca M 50 M-ciment
metalurgic
-----------------------------------------------------------------
Idem M 100 M 30 Pa 35 Pa-cimenturi
Portland cu
adausuri
-----------------------------------------------------------------
Cimenturi portland fara adausuri trebuie sa corespunda cerintelor stas 388 -80. Cimenturile
cu adausuri trebuie sa corespunda cerintelor STAS 1500 -78.
Pt. reglarea timpului de priza se permite adaugarea unei cantitati de gips in limitele conditionate
de STAS 388 -78.

Incercarile cimenturilor pe santier
Verificarile pe santier:
a) Starea de conservare
Un ciment tinut la umezeala se poate altera cu usurinta. Alterarea lui consta in inceperea
prizei caracteristice prin aparitia de bulgari intariti in masa cimentului. Pt. verificarea starii de conservare
se cern 10 kg de ciment printr-o sita cu 25 ochiuri/cmp. Pe sita nu trebuie sa ramina cocoloase.
b) Timpul de priza
Cimentul amestecat cu apa face priza.
Inceputul prizei se determina cu aparatul Vicat stabilindu-se timpul dupa care acul aparatului nu
mai poate patrunde in pasta de ciment. Daca pe santier nu exista aparat Vicat se prepara din 800 g de

pagina 41
ciment o pasta de consistenta normala din care se separa 5 cocoloase de 4 cm diamentru si se aseaza
pe placi de sticla unse cu ulei. Se dau citeva izbituri usuare sticlei si co coloasele se turtesc ajungind la
7-8 cm grosime aproximativ 1 cm. La fiecare 15 minute se fac pe turte taieturi usoare cu briceagul.
Dupa un anumit timp urma lasata de briceag nu mai dispare. Acest moment marcheaza inceputul prizei.
Inceputul prizei nu trebuie sa fie mai devreme de 1 ora iar sfirsitul mai devreme de 10 ore.
c) Necesarul de apa in amestec pt. pasta de consistenta normala se stabileste prin
determinarea consistentei de ciment.
Determinarea consistentei se face cu aparatul Vicat inlocuind acul cu tija cilindrica cu diametrul
de 10 mm. Pasta se considera normala daca sonda se opreste la 5-7cm de placa de sticla.

Transportul si depozitarea cimentului
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci fiind insotit de un certificat de calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane de cale ferata prevazute cu recipienti pneumatici.
Depozitarea acestuia se face in silozuri metalice, demontabile de inventar. Silozurile se creaza in bateri
in apropierea statiei de mortare pt. economie de energie.
Cimentul livrat in saci se transporta in vagoane sau autovehicule inchise. Depozitarea acestuia se
face in magazii inchise si acoperite. Sacii de ciment se aseaza in cel mult 10 rinduri.
Intre stive si peretii exteriori se lasa un spatiu liber de 50 cm
iar intre stive spatiul de circulatie necesar unui om. Cimentul trebuie ferit de umezeala si de amestecul cu
alte corpuri.
Depozitarea cimentului se face pe sortimente.
Termenul de garantie al cimentului cu adausuri este de 60 de zile de la data expedierii.

Agregate
Agregatele utilizate la prepararea mortarelor sunt: nisipul natural de cariera sau de riu si nisipul
de concasare, nisipul STAS 1667-76.
Pt. a fi bun la lucrarile de constructii, nisipul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie aspru la pipait
-sa fie curat sa nu lase murdarie cind este frecat intre degete
-in stare uscata trebuie sa curga usor printre degete
Nisipul cel mai bun este nisipul silicios de culoare alba.
Limitele de granulozitate ale nisipului pentru mortare:
=================================================================
Granule % treceri in masa prin sita diam. mm
-------------------------------------------------------
0.2 1 3.15 7.1
=================================================================
3 min. 5 min. 35 min. 90 -
max. 30 max. 75 max.100 -
-----------------------------------------------------------------
7 min. 3 min. 25 min. 54 min. 95
max. 12 max. 40 max. 70 max.100
-----------------------------------------------------------------
In nisip in general se pot gasi: argile, substante humice, carbuni, saruri si mica.
Argila este daunatoare cind formeaza un invelis aderent la suprafata granulelor, impiedicind
cimentul sa adere pe granule.
Substantele humice sint daunatoare, avind un caracter acid.
Carbunele este daunator ca poate dezagrsga mortarul.
Sarurile din nisip produc eflorescaenta pe suprafata peretelui.
Foitele de mica sint periculoase deoarece cimentul nu adera la ele.

Determinarea substantelor straine din nisip
Determinarea continutului de impuritati se face conform STAS 606 -80 - Agregate naturale grele
pt. mortare si betoane cu lianti minerali, meyode de incercare.
Determinarea argilei se face prin spalarea unei cantitati de nisip in mai multe ape si dupa uscare
se cintareste. Diferenta de greutate reprezinta argila spalata.
Determinarea sarurilor, substantelor humice, carbunelui se face in laborator.

pagina 42
Procentul maxim de argila admis este de 1%.
Procentul maxim de carbune admis este de 0.5%.
Procentul maxim de saruri admis este de 1.2%.
Mica se apreciaza vizual sa nu depaseasca 1%.
Nu se admit in nisip resturi vegetale.

Umiditatea nisipului
Nisipul in stare umeda isi mareste mult volumul si poate denatura proportia reala intre
nisip\ciment.Nisipul are volum maxim la umiditate 4-6%.Daca nisipul se masoara la volum si e umed
trebuie scazuta proportional cantitatea de ciment pt. a nu rezulta un mortar prea gros. La o umiditate de
4-6% volumul de nisip creste cu 30-35%.

Transportul si depozitarea nisipului
La santier nisipul se transporta in vagoane basculante, sau in autobasculante.
Depozitarea nisipului se face in apropierea statiei de mortare in figuri geometrice geometrice
cit mai regulate sau in silozuri iar trasportul in incinta santierului se face cu benzi trasportoare sau alte
mijloace.

Apa - STAS 790 -73
De regula la prepararea mortarului se foloseste apa provenita din reteaua publica.
In cazul utilizarii apei din alte resurse, aceasta trebuie sa corespunda conditiilor din STAS 790 -
73 si anume:sa fie limpede si fara miros, astfel se vor lua probe de laborator.

Aditivi
Aditivi sint substante care adauge in mortar in timpul malaxarii, incetinesc procesul de intarire
si imbunatatesc lucrabilitatea amestecului proaspat.A cestia se adauga in cantitati reduse si bine
stabilite pt. a nu compromite proprietatile mortarului.
Retargolul este un aditiv intirziator pt. mortar prelugindu-se timpul de priza Nu se fioloseste la
cimenturile aluminoase colorate si la cimentul alb. Este utilizat la prepararea mortarelor de zidarie sau
tencuiala marca M25 ,M50 in urmatoarele limite:
-la M25 (2.4+0.3) litri de aditiv la 100kg ciment
-la M50 (2.1+0.3) litri de aditiv la 100kg ciment
-la M200(1.5+0.3) litri de aditiv la 100kg ciment
Cantitatea de Retargol se stabileste prin incarcari prealabile, se omogenizeaza si se introduce in
malaxor odata cu apa.
In cazul mortarelor de ciment se poate utiliza ca aditiv plastifiant antrenor de aer "DISANUL"
conf. STAS 8625 -70.

Adaosurile impermeabilizante
Adaosyrile impermeabilizante se folosesc in cantitati mici la mortare utilizate pt. protejarea
elementelor de constructii impotriva umiditatii.
APASTOP-ul "P" este un adaos impermeabilizant si se prezinta sub forma de pulbere alb-galbui-
gri. Cantitatea nu va depasi 3% din cantitatea de ciment ce se introduce in malaxor odata cu nisipul,
se amesteca un minut dupa care se adauga apa.

Ipsosul STAS 5451 80
Ipsosul pt. constructii se obtine prin deshidratarea partiala a ghipsului si se intrbuinteaza la
prepararea mortarelor.
Ipsosul se livreaza ambalat in saci. Depozitarea se face in magazii curate, ferit de umezeala.
Ipsosul se transporta in vehicule acoperite.
Termenul de garantie este de 30 de zile de la data livrarii.

Aracetul
La preparaea mortarelor adezive pt. zidarii din blocuri mici de BCA cu rosturi subtiri se utilizeaza
urmatoarele tipuri:
-aracet DP 25 sau DP 50 conf. STAS 7059 -80
-aracet CPMB MICh NI 5314 -71 producator U.Ch.Risnov

pagina 43
-aracet CIC conf.NI Ch VII 5314 -73 producator U.Ch.Risnov
In loc de aracet se poate folosi CRILAROM 3080 fabricat de
U.Ch.Risnov.

Otel beton
Pt. zidaria armata se vor folosi armaturi din OB 00 sau OB 37 STAS 438\1-79 "Otel laminat la
cald, conditii generale de calitate" si sirma rotunda conform STAS 887 -76 "Sisma rotunda trefilata din
otel" pt. armaturi constructive si PC 52, PC 60 pt. armaturi de rezustenta la buiandrugi,centuri, stilpisiri.

Materiale locale: argile, e.t.c.
Argila este folosita ca ciment la zidurile slab solicitate.

Produse-MORTAR
Mortarele sint amestecuri bine omogenizate de lian, nisip si apa care se intaresc prin pierderea
apei is esrvesc la legarea intre ele a pietrelor de constructii pt. a forma intre ele ziduri.
Mortarele obisnuite pt. ziduri trebuie sa corespunda cerintelor STAS 1030 -70.
Clasificarea mortarelor pt. zidarii:
a)Dupa greutatea specifica aparenta:
-mortare grele cu greutaea specifica peste 1800 kgf\mc
-mortare mijlocii cu greutatea specifica intre 1000-1800kgf\mc
-mortare ususare cu greutatea specifica intre 1000-1500kgf\mc
-mortare foarte usuare cu greutatea specifica sub 1000kgf\mc
Mortarele grele se impart in mortare nehidraulice care se itaresc in aer prin pierderea apei si
mortare hidraulice care se intaresc in prezenta excesului de apa de amestec utilizate la
zidarii executate sub apa.
b)Dupa natura liantului
-mortare de var (argila) marca M 4 - folosite la zidarii cu solicitari foarte mici.
-mortare de var-ciment M 10in care predomina varul. Acestea se folosesc la zidarii cu solicitari moderate
-mortare de ciment-var M 25, M 50, cu adaos de var in care predomina cimentul. Acestea se folosesc la
zidarii cu solicitari importante.
-mortar cu ciment curat M 100 utilizate la zidarii din piata compacta sau la zidarii sub apa.
Toate aceste mortare cu dozaj 1:3 (una parte liant si 3 parti nisip).
c)Dupa rezistenta la compresiune mortarele se clasifica pe marci:

=================================================================
MARCA DE MORTAR Rezistenta la compresiune la 28 zile [da\cm2]
=================================================================
M 4 MIN 4
M 10 MIN 10
M 25 MIN 25
M 50 MIN 50
M 100 MIN 100
=================================================================

Caracteristicile mortarelor
La mortare de regula se determina urmatoarele caracteristici:consistenta, tendinta de segregare,
greutatea specifica aparenta, plasticititatea, lucrabilitatea, adeziunea si rezistenta la compresiune.
Determinarea caracteristicilor mortarelor se face conform STAS 2634 -80.

a)Consistenta
Pt. determinarea consistentei se foloseste Conul Etalon, care se lasa sa se scufunde sub
greutatea proprie (300g), stabilimdu-se dupa numarul de cm. cu care s-a scufundat conul.
In functie de dozaj mortarele pot fi:
-virtoase
-plastice
-fluide
In conformitate cu STAS 1030 -70 consistenta mortarelor de zidarie trebuie cuprinsa intre

pagina 44
urmatoarele limite:
-----------------------------------------------------------------
felul lucrarii consistenta [cm]
-----------------------------------------------------------------
-zidarie de caramida plina 8.....13
-----------------------------------------------------------------
-zidarie de caramida cu goluri 7......8
sau blocuri ceramice

b)Tendinte de segregare
Segragarea se manifesta prin seoararea partilor fine de nisip si ciment de granulele mari,
pierzindu-se omogenitatea, principala calitate a mortarului.
Coeficientul de segregare nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori conf. STAS 2634 -70.
-pt. mortar de zidarie 50 cmc.
-pt. mortar de tencuiala 40 cmc.

c)Densitatea aparenta
Se determina prin diferenta de greutate raportata la volum a mortarului introdus intr-un cilindru de
1 dmc. cu prelungitor, indesat cu maiul sau cu vergeaua metalica conf. STAS 1030 -70.
In cazul mortarelor obisnuite in stare proaspata densitatea aparenta trebuie sa fie cuprinsa intre
1950-2200 kg\mc.

d)Plasticitatea si lucrabilitatea
Cu cit mortarul contine mai multe parti fine si liant, cu atita este mai plastic si mai usor de lucrat.
Adaugarea de apa nu mareste plasticitatea, ci adaugaarea de var.

e)Contractia
Se observa prin aparitia unor fisuri sau crapaturi in mortarul din rosturile zidariei si are efecte
negative asupra rezistentei.
Cel mai mult se contracta mortarele cu dozaj mare de ciment si prea fluide. Pt. impiedecarea
contractiei se foloseste nisip fin si adaos de var.

f)Adeziunea
Mortarele trebuie sa adere bine la suprafata caramizilor folosindu-se ca liant varul gras si
nispul 0...7 mm in care granulele mai mari de 3 mm sa fie 20% din greutatea nisipului.
Lipsa adezivului produce fisuri de-a lungul fetelor caramizilor, peirclitind stabilitatea zidului.
La mortarele de var cea mai buna adeziune se obtine din dozajele 1:3 si 1:4. Mortarele mai
grase se dezlipesc de caramizi la uscare datorita contractiei lor mari.
Mortarele cu intarire rapida si cele virtoase adera mai slab decit cele cu intarire lenta si cele
plastice.
Mortarele adera slab si la caramizile dublu presate daca acestea nu sint bine udate la punerea
lor in opera.
Valoarea medie a adeziunii exprimate prin rezistenta la smulgere:

=================================================================
Marca mortar la 28 zile - in dan\cmp
----------------------------------------------
ceramice beton greu beton usor
sau piatra
=================================================================
10 2 - -
25 3 - 0.8
50 4 1 1.8
100 4.5 1.5 -
=================================================================


pagina 45
g)Rezistenta la compresiune
Se determina prin rezistenta pe care o suporta un cub de mortar ( cu latura de 7.07 cm) pe cmp
la rupere. Determinarea se face in laboratoare dotate cu utilaj corespunzator.

Dozajele mortarelor
Liantii, adausurile si nisipul pt. mortar se alege in functie de marca mortarului, ceruta in proiect,
lucrabilitatea necesara mijloacelor de transport, natura caramizilor.
Compozitia si dozajele pt. mortarele de zidarie:
=================================================================
Marca Tipul Materiale pt. 1 mc. de mortar
---------------------------------------------
ciment var hidratat nisp
F 25 M 30 var pasta
slam pasta
kg mc mc kg mc kg
=================================================================
M 10-Z var-ciment 117 112 0.100 130 1.23 1660
M 25-Z ciment-var 165 157 0.100 130 1.23 1660
M 50-Z ciment-var 230 219 0.090 115 1.18 1600
M100-Z ciment-var - 275 0.060 75 1.18 1600
M100-Z ciment - 223 - - 1.18 1600
=================================================================

Dozajele pt. mortarele de zidarie cu ciment-var pasta si cenusa de termocentrala:

=================================================================
Marca Materiale pt. 1 mc de mortar
mortarului --------------------------------------------------
ciment ciment cenusa var pasta nisip apa
F 25 M 30 de termo. var hidr. sort
centrala slam 0...7
kg kg kg mc kg mc kg l
=================================================================
M 10 CI-Z 80 - 160 0.10 130 1.1 1480 260
M 25 CT-Z 115 - 200 0.10 130 1.04 1400 250
M 50 CT-Z 160 - 240 0.09 115 1.04 1400 260
M100Z CT-Z - 190 190 0.06 75 1.00 1350 265
M100 CT-Z - 225 25 - - 1.00 1350 275
=================================================================

Prepararea mortarelor
Se face in betoniere obisnuite sau in malaxoare cu amestecare fortata. Se recomanda
amestecarea fortata, prin care granulele mai mari de 5 mm se sfarma.
Ordinea de introducere a materialelor in malaxor este urmatoarea:
-apa
-nisip
-var hidratat
-ciment
Daca se utilizeaza intirziitorul de priza RETEGOL sau REPLAST proportiiele de aditiv trebuie sa
se incadreze intre limitele:
-marca M 25 (2.4+0.3) l aditiv la 100 kg ciment
-marca M 50 (1.1+0.3) l aditiv la 100 kg ciment
-marca M100 (1.5+0.3) l aditiv la 100 kg ciment
Aditivul se introduce la preparare odata cu apa.
La prepararea mortarelor prin mijloace mecanizate trebuie sa se tina seama de urmatoarele:
-dozarea exacta a componentelor cu tolerante de 2% pt. lianti si 3% la agregate
-amestecarea ingrijita a mortarului pina la omogenizare


pagina 46
1. Mortare pt. zidarii din blocuri de B.C.A.
Pt. zidarii cu rosturi obisnuite:
-ciment-var M 25 cu compozitia-ciment:var pasta:nisip (1:1 : 10 parti in volume)
-mortare adezive pt. zidarii cu rosturi subtiri - aracet DP 25 sau DP 50, CPMP sau CIC : nisip
0...1 mm : nisip 0...3 mm : apa (1:3 1:1 parti in volume)

2. Mortare pt. pereti din placi nearmate
-ciment-var marca M 50 cu compozitia : ciment: var pasta:nisip (1:0.4:5 parti de volum)

3. Mortare pt. pereti din elemente armate
a)Mortar de poza din ciment si nisip 1:3 parti in volume si apa pina la realizarea consistentei
virtoase
b)Mortar pt. umplerea rosturilor verticale din ciment si nisip (1:3 parti in volume) si apa pina la
obtinerea consistentei fluide
c)Mortar adeziv pt. lipirea intre ele a elementelor de B.C.A.:
-amorsa preparata din aracet CPMB sau CIC amestecat cu apa raport 1:1 parti in volume
-amorsa preparata din aracet DP 25 amestecat cu apa in raport 1:2 parti in volume
-mortar adeziv din nisip 0...2 mm aracet dp 25 in raport 2:1 parti.
La prepararea mortarelor adezive se adauga apa pina la obtinerea consistentei 13 cm
determinata cu conul etalon.

Materiale pt. zidarii
-blocuri ceramice si blocuri BCA conf. tabel "Domeniul de utilizare"
-apa conf. STAS790 -78
-aracet CPMB conf. MCih.-NI 3979 -67
-aracet CIC conf. MIch.-NI 5314 -73
-aracet CTD-1 CONF. miCH.-NI 5941 75
-ROMACRIL ER conf.CS
-CRILOROM DV conf. CS
-praf de piatra
-nisip uscat de mare
-nisip 0..2 mm uscat de riu sau cariera conf. STAS 3844 -76
-faina si granule din BCA
-granule de marmura sort 1..3 mm
-granule naturale de diferite culori sort 1..3 mm
-ciment alb conf. STAS 7055 -80
-ciment conf. STAS 1500 -78
-hirtie de slefuit conf. STAS 1581 -83
-agregate silicioase de riu sau cariera conf. STAS 1667 -76
-chit pe baza de aracet simbol C 5018
-granule de feldspat-micaceu 1..3 mm
-ipsos de constructii conf. STAS 545 -80
-intirzietor de priza conf. STAS 88 -73
-plastifiant Disan conf. STAS 8625 -70
-var pt. constructii conf. STAS 146 -80
-var hidratat conf. STAS 9201 80

Materiale pt. etansarea rosturilor
-chit permanent elastic Azrobit C 895 -92
-polistiren celular STAS7471 70 "Mase plastice celulare polistiren expandat"
-vata minerala G100 STAS 5838\2 78

Materiale pt. protectie anticoroziva a pieselor metalice de prindere
-grund minium de plumb pe baza de alchidal G 359 -3, G 355 -4, G 355 -6, G 735 -6;
-grund alchidal seria 5040, 5620, NI 1703 -73
-grund 834 -40 cu 85% Zn

pagina 47
-smoala de huila tip B STAS 3360 -69
-uleiuri de antracen STAS 3362 -76
-toluen STAS 62 -71
-email perclorvinil 4070, NI 6498 -75
-crilorom DUO conf. CS
-romflexil pc 505, NI5171 74

Prevederi comune
-elementele de BCA se vor proteja impotriva umiditatii si agresivitatii mediului inconjurator
-piesele metalice de prindere ale elementelor din BCA vor fi protejate anticoroziv
-timplaria se va fixa cu suruburi in dibluri de material plastic
-se admite fixare directa a obiectelor sanitare usoare de peretiidin panouri de 7,5 cm grosime si
a corpurilor de incalzire usoare pe peretii de minim 20 cm grosime.
-conductele instalatiilor interioare se vor monta aparent, si se pot masca

Manipulare, transport, depozitare
Elemente de B.C.A.
Se livreaza in pachete balotate sau in pachete paletizate.
Elementele armate se livreaza in pachete acoperite cu material impermeabil care nu pateaza is
vor avea muchiile protejate cu coltare de carton sau material plastic in conformitate cu STAS 10833
-80. Pe timp de averse nu se vor efectua transporturi.
Descarcarea si uncarcarea elementelor din BCA din si in mijloacele de transpor auto si de
cale ferata, precum si alte manipulari se fac cu macarale si autostivuitoare echipate cu furca.
Se interzice descarcarea prin basculare sau aruncare a elementelor din BCA.
Depozitarea elementelor din BCA se face la obiect in cadrul fiecarei travei in care materialul
urmeaza a fi pus in opera, pe terenuri orizontale, in zone ferite de umiditate. Fiecare pachet de elemente
armate se va aseza pe doua reazeme din materiale moi, amplasate la distanta de cca. 30 cm de capatele
elementelor.
La pachete suprapuse reazemele vor fi pe aceasi verticala.
Seinterzice depozitarea pachetelor cu elemente pe o inaltime mai mare de 2.4 m.
Se interzice depozitarea prin suprapunere a pachetelor paletizate cu elemente nearmate.
Transportul elementelor de BCA pe santier se face cu remorci tractate, trailare sau alte mijloace
de transport corespunzatoare, pachetele de elemente fiind ancorate de platforma mijlocului de transport.
Transportul pe distante mici a elementelor nearmate se va efectua cu vagonete sau carucioare
pe pneuri.
Realizarea constructiilor de BCA necesita scule si dispozitive speciale:
-jug pt. pachete
-furca echilibrata
-carucior sau vagonet pe pneuri
-graifar rotitor
-levier si ranga de montaj
-ciocan cu coada lunga
-rindea pt. tesirea muchiilor
-dalta de canelat
-masina de gaurit si frezat
-masina de taiat cu disc abraziv
-trusa de scule pt. lucrari de zidarie
-drisca de slefuit

CARAMIZI DIN BLOCURI CERAMICE
Livrare, transport, depozitare
Pt. evitarea risipei prin deteriorarea caramizilor si pt. reducerea duratei si cheltuielilor de
transport, se va evita manipularea manuala a caramizilor, preferindu-se ambalarea acestora. Modurile
de ambalare sint urmatoarele:
-pachetixat
-paletizat
-containerizat.

pagina 48
Cea mai eficienta esta pachetizarea deoarece nu necesita returnarea ambalajului la furnizor.
Transportul pachetelor de la punctul de aprovizionare sau de la fabrica la santier se va face cu
autocamioane, autoremorci (RA 20), semiremorci (SR 10).
In interiorul santierului cel mai indicat mijloc de transport este motostivuitorul care poate servi la
descarcare, transport local si ridicarea la inaltimi mici.
Pt. manipularea pachetelor se folosesc urmatoarele dispozitive ajutatoare:
-furca echilibrata
-furca reglabila cu cos de protectie
-carucior pt. transportul pachetelor
-paleta de lemn de uz intern.
Utilajele utilizate pe santier pt. manipularea pachetelor de caramizi sint:
-macara turn
-ascensor de materiale
-motostivuitoare.
Pt. evitarea manipularilor suplimentare este indicat ca ritmul de aprovizionare a santierului cu
pachete sa fie corelat cu ritmul de executie. La depozitarea pachetelor direct pe platforma de lucru e
necesar sa se respecte urmatoerele reguli:
-distanta minima dintre pachete si marginea zidului sa fie minim 70 cm.
-distanta intre pachete in toate directiile va fi de cel putin 1,20 m.
-se interzice asezarea a mai mult de 2 pachete pe elementul de rezistenta.
-intre pachete se intercaleaza lazile cu mortar.
In cazuri extreme cind santierul este aprovizionat cu caramizi in vrac, acestea se vor aseza pe
cant in stive de cite 200 sau 250 de bucati, a caror baza este formata din 16 caramizi pt, a le manevra cu
usurinta. Se interzice bascularea caramizilor.
Pt. transportul mortarelor, mijloacele de transport trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie etanse, curate si sa permita fara efort golirea totala si rapida.
Transportul pe orizontala la distanta sub 100 m se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice,
pompe.
Pt. distante mai mari se folosesc autocamioane basculante, bene speciale. Transportul pe
verticala se se face cu bene ridicate cu macaraua, bobul mobil, ascensorul de materiale, pompe de
mortar.
Conditiile de depozitare ale liantilor (var, ciment, nisip) au fost evidentiate anterior, precum si
modul organizarii de santier.

EXECUTAREA LUCRARILOR
Desfasurarea procesului tehnologic la executarea zidariei de caramida
A)Trasarea elementelor de zidarie
Inainte de inceperea executiei peretilor acestia se traseaza pe fundatii sau pe planseu. Pe planseu
trasarea se face la fel ca pe teren, in lungul sforii asezindu-se caramizi cu mortar. Trasarea se poate face
si cu creionul sau cu creta.
PT. trasarea si controlul zidariei se intrebuinteza coltarul gradat (obstecul), caramizi de reper pt.
intinderea sforii, sfoara de 2..3 mm grosime, dreptar de 1.5 - 2.0 m lungime pt. controlul planeitatii,
nivela cu bula de aer, metru si ruleta.
Trasarea golurilor pt. usi si ferestre se face cu ajutorul sabloanelor metalice asezate exact in
golul respectiv si bine proptite.

B)Zidirea caramizilor
Operatiile ce se efectueaza la zidirea caramizilor: aducerea si asezarea caramizilor pe zid,
aducerea si intinderea mortarului, asezarea caramizilor in pozitie definitiva, coplirea caramizilor daca e
necesara, fixarea si mutarea sforii si finisarea rosturilor.
Aducerea si asezarea caramizilor pe zid se face de catre un muncitor auxiliar, in ordinea si pozitia
ca si cea definitiva.
Aducerea si intinderea mortarului trebuie facuta intr-un strat drept cu lopata-cancioc pe o
suprafata suficienta pt. 6-7 caramizi.
Operatiunea de zidarie propriu-zisa incepe cu montarea coltarelor si a sforii pt. sirurile
exterioare ale zidariei
Se zidesc mai intii primele caramizi la unul din capetele zidului inaltind citeva rinduri, apoi se

pagina 49
trece la celalalt capat zidind la fel citeva rinduri, obtinind astfel reperele de colt.
Intre aceste repere se intinde o sfoara la fiecare rind de caramida. dupa fiecare rind zidarul verifica
orizontalitatea cu nivela si verticalitatea cu firul cu plumb.
Pt.ca zidaria sa se execute usor si in rinduri egale, se folosesc obstecurile pe care sint insumate
rindurile de caramida si rosturile dintre ele.

Organizarea locului de munca a zidarului
Organizarea locului de munca a zidarului depinde de caracteristicele lucrarii, de ritmul de executie,
de tehnologia adoptata, de modul cum se face aprovizionarea cu materiale, e.t.c..
Locul de munca are 3 zone distincte: zona de lucru, zona de depozitare a materialelor si zona pt.
transportul materialelor.
a)Zona de lucru de pe care zidarii si ajutoarele executa zidaria, are o latime de 0,65-0,75 m,
astfel ca sase asigure comoditatea lucrului, fara a necesita deplasari inutile pt. aducerea materialelor
pe zid.
b)Zona de depozitare a materialelor are latimea de 0,65-0,75 m, in functie de dimensiunile
pachetelor sau a lazilor cu mortar.
Intre pachete sau intre pachete si lazi cu mortar se lasa un spatiu de 0,3-0,4 m.
c)Zona pt. transportul materialelor are o latime de 1.15-1,20 m. Pt.usurarea circulatiei
caruciorelor, a tomberoanelor sau a roabelor, se monteaza cai de rulare.
Cind pachetele de caramizi si lazile de mortare sint manipulate cu macaraua si depuse direct la
locul de lucru, zona pt. transport nu mai este necesara.

Organizarea muncii in formatii de zidari
Acatuirea formatiilor de zidari si operatiile pe care le executa fiecare membru al formatiei variaza
in functie de sistemul de constructie, de volumul zidariei de executat, de grosimea ziduriei, de marimea
golurilor de executat.
Principiul dupa care se tine seama la alcatuirea formatiilor este acela ca operatiile importante ale
procesului de zidarie sa fie facute de zidari calificati, iar restul operatiilor mai usuare sa fie facute de
ajutoarele de zidari.
Formatia de lucru este de doi sau mai multi muncitori din care unul este zidar calificat - cu
aceasta formatie se executa zidaria obisnuita.
Formatia de cinci muncitori este compusa dintr-un zidar cu calificare superioara, un zidar cu
calificare mijlocie si trei ajutoare. Cu aceasta formatie se executa zidaria plina cu grosimea de o
caramida si jumatate si cu legatura pe 6 rinduri.
Dupa prima formatie de 5-6 muncitori la distanta de 6-8 m poate urma o adoua formatie de 5-6
muncitori.
Executarea zidariei de o caramida cu goluri verticale se face la fel ca si zidaria din caramida
obisnuita.

Mecanizarea lucrarilor de zidarie
Consta in prepararea centralizata si transportul mecanizat al mortarelor, pachetizarea
materialelor de zidarie pe timpul trasportului, folosirea unor utilaje de ridicat si trasport.
Pt. cresterea productivitatii muncii se introduce mica mecanizare:
-containarele, buncarele, schelele si esafodajele de inventar, dispozitivele de prindere pt. utilajele
de ridicat.

ZIDARIA SIMPLA DIN CARAMIZI SI BLOCURI CERAMICE
a)Alcatuirea zicariei simple de 7,5 si 12,5 cm
Zidaria simpla se executa din caramizi sau blocuri ceramice asezate pe lat sau pe cant (exceptie
fac caramizile cu goluri verticale), in rinduri orizontale si paralele. La alcatuirea zidariilor cu caramizi
plane si goluri verticale, se folosesc si fractiuni necesare teserii legaturilor ramificatiilor si colturilor. In
zidurile de 1\2 caramida este permisa folosirea caramizilor sparte in proportie de maxim 15%.
Rosturile verticale se tes astfel incit suprapunerea caramizilor a doua rinduri succesive pe
inaltime, atit in cimp cit si in intersectii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim1\4 caramida in lungul
zidului si pe 1\2 pe grosimea acestuia.
Teserea se face obligatoriu pe fiecare rind.
b)Legatura intre ziduri la colturi, intersectii si ramificatii

pagina 50
Legaturile intre ziduri la colturi si ramificatii se executa alternativ astfel; primul rind este continuu la
unul din rinduri si se intrerupe la cel de-al doilea rind in dreptul intersectiei. Rindul al doilea de la cel de-al
doilea zid se realizeaza continuu intrerupind pe cel din primul zid.
Zidurile portante se alcatuiesc din caramizi, blocuri cu aceasi inaltime - in cazul cind acest
lucru nueste posibil, legaturile intre zidurile respective se va realiza prin intercalarea stilpilor de beton
armat.

Tehnologia de executie a zidariei simple din caramizi si blocuri ceramice
Factorii care influenteaza calitatea: capacitatea portanta, stabilitatea, durabilitatea, capacitatea
de termoizolatie si permeabilitate sint influentati de:
-calitatea si marca caramizilor, blocurilor ceramice si mortarului
-caracteristicile geometrice ele zidariei
-modul de tesere
-marimea si umplerea rosturilor cu mortar
-consistenta mortarului
Realizarea unei zidarii de calitate depinde si de conditiile in care se transporta mortarul, si de
gradul de segregare a mortarului.
Recomandari tehnologice
-inainte de punere in opera caramizile trebuie curatate si udate
-sa se respecte grosimea rosturilor-12 mm cele orizontale si 10 mm cele verticale
-rosturile trebuie distribuite uniform
-rosturile orizontale sase afle in acelas plan orizontal, iar cele verticale sa corespunda procesului de
tesere
-zidaria se executa in rinduri orizontale pe toata suprafata constructiei, pt. a asigura o incarcare
unuforma a portiunilor de zidarie in curs de executie
-zidaria se incepe de la colturi sau de la goluri
-intreruperile zidariei se lasa in trepte de maximun 1,0 m inaltime. Intreruperile sa nu fie mai aproape de
0.25 m de intersectii.
-la intreruperea lucrului nu este atmis sa se lase mortar peste ultimul rind de caramida
-peretii de rigidizare se executa concomitent cu peretii portanti pe care ii contravintuieste asigurindu-se
legatura prin tesere.
-pt. zidarii executate inperioada 15 noiembrie-15 martie, trebuie sa se ia masuri speciale de lucru pe timp
friguros
Asezarea caramizilor in zidarie
Acoperirea rosturilor verticale din rindurile unei zidarii de catre caramizile aflate in rindule
dedesupt si deasupra, se numeste legatura sau tesere.
La executarea zidariilor se aplica legatura la fiecare rand.
a)Legatura in lungul zidului se obtin prin asezarea caramizilor in lung deasupra rosturilor
verticale.
Aceasta legatura se aplica in mod curent la zidaria cu grosimea de 1\2 caramizi. Pt. aceasta
din doua in doua rinduri la capatul zidariei se incepe cu cite 1\2 caramida.
b)Legatura in latimea zidului se obtine esezind caramizile in curmezis deasupra rosturilor
verticale. Astfel rosturile verticale dintr-un rind cad la jumatatea latimii caramizii rindului anterior si rindul
urmator, adica la 1\4 caramida. Aceasta legatura se foloseste curent la zidariile cu grosime de 1
caramida, formata din caramizi asezate in curmezis in toate rindurile. Pt. aceasta este nscesar ca din
doua in doua rinduri la capatul zidariei sa se inceapa cu cite 3\4 caramida.
c)Legatura in bloc este o combinatie a legaturii in lungime cu cea in latime si se obtine prin
asezarea caramizilor deasupra rosturilor verticale ale caramizilor asezate in curmezis in rindul
anterior si sub rosturile verticale ale caramizilor ce se vor aseza pe rindul urmator.
c)Legatura in cruce este asemanatoare cu legatura in bloc cu deosebirea ca la fata zidariei
rosturile verticale ale rindului de caramizi in lung nu se mai mentin din 2 in 2 rinduri pe aceasi verticala,
fiid decalate.
Rosturile din primul rind cad la jumatatea caramizilor din rindul al treilea si se mentin pe aceas
verticala din 4 in 4 rinduri.


pagina 51
Goluri in pereti pt. usi si ferestre
In scopul asigurarii cit mai corecte a timplariei dimensiunile de executie a golurilor trebuie sa fie cu
cite 5 mm mai mari decit dimensiunile golurilor indicate in proiect.
In zona seismica de gradul 8 si 9 nu se admit goluri prin care sa se intrerup centurile la nivelul
planseului sau cele intermediare in mod exceptional. Intreruperea centurii in dreptul casei scarii, cu
conditia intaririi marginii golului prin stilpi de beton armat.
In zonele seismice 8 si 9 nu este admisa prevederea de arce de zidarie peste goluri, in locul
buiandrugilor.
Fixarea timplariei in golurile zidariei se realizeaza cu ghermele, confectionate din lemn de
esenta tare, care se zideste odata cu executarea zidului, avind grija ca fibrele lemnului sa fie dispuse in
grosimea peretelui astfel incit cuiele sa poata fi batute, perpendicular fata de disectia fibrelor lemnului.
Inainte de montare ghermelele se inmoie in carbolinoleum. La fiecare gol de usa sau de geam se
prevad 2x3 sau 2x2 ghermele.
Timplaria metalica se monteaza in golurile zidariei cu ajutorul praznurilor metalice, fixate prin
sudura de timplarie. La executarea zidariei se prevad golurile necesare patrunderii praznurilor, opoi se
umplu cu mortar de ciment.

Cosuri
Cosurile pt. canalul de fum pot fi inglobate in zidurile cladirii sau independente.
Se va evita amplasarea cosurilor pe zidurile exterioare.
De asemanea nu este permisa in dreotul doliior sau a coamelor inclinate.
Pt. a nu se micsora rezistenta si grosimea peretilor portanti se va evita amplasarea golurilor pt.
cosuri in peretii portanti sau la incrutisarea acestor pereti.
Zidaria cosurilor se va executa cu materiale rezistente la actiunea caldurii si gazelor de
combustibil- de preferinta caramizi pline presate pe cale umeda.
Nu se admit caramizi sau blocuri ceramice cu goluri, din argila alba, beton sau alte materiale.
Mortarul va fi acelas cu cel al zidariei.
Rosturile vor fi umplute cu mortar.
Sectiunea libera este in functie de numarul de focare si de tipul de combustibil utilizat.
Sectiunea canalelor poate fi circulara, patrata, dreptunghiulara. La cel dreptunghiular raportul
laturilor nu poate depasii 1,5.
La interior canalele trebuie sa aibe suprafata neteda si rosturile bine umplute cu mortar.
In pod zidaria cosurilor se tencuieste. Pe acoperisuri zidaria cosurilor se poate tencui sau
rostui.
La executarea cosurilor trebuie sa se respecte masurile de prevenire si stingerea incendiilor:
- canalele cosurilor si fata peretelui in care este inglobat cosul, trebuie sa fie o distanta de cel putin 1\2
caramida.
-distanta de la canalele cosului pina la elementele din lemn, metal sau alte materiale combustibile
trebuie sa fie de cel putin 1 caramida la cosurile obisnuite si 1 si 1\2 pt. cosurile cu temperaturi inalte.
-fata de piesele sarpantelor de lemn sau acoperis, distanta de la fetele cosului la canale este de cel putin
1\2 caramida.
-in jurul cosurilor grinzile de lemn ale sarpantei acoperisului se reazema pe juguri a caror departare pina
la canalele cosului trebuie sa fie de cel putin 1 caramida. Gurile de vizitare vor avea usi metalice sau
capace duble si vor vi usor accesibile.
Zidaria cosului se va executa cu mortar M 50. Daca inaltimea cosului peste ultimul planse este
peste 4 m , atunci cosul se ancoreaza in zidaria portanta sau de planseu prin legaturi de otel.

Ziduri despartitoare
Zidurile despartitoare se executa din caramida plina presata pe cale umeda sau din caramizi in
grosime de 7,5 cm(1\4 caramida)
Pt. zidarii executate in perioada 15 noembrie - 15 decembrie trebuie sa se ia masuri speciale de
lucru pe timp friguros, deoarece temperaturile scazuta pot inagheta apa din mortar impiedicind
procesele de cristalizare prin care se asigura rezistenta mecanica normata.
Zidurile de 1\4 caramida se vor executa cu mortar de ciment-var de marca M 25. Se recomanda
consolidarea zidurilor de 1\4 caramida grosime cu armaturi din sirma 3 mm la fiecare 3 rinduri sau cu
otel-beton D6 mm la ficare 5-7 rinduri. La zidurile de 1\4 caramida care depasesc lungimea de 5 m sau
inaltimea libera de 3,5 m, se recomanda a se lua masuri suplimentare de asigurare a stabilitatii. Pe

pagina 52
aceste ziduri nu se vor monta de regula obiecte sanitare iar instalatiile vor fi aparente.

ZIDARIE ARMATA
Alcatuirea si tehnologia de executie
Pt. asigurarea rezistentei la diferite solicitari in masa zidariei se inglobeaza armaturi de otel.
Armarea poate fi transversala, la care armatura este plasata in rosturile orizontale ale zldariei la
maximum 5 rinduri de caramida inaltime, si longitudinala la care armatura principala este plasata in
rosturile verticale ale zidariei si legata de etrieri dispusi inrosturile orizontale.
Zidaria si armatura trebuie astfel legate intre ele, incit sa se asigure conlucrarea lor.
La zidaria armata se utilizeaza mortar cu marca minima M 50.
La constructii cu umiditatea relativa interioara permanenta peste 60%, se va utiliza marca minima
M 50 pina la M 100.

Canale de ventilatie
Canalale de ventilatie pot fi :
-individuale pt. cladiri de cel mult 3 nivele
-colective la care se racordeaza canalele secundare individuale in cazul cladirilor cu cel putin 2 niveluri.
Canalele de ventilatie individuale se pot confectiona din:
-tuburi si blocuri conf. STAS 1625 -74
-caramizi pline si argila arsa conf. STAS 457 -80
Canalele de ventilatie vor fi echipate cu usite amplasate conf. STAS 6793 -82.
In cazul variantei cu canal colector, atit acesta cit si canalele secundare si piesele de racordare
se executa din elemente prefabricate conf. STAS 6518 -74, sau cu elemente similare ca sectiune si de
inaltime mai mare, pina la cea a unui etaj. Nu se admit executarea acestora din zidarie obisnuita de
caramida.
Executia canalelor din elemente prefabricate sau zidarie trebuie facuta ingrijit, cu rosturi bine
umplute, iar surplusul de mortar sa fie inlaturat pr. a nu se micsora sectiunea cosului.
Controlul calitatii executiei canalelor de ventilatie se face conform STAS 6724.
Verificarea tirajului se face prin proba de fum la o temperatura exterioara de sub +10 C.
Canalele de ventilatie se vor maraca cu vopsea rezistenta la intemperii cu V inpod sau in terasa.

ZIDARIE DIN BLOCURI SI PLACI DIN BCA
Domeniul de utilizare
1)Zidaria din blocuri se utilizeaza la pereti neportanti avind structura de rezistenta din beton
armat
2)La pereti portanti ale caror calcul de rezistenta se face in baza STAS 10109\2 -82.

Alcatuirea peretilor neportanti
Suprafata tronsoanelor de pereti de umplutura de 25 cm grosime nu va depasi 24 mp, iar
inaltimea maxima a peretelui intre 2 plansee de 4,00 m. Tronsoanele de perete cu dimensiuni mai
mari se vor rigidiza cu centuri si stilpisori intermediari.
Pt. evitarea creeri de punti termice si realizarea fatadei din aceleasimateriale, elementele de
beton armat se vor captusi cu placi din BCA sau se va prevedea perete exterior in fata elementelor
structurii, rezemat pe console in fata planseului.
Zidaria de BCA se va ancora de structura portanta prin bare de otel-beton D6-8 mm, la distanta
de 60 cm, prevazute in elementele de beton armat sau fixate de bolturi impuscate. Barele de ancoraj se
vor ingloba in mortar de ciment-var cu dozaj de ciment de cel putin 230 kg\mc pt. asigurarea protectiei
anticorozive.
Zibaria de umplutura din BCA se va ancora cu sina de rulare inglobata in stilpul de beton armat si
o piesa de tabla zincata cu cuie zincate pt. zonele cu grad seismic mai mare de 7.

Date constructive
Golurile de ferestre si usi vor avea fetele laterale simple si vor fi dimensionate conf. STAS 4670 -82.
Timplaria se fixeaza prin insurubare in dibluri de material plastic.
Nu se admite realizarea briurilor si profilurilor decorativa din BCA.
Peretii naportanti din BCA nu vor depasii lungimea de de 6,00m si imaltimea de la 2,70 - 3,50
m (functie de grosimea placii)

pagina 53
Peretii despartitori se vor lega de peretii poetanti prin legaturi matalice.
Buiandrugii de deasupra golurilor se realizeaza din elemente prefabricate, dispunindu-se la partea
inferioara a buiandrugilor o armatura de cel putin 2D 8 mm inglobate intr-un strat de mortar de ciment de
30 mm grosime.
La zidaria peretilor despartitori de 7,5 cm sau 10 cm grosime se va utiliza mortar M 50.

Prevaderi pt. executarea xidariilor din blocuri si placi din BCA
La executarea zidariilor din BCA se va tine cont de prevederile STAS 10109 -82.
Zidaria se executa din blocuri sau placi intregi si fractiuni de blocuri sau placi obtinute prin taierea
celor intrgi cu fierestraul special. Se interzice inlocuirea partiala a blocurilor de BCA cu caramizi la pereti
despartitori.
Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rind. Pe inaltimea zidariei rosturile verticale vor fi
dacalate cu 1\2 pina la 1\4 din bloc.
Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realuza prin tesere.
Legaturile dintre peretii portanti longitudinali si transversali se vor realiza obligatoriu prin tesere in
trepte.
In cadrul zidariei cu finisaj transparent se vor folosi blocuri neprelucrate sau blocuri ale caror
muchii de pe fata aparenta se tesesc cu rindeaua. Pt. zidaria cu blocuri subtiri se vor alege blocuri fara
stirbituri.
Pe cantul vertical al blocului de zidarie se va aplica cu mistria mortar, dupa care blocul se
aseaza lovindu-se cu ciocanulde cauciuc, apoi se vor rostui rosturile.
Consistenta mortarului adeziv determinata cu conul etalon, trbuie sa fie de 8-9 cm.
Imbinarea peretilor cu inaltimi de asize diferite se va face conform instructiunilor tehnice C 126 -75.
Ancorarea se face cu ancore din tabla de 1 mm grosime sau de otel-beton D 6 mm.
Receptionarea lucrarilor de zidarie se va face tinid seama de prevederile din STAS 10109 -82.

Protejarea lucrarilor de zidarie consta in acoperirrea zidariei cu carton asfaltat pt. a o feri de
arsita soarelui sau de efectele ploii.
Verificarea in vederea receptiei
-daca rosturile verticale sint tesute la fiecare rind, daca toate rosturile sint umplute cu mortar
- cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile se va verifica orizontalitatea rindurilor
-modul de verificare a legaturilor la ziduri se va verifica la toate colturile, ramificatiile si intersectiile.
-vertivalitatea se verifica cu firul cu plumb si a dreptarului
-lungimile si inaltimile zidurilor si a golurilor se verifica prin masurare cu ruleta si media a trei masuratori
de comparare a dimensiunilor din proiect

Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor sint reglementate prin: Instructiuni pt.
verificarea dalitatii si receptionarea lucrarilor de constructii aprobate cu ordinul IGSIC nr. 28\7 din
febr. 1976 si modificate prin ordinul IGSIC nr 20\14 din aprile 1987.
Verificarea in vederea receptiei consta in atasarea avizelor de calitate a materialelor utilizate si a
conformitatii lor cu prevederile din proiect si a prescriptiilor tehnice.
Verificarea lucrarilor se efectueaza cu cel mult 7 zile inaintea operatiei de acoperire prin
finisare sau inglobare in alte lucrari si se intocmeste un proces-verbal de receptie. Remedierile
privitoare la abaterile peste cele admise, care sint de natura a afectua rezistenta, stabilitatea,
durabilitatea, sau functionabilitatea obiectului se vor putea efectua numai cu avizul proiectantului.
Dupa efectuarea remedierilor se intocmeste un nou proces-verbal de lucrari ascunse.

Masuri de decontare
Lucrarile de zidarie se masoara la mc. real executat, scazindu-se golurile sau lacasurile
elementelor de constructie care urmeaza sa fie inglobate in zidarie, a coror sectiune depaseste 0.04 mp.
Volumul zidariei se determina prin inmultirea suprafetei zidului cu grosimea acestuia.


pagina 54
7. HIDROIZOLATII

1. Breviar de calcul.
Prezentul capitol se refera la proiectarea si executia cu materiale bituminoase a hidroizolatiilor si
lucrarilor aferente acestora, pentru proiectarea urmatoarelor constructii si elemente de constructii:
-hidroizolatii la acoperisurile constructiilor de locuit, social-culturale, industriale, si agrozootehnice,
-hidroizolatii la elementele constructiilor subterane, sau deasupra nivelului terenului impotriva:
-umiditatii pamintului,
-apelor fara presiune hidraulica,
-apelor cu presiune hidraulica.

2. Proprietati fizice, chimice, aspect, calitate, tolerante, etc. pentru materialele componente
ale lucrarii.
Materiale principale - STAS-uri
Materiale bitumate in foi:
-carton bitumat tip CA 333 , CA 400 conform STAS 138 -80,
-impislitura din fibre de sticla bitumate tip IA 1100, IA1200 , IBP 1200, conform STAS 7916 -80,
-impislitura din fibre de sticla bitumate tip IA 1000 R, IBP 1000 R, conform NTR. 8067 -85,
-impislitura bitumata aditivata IA 1200 conform STAS 17 -75,
-pinza bitumata tip 50 PI 40, PA 55, PA 45, conform STAS 1046 -78,
-tesatura din fibra de sticla bitumata tip TSA 2000 , conform STAS 10126 -80,
-foi hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Hidrobit conform NTR. 9607 -80.
Materiale bituminoase pentru amorsare, lipite si etanse:
-bitum pentru lucrari si hidroizolatii tip H 68 \ 75 si H 80 \ 90 conform STAS 7064 -78,
-bitum cu adaos de cauciuc tip SAU 95 \ 105 , conform STAS 10546 -76,
-suspensie de bitum filerizat (SUBIF) conform STAS 558 -71,
-tabla de plumb de 1;2;3 mm grosime conform STAS 491 -71.

3. Dimensiunea, forma, aspectul i descrierea execuiei lucrrii.
Hidroizolaii la acoperiuri
La acoperisurile constructiilor industriale si agrozootehnice cu suport de rezistenta din beton fara
temoizolatie sau acoperisuri cu suport din beton sau tabla cutata, prevazute cu termoizolatie din placi
rigide, hidroizolatia va fi alcatuita in functie de caracteristicile materialelor si pantele acoperisului.
Hidroizolatia la elementele verticale ale teraselor si acoperisurilor (atice, rosturi, cu rebord, cosuri,
ventilatii, etc.) se va aplica pina la inaltimea de max. 30 cm, iar la scafe suprapunerile acesteia cu
straturile hidroizolatiei orizontale se va face in trepte de minimum 20 cm.
Livrare depozitare si manipulare
Butoaiele cu emulsie bituminoasa si latex de cauciuc vor fi inchise etans, manipularea se va face
cu grija iar depozitarea se va face la temperaturi de peste + 5 C. Periodic emulsia bituminoasa se va
amesteca cu un bat sau se vor rostogoli butoaiele, conservindu-se conform prospectelor de produs si
cel mult 4 luni, dupa care se va controla daca emulsia si-a pastrat calitatea. Livrarea emulsiei bituminoase
de la furnizor se poate face si in cisterne sau butoaie.
Suspensia si chitul de bitum filerizat se depoziteaza in butoaie curate de 80, 100 l, cu gura larga,
capace mobile si acoperite pina la punerea in opera cu un strat de 510 cm. grosime de apa.
Butoaiele se vor depozita in locuri adapostite ferite de soare.
Tesaturile bitumate, cartonul bitumat se livreaza in suluri neambalate legate la ambele capete cu
sirma sub care se pune o manseta de carton. Sulurile se depoziteaza vertical ferite de soare si lovituri.
Transportul se va face in vehicole acoperite.
Termenul de garantie este de 18 luni de la data fabricatiei.

4. Ordinea de executie:
Executarea lucrarilor
Conditii de executie
Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare vor fi respectate urmatoarele conditii:
- lucrarile de hidroizolatii vor fi executate de catre intreprinderi specializate sau echipe specializate,
- se vor asigura spatii de depozitare aproape de locul de executie,

pagina 55
- se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor,
- se va controla cantitatea si calitatea foilor bitumate, a bitumurilor si a materialelor auxiliare, daca
au certificat de calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective, pentru utilizare conform normativului
si proiectului,
- lucrarile de hidroizolatie la cald se vor executa la temperaturi de peste +5C fiind interzisa
executarea lor pe timp de ploaie sau burnita,
- temperatura masticului bituminos nu va depasi 220C iar in momentul lipirii straturilor va fi
cuprinsa intre 160C si 200C,
Suprafata suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si
controla daca corespund prevederilor STAS 2355 \ 3 -75 asfel:
- se vor verifica pantele si se va controla daca suprafata este curata fara asperitati mai mari de
2 mm si denivelari de 5 mm, verificate in toate directiile, cu un dreptar de 3 m lungime, iar scafele
executate cu raze de minimum 5 cm. si muchiile de 3 cm.
- se va verifica daca stratul suport din mortar sau beton este uscat si intarit, prin lipirea pe
numai 20 cm. a unei fisii de carton bitumat de 30 x 20 cm dupa o prealabila amorsare si care la
incercarea de dezlipire dupa 1 ora de la lipire, trebuie sa se rupa. Dezlipirea de pe suprafata a fisiei cu
mortar, arata ca sapa este umeda sau necorespunzatoare pentru aplicarea hidroizolatiei.
- se va verifica daca sint fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile,
cirligele, agrafele de prindere a copertinelor daca sint executate rebordurile, locasurile rosturilor si daca
sint montate deflectoarele pentru difuzarea vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra
vaporilor sau sub hidroizolatie.
Bariera contra vaporilor si straturile de difuzie sau hidroizolatie se vor aplica pe suporturi de beton
sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau solutie de bitum cu minimum 300 g / mp.
Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suportul de beton sau mortar bine curatat
si uscat numai in perioada de timp cu temperaturi exterioare pina la 8C, iar emulsia de bitum pe
suportul umed la temperaturi peste 8C. Dupa uscare stratul de amorsare trebuie sa fie de culoare
neagra, inchis si fara luciu.
La acoperisuri cu greutatea termoizolatiei peste 70 kg/mp stratul de amorsare de sub bariera
vaporilor se executa numai pe atice si la partile laterale ale elementelor de strapungere, iar cele fara
atice pe o fisie de minimum 1 m latime pe conturul acoperisului.
Aplicarea stratului de amorsare se executa mecanizat prin stropire cu pistolul racordat la un
compresor sau cu peria pe stratul suport bine curatat si uscat.
In caz de prepararea solutiei de bitum pe santier, indicata numai pe suprafete mici, operatia se va
executa la o distanta de minimum 25 m. de sursa de foc sau constructii usor inflamabile, prin turnarea
treptata a bitumului in benzina si amestecarea continua pina la racire.
Straturile pentru difuzia vaporilor, alcatuite din impislitura perforata bitumata IBP 1200, IBP
1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate interioara mai mare de 60 %
sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii sensibile la umiditate , prevazute cu sape din beton, foile
perforate se vor aplica nelipite, cu suprapuneri de cca.10 cm. asezate cu partea blindata pe suport.
Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm. in jurul gurilor de scurgere si a
strapungerilor.
Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele de atice, se va realiza cu fisii din
impislitura bitumata perforata de 50 cm. latime asezata la o distanta de cca. 1 m.
Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipita si acoperita
cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7..10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a
stratului de izolatie termica.
La acoperisuri peste incaperi cu umiditatea relativa interioara mai mare de 75% bariera contra
vaporilor va fi executata cu un strat de tesatura bitumata TSA 2000 lipita si acoperita cu mastic de bitum
IB 70 / 95 C.
In cazul izolatiei termice cu placi termoizolatoare rigide stratul de mastic si bitum pentru
acoperirea vaporilor se va utiliza si la lipirea placilor termoizolante.
Protectia cu foi bituminate a placilor termoizolatoare din material rigid se va executa in atelier sau
fabrici prin lipirea cu minimum 1,5 kg / mp mastic de bitum cald intins cu peria pe foile bituminate. La
montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea protejata de masticul de bitum cald
de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150 C in momentul de lipire.
Hidroizolatii alcatuite din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu pante de maximum 20 %

pagina 56
se va executa prin lipirea foilor bituminate, pe toata suprafata cu masticuri de bitum preparate cu
maximum 30 % filer mineral, cu punctele de inmuiere in functie de panta.
La acoperisurile cu panta peste 20 % straturile hidroizolatiei din foi bitumate se vor aplica prin
lipire cu bitum IB 95 / 105 C.
Consumul de mastic sau bitum cu adaos de cauciuc pentru fiecare strat de lipire, va fi de
minimum 1,5 kg \ mp iar la primul strat si in cazul aplicarii pe stratul de difuzie va fi de minimum 1,8.
Pentru executarea hidroizolatiilor in campul acoperisului sulurile de foi bitumate se vor derula pe
suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient pentru
relaxarea si indreptarea foilor. Se va matura suprafata suport, se vor poza si croi foile bitumate la
lungimea necesara pe locul de aplicare, dupa care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin derulare
succesiva si presare a sulului peste stratul de mastic bituminos, turnat cu canciocul in fata si pe toata
lungimea sulului.
Apasarea energica a sulului trebuie sa conduca la eliminarea pungilor de aer si a lentilelor de
mastic, realizindu-se astfel o imbunatatire a calitatii hidroizolatiei si incadrarea in consumul normal de
bitum. Suprapunerile dintre foile bitumate vor fi de 7...10 cm. si se vor presa cu canciocul cald,
netezindu-se si curatind totodata excesul de mastic de bitum refulat pe margini.
Al doilea si al treilea strat al hidroizolatiei se vor aplica in mod asemanator, cu decalari intre
suprapunerile foilor, realizate prin lipire la marginea acoperisului a unei fisii de 50 cm. latime la
hidroizolatia in doua straturi si de 30 cm la hidroizolatia din mai multe straturi.
Fiecare strat se va aplica incepind de la streasina sau gurile de scurgere, astfel ca suprapunerile
sa fie realizate in sensul de scurgere a apelor.
La pante de pina la 7 % lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta, iar la pante
mai mari, foile bitumate se vor aplicate numai paralel cu panta.
Dupa aplicarea fiecarui strat, se va examina suprafata cu grija prin ciocanire, iar defectele
constatate se vor remedia, dupa care se va executa stratul urmator.
Hidroizolatia la elementele verticale (atice, reborduri, cosuri, etc.) se va executa cu fisii croite la
dimensiunile respective prin derulare pe stratul de mastic de bitum cald, incepind de jos in sus.
La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolatiei orizontale se vor realiza in trepte de minimum
20cm
La atice cu inaltimea pina la 60 cm. hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului
minim 12 cm., iar in cazul elementelor verticale cu inaltimi mai mari se va ridica pina la 30 cm., si se va
ancora sau se va prinde in cuie sau platbanda si bolturi impuscate la distanta de cca. 50 cm.
Protectia hidroizolatiei si a elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va
realiza cu mortar de ciment M 100-T de cca. 30 mm grosime armat cu rabit pe o retea de otel-beton D
4...6 mm. la 20 cm. La terase necirculabile si acoperisuri se admite executia protectiei si cu ultimul strat
din tesatura bitumata TBAL sau vopsire reflectorizanta in doua straturi aplicata pe ultimul strat al
hidroizolatiei.
Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si de solicitarile fizice si
mecanice.
Rosturile de dilatare cu rebord, se vor etansa cu un strat suplimentar de pinza sau tesatura
bitumata de minimum 50 cm. latime, cu bucla in deschiderea rostului, lipit cu mastic de bitum.
Dupa umplerea buclei cu cilti bitumati sau vata minerala recuperata, se acopera cu o fisie din
tabla de 20 cm. latime, cu bucla deasupra rostului si prinsa in cuie de dibluri sau rosturi impuscate pe
margine.
Hidroizolatia se va aplica peste tabla cu bucla in prealabil amorsata cu o emulsie sau solutie de
bitum, dupa care se vor executa acoperirea sau stratul de protectie.

5. Standarde , normative si alte prescriptii care trebuie respectate .
Proiectarea si executia lucrarilor de hidroizolatii la constructii cu caracter definitiv se face tinind
cont de urmatoarele prescriptii tehnice:
- STAS 2355\2 -75 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii,
- STAS 2355\2 -75 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la acoperisuri si terase,
- STAS 3031-83 - Pantele acoperisurilor.


pagina 57
6.Conditiile de recepie:

Conditii de execuie
Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare vor fi respectate urmatoarele conditii:
- lucrarile de hidroizolatii vor fi executate de catre intreprinderi specializate sau echipe specializate,
- se vor asigura spatii de depozitare aproape de locul de executie,
- se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor,
- se va controla cantitatea si calitatea foilor bitumate, a bitumurilor si a materialelor auxiliare, daca
au certificat de calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective, pentru utilizare conform normativului
si proiectului,
- lucrarile de hidroizolatie la cald se vor executa la temperaturi de peste + 5 C fiind interzisa
executarea lor pe timp de ploaie sau burnita,
- temperatura masticului bituminos nu va depasi 220 C iar in momentul lipirii straturilor va fi
cuprinsa intre 160 C si 200 C,
Suprafata suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si
controla daca corespund prevederilor STAS 2355 \ 3 -75 asfel:
- se vor verifica pantele si se va controla daca suprafata este curata fara asperitati mai mari de
2 mm si denivelari de 5 mm, verificate in toate directiile, cu un dreptar de 3 m lungime, iar scafele
executate cu raze de minimum 5 cm. si muchiile de 3 cm.
- se va verifica daca stratul suport din mortar sau beton este uscat si intarit, prin lipirea pe
numai 20 cm. a unei fisii de carton bitumat de 30 x 20 cm dupa o prealabila amorsare si care la
incercarea de dezlipire dupa 1 ora de la lipire, trebuie sa se rupa. Dezlipirea de pe suprafata a fisiei cu
mortar , arata ca sapa este umeda sau necorespunzatoare pentru aplicarea hidroizolatiei.
- se va verifica daca sint fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile,
cirligele, agrafele de prindere a copertinelor daca sint executate rebordurile, locasurile rosturilor si daca
sint montate deflectoarele pentru difuzarea vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra
vaporilor sau sub hidroizolatie.

NOTA Pentru materialele hidroizolatoare cu pitum preaplicat armate cu fibre poliesterice sau minerale,
care se lipesc prin termosudare, se vor respecta tehnologiile si normele de executie date de
producator.

ntocmit,
Ing. MURESAN ERNEST


pagina 58
CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA

1. TENCUIELI INTERIOARE I EXTERIOARE, GLETURI

1.1. GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor de
tencuieli obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente interioare si exterioare, aplicate manual sau
mecanizat pe suprafetele din zidarie de caramida sau beton, a cladirii.

1.2. STANDARDE DE REFERINTA
- STAS 146 1980 - var pentru constructii
- STAS 1500 1978 - ciment cu adaosuri
- STAS 790 1984 - apa pentru betoane
- STAS 1667 1976 - nisip silicios
- STAS 7058 1980 - aracet DP 25 sau D 50
- STAS 3979 - 1975 - aracet CPMB
- STAS 545/1- 1980 - ipsos
- STAS 8573 1978 - apastop
- STAS 5501 - 1981 - piatra artificiala
- STAS 1134 - 1971 - piatra de mozaic

1.3. MOSTRE SI TESTARI
1.3.1.Domeniul de utilizare a diferitelor tipuri de marci si mortare (inclusiv al mortarelor cu adaos
de aracet) pentru tencuielile interioare inclusiv dozajele uzuale ale mortarelor se vor stabili de la caz la caz
n functie de structura peretilor pe care se aplica, n conformitate cu prevederile din Instructiunile tehnice
C17 1982.
1.3.2.Perioada maxima de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor astfel ca ele sa poata
fi utilizate n bune conditii variaza n functie de natura liantului, astfel:
- la mortarele de var (marca M4-T) pna la 12 ore;
- la mortarele de ipsos-var (marca M50T) n care s-a introdus un ntrzietor de priza, pentru a se evita o
ntarire rapida de o ora;
1.3.3.Consistenta mortarelor se va stabili n raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe care se
aplica mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor, vor trebui sa
corespunda urmatoarele testari ale conului etalon:
- pentru sprit, n cazul aplicarii manuale a mortarelor, 9cm;
- pentru smir, n cazul aplicarii manuale 5-7 cm.
- pentru grund, n cazul aplicarii manuale 7-8 cm,iar n cazul aplicarii mecanizate (n functie de aparatul
folosit) 10-12 cm.
- pentru stratul vizibil executat din mortar fara ipsos 7-8 cm.
1.3.4.Pentru executarea tencuielilor subtiri (de 5 mm.grosime) pe suprafate netede de beton n
medii umede, se vor utiliza mortare pe baza de polimeri, cu adaos de polimeri (aracet E 50)
1.3.5.Consistenta mortarelor cu adaos de aracet, E 50, determina conul etalon, trebuie sa fie
urmatoarea:
- pentru tencuieli aplicate pe suporturi poroase, 10-11 cm;
- pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi(beton greu) 7-8 cm;

1.4. MATERIALE SI PRODUSE
1.4.1.Lianti
- var hidratant conform STAS 9201 1980
- var pasta STAS 146 1980 (n locul pastei de var se poate utiliza slamul de carbid)
- argila conform STAS 4686 1971 Argila pentru mortare pe baza de ciment
- ipsos de constructii STAS 545/1 1980

pagina 59
- ciment cu adaosuri STAS 1500 1978
- cenusa de centrala termoelectrica care trebuie sa ndeplineasca conditiile din STAS 8819 1980
1.4.2.Agregate
- nisip STAS 1667 - 1976
- apa STAS 790 1984
- aracet DP 25 sau DP 50 conform STAS 7058 1980 (sau crilorom 3080)
- aracet CPMB NTR 3979 - 75
- barita flotata S04BA
- terasit
- praf piatra
- piatra artificiala STAS 5501 - 1981
- piatra de mozaic STAS 1134 - 1971
1.4.3.Adezivi
n cazul mortarelor de ciment se poate utiliza ca adeziv plastifiant antrenor de aer Disanul conform
STAS 8625 1990. Dozarea plastifiantilor organici se face pe baza de ncercari preliminare.
1.4.4.Acceleratori de ntarire
Clorura de calciu se poate utiliza la mortarele de zidarie de ciment-var marca 50 sau mai mare, la
lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adaoga n apa de amestecare, sub
forma de solutie cu concentratia de 10 sau 20%,n proportie de 3% fata de masa cimentului
Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune n cazul mortarelor cu consistenta pna la 8 cm.la
conul etalon.
1.4.5. ntrzietori de priza
Pentru mortarele de ipsos se va utiliza ntrzietorul de priza prefabricat de ICPILA.
1.4.6.Mortare (compozitie)
Alegerea tipului de mortar de zidarie se face de catre proiectantul lucrarii tinndu-se seama de
felul lucrarii, umiditatea mediului exterior sau interior, materialele pe care se aplica si categoria mortarelor.
n functie de aceste elemente se stabileste tipul mortarului, marimea si natura agregatului i
marca mortarului.
Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre
exterior.
Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var, sau slam de carbid cu adaos de
ipsos(pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos).
Mortarul M10-T se foloseste numai n ncaperi cu umiditate pna la 60%,n ncaperi cu umiditate
de peste 60% se va folosi mortarul M25-T.
1.4.7.Tencuieli
Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortare preparate pe santier, n centrale sau instalatii
de prepararea mortarului conform Instructiunilor tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala, indicativ C17 1982, iar tencuielile subtiri (tratamente) se executa cu mortare
preparate n cantitati mici la locul de lucru, sau cu paste gata preparate, livrate n bidoane.
Se executa n interiorul cladirii pe pereti si tavan. Dupa natura suprafetei pe care se aplica ele pot
fi:
- Tencuieli pe suprafete de caramida(pereti, stlpisori, bolti) care se executa n mod obisnuit n
doua straturi (grund si tinci strat vizibil)
- Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si de beton armat (la pereti,stlpi,grinzi si tavane)
pe suprafete de zidarie la tavane din beton si suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit, fara
grinzi sau realizate din fsii prefabricate din beton armat,tencuielile pot fi aplicate n doua straturi (sprit si
tinci - strat vizibil).
- Tencuieli obisnuite,la care suprafata tencuielii este netezita (driscuita) urmnd a primi finisajul
definitiv prin zugraveli cu lapte. Tencuielile obisnuite pot fi:
- tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras sau fara adaos de ciment, netezite n stare bruta.Se
ntrebuinteaza la interior n depozite,poduri;
- tencuieli driscuite netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci)
acesta aplicndu-se pe peretii si tavanele cladirilor de locuit, precum si pe suprafetele prevazute ca suport
pentru hidroizalatii;
- tencuieli sclivisite la care stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-
o pasta de ciment n care se pot adauga n unele cazuri materiale hidrofobe (de exemplu apa-stop)
deoarece se utilizeaza la peretii ncaperilor care sunt udati sau spalati cu apa (la bucatarii,spalatorii);

pagina 60
- tencuieli gletuite la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire din pasta de ipsos sau var cu
adaos de ipsos, ipsos cu adaos de aracet (CIPAC) bine netezit cu drisca de glet; se ntrebuinteaza numai
ca interior (la pereti si tavane) n ncaperi unde se cere un finisaj superior, la suprafete care se vopsesc cu
vopsea de ulei, alhidal etc. Se gletuiesc n prealabil cu glet de ipsos.
Tencuielile decorative se mpart n:
- tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se
prelucreaza fie prin raschetare, periere, etc., nca n timpul cat mortarul nu este perfect ntarit, fie dupa
ntarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate);
- tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru, aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual
sau mecanic si snt alcatuite dintr-un amestec fiind preparat din ciment, var, piatra macinata si adaos de
colorant;
- tencuieli decorative care se executa cu mortare preparate cu materiale speciale (terasit, dolomit,
marmure, etc.).

1.5. EXECUTAREA LUCRARILOR
1.5.1.Operatiuni pregatitoare
Lucrarile ce trebuiesc terminate nainte de nceperea lucrarilor de tencuieli sunt:
- instalatiile electrice
- instalatiile sanitare
- instalatii gaze naturale
- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii
- montarea elementelor de pereti despartitori neportani
- rectificarea planseelor prefabricate
- montarea tocurilor tmplariei
Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va executa n prealabil un control al
suprafetelor care urmeaza a fi tencuite. Suprafetele suport trebuie lasate un anumit timp, care ulterior sa
nu se mai produca tasari, zidaria de caramida a peretilor trebuie lasata sa se usuce (mortarul sa se
ntareasca n rosturi), iar suprafetele de beton trebuie sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa nu mai
influenteze ulterior aderenta tencuielilor.
Suprafetele trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de grasime, suprafetele de rabit trebuie
bine ntinse si bine legate cu mustati de srma zincata de scheletul metalic sau de elementele pe care se
aplica.
Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferite straturi suport, acestea trebuie
pregatite n vederea tencuirii, cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, ruguoase si sa nu prezinte
abateri de la verticalitate si planitate mai mare. Abaterile mai mari dect cele admisibile se vor rectifica prin
cioplirea iesindurilor mari (peste 40 mm.).
Suprafetele peretilor interiori si a tavanelor de beton care se executa n cofraje de inventar cu
fete netede (metalice, placaje) nu vor fi tencuite, ci se vor pregati doar prin chituire de ciment si nisip fin,
eventual cu adaos de aracet E50 pentru ca ulterior sa fie finisate direct numai cu strat vizibil alcatuit din
compozitii corespunzatoare de paste subtiri, tapete, etc.
Pe suprafetele peretiilor din cladirile care au n mod permanent umiditati relative interioare peste
60% se vor lua masuri verificate prin calcul termotehnic, pentru mpiedecarea acumularii progresive a
umiditatii provenite din condensarea vaporilor n interiorul elementelor de constructie, bariere contra
vaporilor, stratul de aerare sau ventilare, care vor fi justificate si din punct de vedere economic.

1.5.2.Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
Dupa controlul stratului suport se va executa trasarea suprafetelor care urmeaza a fi tencuite.
La efectuarea trasarii prin diferite metode: cu repere de mortar (stlpisori) scoabe metalice lungi
sau sipci de lemn, sau repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare a acestor repre, asa
nct sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.
n cazul utilizarii reperelor (stlpisorilor) de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar din
care se executa grundul; latimea stlpisorilor de mortar va fi de 8-12 cm. pentru mortarele de var-ciment,
sau de var si 2,5 cm. pentru mortarele de ipsos.


pagina 61
1.5.3.Executarea amorsarii
Suprafetele de beton (tavane,stlpi) si ale zidariilor vor fi stropite cu apa, apoi se va amorsa prin
stropire cu sprit care se aplica n grosime de 3 mm. Compozitia spritului pentru amorsarea acestor
suprafete va fi un amestec de ciment si apa (lapte de ciment).
n timpul executarii amorsarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat ct mai uniform,
nainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient ntarit, fara prelungiri pronuntate.

1.5.4.Executarea grundului
Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm) se va aplica dupa cel putin 24 de ore de la
aplicarea spritului la suprafetele de beton dupa o ora. La suprafetele de zidarie de caramida care sunt
amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se poate aplica imediat.
Cnd suprafata spritului este prea uscata, sau timpul foarte calduros, suprafata se va uda n
prealabil cu apa, nainte de a se aplica grundul.
Stratul de grund se aplica manual sau mecanizat ntr-una sau doua reprize, grosimea totala fiind
de cca.15 mm.
Pe suprafetele peretilor de beton turnat n cofraje de inventar care sunt netede si au absorbtie de
apa redusa, stratul de finisare are cca. 5 mm. grosime.
Aplicarea stratului de grund pe tavane la partea superioara a peretilor se va executa de pe
platforme de lucru continue (dulapi de lemn) rezemate pe popi metalici extensibili de inventar si direct de
pe pardoseala pentru partea inferioara a peretilor.

1.5.5.Executarea stratului vizibil
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci din aceeasi compozitie a
grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pna la 1 mm.
Mortarul se va arunca cu mistria la intervale de cca 5 minute, n acest interval netezindu-se cu
drisca.
Stratul vizibil se va prelucra n functie de sculele utilizate, purtand urmatoarele denumiri: driscuite,
gletuite, stropite)
Tencuielile interioare se vor gletui cu un strat subtire de 1 mm. cu pasta de var cu adaos de ipsos
(glet de var), fie prin acoperire cu un strat de cca 2 mm. de pasta de ipsos (glet de ipsos) netezit fin. n
pasta de var se va adauga cca 100 kg.ipsos la 1 metru cub de var pasta pentru a se accelera ntarirea
gletului.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe strat suport care are un anumit strat de umiditate (nu este
perfect uscat) n cantitati strict necesare, nainte de terminarea prizei ipsosului.
Pe suprafetele de beton nu se va aplica direct gletul de var sau ipsos, fara straturi intermediare. n
cazul suprafetelor rezultate netede de decofrare este necesar un strat de glet, se va folosi pasta speciala
denumita CIPAC.

1.5.6.Protejarea lucrarilor
Dupa executarea lucrarilor se vor folosi masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite de
urmatoarele actiuni:
- umiditate mare, care ntrzie ntarirea mortarului si-l altereaza;
- uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortar;
- lovituri, vibratii provenite din darea n exploatare a cladirilor nainte de termen;
- nghetarea tencuielilor nainte de uscarea lor;

1.5.7.Abateri admise
- la tencuieli brute maxim 1-4 cmp. la fiecare metru patrat;
- la tencuieli driscuite interioare maxim 1 mm/m si la maxim 3 mm pe toata naltimea ncaperii;
- la tencuieli gletuite pna la 1 mm/m si maxim 2 mm. pe toata lungimea sau latimea.

1.6.VERIFICARI N VEDEREA RECEPTIEI
Tencuielile fiind lucrari destinate n general a ramne vizibile, calitatea din punct de vedere al
aspectului poate fi verificata dupa terminarea ntregului obiectiv.
Este interzis a se ncepe executarea oricaror lucrari de tencuire, nainte ca suprafata care trebuie
tencuita sa nu fie verificata, fiecare portiune care urmeaza a fi tencuita.

pagina 62
Verificarea calitatii tencuielilor au ca scop depistarea defectelor care depasesc abaterile admise,
n vederea remedierilor si a luarii de masuri pentru ca defectele sa nu se mai repete.
nainte de nceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarii:
- nvelitori si plansee;
- conducte pentru instalatii;
- tmplarie;
- montarea pieselor auxiliare (ghene,preaznuri, suporti).
Toate materialele si semifabricatele (de exemplu mortarele preparate centralizat) vor fi introduse
n lucrare dupa ce au fost verificate de conducatorul tehnic al lucrarii si livrarea pe baza de certificat de
calitate.Verificarea prin procedee de santier daca sunt corespunzatoare.
Materialele pot fi introduse n santier numai daca sunt nsotite de fise care sa contina indicarea
tuturor caracteristicilor tehnice ale mortarului.
Verificarea tehnologiei de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat n proiect,
precum si aplicarea straturilor succesive n grosimile prescrise.
Urmarirea aplicarii masurilor de protectie mpotriva uscarii fortate, spalarii prin ploaie sau a
nghetarii. Rezultatele ncercarilor de control ale mortarului trebuie communicate conducatorului tehnic al
lucrarii n termen de 48 de ore de la ncercare.
n cazurile n care rezultatul ncercarii este de 75% din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul
pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Receptia se face pe faze de lucrari pe baza fiecarui
tronson n parte si anume:
- aderenta la suport si ntre straturi;
- planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor;
- dimensiunile, calitatea si pozitia elementelor decorative si anexe, bucata cu bucata;
Verificarile care se fac la terminarea unei faze a lucrarii, se fac una cte una la fiecare
ncapere.La receptia preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o
frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta. Verificarea aspectului general al tencuielilor se face
vizual, cercetnd suprafata tencuita, forma muchiilor, scafelor si profilurilor.
Suprafetele trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, mpuscaturi provocate
de granule de var nestins, urme vizibile de reparatii locale.
Verificarea suprafetelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirecta se va face seara cu ajutorul
lampii electrice.
Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile
ferestrelor,trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tmplaria, n spatele radiatoarelor.
Grundul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite si se va
aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie n zonele respective sau prin
sondaje speciale care se fac n locurile mai vizibile.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica n general numai prin ciocanirea
cu un ciocan de lemn (un sunet gol arata desprinderea tencuielilor si necesitatea de a se reface ntreaga
suprafata).Aderenta la suport a tencuielilor se va face si prin extrageri de carote din tencuiala.


pagina 63
2. ZUGRVELI I VOPSITORII INTERIOARE

2.1. GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la lucrarile de executie a zugravelilor si vopsitoriillor care nu sunt
supuse actiunii agresive a agentilor chimici.
n cazul n care vopsitoria trebuie sa joace un rol de bariera de vapori, se va tine seama de
prevederile din Normativul pentru proiectarea si executarea barierelor contra vaporilor.
Lucrarile de zugraveli si vopsitorii se executa pe suprafete de glet de var, glet de ipsos, glet de
nisip-aracet (CIPAC) tencuieli cu mortar de var sau mortar de ciment, driscuite.

2.2. STANDARDE, MATERIALE, NORMATIVE
- C3 - 1976 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
- STAS 16 1980 - ulei de in sicativat
- STAS 18 1970 - ulei tehnic de in
- STAS 2078- 1970 - ulei tehnic de rapita
- STAS 2710- 1970 - ulei tehnic de floarea soarelui
- STAS 146 1980 - var pentru constructii
- STAS 545/1-1980 - apa pentru constructii
- STAS 790 1984 - apa pentru mortare si betoane
- STAS 1581/2-1983 - hrtie pentru slefuire uscata
- STAS 4593 1990 - corpuri abrazive cu liant ceramic
- STAS 88 - 1990 - clei de oase
- STAS 89 - 1986 - clei de piele
- STAS 45 1986 - benzina de extractie
- STAS 5192 1979 - grund pentru astupat
- STAS 6592 1980 - chituri pe baza de ulei
- STAS 8311 1987 -vopsele, lacuri si emailuri pe baza de ulei
- STAS 3097 1980 - grund anticoroziv pe baza de miniu de plumb
- STAS 3124 - 1975 -diluant 104 pentru produse pe baza de ulei
- oxizi, pigmenti pentru vosele, pamnturi decolorante, produse absorbante, standarde din
sectorul L,Industria chimica,sugrupa L17;
- huma, conditii tehnice prevazute n normele interne ale carierei producatoare;
- caolin spalat de Harghita sau de Aghires;
- gelatina tehnica;
- praf de matase Micolux .

2.3. MOSTRE SI TESTARI
Amestecurile preparate trebuie sa reziste la lumina si actiunea mediului, compozitia trebuie

sa aiba o consistenta, nct acoperirea sa se poata face corect, fara sa curga si sa ramna urme de
bidinea, pentru aceasta n compozitie se vor introduce uleiuri.
Pentru pigmentii folositi la varuieli se ia o proba din pigment se mparte n doua, o jumatate se
freaca cu pasta de var, iar cealalta, cu praf de creta si apa.Dupa 24 de ore se compara probele daca nu
prezinta nici o deosebire, pigmentul se poate folosi la varuieli.
Zugravelile cu lapte de var (spoieli) se aplica la interiorul constructiei pe suprafetele tencuite cu
glet de var.
Prepararea compozitiei:
- se prepara din var gata stins, prin diluarea pastei de var cu apa: 1 parte var la 1,5 parti apa(n volume),
nu se face prepararea n recipiente din tabla neagra,deoarece ruginesc si se schimba culoarea laptelui de
var;
- laptelui de var i se adauga amestecnd continuu pna la la omogenizare grasimi (ulei de in, de rapita sau
de floarea soarelui) n proportie de 12% (n volume);
Aplicarea zugravelii:
Spoielile si zugravelile din lapte de var (fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se executa
n doua straturi.Primul strat are rol de grund, el creaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de
absorbtie si culoare.

pagina 64
La zugravirea peretilor se delimiteaza de la nceput suprafetele care trebuie sa fie zugravite diferit
prin trasarea unor linii subtiri ntre suprafetele respective.
Zugravelile se aplica prin stropire, cu aparate de pulverizat, pentru o aderenta mai buna se poate
aplica si cu bidineaua.Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent.
Zugraveli n culori de huma
La prepararea compozitiei de zugravit se vor folosi: huma nmuiata n apa (2 litri de apa la 1 kg de
huma), pigmenti (nmuiati n apa cu 24 ore nainte de folosire) si solutie de clei (1kg de clei la 5 litri de
apa).
Concomitent se prepara o solutie de sapun cu apa n proportie de 1kg de sapun la cca.16 litri de
apa, se omogenizeaza si se strecoara prin sita .
Aplicarea zugravelii se face astfel:
- se aplica primul strat de sapun, dupa care se face repararea defectelor marunte cu pasta de
ipsos;
- dupa uscare si slefuire se aplica un strat de sapun pe portiunile reparate, dupa care se va aplica
compozitia de huma n 3 straturi pe ntreaga suprafata.
Compozitia de zugraveala amestecata cu solutia de clei se va ntrebuinta n timp de 24 - 48 de
ore.
Zugraveli n culori de apa cu caolina - se ntrebuinteaza fara pigmenti, pentru obtinerea unei
compozitii de zugraveala de culoare alba pentru zugravirea tavanelor.
Prepararea se face n mod similar ca la zugravelile cu huma si ulei, n aceleasi proportii, huma
fiind nlocuita cu caolina.

2.4. EXECUTIA LUCRARILOR
Lucrarile ce trebuie terminate nainte de nceperea zugravelilor si vopsitoriei:
- instalatii electrice
- instalatii sanitare
- instalatii termice
- instalatii gaze
- montarea tmplariei
- pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie), inclusiv lustruirea
- la lucrarile de vopsitorie ultimul strat se face dupa terminarea completa a zugravelilor si
finisarea mbracamintilor de pardoseli.
n vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie sa fie driscuite fin, toate reparatiile sa fie
executate ngrijit, terminate si uscate.
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, mortar, vopsea veche, noroi,
gheata sau zapada. Rugina se ndeparteaza cu perii de srma, spacluri de otel, razuitoare, dalti, piatra
abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacara, n cazuri speciale se vor folosi bai de spalare acida.
Petele se sterg cu solventi (white-spirt, terebentina, benzina usoara) se interzice folosirea
petrolului lampant sau a benzinei auto.
Tmplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu grund anticorosiv.

2.5. CONDITII DE EXECUTIE
Zugravelile si vopsitoriile se vor executa n conformitate cu prevederile proiectului de executie.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor vor ncepe numai la o temperatura a aerului de cel
putin 5C, n cazul zugravelilor cu apa si de cel puin 15C n cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu
polimeri.Acest regim se mentine tot timpul executarii lucrarilor si cel putin nca 8 ore pentru zugraveli si 15
zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dupa executia lor.
nainte de nceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se vor verifica daca suprafetele suport,
au atins umiditatea de regim.Umiditatea se verifica cu aparatul tip Hygramette sau un alt aparat similar-
aparatul cu carbid tip C.M.
Cand pe santier nu sunt aparate,umiditatea se verifica cu urmatoarea metoda: cu ajutorul unei
pensule se aplica pe o portiune mica o solutie de fenolftalina de alcool, n concentratie de 1%, daca
portiunea se coloreaza n violet sau roz intens, stratul suport are umiditate mai mare de 3%.
Diferenta de temperatura ntre aerul nconjurator si suprafetele care se vopsesc nu trebuie sa fie
mai mare de 6C pentru a se evita condensarea vaporilor.
Se interzice folosirea vopselelor cu termen de utilizare depasit.


pagina 65
2.6. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPUALRE
Varul gras n bulgari livrat n vrac, se transporta n vagoane nchise.
Ipsosul livrat n saci de hrtie se transporta n vagoane nchise.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli se va face n depozit nchis sau acoperit si ferit de
umezeala.
Materialele utilizate la lucrari de vopsitorii, produse de MICh livrate n butoaie de tabla cu
capacitatea de 0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15; 25 litri sau butoaie din PVC sau saci de polietilena la interior, cu
capacitate de 50 kg, vor fi depozitate separat pe laturi, n locuri uscate si ferite de nghet.
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate mpotriva incendiilor.Se recomanda ca
temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa ntre +7C si + 20C.
n timpul depozitarii se va urmari ca ambalajul sa fie ermetic nchis, pentru a se evita scurgerea,
uscarea sau murdarirea produselor.

2.7. VERIFICARI, CONDITII DE RECEPTIE
Controlul lucrarii se face de catre proiectant, precum si de beneficiarul lucrarii.
Pe parcursul executiei lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se verifica n mod special:
- calitatea stratului suport;
- calitatea principalelor materiale ce intra n opera conform standardelor si normelor interne de fabricatie
respective;
- respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier;
- corectitudinea executiei, conform prevederilor fiecarui capitol de lucrari.
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remedierea sau
refacerea lor.
Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea completa.
Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica:
- corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si dispozitiile ulterioare spre
a se constata concordanta lucrarilor de executie cu prevederile acestora;
- aderenta zugravelilor interioare se constata prin frecare usoara cu palma pe perete, o zugraveala
aderenta nu trebuie sa se ia.
La vopsitorii se verifica aspectul acestora avndu-se n vedere urmatoarele:
-suprafetele vopsite trebuie sa aiba acelasi ton de culoare pe toata suprafata, vopseaua trebuie sa fie
aplicata perfect curat;
- la vopsitorii executate pe tmplarie se verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor
metalice bine chituite si slefuite n prealabil;
- nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele de tmplarie vopsita.

3. TAMPLARIE DIN LEMN

3.1. GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde descrierea lucrarilor de montare a tamplariei din lemn (ferestre, usi
interioare si exterioare), stabileste calitatea materialelor ce se vor utiliza, conditiile de receptionare si
depozitare a materialelor.

3.2. STANDARDE SI MATERIALE
- STAS 465 - 91 Ferestre si usi de balcon din lemn pentru constructii. Sectiuni
- STAS 466 - 92 Usi din lemn pentru constructii civile. Sectiuni
- STAS 1624 - 92 Placi celulare din lemn pentru usi interioare
- STAS 799 - 88 Ferestre si usi din lemn. Conditii generale de calitate
- STAS 3366 - 86 Obloane rulante. Prescriptii tehnice
- STAS 4928 - 89 Glasvanduri cu rame din lemn, formate, alcatuire si sectiuni
- STAS 4670 - 85 Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor
social-culturale
- STAS 5333 - 86 Ferestre, usi de balcon, usi interioare si exterioare din lemn pentru
constructii. Forme si alcatuiri.
- STAS 6246 - 78 Mobilier din lemn. Operatii si defecte de finisare. Terminologie

pagina 66
- STAS 9317/1 - 87 Tamplarie pentru constructii civile. Ferestre din lemn. Metode
pentru verificarea calitatii.
- STAS 9317/2 - 87 Tamplarie pentru constructii civile. Usi din lemn. Metode pentru
verificarea calitatii.
- STAS 799 - 88 Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale

3.3. LIVRARE - MANEVRARE
Tmplaria nefinisata se livreaza protejata pe toate fetele cu un grund si va fi transportata
neasamblata n mijloace de transport acoperite, asezate n stive pe suporti si bine consolidata.
Pervazurile, baghetele ferestrelor si tocurile usilor (livrate separat) se ambaleaza n colete
manevrabile, legate cu srma.
Ambalarea, transportul tmplariei de la producator la depozit, iar apoi la locul de punere n opera
se asigura de catre producator.
Accesoriile metalice demontabile (silduri si mnere) se transporta n ladite bine ambalate pentru a
se evita pe timpul transportului si manipularii, iar la depozitare vor fi ferite de contactul cu mediul umed.
Tocurile de usi pot fi livrate montate constituind un ansamblu cu foaia de usa sau pot fi
neasamblate si livrate separat de foile de usi.
Tamplaria nefinisata (grunduita la fabrica) interioara sau exterioara se verifica, se chituieste si
vopseste cu un strat de vopsea dndu-se o atentie sporita la partea exterioara a tocului. Acesta se
protejeaza suplimentar cu un strat de carton lipit cu bitum fata de contactul cu partile de constructie posibil
umede.
Falturile pentru geamuri se vor vopsi cu un grund pe baza de ulei.
Elementele de rigidizare a tmplariei (pervazuri, baghete) pot fi din lemn sau din profile de material
plastic fara a produce degradarea produselor.
ndrumarea pentru montarea tmplariei din lemn va fi folosita n paralel cu tabloul de tmplarie.
Detaliile si instructiunile de folosire vor fi mentionate de proiectant.

3.4. EXECUTIA LUCRARILOR
nainte de a ncepe lucrarile de montare efectiva a tamplariei trebuiesc verificate si receptionate
lucrarile de zidarie, peretii despartitori din BCA n ceea ce priveste planitatea, dimensiunea golurilor,
pozitia si numarul ghermelelor sau a diblurilor. Receptionarea se va face conform normativului C 56 -
1985.
n cazul tamplariei, executata pe captuseli, peretii interiori pot fi tencuiti nainte de montarea
tamplariei si n acest caz pozitia ghermelelor montate pe verticala cu ajutorul suruburilor va fi la cca.50 cm
una de alta.
Se va avea grija ca tamplaria de lemn sa fie depozitata n locuri ferite de umezeala si de razele de
soare.
Dupa uscarea primului strat de vopsea, tocul ferestrelor, usilor se pozitioneaza n golul de zidarie
folosindu-se pene de lemn. Tocul se fixeaza n ghermelele existente cu ajutorul suruburilor pentru lemn.
n rostul dintre zidarie si tamplarie se aplica un strat de etansare din vata minerala cu grosimea
uniforma pe toata naltimea si latimea golului. La tamplaria exterioara, peste stratul de etansare se aplica
un chit plastic sau elastic.
Rostul dintre tmplarie si zidarie se acopera cu baghete taiate la 45 dupa ce n prealabil s-a facut
verificarea functionarii partilor mobile ale usilor si ferestrelor.
nainte de vopsirea definitiva a tmplariei se verifica daca gradul de umiditate a lemnului este mai
mic de 15%.
La ferestre se vor monta glafuri din tabla, conform detaliilor tip si a indicatiilor din proiect. Glafurile
trebuie sa fie croite dintr-o singura bucata depasind lungimea ferestrei cu 6 - 8 cm, pentru a se executa
corect ntoarcerea pe verticala a glafului. Sub glaf se va aseza un strat de carton fixat n dibluri sau prins
cu srma. Glaful va depasi finisajul exterior cu 2-3 cm (lacrimarul).
Strapungerile vor fi cositorite. Lucrarile de tinichigerie vor respecta normativul pentru alcatuirea si
executarea nvelitorilor n constructii.
Montarea geamurilor se recomanda a fi facuta numai dupa o prealabila vopsire cu un strat de
vopsea n general si 2 straturi pe falturi.
nainte de montarea geamului se aplica pe faltul tamplariei patul de chit, care va fi bine nivelat,
apoi geamul taiat la dimensiunise aseaza pe patul de chit astfel ncat sa se lipeasca bine de acesta. Dupa
asezarea geamului se aplica de-a lungul ntregului contur al ochiului de geam, un strat de chit si se

pagina 67
fixeaza baghetele din lemn cu suruburi, ntai baghetele orizontale apoi cele verticale. Dupa montarea
baghetelor se netezeste chitul cu cutitul sau cu spaclul.
n timpul montajului se va avea grija ca tamplaria sa nu se deterioreze, ndoaie, rupa, etc.
Eventualele deteriorari se vor remedia pe loc prin chituiri, nadiri, completari, etc.
Nu se admit defecte.

3.5. NORMATIVE, PRESCRIPTII, RECOMANDARI
- C199 - 79 Instructiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul
si montarea n constructii a tmplariei de lemn
- C56 - 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente
- C37 - 88 nvelitori din foi de tabla plana
- C300 - 94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor
- P118 - 83 Norme tehnice de proiectare privind protectia la actiunea focului
- C58 - 96 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn
- Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii

3.6. VERIFICARI N VEDEREA RECEPTIEI
Dupa terminarea lucrarilor de montaj se va face receptia de functionare a ferestrelor si usilor
verificndu-se:
- functionarea cu usurinta a cercevelelor, foilor si accesoriilor metalice de nchidere - deschidere si
blocare;
- fixarea tocului n zidarie sau panou cu ajutorul unui numar suficient de suruburi, executarea
corecta a izolatiei de etansare ntre toc si golul ferestrei sau usii si acoperirea cu chit permanent elastic,
racordarea tencuielilor, acoperirea cu baghete;
- asezarea corecta a tocurilor pe aceeasi linie se ia n acelasi plan, fara deplasari si vibratii la
nchiderea si deschiderea lor brusca;
- efectuarea rectificarilor necesare, curatirea geamurilor si a elementelor din lemn;
- completa montare a accesoriilor metalice de acelasi tip, functionarea corecta si echiparea cu
garnituri de etansare a ferestrelor si usilor gata finisate;
- existenta spatiului dintre traversa tocului ferestrelor si lacrimar, fara a fi nfundat cu tencuiala;
- o atentie deosebita se va da controlului lucrarilor de tinichigerie (glafuri de tabla) ce protejeaza
mbinarea dintre tmplarie si zidarie, se va verifica existenta stratului de carton asezat sub stratul de tabla,
racordarii corecte laterale a glafului cu depasire verticala a golului din zidarie, cositorirea strapungerilor,
depasirea glafului fata de suprafata finisata cu 2 cm;
- se va verifica vizual cordonul de chit care nu trebuie sa prezinte crapaturi, discontinuitati sau
grosimi variabile;
- chitul trebuie sa fie vopsit odata cu tamplaria.
La tmplaria de lemn se va verifica:
- existenta si calitatea accesoriilor metalice;
- verticalitatea tocurilor si a captuselilor (nu se admit abateri mai mari de 1 mm / m);
- ntre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 3 pana la 8 mm;
- ncastrarea tocului sa fie facuta n peretii existenti prin ghermele, dibluri, pene, cuie, suruburi sau
praznuri, astfel ca tocul sa nu aibe nici un fel de joc;
- abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1,50 m trebuie sa fie mai
mici de 1% din lungimea pieselor respective;
- potrivirea (luftul) corecta a foilor usii precum si a cercevelelor pe tocuri, pe toata lungimea faltului
respectiv nu trebuie sa depaseasca 2 mm;
- ntre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de 3 - 5 cm;
- glafurile interioare vor fi montate cu o panta catre interior de 1% si la aceeasi naltime fata de
pardoseala camerei;
- existenta pieselor auxiliare (vasernase, pazii de tabla) este obligatorie;
- accesoriile metalice trebuie sa fie bine montate si sa functioneze perfect;
- balamalele, cremoanele, drucarele sa fie montate la naltime constanta (pentru fiecare n parte)
de la pardoseala;
- lacasurile de patrundere a zavoarelor n pardoseli si tocuri, trebuie protejate prin placute metalice
sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;

pagina 68
- deschiderea cercevelelor cuplate trebuie sa se faca cu usurinta, ele nu trebuie sa fie blocate n
urma vopsirii;
- verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului zugraveli, vopsitorii .

4. TAMPLRIE PVC

Agrement tehnic 002 02 / 595 1999
Profile din PVC dur pentru ui i ferestre
Norme de siguran 91 / 155 / EWG

Condiii tehnice asigurate :
1. Tamplria PVC asigur o protecie termic de 2 W / m
2
K i protecie fonic de 44 dB:
- toate profilele snt coextrudate, au 3 camere i sunt armate cu oel zincat de 1,2 2,5 mm asigurand
protecia termic ;
- protecia fonic se asigur cu garnituri speciale;
- geamul special protejeaz termic;
- montajul tamplriei este etan.

2. Protecia la incendii:
- profilele sunt greu inflamabile, ncep s ard la o temperatur de 450
0
C i se autosting n faza
incipient a incendiului.
3. Profilele PVC snt fabricate din PVC dur, compatibil cu mediul nconjurtor cu condiii climaterice foarte
grele.
Caracteristicile fizico mecanice ale profilelor din PVC dur au fost verificate prin ncercri specifice de
laborator, ele corespunzand condiiilor impuse prin standardele i normativele europene aferente domeniului
de referin, precum i cerinelor eseniale din art.5 al Legii Calitii n Construcii Legea nr. 10 / 1995.

Rezisten. Stabilitate
Rezistena corespunztoare cerinelor statice a profilelor este asigurat prin armarea profilelor
principale ( utilizate la realizarea ramei fixe i a celei mobile ) cu profile corespunztoare.
Stabilitatea produselor realizate din profile PVC dur este asigurat n mod suplimentar prin utilizarea
pieselor de rigidizare a mbinrilor unghiulare cu uruburi de susinere, precum i a benzilor grele de rotire.
n vederea asigurrii exigenelor referitoare la rezisten i stabilitate, la realizarea produselor se va
urmri n mod special compatibilitatea profilelor cu adezivii utilizai la asamblare, cu chiturile de etanare,
elementele metalice accesorii i materialul termoizolator de umplutur dintre tocul ( rama fix ) tamplriei i
contextul edilitar.
Modul de realizare a sudurilor asigur rigiditatea necesar produselor, acestea pstrandu-i forma i
dimensiunile la solicitrile aprute la transport, punerea n oper i la exploatare.

Sigurana n exploatare
Produsele realizate cu ajutorul profilelor din PVC dur prezint o deosebit siguran n exploatare.
Falul neted, precum i utilizarea pieselor speciale de poziionare permit montarea n siguran a
vitrajului, fr apariia tensiunilor interne.
Sistemul de garnituri i de profilri speciale pentru montarea acestora permit obinerea unui nivel
superior de etanare, la acestea contribuind i existena garniturii centrale de etanare. Sistemul de garnituri
utilizat suport dilatrile difereniate ale profilelor i vitrajului i sunt compatibile cu materialul utilizat la
realizarea profilelor.
Precamera profilelor utilizate la realizarea ramelor mobile i fixe permite aerisirea controlat i
eliminarea uoar a apei rezultate din condens.

Sigurana la foc
Profilele din PVC dur se aprind greu i se autosting ncadrndu-se n clasa materialelor greu
combustibile C2 conform Normativului P 118 / 99.


pagina 69
Izolaia termic i fonic
Conform determinrilor de laborator, coeficientul de transfer termic al profilelor PVC dur este cuprins
ntre 1,4 W / m
2
K i 2,1 W / m
2
K .
Izolarea fonic variaz ntre 30 dB i 41 dB. Coeficieni sporii de izolare, pn la 49dB, se pot obine
prin utilizarea geamurilor de tip special, a umpluturilor de izolare n profilele ram i a garniturilor
suplimentare.
Profilele PVC dur nu conin substane radioactive sau cancerigene, deeuri, rebuturi sau alte
substane duntoare sntii oamenilor sau integritii mediului nconjurtor, ele corespunzand integral
cerinelor formulate prin Legea Mediului nr. 137 /1995.
Produsele realizate nu necesit lucrri speciale de ntreinere, la splarea acestora utilizandu-se
detergeni neutri dizolvai n ap.
Este interzis utilizarea substanelor abrazive sau a solvenilor organici.
Punerea n oper a profilelor din PVC dur se face conform prevederilor agrementului tehnic, cu
respectarea instruciunilor elaborate de productor, fr dificulti particulare ntr-o lucrare de precizie.

5. PARDOSELI CALDE

Generalitati
Prezentul capitol prevede materiale, descrierea executiei si calitatea executiei, testele, verificarile si
probele materiallelor si lucrarilor, conditiile de recptie, parametrii de calitate, tolerante, aspect, toate
specifice pardoselilor calde.

Pardoseli din lemn masiv de stejar

Standarde folosite
-STAS 228\3 -77 -Parchet din lemn de stejar pt. pardoseli
-STAS 7848 -78 -Placi din fibre de lemn moi (poroase), bitumate
si antiseptizate-tip BA
-STAS 7058 -80 -Poliacetat de vinil dispersie apoasa (Aracet)
sortul A 50
-STAS 1667 -76 -Cuie de sirma de otel (pt. batut parchetul si
pervazurile
-STAS 1500 -78 -Ciment M30, Pa 35 sau F 25
-STAS 545\1 -80 -Ipsos pt. constructii
-STAS 1667 -70 -Agregate naturale; nisip, pietris, balast,
piatra sparta.
-STAS 44 -67 -White spirt rafinat
-NII 1564 -69 -Ceara pt. parchet "Victoria"
Stadiul lucrarilor pe santier in momentul inceperii lucrarilor de executare a imbracamintilor de
parchet din lemn masiv cu lamba sl uluc din fag, stejar sau cer trebuie sa fie urmatorul:
-lucrarile de instalatii sanitare, electrice si de incalzire, voe fi terminate si probate
-tencuielile inclusiv reparatiile dupa lucrarile de instalatii, vor fi terminate si vor avea un grad de umiditate
mai mic de 5%.
-zugravelile si vopsitoriile, precum si toate finisajele peretilorcu care se racordeaza imbracamintea din
parchet, vor fi terminate
-portiunile de mozaic care vor fi in contact cu parchetul -pragurile- vor fi turnate si frecate
-geamurile la ferestre si la usile de la balcoane vor fi montate
In incaperile in care se executa imbracaminti din parchet se va asigura urmatorul climat interior:
-temperatura min.5%
-umiditatea relativa a aerului max. 65%
Acest regim se va mentine si dupa terminarea lucrarilor pina la darea in folosinta a incaperilor.
Stratul suport pe care se va lipi parchetul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: starea
suprafetei trebuie sa fie plana si orizontala (se admit sageti de max. 4 mm sub dreptarul de 2 m si max. 1
mm sub rigla de 0,20 m) precum si neteda.
Executarea stratului suport format din placi din fibre de lemn moi (poroase), bitumate si
antiseptizate (tip.BA).

pagina 70
Stratul suport din dusumea serveste pt. imbracaminti din parchet de lemn masiv, cu lamba si
uluc, din stejar lipit cu aracet D 50 sau Crilorom DC 2100.
Executarea stratului suport format din placi din fibre de lemn moi (poroase) bitumate si antiseptizate
(tip BA) se va face prin lipirea acestora pe un strat de egalizare din mortar de ciment M 100-T.
Stratul de egalizare este necesar atunci cind suprafata planseului prezinta denivelari sau pt.
compesarea de niveluri intre pardoseli, acest strat trebuie sa fie nivelat la boloboc, asfel ca suprafata lui
sa fie orizontala.
La turnarea stratului de egalizare, realizat din mortar de ciment cu dozajul de 150kg ciment la mc.
de nisip sort 0..3.
In incaperile unde se monteaza placile din fibre de lemn moi, bitumate si antiseptice trebuie sa
fie de max. 65%.
Placile din fibre de lemn moi se vor aseza cu laturile paralele cu peretii.
Intre placile de fibre moi se vor lasa rosturi de 4..6 mm latime pt. a permite o umflare in lungime
si latime a acestora sub influenta umiditatii. In acelas scop intre placile de margine si pereti se vor lasa
rosturi de 10..15 mm latime. Rosturile dintre placi vor fi tesute.
Dupa lipirea placilor in pozitie definitiva se va lasa un interval de 24 de ore pina la lipirea
imbracamintii.

Montarea parchetului cu lamba si uluc prin lipire
Montrea prin lipire se va face cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet), sau Crilorom
DC 2100, pe un srat suport format dinplaci de fibre de lemn moi, bitumate si antiseptizate tip BA.
Inainte de inceperea montarii , suprafata suport se curata de praf cu matura cu par moale.
Piesele de parchet se vor sorta dupa fibra si culoare pt unul sau mai multe rinduri complete.
Montarea parchetului se va incepe cu lipirea frizurilor de perete la o distanta de cca. 10..15 mm.
de perete. Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se va face la 45%. Ele vor fi intepenite fata de perete
cu pene la 50 cm distanta.
Lipirea pieselr de parchet se va face dupa min. 24 de ore de la lipirea frizurilor de perete.
La asezarea fiecarui rind de parchet se va verifica alinierea fata de rindul precedent. Dupa lipirea
pe intreaga suprafata se vor scoate penele de intepenire. Nu se va circula pe parchet 24 de ore de la
terminarea lipirii.

Finisarea imbracamintilor de parchet
Curatirea parchetului dupa montare se va face mecanizat si anume: cu masina de raschetat
parghet (cu cutite) sau cu masina de slefuit parchet (cu hartie adeziva).
Curatirea parchetului se poate face si manual cu rindeaua de parchet, urmat de curatirea ticlingul.
La parchetul lipit se va curata numai dupa 4 zile de la lipire.
La racordul dintre pardoseala si pereti, dupa curatirea parchetului, se voe monta pervazuri de lemn
masiv.
Parchetul dupa raschetare se va lustrui imediat cu ceara de parchet dizolvata in white-spirt.

Conditii tehnice de calitate
Pe parcursul executiei lucrarilor se verifica de catre seful punctului de lucru, in mod special
respectarea urmatoarelor conditii:
-identitatea cu proiectul a materialului si modelului prevazut pt. imbracaminte de pardoseala de parchet
-umiditatea nisipului folosit ca strat de egalizare, sa nu depaseasca 3%.
-stratul suport sa indeplineasca conditiile prevazuta in prezentul caiet
-calitatea executiei pardoselilor se va constata prin verificarea conditiilor de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca suprafetele imbracamintilor de prchet din lemn masiv, cu lamba si uluc, si anume:
-aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafata verticala
-planeitatea si verticalitatea
-pantele daca sint prevazute in proiect
-montarea la acelas nivel a pieselor alaturate
-marimea rosturilor
-aderenta la stratul suport
Daca este necesar se va face si o verificare in adincime prin sondajde control al celorlalte
elemente ale pardoselii.
Pt. lucrarile gasite necorespunzatoare se va da dispozitie de santier pt. remedierea lor.

pagina 71

Conditii tehnice de protectia muncii si paza contra incendiilor
In timpul executarii pardoselilor din lemn se vor respecta prevederile din ''Normativ pt. verificarea
calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente,, indicativ C 56 -85.
De asemanea se vor lua urmatoarele masuri speciale:
a)la curatirea parchetului cu white-spirt, in zona in care se lucreaza sint interzise:
-fumatul, lucrari la care se foloseste focul, incalzirea cu flacara, lucrari care produc scintei (sudura
electrica, ciocanire, etc.), cuplarea sau decuplarea circuitelor electrice (prize, intrerupatoare), precum si
folosirea aparatelor electrice de incalzire si a celor care pot produce scintei.
De asemenea este interzis a se face foc sau alt mijloc de incalzire cu flacara libera.
Tot adata se va asigura o buna ventilare a incaperilor.

Transportul si depozitarea materialelor pe santier
Transportul pieselor de parchet, a frizurilor de perete si pervazurilor, se va face in vehicole curate
si acoperite.
Piesele de parchet, a frizurilor de perete si pervazurile ambalate in pachete si respectiv
legaturile, se vor dapozita in incaperi inchise (pt. a asigura o temperatura constanta), pardosite cu lemn si
ferite de umezeala si de razele soarelui.
Stivuirea se va face pe specii, clase de calitate si dimensiuni.
Depozitarea in subsoluri a parchetului este strict interzisa.
Depozitarea ambalajelor cu adeziv se va face in magazii, la temperaturi intre +5 C..+40 C.
Transportul placilor din fibre de lemn moi (poroase) bitumate si antiseptizate (tip. BA) se va face
cu mijloace de transport curate si uscate, placile fiind protejate impotriva intemperiilor.
Se recomanda ca in timpul transportului placile sa fie asezate orizontal pe stive si sortimente.
Placile din fibre de lemn moi, bitumate si antiseptizate (tip. BA), se vor depozita in incaperi
inchise si uscate, asezate in stive, functie de grosime, format si calitate, stivuirea se va face in pozitie
orizontala pe plaforme plane.
Bitumul se transporta in butoaie (metal, carton, lemn, placa fibro lemnoasa, etc.) sau neambalate in
blocuri.
Ambalajele cu bitum se vor depozita in soproane sau locuri acoperite, ferite de actiunea razelor
solare.
Bitumul neambalat se va depozita in stive sub acoperis pt. a fi ferit de actiunea razelor solare si a
intemperiilor. Stivele vor avea o astfel de inaltime incit sa evite deformarea blocurilor si lipirea lor.
Suspensia de bitum filerizat se va transporta si se va depozita in butoaie cu capac demontabil.
In timpul depozitarii, suspensia se va completa cu un strat de apa pina la grosimea prescrisa, spre
a se ferii de umezeala si impuritati.
Depozitarea filerului se va face in incaperi acoperite, ferite de umezeala, sacii asezindu-se in
stive de cel mult 10 bucati unul peste altul.

Conditii tehnice de protectie a muncii si P.C.I.
La executarea tipurilor de pardoseli prevazute in acest caiet se vor respecta prevederile din
urmatoarele prescriptii:
-Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Sanatatii cu ordinele
nr. 34\1975, 60\1975 si completate cu ordinele nr. 110\1977 si 39\1977
-Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr. 290\1977.
-Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si clasei de pericol de
incendiu, a constructiilor, instalatiilor si depozitelor (NP 22 - 77)
-Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectare si realizarea elementelor de
constructii (NP 23 - 77)
-Norme provizorii privind proiectarea si realizarea cailor de evacuare a persoanelor (NP 24 - 77)


pagina 72
Conditii de masuratoare si decontare a lucrarilor
Pardoseli din lemn se masoara la metru patrat, la fel si lustruirea si ceruirea.
Stratul suport din fibre de lemn moi (poroase), se masoara la metru patrat, la fel ca si stratul
suport executat cu mortar de ciment marca M 100 -T.

6. PLACAJE INTERIOARE

GENERALITATI
Placile de faianta se pot aplica pe pereti din zidarie, din beton monolit turnat in cofraje de inventar,
dinpanouri mari de beton, pe pereti din elemente prefabricate de BCA sau din zidarie din blocuri mici
de BCA , cit si peretii din beton ai cabinelor spatiale prefabricate la bai.
Placajele din placi de faianta se aplica la interior in cladiri de locuit si social-culturale, in incaperi
cu destinatie speaciala aferente constructiilor industriale, comerciale.

STANDARDE DE REFERINTA
-placile de faianta de forma patrata s-au dreptunghiulara se livreza in dimensiunile si calitatile si
caracteristicele prevazute in STAS 233 -86.
-nisip silicos de riu, sau cariera, bine spalat conf. STAS 1667 -76;nu se va folosi nisip de mare
-ciment Pa 35, M 30, conf. STAS 1500 -78
-apa conf. STAS 790 -78
-var pasta conf. STAS 146 -80; var hidratat conf. STAS 9201 -80
-ciment portland alb conf. STAS -87
-silicat de sodiu solutie conf. STAS 2902 -75

Mostre si testari
Inainte de comandarea oricaror materiale la santier, se var pune la dispozitia consultantului spre
aprobare urmatoarele mostre: placaje de faianta- 2 mostre cu culoarea specificata in proiect: faianta
alba.
Prin aprobarea mostrelor de catre consultant se intelege si aprobarea cimentului si a agregatelor.

Livrare, depozitare, manipulare
Placile ceramice de faianta se var transporta in cutii, cu mijloace de transport acoperite, curate si
uscate. In mijloacele de transport cutiile se va aseza in stive luindu-se masuri pt. impiedecarea deplasarii
stivelor in timpul trasportului, spre ase evita deteriorarea ambalajelor si imprastierea placilor.
Cutiile se vor depozita in incaperi uscate in stive da max. 1,5 m inaltime in locuri ferite de lovituri si
umiditate. Placile vor fi scoase din cutiile lor inainte de a fi transportate la locul de lucru. Transportul
materialelor si produselor care intra in compozitia tencuielilor se face cu vagoane inchise.
Depozitarea se va face in depozite acoperite ferite de umezeala. In timpul depozitarii se va urmarii
ca ambalajul sa fie ermatic, pt. a se evita curgerea produselor.
Executia lucrarilor
Lucrarile ce trebuiesc terminate inaintea acceptarii inceperii lucrarilor de placare a peretilor cu
faianta:
-instalatii electrice
-instalatii sanitare
-efectuarea probelor prescrise pt. instalatii
- montarea tocurilor timplariei
-tencuieli interioare
-montarea obiectelor sanitare

Operatiuni pregatitoare
Inainte de aplcarea grundului, suprafetele peretilor de zidarie, beton sau BCA se vor pregatii
confor cu cu prevederile specifice materialului din care este realizat peretele:
-Normativ pt. executarea lucrarilor de tencuieli in constructii- indicati C 18 -83.

pagina 73
-Instructiuni tehnice pt. proiectarea si executarea peretilor, planselor si acoperisurilor din elemente de
BCA- indicativ P 104 -82.
Aplicarea placilor ceramice pe pereti se va face numai pe suprafete uscate, pregatite in prealabil
si care prezinta abateri de la planeitate intre limitele de 3 mm/m pe verticala si 2 mm/m pe orizontala,
eventual neregularitati ce nu trebuie sa depaseasca 10 mm. In cazul cind aceste abateri sunt depasite,
suprafetele vor fi completate sau indreptate cu mortar de ciment, cu aceasi compozitie cu mortarul folosit
la placare, grosimea stratului de mortar trebuie sa fie intre 12 cm.
In cazul suprafetelor de beton monolit sau prefabricat este necesar o usoara sprituire a acestora
pt. o mai buna aderenta a mortarului.
Dupa executarea lucrarilor se va aplica:
-pe peretii de caramida sau beton un sprit de mortar de ciment-var, ce nu se va netezi, cu grosimea
spritului de 3...5 mm.
-dupa 24 de ore se va aplica grundul (min. 400kg ciment/mc de nisip).
Planeitatea grundului se va verifica sub dreptarul de 1,2 m, admitandu-se cel mult 2 unde cu
sageata de 3 mm.
Grundul se lasa 8...24 ore sa se usuce inaintea aplicarii propriu-zise a placajului.

Pozarea placilor
Trasarea suprafetelor pe care urmeaza a se placa cu faianta atat pe verticala cat si pe orizontala:
-se va aseza pe cant un dreptar de lemn la nivelul finit al pardoselii lipit de soprafata care se placheza.
-verticalitatea suprafetelor care urmeaza a se placa se obtine cu ajutorul unor repere vertcale alcatuite
din placi de faianta fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafata tencuielii la cca. 1 m distanta intre
ele, in imediata vecinatate se placheaza
-aplicarea reperelor, pt. placarea peretilor se va face in asa fel incit dosul placilor ce se vor monta ulterior
sa corespunda pe verticala cu fata tencuielii de pe suprafata peretelui care ramine neplacata
-firul cu plumb lasat pe suprafata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetei placajului care urmeaza
sa se execute
-inainte de montare placile vor fi tinute in apa min. 1 ora, apoi lasate sa se scurga 23 minute.
- asezarea placilor se va face in rinduri orizontale, incepind de la colturi, de la stinga la dreapta si de la
plinta la scafa de sus.
- fixarea placilor se va face in asa fel incit fata vazuta sa fie perfect verticala pe directia firului cu plumb
-in cazul glafurilor cazilor de baie se prevede o panta de cca. 2 cm.
-rosturile orizontale trebuie sa fie in linie dreapta cu o latime uniforma de 0,5 mm. Rosturile verticale pot fi
in prelungire sau tesute avind o latime de max. 1 mm.
-suprafata plintelor si scafelor vor iesi in afara placajelor cu min. 2 mm.
Mortarul se aplica pe dosul placilor pe 2/3 din suprafata, apoi se fixeaza placa pe locul respectiv
prin apasare cu mina s-au o usuara ciaconire cu minerul mistriei.
Mortarul de legatura dintre placi si stratul suport nu trebuie sa formeze un camp continuu, ci trebuie
sa aibe intreruperi in dreptul rostului, pt. ca in acest fel sa se limiteze contractia mortarului.
Placile trebuie fixate cu striurile pe orizontala, golurile ramase vor fi completate cu mortar dupa
executarea fiecarui rand in pe partea superioara a placilor.
Aplicarea placilor de faianta cu paste subtiri adezive, in amestec cu polimeri pe pereti de beton cu
fata plana sau neteda sau pe pereti de zidarie a caror suprafata a fost adusa la planeitate, se va face cu
un strat subtire de sprit 3...5 mm.
Aplicarea placilor se poate face cu una din urmatoarele paste adezive:
-A cu aracet DP 25
-B cu Romacril ER.
Pt. completari la colturi, intrinde si iesinde ale incaperilor, placile se vor taia la dimensiunile
necesare.
Gaurirea pt. trecerea tevilor pt. fixarea suporturilor metalice se va face cu icocanelul de faiantare.
Dupa fixarea a 3-4 rinduri de placi suprafata se verifica la planeitata cu dreptarul de 2 m.
Dupa 5-6 ore de la montare suprafata se curata cu o cirpa umezita si apoi cu apa.
Umplerea rosturilor se va face ulterior cu ciment alb, dupa 6-8 ore de la terminarea lucrarii.
Protejarea lucrarilor
Lucrarile se vor proteja cel putin 28 de zile dela montarea placilor.
Se recomanda ca placajele sa se intretina prin spalare pe diagonala cu apa calduta, detergenti
sau sapun.

pagina 74
Executarea placajelor in timp friguros este permisa cu conditia ca in timpul executarii lucrarilor si
apoi cel putin 14 zile de la data aplicarii sa se asigure in incaperile respective o temperatura de cel putin
+5 C.

Verificarea in vederea receptiei
La receptionarea lucrarilor se va tine cont de aspectul initial:uniformitatea culorii, orizontaitatea
si verticalitatea suprafetelor placate, executia ingrijita arosturilor, fixarea placilor pe pereti.
Liniile de racordare a suprafetelor placate cu plinta sau scafe trebuie sa fie rectilinii fara ondulari,
iar rosturile trebuiesc etanseizate cu pasta de ciment.
La ciocanirea usuara a placii trebuie sa rezulte un sunet plin, daca sunetul esta gol placile se scot
si se fixeaza din nou cu pasta de mortar de ciment.
In jurul strpungerilor pe suprafata placata gaurile trebuie mascate cu rozete metalice.
Gaurile de la suruburile defixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile de sub element.

Masuratoare si decontare
Placarea cu placi de faianta si rostuirea lor se vor plati la metru patrat, conform masuratorilor
din proiect, inclusiv stratul suport.

7. PROTECTII ANTICOROSIVE

A. SCOP:
Procedura se refera la protectia anticoroziva a confectiilor metalice.

B. DOMENIU:
Procedura se aplica tuturor confectiilor metalice ce urmeaza a fi montate.

C. DEFINITII:
1. Confectie metalica ansamblu de piese care se livreaza pe santier.
2. Grund strat aplicat neabsorbant (5R ISO 4618 1 / 94).
3. Vopsea produs lichid unitar sau amestec, volatil, in conditii normale de uscare, aplicat in
cursul fabricatiei sau in momentul utilizarii confectiei pentru a se obtine caracteristicile de
protectie cerute.
4. Suport suprafata pe care este aplicat stratul de vopsea.
5. Strat depunre continua a unui produs efectuata in cursul unei singure operatii de aplicare.
6. Aderenta ansamblul fortelor de legatura care apar intr-o pelicula uscata si suportul ei.
7. Duritate capacitatea unei pelicule uscate de a rezista la actiuni mecanice.
8. Pelicula acoperire continua rezultand in urma aplicarii unuia sau a mai multor straturi pe
un suport.
9. Sistem de vopsire sau lacuire ansamblul de straturi de vopsea sau lac care se aplica pe
un suport.
10. Acoperire protectoare strat depus pe suprafata metalului in scopul de a-l izola de mediul
coroziv si de a realiza reducerea sau inlaturarea coroziunii

D. DOCUMENTE DE REFERINTA:
1. Manualul Managementului Calitatii MMC GPT ISO
2. Legea 10 /1995 privind calitatea in constructii
3. STAS 12796 1990 Protectia contra coroziunii. Pregatirea suprafetelor pentru vopsire.
4. STAS 10702 /1 83 Protectia contra coroziunii. Conditii tehnice generale.

E. RESPONSABILITATI:
1. Elaborare, verificare si aplicare: Responsabil Control Calitate
2. Modificare, difuzare retragere:Responsabil Calitate
3. Aplicarea procedurii: Sef Punct de Lucru


pagina 75

F. PROCEDURA:
1. Masuri preventive:
- instruirea personalului de executie in conformitate cu prevederile procedurii.
2. Pregatirea suprafetelor:
- consta in indepartarea temderului (strat de oxizi) format la tratamentul termic, a
ruginii din procesul de coroziune (hidroxizi de fier in amestec cu saruri de fier,
sulfati), a prafului, a uleiurilor, a acoperirilor vechi cu lacuri sau vopsele si a altor
impuritati (marcaje vechi, resturi de zgura).
- la pregatirea suprafetei se utilizeaza utilaje si materiale care sa asigure nivelul
calitativ impus al suprafetei prelucrate.
3. Metode de pregatire a suprafetei:
3.1. Curatirea cu flacara
- se utilizeaza in special pentru indepartarea straturilor vechi de vopsea. Curatirea
se efectueaza mai usor daca se face in prealabil o curatire mecanica sau
mecanizata.
- curatirea cu flacara nu se recomanda pieselor din otel combinate cu materiale
inflamabile si pieselor cu pereti subtiri.
3.2. Degresarea cu solventi organici
- degresarea cu solventi organici are ca scop indepartarea materiilor grase (uleiuri,
vaselina) de pe suprafetele metalice.
- degresarea cu solventi organici se realizeaza prin:
1. stergere
2. imersie
3. cu jet de solvent
- degresarea prin stergere se aplica pieselor mari. Metoda consta in curatarea
suprafetei cu o carpa, pensula sau perie imbibata in solvent (white spirt, benzina
de extractie). Dupa aplicarea solventului, inainte de evaporare, se sterge
suprafata degresata cu o carpa curata si uscata. Operatia se repeta pana la
indepartarea completa a stratului de grasimi.
3.3. Decaparea
- decaparea are ca scop indepartarea temderului de pe suprafata metalica prin
dizolvarea acestuia cu decapanti. Ca decapant se foloseste acidul sulfuric si
clorhidric. Dupa decapare piesele se spala si neutralizeaza pentru a stopa
procesul de ruginire.
3.4. Curatarea prin metode mecanice:
- curatarea mecanica se utilizeaza pentru indepartarea produselor de coroziune si
se poate efectua:
1. manual:perii, razuitoare, ciocane
2. mecanizat
4. Aspectul suprafetelor metalice pregatite pentru protectie
4.1. Dupa pregatirea suprafetelor pieselor noi, acestea nu trebuie sa prezinte bavuri
sau alte defectiuni. Suprafetele pieselor aflate in stoc sau exploatare se pregatesc prin
indepartarea straturilor de protectie neadecvate pana la metal.
4.2. Suprafetele degresate nu trebuie sa mai prezinte urme de substante grase: uleiuri,
unsori, emulsii uleioase.
4.3. Aspectul suprafetelor curatate mecanic:
- piese noi trebuie sa corespunda gradului si tipului de curatire minim stabilit in
proiect
- elementele ce urmeaza a fi montate sau in exploatare aspectul trebuie sa
corespunda gradului de curatire stabilit de proiectant,

pagina 76
- suprafetele curatate mecanic nu trebuie sa prezinte: arsuri neadecvate de la
laminare, vopsea veche, rugina, fondanti ramasi de la sudura sau alte impuritati
cu influenta negativa asupra proprietatilor de protectie ale acoperirilor
5. Protectia anticoroziva
5.1. In maxim 3 ore de la terminarea curatirii suprafetei se va aplica un grund sau un alt
preparat pentru protectie temporara.
5.2. Acoperirea protectoare se stabileste de catre proiectant in functie de durata de folosinta
a elementului care se protejeaza tinandu-se seama de clasa de agresivitate a mediului si durata de viata a
protectiei.
5.3. Materialele si numarul straturilor componente ale acoperirilor protectoare, precum si
grosimea totala minima a acestora se stabilesc de catre proiectant conform standardelor in
vigoare.
5.4. Tehnologia de preparare a materialelor de protectie si respectiv de aplicare a straturilor
componente ale sistemului de protectie trebuie sa respecte fisele tehnice ale producatorului de
materiale.
5.5. Pentru elementele executate in atelier, protectia anticoroziva prin vopsire cu uscarea
peliculelor in aer se executa partial in atelier, aplicandu-se stratul de protectie temporara (grund).
5.6. Aplicarea sistemului de acoperire prin vopsire cu uscarea peliculelor in aer se face in
urmatoarele conditii:
- concentratie redusa a gazelor agresive
- temperatura aerului si a pieselor ce urmeaza a fi protejate sa fie cuprinsa intre 5
40 C daca nu se specifica altfel de catre producatorul materialelor de protectie.
- umiditatea relativa a aerului sub 70% daca nu sunt alte specificatii ale
producatorului de materiale de protectie.
6. Depozitarea si manipularea confectiilor metalice protejate anticoroziv sau numai grunduite
6.1. Depozitarea si manipularea trebuie sa fie ingrijita in conditii corespunzatoare
conform proiectului de organizare cu respectarea normelor de protectie a muncii si
PSI.
6.2. Depozitarea se face pe platforme uscate din beton, balast cu panta pentru
scurgerea apelor; depozitarea se face pe capre de lemn sau metal prin intermediul
unor suporti din lemn la inaltimea de 20 40 cm deasupra platformei.
6.3. Se interzice rezemarea metal pe metal si numai prin intermediul suportului de
lemn. Stivele din elemente suprapuse nu vor depasi inaltime de 2,5 m.
6.4. Organizarea depozitului va avea in vedere succesiunea operatiilor de montaj si
accesul usor din stiva.
6.5. Se va evita in timpul transportului si a depozitarii, lovirea pieselor; orice deteriorare
a stratului de protectie va fi remediata imediat.
6.6. Fiecare stiva va avea afisat tabel cu elementele componente, iar in cazul
depozitarii pe o perioada mai mare de 6 luni, inainte de folosire, elementele de
confectii vor fi verificate din punctul de vedere al protectiei anticorozive.
7. Indicatori de operare si control:
- incadrarea in abaterile limita aduse de normative si standarde
- incadrarea in consumurile specificate in extrase de materiale.
- incadrarea in termenul de executie conform graficului de executie corelat cu
documentele contractuale
8. Inregistrari:
8.1. Proces verbal de lucrari ascunse pentru pregatirea suprafetei si aplicarea
straturilor (formular tipizat)
8.2. Certificate de calitate

ntocmit,
ING. MURESAN ERNEST

Memoriu Arhitectura + Rezistenta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Arhitectura + Rezistenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOCUMENTATIE

PROIECT TEHNIC si DETALII DE EXECUTIE

S-ar putea să vă placă și