Prof. dr.

ing; RADU AGENT

Praf. ir. ing. DAN OUMtTRESCU

Prof. dr. Ing. TUDOR POSTElNf8U

"

'"

lNDRUMATOR.

PENTRU_

CALCUL,UL SI ALCATU'IREA ELEMENTELOR'

DE BETON ARMAT
Comentaril !a prevederi!e prescrtpnllcr de pro.cctare. Scheme loglce, tabefeajutitoare ~I exemple de calcuf. Prir.<:lpil ~i detalu de alc:atuire constructiva

EOITURA TEHNIC,.,

Sucureftl - 1992

Copyright \0 1991, Editura

Toate drepturile ·asupra
:tCf5tei

Tehnica
editurll

editU stet r a servate

PREFATA
Adt"~ia: ED1TURA TEHNrc.\

Piala Presti L ibN'P J. 3,1 Bucuresii, i{i)mill1l" rod 79738

Redactor: iug. Elisabeta Mit:oi Tehnoredactor: Olimpiada Nistor Coperta: ILrh, ~Iaria.J1a Sumllnaru

noilor prescripti«, asa cum a fost pentru ST AS 70.107/0-16 "IndruJn(Itorul" e.itat in 1978. Pentru colegii care 1fU au aout prilejul participe direct la dezbatcrilc in [urul proiectuJui noului standard, jle parcursul redactdrii lui, autorii f1'tj si.sublinieze ca itt legatura cu relaiia standard - indrumdtor s-au purtai atune! tliscufii destul de aprinse : Noul standard, pm/rtf a putea fi 'aplica» in prachea ?roiectiirii, necesitd sau nu un indrumdtor jara care ar fi inoperatJ.t? Daca da , Mttnci" cum Sf poate accepta ideia C(l 0 prescriPIt'e oficiald sa fie indisolubil llgil-ta de () publica/ie.care wu are ·in aceeasi miisura tm caracter oficial? Comentniile $iexplicatiile la pret·cderile standardului trebuie sa fie cu-prinse intr-o lucrare separata cum este lttdrumatorul de fafii sau s(! Fe atasaie chiar la stand.rd, pe fiecare eontrapagitla a textului acestuia, ca in Codul-model CEB-FIB [110J ~i in prescriPliilcfrancczc [107] sau caanexd a standardulu», a~'a cum S-il proeedat i,t alte tari, ca S.U.A, [104J ;;i Noua Zeclandd [f 14, 11.5J? CU prioir. .. la'toatJ aceste aspecte s-au adus in cadrul discsuiilor prcciziiri care consideram cd trebuie fdcute cunoscutc eel PUti1~ aici tuturor ·,{.titizaton:lor standard't:i,.i ;'i f"Mumatorului, pentr«. a inZatura orice ambiguitate : - Standardul coniine toate datele ~1ipot,;ule obligatori~: pcntru broiectarr ~i celcul, Prin 1,tldn.{.mator nu se aduc comP/dari sau. preeizayZ' la aces tea , ci memai facilita/i pentru proiectarea practica : eXl'Jlicatii ~i comentarii, sistemati~iri. ale calculelor, tabele ajutatoare, exem ple numerice etc. - Schemele logice date in i'ltdrunultor pentruordonarea operaiiilor de calcul sint concepute in principal pentru. a fi aplieate in calculele manuale, dar pot ser,,' $i la elaborarea sau controlul prograrllelor pentrts folosirea calculatoarelor, In partea finala a bibliografiei s-a dat $i 0 lista a progratttelor omologate pir~d iN prezent tn Romdnia_pentru calculul automat al elementelor de betow arma [124, 12.5]. Desigur, se pot imagina ~i alte moduri de sistematizarc a calcuhtlui existtnd pentru accasta in standard toate elementele de baza-necesare. - In conformitate Cit uzemlele din tara noastrd in domeniul standardizdrii, S-(J stabilit, eu acordul [orurilor de coordonare $0£ directioare, ca toate comentarulc ~i exphealiile ce se consider i utile sa fie date in cadrul it~drumaoi'ul'Ui $i nu in . wprinsul stasuiardului sau. intr-a anexii a sa. Principalele modificari $i compleldri PI' care node prescriPtii le cuprittd f'l/a de edift'a di'" 7976 a standardului $i care, pentr« elementele de beton armat
II

a STAS 10./07/0-90 ca prescriPi1'{ de Z,aul peniru elementelor din belen, beton armat ~1: etOJ~precom.primat, b cere prezittta importante modificliri de fond ~i completari in raport Cit edi/t"a anten'oa'ra a aceluiasi standard, a fdcu: indispensab£la # 0 noua versiune iT uHui manual care sa cu.prt'ndii materialul ajutator necesar apUcarii practice

proiectarea

Inirarea

# calculul

i1~ uigoarc

sa

Bun

u(:

ripar: 02,()7.1992 coli de u par:

C.Z. 666.982

31.'0

ale structurilor

constructiilor

0',:11(' ;"1'

industriale

St'

reflcctd in mod cores-pun5

ISBN 973-31-0217-2

# in noui ft~drutnator, tlU fost r,xpuse in referatul prezmtat de autor« La de _ XIV -a ConfertHja i.e beioane, J£nula . in octotnbrie 1988 la 011 j N llpo~a.: (9]. Ruunitf_ ,uei pe scurt cele 'mai importanu: -- wecerea la m4rcile i.e betoane la clase de betoen«; -- ituluaerea in STAS 10.107/0-90, sub 0 forma modernizati. a pustrlp/i.lor de prciectare antiseismicli a construcfiiwr din beto« armat, cHprinse anterior flf. fWrmalivul gem;"tzl ie' pfoiectare aniiseismici; a constructiilor civile, 1)~dustria:le # agrosootehswc», P. 100-81. - ,enerali3area jolosirii sistem., ..lu~ tn!ernaJional de itnita/i de masur,i: - id,,.ierea 10. iJre'leurile Codului-model CEB-FIP [110] i1~ ceea ce /)rive"te forma diagramelcr tie iforturi t.mitare in· betouul din ZOna comprimat,'i fa elemef4tele solicitate La tncovoiere en sa« jara efort axial; - mtroducerea de prefJed~ri pentm calculul elementelor prefabricate (I~ suprabetonare monaWa #il1 mod ~1'~aJgeneral al elementelor realizate dit~ struiuri de beto« turnate la dlUe difuite. {ii legate intre de prin conectori ; --- imbunalaJiri 1", calculul la for/a tiiicioare l~iit+ eel La statile limit;'i de F~ltrare ~i de deformatie ; - corelarea cu prescriPliile i1~ ..subordine" (ttormative $i i!~structiunj iehnice pe categorii de construcii«, sistem» constructive sau cletnente slr-ucl·urah) ; -- resederea complela ~i reorganisarea prevederilor constructive, CI~ dt·()sebire in ceca ce prive~te srmarea elementelor. Fafa de diversificarea $i extinderea pe care au trebuit sa 0 capete tt'/ aces! context toate prevederile din indrumiUor, s-a considerat oporttma imparjire,l lui in aouii oolume, astfel ca rot ce ee refera la clemente din beton precomprinwt "i La alte citeva p,d;leme, cum ar fi l~odurile ~i calculul la starea limita de obosealii, fie separate de problemetlC curcntc ale proiectar-ii elemenielor structurale ,hit, beto« annat ale construe/iilor civile, indusiriale $£ agrosootelmice. Acestl'a ,hn ttrma jormea:la obicetuJ '1JOlu»tHlui de fata. A~torii aduc vii m~lJUfffiridf. Dan Constantinescu, cart' in p"'ioada ciia hsorrJI.tla ]nstituiu,t de Con,stm.cJii Bucure~ti a contribuit la elaborarea unora din capitolele ple~efttului tnirUfrt.atOf. P~ "';mu'sul, d~turii ;;) h;'irilii iiillumllora!14.i au ap1.1ut unele trl1t a'e de s;;.;i1.titate inlmla-,.te, cit ~i mJlifidri in p.,es~riNiile· iebnie« care nu a>t "ui P:I!U£ f~ lZHte i1l cOJisi;l$rare in to:alitate in text. In maSUflJ in (ate 1,n.u.,,~!e situ:lJii p;lr~i~u(_"e S6 u constaia necoteliiri de de!aliu fa/a de 1,j,ttimile ,da;tari, ale un»: gu,:;;ri;;ii. autorii conteazit ps in;elegerea ulih:m. torilor in;lrum1torului, t7_re 'f07 O;S1. corecturiie necesare.
z dtor
Ct'IJ

•
CUPRINS

Ple[a,A ..............••....
Cap. I. Principiile metodei de calcu l 11 11 11

I. I. Considerapi irrtroducrive1.2. Exigentele de performanta ,i stliriJe limitll. .... J .. 1. Ketode probabiiistice <1,1. 'I. Actiun! in constructii .. I.". Caracterizarea materiate, lor.aelementelor de constructit, a structurilor ,i A. terenului de Iundatie 1.6. Formularea generala iii. ealculului 1& diferitele stli.ri·lilllitl . Clop 2 Caracteriliticlle betonului de calcul

calcul Ill. stAri Iimita

"

16
20 __ ~_~

r eaastenla torsi nne eli htl:OVb- • iere .. " . 5.5. C.. lculul efortur ilor uni_re i. betoa lli i. anrail.tara In stadint ~e o:rpkH\tace . -'i. Calculu; In starea limit;). de lisman, . 5.7. C.JcuJul III starea Ii mitA de defOClllatie .

5.1. StM~.lit1ll!1a.de

tA

Il') 1.'"
161

'.1." Principii de aIcii.tuire a 26

27 ~tucilor .... Cap. 6. FtI.cipii .. le rl'ciect;\rii antiscismice a clernentelcr ~tr\1chuale de beton arm .. t i. I. Consider&pi iilbod~~ti~~

sa

»«

ale
.

17.~ i75

2. 1. ClNJa betonului . 2.2. Rezistentele '-etonului .. 2.3. Deformarea betonului IU b incil.rcart" .

2'1. 2.'. Deforrnarea ia tirnp a

.36 '12 Cap.

Dnctiliziuea clemellteler structurilor I. cadre do hetol! arnaat '., 6.3. Ductilizar .... perqiler strncturalt de kt4t. ..n~a.t .
7. Sell tM" IcSiC(! penUtI calC1lhal ..Ieuelltelof de betonannat. . Ti puri Gri de eolieitari ~, verifi.' .

.2

21'1 221

~tonului
Efectul a:r;iale soliciti!.rii

.
raulti , .

Autorii

ell. p.

J. Cilracteristicile de calOliI ale 1U'.llturii din otel . elementelol de !teton

Cl\'p. 4. 6alcRiul

siaplu
'I. I. eo.!!iderll.tii

52 52

introductive '1.2. Calculul elcmenteIor de ~tol1 sirnpln Ill. stacea

Ii.ita derezistenta Cap. 5. Calculul elementelor ....

Star.,., Ii_a de rNiMfDtu .. I. t.co\{oiere 2. Compresinue ex~entrid. (~1I. considerarea flexibiIit..'\ti i) . 3 Considerarea fJe-.lo:ibilitil.tii Ia cOll!l.presiune f'xcelltriea 4. Compresiune excelltri'a 5. Inthtdere excentricn 6. Forta tll.ietoare . 7. Torsiune cu 'Inco'foil're
cblicl!. .

221 228

257

292
10.1 .>17 326 .3-19

de beton

armat. Principii de ..rmare .. ,. I. Consi4eratii introdcctive .~.2: c.Icululla starea lilllitA de rczistenta 111. incovoiere CHI .sau fli.ra efort axial .. 5. .1. Calculul la fort" tlie~re .

61 61
6J

Calculul efor turilor unitare In beton ~i tn arm'itari hi IU<Unl II de Incru . .

.357 357

8. tucovoiere
Starea limitll. de deschldere Hsurtlcr " . . . . . . . . . . ..

31i-t

9. fatinclere iere,

centric",

incovo365 .'\88

intindel'e

o xcerrtr ica

8.7. Prcveder i suplimentarc pentru diatragme (percti

~tarea limita de d,~lomla.tic to. 1uGo'roier"

Cup. I;. Prevederi de alcatuire pcotru elcmentele din bcton annat ..

structurali) din annat monolit pentru placi

ie i

beton . .
.

3&8

8.8. Prereder Bibltograf

~uplimentare

402 ~02

.~nexa

S.1. ArmMuri. Clasiticare 8.2. Grosimea stratului acoperire ell betoa

armlturilor 8 . .1. Ancoraree

.. de
<\

A. Mic dictional' de terrnen i ut il iza'[i in proiec.tarea

autiseismica

SUMMARY

..........
ilor

-iIH -iO~

armatnrilor armatur

8.4. lnnMil'C~a
8.5. Preveder i 8.6. Prevederi pentru

'412

B. Tabele Lista tabelelor 1. Tabele generale II. Tablele pentrn 10, starea Iirnita

. . .

suplimentare

pen tru stilpi

snplimentan.l grinii

.
.

. III. Tabele pentru c'\lcululla. starile Iimitd ale cxploata.rii norrnale IV. Caracteristici t ur ilor ale

tenta

de rczis-

cnlcu!ul

477
-i()7

Foreword Chapter

: 1. Design Phllosophy

. 11 11 11 16 20

anna-

504

1.1. Introductory Considerations .. : . 1.2. Performance Requirements and Limit States 1.3. Probabilistic Methods tor. Limit State Design .. ; . 1.-4. Actions . I, -'. Beha viour Characteristics ot Materials, Structural Members, Structures and Foundation Soils . 1.6. General Pattern of Limit State Design . Chapter .2. Design Characteristics of Concrete _ .......• 2.1. Concrete Grade 2.2. Design Strength 2.3. Deformations under . Loading .....•...... . "

Limit State under Torsion with F'lexure . .5.". Stress Analysis in Concrete and Steel Reinforcement under Service Loads ; . 5.6. Limit State of Cracking '.7. Limit State of Deflection .. 5.B. Principles in Detailing Reinforcement , . Chapter 6. Aseismic Design Phllosophy of Reinforced Concrete Structural Members . 6.1. Introduction ......•. 6.Z. DuctiIization of Reinforced Concrete Frame Members 6.3. Ductilizationof Reinforced Concrete Shear Walls .. Chapter 7. Flow Charts for the Design of Reinforced Concrete Memberli . Types of Loading and Checks Ultimate Limit State ••...• 1. Flexure ••.............. 2. Excentrically Loaded Columns with Uniaxial Bending . 3. Effects of Column Slenderness by Eccentrical Loading .....•.. , ..... 4. Eccentrically Loaded Columns with Biaxial Bendign - .•...........• ,. Members with Flexure and Tension Force •. '.... 6. Shear .......•......... V. Flexure with Torsion .•..

.5.~. Ultimate

127

133 139 153 161

26
27

175

17'
192 214

30 30

33 36
42

2.4. Deformations in time .. 2. .5. Effects of Multiaxial Loading •............... Chapter I. Deliign Characteristics of '~Steel Reinforcement •..... qs,.pter
I.

221

43

221
228. 228

2'7 292
303

4. Design of Plain Concrete Elements .......•........ 1.1. Introduction ......•. 4.2. Design of Plain Concrete Elements for'the Ulti.,mate Limit State .

"

<Chapter ,. Design of Reinforced Con, crete Elements. Guiding Princlpl~s in Reinforcing Element. !J. 1. Introduction ••.... _ Ultimate Limit State under Flexure with or without Axial Load .5.3. Shear Design ••.•••..

326 349

317

61 . 61 63 104

'.2.

Stress Analysis in Concrete and Steel Reinforcement under Service Load ..•..... 8. Flexure Limit State of Cracking •.

ii

9. F'leY:Ure. P'lW%Uf. with Axial Load (TeJllliost er Co., pr0S6io~ J "'••.•..•.•.••.. Limit State ai Def1eeti~ -1'. Pll!ISUfe _. ".'
K' K. ~.

,
'.'

1.6. supplementary Prcyi. sioas for Beams ... , .. 1.7. Supplementary Provisio.s for Cast in place Structural Walls " ..... :._. 8.8. Stlppleme.tary PrO'llSlons for Slabs . , .. , ..... ItefereJlces 402 ' .

1.
425;
4.)7

447
45'
459

PRINCIPIILE MBTODEI DE CALCUL

\

Cha ter 8. Det.iUng Itules for ReinP f.reed eoncrete Me.bus '" ... ....

A,pendl~ A. DictiOllary 01 Tel:ms lTsed i. A~eismic Design ....

B., TAbles

4.59
46li 46/\

8.1. Types ot Reinfor~eJlt. ClassificUion - .., .. 1.1. Concre~ eov- tQ R~' i t~" foroement r. _•••••• " [3.~. At!ehorage ~. •. .• . . . . 412 •.•. Spliees ...•... ~... ,.5. 5upplema.tary Pre)Vl' siQlls for Columas
y •• •

.... .,1)

Table~ List . I. ~elleTIll Table~ : .. ,' II. Tables for Ulhma.te LImIt State Design .; . III. Tables for Service~bihty Limit S.tes De51gJl .. IV. Characteristics of Strel Rl"illforCt: me" t .

.....

·pO

1.1. CONSIDERA1-U INTRODUCTIVE

Scopul fundamental al calculului elementelor de coustructii sial structurilor este obtinerea unei asigurari rationale a constructiilor in raport eu exigentele de performanta specifice diferitelor categorii de constructii, pe toata durata lor de viata. Verificarea prin calcul ~i dimensionarea elementelor de constructii ~i a structurii in ansamblu constituie numai una din Iantul de activit~ti de care depinde asigurarea bunei functionalitati a constructiei, care mai cu·prinde: incadrarea ccastructiei In mediul natural ~i construit : - alegerea solutiei constructive ~i a materialelor; - calitatea materialelor ~i a executiei : - respectarea conditiilor de exploatare 'corespunzatoare destinajiei constructiilor : - asigurarea indeplinirii exigentelor de durabilitate ~i, corespunzator acestora, a unor masuri privind mtretinerea constructiei ~i urmarirea comportarii ei in exploatare, Din acest motiv prevederile prescriptiilor privind calculul structurilor ~i al elementelor, inclusiv al celor de beton presupun 0 proiectare competenta ~i 0 executie corecta, in conformitate cu reglementarile tehniee in vigoare, exploatarea constructiei ~i urrnarirea comportarii in conformitate eu regulile "'f1f· stabilitela proiectare. WBi!' In cadrul capitolului I se (arze 6 prezentare succinta a prineipiilormetodei de calcul utilizate in proiectarea structurilor de beton armat, care, 1~-:['explicit sau implicit, sint avute in vedere in sistemul general de prescriptii de proiectare a constructiilor din tara noastra ..

~o+

~<t}:

.7~*,,:,
i/'·'::'~,.···..\

i ,'

,/)~~:':'\-'=:2:'EXIGENTELE DE PERFORMANTA ~I :STA.RILE LIMITA

.i\/,.

prevazuta, constructiile trebuie sa ilispunda eu grade de fiabilitate corespunzatoare, in raport cuactiunile me. ",:t,:~anice de diferite naturi, unor exigente de performanta structurale, dar ~i ~':;"UnoT exigente priv1nd eonfortul ~ eventualele efecte psihologlce produse de '"'\o~~!C. comportarea structurii sub incarcAri.

~,:::)"'~'.~'"

~;g,

Pentrii.a ff apt. pentru utilizarea

.... ~. __ ._.

e;:;r~

~_'

,,

__

....

00 ....

...

~".....

,_~_,

'

..... ~_'"'

...,

11

In principiu aeeste exigente se potvgrupa in trei eategorii: . t de siguranta structural a ; , t' .. a. exigen e ivind f tiOlialitatea strueturii in raport eu destinatia ei : b, exigente pr~v~nd dune bilitatea necesara a consiructiei in raport cu c. CXlgente pnvm ura 1 durata ei de viata, , t" t t rala au in vedere evitarca cedarii unor Exigentele de szg~rana s rue u .. A ~ mblu care ar pune in pericol elemente de eonstrucill sa1l: a st~~c~ugr~i;:tei:t:~nor bunuri matcriale sau culviata sau sanatatea oamem 1 ~l m e or turale importante, 1"' I' exigen+a privind rezistmta, stabilitatea ~l Siguranta structura a Imp lea ~. t ductilitate,!, ,~trueturii ,~i at eleme~te!o~a e~~~p' ~~rt~~e~ portanta locala <~ sce-. Cond1tll1e de reztsten a se re era, t .,' 'I O'eometrire st metim rezulta din carae enStlCl e I:> .~ 'f tiu~ilor ,elem~n e a~ad'~? 'F''' deformatiilor remanente exagerate sau, camce, mc1uzmd ~~ con Ittlalevdleag~~darea rezistentei materialelor, ca urmare pentru unele ~azurI, even ~a a ,. a fenomenulUl de obo~tala. f a la evitarea eedarilor care rezulta am Conditiile de st~h! itate se r:~~ iilor in ansamblu san ca urrnare a efecdeplasarile ~e corp :lg1d ale cO~:f rU:abilitatii elementelor structurale, Deasetelor de o:-dmul dOl datobr,al~tt ~v~zeaza evitarea cedarilor gf'llcrale :::le struc. menea. exigentele de sta 1 1 ~ e, dif Antimp sl·yuctura. pnn rupert a unor actiuni care rna 1 ica 1 IX tu rilor, ca urmare t t ind prabu~irc proP'resiva (partia do san succesive ale unor elemente, ~n, remn in~erveni mai eli "'ser'J::l3.ca urmare <1 de ansamblu), Asemenea cedar;. poi s~~t cutremurele :;;i exploziile de unor actiuni cu caraeter exceptlOna cum. .' mare intensitate, ,, '' ama cOIl"-tructiilor supnsc unor . Conditii1e ,de duct~htate .s~ pu~ ~a\c:trS:mure expiozii) dar, uneori. ~i actiuni dinamice d~ mare}~ ensl, a ~ ccaz cerint~lc de ductili.tate se refera celor ac+ionate static. 'CDaca III pnmde ab sor bti ~l' de- disioare ;:i energiei, in . t 't te tie "f .. ~. £' ,'.. ih special la 0 an~~ll a capaci a v ne ca rin capacitatea de dcloral doilea caz ~u~hl!tatea Il;c:sarili ~~1~~fr~ im orfante de dOlturi in stra~mare postelashca sa ~e obtina relv s 'tVBi de rezistenta efective a ditura cu mobilizarea CIt mal amp a a caI?acl atv v

0:

Iogice, Pentru constructiile de bet on armat aeeasta se refera cu deosebire _la pericolul eoroziunii armaturii in ipoteza asigurarii unei bune durabilitati a betonului prin alegerea ~i realizarea corecta a icalitatii acestuia, cu un strat de acoperire corespunzator, eventual, si prin .alte masuri de protectie . adecuate. Criteriue de performan/a reprezinta 0 cuantificare in expresie tehnicaa exigentelor de performanta, prin intermediul unor parametri care caracterizeazaraspunsul unei .constructii la diferite actiuni (forte, deplasari etc.). Criteriile de performanta sint exprimate sub forma stan'lor limita care bazate pe modele de com port are si de fiabilitate - definesc limitele .dincolc de care structura nu mai poate satisface exigentele specifice destinatiei stabilite. Seopul proiectarii structurale este deci ca asigurarea exigentelor impuse constructiei, in ce priveste raspunsul acesteia la actiunile cu efecte mecanice Ia care sint supuse, sa se realizeze prin evitarea depasirii starilor Iimita. ":.i",· Datorita variabilitatii aleatoare a factorilor de care depinde aceasta

U",

Hritdor sectiuni ale elementelor ~ceste!a, atare sf' reI"('i In special 13 Exigente1e privin~/I!,nct1:onalttat~;id:r/:t;~sive de)is':.;; ~e caror deck evitarea unor de/?rm_atu ~l a unor des IV a eonstructiei- Asemenea deck ar putea sa impledlce exploatarea norma a deteriorarea unor elemente nestructurale (pereti ,de comp;~rtimt,.)e~tar'" .. I' fi " ' latii pardoseli gea.lllun e c . si de inchidere nestruct~ra,~, mlsaJe'ullzo t ' 1 ~au condudelor de , _ pierderea etanseitatii (in caz rezervoare or Ecl:ir.i(:) ; " , - a£ectarea esteticii cOI?-sh:uctl~;, oditate sau chiar de insecuri_ producerea un?!, sentimente e mcom ti ' deschiderile exagerate tate vis-a-vis de vibralule excesive ale constructiei sau ale fisurilor. , , It e m sintcele care vizeaza Alte exigente de functionahtate m exp.oa are, ? de cele mai multe '1 t ';' sau acushca se aSlgura capacitatea de lZOare ermlca t 1 . 't mai ales prin elemente nest ruCori, n:1 numai prin elem~n~ele struc ura e, Cl tural:c> (pardoseli, tencUleh etc,), , .. t a asigura Exigentele de durabi~it.ateexpri~a dcon~~l~~ a~:~:a, prin eyifUDctionalitatea construcile1, J2e toata ura Pe f ice ehimiee sau blOtarea deteriorarii premature, m urma unor, proces IZ ,
v

SJI,t:

r;~:~ri~e

spa tiu suficient de extinse, . 'i~~;,' Pe de alta parte nivelul de asigurare, la rindul sau, trebuiesa rezulte dintr-o optimizare a raportului siguranta-economie, conferind desigur in 6\ final 0 protectie intrutotul "sigura" (formulare care exprim a 0 probabilitate foarte redusa de nerealizare a' aeestei protectii) a vietii si linistii oamenilor, _~'r;., a unor valori import ante materiale ~i eulturale, a bunei d esfasurari a vietii .;,{,i.social-eeonomice a societatii in ansamb1ul ei. Fireste, in aceste conditii apart' <?~/:Ijilstificata 0 diferentiere a nivelului de asigurare dupa destinatia constructiilor '~~C<deciA dupa conseci!ltele int,re~uperii e~p~o~~arii. ei) ~i eve,ntua~ a evolutiei in !Jmp, functie de cerintele dezvoltarii social-economice ~1 de resursele .... :ih'K\ ,.lSOeletatl., . Ik\:~F, In stabilirea nivelului de asigurare este necesara totodata si luare a in ~\-;j-considerarc a modului cedarii elementelor structurale (san al ansarnblului '{','$iroctural), functie de gradul de avertizare specific, "penalizind" ell deosebire f:>, {prin marirea nivelului de asigurare) eazurile de cedare casanta. ~Jt .. Chiar II1 interiorul unei structuri se pune problema diferentierii (ierar·J-f::;';; hlzarii) gradului de asigurare a elementelor sau a diferitelor lor zone dupa ,;:{i;::dectul eventualelor cedari asupra ansamblului structural, urmarind 0 even,l"qurua optimizare a scenariului cedarii acesteia, astfel ca elementele {sau chiar - ·ig~';,-,:zoIlC.ale acestora) cele mai importante, vitale pentru stabilitatea structurii, ..?J', .'Slajunga ultimele in domeniile avansate de solicitare, obtinindu-se astfel ' .••.f:-j.:.o optimizare ! sub toate aspeetele (inclusiv in ce priveste asigurarea unui grad \;.."ridicat .de avertizare a cedarii). Exemple, in acest sens, sint asigurarile mai .•...•mad ale stilpilor in raport cu grinzile adiacente in structurile pe cadre cu. : ~r()lde protec~ie antiseismic;\. sau ale tirantilor de care depinde intreaga capacitate portanta a unor sisteme structurale, . Starile limita se impart, de regula, in doua eategorii: 1. Starile lims'ta ultime (SLU) care corespund epuizarii capacitatii . portante sat! altor pierderi ireversibile ale calitatilor necesare exploatarii . ..constructiilor ;. . 2. Starile limite ale exploatiJrii normale (SLE) , care corespund intre:...••ruperiic,+pacitatii de asigl.1rare aunei exploatari normale a constructiUor.
',!

t.\i.:..l.;..•.

,:,.!.• ·•..

~~;:~$.;:~:~i~~~ll~~{~~

:k

'o';~~i!$ll.~

I'
I

12

. ~_'_c,

.cc._ ..,_~_. _.. <_

•.

_,.~c..-.: __

J.

""iIIIi&III?~.·

ttl.

cadrul sta.rilor limita ultime

(SLU) se pot identifica de asemenea

dous. cAtegorii si anume: A. SLU eorespunzatoare solicitarilor pr.oduse de .~.il~ o"4JJftfte (permanente AP si variabile AV) cu frecventl mare de aparitie. ". .._..,~_ Pri.ncipa.lelefencmene-~sintavute in vedere ill proieet&rea. la starile limit! ultime din aceasta eategorie sint : _ ruperile de diferite naturi (rupere pIlls1ici, rupere casa.nti., rupere prin obosea.1a materialului etc.); . _ aparitia unor j,eplasari retlf.a.ude sau a unor u,sckiiefi i.e j;,suri remaHeHte excesive care compromit ireversibil capacitate a constructiei de a satisface exigentele specifice destinatiei aeesteia, _ pieruretf. stabilitaiii jormel a unei parti a .eonstructiei sau a constructiei In ansamblu; asa cum este cunoseut, pentru constructiile obisnuite. de beton armat. nu se pune problema unor fenomene de instabilitate, ci de-aparitia unor ruperi la niveluri inferioareale incarcarilor ell urmare a eunor efecte de ordinul doi 1& structurile din elemente comprimate cu zveltet ri-

car-;

B. SLU corespunsatoare solicitarilor d . tegoria aCli1i.nik>rexcep/iouu (A E) ,Pro use de unele aetiuni din caJ~ int~nsitaji maxime, actiuni asociate c~e recrenta. foarte mi.ca de apariFe dinamic de aplicare a incarcarii (cut' ceoe mat t;t?-ulteon. C\l un regtm Pe.l~ngl1 raritatea producerii tnr~~u~c ~l explo~~ de mare. intensitate) .. se sublinieze !ji alte trisl'ituri imPortant! ~onst~':lct~ror, este, important sa cum si ale modului particular in ca e a e acuum orextraordinare, preaceste actiuni, re se pune problema sigurantei fata de
. a. Intensitatile lor maxim~ probabil " sibil mai ridieat decit eel corespunzat e a~ u~ ~d de ~certitudine senb. Spre deosebir d fit o~ me carilor variabile obisnuite licit~le. ~epind in p~~p~:c:m~C~~~:ilor obi~n~te (statice), la .?are so~. rac.t~nst,lclle comportarii structural infl che~a stattc~ a eonstruc~iilor. casolicitarilor (prin fisurare prin de; I ~~nt nd ~~al asupra redistribuirii lelor actiuni ex:traordina;e acti n·frma.tll poste a~tt.c:),. in cazul principa?ceste caractetistici structur~le (d: sol~cf,tan!e ~ePind d~rect de 10 .proeesul repetarii solicitarilor con ne., ; re:Istenja) ~I de -variatia lor 3.et~u~ea ,dinamiea respectiva, SolldtarJ. 1 um " taspunsul~' constructiei la .torica" ~1 anurne: de istoria dezvoWi.r,·e au. aS~,el 0 dubla dependenja ;,isprm accelerograma unui seism) ~i de ist U .actlu~. (d~ exempl~ reprezentata turale in dif~rite zone critice ale cons~~ac~~ icarilor proprietatllor strucc. Capacitatea portanta a coast +·'1 1 ., . tip seismic sau explozii puternice ... erUCtllor ,a. actiuni extraordinare de ti .. un specifi ~ gl b 1" (. r ' mentionate mai sus pentru actiuni t ti c " ,0 a ca In cazurile ale structurilor). In plus dat~rita ~ \~~~, tral~~s~ pnn deplasari orizontale incertitudinii mai ridicate asu ra ni~el tH• so lCltar~or eel.or mal intense ~i ca, sl?re deosebire de solicitilrilt obisnuit~U~ lor ~_n~t~nslt~te .apare firesc deteriorari nestructurale sau chiar st t' ~a sp a Ita inevitabilitatea unor fala de aceste actiuni -se eoncentre ruc ur e. "ro.ble~a de baza a sigurantei tarea "colapsultu"'). vizindu-se totod~a pe sup~avl~tu.l.re~ constructiilor [evilor, a valorilor .materlalc ~i culturale 5.!rote~Jla .;;efr.llf~l a ~~na.ta~ii oamenieconomice ale cladirii. Rei lta • ~o~ l!lUl~tll un~tI11or VItale social cit posibil controlate a d~t~' ~fel principial ~l necesitatea limitarii pe r ~estructurale .sau structurale, limitare ierarhizata, dupa @'r~dul de ~~~ tru~tii1or implicat;, or ant pentru societate, a functiilor eons-

ri;ili:~~ml~i'

dieata.; . :'_pwierefl,stabiUwpi;, porilie;. (prin rastUrnare, lnnecare etc.). Gel mai adesea, pentru incarcarne obi~nuite in exploatarea constructiilor. datorita specificului modului lor de aplicare, poate aparea posibilitatea unor solicitliri de mare intensitate Iocala. afeetind oricare din elementele structurii san chiar oricare din sectiunile acestor elemente. Din cerinta evitarii iunile a orice fel de deteriorari structurale pentru toate elementele !ji seet (prin ruperi sau aparitia de deformatii remanente) apare astfel eonditia ca efortul ,,maxim" sectional (stabilit eventual si en luarea in considerare a redistribuirii eforturilor datorita fisurarii si determatiilor postelastiee), corespunzltor valorilor eelormai defavorabile ale incardirilor sa nu depa$easca eapacitatea portanta minima a sectiuniirespective (corespunzatoare, valorilor minime probabile ale rezistente10r betonului si armaturii). eonditie . exprimaUi. analitie prin relatia (1.1). Este de observat di in anumite conditii ~i eazuri speciale de solicitare. cedarea nu se poate produce decrt global pe ansamblul structurii. Situatii de acest fel sint cele caracterizate prin deplasari laterale import ante ale structurilor, datorita unor incarcari orizontale (din vlnt, san efeete ale podurilor rulante ) am}.?lificate de efectele de ordinul doi, ca urmare a zveltetiei ridicate a stilpilor. Cedareaeste dependent I in aceste situatii (sa ne referim de pUda., mai concret, la cazul halelor prefabricate parter) de deformabihtatea stilpilor struc:turii, fiind un fenvmen predus practie simultan in numeroase elemente ~i seetiuni. In eonsecin{a apare oportun sa se definea;ca o eapacita.te portanta globala, nu prin intermediul valorilor minime probabile ale rezistentclor rnaterialelor, ea in eamrile curente, discutate anterior; ci prin valori rnai apropiate de cele medii ale lor. tn normcle din C.S.!., de exemplu. pentrua tine seama, intr-o maniera indireeHi decaracterul global al cedaru acestor structuri, se prescriu valori eorectate, mai reduse, dedt cele {umiza.te de teoria stabilitatii elastice, pentru stabilirea lungimilor de flambaj ale stilpilor. Verificarile Ia starile limita ultime din aceasta ca.tegorie exprima in general conditii privind rezistenta sectionala. tn conceptia aet'!lalelor prescriptii de proiectare privind siguranta struc·tun10r se urmare~te deci sa se evite oriee degradari structurale eu caracter rEmanent din solidtlrile produse de aetiunile eu frecventl mare.

d. intr-un sens'imai l~~ml . '. (privita In ce priveste marl '1~ care ear~ctenzeaza .capacitatea d(re.iistenta in ~hsamblu). datorita specifi~~l~i cdI~:Jte je eV:Ita!e a cedarii structurii .crdinare considerate, acestea de ind c pnncl'p~lelo~ actiuni extragene,"li.ata de deformare R struct~rii (~ntrb' ID:asdurd~ d1eClSlVa de clI:p~citatea ~1 -capacitatll de rezistenta. . eo icei e ep asare.Iaterala). asociata
w

ante· d . .. nor e~urge concluzla de principiu ale s.tructurilor (deci in ul8:~et;ilo~ ..ee defmesc c~ra7teristicile mecanice folosite in aceste cazuri v I .a m~ anta ~le betonulw ~l armaturii) trebuie minime probabile utifuatae ~n mal. aprOplate de cele medii in locul valorilor "". . . tn prOlectarea curenU. tn ceea ce ~nve~te staril e lim'ta al e exploaUru .. norm ale (SLE) ace-stea 5i1)t in general rezultatul: I
d in ce prive~te miirimea

Din tmprejurarile'

sub1iniate

uno~ f~eplas~ sta~ice sau dinamice excesive' unel Isuran exceSlve. . '. Dupa cum. s-a menponat anterio . 1 l' ... bile§te nu numai pe baza crlteriil i :, lllve. u . a;lgurarll pnn calcul se staor ngtnere~t1cl §l pe baza unor comiderente
I

.15

de ansamblu ale intereselor societatii, legate de conditiile ~i cerintele globale ale dezvoltarii in fiecare etapa data a vietii acesteia. Se poa.te aprecia ca nivelul de siguranta corespunzator prescriptiilor de proiectare romanesti, desi in general mai redus decit eel asociat unei parti importante din prescriptiile nationale ~i internationale (vest europene, americane, japoneze) este satisfacator avind in vedere experienta utilizarii lor intr-un interval de timp relativ -indelungat.

.-

1.3. MET ODE PROBA.BILISTE

DE CALCUL LA ST ARI

Datele de bad ale calculelor privesc: a. aciiunile specifice constructiei : b. caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor (inclusiv ale terenului de fundare); c. caracterisiicile geometrice ale constructiei si ale zonei de teren in interactiune cu structura; , d. exigeniele de perjormante structurale, specifice destinatiei constructiei. in esenta asigurarea rezistentei constructiilor exprima faptul di incgalitatea: (1. 1) pentru toate sectiunile structurii se realizeaza cu un inalt grad de probabiIitate, sau invers, di probabilitatea nerealizarii incgalitatii (1.1) este foarte rcdusa (fig. 1.1, a). " . In relatia (1.1) s-a notat: Srnax - valoarea maxima corespunzatoare nivelului de probabilitate (de siguranta) accept at al efectului incarcarii asupra unci sectiuni (efortul sectional), functie in primul rind de parametrii aleatori ai actiunilor : Rmin - valoarea minima, corespunzatoare nivelului de probabilitate (de siguranta) acceptat, al capacitatii de rezistenta a sectiunii, in f unctie de marimile aleatoare al rezistentei materialelor, ale dimensiuniloi clementelor etc. , In procedeul de nivel N1 de "analiza a sigurantei, numit in trecut ~i p!c_cedeu semiprobabilist, care stu la baza calculului eu prescriptiile curente de proiectare 9- constructiilor de betoriarmat, se accepta solutia simplificatoare de a analiza separat cei doi termeni al inegalitatii (1.1): ( 1.2) in care SH~a," etc. sint oalorile maxime probabile ale efec telor inC£ll'car£Zor (corespunzatoarc de cele mai multe ori valorilor maxime probabile ale intensitatii
Herl

LIl\HTA
Metodele de calcul care stau la baza prescriptiilor de proiectare structurala in constructii se xaracterizeaza prin: a. Considerarea sistematica a ansamblurilor de stari Iimita pentru diferitele categorii de constructii : 'b. Considerarea naturii aleatoare a diferitilor factori care afecteaza S1guranta constructiilor. ' Natura aleatoare a factorilor de care depinde siguranta con s tructiilor - este analizata prin concepte probabilistice si analize statistice. ," Din punctul de vedere al conceptelor probabilist ice utilizate in funda mentarea prescriptiilor de proiectare se disting de obicei trei niveluri de analize a, siguran tei structurilor: ' 1. Nioelul 1 (N1): procedeu semiprobabilistic in cadrul caruia se con" sidera independent variabilitatea aleatoare a difcritilor factori, stabilindu-se corespunzator coeficientii partiali de siguranta. 2. Nivelul2 (N2): procedeu probabilistic aproximativ in cadrul caruia se consider a simultan variabilitatea aleatoare a diferitilor factori, stabilinduse in mod aproximativ coeficienti de siguranta pentru diferite stari Iimita 3. Nioelul J (NJ): procedeu probabilistic consecvent in cadrul caruia se considera simultan variabilitatea aleatoare a difcritilor factori, calculul bazindu-se pe aproximari controlate. Metoda de calcul care se utilizeazii in proiectarca curenta si care st!l la baza standardului 10.107/0-90 corespunde nivelului N1, utilizind coeficienti de -siguranta partiali . . . Procedeele de nivel superior de analiza a sigurantei (~12 ~i NJ) pot fi u~ilizate in vederea calibrarii valoriior coeficientilor de siguranta partiali d!n procedeul de nivel Nl jar, in prciectarea curenta, numai in situatii spe·· ciale, Verificarea sigurantei structurale in proiectarea curenta consta i11 compar.are~conv~ntionaUi a Ull(!: valori de ~alcul, care cara_derizeaza efectele actiunilor aplicate constructiilor, cu valon de calcul omoloage care caracterizeaza capacitatea constructiilor de a rezista, respectiv valori care definesc starile limita ale constructiilor. . Pentru fiecare din starile Iimita specifice unei constructii este necesara adaptarea cite unui model de calcul, care sa reflecte satisfacator comportarea constructiei. In mod evident, nivelul de precizie al modelului adoptat trebuie corelat cu nivelul de precizie si cu gradul de incredcrc al datelor de calcul, 16

,"roaub/lt/ore

Fig, 1: t. Vadatiile aleatoare l:'-le eforturilcr sectionale ~i cspacitatti (portante) sec'tionale (a) ~, V1I.na.t1a. aleatoar e a relatiei P<ap - /:;., incarcare capabila-dcplasare in raport eu variatia aleatoare 1\ rela tiei P - /],., tncarcere aplice.ta elementului sau strueturii ~i deplasarea cores p-onr.1toa.re, (b). -

17

incarcarilor ~iJ 'numai in sit?atii speciale ~i numai peatru incarcari pennanente ~i valorilor minime probabile ale acestora) ~1
R .. ill
~

R(R •..

ill'

R,. "" ..)

(1.3)

postelastic de deform are la actiuni seismice intense. trebuie pusi sub forma:

conditia

de siguranta (1.6)

';fa:1tt1t~;iico;cl~te
crippilespecifice

d~

~i R

' reprezinta oalorile mi:'time probttlJile ale re~istt~ 'donuJui cu eonditiile de garantare a calitatiiacestora ~rift ..presde produs si prin intreg sistemul de control al calita1i1 exe-

cutiei lucrarilor. . .' •~ . . .. . Valorile maxime probabile ale intensitatilor mcarc~ri1or ~l val~nl~ J~Inime ale rezistentelor sint denumite traditional "val~n de calcul ~l s~nt stabilite astfel, ca in principiu, sa aiba un grad de asigurare corespunzator {apropiat de 99.9%). ..' • , Valorile de calcul ale incarcarilor ~l ale rezlst~n~:lor ~mt core1ate C:l valorile caracteristice (denumite ?bi~nuit ~n prescriptiile ~m ~ra noastra valori normate) ale incarcarilor ~l ale rezistentelor •.- de cere t;nal ~ulte ~n definite statistic ca valori realizabile cu 0 pr?bablhtate d~ ~el rllt~~ 95/0, Valorile rezistentelor normate Slot corelate direct cu manm~le indicilor de rezistenta care c~respund dife::itelor .clase ~e. beton sau. marci de armat;ua: _Nt;cesitatea introducerii valonlor caracteristice ale rezlst~?t~l~r, aHUu~J d,e cele de calcul decurgedin faptul di verificarea prob~bihtatll d~ realizai e valorilor de calcul ar reclamaanaliza unui numar inacceptabil d~ mar: de probe prelevate. ceca ce nu se intlmpla in cazul gradului ~e aSlgurar~asociat valorilor caractcristice. Pe lin~a faptul. c~a .servesc ca p~ntl de leg~tu.r"t cu indicii de rezistenta pentru difent~le .cahtap. de bet.on ~!e ojel, d tentele caracteristice i~i gasesc uneon ~l 0 utJ!izare dlrecta. in c.alc~ . : stari limita ale exploatarii normale, i~ .care ~lvell1:1~o~ ~a: redus (L asigurare este mai potrivit de cit eel s~eclf~c. stari1or, limita ultime. In continuare relatia (1.1) va fi utilizata SUD forma

11~Zy~
( 1. 1')

S ...."

<

S"'11

uncle See" = R,.,i,. , . La structurile static nedeterminate, la car~ incar:are~ depm?e .<1: ,u_n singur parametru P (de exemplu, incarcarea echlvaleIl;ta un~form. distr!blllt~, in cazul placilor 'de planseu), in 10cu1 conditiei de r~zlstenia s.~ctlOna.la (!.l ) sc poate folosi conditia de rezistenta a elementulul (structurn) static nedeterminat :

Cu A...- ~ ~"II s-au notat valoarea maxima a deplasarii orizontale asociaU fortei orizontale generalizate, respectiv valoarea extrema a acestei deplasari pe care 0 poate suporta structura. Ecartul dintre cei doi termeni ai inegalitatii (1.6) so fixeaza in functie - de tipul ti importanta constructiei, tinind seama de degradarile care se pot admitc pentru structura atunci clnd aceasta suporta efectulunui cutremur putemic. In cazul actiunii seismice valorile Prall' ~c,., precum ~i p,,_. ~mQ%' care depind direct de primele, implicind calculul deplasarilor efective ale structurii, trebuie asociate .in principiu, asa cum s-a mentionat anterior, unor valori ale rezistentelor apropiate de cele medii. Tn practica celor mai multe prescriptii nationale sau internationale de proiectare antiseismice, inclusiv a celor din Romania, pentru a ,evita complicatiile in calculele implicate de activitatea curenta de proiectare se cvit~ insa folosirea de valori diferite ale rezistentelor de calcul, adoptindu-se conventional pentru toate cazurile valorile folosite pentru indi.rcarile obisnuite ("reT.istentele de calcul"). Precizari suplimentareprivind verificarea structurilorde beton armat la actiunea seismica se dau in subeapitolul (1.6). Este important de observat ca in cazul structurilor static nedeterminate. siguranta global a a structurii este superioara sigurantei sectionale, exprimata prin ccnditia (1.1'). Intr-adevar, ca urmare -a modului coneret de realizare a elementelor de beton armat. in special a armarii acestora, a variabilitatii eforturilor S",ae ~i SoaP' plastificarca diferitelor sectiuni nu se realizeaza sirnultan. Ca urmare, valoarea incarcarii corespunzatoare stadiului ulti'm al strncturii (notata eu p. in fig. 1.2), definita de formarea unui mecanism de ccdare prin atingerea capacitatii de deformare intr-una sau rnai multe din

P_e < p,a,.

(1.4)

De asemenea. in cazurile in care mecanismal de cedare a st.ructurii ar~ un caracter global. implicit prin deplasari .l:~.t:r~le.corelate d<l:tonta electului existentei de saibe orizontale rigide (la Sohcltan dl? vln~, ~c1lUnea po~?nlor rulante, implicind eventual efecte. de ordinul doi). pnnclplal. C~)Ild\tla d~ siguranta pentru intreaga constructie ar trebui sa capete forma (fIg. 1.1, b). (1.5) P_. ~ P CfJ7

~r

unde P ~i P sint valoarea extrema a fortei orizontale generalizate (rezulta;t~ fortei~r orizontale) aplicata structurii. ~i respectiv valoarea fortei pc Care 0 poate prelua structura. .' In cazul particular al actiunii seismice, pen.tru .car~ mv~lul cobont. al .'valorilor de calcul ale lncarcarii (vezi cap. 6) impliea, situatiile srrneturilor curente, atingerea eapacitatii de rezistenta structurale ~1 mcursium in do1Denm]

~n.

18

Fig. 1.2. Raportul Intre lneArearea ultillUl. ~i Incarcarea soreapua&toare iniperii curgeri! 1 strueturi eu zone de plllstificare numeroase .. p respeetiv 1& structurit pupne zeM de plastificare.

cu

•..

_,!

T.belul

1.1.

annat

Intensitdple

de calcul

ale fndlrd\rllor

uUilzate

la nrificILtta

elementelor

de bet on

z onele plastificate, vitale pentru stabilitatea structurii, cste superioara valorii Pma:e ajncarcarii considerata in calcul, cu atit mai molt cu cit struetura are un grad mai mare de nedeterminare. Este de rem arcat , de asemenea, ca determinarea eforturilor section ale , S..as» in proiectarea curenta, pe baza unui calcul.Iiniar elastic. se justifiea prin relatia practic liniara intre incarcare si deplasare pin a la aparitia primer articulatii plastice (moment in care forta aplicata structurii are valoarea . Pc> fig. 1.2) si prin asigurarea relatiei P._., ~ Pc, prin intermediul conditiei (1.1) satisfacute in toate sectiunile.

NL crt.

llntt'DSiconsiderate tlI.tile de

calcul

I Coefl

cienti1 ai. acti iunuo r I '1

iutensitati lor i

aplicate

Verificarrle

Iii. care

normate
y}'

II
I

se utihzeaza

Intensitatea

--·1 I
2

III capacitatca tanta q Jntensitatea q

Intensitatea

de calcul por-

Verificari la starife Iimita ultim ~i de stabilrtatc gruparilor funda mentale

de rezistenta sub acjiunea

.-

de exploatare
B

de calcul

1.4. ACTIUNI

IN

CONSTRUC'fII

--3

I
.

Verifi ci1ri Ill. startle limiti\ III «" exploatari i norrnale, sub efectu J incli.rclirilor totale de exploatare Ia starile Iimita al< normale sub efect e de durata si la stari Iimita ultime sub actiunea unor grupari spedale Verificari

1.4.1. Caracterizarea ~i olasif'icarea actiunilor

Orice cauza capabila se genereze stari de solicit are mecanica intr-o constructie constituie 0 actiune asupra respectivei constructii. In ca1culele ingineresti actiunile sint modelate prin incarcari care r eprezinta sisteme de forte, prin deplasari (de exemplu, tasarile reazemelor Ia constructiile static nedeterminate) sau dejormatii (de exemplu, efectul precomprimarii, efectul variatiei de temperatura, climatice sau tehnologice san al contractiei betonului). Actiunile sint caracterizate de parametri care precizeaza modul de aplicare, punctele de aplicare, modul lor de distribuire in spatiu, evolutia in timp si intensitatea acestora. Valoarea de referinta a intensitatii, de regula definita probabilistic si situata in domeniul valorilor celor mai ridicate ale intensitatilor, se numeste intensitate 1f,Ormat:'i ~i se noteaza q". In cazul cind se dispune de date suficiente pentru prelucrari statistice se utilizeaza ca intensitati normate valorile "caracteristice" definite printr-o probabilitate redusa specificata, de a fi depa~ita in sens defavorabil, pe un anumit interval de timp. Fac exccptie actiunile cu caracter permanent, la care valorile normate ale intensiUtWor se determina pc baza valorilor medii statistice. In cazurile cind lipsesc .latele necesare determinarii acestor valori pe baza de studii statistice sint folosite valorile "nominale" deduse din experienta practica a proiectarii ~i a cxploatarii constructiilor. . Valorile de calcul ale intensitatii incarcarilor se stabilesc prin inmultirea valorilor normate cu coeficienti ai actiunilor (coeficienti ai incarcarilor). In functie de natura actiunilor, de natura starilor 1i111it5. eare se face verila ficarea si de categoria grupurilor de actiuni (paragraful 1.... 2), se stabilesc mai multe valori de calcul ale intensitatilorttabelul 1.1}. In legatura cu semnificatia intensitatilor de cal cul si a- coeficientilor din tabelul 1.1 sint de facut unele precizari: a. Valorile ql reprezinta 0 limita superioara a intensitatilor, pentru care exista probabilitate mare de a fi intilnite intr-o perioada de timp scurta : b. Valorile sint apropiate de media in timp a intensitatilor variabile; e. Unii dintre coeficientii actiunilor pot avea doua valori, dmtre care se alege pentru verificari cea care conduce la situatia de calcul cea mai defavorabila, ' . ~~tiunile considerate in calculul constructiilor se clasifica dupa mai rnulte criterii ca de exemplu provenienta, mod de aplicare, distributie, efectul asupra
~~-i
...__,

frecveut lntilnitl ql

de calcul

.)11

exploatarii

I
,

_._I ntensitatea de calcul cvasipermaneuta qe

,
~3

Verificari 130starea de oboseala.

Iimita

ultima

c(;n.",p"::Eirii.me~anic~ ~ c.onst~etiei (din acest punet de vedere se disting actnrm stat icesi actiuni dinamice). Din punet de vedere al rezuliior de veriIicarc a ~;igur;'rltd constructiilor, principalul criteriu de clasificare a actiunilcr estc [recient« ell care actiunile sint intilnite la diferite intensitati, , ()?sificar~::i. ac[iunilor si definirea lor din acest punct de vedere sint cue ern tal.elul 1..:,. .
Tabclul

1.2 Clasificarea

actiunllor

,;,·t.
1

Nr.

(;.:.t~~~ori; 1:: d{~ ac ~iUlli

,
Simbol Carac terizare

1AP

-I
2
I
\

perruanente

--.--At'

Se aplica In mod corrtinuu, cu 0 intensitatc practi c constanta in raport eu timpul. Var iaza scnsibil in raport cu timpul; pot Iipsi total in anumite intervale de timp ~ prezinta 0 probabilitate ridicata de a. fi intllnite la intensitati ridicate, de mai multe ori pe durata vietii unei constructii Se aplica in intensltati ridicate lungi sau in mod frecvent. pe durate

variabile

cvasipcrmancnte

AC

".

tranaitor ii

AT

-3 exceptionale

Intensitatea lor variazii sensibil in raport cu timpul sa.u/~i se poate anula pe in tervalo lungi de timp. Apar foarte rar, eventual niciodata unei construed] Ill. intensrtat! cative in viata semnifi-

AE

21
".~

..;::1
~

~ r------------------t~----------,~

e-,

_,il!:stlf~lnllix

Uh'luJt

til

Tim,
iltCQrMli
," r/ep#2ift:

it,Irerll!'1'H
r(/ne/ioni,li

6f~III(jI"

IfII ront/ttck

IH:hide/tJr

. /"CQI:C'qri ell m6!Jilfir

i!lctircQ"

In IlICl.lill/t:

!.

Illcarcqre

'".

eu :/qpl'lli

Valorile normate ale intensitatilor actiunilor permanente (AP) se deIinesc, de regula, pe baza valorilcr medii statistice. Valorile normate date in standard, pentru actiunile cvasipermanente (AC)corespund unor intensititi freevent intilnite, in timp ee valorile normate ale actiunilor tranzitori(AT) corespund unor intensitati rar intilnite. Considerarea variabilitatii actiunilor in raport eu timpul prezinta impo(tantl in ceea ce priveste: - probabilitatea suprapunerii mai multor actiuni, eu diferite intensitati, asupra unor elemente sau constructii, Ia analiza comportarii la diferite stari limitli (diferentiata intre eazul incarcarilor obisnuite folosite in gruparile fundament ale si eel al incarcarilor extraordinare, foarte rare la intensit~ti ridicate, folosite la gruparile speciale ale actiunilor) ; . - posibilitatea aparitiei unor efecte de curgere lentil sau de ooosealll,datorita unor actiuni de lunga durata sau repetate de un numar mare de ori. In fig. 1.3 sint reprczentate schematic variatiile ill timp ale intensita[ilor incardirii pentru unele actiuni variabile, Se pot identifiea actiunile cVlfsipet'mant:ntc, care se aplica cu intensitate ridicata pe durate :lungi sau in mod frecvent, de exemplu greutatea utilajelor eu amplasament fix, incihcarile din depozite, presiunea gazelcr. II. lichidelor sau a mediilor pulverulcnte in recipienti si conducte etc. . Celelalte actiuni prezinta variatii sensibile ale intensitatii incru-d.rii in raport cutimpuI; aeestea sint actitmi transitorii, In cazul unora dintre acestea (de exemplu incarcarea eu mobilier din Iccuinte) 0 anumita fractiune a incarcarii maxime, en 0 valoare moderata, ale 0 intensitate practic constanta. In alte cazuri (incarcarea en zapadii in I t..gi~ni in (ale aceasta se conserva un interval de timp relativ important, . inicnsitatca incarcarii nu scade perioade lungi de timp. Aceste fractiuni care se mentin in tot timpul exploatarii sau pe intervale lungi de timp reprczint a fractiuni de lunga durata ale incarcarii tranzitorii ?i stnt denumite i,densUiiji frccucnt fntil1zite ale !ncilrcdrii ~i se obtin prin inmul'[irea intensitatilcr ncrmate en cceficientii ~1' Pcntru incarcarile repetate' care provoaca fenamenul de oboseala (de exrmplu, incarcarea din pcduri rulante) este important sa se puna in evidcnt;"i valoarea intensitaiii care intervine de un numar foarte mare de ori ~i de CUI e depinde direct D. paritia fenomenului de oboseala. Aceasta se denumeste intcnsitate cvasipcrmanentd ~i se obtine prin inmultirea intensititilor normate cu coeficientul 'h, fiind utilizata in verificarile la starea Iimita de oboseala. .
I

104.2. GRlTPAREA ACTIUNILOR

Calculul elementelor si structurilor de constructii Ia diferite stlrllimitl, se face Iuind In considerate ccmbinatiile .defavorabile, practic posibile, ale actiunilor reprezentate prin _schemele .de incarcare. . . Cruparile utilizate in ealcul se impart in doua categorii principale : R. g1'ttpari fundamentale (GF) in care intervin AP, AC si AT b. gr.pdri special« (GS), in care intervin AP, AC, AT ~ AE. . APse iau in consideratie in toate cazurile, tn timp ce AC 9i AT se iau in eonsiderare cind efeetele lor sint defavorabile pentru verifisarea la starea lim:iU eonsiderats. AE se tau in considerare numai in grupArile spedale.
,
__ ......., .............. -.. ........... __ ..................... ,.._.....,~"""~ __ ~ ..... ,~ ...... _.~_ .. _""_ .. __ ._... _.~~_._:,.. __.:~~.'_._,'.' • ..:'" '-'_< __ .J.. :.... ~ _ .... __

Fi~.. 1.3 V..riabilitatea In timp a iJlte.!iti1~iiInclrclrilor

varia.ile.

,_2&_",,', .~, ........... "

'%'filli_.- _' "

Gruparile alcatuite in vederea calculului str acturilor difera de regul a in functie de starea limita considerata. La formarea gruparilor de actiuni se introduc valorile de calcul ale intensitatilor incarcari10r (tabelul 1.1) corespunzatoare verificarii la diferitele stari limita, Astfel se afecteaza dupa caz valorile normate cu coeficientii '(Fin cazul starilor limita ultime in grupari fundamentale, cu coeficientii tIJl in cazul starilor limita ale exploatarii normale si in cazul starilor limita ultime in grupari specialc, sau cu coeficientii th in cazul starii limita ultime de oboseala.. De asemenea. in cazul actiunii mai multor actiuni variabile se introduc eoeficientii degrupare-~o (tPo ~ 1) prin care se tine seam a de probabilitatea rcdusa de aparitie simultana a acestora la parametrii cei mai defavorabili. obtinindu-se asHel 0 asigurare mai rationala in raport cu diferite stari limits. STAS lO.101jOA "Actiuni in constructii si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale" prevede doua proceduri pentru stabilirea valorilor coeficientiler din grupare ~i anume: a. se adopta 0 valoare ~o unica, pentru toatc actiunile tranzitorii: 1,0 in cazul unei singure AT, 0,9 in cazul a doua sau trci AT, 0,8 in cazul a patru sau mai multe AT. b. Se adopt a valori ~o' diferentiate pentru diferitele actiuni tranzitorii: 1,0 pentru AT eu efecte mai importante, 0,8 pentru urrnatcarele doua AT, 0,6 pentru ce1elalte AT. . La starile limita ale exploatarii normale, pentru verificari sub efectul incarcarilor totale de exploatare. se eonsidera eel mult doua AT. Regulile de formate a gruparilor. pentru. diferite stari limita sint date in tabelul 1.3, in care s-a notat.: P<") - intensitatea normata a Incarcarilor corespunza.toare AP; C''') _ idem, corespunzatoare AC; Y''') - idem corespunzatoare AT; E(") _ idem, corespunzatoare AE; T~b) - intensitatea normata a mcarcarilor tranzitorii care produc oboseala; T~~)",IJZ~i Ti~)"'i" reprezinta caracteristicile extreme ale cic1ului de solicitare la care se face calcultii T:(") _ intensitatea normata a incarcarilor tranzitorii care intervin in grupru-ile de actiuni corespunzatoare starii limit a de oboseaIa, dar care nu pro due oboseala. De regula, elementele de beton annat se verifica la starile limita ale exploatari~ normale la efectul componentei de lunga durata a incarcariiIn unele cazuri este necesar sa se tina seama de probabilitatea mai redusa de a se realiza valorile normate ale incarcarilor variabile. distribuite pc suprafete relativ mari sau pe un numar mare de niveluri. In aceste situatfi se introduc coeficientii suplimentari (de simultaneitate) conform STAS 10.1011 A-1, pentru grinzile principale si pentru elementele portante verticale. Coeficienti similari se introduc si pentru lncarcarile datorate podurilor rulante (STAS 10.101/2 A-2),' Acesti coeficienti nu se suprapun cu coeflcientii IjIl ~i IjIz· In consecinta.. coeficientii de simultaneitate sint Introdusi numai pentru verificari la sHl.ri Iimita de rezistenta ~i de stabilitate, sub efectul gruparilor fundamentale de actiuni, In cazul actiunilor cu caracter dinamic, intensitatile normate ale incarcarilor se afecteaza cu coeficientii dinamici, conform prescriptiilor specifice (STAS 10.101/2 A-2, STAS 10.101/20).

..
+

e~ N ~
0 ~ '0
(Jj

.... ...

_j:

...~ u,
c.

.,

.~

..
I

><II
(J

... ...
><1
(J

S ...
:t::
0

.,

...

I
~
0;

vl·_
+ !,r..
~.~

~\J

S '" ~

" S
(J

~
r::
::I

., .,

..

I
.
i;

" " = c
a .,
01
til
II)

...
(J

""
...

::I 1'1.

'r:: ><'l

!!.-

~ ... ~ ~
'tJ

....

." '".
u
I::I <II

~ '" ~ :2.

;;; >;.

.~., .

.f:.." ~ ~ ~ ~ '0

':I

.....

.I
I

t,;-l-

c: 'r: ..,

.. "' .." ~
"E .,
I
<II .~ ::s

" -; ....
1'1

+
"(;
o_

..

!;

.e

~.
~ ~ ~ \J
h

,.

.. .. ~
C'I
OJ

.s

"" .:;

..

....

'g

"

>: ~.

~
-t~

.•

! '" s
p
k

'M

i'i, ;;
:-

o-

.2
.t;
tl

.. .,
p

+ ._

..

..

'a

v-:1-

"" I
•

~l· :3 .... ... .s + o_ " ::l .i'i, ... ...

~
I

's

tM·· +
!.-

,,-

..

~ _;;.

~+

~.

~
!.-

.. 8.
~ cC

+ r..

..
...

~.i'i,

~u
t.-l·
+
!.-

--

t,.::!.•

ll.

..

'

~ ....
.()

... ...
......0
'" <II

~ ~

li~ ., ... ...

~;S

.. .,

.......

o ~.,

:e~
1U7i

I.
(J

0 ,IJ 0
.<

., .,

,lJ0 p .... V .

...
(J

'"

~~

"

Ja]~

.. cC 0 ....

...
~

;; 13>«< "b() l1§

:a.:a" ~g.,
.~

.... 't:l

-,

·c " S
~'3
"":0::

CIl.§,,]S

'r:"" ~O" ~~t)Rct

- ..
~,

.. 1:'2 e :[06~ ... 't:l

><II ..

,IJ-

;: .,

.~.g ~

.-.Ci ....

....
,

I I ...
..,
) h-

"ltd..,

1.5. CARACTERIZAREA MATERIALELOR, A ELEMENTELOR

DE CONsTRuqn A STRUCTURILOR ~I A TERENURILOR DE FUNDARE

In verificarea siguran tei eonstructiilor in tervin caracteristicile 1e reziitenta, de rigiditate, de inertie ~j de absorb):ic de energie ~~e.matenalclor de ermstructii, ale elementelor de constructn, ale structuru in ansamblu precum ~i ale terenului de. fundare. . .,.. . In calculele ingineresti. aceste caractenshCl smt mtroduse pnn I?odek matematice, care definese modul lor de considerare in caleule. Porrund .d:: la caracteristicile materialelor, pc baza ipotezc1or si proccdeelor Mecanicn constructiilor se pot stabili caracteristicile c.o~e~punzatoarc. ~le elel~entelor si ale shucturii in ansarnblu (d~ exemplu, ngl~ltatea relat,lva de ~lvel, ca pacitatea de rezistcn~a. sau capacltatea de absorbtie de energie a unm element sau a structurii). . Modelele adoptate trebuie sa fie de a~~ natura. incit sa permita eviden tierea naturii aleatoare a valorilor care reprezinta datcl~ de baza al~ calc1:_lul:u~. respectiv a caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor, : car~ct~r~shcllor geometrice ale sectiunilor. In cazurile curente se admite ca van~btl.ltatC<l aleatoare a caracteristicilor de material esteomogena pe intreaga intindere a unci sfciiuni, a unui element sau a ,ut;e~ strueturi. 'f Valorile normate pentru caractenstlcile ma~enalelor se s,tabilesc astfel a. V alorile normate ale rezistentelor matenalelor se defmesc ca valor! car«cteristice, respectiv valori minime cu asigurare de .mi~~mum 95%, ~n conditiile unci calitati a materialelor care corespunde calitatii garantate pn,n 'prescrip1iiIe referitoar~ la ';lceste materiale. Practic, insa, pentru ot:1111folos,It Cit armatura. gradul oe asigurare adoptat pex:-tru valoarea ,Il:0~ata este,mal ridicati'i. (97,7%), avtnd in vedere cfectul suplimentar semnificativ ,a1 va,n~bllit1l.tii dimensionale in cadrul tQlerantelor admise care pot deveni mal importante la diametre mai mid.. ., ~'. Noile prescriptii ~sociaza pe?tru pnma oara l~ ~no} m t~ra mdlc;le ~k calitate a betcnului, ciasa, cu rezlstenta caracteristica. mlocmndu-se vechiul \ indice, marca, asociata teoretic valorii medii a rezistentelor, dar care,. de fap~~ avea 0 valoare strict conventional a., necorespunzlnd practic valorilor me~ll concrete dintr-o constructie data. In afara avantajului consecvex:-~elde pnn~ cipiu cu conceptul de siguranta de la baza metodei de calcul utilizata 1~ t;0l in tar.a ~i i~ marea ,majoritate a I?rescriI:_tiilor s~r,~jne,,noul mod dedefl~n' al rezistentei mecamce a betonului creaza cond1tu mal .bu?-e pentru asigurarea omogenitatii valorilor de calcul ale rezistentelor. indiferent de gradul de omogenitate al productiei diferitilor furnizori .d; beton. . ., b. V"I01'ile fHwBt.te ale modulilor de elashcltate ale caractensticllor parninturilor (unghide frecare interna, cara<:terist~~i de, c?eziune, moduli de deform are) se stabilesc, de regula, ca valori medii statistice, ., Va:lorilodc calcul ale caracteristicilor de material rezulta din rx:-0dlfi~~rea in sens defavorabila valorilor nonnate, de regula prin aplicarea unUl coeficient partial de siguranta pentru material. Astfel, rtzssten/ele i.e ciJlc.d i.e bala ale materialelor se determi~a afe~tind valorile normate printr-un coeficient de siguranta pentru matenal, pon care se tine seama de posibilitatile de a nu se atinge valori:le ,n~>nnate, de ,:,ariabilita.tea. statistica a calitlitii materialelor fji/sau a caractensticilor geometrIce ale elementelor de cOIWtfllctH.
"

Valorile de calcul de baza ale resistentelor M afectead clad este ne~esar, ~e coeficienti ~i c~nditillo! de lucru pentru material, prin eare se iau ItI c~nsldera!e a?~te~le sistematice datorita diversilor factori ~i/sau se coree1caz<l;~froxlIDatllle introduse in modelul de calcul (de exemplu coeficientii condlt:llor de lucru pentru betonul nearmat, peatru betonul din elementele compnma~e sau pentru otelul din ~rmaturile sudate in calcululla oboseala). Valort~e de c~Zc~~!,le parametrflor de reristenJli ai sectiunii,elementelor, eventual ar structurii III ansamblu, se stabilesc pe baza modelelor de calcul adoptatc pentru diferite solicitari, In caz, de ne~e5j,t~te aces~e valori se afecteaza de coeficienti ai conditiilor (,(',Iueru, difercntiati III functie de natura solicitarii, de modul decedare etc. pr!l!, cal; se 4co~ed~~za sit1?plificaril~ a,~ise in ~cul sau/~i prin care s~ (:,.:.'l~er~ aba~en~e sisternatice ale diferitilor fa~to~: Asemenea corectii pot f mt.~(lU~e, u1Jpa caz, pentru evaluarea capacitatii portante a elementelor eu ~cctl~ml relativ reduse, pentru evaluarea capacitatii de resistenta a unor zone de imbinare etc. .
J J

1.6. VERIFICAREA LA ST AruLE LIMIT A.

Verificarca sectiunilor, a elernentelor de constructie, a structurilor in se efectueaza in practica pc bazaunui procedeu de nivelul N1, ddmit Ia par~graful, 1.3.~: Pentru verificarea la diferitele stari limita considerate se definesc Sl,tuatll de calcul caracterizate printr-un stadiu de comportarc ~ ~lcri1Cntu!,U1 de beton annat, un ansamblu de actiuni ~i un ansamblu dl' conditii de exploatare. Situatiile de calcul pot fi clasificate dupa cum urmeaza: a. SitUlf1'i de du.rati1, avind 0 durata de timp compatibila eu durata d,~ exploatare prevasuta pentru constructie : . .. ~,Situa!ii .t~anilitor#, care au 0 durata seurta, dar 0 probabilitate ridicata de apanilC;' . c, Situ-alii r.xcePliowJle, care au 0 durata scurta ~i 0 probabilitate redusa . ·de a aparea.Ve,rifi~area se efectuea~a prin compararea unor parametri ai gruparilor de ~C~l1.l~ll date, cu valon omoloage eorespunzatoare aparitiei diferitelor stun Iimita. ' In functie de natura starii Iimita considerate verifiearea poate eonsta in: , .' - c~mpararea eforturilor sectionale eu ejorturz'le capabile ale secliunilor . (l~ c~zll:nle elementelor de bet on annat obisnuite pentru care se admite re(hstnb~lrea plastid!..3 tens~un~lor, pe sectiunej ; pentru clemente static ned~.!e!:IDmate se. admite r;m:tnbUlrea eforturilor datorita fisurarii ~i deferman.l postelastice, astfel lncit calculul poate lua forma compararii Incarcani maxime pe el;ment eu marimea incarcarii capabile stabilita luind in consi(1_eraremecarusmul real de cedare (de obicei, eu formarea de artieulatii plasttce) ; . - compararea tiejorfftl/ii/M eleme,delO1' de constructie eu tlejor1lf,t/t/iile cap"btle (a diror depa~ire it.;l~lica ruperea elementelor); , ~ co..mpa_ra,~a .d~plas(lnlar sta~lce sau a amplitudinii deplasarilor dinamIce, eu lIaionle Z~mda ont.oloage(tn cazul verificarii unor conditii de exploatare) , . - cOfilf,p"rare" desciiierii fisurilor cu lesciii.e,il, li.sta etc. .,
illlS~.I~bll1

27
..

.- .•..., --

.~,-"

...._.

'_"''''

. ...... -

-~.

-,_""--.,-_.

,.

......

Pentru cazurile elementelor calculate cu metodele tcoriei elasticitat i (de exemplu elernente masive eu dimensiuni apropiate pc cele trei directii). neluind in considerare comportarea reala a betonului armat (efectele fisurarii, ale deformatiilor postelastice) prescriptiile anterioare admiteau si 0 verificare bazata pe compararea eforturilor unitare calculate cu rezistentele "de calculi .. Astlizi, odata cu dezvoltarea metodelor mai avansate de modelare dis cretizata a elementelor de constructie bi si tridimensionale si de folosire a metodelor de ca1cul automat exista posibilitatea luarii rnai coreete in considerare a fenomenelor de cedare reala a acestor clemente, tinind seam a si de efeetul fisurarii betonului ~i de comport area postelatica a arrnaturii ~i betonului, de conlucrare dintre beton si armatura. Chiar in situatia in care starea de eforturi in elernentelc bi si tridimensionale se stabileste prinmetode de calcul in domeniul elastic este recomandabil, pentru consecventa ~i pentru evidentierea comportarii betonului la stadiul de rupere, sa se compare eforturile sectionale de calcul (obtinute prin insumarea eforturilor unitare in sectiune) cu eforturile capabile ale sectiunilor de beton armat. Valorile de calcul ale parametrilor care caracterizeaza actiunile, respectiv materialele, elementele de constructie sau structurile se determina conform precizarilor de la paragrefele 1.4 ~i 1.5 (respectiv conform prevederilor capitolelor ~ ~i 5 din STAS 10.100/0). Gruparile de actiuni se stabilesc conform precizarilor de la paragraful 1.4.2.} respectiv a prevcderilor capitolului 7 din STAS 10. 100/0). Precizari suplimentare apar necesare in legatura eu verificarile structumor de beton armat la starile Iimita ultime corespunzatoare actiunilor exceptionale (SLU din eategoria B, in clasificarea de la paragraful 1.2), in special a eelor seismice. Este cunoscut faptul ca. dimensionarea structurilor de beton annat 1a . aceste stari limita are un caracter conventional. Valorile de caleul ale intensitatii incarcarii sint, de regula, sensibil mai reduse dccit cele corespunzatoare .unui raspuns seismic elastic al structurii, valorile de calcul ale rezistentelor materialelor (beton ~i armatura) fiind considerate aceleasi ca in cazul celorlalte stari limit5. ultime, In aceste conditii, capacitatea unei structuri de a depasi fara prabusire un cutremur de intensitate mare depinde in mod decisiv de capacitatea sa de a se deforma in domeniul postelastic si de a absorbi ~i a disipa energia indusa de cutremur. Reflectind stadiul de comport are a structurii din vecinatatea prabusirii , situatie in care sint mobilizate toate rezervele de rezistenta si de deformabilitate ale sectiunilor structurii, verificarile privind capacitatea portantii si capacitatea de deform are a scctiunilor ~i a structurii in ansamblu (sau a capacitatii energetice care le inglobeaza pe amindoua) ar trebui, in principiu, sl.se bazeze dupa cum s-a aratat in pragrafele 1.2 si 1.3. pe valorile medii ale rezistentelor betonului ~i armaturii, pe considerentul ca aceste valori au 0 probabilitate mult mai mare de aparitie simultana in toate sectiunile structurii decit valorile de calcul (valori minime probabile). Este evident ca trebuie sa se Iaca distinctie, din acest punet de vedere. intre structurile cu numeroase zone plastice potentiale si numeroase "rezerve de rezistenta" (cu grad mare de nedeterminarc statica) ~i structurile eu putine zone plastice potentials ~i putine "rezerve de rezistenta". Pe de alta parte este cunoscutfaptul ca deformabilitatea (capacitatea de deform are) unei sectiuni, a unui element sau unei structuri sau capacitatea acestora de absorbtie a energiei prin deformare, marimi ce intervin 28

in verific~r~e dire~te ale ?t.ructurilor la 0 actiune seismica precizata se po~ cuanhfl~a reah~t, ca ~1.111 cazul oricarui alt fenomen fizic decit pe baza vaIonlor .efectIve (deci apropmte de· cele medii din punct de vedere statistic) ale rezistentelor materialelor. • De a~emenea, deoarece in verificarile la diferite solicitari (de exemplu la mC<;Jvoleresi fort~ taiet~oare) iD:t~r~i? cu pond?ri dife~ite, corespunzator meeamsme~or de r:zl~tenta l~ SO~lcltanle respective.rrezistentele bctonului ],~ ~0n;tpr~smne, la intindere )il rezistenta otelului, caracteristici cu variabilitatl dl!ente, corelarea capacitatilor de rezistenta la aceste solicitari asociate mecanismului de plastificare al structurii, specifica proiectarii antiseismice modern?, se poate face principial eel mai corect considerind valorile medii ale rezlstentel~r ...Aceast.a ~aRreciere apare si- mai justa atunci dud se pune problema corelaru cap~Cltatll port ante a structurii ~i a terenului de Iundare. In a~emenea procedun ar urma sa se foloseasca coeficienti de siguranta unici, afectind global capacitatea portant5.. . ~um<l:i ratiuni de a nu com plica excesiv proiectarea curenta a structurilor (lD:cl~~lVa celo: de beton armat) au Hlcut ca in cele mai multe dintre prescriptiile de prOlectar~ nationale, inclusiv in cele din tara noastra, sa se pas.tre~e 0 proce~ur5. um~a bazata pe valori de calcul identice pentru cazu l actm:ulor ex~<;ptlOn~le ~l a celor obisnuite, in care se verifica explicit de regula numai capacitatea de rezistenta, in raport cu incarcarile seismice conventional~ de. c.ale':l, in ti?1P ce verificarea capacitatii de deformare are un car~cter Imph~lt ~~ aproxlma~iv, efectuindu-se in mare parte ~i prin ini?f?1cdml uno.: Acnteru constructive de alcatuire a sectiunilor. Este de suoliniat faptul ca m acest leI nu se poate controla, dccit intr-o manifera foartc ap,roximativa, asi~ra~ea structur!i in raport. c~ acJiun~e exceptionale. Editii ~ll~oare a~e preScflptll10r de proiectare antiseismice vor trebui rprobabil isa ra m considerare ~l procedee de proiectare mai rizuroase pentru aceste C:!.tcgorii de actiuni. . 0 / . t~ c~pitolul 6 sint. tratate in detaliu aspectele specifice ale proiectarii antiseismice a structunlor de beton armat,
<

nu

')-J

'.

2.
CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE BETONULUI

diametrul de circa 150 mm $i itill.titnea de circa 300 nun. Dsigur ca,l41. aceeasi calitate de beton, rezistenta obtinuta pe asemenea probe eilindrice este semnificativ diferita de eea obtinuta pe euburi (R"'l ~ 0,9 R;'.) ~i deci clasele determinate pe cilindri apar superioare eelor determinate pe cuburi. Dad se considera 0 distributie statistica normala a valorilor rezistentelor la compresiune, caracterizata de media 11. ~i coeficientul de variatiC.v, atunci intre Rn ~i 11.. exista relatia
(2.1 )

In acest capitol stut preeentate ~i comentate acele caracteristici de cal cul ale betonului care sint fie prezentate direct fie considerate indirect in prevederi de calcul ~i alcatuire constructiva cuprinse in STAS 10.107/0-90. Pentru 0 prezentare mai completa a caracteristicilor de calcul ale be tonului se pot consulta tratate de specialitate ca de exemplu [H, 70) sau raportal general al lui H. Aoyama [11] prezentat la simpozionul AICAP-CEB de It Rem .. In Ij79, precum ~i cap. VII din lucrarea (10].

2.1. CLASA BETONULUI

STAS 10107/0-90 reprezinta pnn.a prescriptie de proiectare a betonului annat in tara noastra in care caracteristicile betonului sint date in functi« de clasa sa. Sint considerate urmatoarele clase : Be 3,5; Be 5; Be 7,5; Be 10; Be l5; Dc 20; Be 25; Be 30: Bc 35; Be '40; He 50; si Be 60. Cifrele cafe definesc. cl~sa betonului .reprezinta valoarea in Njmm2 (MPa) a rezistentci caracteristice Ia compresiune determinata pe euburi eu latura de eea 140 mm. pastrate in conditii standard ~i incercate conform STAS 1275-81. MllrimE'a. reeisteatei caracteristiee (Rll') este definita probabilistic ca valoarea sub care se pot _piasa ce~ muit 5%.din valorile individuals determinate (fig. z.t). In alte tm determinarea .rezistentei la compresiune se face pe cilindri cu t

Marca betonului Iolosira anterior in. [ara noastra reprezenta valoarea in kgf/cm3 a rezistentei medii teoretice R., prevazuta in prescriptiile de proiectare pentru 0 valoare normata a coeficientului de variatie C." 0= J5%. In executie, pentru realizarea mardi de proiect.vfunctie de variabilitatea rcalii inregistrata in calitatea betonului, rezistenta medie reala pe cuburi (denumita jmpropriu "mardi. rcala") era adeseori mai mare, datorita depasirii in practica a valorii normate a coeficientului de varia tie, iar uneori putea fi acceptata si mai mica, atunci cind valoarea C ... era sub 1~%. Apareau astfel evidente atit artificialitatea folosirii notinnii de mardi pentru asigu. rarea indicelui de rezistenta a betonului cit ~i eomplicatiile din pract ica urmaririi eu metode statist ice a calitatii betonulni, Pe baza relatiei (2.1) ~i a valorilor eurente tntilnite in tara noastra pentru C"., echivalarea intre clasa betonului si marca betonului se poate face conform tabelului 2.1 [104J. Se poate observa ca. pentru a realiza lin beton de 0 anumita clasa, apare mai evidenta posibilitatea producatorului de beton de a reduce valoarea medic a rezistentei si deci de a reduce consumul de resurse ~i costul, daca reuseste sa asigure un nivel eorespunzator de omogenitate a prepararii betonului. Totodata, in eazul unei productii neomogene cu variabilitatc mare a rezistentelor (valori mari ale coeficientului de variatie C"c) apare mai evidenta obligativitatea cresterii valorii medii a re, zistentelor pentru a asigura clasa de beton prescrisa, Se obtin astIel avantaje in metodologia urmaririi si dirijarii calitatii betonului care, odata eu - introducereaunei cerinte mai simple si clare, permite JDai multa elasticitate executantului in realizarea calitatii prescrise. '
T:WeluI2.1. V.lodle echivalente ale mircllo£ 4e HtOJI aorupunmtoare dlferitelor elM. de betoll Warn e.hiv&l.. 1Ii

Clasa betonulul Be3.'

·Be7,' Be 10 Del' Ec20 Ee25 Bc3(} BdS Bc-4.0 Bc.50 De6()

Bd

me

BI08 Bl50 B2-'O B33lt B400 B-4.50 B~

B7'

moo

moo
B701

31

Pentru betoanele cu agregate usoare, denumite in continuare betoane usoare, clasele folosite sint limitate superior la Be 35, inclusiv. La aceste betoane, pc planurile de executie se indica atit clasa de rezistenta cit si categoria de densitate. Acestea se determina conform tabelului 2.2
Tabelul 2.2. Categorii de densilate ale betoanelor ell agregate ~oare Categoria de densitate 1,6

2.2. RE'ZISTENIELE ,

BETONULUI

Densitatea

betonului uscat Ia masi!. constanta kg/nli 1600

1700 1800' 1900 -

1.8
1,9

1,7

2.0
_ Obseruaiie.

1501 .... 1601 1701 1801 1901

Rezistenta la ccrnpresiune folcsita in ealculul elementelor de constructii de betcn annat in tara ncastra si in alte tari (de ex. tarile C.A.E.R., R.F.G. ~.a.). se eenside.ra a corespu.nde rezistcntelor obtinute prin incercari la compresiune pe pnsme eu sectiunea egala eu a cuburilor pe care se determina clasa (150 rrm X 150 rrm) si inaltimea egala eu de 3-4 ori latura sectiunii. In tarile care definesc clasa prin incercaripe cilindri se foloseste in calcul drept rezistenta la ccmpresiune valcare Rck = 0,85 RC!l' In STAS 10 107/0-~O. rezistenta caracteristica a betonului la com presiune este deterrninata cu relatia:
(2.2),

2000

Cind greutatea elernentelor nu este stabilita. prin . masuri directe, greutatea propric se stabileste adauglnd .50kg/m' Is densitatea aparenta maxima a subcategorici de densitate considerate.

un.de·Rbk este rezistE.nta caracteristica a betcnului la compresiune pe cub adica clasa betcnului. In relatia (2.2), ca de altfel in toate reIatiile care urmeaza, valorile rezistentelor sint exprimate in N/mm2 (MPa). ' Pentru determinarea rezistentei caracteristice la intindere a betonului. STAS 10.107-90 da relatiile : '

(n general se recornanda adoptarea urrnatoarelor clase minime : - Be 7,5, pentru clemente de rezistenta din beton simpl«; Be 15, pentru elemente din beton armat, monolit sau prefabricat : Be 25, pentru clemente din bcton precomprima; cu armaturi pretensionate de tip PC; Be 30, penh u elemente din beton precomprimat cu armaturi pretension ate trefilate (toroane, fascicole, sirme, lite); Alegerea clasei de beton se face tinind seama atit de considerente de rezistenta cit ~i de necesitatea asigurarii durabilitatii betonului ~i a armaturii pentru conditii de exploatare date. In functie de aceste conditii in standard sint date criterii mai nuantate pentru clase minime ale betonuluir Astfel. pentru elementele de ccnstructii putin solicitate, situate in medii neagrcsivc, clasele minime .de betcn precizatc anterior sc pot reduce. ' In eazurile in care .marirea 'clasei de beton conduce la 0 rcducere importanta a sectiunii de beton se recomandii adoptarea unor clase de beton superioare valorilor rninime precizate anterior. . De asemenea, considerente de asigurare a durabilitatii (in special avind in vedere evitarea corodarii armaturii) in conditii de mediu cu agresivitate • sporita pot duce ia justiiicarea economica a foiosirii unor ciase mai ridicate. Deteriorarea timpurie a constructiilor de beton arm at, en efect~ profund daunatoare (inclusiv economice) poate fi total evitata prin f010s11'ea uncr clasede beton mai ridicate care, in cazul realizarii corespunzatoare, confer;', , compactitate marita ~i deci sensibilitate mai redusa la efectele agresivitati: mediului. Implicatiile mai Jargi ale problcmei durabilitatii si protectiei contra coroziunii ale elementclor !?i constructiilor de beton armat 'cer 0 tratare mai adincita a problemei, care depaseste sensibil spatiul oferit Iucriirii de fat!, astfel incit observatiile de principiu de mai sus nu sint detaliate in continuare. Date suplimentare se pot gasi in lucrarile Conferintei a XII-a de betoane (Iasi 1984). Ca prescriptii specifice de proiectare in tara noastra se pot mentiona {l09].

u; = 0,22
In cazul betonului Rt/(u=Rt/c(0,3+
,

3-

.; R;k,

(2.3)

eu agregate normale, si
2400

0'7~).

(2.4)

unde ~ este densitatea aparent a a betcnului usor conform tabelului 2.2, in cazul betcnului eu agregate usoare. Pentru clasele de Leton folosite in tara ncastra valorile RCk si Rtk sint cele din tabelul 2.3 ' In unele prescriptii de proiectare, de excmplu [lG4, 1HJ, valorile eforturilor sectionale corespunzatcare starilor limita ultime ale elementelor de beten armat se stabilesc direct pe baza rezistentelor caracteristice ale betonului ;;i airnaturii, iar de prcbabilitatea aparitiei unor rezistente mai mici decit acestea se tine searna pin introducerea unor coeficienti subunitari de multiplicare a eicrturilor ult ime (In afara de faptul ca in stabilirea soliciiari1cr induce de actiunile FE str uctur a se Iolosesc ~.i valoriale cceficientilor Incarcarilor mai mari dccit cceiicientii de incarcare folositi in tara noastra). In Rcm ania ca si, practic in toate norrnele europene (inc1usiv in Medel CEE-FIP) valcrile cforturilor corespunzatoare starilor Iimita ale elementelor de beton annat se stabilesc pe baza rczistentelor de care r eprezinta valori minime prcbabi1e asociate unui rise neglijabil in rapor t eu riscul de 5% ascciat rezistentelor caracteristice. Rezistentele de ealeuI ale betenuIui la ccrnpresiune, R; ~i la intindere, se stabilesc eu relatiile R c = 1nbc--

s;
i'bC

mbc

R* c

(2.5)

(2.6)

33

~l
II")

.,..;

""
<">

I
\

00

e-

N N N

0
<">

~ '"

00

II")

10

....
0 N

I
I I
1

I I I I I I I q '" 0

I
I I I
10

-~ 10
o 0 <">

"" ~ '"

~
<">

i ~S
o
.j..>

I
I I

I I
I I I

I
I I
I

I I I I

in care si sint valorile de baza ale rezistentelor de calcul, Pentru . coeficientii de siguranta Ybc si Ybt se folosesc aceleasi valori ea si in editia precedenta a STAS 10.107/0, respectiv,

R:

R:

..

Ybc Ybt

1,35 = 1,50
=

(2.7)

00
N <">

~ 0
<:)

z
0

<"> 0 N' 10 00

e-

-.

....
<:)

....

In

r-<
Vl 0

-<

"~N '"
ol <n oS

-" ::: 10 ::l 0 .... N ... o " ~ 1:; c, "

,Q ,Q

'"
N

.....
~ ....
10

I
I

""..

0 N

I I I I
1

8 '''a
0

..
.,

'" ·s
'"3
.0

~~ 0- .c: " ~ .... o oS o ... p:< <1l

" .~
o
::l

~ ~
N ....
in
10

....

<">

'oq""I~ J

~
0\

0
.....
o

.....
N

I I I
I

00

:J.
0

I
I

I I

"" S
....
II")

0\

.j..>.

= .B .,

r-' -

10

.... ~ .~ "
~
o

"
N

00

0
r10

I I

r-: 0
0\

I "! I ... I ... I I0\

"! .....
0

..... ""
<">

iar mbc ~i mbt sint coeficientii conditiilor de lucru la eompresiune si respectiv intindere. Coeficientii conditiilor de lueru eu valori diferite de unu (de obicei subunitare) se introdue pentru a tine seama in special de efeetul turnarii betonului pe inaltimi mai mari de 1,5-2 m (obtineren de structuri mai poroase ale betonului la partea superioara a elementului datorita proeesului de sedimentare si migrare in sus a apei libere}, de efectele defavorabile ale dimensiunilor mid sau -,. in eazul elementelor din beton usor sau din beton simplu -,. de efectele eomportarii mai easante. Atunei cind apar mai multi coeficienti ai eonditiilor de lueru, valorile mbc si mbt in relatiile (2.5) si (2.6) reprezinta produsul aeestor coeficienti, Pentru elementele de beton armat de lueru mbc = mbt din tabelul 2.4 se introdue coeficientii c onditiilor

o.
r--

r-

';

" ~

"" ..0
I{")

.... .. .,
III

]
t)
tJ

0 I I

10

0 I I

10

o p:<

e ...
oS 0

;;

~ ~~ .,
:-'

= .. .,
oS :I

~I
,Q

'" I
<">

I I

'I I

""
I I

10. 0

I I I

In cazul elementelor de beton simplu pentru a tine seama de gradul mai redus de avertizare a ruperii lor in raport eu elemente comparabile din beton armat, coeficientii din tabelul 2.4. se inrnul tesc suplimentar eu valorile:
mbc

mbt

0,9

I
I

(2.8)

In tabelul 1 din anexa B sint date valorile rezistentelor de ealcul pentru clemente de beton annat obtinute prin inmultirea valorilor de baza (2.5) ~i (2.6) eu coeficientii ccnditiilor de lucru din tabelul 2.4.
T'abcl ul 2.1.. Cociici(l)jii

..... 0
Ui

" R:;

...

cLntiitiiIcr

r'c It·-ClU ai betcnului

in elcmente

de

beton

armat,

R:;

~
Pozitia de turnare

§N'

Dimcnsiunea cea mai mica a sectiunii (mm)

l>
<.-, "l

r-co
~~_.j'

.....
0\

.c

<U

'" '>l ~

.... $. = .... " ... "

cu inaltirrea de turnarc > 1500 mm diafragme, grinzi, pereti , pereti de rec ietc. din teton armat monolit) sau' toate fetele. clemente Iiniare solicitate la compresiune excentrica (stilpi prefabricat.i etc.).

<300 ;;;. 300 < 300 ;;;.300

0,75 0,85 0,85 1,00

"
'0\
::l ::l

'"3 c,

§
<1l

... " c,

:.s
0

's ::l
....
::l 0

....

~6b
ed

.~ ...

oS " bIl1;j

",.

6h.g
o
::l "

"u en
(1)

°u;t!

::l::l1;i

p:<

'"
a:rapU!lU!

""g", ~ <n."
::l't!,

$.0(

.13)

elemente liniare soIicitate la lncoV'oiere (grinzi, rigle de cuplare ale diafragmelor etc.) placi

<200

0,85 1,00

'B'I

oricare

1,00

~~,-

La starea limit a de oboseala pentru stabilirea rezistentei Rco.. pe ~i1l9a : coeficientii conditiilor de lucru de la starea limita de rezistenta. se ia In considerare si coeficientul

/
hlf)s/onlolle{/ "

moo

0,6

+ O,SPb
~

1,0

(2.9)

in care coefici~ntul de asimetrie

'"
llllilli"(c.'

Pb este dat de relatia

O'b; min O'b, ma:!:
:?

Pb,=

(2.10)

/ocorcoreo

opl/cold

ell v/rera ell v//esa

vf

iflcdrcorE(J ap//cold

v2

< vf

adica de raportul intre eforturile unitare minim si m~xim la fibra de beto?cea mai comprimata in sectiunea transversala. Relat1a (2~9). cor:spun?e :1tuatiilor obisnuite, cl.nd se poate con~idera ca dup~ ~'lO cl~l~rt ~e, l~carcare=-descarcare, rezistenta betonului create cu mmunum 251'0 f.ata de rezistenta la 28 zile. .
Fig. 2,2.

2.3: DEFOR\IA.RE:\

BErO~ULUI

'SUB >-lNCARCARE

Acest paragraf se refer a la deformatia betonului care apare.concomiten! cu actiunea aplicata constructiei, reprezentind a~tfel defor~atla de s:urta durata. Cresterea in timp a deformatiei betonului (deformatia de lung a durata) este discutata in paragraful 2.4 ..

2.3.1. CQ~ficientul de dilatare

terrnica

Pentru elementele de beton arm at sup use 1a variatii de te~peratura ~ cuprinse in intervalul de temperatura --:-30°C ~i 100°C, coeflc~ent';ll de dilatare terrnica liniara OCt, pentru calculul deform atiei unitare longltudmale impuse, E:, cu relatia .(2.11 ) E:=Cl.t '~t

unde: Eo este moduhil de elasticita te al betonu1ui obisnuit de aceeasi clasa : p& este densitatea aparenta a betonului obisnuit (2200 kg/m3); Pbu este densitatea aparenta a betonului cu agregate usoare. Obseroatii 1. Spre deosebire de valori1e rezistentelor de ealeul corespunzatoare cIaselor respective, marimile rnodulilor de e1asticitate sint valori medii (deci au corespondent a de fapt cu valori1e medii ale rezistentelor). 2. Specific betonului este faptul ca, chiar la incarcari de scurta durata (cu exceptia eelor aplieate "instantaneu") alaturi de dcformatiile elastice, Eoe. apar ~i deformatii remanente, plastice, E:bP' functie de viteza de incarcare (respeetiv durata incarcarii) - vezi fig. 2.2. Mcdulu1 de elastieitate Eb eorespunde pantei initiale la eurba E:b (deei este modulul de elasticitate "tangent"). Coefieientul de deformatie transversals (eoeficientu1 lui .Pcisson) se
(Jb -

considera l-L= 0,2

(2.13) se considera (2.14)

se considera egal cu: 1O-5;oC, pentru betonul obisnuit 0,8 X 1O-5tC pentru betonul cu agregate

Modulul
usoare

de elastieitate

transversala Go
=

0,4Eb

. atit pentru betonul obisnuit

cit ~i pentru betonul cu agregate usoare.

0'-£

2.3.2. Cara.cteristici

elastice

2.3.3. Legea

f'izica

la compresiune

mcnoaxiala

Modulul de elasticitate longitudinal al b:;to~ulu~ la compresiune sau intindere, Eo, determinat p~ prisms din ?cton" obisnuit, se d:tc\rn_Ill3. f010sind 0 metodolozie bazata pc inc.ircarea ~l d~3Glfc3.l~a :ep::!tat3. plna ~~ eforturi ce nu depa~sc eca. 30% din rezistenta 1a compresiune (p~~tru ev~tarea microfisurarii). Valorile m-rdulilor de ela~sticitate ai bstonului functie de clasa sa sint date in tabelul 3 din Anexa, Modulul de elastieitate longitudinal pentru un beton cu agregate usoare, Ebu, 'se determina eu relatia .
EbU

=(

r::r

Eo

(2.12)

Relatia . intre efortul unitar O'b si deforrnatia specified E:b la compresiunea monoaxiala, monoton crescatoare a unei prisme din beton simp1u arata ea in fig. 2:3. Din examinarea acestei relatii rezulta citeva aspecte deosebit de importante. a. Comportarea betonului la incarcarejvaloarea E:b = E:oe E:bP functie . de O'b) poate fi considerata liniara pinaIa eforturi unitare ce nu depasesc circa jumatate din rezistenta betonu1ui Ia eompresiune. In acest domeniu I betonul se poa te asimila practie cu un mediu continuu. Peste aceste valori incepe procesul de microfisurare a betonului eu efecte complexe asupra defermabilita tii si rezistentei betonu1ui functie de regimul de incarcare.

31

6p (/'fib)

I
I
! Fig. 2.3. 1

ClJo =2%0
Fig. 2.'1.'

si caracteristicile relatiei Co - Eo depind semnificativ de rnarim ea rezistentei la compresiune. Astfel se constat a ca: - modulul de elasticitate Eo creste odata cu rezistenta betonului la compresiune astfel incit Eo variaza chiar in cadrul aceleiasi clase odata cu varitia rezistentei la compresiune (vezi fig. 2.1); ,, -domeniul de comport are liniara este mai mare la un beton cu rezistenta mai mare decit la un bet on cu rezistenta mai mica : - la 0 deformatie specifica Eo= EoO 20/on, rigiditatea betonului com.~ prim at centric (valoarea dC1o/dEb) devine nula si se atinge rezistenta la compresiune; , - cresterea lui Eo peste valoarea EvO este insotita de 0 scadere a efortului C10 (ramura descendent a acurbei C1b Eo); _ - valoarea deformatiei Eo asociata iruperii betonului comprimat , Eou, si scaderea corespunzatoare a lui Cb depind de rezistenta betonului la compresiune (ramura descendent a a curbei Co - Eoeste mai abrupt a si mai scurta la betoane de rezistenta mai ridicata). De fapt comportarea betonului in domeniul Eb > 20/00 depinde si de alti factori care nu se pot evidentia prin diagramele din fig. 2.3. Dintre acesti factori sint de mentionat gradientul deformatiilor pe sectiune (sectiunea este comprimata uniform sau neuniform eu sau fara zone intinse), forma zonei comprimate ~i gradul de fretare (confinare) cu armare transversala si longitudinala. Toti acesti Iactori afecteaza , de fapt, tendinta de umflare lateral a a betonului comprimat produsa de dezvoltarea procesului de microfisurare. Cu cit aceasta tendinta este impiedicata in mai mare masura cu atit valoarea Eoasociata ruperii este mai mare iar scaderea lui Co la aceeasi valoare Eo > EI;O este mai mica. Prevederile din STAS 10.107/90 privind caracteristicile de ca1cul ale betonului sint in concordant a cu aspe ctele mentionate anterior si cu principiile -adoptate in tara noastra pen tru proiectarea betonului armat p<: baza metodei starilor limit a (vezi capitol ul 1). i. Pentru calculul la starea limita' de rezisten/a a sectiunii incovoiate eu sa u fara forta axiala, folosind metoda generala, se recomanda relatia Cb din fig. 2.4. in care R, este rezistenta de calcul la compresiune a betonului. Aceasta relatie adoptata pentru prima data de Recomandarile CEB-FIP [110], considera 0 parabola de gradul doi intre originea sistemului de axe C~ Ebsi punctul A de coordonate EI;O 0,002 si Rc~i 0 linie dreapta intre = punctul A si punctul C corespunzator cedarii betonului laeompresiune.
b. Forma
£/)

Parabola

0A are eeua tia :

C. =~(2 Rc , . EbO

-~)

EoO

(2.15)

corespunzatoare conditiilor Cb = 0 la Eo- 0 si C1b = R, si de / de, = O la £b = E.O• Se observa ca tangenta la parabola, in origine, are valoarea
dCb 2Rc =-- = 1000 R; dEb_ EvO eeua tia Cb

(2.16)

Drea pta A Care

s,

(2.17)

Punctul C este definit de valoarea Eblim eare variaza liniar intre valoarea unei distributii E uniforme pe intreaga sectiune (compresiune centrica) si valoarea Ebll= 0,0035 corespunzatoare situatiilor III care axa neutra se afla la interiorul sectiunii (fig. 2.5). In figura s-a 'notat eu £.t valoarea EbIa fibra extrema a sectiunii intinsa de momentul incovo£.0

= 6,0~2 corespunzatoare

.. I C=A I
(i-fiifl Cel ""; '.

(vezi fig, 2.4)

intint;)

Cil

Chi (i .. fiord "'0 mqi /Iv/ill comprimqlti)

FiC·2 ..5.

89

ietor M. Prin valoarea adoptata pentru Eb 11m se t~~e seama ~e .influe~tagradientului deformatiilor pe sectiune asupra valoru deformatiei specificeicapabile. .. '" ~t 1 Se observa ca legea flZldi (IbEb din fl~. 2.4 mtrod.uce. urma oare e aproximari mai import ante in raport CLl relatiile (Ib - Eb din fig. 2.3. .' - raportul intre modulul ~e elasticitate initia~ si re~istenta b.etonulul la compresiune este constant ~1.e!5al cu 1 000 (~ezl r~l~tla (2.16)) '. . - zona descendent a a relatiei (Ib - Eo este inlocuita cu un palier : - valoarea Eo.. se ia constanta, indiferent de forma sectiunii ~i de gradul de confinare asigurat de amarea transv;rsala. ~ ~ . .., . ~ Toate aceste iaproximari afecteaza intr-o masura ne!5h]ablla val?a~e~ solicitarii capabile a sectiunii si deci r.ez.ultatul cal~';llul~l la star~a Alun~ta de rezistenta, Aproximarile pot devem. l~~a~ ~~m.mflcahve .~t~n.~l cmd.s~ urmareste sa se stabileasca valoarea ng~dl.tatll ~l/sa~ duct~htatl1 ~ecH!i~ll de beton armat. In acest context este deci, Important a precizarea ca re~atla a - E din fig. 2.4 este data inSTAS 10.107/0-90 in principal pentru calculul c~ metoda generala la starea limit a de rezistenta. ._ Pentru caleulul la starile limit a ale exploatarii normale, eforturile m beton in zona comprimata a sectiunii s~ e~~lueaz~ considerind comportarea liniara a betonului si valorile caracteristicilor din para~raful 2:3.2. l\cest mod de calcul se justifica prin considerentele prezentate m contmuare., . La starile limita ale exploatarii normale intereseaza valoarea me~le a rezistentei betonului la compresiune, Re, si nu valoarea de calcul, Re. Pe baza relatiei (2.18), similara cu (2.1):
A

I .
'1

/-t-- '
//'\_L
/

(ves), de exemp/u, re/qji(J 2 (9)

eg~(J

~Eb;/

'/

~t
EbO

Ii' ,"

/ZIC(J

(J

b'

etono/o) ClI

rezis!e,7!u Rc

(vex/, de exempli/, re/o/io 2 tj)

d beldedu;

cu

""""Id

Rc

I,
. ceo
Fig. 2.7.

ReI; = Re(1 -

1.645:Cve)

(2:!8)

Iegii fizice a betonului relatia :

cu rezistenta

11.e

se poate

adopta

de exemplu,

si a relatiei (2.5) cu mbe = 1 raportul /le/Re. rezulta ca in fig. 2:6, unde se reprezinta si variatia asimilara a rapor~ulUl l1.d u, pentr':l. rezlstentel~ ~a intindere. Pe baza valorii acestui raport (circa 1.8 la un coeflcl~nt de van~tl: egal cu 15%) ~l a faptului ca valorile -incarcarilor. care se iau in considerare in calculul la starile limita ale exploasarii normale, sint mai mici decit valorile de caleul ale incarearilor, care intervin in caleulul la starea limita de rezistenta, se poate aprecia ca efortul maxim de compresiune in beton (Ib max, nu depasesterde regula 0,5 din rezistenta medie, 11.e cea mai apropiata ~robabilistic de rezistenta efectiva a betonului (fig. 2.7). In aceste conditii este deci justificat ca sa se 'e~nsidere ca betonul se comport a Iiniar, modulul. ~e elasticitate avind valoarea mitiala E[ sau putin redusa fata de E; in functie de cit de mare 1.5~L..'O----'15'-----I20L---2-:-'5::----3.:':'O:---::C-v(~%-o) este (Ib, max. Este de observat
Fig. 2.6.

~=~[( 11..
EbO

EbEbO ~11.e!

2)(~)2 + (3 _ 2' 11.

•

E"'EIIO).~+ e
EOO

EbEbO

n,

J
(2.19)

I
I

ca:e ~eprezint.a 0 parabola de gradul trei. In raport cu parabola de gradul dei din relatia (2.15), .aceasta parabola. respecta si conditia d(Io/dEb = E" la Eo= O. Parabola de gradul trei degenereaza. in parabola de gradul doi (adica relat!ile (2:19) si (2.15) coincid) daca ' EbEbO/11.. = 2. Relatia (2.19) nu poate fi folosita decit daca 2 ~ Eb€bo/11.. ~ 3.Daca aceasta conditie nu este satisfacuta parabola de gradul 3 prezinta un punet de inflexiune in domeniul 0 < Eo <: EbO, Alte arguments pentru a admite eomportarea elastic.;.liniara in stadiul de exploatare se prezinta in subcap. 5.5.

2.3.4. Legea fizica

0'-£

la intindere

ea pentru zona ascendent a a

In proiectarea structurilor apar situatii cind este necesar sa se analizeze comportarea elementelor in stadii de solieitare.anterioare fisurarii betonului intins. Asemenea situatii apar, de exemplu, la caleulul la starea limita de' rezistenta a elementelor de beton simplu (vezi cap. 4) sau la proieetarea unor elem:nte de beton armate eu rol de rezistenta antiseismicg , la care, '. in conditiile u~ei armari longitudinale reduse (de pilda la unii pereti de be.ton arm at din structuri tip .fagure"), momentul de fisurare fiind mai rmc decit moinentul de rupere (ultim), forta taietoare de calcul este asociata cu valoarea momentului de fisurare.

40

~~--------------._
a
t

In aceste cazuri se considera in calcul contributia betonuluiintins si este necesara adoptarea unei legi analitice pentru betonul supus la tensiune. Diagrama a- E pentru betonul intins si modul de stabilire a eforturilor sectionale de fisurare se indica la paragraful 4.2.1. (fig. 4.2, c). _

2.5. EFECTE ALE SOLICITARII MULTIAXIALE

Betonul este rareori solicitat in practica la 0 stare monoaxiala de eforturi. Intr-adevar, sint putine situatii in care sa nu apara concomitent eforturi normale a ~i tangentiale T, ceea ce conduce la 0 stare biaxiala de eforturi sau in care tendinta de umflare transversala a betonului sub actiunea unei compresiuni longitudinale sa nu fie impiedicata de armatura transversala si Iongitudinala, ceea ce conduce la 0 stare triaxiala de eforturi. In general, comportarea betonului la solicitari multiaxiale este mult mai putin cunoscuta decit cea la solicit area monoaxiala. In cele ce urmeaza se prezinta numai doua din multiplele aspecte privind solicitarea multiaxiala a betonului. Ambele aspecte sint luate in considerare in prevederi cuprinse in STAS
10107/0-90.
I'
I

2.4. DEFORMAREA iN TIMP A BETONULUI

Deformarea specifica de lung a du-: rata a betonului Ebd (fig. 2.8) se po ate calcula simplificat, conform STAS 10 107/0-90, cu rela tia
(2.20)

C;

=eg/f;
t

b
Fig. 2.8.

unde:

Eeste deformatia specified elastica initiala a betonului ~ _ valoarea de calcul a caracteristicii d:formatiei in .timp a beto, nului la durata foarte mare de mcarcare (teoretic la t = 00) Ec - deformatia specifica maxima datorita contractiei betonului, Valoarea ~ se determina cu rela tia --

'P = klk2ka cru

(2.21)

In fig. 2.9 se prezinta relatia simplificata intre rezistentele betonului pe doua directii ortogonale, in starea plana de torsiuni. Se observa eli rezistenta betonului (la intindere sau compresiune) scade intr-o masura importanta at unci cind ,pe directia normala exista un efort de semn contrar. Acest efect se ia in considerare la calculul la starea limit a de rezistenta la forta taietoare ~i/sau la moment de torsiune. , Pe de alta: parte rezistenta si capacitatea de deformare a betonului comprim at cresc atunci cind tendinta de urnflare laterala este impiedicata de armare .transversala ~i longitudinala (fig. 2.10). Acest efect, denumit de fretarea sau confinare, care se manifest a evident numai asupra miezului de beton "incorsetat" in armatura, apare dupa exfolierea betonului din afara acestui miez si creste odata cu cantitatea de armatura transversala ~i longitudinala. Trebuie observat ca armatura longitudinala poate exercita un efect eficient de confinare numai in masura in care printr-o armare transversala suficienta si rational' dispusa tendinta sa de deplasare laterala este impiedicata Studii experiment ale au aratat ca pentru calculul rezistentei
C2 (compres/oae)

in care IPII este valoarea de .baza, iar kv k2 ~i ka .sin! coeficientii care. exprim~ influenta gradului de matuntate a betonului la mc~rcare~ a gradu~Ul de sohcitare si, respectiv, a umiditatii relative a mediului ambiant (vezi tabelul 4 .in anexa). Obseroatie - Pentru valori a. ~ 0,5 R, marimea coefici<:ntului 1 exprima dependent a liniara a def?rmatiilor de. curge!e le~ta de manmea .eformatiilor la incarcare, respectiv de efortunle umtare m beton. Deformatia Ec se determina culrelatia] Ec =rkak4 Ec. ' (2.22)

~2"=

l
. .",.,:;.----------

'"

este valoarea de baza, ka are aceeasi semnificatie ca ~i in ~elatic: (2.2.1), iar coeficientul k4 exprima influenta dimensiunilor elementului (vezi tabelul 5 din anexa). . . Deformarea in timp a betonului nu afect.eaza. pr~chc ~apaC1tate~ de. rezistenta a sectiunii de beton armat dar trebuie luata m considerare atitIa calculul' efectul~i zveltetii Ia starea limita de rezistenta cit si la starile Y?,1i!a ale exploatarii normale. In ~oate acest~ sit~c:tii, de ~fectul deformarii In timp a betonuh;i: se poate tine sea~a SlIDI?~lflcatcu a]u!orul metodei mo: .ulului de elasticitate redus. Astfel, In relatiile de calcul, In locul modululUl .e elasticitate E. se considera modulul de elasticitate E./(l vqi) unde .. are valoarea data de relatia (2.21), iar 'II este raportul intre efortul produs. incarcarea de lunga durata ~i eel din incarcarea totala,
Ec

in care

..

!.if

------<-

6i (comFe:;iuf7e)

.e

Fig: 2.9.

N{kN}

la eompresiune R;, a betonului fret at se poate folosi relatia

R~

3.
CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE ARMATURII DE orn.

R;

+ k(Jtr

(2.H}

____

Beio«

unde R este rezistenta betonului simplu, c k este un eoeficient egal eu eel put in 4,1 iar (Jtr este ~, efortul unitar transversal datorat > fretarii cu arm are transversala. Pentru arm are transversala cu freta circular a cu aria sectiunii A, si pasul as, ?e ex~t?plu atr rezulta din relatia (vezi fig. 2.11).
I

Belon frelol

simp/v

4,76 111m ta rlislont, 'eft.

ell

elrieri rle

(2.24}

Fi,. 2.10. Rela1:ia intre forte. de eompresi~n~ ea..iaa si deforma1:ielonegitudmalli pentru stilp~ cu sectiune patrata eu latura de 108mm, arrnat i numai transversal [HJ.

Cu d, s..:a notat diametrul miezului de beton situat la mteriorul fretei. . Efectul fretarii asupra cresterii rezistentei la compresiu:r:et~a beton~~l d i.tereseaza in cazul stilpilor fretati ~e forma circulara aprop~:: a ed~~~~n~ solicitati preponderent la compreslUne. La e~emente e cu sec.'lUne re terea ~.iular~ solicit ate la incovoie:e .~u forta .axldala~def"corres~~:i ~egiijata. de rezistenta ca urmare a fretarn este mal re usa, nn e0

StU

---r
1

I
I
I
(2.2S}

Fig. 2:11.

itati d d f rmare a betonului comeo. - Efectul fretarii de crestere a. capaci a ,n e~ este aSlgurarea duc tilitaa ti .' Ad II n priDilat intereseaza practic atunci em se urma~ '. . ' Iecesare elementelor de beton armat cu r<;>l anh~e~s~llc.. ~ , a betonului o relatie aproximativa,intre deformatla specifica ulhma~ E:bu btl' solicitat la 'compresiune triaxial a si deformatia E:~u corespunzatoare e onu Ul cosiprimat monoaxial este

Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaza bare laraiaate Ia cald din oteluri OB37, PC52 ~i PC60 si sirme trefilate (STNB). _ Olelul OB37 este un otel moale cu continut redus de carbon (clasa 1*) care se lamineaza cu sectiune circulara si suprafata neteda, Livrarea se face in colaci pentru diametrele 6-12 mm, in legaturi de bare drepte cu Iungimea de p ina la18 m, in cazul diametrelor de 14-28 mm si ca bare libere pentru diametre mai mario Prezentind rezistente relativ reduse ~i 0 slaba conlucrare cu betonul, se recomanda utilizarea lui in special ca armatura constructiva si de montaj, iar ca armatura de rezistenta, numai in situatiile in care armarea se face la procentul minim prevazut de norme si cind conditiile de aderenta siat favorabile. Oielul PC 52 este un otel cu continut limit at de carbon cu unele adaosuri care ii maresc rezistenta fara a-i afecta sudabilitatea, plasindu-l intr-o pozitie intermediara intre clasele II si III, in clasificarea internationala, Avind rezistente superioare otelului OB 37 si 0 buna conlucrare cu betonul datorita profilului periodic, se_ utilizeaza in special ca armatura de rezistenta. Otelul PC 60, de asemenea otel laminat la cald cu profil periodic pria continutul user mai ridicat de carbon si prin unele elemente de slaba aliere pentru asigurarea sudabilitatii face parte din categoria otelurilor din clasa III, fiind similar cu otelul beton de rezistenta folosit in numeroase ta.ri. Prezinta 0 rezistenta superioara celorlalte tipuri de otel beton laminate la cald. Utilizarea lui ca armatura de rezistenta mareste eficienta economics a constructiilor de beton armat. Livrarea celor doua tipuri deotel cu profil periodic se face in aceleasi conditii cu cele mentionate pentru OB 37. La toate tipurile de otel beton laminate la cald standardizate in tara noastra se garanteaza 0 substantiala capacitate de deformare in domeniul· postelastic (ductilitate), conditie esentiala atit pentru redistributia plastica a eforturilor sub incarcari gravitationale neseismice in structurile de beton armat (si implicit pentru utilizarea metodelor de calcul in domeniul plastic la aceste structuri), cit mai
*) Pe plan international otelurile perrtru beton arrnat sint Imp.Irtite in mod obi~nuit in t rei clase de rezistenta:

AI( R,.~:::::240

:ma) ,

All (R,.~ :::::300

m:2)

~i A1V

(Ra~::::: 400

m:2)
45

ales pentru asigurarea unei c~pacitati suficiente de absorbtie si de disipare a energiei in structurile solicitate de cutremure de - 810 intensitate ridicata (fig. 3.1). STNB Sirmele trefilate .pentr« beton (STN B) sint eeruisate puternie ,:> -<PCfiQ prin treeerea repetata prin filierc. 860 Ele au suprafata foarte neteda PQ2 din care clauza eonlucrarea cu .~ betonul este practic neglijabila. Aeeste sirme nu pot fi utilizate // ca armaturi decit sub forma de ~/ 0837 plase -sudate prin puncte. Alaturi de STNB in standardul STAS-438 este prevazuta ~i 280 sirma trefilata profilata pentru beton (ST P B) cu proprietati de aderenta sensibil imbunatatita, , care dupa asimilarea de catre ing . tD I~ 20 25.· J{J !('Yo) dustria metalurgica si intrarea in Fig. 3.1 fabricatie va putea asigurao varianta mult imbunatatita a plaselor sudate, in special in eazul armarii unor placi prefabricate eu procente ?e arm are reduse foarte sensibile la fisurare accentuata in proeesul de executie, decofrare si transport. Capacitatea de deformare plastica a sirmelor trefilate de tip SiNB este mult mai redusa decit a celorlalte ~ipuri de otel beton Utilizarea lor la arm area elementelor structurale proiectate pentru grad. protectie antiseismica ~ 7 este permisa numai in masura in care el~ nu au ~o semnificativ in dezvoltarea unor mecanisme de cedare in domeniul plastic Prineipalele earacteristici mee~niee - limita .de eurgere minima. rJc mi~ reala in general pentru barele laminate la eald ~l totdeauna conventionala (definita prin rJO,2' efortul unitar la car: alungirea rem.anenta a~inge v~loarea deO,2%) pentru sirmele trefilate, rezistenta la tractiune rJr ~I alungirea la rupere Ar - ale otelurilor utilizate ea armaturi din tara noastra sint prezentate in tabelul 3.1. Alungirea remanent a la rupere se mascara pe 0 lungime de 5 diametre in eazul arrnaturilor de OB 37, PC 52, PC 60 ~i pe 0 lungime de 10 diametre in cazul sirmelor trase., -.-- Otelurile laminate la cald (OB 37, PC 52 si PC 60) se sudeaza in bune conditii prin oricare dintre proeedeele folosite in practica. .Sirmele trefilate, care ea orice armaturi din otel ecruisat,i~i pierd prcprietatile obtinute prin ecruisare prin incal_zirela temper~turi peste 400°C-.: nu s~ pot suda cu procedee care afecteaza mtreaga sectiune transversala a barei, ci numai prin puncte, in regim strict eontrolat. Valorile c, min din tabelul 3.1 reprezinta rezistentele minime g~ranta.te in standardele de produs (standardele din seria STAS 438), respectiv rezls~ tentele earacteristiee R"k pentru eele 4 tipuri de otel. Ele coresI?und uner probabilitati de aproximativ 2,3%, ea efortul de curgere sa se situeze sub Iimita indicata, Gradul ceva mai mare de asigurare adoptat in eazul otelului fata de eel al betonului urmareste sa acopere variabilitatea / dimensionala a dia me-

Tabelul 3.1. Caracteristicile mecaalce ale otelurilor pentru beton armat, utiIizate In (Rombia) Tipul de otel beton Diametrul nomina.l (mm) 6... 12 14... 28 6... 14 16...28 32...40 40 6...40 3...4,0 4,3...5 :5,6 ...7,1 8 Limita de curgere (Njmm2) 255 235 360 340 330 320
Oem;"

Rezist, de rupere (N/mm2)

a,. min

Alungirea. la. rupere ~r{%)

5d

f-..

I 10.
-

(Njroml)

R.

,,-

OB 37

360

25 25 20

210

-',

-- ----

PC 52

510

--

300 29Q
i

PC 60 STNB STPB

---400** tHO 460 400

600*610 560 510

15**

35Q 370 235

V 8 5

• Caracteristicile pot fi modifieate prin intelegere eu beneficiarul, . •• In perioada elaborarii prezentului mdrumator prevederile privind conditrile tehnice pentru PC60 se aflau in revizuire.

trelor reale fat a de valorile nominale, care se pot rasfringe negativ asupra rez istentei efective a armaturii. Ca urmare, ale rezistentelor Rezistentele spre deosebire de cazul betonului, otelului se stabilesc cu rrelatia: Rak
=

valorile earacteristice (3) )

Ra(1 Rak
Ya

2ev}

de caleul se stabilesc eu relatia ; ] Ra _ i{3.2)

I'

'l'

.~..

Coeficientul Ya de reducere a rezistentei caracteristice a otelului are in medie valoarea 1,15 pentru armaturile din OB 37, PC 60, PC 52 si 1,20 pentru STNB, in concordanta cu omogenitatea diferita a earacteristicilor mecaniee ale otelurilor din eele doua categorii. Valorile rezistentelor de ealeul sint inscrise in ultima coloana a tabelului 3.1. Aeeste valori corespund unei viteze de incarcare de ordinul a 2-3 N/mm2 pe secunda, adica regimului static de incarcare. Daca incarcarea se aplica eu viteza mare, a~a cum se intimpla in cazul incarcarilcr dinamice, inclusiv in cazul actiunii seismice, rezistenta la tractiune este mai mare decit eea obtinuta la incarcarea statica. Pentru durate de incarcare de ordinul a 0,1 s, situate la nivelul eelor mai inalte viteze de deform are inregistrate la eutremurele puternice, limita de curgere a otelului nu creste eu mai muIt de 10-12%. Aeest spor de rezistenta poate fi conside rat nesemnificativ, mai ales daca se are in vedere eventualul efeet negativ al repetarii (uneori eu alternarea semnului solicitarii), specifice actiunii seismice ~i in consecinta este ignorat in calcule conform prevederilor eelor mai muIte prescriptii, inclusiv ale celor din Romania.

46

'7

tn ceca ce priveste rezistenta de calcul la oboseala a armaturilor R!, in normativul STAS 10107/0-90 se pastreaza structura expresiei din STAS 10107/0-76; . (3.3) in care: m~ este coeficient de reducereca urmare a solicitarilor repetate; m~ - coeficient prin care se ia in considerate efectul sudurii. Pentru coeficientul m~, s-au mentinut valorile din precedent a redactare a prescriptiei, difcrentiate in functie de calitatea oteluluisi de valoarea cceficientului de asimetrie P.. =
0".. , mill_
O"a, maX

OC····-r~

Or

al efortului unitar, exprimind variatia

intre valorile minima O"a,min ~i maxima O"a,max ale efortului unitar in armatura sub actiunea solicitarilor variabile susceptibile de a produce oboseala. In cazul coeficientului m~ s-a procedat la 0 diferentiere mai mare a valorilor, decit in STAS 10107/0-76, in functie de marca otelului, procedeul de sudare si coeficientul de asimetrie. ' Avind in vedere comportarea extrem de nefavorabila a innadirilor prin sudura la oboseala in regim altern ant de incarcare, STAS 10 107/0-90 impune realizarea din bare fara innadiri a armaturilor in elementele de beton armat astfel solicitate .. Solicitarile repetate de un numar mic de ori, cum sint cele care intervin pe durata seismelor, nu produc fenomenul de oboseala ; ele pot insa conduce la 0 anumita scadere a rezistentelor armaturii care justifica dupa cum s-a aratat luarea in consider are a sporului de rezistenta rezultat din actiunea dinamica .a solicitarilor. In conditiiletarii noastre prezinta 0 importanta particular~, acele car acteristici ale otelurilor, de care depinde 0 comportare favorabila a structurilor de beton' armat la actiunea cutremurelor de mare intensitate. Astfel : a. Se poate aprecia ca, de regula, incursiunile in domeniul postelastic inregistrate de armaturile elementelor solicitate la actiuni seismice intense in sum ate pe toata viata unei constructii, nu ajung sa consume in totalitate pentru otelurile laminate la cald utilizate, la noi in tara, alungirea capabila a acestora, Studii teoretice ~i experiment ale [70J au evidentiat faptul cit in ca zul elementelor de beton armat solicitate la incovoiere, pentru care cerin tele de ductilitate in raport cu cele ale altor elemente sint mai mari, la incursiuni substantiale in domeniul postelastic de deformare, corespunzatoare unor indici de ductilitate ai deplasarilor de pin a la 5, alungirea specifica a armaturilor intinse nu a depasit 4%. Aceasta valoare se situeaza sub valorile deformatiilor specifice ultime ale otelurilor laminate utilizate la noi in tad (asa cum se poa te deduce din cercetarea aiungiriior la rupere indicate in tabelul 3.1 *.) b. Capacitatea eIementeior de beton armat de rotire in domeniul postelastic este influentata direct de dimensiunile zonei in care se dezvolta defermatii plastice, respectiv pe lungimea lp a "articulatiei plastice" conventionale (fig. 3.2). Aceasta 1a rindul ei depinde in mare masura de raportu~ intre v~~ lorile eforturilor unit are de rupere a, si de curgere O"e ale otelului arm aturii iatinse. respectiv de amploarea fenomenului de consolidare a otelului.
.. Valorile Ar(%) din tabelul 3.1. inc1ud in lungimea de masurare de 5 d iii marirnea deforma.tiiler locale in zone strrctiunii, care ar trebui eliminata pentru comparatia cu cerintele de alullgire mentionate care, desigur nu le au in vedere.

tL
a

I!

I/

e
b

c
Fig. 3.2

Din acest motiv, unele prescriptii de proiectare intre care [104; 114] p~e.vad pentru armaturile de otel din structurile proiectate antiseismic, conditia ca raportui ar/O"e sa fie eel putin 1,25. ' . Desi asemenea c?nditi~ nu este prevazuta explicit de normele rom anesti, din cercetarea :,alcnlo~ dm tabe1u1 3.1 se constata ca ea este indeplinita de toate otelurile laminate 1a cald utilizate Ia noi in tara. . c. Ul1el.e presc.riptii de pr~~ectare antiseismica, pre;ad conditii de limitare a ~Iferent~l mtre valorile efective ~l cele caracteristice (norrnate) ale eforturilor unitare de curgere, cu ,alte cuvinte de limitare a sporulni r~zist~~tei otclului fata de valorile minime garantate de producator (implicit, aceasta poate rezulta si din limitarea coeficientuIui de variatie cv). A.stfel, de exemplu, codui model CEB-FIP si ACI 318-83 fixeaza aceasta diferenta la 130-150 MPa. \ Ccnsiderentele acestei prevederi sint urmjitoarele : .. - 0 valoare prea mare a limitei efective de curgere a arrnaturii in raport cu. valoa:ea. de caleu.l spore!}t<;: ericolul unor ruperi casante in betonul comp pnmat .inainte de intrarea III curgere a armaturii ; - de asemen~a, o. diferenta prea mare intre valorile efective !j>i ele de c calcul ale efortului unitar de curgere, poate schimba natura cedarii dintr-o r?pere de lI;co,":oiere, intr-o rupere influentata in mai mare masura de actiunea !ortel t aietoare, ca urrnare a cresterii valorii fortei taietoare asociata mcmentului capabil efectiv, superior celui de calcul : ~ c:-ceast~ situatie poa!e duce, pril1 cresterea momentelor capabile in grinzile adiacente unui stilp, in cazul in care capacitatea portanta a aces49

tuia este intimplator scazuta, la initierea unui mecanism de cedare dejavorabil, care nu realizeaza conditia de siguranta "grinda slaba - stilp iare" (vezi cap. 6). Prescriptiile romanesti nu prevad explicit 0 asemenea conditie. Este de observat totusi ca raportul mediu de 1,35 intre valorile medii ale lijiiei de curgere ~i rezistenta de caleul R implica 0 asemenea limit are pentru tttata. gama de oteluri laminate la cald produse in tara noastra, d. 1n principiu otelurile romanesti laminate la cald.: folosite priotitar in elemente cu rol de rezistenta lao actiuni seismice intense (PC 60; PC 52 OB 37) se considera ca prezintacurbe caracteristce cu paliere de curgere. Daca adeseori situatia se prezinta astfel (marimea palierului depasind deformatii de 1-1,5%, uneori, in special la otelurile PC, (cele mai Iolosite in armaturi de rezistenta) se constata absenta palierului care de fapt nu este impus nici de standardele romanesti, nici de cele straine. In aceste condit ii, trebuie sa se aiba in vedere 0 depasire a eforturilor unitare in domeniul pestelastic, cu consecinte similare celor mentionate anterior in ceea ce priveste accentuarea pericolului ruperii casante prin forte taietoare sau prin tendinja de cedare a stilpilor inaintea grinzilor adiacente nodurilor grinzi-stilpi etc. Unele prescriptii straine, dar ~i norme de proiectare romanesti, cum sint instructiunile tehnice pentru proiectarea cladirilor cu pereti structurali de beton (P85-90) iau in considerare aceasta posibilitate la stabilirea fotelor taietoare de calcul, e. Pentru stabilirea raspuhsului seismic al structurilor de beton armat prezinta interes cunoasterea comport ani armaturilor de otel la deformatii repetate in domeniul postelastic, in .regim alternant de solicitare. (fig. 5.3). Este de retinut, mai cu seama asa numitul eject Bauschinger de reducere aparenta a modulului tangent de elasticitate, altfel exprimat, de neliniarizare a relatiei e-e la valori sensibil mai mid decit limita initiala de curgere. inregistrata la prima incursiune in domeniul plastic. Una dm consecintele acestei particularitati de comport are a armatunlor de otel este, de exemplu, reducerea lungimii de flambaj a armaturilor in raport cu cea corespunzatoare comportarii in domeniul elastic. Prescriptiile de proiectare, inclusiv STAS 10 107/0-90, tin seama de aceasta prin prevederea unor distante mai reduse intre etrierii si agrafele de prindere a armaturilor longitudinale in zonele plastice potentiale. Pentru situatiile curente STAS 10107/0-g0j'permite utilizarea diagramel or caracteristice conventionale biliniare din fig. 3.4, a. pentru armaturile laminate la cald ~l din fig. 3.4b pentru sirmele trase. In situatiile in care se apreciaza ca defor5 matiile elementelor de beton armat implica incursiuni in domeniul de consoli dare si acestea au un caracter defavorabilpentru dim~nsionare se va considera diagrama caracteristidi. cu pant a ascendenta dupa depasirea limitei de curgere (desenata cu linie intrerupta in fig. 3.4) .. Pentru intocmirea unor analize mai riguE . roase ale comportarii elementelor de bet on armat in domeniul postelastic, de exemplu la stabilirea raspunsului seismic al structurilor prin metode de analiza dinamica neliniara,se pot utiliza Fig. 3.3 functii analitice pentru descrierea mai fidela a
..50

_--- ------

1,2 Ra Ra

I'.-l.~-----L,.
JJ

~ ~ OJ

___ ,_._,_._oo\'._ , ._, _ .c s c,

teu ~ :T?~,~.c;-;:fJ(~'-7Z(.//.C/~7~

/i7 c:;;>/:_-u/
se/sm/ce

I~, C:,-~I//l
v

sr

OCl:/.//7//e

-:!) -=-.:

l'J }~:/ ;/1 ce/t/olle cozuri

c
Fig. 3.4

diagramei . + 1 lui . 1 . ti . a-E. a ote u Ult . me USlV pentru reprezentarea comportarii histe-. m Rreglm de solicitare alternant , re l;~ 1 folosind tehnica functiilor exponentia e amberg-Osgood [53; 70J. ' . Co~l1!c~a:ea o~e1ului cu betonul, ancorarea sa in beton are 0 im ortanta dCClSlV~m asigurarea unei ccmportari favorabile a elementelot de be:?z;tt~a~ml III conditii de solicit arc intensaIn at regim alternant de natura so lCl an or produse de cutremureleputernice ' dU~~lelrescriptii straine [111J, [114J prevacl ca orice armaturii (inclusiv cea e ip , cor.espunza.t?are otelului OB 37 sa fie dotata cu profil periodic 'b~re de su~hmat utIht~tea fabricarii siIn tara noastra, cit mai curincl pOS.l/ a _otelunlor ~u prof II periodic cu rezistente mai reduse (de ordinul rezis ente~ actualu.l.U1 o~el OB 37). Prin folosirea unui asemenea otel se vor ~utea. o~*~e solutii m~l econ~mi~e, in..situ~tiile in care armatura este dictata e mIlllJ?~ ccnstru.cbv sau ~n situatiile cind arrnatura nu este dimensionata ?e conditiile de rezistenta, ci de cele de Iimitare a deschiderii fisurilor ca m cazul, de exemplu, alperetilor recipientilor de lichide ~i de silozuri.' .
A

!.

4.

CALCULUL

ELEMENTELOR DE BETON SIMPLU

4.1. CONSIDERA':fII INT~ODUCTIVE

Betonul nearmat are un domeniu relativ restrins de utilizare ca material de rezistenta pentru structuri. Betonul simplu este .folosit de reg':lla in elemente masive (ziduri de sprijin de greutate. blocurjle de beto~ sImplu sub cuzinetii fundatiilor de suprafata, ba.raje de greutate. pile de poduri masI:,e etc.~ solicitate preponderent la compresiune excentnca, la care forta actioneaza in -interiorul sectiunii, Utilizarea elementelor de beton simplu incovoiate sau comprimate excentric la care forta de compresiune actioneaza in afara sectiunii nu este admisa decit daca aceste elemente se sprijina pe pamint sau pc alt reazem continuu si fisurarea lor intimplatoare nu p... in pericol securitatea persoanelor .me sau a' valcrilor materiale. Comport area sub incarcari si modul de ale ~lementelor de. ~eton simplu sint influentate decisiv'de raportul d1!ltre valorile .ll?-ome_ntuIUl com voietor Ai si a fortei de compresmne N, respechv de excentricitatea eo = lv.l/N a fortei longitudinale. . Domeniile de solicit are ill care se inrcgistreaza comportaxi distincte se pot urmari sintetic pe diagram a limitii de in!eracti.une a s~ct!unii de b~t?n simplu, Aceastii diagram a (fig. 4.1) are 0 configura tie asemanatoare cu diagrama de interactiune din cazul ssctiunilor de beton .a~mat (subcapltolul.5.2), avind insa semnificatie. evident, numai pentru solicitarea de compresiune. Se pot identifica dona moduri distinct de cedare. ~~re similar sernnificatiei celor doua moduri distincte de rupere ale sectmnn de beton armat , pot 'fi numite cazul I de rupere si ~azul II de rUt::re la ~ompresi~~e exce~trica, Este de observat ca denumirea celor doua cazu~I de solicitare din STAS 10107/0-76 pentru calculul elementelor de be.ton ~I ?et~n~ a~<:t, com. presiune excentricd cu. .excentricitate mare ~i respectiv mica.: pa:-asita m mod justificat, ca improprie pentru elementele de bet on arm.at m ~t~ndardul 10107/0-90, este insa potriviti pentru elementele de beton simplu ~I m consecinta poate fi mentinuta, Caracteristic pentru cazul I de compresiune excentrica, .est~. fapt~l . ca forta de compresiune are punctul de aplicatie in afara sectmnn, sa.:uin. interiorul sectiunii, in imediata apropiere a marginii acesreia iar ele~entele de beton simplu se rup odata cu atingerea deformatiei la intindere a betonului, adica odata cu fisurarea zonei intinse. '

11 Fig. ~.1

==

In cazul II de corripresiune excentrica punctul de aplicatie a fortei longitudinale se afla mai la interiorul sectiunii, iar ruperea intervine ca. urmare a atingerii deformatiei iultime la compresiune. ~a~a fort~ d: compresiune actioneaza in in.teriorul simburelui cCf)tral a~uncl m sectiunile normale la axa elementului apar numai compresiuni ~l comportarea este foarte asemanatoare cu cea de la compresiune centrica.· Valoarea deformatiei Iimita la compresiune creste pe masura ce cresc excentricitatea fortei si gradientul deformatiilor specifice pe secjiune, a;;a cum ~-a aratat in ca~it~~ul 2. c.alcule a~ec!sta d;fonnatie se considera 2%0 . m cazul compresiunn centrice ~l 3,5%0 m cazul m care forta are 0 excentricit ate eel putin egala cu distanta r, de la centrul de greutate al sectiunii la marginea simburelui central, de aceeasi parte cu forta. ' .Dad punctul de ~plicare al fortei de compresiune depaseste limita simburelui ~entraI,. pe sectI~~ea !ra~sver~al~ apar eforturi de intindere si fisuri. Practic vorbmd aparitia fisurilor inainte de cedarea elementului incepe de Ia excentricitati ale fortei exterioare de cca. 1,2 r s- Atita vreme insa, cit excentricitatea fortei nu depaseste 0 anumita valoare (practie, punctul de aplicare al fortei nu depaseste marginea sectiunii, capacitated de rezistenta nu se epuizeaza prin intindere, existind posibilitatea echilibrarii unei anumite valori de fort a prin eforturile unitare din zona comprimata de beton. Punctul de pe curba limita de interactiune aflat la granita dintre cele d?ua dom;nii disti~ct~ .de. s~licitare, poate fi numit p,unct de' balans (echilibru ), avind proprietati similare cu cele ale punctului de balans din cazul, diagramei de interactiune a sectiunilor de beton armat (subcapitolul 5.2) . Intrucit la elemen:tele de beton simplu incovoiate sau solicit ate la compre.siune excentrica in conditiile cazului I de compresiune excentrica efortunle sectionale care provoaca aparitia. fisurilor produc ~i r uperea elementelor, starea limita de aparitie a fisurilor la aceste elemente nu este considerata 0 stare limita a exploatarii normale, ci 0 stare limit a ultima.

In

52

La elementele comprimate excentric in conditiile cazului II de compre-siune excentrica, la care .forta longitudinala actioneaza in cadrul sectiunii -eventuala aparitie a fisurilor in zonele in care se dezvolta eforturi de intindere nu afecteaza rezistenta elementului si in consecinta se verifica numai capacitatea portanta a sectiunii asigurata de zona comprimata de beton. In absenta armaturilor in cazul normal al absentei unor actiuni corozive asupra betonului nu se-pune problema limitarii deschiderii fisurilor. De asemenea, in cazurile curente nu se pune conditia de limitare a deformatiilor si ca urmare in prescriptiile de proiectare, inelusiv in standardul 10107/0':'90 nu se prevad verificari ale elementelor de beton simplu la starea limita de deformatie. Standardul 10107/0-90 stabileste modul de calcul pentru elementele de beton simplu care pot fi asimilate cu bare sau elemente plane de suprafata. Nu se dau indicatii concrete privind calculul elementelor masive, mentionindu-se ca verificarea rezistentei elementelor de beton in aceste cazuri se face pe baza unor studii speciale. . . In principiu analiza elementelor masive poate fi abordata prin metode numerice, utilizind programe de calcul automat bazate pe metoda elementului finit, care -modeleaza comportarea betonului. In absenta unor asemenea programe pentru proiectarea curenta 0 serie de elemente, cum sint de exemplu talpile de fundatii, cu proportii de elemente masive, sint tratate in calcule ca placi cu anumite corectii care urrnaresc Sa introduca intr-o maniera simplificata efectul caracterului tridimensional, Este de apreciat ca prin extinderea utilizarii procedeelor de calcul perfeetionate in proiectarea acestor elemente se pot realiza importante economii de material si, din acest mot iv, folosirea acestor procedee este totdeauna .recomanda bila,

•
Fig. 4.2

BETIN INTINS

4.2. CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON SIMPLU LA STAREA LIMIT A DE REZISTENT A 4.2.1. Ipotcze de baza ~i descrierea algoritmului de rezolvare
Elementele de beton 'nearmat se executa in mod curent din betoane de elase inferioare (nedepasind obisnuit Bc. 10) la care deformatiile neelastice incep sa se manifeste de la trepte foarte reduse ale incarcarii, In deformatia neelastica a betonului sint incluse toate deformatiile care nu .sint proportionale (liniar elastice) cu incarcarea, inelusiv efectele mic r ofisurarii. In aceste conditii calculul sectiunilor de beton simplu necesita 0 tratare neliniara, 'In principiu analiza starii de eforturi intr-o sectiune normala la axa elementului implica considerarea simultana a trei tipuri de cond itii .(fig. 4.2). - conditii de echivalenta statica (fig. 4.2, a) ; - conditii de compatibilitate a deformatiilor (ipoteza sectiunilor plane, fig. 4.2, b); . - relatiile intre eforturile unit are si deformatiile specifice pentru betcnul ccmprimat si betonul intins (fig. 4.2, c). Rezolvarea problemelor implica un calcul iterativ constind la fiecare ciclu din. operatiile: - se apreciaza intr-o prima aproximatie pozitia axei neutre;

, :-- alegind. cri~~iul de rupere (prin compresiunea sau intinderea beto·, nullfl), .~espechv fixind deformatia specific a la una din fibrele exterme ale'sectmn~l (e:bU, la fibra .cea ma.i comprimata, sau e:tu, la fibra cea mai intinsa}; s~ stabileste ~e baza ipotezei sectiunilor plane distributia deformatiilor specifice pesectnme , . - pledn? de la. distributia deformatiilor specifice se stabileste distributia efortunlor unitare pe sectiune, pe baza diagramelor caracteristice de caleul ale betonului comprimat ~i intins, . . -. se verific~ echilibrul fortelor pe sectiune prin scrierea ecuatiei de proiectie : daca ~lferenta intre efortul axial aplicat si rezuItanta efo;turilor' umt~~e este .n;tal m~re decit .valoarea corespunzatoars preciziei fixate, sec modiflc.a. pozlt~a axel. neutre 1U sensul necesar pentru verificarea conditiei, de echilibru si se rera cielul; .'
v

.- dupa d~terminarea pozitiei axei neutre in limitele de aproximatie. ad~~se, s: stabileste ~omentul capabil al sectiunii printr-o ecuatie de moment sensa fata de unul din punetele sectiunii, .. !';,mct~ile parabolice car: descriu relatia. efort unitar-deformatis speel~lca m. diagramele caractenshee de calcul (fig, 4.2, c) ale betonului com-' prU?:at ~l intins ~u permit sta~ilir.ea unei solutii analitice, in conditiile proiectarn curen~e, deCIt pentru sectiuni de form~ foarte. simple, cum sint sectiunile. drept?ng~lUl~re. In cazul unor forme mal complicate de sectiuni rezolvarea practica implica .tron:on~re~ sec~iunii intr-u.r:t numar. de fi~iL de obicei de: form~ dreptunghiulara ~l discretizarea functiilor continue prin considerarea valorilor din dreptul centrelor de greu~ate ale fisiilor. Acest procedeu, speCIfIc calculului numeric, este abordabil practic, numai prin utilizarea programelor de calcul automat. ' Avind in vedere ca .nu se poate conta pe 0 concordanta co~porta.:e a betonului la rupere ~i modelul de calcul, n~ s~ recurga la ~aIcu!~ prea cOn;tplicate, pentru cazurile curente ~l pro~edee slmplI~lc~te, mat operative. Din acest moh~.m STAS ..10107/0-90 se adopt a scheme calcul pentru stablb~ea relatiilor de calcul al sectiunilor beton simplu, care smt prezentate in cele ce urmeaza, perfecta intre este necesar sa.' fiind suficiente ' simplificate de, elementelor de

I ....
... ~~..-.-~."""

~
.•~. >~-'"'-~. _,-~.

--.~_~~_.c..,",._.>

•._~

4.2.2. Calculul la incovoiere

Este de subliniat inca 0 dataca realizarea unor elemente de structura "din beton nearmat a carer rezistenta sa fie dependent a de rezistenta la'lntindere a betonului (elemente incovoiate sau comprimate cu excentricitate mare) nu poate fi principial admisa, decit in putinele situatii precizate la paragraful ~.1, avind in vedere faptul ca in asemenea elemente fisurile intimplatoare din cauze diferite, cum este de exemplu contractia betonului, au 0 mare probabilitate de aparitie. Din acest motiv evaluarea capacitatii port ante la incovoiere a elementelor de beton simplu poate fi privita avind mai mult un caracter teoretic, Exista si situatii ins a in care stabilirea momentului de fisurare prezinta o importanta practica deosebita, Exemplul caracteristic 11 prezintacazul unor elemente din structuri antiseismice, avind sectiuni cu zone intinse desvoltate la care momentul de fisurare este superior momentului ultim,ceea ce poate irapune ca verificarea armarii transversale sa se faca la valoarea fortei taietoare asociate momentului de aparitie a fisurilor. Conform STAS 10107/0-90, schema de calcul al sectiunilor elementelor .incovciate din beton simplu are la baza urmatoarele ipoteze (fig. 4.3): - sectiunile plane inainte de deformare ramin plane si dupa deformare; - diagram a eforturilor unitare in betonul comprimat este de foI'ma triunghiulara (se considera cii in cazul in care ruperea sectiunii intervine ca urmare a fisurarii betonului intins, eforturile unit are din beton sint sufident de reduse pentru a accept a 0 lege o-e liniara - vezi si punctul 5:4); - diagram a eforturilor unit are in betonul intins este curbilinie, reflectind plasticizarea partial a a acestei zone; in cazurile curente se permite sase :adopte 0 diagram a dreptunghiulara (corespunzatoare unei plasticizari totale) ~i coeficienti de corectie. Pentru 0 sectiune ca cea din fig. 4.3 ecuatia de proiectie are forma:
~: 0'

m,atie (secant). corespunzator fi?rei extre~e •intinse este in momentul ruperii E_b. = 0,5 Eb (fig, 4.2, c) se obtine 0 relatie intre valoarea efortului unitar e : SItU at la distanta y de axa neutra si Rt:
0'=

2Rt It-x_

y (4.1) se obtine:
=0

(4.2)

Introduclnd

expresia

(4.2) in ecutatia
~x 0

_ 2R _ __:_t . h- x Notind cu
=

Y dA - AbtRt

(4.3) in raport

Sc ,x y dA momentul
.,0 oX

static al zonei comprimate

cu axa neutra ~i evidentiind

pe x se ajunge la expresia
=

h_

2Sc A.t

(4.~)

,data in .~tandard pentru determinarea inaltimii zonei comprimate. . Echilibrul ~omentelor pe sectiune furnizeaza valoarea m omentului de fisurare, respectiv al momentului de rupere al sectiunii de baton siraplu : M CliP =
x

Notind

t,

axa neutra,

=~:
y2

~o

O'y

dA

+A

bt

Rt h - x
2

2Rt
h-

~x

y2

dA

+ 'AbIR,

h- X _
2

.0

(4.~)
dA - momentul de inertie ~l zonei comprimate fata de

momentul Telatia (4.5) devine:

static al zonei intinse fata

de axa neutra,

dA - A.IR1

(4.1)

in care cu Abt~S-a "uotat aria zonei intinse de beton. Plecind de la conditia de distributie a deformatiilor specifice pe sectiune conform :ipotezei sectiunilor plane ~i considerind ca modulul de defor-

(4.6) . Expresia din paranteze are semnificatia fisurare, calculat eu considerarea plasticizarii WI
=

unui modul de rezistenta la integrale a zonei intinse :

(4.7)

x.._ ___
h h-x

_2_I_c_c It-x

+ SI

V~loarea. momentului de~ruper~ .data de (4.?) trebuie corectata pentru a lua m considerara faptul .ea plasticizarea zonei intinse nu este totala: Mcap
=

cplWIRt

(4.8)

Fig. 4.3

CoefieienFi de cor~etie,. Cpi ~u. fost stabiliti pe bazii unor studii efec~uate la ~I~shtutu~ Pohtehme Timisoara, in corel are eu rezultatele euprinse In ~ereetan expenment<l:l~ publieate in strainatate [34]. Pararnetrii de care ,~epmde gradul de plashe~zare a zonei intinse sint clasa betonului (cu cit c asa este mar mare, cu atit cornportarea betonului este mai putin plastica),

57

factorul de scara (cu cit inaltimea absoluta a sectiunii este mai mare, cu atit plastificarea zonei intinse este mai redusa), schema de incarcare si forma sectiunii, Tinind seama de importanta redusa a elementelor incovoiate de beton simplu in constructiile civile ~i industriale, in STAS 10 107/-76 s-a adoptat o solutie simplificata, mentinuta in actuala redactare a standardului, retinind ca parametru numai inaltimea sectiunii. Pentru 0 mai usoara aplicare practica, in standard valorile Cpl s-au intabulat in functie de h. Pentru betonul cu agregate usoare, cu 0 plasticizare relativ rnai redusa decit a betonului greu, se introduce un coeficient suplimentar al conditiilor de lucru egal cu 0,90.
\

4.2.3. Calculul la comprsiune excentrica

Calculul elementelor comprimate excentric, respectiv al elementelor solicitate de 0 forta de compresiune tv si un moment incovoietor 1M se face considerind 0 excentricitate de calcul eoe determinata cu relatia :
(4.9)

b
Fig. 4.1

c
. .. zonei compnmate
In

in care e. este excentricit~tea aditionala egala cu _l!_, dar numai putin de . . 30 20 mm. Nu se recomanda utilizarea betonului simplu la realizarea elementelor: zvelte (cu raportul intre lungimea de flambaj si inaltimea sectiunii If/h > 4) la care devin semnificative efectele de ordinul II. In situatiile speciale cind se realizeaza totusi asemenea elemente din beton simplu, efectul flexibilitatii la elementele comprimate excentric (sporul de momente datorat efortului axial pe structura deformata) se ia in considerare prin coeficientul 1), care amplifica in caleule valoarea excentricitatii e.c• Valoarea aproximativa a coeficientului 1) se stabileste cu relatia:
1)=

In eazul sectiunilor dreptuncrhiulare momentul cedarii este : 0,

x=--

inaltimea x a N

su,

(4.12)

iar momentul

capabil al sectiunii este :

(4.13)

-evidentiind

functia parabolica

a relatiei M-N. mare (fig. 4.4, c).

N 1--Ncr

(4.l0}

b. Domeniul compresiunii excentriee eu excentridtate

k ~: Modalitatile

in care N,. este forta critica de flambaj. de stabilire a coeficientului 1) se prezinta in cap. 5.2. Sa ne referim din nou la diagrama de interactiune limita N - M din fig. ~.l,pentru a preciza relatiile de calcul pentru cele doua domenii distincte de comportare lacompresiune excentrica, a. Domeniul compresiunii excentrice cu excentricitate mica (fig. 4.4, a). In acest caz schema de. calcul consta in a stabili 0 arie conventionala de . .eton comprimat A.e al carei centru de greutate corespunde cu punctul de aplicatie a fortei, suprafata pe care sint distribuite uniform eforturile unitare eu valoarea R; Verificarea se exprimi prin conditia: (4.11)

Pentru excentricitiHi foarte mari (la e oc >- 3h) se consid era ca ruperea ~~ • .' • r , I se produce practic la ~n.covOlerefara efort axial, astfel ca verificarea sectiunii se face pe baza relatiei (4.8). Pe~tru exce~tricit~ti ~nai reduse (eoe < 3,1r:) se considera ca efortul favorahil al forte I Iongitudinale de compresiune este cert Conditi d . fi .~ . ~Ia e. ven. I~a=e expnma f~ptu! ca sub momentul incovoietor produs de Iorta excentnca: efortul.r~ll1t~r m fibra exterioara intinsa pe sectiunea cu zona intinsa partial plastmcata nu depaseste Rt: . .
(4.14)

In. sectiunile care sint rosturi de turnare R, = 0 si momentul capabi l se sta_b~le~te cu relatia (4.13) corespunzatoare solicitarii de compresiune exc entnea cu excentricitate midi. 59

Explicitind expresia momentului capabil de fisurare definit de relatia (4.14) pentru cazul sectiunilor dreptunghiulare se obtine:
Mcap = Nr,

5.
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT. PRINCIPII DE ARMARE

+ cp,W,R .
t

h N-

bh + Cpl--3,5'
2

R,

(4.15}

care exprima relatia liniara intre N ~i M la ruperea elementelor comprimate cu excentricitate mare. Intersectia curbelor care reprezinta momentele capabile corespunzatoare celor doua domenii de comport are distincte la compresiune excentrica furnizeaza coordonatele punetului de balans, definit la pet. 4.1. Pentru cazul sectiunii dreptunghiulare aceasta revine la a interseeta para190la (4.13) cu dreapta '(4.15) obtinind N1J•c respectiv MB .
C

= 0,333

bhRc

(1 ± V 1NB c(2h _ .

5,25 cp1

~tc

(4.16).

5.1. CONSIDERATII INTRODUCTIVE

Aplicarea metodei starilor limit a la proieetarea sau la verificarea elementelor de beton armat implica executarea operatiilor indicate in schema din fig. 5.1. In capitolul de fata se fac comentarii privind bazele relatiilor de calcul si ale regulilor de alcatuire constructiva care sint prevazute in STAS 10 107/0-90 in legatura cu proiectarea sau verificarea elementelor de beton armat. Atunci cind elementele de beton armat reprezintisau fac parte dintr-un subansamblu structural expus deformatiilor plastice la actiuni seismice in tense, la proiectarca sau verificarea lor se au in vedere si prevederi speciale care vor fi comentate in capitolul 6. Principiile aplicarii metodei starilor limit a au fost prezentate si comentate in capitolul 1. In subcapitolul de fata se dau numai unele preci~ari suplimentare privind verificarile implicate de operatiile din fig. 5.1. 1. Calculul la starca li1nit,'i de rezistenIa a~a cum este prev.izut in STAS 10 107/0-90 se bazeaza pc conditio (1.1). unde S~ax reprezinta efortul maxim (solicitarea maxima) in sectiunea in care se poate produce cedarea elementului, iar Scap reprezint a vefortul capabil (solicitarea capabila) in acea sectiune. Smax se obtine in urma calculului static al-structurii considerind incarcarile cu .valorile de'2~icul in pozitiile cele mai dezavantajoase pe structura, Scap se obtine considerind distributia eforturilor unitare pe sectiune in stadiul ei de cedare ~i oalorile de calcul ale rezistentelor betonului si armaturii. Obiectul prevederilor 61

= 0,5

N bRc

BC •)

(4.17).

Dintre cele doua punete de intersectie punctul B(NB < N c) este evifient punctul de balans. Punctul C corespunde aproximativ nivelului de solicit are axiala, sub care (N < Ne) in sectiuni apar fisuriin zona intinsa (fig. 4.4, b). Domeniul definit de N o ~ N ~ N Beste denumit uneori in lucrarile de specialitate domeniul compresiunii excentrice cu excentricitate medic a ele'mentelor de beton simplu. In cazurile speciale, cind in domeniul excentricitatii medii elementele se gasesc sub actiuni corozive intense in mediu lichid (al carui efect negativ se amplifica prin patrunderea agentilor corozivi in fisura): pentru evitarea fisurilor, standardul 10 107/0-90 limiteaza in mod acoperitor momentul capabil la valoarea momentului de fisurare data de 4.15. Pentru 0 categorie larga de forme de sectiune, excentricitatile e.oc ale fortei longitudinale de compresiune corespunzatoarepunetelor B si C au aproximativ valorile: (4.18) ~i

--

Me Nc

____

.JI

...
...

~ 1.2 r,

(4.19)
___ _JI

en xc' notindu-se distanta de la centrul de greutate la fibra cea mai comprimata

Pe aceasta baza STAS 10 107/0-90 defineste domeniul compresiunii excentrice cu excentricitate medie prin intervalul de excentricitati 1,2r, ~
___

a sectiunii.

-JI

..

_ Fig. 5.1

60

privind caleulul la starea limita de rezistenta il constituie tocmai precizarea ipotezelor si relatiilor de caleul care permit determinarea valorii Soap. Aceste prevederi sint de regula valabile pentru elemente structurale liniare (de tip bara). STAS 10 107/0-90 admite folosirea lor si in cazul placilor plane cu incarcari normale pe planul median pre cum si -in eel al elementelor bidirectionale plane incovoiate in planullor (cum sint, de exemplu, peretii structurali ~i grinzile pereti). De asemenea, aceste relatii se pot utiliza ~i la elementele rnasive cu stare de solicit are plana. _ In cazul elernentelor de suprafata si tridimensionale supuse la solicitari complexe (placi curbe subtiri, ansambluri de diafragme considerate ca profile spatiale cu perete subtiri, fundatii masive de beton arrnat etc.), in Iipsa unor modele de caleul care sa reflecte ccmportarea lor reala sau atunci cind asemenea modele exist a ele implica un volum de caleule (folosind tehnici avansate de caleul automat) inacceptabil pentru proiectarea curenta, se admite ca starea de eforturi sa se determine prin procedee de caleul specifice comportarii elastice care furnizeaza valori de eforturi unit are. Pentru a pune in evidenta ~i in aceste cazuri comportarea de bet on armat, eforturile capabile stabilite cu ipotezele specifiee elementelor de beton annat se compara in eforturile sectionale obtinute prin integrarea eforturilor unitare pe sectiune. 2. Atunci cind starea de eforturi este compusa, de exemplu moment incovoietor cu forta axiala ~i/sau forta taietoare, relatia (1.1) se inlocuieste cu un grup de relatii, fiecare relatie corespunzind cite unui tip de efort (solicit are) din ccmbinatia respectiva, 3. La constructiile curente de beton armat nu apare perieolul pierderii stabilitatii formei inainte de atingerea starii limita de rezistenta. La elementele liniare de beton armat, de exemplu, aceasta situatie este asigurata in STAS 10 107-90, ca de altfel in toate prescriptiile de proiectare din lurne, prin limitarea superioara a flexibilit atii A = l,li, unde If este lungimea deflambaj a elementului, iar i este raza de giratie minima a sectiunii sale transversale.In cazurile speciale in care verificarea stabilitatii formei este necesara, de exemplu la placi curbe subtiri, aceasta se va face pe baza unor prescriptii specifice. , Influenta flexibilitatii asupra sigurantei elementelor comprim ate de beton armat se recomanda sa se ia in considerare prin evaluarea valorii Smax in relatia (1.1) pe baza unui caleul de ordinul II al structurii. In cazurile curente se admite folosirea unei metode simplificate care consta in majorarea prin c?eficienti aproximativi ai mcmentelor de ordinul 1 in relatia (5.1) - vezr paragraful 5.2.4. 4. Pierderea stabilitatii pozitiei elementelor de beton armat (prin rastur nare sau Iunecare) nu apare in ncdcurent in practica. In cazurile speciale in care verificarea stabilitatii pozitiei este necesara, de exempIu la elemente prefabricate, aceasta se va face pe baza unor prescriptii specifice. 5. 0 proiectare corecta a elementeIor de beton armat implica respectarea simultana atit a prevederilor de caleul cit si a prevederilor de alcatuire constructiva. Mai mult, unele verificari prin caleuI nu se pot face decit dupa detaIierea ccnstructiva a eIementului. In acest spirit alcatuirea constructiva a unui element de beton arm at se face in paralel (uneori precede verificarca ele.mentuIui lao anumita stare Iimita], astfel incit pozitia operatiilor de alcatune constructiva in schema din fig. 5.1, trebuie considerata doar simbolic. 6. Un element de beton arm at se iconsidera proieetat judicios atunci cind consumurile de materiale (cofraj, beton, aimatura) ~i de energie inglo-

bata sint dimensionate in domeniul economie pe baza starii limita de rezistmla sau, eventual, la elemente unde exist a riscul aparitiei fenomenului de oboseala, pe baza starii limita deoboseald. Starile limita ale exploatarii normale (starea limita de deschidere a fisurilor si starea limita de deformatii) nu trebuie sa conduca la cresterea consumurilor de materiaIe decit in cazuri foarte bine justificate.

5.2. CALCULUL LA STAREA LIMIT A DE REZISTENT A LA INCOVOIERE CV SAV FARA EFORT AXIAL 5.2.1. Introducere
. CalcuIul la starea limita de rezistenta la incovoiere cu sau fara forta. axial a urmareste asigurarea elementelor de beton armat fata de ruperea in sectiuni normaIe la axa acestora, ' Data suportuI vectorului moment incovoietor Jl coincide cu 0 axa principala a sectiunii sau daca punctul de aplicatie a fortei N, paralela cu axa elementului, se afla pe 0 axa principal a a sectiunii (fig. 5.2 a si b), atunci solicitarea este de incoooiere simpla (dreapta) si axa neutra este paralela cu dire ctia vectorului M. . . Cornbinatia de eforturi M si N asociate starii limita de rezistenta este ilustrata de curba limita de interactiune (denumita simpIifieat curba de interactiune) din fig. 5.3. Aceasta curba este simetrica sau nu in raport cu axa eforturilor axiale dupa cum sectiunea de beton armat este simetrica sau nu in raport cu axa principala fata de care se incovoaie elernentul (fig. 5.4). Daca vectorul moment incovoietor nu se suprapune pe 0 axa principa la a sectiunii sau daca punctul de aplicatie al fortei N nu este plasat in lungul unei axe principale (fig. 5.5, a si b), atunci elementuI este solicitat la incovoiere oblica si axa 'neutra nu este paralela cu directia vectorului M (0 # w). In acest caz combinatia de eforturi M (cu componentele Mx ~i My) si N, asociate starii limita de rezistenta, este ilustrata de -suprajala de interactiune din fig. 5.6. .
Cenlru/ de greulode

Ie 0/ sec/funf/ be/on

ZOfJ(/ COlTlprilTl(f/cj

a
Fig .. 'U

b
63

, celilrlr:i

CffP'!mil/IJe

CI/ibd rle inIUdc!i(/lJe

N"p L.---~--'-'-A
N.

o
"ill'. 5.5 InlilJfr.re' ceillt/U (i;lilllm)

b
(mcorcvlEe

Fi , 5,3. Curba de interactiune Iimi ta moment incovoietor-efor t. 2?d.aI.,McduI in car~ se a~ng' g iN (cazul solicitarii seismice) ~I b) cind, capaci it'il.t ea . de rezistenta: . a) cind L = constant'. ' , I) eo = constant (cazul solicitarii produse de incarcarile gravitationa e

c..(J.r~,1M i/J!eruc!ifllJl:
I'~rti ~x/8/i)

N-Nx &lmjJlri ('~' em; kird

t'
l

My

Fig,

5."! Curba de interactiune

limita

moment

incovoie tor-efor t axial perrtru AafA. S-a considerat fl.

sec tiune

drep-

,I

tunghiulara

de beton armat cu diverse rapoarte

0,008, Ra

300 MFa.

n, =
64

11,5 MPa

(a.

= fl. ::

~0,2 ) ~i :

0,05,

La 0 anumita armare longitudinala a scctiunf (tldinita JIlin pozitia ~1 diametrul barelor) corespunde 0 anumit5. 'curba sau suprafata de interartiune. La uerificarea u1ui S(cti~t1ti de beto« erma» dale sc stabileste dad punctul decoordonate N, M se ga.se~te in domeniul delimitat de curba de interactiuno ~; respectiv, daca punctul de coordonate N, M, (0) (san N, M., Mil) se gase~t(' lndomeniul delimitat de suprafata de interactiune, In practica poate aparea una din urrnatoarele dona situatii particularr(vezi, de exemplu, fig. 5.3 pentru cazulincovoierii simple): -- daca forta axiala N este constanta, atunci conditia de verificare se , poate scrie sub forma
r

(S.l.a)

"Sal!

. (5.1, b)
5C

~- daca excentricitatea scrie sub forma

Co

este constanta. IN

atunci conditia .de verificare

(5.2)

I ~ INeap I

Forrnele cchivalentc (5,1) ~i (5,2) se folcsesc, deci, in functie de tipul actiunii care produce moment incovoietor si efort axial. Situatia N = constant corespunde mai bine unci supraincarcari provocate de actiunea seismica. Situatia Co = constant corespunde rnai bine unei isupraincarcari gravitatio.nale.' In schemele logice din capitolul 7 se considera conditia de verificare pentru situatia N = constant. La dimensionarea unci scciiuni. de beton armat se stabileste armarea pentru care curba de interactiune contine punetul de coordonate N, M si respectiv, pentru care suprafata de interactiune contine punctul de coordonate N, .At, cu (sau N, u; M,). Rezulta, deci, ca problema de caleul la starea limita de .rezistenta in sectiunea normala implied de fapt determinarea unui punet pe curba sau pc suprafata de interactiune. . Exista dona modalitati de rezolvare a calculului la starea limita de rezistenp, in sectiune norrnala: -- cu ajutornl unei metode generate de calcul bazata pe exprimarea explicitii a conditiilor stat icc, geomctrice si fizice pentru sectiunea considerata : ~- cu ajntorul unei metode st'mpltjicate de calcul care implies introducerea unor aproximari in vederea simplificarii ca1culului si a rezolvarii problemei" numai eu ajutorul conditiilor de echilibru. In esenta, aeeste aproximari S(' refera 1a considerarea unei anumite configuratii date a distributiei eforturilor pc sectiune la starea Iimitii de rezistentii, functie de sensul si marimea fortei axiale si functie de forma sectiunii transversale. Astfel, pentru fiecare subdomeniu distinct de sclicitarea la forta axiala N (denumite simbolic: incovoiere, compresiune excentrica - cazul I, compresiune cxcentrica -cazul II, intindere excentrica cu exccntricitate mid si intindere excentrica cu excentricitate mare) :;;i pentru citeva forme curente de sectiuni transversale, curba de interactiune sc obtine numai pc baza conditiilor statice in sectiune. In felul acesta, 1a punctele de frontiera intre doua subdomenii adiacent e de solicitare la forFt axiala, curha de interactiune furnizata de metoda simplificata de calcul poatc prezenta discontinuitati (deexemplu 'de panta), pc cind curba de interactiune furnizata de metoda generala de caleul nu prezinta nici 0 discontinuitate pe tot dorneniul de forta axiala cuprins intre comprcsiune centrica si intindere ccntrica. Evident, pentru 0 sectiune transversala data, curbele de interactiunc Iurnizate de metodele gcnerale ~i simplificate nu coincid. Este important de mentionat, insa, ca ill cazurile pentru care sint prevazute relatii de calcul in metoda simplificata, diferentele care apar intre cele doua cnrbe de interac. tiune sint practic neglijabile. Metoda simplificata de calcul prevazuta in STAS 10 107/0-90 este similara. cu cea din editiile antcrioare ale acestei prescriptii.
~ ,66

Fig . .5.7

Metoda generali de calcul ~ns" ,t .. noastra in STAS 10 10-7/0-90 • Sa, cs \f~.:azutc: pentru l:lI1ma data in tar:;. (fig. 5.7): '. oe ccnsi era urmatoarelc rpoteze de calcul -_ sectiunea plana normals ,.. 1 Bernoulli); ,1 rarrune p ana ~l dupa ddofmare (ipotcza lui
,v v ,
v •

u.

c,

- anna n.ra nu. luneca inraport cu betonul : - eforturile umtare cr in betonul c . ..; :: _ baza deformafiil0.r - ern b1 omprtmat ~•• n a.matura rc:wha pe (vezi fig. 2.4 3>1); m cur e e caractenstice ale betoHlllui ~i armaturii
v v •v

Vt

ii

i.

sc n_eglijeaza rezivste.nta betonului Ia inflndere; - sectmnea nonnala arunce la star . ,. 't d . de eforturi ill si N . ;. Jo ._." ea lln~l a e rezlstcntii 51;)) cor;.hinatia . ) v pcn,ru care se adnge defcrmatia F . ',, '., mal com prim a tit a sectiunii (c: __, . ) • :: ,1 ~n:J . .l C;'Um J,' 1n: :.t ,',.;: sectiunii (e "'= E) r be -_ t;;bllm san t;;ua In armatur., C:d niai 1:-,({;]0;;1 r a '1 U C" prive 1" . t: acest ~ ~ . ·s,e va afIle .,. . "I 1-.'1 in capit 1 1 ? '. 3 \ '"bltm ~ au,t ea sc srabi esc ~',';;:i cum s-a 3'·C;~." , 1. S e~c ~ ~1 . Astfel cbHm seccnsidcr2 confo f'f s x : ,'H"~' 5C considern egaltt cu 5°;/0' ucntru verificai .. a l~ e ~ ,1;< ":') ~a~ \ a'O~l ea f;.'a" a. grun;':11 ue mcarcan e'f e l:,C~;U('. '1 , acpunea seismica si Cli 1 ;;0/ l' 1 1- It " V

~j

~f:U
d,

>i

,1"

,'.

1:.'

tn ;e:~at_ura ~u acestc
-~

.'

"

""

/0

CC

e a c cazun.
j'

I'·

t.,_

.. l",,"

,.

ipotcze Slut de faeut urma~0ar('le precizari:

a siarca I" -. llmla de rezisiellla ' ('''te, "
.·I·lL'.

t;fic"t·'u -<.

W1CSllC,t ipotezei lui Bernoulli ale i e: 't'ate ('xpenmeDt:lle; . ":", V' zUJ

t·
(intino'ere) 0
(compresiune)

a
Fig. 5.8

61

- considerarea luncczrii a.ruaturii in raport eu betonul nu modified practic valorile N si lvf asociate starii limita de rezistenta ci poate modifica numai capacitate" de deformare a sectiunii : - neglrjarea rezistentei betonului Ia intindere in calcululla starea limiUi de rezistenta nu modifidi practic rezultatele; - atit forma cit ~i valorile caracteristice ale legilor fizice pentru betonul comprimat si armatura sint date cu caracter de recomandare, Intr-adevar, STAS 10 107/0-90 permite folosirea si altor legi fizice sau altor valori limita [ultimo) ale deformatiilor betonului si armaturii atunci cind stare a ultima a sectiunii este asociata unor incursiuni mai ample ale sectiunii in domeniul inelastic cum se inttmpla la analiza raspunsului seismic neliniar . De altfel, este de subliniat ca rnodificarea valorilor ebU si ea. are efecte negtijabile asupra curbei sau suprafetei de interactiune N-M (eapaeitatea de rezistenta) dar poate avea efecte majore asupra capacitatii de deform arc a sectiunii. Aceast a capacitate de deformare intervine numai la stabilirca stadiului de cedarca sectiunii sau elcmentului, intr-o analiza a raspunsului inelastic al structurii care, asigurlnd evitarea colapsului, admite aparitia de degradari ale acesteia. Ia toate cazurile in care raspunsul nu se refera la actiunea seismica, se considera 0 valoare e." redusa la 1,5%, avind in vedere asigurarea impotriva unor degradari structurale sub incarcari de exploatare (de exernplu sageti :;;i/sau fisuri eu deschideri remanente exagerate). In raport cu metoda simplificata de calcul, metoda generala are urmatoarele avantaje : - nu are domeniul de aplicabilitate limitat la anumite forme de sectiuni de beton armat, 111. anumite domenii de variatie ale distributiei deformatiilor specifice e pc sectiane sau la un anumit eaz de incarcare (sim pHi sa u vblid.) ; - furnizeaza atit capacitatea de rezistenta cit ~i capacitatea de deformare a sectiunii : - se poate folosi si la determinarea starii de eforturi si deforrnatii unitare pe sectinnea normali solicitata de combinatii N, M inferioare celor a50ciate sU.rii Iimita de rezistenta. , Pe de aWi parte, ins a., este de observat ca metoda general a de calcul implica cunoasterea armaturii in sectiunea normala si deci nu poate fi folosita ca metoda de dimensionare decit daca se aplica iterativ, sau dad, pc baza ei, sc construiesc tabele de calcul pentru anumite tipuri de sectiuni. De cxemplu, tabelele 9, 10 ~i 11 fji 11 din Anexa sint construite en ajutorul rnetodei geaerale de calcul. Este important de subliniat ca aceasta metoda de calcul nu poate fi practic fqlosita decit cu ajutorul calculatorului - vezi de exerriplu [124; 125; 12']. In cele ce urmeaza se discuta metoda simplificata de cakul, la starea 1imita de rezistenta prevazuta de STAS 10 107/0-90. .

Fig. 5.9

Acest~ .distribut~i con~·en~!ol1aJede ef<:rt?ri pe se<:tiunc difera functie de pozjt~aaxel neutre a, ~e~tlUn~l la stare.a lIrr:~t~ d~ :-e:mtenta. Din acest punct de \ ed~re ~e pot ~~efl1ll mal rnulte slt':lalu Iirnita caracteristice privind distri butia deformatiilor pe sectiune (vezi fIg. 5.9 unde sint indicate si no tatiile. " .. 5!'tua!f'a U1~iM A corospunde situatiei in care armature .~a, ccauna: mtmsa de M, ~junge l~ deformatia specifier Iirnita admisa simultan ell C(darea betonului c0!llpnmat (ell """ t,.u si <=hG ~-= £.,,)J). In aC('Ztstnsituatie, inalumea zone] cornprimate esto 21:
(5.3)

f·

~-o~ta a,xJ~la », c<:respunzatoarf', situatiei Iirnita A poate fi compresiuae sau in functie de forma ~I armarea sectiunii, , . Situ,alia !£mit('i B corespunde_ ca7:u1ui in care arrnatura A.. ajuagc la hm;ta d(~_CUrhere(g.a ~ €aI.;', Rn/Ea) simultan ell cedarca betormlni comprimat sou). In 'lcea.~ta sltuaJle, corespunzatoars asa numitului punet de balans (de pc curba de interactiune), inaltimea zonei comprimate este
rntinderc

(:It. --

.5.2.2. Starea limita ie rezistenta la tneovoiere simpli en san farl forta axbla
a. Coasideratii introductife Metoda simplificata de ealeul se bazeaza pe adoptarea unor ipoteze privind distributia eforturilor pc sectiune astfel incit ecnditiile stat ice sa fie singure capabile sa permita rezolvarea problemei.

I
~

,
~._

1'c = a'

(5.5)

L-

1 Iucrare, compre~iunea III be ton ~i intinderea ill almil.t1.1ra ". cons'!:\ 't' • In ccle ce urmeaza sc note a. - . air . ( I I, PO'll rvc , IX' bae ..... distributiei £ pe s("ctiune-v::'i fi~~ 5~7:~ar ~~~e: ,,'(~dc" (care rez1.1~t:\ ~:!~"d(eC&rxeeezulltilfpe b a r distributiei , e ,mpu, 19, j. 1 "1"

In

7;,

de

i~o;;e\::'IM~~l1nate efortui admise ;~(:()~:llI~~n;h~:~~e i d:::~::r~

~tl

........................... .._- ..............

................... ~ ..............._.~~.-. --"

"-

6~

1. Dcc.i x > x,, tcduca sectiunii se datorcaza cedarii betonului Ia 'i:crnpresjune. La (Ccia1T3. scctiunii, arrnatura ha poate fi sau nu pc palierul de curgere dopa cum x este mai rnic san nu decit ?lb. Daca z > ho armtitura A" ~i deci toata sectiunea sint ccmprimate. 2.- Dad :1: < x,,, cedarea scctiunii se rlatoreazji cedarii arm aturii. Dac.i :l > :f" atunciarrnatura A; si 0 jJarte din sectiunea de beton sint comprimate, Dad x < xe, atunci arrniitura A~ ;;i deci toata sectiunea sint intinse. Este irnriortant de remarcat di nentru 0 anumitri sectiune de betcn annat, inaJti~ca ?t a zonei cornprimate Ia starea limita de rezistenta creste (.data cu forta axiala N ;;i cu diierenta intre Aa it A~. . Pe aceste considerente, In calculul la incoooiere cu foria axial i pot intcrvcni
urmatoarele situatii caracteristice (fig. 5.1O).

Din definir ea situatiilor

lirnita

A, H, ~i C rezulta

ur matoarele

I
"

(i)
(ii)

> it.

X. ~ X ;;S

z, .'
simpI1/£cate de calcul situatiile
excentricd

(iii) ~ Illesc;

< z;
preccdentc se dcnu-

In cadrul metodei

-Cazul
Cazul

I I de com-presiune cxce~trica
I de com presiune

in situatia (ii) eu forta axiala N ::::O. - !ntindere excentricd cu. excentricitate mart' situatia (ii) eu forta axiala IV de intindere. - Intindere excentricd c« excentricitate nf1·ca in situatia (iii). Se cbserva di in redactarea STAS 10107/0-90 cdc doua subdomenii ale compresiunii excentrice Slut denumite cazul I si cazul ] I abandonindu-se denumjr~le de eomp~esiune excentrica eu exeentricitate m'are si, _respectiv, compresiune excentrica cu excentricitate mica Iolosite in editiile precedente ale prescriptiilor. . Aceasta modificare este impusa de faptul ca. la cornpresiunea excentx:ica.a unei anumi!e sectiu~i de beton, pozitia l~unctul?i E, de balans (granita intre cele doua dcmenii) nu corespunde unei valori constante a excentricitatii eo = lvlcap/N asa cum se intimpla in cazul intinderii excentricc (fig. 5.ll). Intr-adcvar, de exernplu in cazul unci sectiuni simetric armate, punct~Il de balaI_ls. B corespunde unci valori constante, 1"1'.,a fortei axiale atunci dnd cantitatea de arrnatura pe sectiune se modifies. In felul acesta , pontru. 0 .anumitil excentricitate tee, stare a Iiruitji de rezistenta a sectiunii com.p~ate exce~tric poate corespuI_lde cazului I sau II dupa cum arrnarea sectiunii este mal slaba sau, respectiv, mai puternica. _. Incomoiere

de compresiune

in situatia in situatia

(i) (ii) eli forta axialii S

Ca:d II r/}

t
)',R.c+2A
..R,,' -~

N (C'",""reSi{/A~) ,. lwba rtf! Inttf71cPdll~ .,~nlftJ A" '"~I

c/)/"~ ci~ lilkrflp,il/t19

p~/?frfl A. '" Au!
> Ail

~-----------------------~ /'1G'~p
._-----mare

-{-I

C/J

ird'I7I..:'e/"e exce/J/ricr /3)u:enlncila/e fi,~/I;J

Fig.

5.11

In fig. 5.9 si 5.10 mai este marcata si situatia in care la fibra extrema intinsa de I· rnomentul .\1 'efortul unitar este nul (punetul D de pc Cegltu.(. u 3 -wlqf~ ' .•... . diagrama lim ita de inte'7 ,,~~ iefffl· ractiune). Pentru eforturi +-h It, axiale de eempresiune mai ; .0....It, mari decit eel corespunz~, tor situa tiei D, in moment ul ruper'ii sectiunii Eblim < T < Ebu' Din acest motiv in A metoda sirriplificatji de calcul se dau relatii aproximative diferite pentru stabilirea eforturilor unitare din arm~turi. in .sect!Ul;i coin primate excentric in conditiile cazului II, dupa .eum Sltu.atla hml~a oe solicitare corespunde pe curba de interactiune unui punct Sltu~~ mal su~ de punctul D sau mai jos de aeesta (vezi, de exemplu relatiile 5.1S ~l 5.19 sau 5.35 ~i 5.36). . III ee.zul tntinderii excentrice, pozitia punctului C (grauita in tre domeniile de solicitare la intindere ex centric a eu excentricitate mica si intinderea oxcentrica cu excentricitate mare) corespund unei valori constante a exccntricitatii eli (ig. 5.12). I, eee = ho - hI (5.6)

~.
c ~(

+:u.
f.5
X

/f{!

.,

-tQ

MX

r
'ir

--r

ell '" V,Q11Jx Rc

+-l

0."2 X

1--X~(U/X

{;;I;O~x

<-

L
b

....-L
Cb"'0,8! bx,*

Fig. 3.14

indiferent de marimile ariilor armaturilor A" si A~. b. Incorolere. Din punet de vedere praetic, situatia de solicit are .la IHCO: voiere se considera nu nurnai atunci cind forta Neste zero, ci ~l atune! cind valoare ci este foarte mica. In felul aeesta, pentru domeniul practic de incovoiere curba de interactiune are alura prezentata it;, fig. 5. ,10. La incovoiere intotdeauna l! > 0, pentru a avea 0 zona compnmata pc s~ctiune, ~i trebuie ca x ~ X. pentru a folosi ~ficient ,ar~1tu~a A... . In metoda. simplificata de calcul se considera distributia de efortun din fig. 5.13 astfcl: . _ pc l11altimea conventionala x a zonei comprimate, eforturile unit are in beton sint constante si egale eu Re; _ in armature lntinsa All, efortul CT este ega! eu R ..;
¥

- in armatura comprimata A~, efortul CT~ ~este mai mie sau egal (in v~loare absoluta) en R•• dupa cum inlHtimea x a zonei comprimate este mai mica sau, respectiv, egalli ~i mai mare decit 2a'. In legatud. en aceasta distributie de eforturi sint de facut citeva precizilri. 1. In .fig. .5.14 se !Uata dlstributia conventionala de eforturi in beton rep~ezlUU. 0 aproximare foarte bun a a distributiei de eforturi conform metod.el gene::ale de cal~ul, ~tu?ci cind zona compril;nata are forma dreptunghiulara, (m eazul obisnuitclnd E.e este egal eu &bU) introducind erori netn~mnate in eeea ee priveste pozitia rezultantei eforturilor de compresiune din b~ton .. Se observi, de asemenea, ca. in acest domeniu se poate admits a proxunat~a x::::: 0,8 ~ (5.7)

ca

t:

Daca. cedarea sectiunii este datorata

armatura A ..(~
.

atingerii

deformatiei

admisein sub 0,8 en

< ~~, ezi fig. 5.9), atunci raportul!_ v

~'

scade

atit rnai mult cu cit ~» este rnai mie, iar cantitatea de armaturl1 intinsa este mai mica (fig. 5.15). . In cazul sectiunilor in form I de T cu talpa in zona comprimata domeniul de procente de armare in care relatia 5.7 este apropiata de realitate este mai restrtns, reducladu-se odata eu cresterea raportulni . btl ~i reducerea b

II

a'

{_"=~\.-=-:-~:~L::'~;:_~_,
~

-.-

..-~-.-'

o
12

b
Fig. ~.13

h .~en.~ s~ctiuni1e drept:ung~i~are ~i sectiunlle in forma de T eu proP_Ort~~ lntilnite in mod obisnuit 1D constructiile de beton annat, metoda slll~:plificata oferi ~ precizie cu totul satisfacatoare pentru nevoile proieet~ .c~nte, valorile eforturilor capabile obtinute prin aplicarea acesteia , difennd eu eel mult etteva prooente de cele furnizate de metoda de calcul exact . .Atunci cix:d so ~~re~te s! se stabileasca capacitatea de deform are _ secponall (rotIr:a speGlfica ~~a), relatia 5.7 ofera 0 aproximatie sat isfacatoare numai p;ntru sectiunile de forma dreptunghiulara, In cazul alter forme. <!e sectl11ne ~t~:uea relatiei 5.7 nu ofera siguranta necesara, stabillreacaracteristicilor de deformare ale sectiunii fiind recoman.daoili metoda nguroasl.

raportalui

!!.z.

pe,.~

73

I'

i~
TMelrJ Tipal d. bot.,. Betoa Qbi~iluit 5.1. Valoril. ~ conform STAS 10107/0 89 Tipw de armaturll. OB 37 PC .52, PC 60, STNB Betoll cu agrefAto
u:;o~

I,

Clasa de betoa ... Be 35 0,60 0,5.5 0,.55

0,50

>

Be 35

0,.55 0,..'50

OB '37 PC 52, PC 60, STNB

~:te r
nde

. ., ortului tntre bllUtimile zonei comprimate ' 1111 FIg. ~. ~i~~:rl~~are:!'teDta pentru sectiuni dTeptunghiu)~e simplu de elemente incovoiate, sta.bilite conform me~o?el gener~Jt' (Jl) . simplificate (xl in functie de valoar~a .deformatiel .~o" ..d~JlSa. otel S-au considerat EbU = 3,.5% ~l diverse valoIl R.(9,5, 15 pen ru . ~i 19 MPa.) ~i R,. (210, 300 !;Ii 3.'50MFa).

2. Pe baza relatiei precedente, eo~ditia :l E;;; s, care .sigura rmaturii A«(a .. = R se mai poate sene sub forma
fJ)

curgerea
(5.S)

~= ho

X"

= 0,8-

"b = 0,8
Ito
~bU

~ :, .-==R=--,-E-' +•
e.. (5.10)
a

Tabelul5.1 este stabilita pe baza valorii rezistentei R,.. De fapt, pentru aceste armaturi, ell cit ~ este mai mic decit ~, cu atit efortul efectiv este in realitate rnai mare decit R,. sl deci momentul capabil real este maimare decit momentul capabil determirtat cu metoda simplificata de calcul folosind distributia conventionala din fig. 5.13. 5. Limita x = 2a' sub care se considera Itj~ < R,. este evident aproxiI mativa. In realitate aceasta Iimita trebuie sa depinda de raportul ~/x, care variaza ca in fig. 5.15, de Ek ~i de R,.. Analize numerice au aratat insa di .rezultatele calculului nu depind semnificativ de valoarea adopt at a pentru aceasta limita, careeste foarte comoda pentru calculele practice. Atunci clnd I(J~I < R.., momentul capabil al sectiunii se calculeaza dintr-o ecuatie de moment in raport cu axa armaturii A~ in care aportul zoneicomprimate de beton lie neglijeaza pe baza faptului ca este foarte mic ~i eil neglijarea lui are un efect acoperitor. 4. Este de retinut d1 in cazul unor sectiuni incovoioate cu procente reduse ale artnaturii A,. din zona Intinsa, a~a cum se intilnesc uneori la placite planselor cladirilor civile, sectiuni dimensionate prin metoda aproximat tiva, deformatia specifica a armaturii intinse (care nu se determina explicie in aceasta metoda) poate depii~i limita admisa de 1,5%. Se considera ca se pot accepta asemenea situatii, avind in vedere faptul ca la aceste elemente sint posibile importante redistributii ale eforturilor, prin deformatii plastiee ~i ca efect al curgerii lente a betonului, iar pe de alta. parte numarul mare de bare eu care se armeaza placile face aceste clemente mai putin sensibilela efectul coroziunii, In tabelul 5.2 se dau relatiile de calcul la starea limita de rezistenta a sectiunilor dreptunghiulare tncovoiate sau cu talpa in zona comprimata, In toate situatiile, calculul se reduce la cazul sectiunii dreptunghiulare simplu armate. Pentru acest caz, in Anexa in tabelul 7 se dau valorile ~, m ~ y in functie de procentul de armare.
(J,.

In tabelul 5 1 se dau valorile ~b prevazute in STAS 10 107/0-90. Valo~ rile sint rotunjite si iau in considerare faptul c~ tbu scade fata de 5,5[0fl atunrs cind rezistenta betonului creste sau atunci cind beton~l ae agrega : u~o~re. Distributia de eforturi din fig. 5.13 si ealcul.:valOTli ~ se ~a!~:t~:iil~f~ teza existentei palierului de curgere al armaturu A,.. n caz al ~. din sirma trasa STNB, care nu are palier distinct de curgere. v oarea ~

po::::
~

100--, bha

A.

(5.11)

I
o

, .J,

d•

de clasa de beton (Be 10 ... Be 30) ~i tipul de arma.tura (OB 37, PC 52 ~i PC 60), unde ~ C60t. definit in relatia (5.9) ; (5.12)

..

jar

'3 'a
(J (J

'<:

e os

~
11

~ .._., ~
."

-..
1

>\1

f'I

'<IN

'<:

"
e

-e

I
I I

C)

::>

>«l

": ,

.. ...
I

~"

;;

+
~

.~ ."
oS ...
fl::

...

.., "

"
R

::1
~
.

·s
l-

J: .,
e

"" ~ ~

" r:t< ..,

..,

.8
"'s "
'tI

... ..
II

~ ~ ~

..

..

.. ">:
II
......

"" e::; " e

"

I
I

'" :a
p

...

+ .. -~
">:

..

(5.13)

I
I

!;>,

"" ~
'z,
:J

.... ;r "" ... iI

OJI p

2ii

..

I>.

..,

~
...0

c; ...

-N

...... 1

...,
~

" ..
~
"':

.. ...,

Din echilibrul

axial se observa

ca
-

r .A~ c, = Q: = -_,-- R.. Ua R.

00

+ ..-

nnde
I·

.., "
.c-

'" I

IN

IX este coeficientul fizic de armare. Pe baza relatiilor (5.11) ~i (5.14) se poate scrie relatia . r

~ .!:!"

P""':>

"
'" ;;,
II oPj

~'" ~

:s'

'"

" ~

P
I ,

=;-

100

R. R ..

(5.14 a)

... "

.!

'iI
~ ~

.. ., ...,
To;
01

.. .. "
..
u

c.;

'" ""

~~
r",:,

"

~~ru_ca.,"i!-r:m~_t,t!!:i1.J!rti~:"~,,.s.a":alliIiga;I~fYrgere"(sa'~:-p1!1~C~r'-'
/. '1nainte de ~!larea seciliynii de beton. ~ea utila Ito a s'ee~funii dreptunghiulare, stabili eu relatia
ho(mm)

~!~_c:~_.~~L~ ..£.r.~~de~!~.se .... ~!!~!_QQuc~y_~_Q<U:.et1.L~._ _2in t~~~lu.!_ ! .. ..~ 5.1., se o5tme valo9I~lliruoma~rocentulul de armare, PmsJ.:r:rebUle ca ._ \
simplu armate ' "', se poate -. (5.15)
,e

B ~ :::: ~
(J

1
~

1/

"
...

..,

\7

.., ..

-; --;;

..

VI
'",

.!

5
t
o

:a --

..
.!-

~ n

.~
~ ~
'I

... ~" ~
I
o-t:>

.. e::;

1 I
I
I

" 3-

.~
J

..

..
n
::l
t)

...
VI

..
::l
'J< ".

=r

V ~-

"

11 ';3
'U

" ~J

;..1
.§ .,
:::I

;,~

..

If
~ ~ 'l
oQ

'0
<II '.&;l.. p

~rR 1J_
~ ~ ~

1 I ,
I

I
/

un de M ~i b se exprima in Nmm si, respectiv, in mm iar valoarea r este data in tabelul 8 din Anexa functie de procentul de armare p din, relatia (5.11) ~i de tipurile de beton si armatura folosite . Pentru sectiuni eu zone comprimate de alta forma decit dreptunghiulara sau in T, distributia conventionala de eforturi din fi&. 5.13-, poate introduce aproximari prea mario Pentru sectiuni de forma circulara sau inelara calculul practic se poate face cu ajutorul coeficientilor din tabele 10, si respectiv 11 . din Anexa B pe baza metodei generale de caleul (vezi § 5.2.2./). c.Compresiune excentrica - cazul I - ~i Intindere excentrica eu excentricitate mare. In domeniul compresiunii excentrice - cazul I - si intinderii excentrice cu excentricitate mare (fig. 5.11), inaltimea zonei comprimate a sectiunii satisface conditiile z, ~ !t ;;. ftc. Pe aceasta baza, metoda simplificata de calcul presupune aceeasi distributie de eforturi pe sectiune la starea limita de rezistenta ca si in cazul incovoierii (fig. 5.14). Pentru calculul sectiunilor dreptunghiulare prin metoda simplificata situatiile Iimita B ~i C din fig. 5.11 pot fi determinate dupa cum urmeaza. SittUl/ia Umita B (pZJnctul de balans ) este definita prin valoarea fortei axiale. N. = bXbRo daca zona comprimata N. = ('~ b) h]jRc __;.. (Aa - A~) R,. si, respectiv, (A. - A~) R",
(5.17) (5.16)

- 'tJ

I<S

~•

."

J_J_.
~~-e,

~~

\ I

'r) h

':.S ...

" ':!

'" 0

....

1]':L _
tJ__ f
'" ""

'"

<;

'" _.l.

.. "4
.

t-o-~

este dreptunghiulara

+ bXbRc

------.----

.e
-d
III

i!

0.'

].Ii
Jl""
u:E

Ill'" • !ii

daca exista talpa in zona comprimata, Din relatiile precedente rezulta cd. folia axiala N. nu depinde de cantitatea de armatura, daci sectiunea este armata simetrie .(A. = A~). De agemenea, rezulta c~ Nb creste daca A~ creste in raport ell A" ~i/sau daca talpa sectiunii creste,

77

Situa#a limita C corespunde cazului in care intensitatea fortei axiale de intindere este egala eu AeRo; (fig. 5.12). Pentru cazul eurent al sectiunii simetric.armate rezulta eli pozitia Iimitelor B ~i C se modifica odata eu cresterea armaturii ca In fig. 5.11. In tabelele 5.3 ~i 5.4 se dau relatiile de calculla starea limit a de rezistenta la compresiune excentrica - cazul I - respectiv, Ia intindere eu excentricitate mare pentru sectiuni dreptunghiulare sau eu talpa in zona comprimata. In tabelele 5.3 si 5.4, hl reprezinta distanta de la fibra cea mai comprimata a sectiunii la axa considerata la evaluarea solicitarilor N ~i 1.1. Aceasta axa poate sau nu sa coincida eu axa centrclor de greutate ale sectiunilor, Pentru elementele eomprimate ex centric conditia de siguranta a sectiunii la starea Iimita de rezistenta presupune ea valoarea momentului capabil determinat eu relatiile din tabelul 5.3 sa fie mai mare, eel putin egala eu momentul sectional (stabilit prin echilibrul pe pozitia deformata a structurii, deci momentul de ordinul II, vezi § 5.2.4), plus momentul datorat excentricitatii accidentale, necontrolabila prin calcul, care, in conditiile standardului STAS 10 107/0-90, se denumeste excentricitate adi/ionala ec si se ia egala eu cea mai maredintre valorile 20 mm si h/so• Rezulta astfel di la dimensionarea sau verficaroa elementelor comprimate excentric momentul sectional nu trebuie eomparat eu intrega valoare a momentului capabil stabilita eu expresiile din tabelul 5.3, ci eu fractiunea disponibil a (efectiva) a momentului capabil (fig. 5.10):
Mcap,dj,P

-;;

'i5 ..,
<.l

-. . +
~
II

..oe

II

<.l II ..0: II

:l

::; :3
f.l

~ ~ ~

e
d

3-

II

I
~

.;..-

.., '"
Z

..

"5
0 H

.. "iN
I
..0:

~ -~

II

><'II

2'
~'" ~

~II ~

-a :a t>O
t.
f,)

:a

I:l p

Is
..eM

'0
I::

.. ~

..0

..

.. ..
:::

..,

""

...

'" ::c ~"

..oe

..

-..

"'" IIN
..::

.,
;:I

.~ ~
.!!

..
II

...

... ..

:p.

'" 0
~.

.. ..,
U

~"

... I 41 + 3I

I .:0 ~

...:!..,... ~

::c

'"

-..
Q;

. -.
~

..... ..
+
I

.."M

" .. ~
II

-..
..... .. ~
.0

"'IN

..e

co

"'"

:a
d
U

}"lcap

Ne;

{5.17}

In cazul elementelor intense exeentric efectul de ordinul doi este de reguHi neglijat, avind un caracter acoperitor, iar e(J se considera zero. Este evident di relatiile de ealeul 1a incovoiere din tabelul 5.2 se obtin din cele din tabelele5.3 san 5.4 dad se ia N = O. De asemenea, relatiile de calculla compresiune excentrica eazul I - si intindere eu excentricitare mare slnt identice daca fortei axiale i se asociaza un semn corespunzator. d. Comprcsiune excentrica -. cazul II. In domcniul compresiunii excentrice - eazul Il=-inaltimea zcnei comprimate reale, if, este mai mare decit x" din fig. 5.9 si deci sectiunea cedeaza prin ruperea betonului cornprimat fara ca armatura Aa sa ajunga la curgere (O'a < RIJ). Distributia de dcformatii pe sectiune arata di in figura 5.16. Se constata urmatoarele: - in domeniul Xb ~ x ~ k, deformatia Iimita a betonului comprimat ~&Htn = Cbs l?i deci x ::.::: x (vezi fig. 5.14); 0.8 - In domeniul x> h, se poate considera d. deformatia Iimita a betonului comprimat variaza ea in fig. 5.8; 1cgca de varia tie Iiniara avalorii €bUm in acest domeniu are drept consecinta faptul di la distanta extrema a sectiunii ce tinde
=

~ .... ."' ~
"CI

~ ..:
'0
'M

\I VI

.. '"
'"

~ ~ ~

Q:;

V
-a

-.
Q:;

..

Z
..
Q:;

~
I

~
I

+ e

f,)

..
cO

'~

-,., -.s c- ·1

II

.
J~l
....

.s -" N
Y

Q'

3Z

" ..,

~~
..oe VI

;:l

-a

...

--

~ 0

..

..

3A\
Q:;

..

~
A\
-"! ;:l

---

..

... ..,
~
I

... ..0:

..

..

...

VI Y

... ..

'" ......
~
I ~ "-,

~ ~

..

""~
~.

'"

~~

01 U

e
'" ~
,~

,~

-e "

-.,
t:
0

... p

?~ I.~.
.',

1-'" . '"
"<:

,<to

I-..?
~~

i~
Ii.$'

~-~ i

~ .. , i "'" ,

..

-a.
.§
':3..
<"i

:::1

:J;:.

oS

..

:5 .;$
~

.0

::l

€h

de la fibra
£

in domeniul Xb < x < ko' efortul O'a in armatura A" scade de la valoarea R" (eurgere din intindere) la zero; in domeniul ho < x < ittfinit, efortuI (J(J annatura A. variaza de la in zero la valoarea - Ra (curgerea din compresiune) - lIt armatura A~ efortul 0'" = -R(J (curgerea din compresiune) pe baza faptului di intotdeauna la armaturile folosite in beton annat este respectata conditia R.. < £bOEIJ; 71.1

ct.

sa fie intinsa

de momentul

incovoictor

C~..

£&0

===

C1 J:t:

",.

"i

....
,

"0$

-·M

.-

S
• ..,.
-<:
0<:;:

.~ °4
...,
(j

-j ~

.1:

..

.~
:J;:.

A.

.... ., .,
cO

~~
'&3 ] :c,>1

!-<;a
•
_.of ~

P oS ., >l .... ..,

III

"~~

tL

~. '~i"\'

_')\

~ ~

§t>O

Yl
II IIdI

::I

5:= .E. s :t .,
rj5":<f
U'';; ~

cf

,.

:.:1:1_1.

-~ ...._.~- .. -.. ....

"

_.·'--__

·a.~_._..

~"--

..._--

_.

7~

-".-.~

:;r
I

VI
~ V

...

-;;
A:;

..t::

..

fI

:i_

Cimf1reli~l1~

eMlricd ,
Fig.

s.is

~--------------

Pe .• aza acestor observatii, distribujia conventionala de eforturi la itarea. limiti de rezistenta in domeniul compresiunii excentrice - eazul II -_ aratl ce. in fig. 5.17. Este important de remareat di relatia .~ = 0,8 ~ ~i deci limita x = 0,8 Ito In fig. 5.17 b este asociata cu valorile t:., = 2% ~i t:h = 3,5~iO ~i CU, forma dreptunghiulara a sectiunii pentru alte tipnri de sectinne acestea reprezentind valori aproximative, gradul de aproximare depinzind. a~a cum s-a mai ararat, de forma lor.

......

.. 1:.
;t

I
I

I'
a
h'
I,f

I[[
_

AqR;-f ~C
x.«4~ __j_

.I-------...:...._-----;----_.:,.---~·--··---·--

80

si ecuatia de cchilibru axial devine 0 ecuatie liniara in raport eu ~. Relatiile (5'.18) ~i (5.22) eondue la rezultate apropiate. Atunci cind ~ = 0,6, relatiile (5.1.2) ~i (5.19) devin identice si reprezinta 0 1inie dreapta in fig. 5.22 pe tot intervalul c_", < ~ < 1, deci pe tot domeniul eompresiunii exeentricc -_. eazul II. Pentru ~ 1= 0,6, ecuatia acestei linii drepte este data de
(5.23)

Relatia precedenta este cea mai simpla din punet de vedere al calculului practic si conduce la rezultate suficient de corccte .. .Explicitind valoarea lui R" din expresia (5.10) si introducind-o in relatiil(5~18) si (5.22), punind EI>tI = 3,5%0 ~i E; = 2,1' 105l\1Pa, se obtin expresii ale efcrtului din armatura Aa care nu mai depind de marca otclului:
O',,(ln M:Pa) = 735 0,8 -.:;
~b

~ N,.

(5.180<)

-Fig .. 5.18

Coml'ltsiun6
uClA/riC;
-t:QIrII ./-

~I
0'"

' l\"P)· (In ru a

= 735 0,8 - 1; ~ R a I
~

(5.22,,,:

. ;nCSll1ne .

Pentru determinarea neeunoscutei suplimentarc (1,. care apare .~a comcazul II - in STAS 10 107/0-89 se dau relatiile excen tries ~ 0,8 - ~ r 08 (5.18) a" = --'-. Ra, dad <.,:,;; , ~ 0,8 - ~b
d • ,

a.

0= - RIJ(5~ - '1), dad ~ > 0,8

(5.19

Lirnitarea O'~ < R" este impusa de faptul d ~b in tabelul 5. I reprezintn o aproximare a valorii rczultate din ecuatia (5.10) scm (5.21). In t abclul 5.5 se dau relatiile de calcul Ia starea limita de rezistcnta Is ccrnpresiune excentrica - cazul II. Pentru efortul u" se indica relatia (5.23i dar, bineintcles, dl se pcate folosi oricare alta din relatiile -prezentate rnai inainte. Cu Abc s-a notat aria zonei de betcn comprimat si cu S~. s-a notat mornentul static al supraf'ctei A&c in raport eu armatura Aa. . Pentru verificarea la starea limita de rezistenta a unei sectiuni compnmate sc poatc folosi si relatia M
cap -

I{pjaila (5.19) rezulta pe baza ipotezei variatiei liniare a lui 0" in intervalul 0 8 ~ ~ ..; 1 (fig. 5.18).. it . ,- Relatia (5.18) rezlllta.pe baza legii fizice 0.. = t."E", [n care, potnvl Iparczei sectiunilor plane (fig. 5.19): 0,8 (5.20)

-M

b ~r

Noc-N

z v uc -

1\ Ii

'T

(5.24}

r.

unde (vcz.i fig. 5.20) .Mb ii Nb sint valorile N si M care corespund situatie de balans rind x = XI> (vezi tabelul 5.3); Neste Iorta axiala pentru care St· determina ]tJ"IP; N eo forta axiala capabila Ia compresiune centrica, adica
(5.25:

:;'1

pc haza rclatiei (5.10) care se mai poate scrie E a e:bu -- - ~I> r R..
0,8 '->11

(-'.21)

Se observa ca relatia (5.18) face ca ecuatia de echilibru axial la compresiune excentrica - cazul II - sa reprezinte o ecuatie de gradul doi in ~., Daca se face ipoteza ca. a" variaza ltniar ~i in intervalul .~~ < ~ < 0.8 (fig. 5.18) atunci rezulta
(1,.

...,

Fig. 5.19

0,8- ~ R. 0,8 - ~

iar A" este aria sectiunii de beton. / Efortul capabil la ccmpresiune centrica fumizat de expresia (5'.25) trcbuie interpretat numai ca 0 valoare de referinta, asociata unci situatii ideate de solicitare, in realitate neavind corespondent fizic, ea urrnare a prezentei. practic in tcate cazurile, a unor excentricitati accidentale, cuantificate con form prevederilor standardului prin excentricitatea aditionala c,. (v ezi para. graful 5.2.2. c). Relatia (5.24) presupune, pe de 0 parte, variatia liniara a curbei de interactiune in domeniul ccmpresiunii excentrice - cazul II -, ipoteza suficient de precis a pcntru calculele practice, iar, pe de alta parte, Meap = 0 Ia N = N ~C. Aceasta ultima ipoteza este strict adevarata numai daca forta A 83

(5.22)

....

P :.> ~ o ~
." '.;:l. ..!S

..
'"<:

.. ""="""' ~ .. I ~ .. .. Q::
I:l

os

~ ~ .c
Z

"'" + ._... N
Q::

..::

co

..
..

II

- .. .. -. ..
+
I
--;:.
..0: ~IN

" ~
I

e e

--=I
-"t

" r.::
l:!

"'"

Z "'" r.::

-e

.<:>

.. ..

... ~
c.;

..

~ ~~~ ~ .>t

....... ..
Il::
til

'"

::e

'"

" +

r.:: ~ "~ "" '"<:

<'1

+ .,
Ii

"'"

+ ..
U

..

..,,I

:i.

:.-.

'\:l

....~ ~
'CI1ZI/1 II

...

-------------.----------~ "'" VI
V

--'"_._._,_.

__

....

..
CtRlll
I
...

il
':E

1-- -------------------,----------_. __ ...__ .-

-._

Fig_ 5.20

actioaeaza in centrul de greutate al sectiunii ideale, situatie care se intilneste de exemplu cind sectiunea, inclusiv armarea ucesteia prezinta simetrie fat;, de axa pe care se proiecteaza vectorul moment. . Este interesant de rernarcat ca relatia (5.24) este echivalenta cu ipoteza ci mcmentul static Sb. alzonei de beton comprimat in raport eu armatura A" este constant pentru toate distributiile de efort din doraeniul compresiunii excentrice - cazul II - (fig. 5.17). Dupa cum se stie aceasta ipoteza a fost fclcsita in editii antericare ale prescriptiilor de proiectare din tara noastra. c. intindere excentrlca eu exeentrieitate mica. In domeniul intinderii _~cmtrice en excentricitate mica (vezi fig. 5.10), intreaga sectiune este SUpUS{l la iniindere. Betcnul fiind ccnsiderat fisurat pe toata inaltimea sectiunii, rezistenta secjionala este asigurata in totalitate prin armaturi, In cazul in care efortul sectional de intindere este aplicat in centrul de greutate al arrnaturilor Aa ~i A~ (acest caz apare eel rnai frecvent la sectiunile sirnetricc, arrnate simetric), curba limita de interactiune se prezinta cain fig. 5.21, a, starea limit a de rezistenta fiind ascciata eu atingerea valorii R. [initierea curgerii) in arrnatura A .., In care momentul incovoietor induce intindere. Daca efortul sectional de intindere nu se aplica iu centrul de greutate al armiturilor A~ si A~ atunci curba de interactiune se prezinta ca in fig. 5.21 ~, dad A.(lIll - a) > A~ (II. - a') sau ca in fig. 5.21 c dad Aa(h2 - fl) < A~ (hi - .'). Cu hI ~i k2 s-au notat distantele de la suportul fortei de intindere I a fibrele extreme ale sectiunii de beton. Functia de valorile relative ale efortului de intindere si monientului inc()voietor (fig. 5.21, d) starea Iimita de rezistenta este asociata en curgerea fie a armaturii A" fie a armaturii A~. Pentru cazul din fjg. 5.21, b, portiunea rectilinie CD a curbei de interactiune corespunzind curgerii armaturii A" are ecuatia : -Ml~' = .-t.R.h. - N(h1It')

(5.26)

~ ~

Vi

~t:J1
-c, ! <l

\"to.

',<$I

I~~ ~
VI

c2'

'~

'";..~J

.,. -I f""\ I~'

~
-<..

II

t~

~~ ~..:.

~t t
.

+
• ?l:

II

I.

I~

rectilinie DE, corespunzind curgerii armaturii A~ are ecuatia Mzco'P = -A~RQhQ N(h2 - a) (5.27) Punctul de la intersectia celor doua drepte, reprezentind cele doua demenii distincte de comportare, are eoordonatele NOT = (A. + A~)R" si M "'" A.(h51 - a) R,. - A,,(hJ - a')Ru. Rezulta ca daca diagram a de interactiune are configuratia din fig. 5.2 J f'. h. pentru v al on . a 1e f ortei . d e intin dere mal . man . d eci't:\T' = A 'R H C()Il.h2 - a ditia de rezistenta presupune ca momentul l'rl aplicat sectiunii satisfac« relatia .lvI2Cap ~ Ai ~ M1WP (5.28) Daca N < N, = A.R" neeesitatea verificarii eu relatia (5.28) se extind« ~ pe 0 anumita zona a domeniului intinderii exeentriee cu excentricitatmare. Daca, de exemplu, hI = 0,5 h ~i a' = a, atunci aceasta situatie intervine daca. A~ < 0,5 Aa. Relatiile de calcul la starea limita de rezistenta la intindere excentrica cu excentricitate midi sint grupate in tabelul 5.6. Ele nu depind, evident de ferma sectiunii de beton, iar portiunea

II

II'

T4b¢fltl

5.6. Rela~le simplificate decalcul tric4 cu excentridtate mlc..\ de efortur i

la stares limUd de re:dstenr-t la Intlndere excen-

Distr ibutiu

Condrtii de apllcabilitate

Relatii de calcul

M2

fap

==- M ... M1,"''P

unde: M)
.lIp

= AaR.-.
"'" N(h. -

- N(ht - a')
a) -

M2 'call

A~R,.,."

f. Tabele de calcul la incevoiere simpla eu forta axiala, Pentru calculul practic la incovoicre simpla cu fort a axiala, in Anexa (tabelele 9. A ... D, 10 A ... C ~i 11) ~:(;' an sub forma numerica curbele de interactiune J N-M .. J. pentru citeva tipuri de sectiuni des intilnite in practica: sectiuni dreptunghiulare sirnetric armate, sectiuni circulare ~i sectiuni inelare. Valorile din tabele sint determinate ell ajutorul metodei generale de calcul. _ Pentru sec/1'!inite dreptunghiulare, tabelele contin valorile adimensionale

....
In functie de pararnetrii

111.,.p

Mwp
N

bhiR.

(5.29)

adimensionali
11=---

Gl

~.;X::--

A. --=-_._R. A; R. bh . R. bh R.

u«.

(5.30)

81

I'

2r

a
Fig. ~.22

b
tabelele
tn .
C",W

Pentru secj£U#1'le circulsre, fig, ~.22 if)

centin valorile

adiraensioaale

(vez i (.5.31 )

M.._ =,---27t tsR.

in Iunctie de parametrii

adimensionali
1'1

N =--_._-

nr!R"

nr2RC

(".32 )

,?i a/h, wide A"T este armatura totala pe sectiune, presupusa, distriltuila pe ncrimetrul de raza r - (I. .. Pentru sectittftile in.el4I't, tabelele contin valorile adimeasi •• ale [vezi fig. 5.22, b), M ... , (,.33)
.,,114P ----

presiune excentrica cu cxcentricitate medic (vezi cap. ~). standardul prevede conditii mai acoperitoare decit cele asociate metodei generale de calcul aplicate sectiunilor de beton simplu. Relatia intre momentul incovoietor capabil, M",,~ ~i momentul incovoietor pe sectiune, M. este data de relatia (5.17). Tabelele se pot folosi atit la 7)erijicare, elnd se cunosc tJ ~i at ~i se determina tncoP' cit si la dimensio1'f,are. cind se cunosc e ~i '" ~ se determina 0:. Pentru cazul sectiunilor dreptunghiularc simetric armate, metoda simplificata de calcul prezentata in acest capitol conduce Ia rezultate practice ('gale cu cele din tabelele 9A, 9B. 9C ~i 9D din Anexa, In acest capitol nu a fost discutata aplicarea metodei simplificate de calcul la sectiuni circulare !7iinelare, a~a cum s-a procedat in editiile anterioare ale indrumatorului intrucit tabelele lOA, lOB si lOC si, respectiv, 11 din anexa acopera toate situatiile care pot aparea in practica pentru aceste tipuri de scctiuni, clirninindu-se astfel necesitatea folosirii metodei simplificate de calcul, Este de mentionat de asemenea, di tabelele din. Anexa au fost stabilite considerind valoarea eh = 3,50/00 atit pentru sectiunea dreptunghiulara cit ~i pentru sectiunea circulara. Pentru sectiunea inelara, Insa, s-a .considerat cea mai dezavantajoasa dintre situatiile in care €toe = 3,5%0 la fibra extrema a sectiunii si e.. = 20/00 la fibra extrema a cercului median (de diametru dm). Ultima dintre aceste doua situatii a fost hotaritoare in toate cazurile in care inaltimea x a zonci comprimate este mai mare decit 1,17 ori grosimea 3 a pcretelui. Intr-un asemenea caz, la 0 sectiune inelara de' diametru relativ mare in raport cu grosimea peretelui cum este de exemplu sectiunea transver~aIa a unui castel de apa sau a unui cos de fum deformarea laterala a zonei comprimate nu poate fi impiedicata de zona intinsa si este normal deci ca f.bu ~ €~6' In cazul. unci sectiuni inelare de diametru mic, cum ar fi de exemplu la un stilp centrifugat, ipoteza suplimentara eh! = 20/00 conduce la rezultate acoperitoare cu pin a la 10%. Asemenea sectiuni se intilnesc totusi rar in practica curenta. .

5.2.3. Efectnl armaturii intermediare

Relatiile .de calcul prezentate in § 5.2.2 neglijeaza efectul eventualelor armaturi dispuse intermediar intre armaturile A. si A~de la capetele sectiunii (armaturile Aa, din fig. 5.7). Evident, armaturile intermediare sporesc capacitatea portanta a sectiunii de beton !7i in unele cazuri acest spor poate fi semnificativ (vezi fig. 5.23). metoda simplificata de evaluare a efectului armaturilor intermediare 'este prevazuta, pentru prima data in tara noastra, in STAS 10107/0-90. Astfel, pentru efortul intr-o armatura intermediara a unei sectiuni de forma dreptunghiulara se consider a relatiile

td!.~Rc N

in functie:de

parametrii

adimensionali

K---at-

7td,.liR.

.A"'l'R,. 7tdtnliR.

unde .Ar este armatura totala pe sectiune, presupusa distribuita po peri • etrul de dia~etru d•. Tabelele pentru sectiuni inelare sint v~abile pentru a/4;,. = 0,025 ... 0,2, domenin ift care acest parametru au InfiueBteazl s"!1tnl relatia 1n.. , - H. . .. . Armatura .A.'l' poate fi considerata distribuita pe eonturul ciHularatit la sectiunile circulare cit ~i 18.sectiunile inelare daea numarul bareler pe MCtiune este mai mare sau egal en 6. . .. . Toate tabelele con tin ~i cazul 0: • 0. care corespu!lde secP~~l1 dra b.tOB simplu. 50 'reaminteste ca pentru sectiunile de betoa simpln solieitate la comS8

-=--

Ga,

0,8 X, -

R.

~ 0,8 - ~.

(5.35)

dnd ~ ~ 0,8 si
G..,
-1)-:111

!;"

.....

.0,8 - 1;.

[2, 15~ - 2,72

+ .5 'X,( 1 -

~)]

(5.36)

89

'....

I.

j'_. ~.

/~.

1.1

Q"J-

+-r.;::;::;::;:J- - p

p.o."

&

0.828 r.
%

p-Il" %
P -fU21'/.

JI~
'~ -L__
O'al

Aof ]-.

-~

_"u~~~

tl

LJ~_~ _
l;ig. 5.2i =

t'OIJSI(/erorro mtl!rmt(/;ure

rort!

("exact.
opru,"mollY "

Evident, relatia (5.35) se reduce la relatia (5.18) at unci cind X, = 1, deci cind armaturile ,/1". ;;i A .. coincid. Similar relatiei (5.18 a) se poate SCIIC 735 0,8 X, ~ ~ (5.35 u.)

ormolu"l.

-'-

._--_.1

fI

OJ

Fig. 2.53. Sporul de capacitate porta.nt1l.datorat e.rmli.turilor intermediare III sectiuni l'ompn· mate esceatric. Diferentele Intre rezultatele obtinute prin aplicarea metodei generate ~i a me; t«iei aproximr.tive de calcul, Daie de calcul: R.
=

12 MPa, R .. = 290 MPa, ~

_ ho

0,05.

rezulta in MPa. Relatia (5.36) rCZ'Jlt5. pe baza distributiei deiormatiilor pc sectiune din fig.. 5.25, valabila cind it > It ~i deci cind ~ > 0,8. Tinind seama de valoarea fbll'" din fig. 5.8 sc ebtine r: -= ~.:;:af =-' E' "tbo ----.~-- :t - h (5.41) :z - h,,(1- EHler".) Dad in relatia prececcnta se aproximeaza
C'"i

unde

0',,,

=
X-

x_·

h.:..._t __

cind

C:::':'

O,B.

In

relatiile

precedente
.

hg( 1 -

StO!ek)

(5.42)

X, = _ .. _!._

If,

Ito

(5.37)

unde Jcj este distanta armaturii intcrmcdiare Aczj faFt de marginea sectiunii comprimate de M. iar ~ l?i ~ sintdefinite in relatiile (5.9) si (5.10). S-a considerat compresiunea negativa si intinderea pozitiva. Evident trebuie ca
--I

0'., ~--~
R"

(5.38)

Relatia (5.35) se deduce similar relatiei (5.18). Pc baza distributiei deformatiilor E: pc sectiune asociate ipotezei sectiunilor plane (fig. 5.24), valabila ciad : ~ h ~i deci ~"0,8 tinind seama de relatiile (5.7) ~i (5.21) se obtine (5.39)
~l

It

"0

.L_

)Oi
/

1 ,
!
------......_I~\......lI!,!
\ I

fa

!~ !
!

AI/

\1 l
~~

90

Fig. !I.2'

eu 0 fuactie liRiara.

de ~ t. iatervalul
\

I,S .::;~ .::; I(ho ~

x~
_ ..

(0), se obtin« ,
,-,=

Z = 5;[1

- (I - Xf) e:.u]
St,

+ 5(1

_ X,)

£:.,
_i~
E:&O

t'lI

=5 ~-

..

+ 5( 1 --

XI) (J _ ~)

(5.43)

Cu aceasta ~i cu relatia (5.21) se obtine

a.1 =co=:

R.

~b

0.8 -

[e.o
e:...

(5~ _ -1)

-+

5(1 -_ Xi) (I --~)]

Fig. :1.26

Fig.

5.2.7

ceca ce cu £.O/Eb~ = 0,002/0.0035 conduce Ja rclatia (5.36). Dad. se inlocuieste E.t.,. = 735 in relatia (5.21) se obtine:
a.1

Fata de coeficientul de zveltete teoretic )'0 ="" .a sectiunii transversale). /. se gase~te in raportul :
f..

l,di

(i -- raza de inertie

==

-735(

::

(5~ -

-4)

+ 5(1

-- Xi) (I -

~)J
(5.36 a)

1 ).'0

lt

f.,---h

0,29 It

0,29 f..,

~], deci, la

uncle aal este exprimat in MPa. Din examinarea diagramelor din fig. 5.23 rezulta ofera rezultate cu totul satisfacatoare prin apropierea utilizarea metodei generale. mai riguroase.

ca metoda

simplificata de celt! obtinutc, priu

5.2.4. Efectul zveltetei la elemente comprimate excentric

a. GeneralitAti. Prin clemente zvelte se inteleg elementcle la care efectele de ordinul II (diferentele intre momentele incovoietoarc rezultatc din! fun calcul de ordinul II al structurii ~i cele dintr-un calcul de ordinul I) sint semnificative ~i nu pot fi neglijate in calcul, Pentru un stilp in consola (incastrat la baza ~i liber la extremitatea superioara) ca in fig. 5.26. solicitat la compresiune excentrica, momentul incovoietor total la baza este : in calculul de ordinul I M]=Hl 111 calculul de ordinul II
(5.44)
,,:f

Cercetarile exoerimentale din perioada postbelica [20J. [25J, [-'0] (vezi si [7]) au aratat ca'influenta efectelor de ordinul II ~ modul de cedare variaza in functie de A, in felul urmator: Incarcind un stilp de beton armat ea tn fig. 5.27. II. eu 0 forta verticala N aplicata la capatul unei console si marind progresiv incarcarea pina la cedare. momentul incovoietor maxim la baza creste in modul aratat in fig. 5.28 si anume: 1. La valori reduse ale coeficientului de zveltete (A < 10). efectele de ordinul II sint practic neglijabile. Momentele incovoietoare cresc proportional cu efortul axial pina la cedare, astfel incit curba M = f(N) este 0 dreapta [in fig. 5.28. dreapta (1)]. Cedarea se produce la intersectia a, a acesteidre.pte cu curba limit a de interactiune N-M. la 0 valoare NM,(J) a efortului axial, Stilpii din aceastii categoric sint denumiti stilPi nUI/dli. 2. La valori 10 < j. ~ 30, efectele de ordinul II nu mai pot fi neglijate in calcul. Cu cit N creste, relatia Mu = j(N) se departeaza de la forma liniara, ajungindu-se la curbe de forma notata in figura eu (2). Cu cit Aeste mai.mare ,
fl.'

-------T
Nc"(2)

Efectul de ordinul I I. ~ M = N ~ cste proportional cu efortul axial N ~i eu siigeal;l ~, deci cu flexibilitatea (zveltetca) stilpului. In calculele practice, zveltetea stilpilor din beton armat eu sectiune dreptunghiulara este caracterizata prin coeficientul de seeltete conveniional A = l,,fJz. unde : l este lungimea de flambaj ; h- Iatura sec[iunii transversale dupa directia de actiune a momentului incQvoietor, in ipoteza de lncarcare considerata,
Q2

HerrJ)

..' " .~:r

",.*)i,.·..

, .. i.r~.~~~>+~. ..__.~"~*~ __ _ ..

93
~~~~

cu .aUt cur?a (2) se de~teaza mai mul~ ~e dreapta (1). Cedarea se produce la intersectia Az a curbci (2) eu curba Iimita de interactiune, la 0 marime a efortului axial Ncap(2) < Ncap(l)' ' Faptul di ruperea se produce, ca ~i in cazul (1), Ia atingerea curbei limita de inter~cFufo1e,. ~enota c~ si i~ a.cest caz este vorba tot de 0 cedare prin atin~e~ea.~ta:u lfm~tct~ reztst~nia ~2 mt printr-o pierdere a stabilitdjii (flambaj ) de Stilpii din aceasta categone poarta denumirea de stilPi zvel/i. Pentru stilpii zvelti este deci de subliniat di efectul zveltetei trebuie Iuat in considerare in caleul printr-o majorare a momentului incovoietor cu 0 cantitate'I1M = N L\ ~i nu printr-un coeficient de flambaj care sa afcct~.ze efo~tul aX,iaJde cornpresiune, cum sc obisnuia sa se proccdeze in prescriptiile mal vechi. Accst mod de calcul a. fest adoptat in normcle sovietice incA din pericada interbelica, pe baza cercctarilor teoretico-experimentale ale lui ~:: S. B~ri~anskj din 193~,,iar astiizi (sic acceptat in aprc:ape toate prescrip[iile nationale, precum ~l III cele cu caracter international, cum este codulmodel al C.E.B. in tara noastra, precizari importante ell privire la corelarea eu calculul de ansarnblu al structurii au fest aduse succesiv in editiile din 1976 si 1989 ale STAS 10 107/0, pc baza studiilcr efectuate Ia Institutul de Constructii Bucuresti [4; 7J. 3. ~a va~oli A < 30r.. ccdarea se pcate produce prin pierderea stabilitiitii (f1amba]),.a~lca forta critics de flambaj poate fi atinsa inainte LC a se ajungc la sta~c~ !lmlta d~ reziste.~lta. Dad e~ortul axial de compresiune atinge valoalea critica, atunci curba Mu = j(N) ra forma (3) din fig. 5.28, ajungind orizontala intr-un punet A3• inaintc de atingerea curbei Iimita de interactiunc. De la acest punet inainte, deformatiile cresc indefinit pentru N = const .. ceea ce eorespunde definitiei fenomenului de flambaj. Curba Iirnita de interactiune cste atinsa ulterior prin orizontala A3 - A; (dUpi"l uncle cercctari rezult~ ea roate interveni chiar 0 ramura coboritoare A~ - A;). Marimea efortului axial la care se produse eedarea este NCat;(3) = Ncr(S) (forta capabila este in acest caz egala ell cea critica de pierdere a stabilitiitii), Stilpii din catr-goria " < 30 slut denumitifoarte zvelJi si intervin rar in ~trudllliie construe tiilor civile si industriale. In fiq. ~:29. este aratata sub alta lonna [7J dependcnta intre lV,(l~. ~i A. pentru stilpii din beton armat, _ b. Coeficientul 'Y) de majorare a momentului mcovoietor. Ponderca cn care intervine in ealeul influenta zveltetei stilpilor se mascara prin valoarca coeficientului "1 = MIl/LV!!. Pentru un stilp izolat, la care Iungimca de flambaj este cuncscuta. cocficientul "l se poate calcula cu suficienta exactitate eu ajutorul formulci lui Perry
---, T1~~:':C[;J:Cf:l~'o,' -

(fJ

(2)

',j,.'

I 70 ~-----l-------r-------------~-----~
f{J 3(J

tie s/lipi

CqletJorio

l'Iezv~/!;

zvel/i

foarle

lve(ti
ruis/~n!;j f'iertlel?o

A/iflS'erta sl4rii Jimilri tie

l10dul

cedare

de.

e!le proche inNrop nlJ

dec/ell! oe or:ltiwl 11

f'lllell/o/ri 1ft!

Ncof1 eJle litf/uel/juli efulel, eIe Ift/inll/ll

Ilf

slobi/I/ri/ii (flumbo])

Fig. 5.29

-----~

-r,=----I __
.I. .....

liT/IV cr
•

(5.45)

unde: IV
r

or -

----

,,2£1 l71

(5.46)

Formula (5.45) est!" riguros valabila numai in cazurile cind diagramcl-de momente 1111 si L\!vI sint afine, ceea ce pentru un stilp incastrat Ja baz.a ~i ell extrernitatea superioara liber deplasabilii intervinc numai cind incarcarea laterala este distribuita sinusoidal pe inaltimea stilpului. In lucrarea [7].
94

la pag. 37- 38, sint date expresiile coeficientului "I) si pentru alte tipuri de incarcari. Fata de acestea, formula {5.45} da totusi diferente suficient de mici pentru a putea fi aplicata pentru orice tip de incarcare. In cazul stilpilor zvelti (1O < A~ 30), la care fenomenul de flambaj nu intervine inainte de atingerea starii Iimita de rezistenta, forta critica determinata eu formula (5.46) este rnai mare decit NctJP' astfel di are nurnai 0 semnificatie teoretica, neputind fi atinsa efectiv. In reprezentarea din fig. 5.28, curba(2) atinge deci NCr(2) in afara curbei Iimita de illteractiune t (portiunea punctata din prelungirea curbei (2) dincolo de A2 devine orizontala in .11;). Rezulta ca in domeniul (2) forta critics determinatii cu formula (5.46) reprezinta numai un parametru pentru trasarea curbei (2), in vederea rleterminar ii punctului A2, respcctiv pentru ealculul lui '1) eu formula (5.45). Astfel se explica faptul cli intr-un caleul in care flambajul nu intervine cfeetiv, se utilizeaza totusi notiuni ca .Jungimea de flambaj" si "forta critica" (7J. . Pentru sttlPii jiicind parte dinir-o structurii, formula lui Perry-Timoskenko devine aproximativa, intrucit notiunea de lungime de flambaj i~i pierde semn ifi<:;ttia fizica directa pe care 0 are in cazul unui stilp izolat ~i nu se mai poate vorbi decit de valori conventionale stabilite prin apreciere sau prin com paratie cu un calcul de ordinul II al structurii in ansamblu. In [123] se recomanda ea sectiunile de beton ale sfilpilor sa fie astfe1 dimensionate incit valoarea coeficientului Y) sa se inscrie in domeniul "I) ~ J ,5. La valori mai mari, se intra intr-un domeniu in care efectele de ordinul II fluctueaza sensibil in functie de ipotezele adrnise in calcul, astfel di siguranta elementului este mai greu de stapinit prin ealculele obisnuite, Dimensionari eu Y) > 1,5 devin totodata oneroase !ji sub aspectul eonsumului de armatura , . La structurile cliidirilor in cadre etajate, rigidizate sau nu prin diafragme, valorile care se obtin pentru Y) se inscriu de regula in domeniul "I) = 1,O~ ...
95

1,10. nedepasind lJ = 1.2 dectt incazuri rare, Ia constructii de tipuri speciale, eu etaje inalte. La strueturile prefabricate ale cladirilor parter de tip hala, eu grinzile prineipale de acoperis eoncepute ca articulate pc stilpi, lungimilc cie flambaj ale stilpilor rezulta mai mari, astfel eli se poate ajunge la 1,2 < 'IJ ~ ~. 1.5. Cercetari mai recente au aratat insa di si la asemenea construct ii, daca sint proiectate pentru grade de protectie antiseismica ;;, 7, conditiile ie ductilitate pot conduce la 0 marire a sectiunilor stilpilor, astfel ca in cele mai multe cazuri ramin tot in domeniul 'IJ ~ 1,2. In functie de ponderea efectelor de ordinul II. respectiv de marimea preeumata a coeficientului '1'). in [123] (v. ~i [7]) se dau urmatoarele indicatii cu privire la procedeele de calcul: - Pcntru 7) ~ 1,2 se admite sa se efectueze numai un calcul obisnuit de ordinul I al structurii, iar mcmentele Mr astfel obtinute sa fie majorate cu coeficientii 't) calculati cu expresia (5.45) in care NeT se determina cu formula (5.4.6), adoptlndu-se pentru lungimile de flambaj valori apreciate In functie de natura legaturilor stilpului la capete, Date detaliate cu privire la lUodul de apreciere a lungimilor de flambaj ale stilpilor, pentru diferite tipuri uzuale de structuri, sint cuprinse inIucrarea 7. sub capitolu13.3. Procedeul este denumit "metoda AU. - Pentru 1, 2 < '1 ~ 1.5 se cere s~ se efectueze un calcul de ordinul II al structurii, fa care se admite sa se considere in mod simplificat pentru fieoare element modulul de rigiditate EI constant, independent de starea de selicitare (..metoda B"). In Iucrarea 7 sint expuse ~i exemplificate numeric, pentru diverse tipuri de structuri procedee de calcul pe aceste baze, compatibilc eu un ca1eul manual fara dificultati deosebite. - In cazurile speciale cind nu se poate evita YJ > 1,5, se cere un calcul d-e ordinul II mai aprofundat al structurii, tinind seama ~i de variatia modulului de rigiditatc HI in functie de starea de solicitare, adica Iuind in considerare alit neliniaritatea geometrica (efectele de ordinul II) cit si cea fizidl (HI variabil). Un astfel de calcul ("metoda C") un se poate efectua decit cu ajutoral unor programe adecvate de calcul automat. Utilizarea metodei C reprezinta totodata ~i un instrument de cercetare pentru analiza unor constructii sau situatii de solicit are speciale, precllm si pentru fundamentarca ipotezelor simplificatoare admise in primele douii metode. c. Mo4u1ul 4e rigiditate EI In calculul prin metodele A ;;i B. Din fig. 5.l& se vede c! efectele de ordinul II se accentueaza pe masura ce elementul se apropie de stadinl de cedare. In consecinta, pentru determinarca influentei lor asupra capacitatii portante a unui stilp intereseaza caracteristicile de deformatie din vecinatatea rnperii. De aceea, in metodele simplificate (A ~i B) in care modulul de rigiditate EI se ia constant, el trebuie introdus in calcul eli marimea oorespunzatoare stadiului de ccdare, pentru care in prescriptiilc , din diferite tan se dau formule empirice[61: 62; lOi; 121J. In STAS 10107/ /0-90 este data expresiaf

. unea s tilpului ,14M - momentul incovoietor din. incarcarile de • lungav durata 1 care produe stilpului 0 deformata in acelasi sens cu cea determinanta pentru efectele de ordinul II; M - momentul incovoietor total. In cazurile eurente se poate lua preliminar EI ~ 0.3 Eb1b' .. Numitorul expresiei (5.47), care introduce influen ta deforma tiilor d: curgere lenta ale betonului asupra efe ctelor de ordi~u.l II este preluat dupa prescriptii1e din S.U.A. [104J ~i sovietice [121J. Privitor la fundament area lui. vezi [50. 7].

a
. Fig . .5.30 ..

In ceea ce priveste definitia data momentului Mia, un exemp:~ edlfle~to2 este eel din fig. 5.30, al unei structuri prefabricate pentru 0 ~ala md~st~lal: parter la care incarcarile vertieale tra nsmise stilpilor ~e ~n~da ~nnClpala a acopeii~ului se aplica excentric. rncarcar€~ R est.e v:rhcala ~lv deci m~mentele M = Reo transmise stilpilor cuprind ~l fractmn: ~e lunga durata, ?ar in virtutea simetriei structurii ele nu genereaza deplasan laterale ale nodurik r ~i in consecinta deformanta pe care 0 produc unui stilp difera ca forma de ce~ generata de f~rtele orizontale. care este determinant a pentru efe,ctele ?e ord,lsi unce nu 1II . Di fig ., 5 30 , c 'f d se vede c a in sectiunea de la baza • stilpului, V·l r In excentricitatea suplimentara din efectele de ordinul II sub actiunea mca:can .~ orizontale este maxima. cea produsa de mcmentele M = Re? este n~la. E~ectul ei se resimte numai in zona mijlocului inaltimii stilpul~l, ~~de in schimb momentul din incarcarile orizontale are 0 valeare mult mal ~llcva. v . De aceea, momentele datorita excEntricitatilcr eo ale mearcanlor. ver. de grmzi epnncipa 1e nu se includ in M la de la numitorul ··1·' ticale transmise 'v

EI = E.I. O.15{1
1

+ ';P(toktl»)_
MltI M

(5.47)

in care: I. este momentul de inertie al sectiunii brute de beton : E. - modulul de -elasticitate al betonului; P(tclsJ) - proecntul total de ann are din secti-

expresiei (5.47). d. Inf'luenta flexibilitatii stilpilor asupra comporHiriF con~truc~ii12!'...!a actiuni seismice. La constructiile solicitate de cutr.(ln~re putern.le~ la care . stilpii participa la preluarea fortelor orizcntale seisrmce. 0 fle~:blhtate pre~ mare a stilpilor afecteaza in sens defavorabil capacitatea structurn ~e a abs~r~l ~i disipa energia indus a de cutremure. Limitarea deplasarilor relatIve de myel 1 a cladirile etajate in cadre este m otiva ta ~i de acest aspect.

91

5.2.5. Starea limita de rezistenta la ineovoiere oblica, en san fara efort axial
- . a. Modul de stabilire a notatiilor. In cazul general al unei elemen t din beton armat solicitat la efort normal cu excentricitate oblica, intr-o sectiune transversala avind axele principale ox, oy (fig. 5.31, a) actioneaza: - efortul normal N; . - momentul M ",'= N eo"" corespunzator componentei dupa directiao.e a excentricitatii oblice eo; - momentul M" = Ne01J, corespunzator componentei dupa directia oy a excentricitatii oblice eo . .Notatiile .M"', ..M" sint .deci corelate cu directiile excentricitatilor eox, eO! 91 no. cu dlrectll~e. ve.ct.onlor-moment, cee~ ce prezinta avantajul practic ca se folosesc aceeasi indici pentru momente 91 pentru excentricitatile pe care le genereaza. Armaturile au fost notate ca in fig. 5.31, b, corespunzator momentelor M"" Mil' astfel ca de exemplu pentru M" = 0, Au", sa reprezinte armarea pentru momentul M z. Suprafata Iimita de interactiune. In sistemul de axe N - M", - M relatia N - Mcup(",). - McuP(Y) se reprezinta printr-o suprafata limita de interactiune ca in fig. 5.32. Intersectiile acestei suprafete cu planele NOM:I NOM" •sint curbele limita de interactiune N - M ca p~) (cind M 11' = 0) , '" t' (~ ;~spechv N - Mc'JP(") (cmd M", = 0). Unei valori date a efortului normal N 11 corespunde planul hasurat din figura, paralel cu planul M OM si a carui intersectie cu suprafata limita de interactiune este curba din fig. 5:32, b.
I

N
l'1yo

t1x

a
Fig. 5.32

c. Procedee de ealeul admise de STAS 10107/0-90. Ca metoda de baza pentru caleululla incovoiere oblica, cu sau fara efort axial, in STAS 10 107/0-90 este prevazuta metoda "exacta", bazata pc luarea in considerare simultana a c?z:ditiilor statice, geometrice ~i fizice, exprimate in raport cu axa .neutra oblica, Calculul pe aceste baze nu poate fi efectuat decit cu ajutorul un or programe de c~leul automat sau prin folosirea unor abace [48; 91] care oricum nu pot acopen toate cazurile ce intervin in practica.

De aceea, standardul permite ~i utilizarea de procedee simplificate, compatibile cu un caleul manual, in masura in care aceste procedee sint fundamentate in mod corespunzator prin studii parametrice in comparatie cu calculul riguros. Cu titlu exemplificativ, in anexa B la standard este data metoda denumita "a elipsei" [112; 8; 29J pentru care in prezentul indrumator sint date schemelelogice 4.0-4.4. <,\,; S-a renuntat la utilizarea formulei lui Nikitin, admisa in editiile anterioare .,F, ale standardului. care s-a dovedit nesatisfacatoare sub mai multe aspecte, ';\. [ntre care urmatoarele: ..;;,;;' _ nu se poate racorda la cazul incovoierii oblice Hid efort axial; \~:;~;: _ relatiile de caleul nu prezinta 0 semnificatie fizica.. direct a ~i user de urm:\ine seama de modul diferit in care trebuie sa se puna conditia de rezistenta in cele doua cazuri de compresiune excentrica: in cazul ~, i~ ~~ .., care efortul axial de compresiune are un efect favorabil asupra capacltatll ::.i}ii~' portante, conditia ar trebui pusa sub forma N ~ N cap, in timp ce in cazul II de compresiune excentrica se pune invers, sub forma N ~ N ~~~~~{,:' _ nu permite efectuarea de verificari de tipul M ~ M(ap, pent~~ N_ .dat, care intereseaza in primul rind la stilpii structurilor supuse la solicitari "~' ";_seismice • " 'i'l:'J'~'" :\~)L Metoda "elipsei" consta in aproximarea curbei de interactiune McuP("'),¥! '--Mcap II) pentru N dat (fig. 5.33) printr-o elipsa de gradul ~, in care ~ se .:f~:'isitueaza( in domeniul 1,3 ~ ~ ~ 2:
·,;~i:

i1,11~;

t~t: ... ,t~~

f<.

C5P;

(5.48)
(J Fig. 5.31

. >'unde: M este momentul incovoietor, capabil actionind intr-un plan oblic OM, '. inelinat cu unghiul lXiata de axa ox a sectiunii.: Mg;, lJII - componentele momentului M in planurile ox, oy , definite in modul aratat mai tnainte :

98

.Ny

Mxo - momentul capabil.pen,

Tabelul p(total) 100 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 Valorile date in tabelul 12 A

5,8, Tipul de armare (C) Valorile ~ pentru n 0,1 2,17 1,93 1,86 1,80 1,76 1,70 1,64 1,60 1,75

r-_-~/£/ipstJ de grtJd{//
'._ .~

CurbtJ de intefdc/i{/ne

1/

eX(Jcla

II

conform

M; =

tru N dat, in situatia M" = 0; M"o - idem, in situatia

o.

form/J!ei (5.46)

Formula (5.48) este preluata dupa nonnele britaniee [1 ~2J insa valorile exponentulUI ~ au fost stabilite pe baza un or ample experimentari numerice elaborate la Institutul de CO,nst;uctii Bucurestj [8; 29J ~l smt date in tabelul 12,A.

R. Rc

I 0,2
1,79 1,70 1.62 1,55 1,51 1,47 1,45 1,42

10,3

10,4

I 0,5 I 0,6 I 0,7 I 0,8

1,45 1,40 1,38 1,36 1,35 1;34 1,33 1,33 1,35 1,52 1,48 1,43 1,40 1.38 1,37 1,36 1,40 1,62 1,60 1,58 1,56 1,52 1,46 1,43 1,40 1,16 1,72 1,70 1,66 1,65 1,63 1,60 1,54 1,60

.,

1,33 1,35 -_ -- -- -- -1,50 1,40

1,58 1,50 1,44 1,40 1,38 1,36 1,35 1,34

1,51 1,44 1,41 1,38 1,37

1,3.'5

1,34

Din aceste studii a rezultat ca principalii parametri de d Ii it ~ ',v " care depinde (3 sint : nivelul = so ~e\ a~c a~lala earaetenzat pnn eoeficientul adimensional n = NJbhR ~1 mo u : dlspunere a barelor de armatura In seetiunc, in tim c~ ~~~ce:ntu~ de armare a~e 0, lI~flue~*i rr:ult, mai redusa, S~au luat ca £aza on n - 0,1 '" 0:8 ~l trei tipuri de distributia a armaturilor : (A) 4 ~are, dispuss la eele 4 colturi ale sectiunii : (B) mal muIte bare pe fiecare latura eu A = A . id ' aX au , (C) I em, cu Aa" = (1,5 '" 2)Aax.
FIg, 5,33

1,35

-- -1,50

Obli~~;~:il~~xxPI'mOr:~?tululi u ~osdtdeterminate punindu-se conditia ea pentru (3 a. l a a p anu UI e actiune al mom t 1 '(d di . seetiunii), rezultatele caleulului dupa m'etoda elipsei ~~ ~:::eidavuPeua llagodnal~ metoda nguroasa (f 5 33) 1 . ee e upa valorile astfel st~bit1~ p'ent' n(3 ~abelele ~.laredurmeaza se dau exemplifieativ .. ru In cazun e e arm are (B)<:i (C)' I 'I rotunjite corespunzatoare adoptate _in tabelul 12.A. ' ~l va on e Pentru verifi t' '1' " tatea (5 48) I lel~r:a sebc~flum ,~l pe~tru ..dlmenSlOl1area arrnaturilor egalior . se ap lea su orma megalitatii :
II v

I'

(5.49)
Tabelul S,7, Tipul

de armare

(B):

p(total) 100 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8

R", Rc

Valorile ~ pentru n = 0,1 2,11 1,93 1,77 1,71 1,68 1,66 1,65 1,64

I 0,2 I 0,3 I 0,4 ,

1,81 1,73 1,68 1,66 1,64 1,62 1,60 1,58 1,65 1,59 1,55 1,52 1,50 1,49 1,48 1,47 1,55 1,52 1,50 1,49 1,49 1,48 1,48 1,48 1,50

, 0,5

1D,6
1,52 1,48 1,44 1,40 1,40 1,41 1,42 1,43 M5

, 0,7 1,61 1,58 1,55 1,53 1,50 1,48 1,45 1,43

'.

I 0,8
1,72 1,67 1,64 1,61 1,59 1,57 1,55 1,53

Valorile date in tabelul 12 A

-_. -1,70

--

1,48 1,47 1,46 1,46 1,47 1,48 1,48 1,48 1,45

1,60

1,55

-1,50

1,60

d. Dimensionarea directa a armaturilor. Cindeforturile section ale N MfI" M" si dimensiunile sectiunii de beton a elementului sint date si se pune problema dimensionarii armaturilor, apare fat a de cazul eompresiunii excentrice "drepte" (at = 0 sau at = 90°) deosebirea d in loeul unei singure necunoscute (Aa) intervin doua necunoscute (Aax si Aay). 1n consecinta, problema devine nedeterrninata, fiind posibila 0 infinitate de solutii, corespunzatoare diverselor rapoarte posibile intre Aax ~iAall' desigur in limitele respectarii conditiilor constructive de procent minim de armare pe fiecare latura a sectiunii ~i de distante maxime admise intre bare. De asemenea rezultatul calcu. Iului este functie si de numarul si pozitia barelor de armatura (uniform distri. buite pe laturile sectiunii sau grupate spre colturi), Pentru ridicarea nedeterminarii si crearea posibilitatii unei dimensionari directe a armaturilor, este deci necesar sa se aleaga de la inceput numarul ~i dispozitia barelor Fe fiecare latura ~i apoi sa se prestabileasca fie Aax sau A"y, fie ·raportul Aax/Aa". De regula, in cazurile cind oblicitatca planului de actiune a momentului incovoietor este mica ~i in ccnsecinta ccmpcnenta mcmentului dupa una din directii are 0 valcare n:dusa (in tcate ipotezele de incarcare), se ajunge ca dupa directia rcspectiva sa rezulte 0 arm are minima constructiva. Se alege atunci de la inceput arrnarea dupa acea directie, raminind ca necunoscuta armatura dupa cealalta directie. Daca este de prezumat ca nu intervine accasta situatie ~i ca atit Aax cit ~i Aau vor rezulta din calcul, atunci devine necesar sa se aleaga valoarea raportului A ax/A au. Este avant ajos ca acest raport sa fie stabilit pornind de.la o conditie de optirnizare a arrnarii (cantitatea totala de armatura pe sectiune Sa rezulte minima). Dad intervin mai multe ipoteze de incarcare care pot fi determinante pentru dimensionarea armaturilor, optimizarea se efectue aza in consecinta. Cind se utilizeaza metoda "exacta", programul de caleul automat poate Sa fie astfel alcatuit incit sa cantina si optimizarea armarii. In metoda simplificata a elipsei, problema optimizarii arrnarii, eu respectarea Iimitarilor impuse de corrditiile constructive, a fost analizata detaliat in lucrarea [8]. Pe aceste baze sint elaborate schemele logice 4.0-4.4. 101

100

I'
Daca la sfirsitul ealeulului se constat a ca se ajunge la 0 dispozitie a armaturilor sensibil diferita de cea considerata initial, este necesara reluarea Intregului ealeul eu noua dispozitie adoptata.

unde Ral ~i Ra2 reprezinta rezistentele de ealeul ale eelor doua tipuri de armaturi. De obieei, in aceasta situatie, aria Aa:i poate fi important a si, de aceea, se considera aria neta AbS - Aa2 a simburelui de beton in loeul ariei brute Abs• Rela,tia (5.50) se deduce din relatia (5.25), adaptata la eazul sectiunii transversale fretate.
(5.50, a)

5.2.6. Stilpi fretati

a. Compresiunea centrica. Capacitatea portanta la eompresiune centric a a stilpilor poate fi sporita prin exeeutarea armarii transversale sub forma de freta (spiral a continua) sau sub forma de inele sudate (etrieri inelari inchisi prin sudare) _ vezi fig. 2.11. In STAS 10 107/0-76, relatia de verifieare a stilpilor fretati la eompresiune cen trica ave a forma

in care sporul de rezistmta la ccmpresiune a be~onului, ARc, datorita efectului de ccnfinare intrcdus de freta se deter min a cu relatia (5.52) unde k este un cceficiEnt m:mnic iar peste presiunea laterala pasiva care se exercita nniform pe tot ccnturul simburelui de beton cind acesta tinde sa se umfle lateral si este impiedicat de freta (vezi fig. 5.34, b). Intr-adevar. dad se are in vedere ea la limita (5.53) , si se folosesc relatiile (5.51) ~i (5.52) cu .k = 5, se poate scrie relatia (5.50, a)' sub forma (5.50) data in STAS 10 107/0-76. Dad in Iocul ariei conwntionale Aa. din relatia (5.51) se folose~te valoarea eceficientului de armare transversala, fl.!S' scrisa sub forma volumul jretei
fl.!S =

unde (vezi fig. 5.34, a): Ab•

d, _ diametrul

7t::

este ana

seetiunii de beton fretate;

longitudinale; cu relatia:

Aas -

simburelui de beton fretat; Aa - aria totala a armaturii aria eonventionala a armaturii transversal determinata A as _
-

7tdsA.
S

(5.51)

_ de beton

A s ' este aria seetiunii transversale a fretei sau inelului sudat; s - pasul fretei sau distanta dintre inelele sudate; Ras - rezistenta de ealeul a armaturii transversale. In eazul in care armatura longitudinal a este format a atit din bare de otel beton (eu aria totala Aa1) cit si din profile laminate (cu aria totala Ad R at unci in relatia (5.48) se inloeuie~te termenul AaRa eu suma AalRal Aa2 a2

coucm«!

sfmburelui

7td --s
2

7tdsA B
4

(5.54)

atunei relatia (5.52) se poate scrie sub forma ARc Determinarea valorii
NCDfJ

fl.!S

Ra.

(5.52, a)

cu relatia (5.50) este asociata casatisface rea

urmatoarelot conditii ; 1. Stilpul sa nu fie zvelt, respectiv 1.0= In/i ~ 35 (sau 1.= lfl/d < 8,6) ; . 2. Freta sa fie suficient de putemi,ca pentru a se putea admite ca produce o eonfinare corespunzatoare a simburelui de beton, respectiv

.i'>'

Aa. ~ 0,25 Aa 3. Sporul de capacitate portanta datorat fortei sa nu reprezinte portie pre a mare, respectiv . N .. , ~ 1,5 N~" unde N t1.p este dat de relatia (5.50) iar N'!fJ este capacitatea c ccmpresiune centriea a sttlpului considerat nefretat, adica

pro-

.»

portanta la

).1;.'1

A.Rc

--t-

A.R •

Fig. 5.34

. unde A. este aria neta a intregii sectiuni transversale de beton. Aceasta eonditie urmareste evitarea deteriorarii timpurii in exploatare a stratului de beton de aeop-erire, care nefiind fret at tinde sa cedeze inainte de partea fretata a sectiunii. 103

102

Evident pentru ca fretarea sa fie justificata trebuie ca Neap ~ N;ap b. Compresiune excentrica. STAS 10107/0-90 nu mai prevede 0 relatie de calculla compresiu?-e centric a a stilpilor fretati, Se are in vedere ca stilpul fretat ca parte a unur ansamblu structural se incarca intotdeanna si cu un moment incovoietor, M, astfel incit forta axial a N are excentricitate eo = = M/N, ~i ca la aceasta trebuie oricum adaugata si excentricitatea accidentala ea din rela tia (5.17). ' Pe aceste considerente, STAS 10 107/0-90 se refer a numai la situatia stilpilor fret:::ti compyimati excentric. Se prevede ca stilpii fretati sa se calculeze cu relatiile date In paragraful 5.2.2 pentru sectiuni transversale nefretate cu urmatoarele observatii: ' . 1. Ca sectiune activa de beton se considera numai sectiunea corespunza toare diametrului d, in fig. 5.39, a; 2. Rezistenta de calcul a betonului se considera data de valoarea

R:

R,

+ t1Re
7,~.eoc) (5.55)

in care sporul de rezistenta da torita fretei se ia egal cu valoarea t1R. =

2 [LIBRa.(1 -

Relatia precedent a, inspirata din normele din C.S.!. [121] este similara relatiei (5.52, a) in care s-a consider at k = 4 si un coeficient de reducere a carui valoare scade cu cresterea raportului intre excentricitatea eo ~i diametrul simburelui de beton d s- In mod evident, cu cit eo este mai mare in raport cu d; cu atit efectul fretei este mai redus si, deci, sporul de rezistenta t1R, este mai mic. Dad eoe ~ d./7,5,stilpul se calculeaza ca un stilp nefretat. Calculul practic al stilpilor fretati comprimati excentric se poate face cu tabela 1O.A. STAS 10 107/0-90 prevede de asemenea ca forta axiala N pe stilpul fretat sa respecte conditia 2,5 (5.56) 1 7,5 eoe/d. Aceasta conditie reprezinta, in fond, 0 limit are superioara a cantitatii de armatura transversala ~i este, deci, similara conditiei N,ap ~ 1,5 N;"p de la compresiune centrica.

5.3. CALCULUL LA FORTA T AIETOARE 5.3.1. Consideratii introductive

Fenomen deosebit de complex, mecanismul de cedare a elementelor din beton armat la actiunea fortelor taietoare a constituit subiectul unor importante studii teoretite ~i experiment ale elaborate in ultimii 20-30 ani, in mai toate centrele de cercetare importante din lume.

Influenta unora dintre parametri nu este complet elucidata, astfel inclt pentru acestia nu se pot determina date fizice satisfacatoare in vederea utilizarii in programele de calcul automat sau pentru stabilirea un or expresii de calcul. De asemenea, numarul mare de factori care intervin, cu pondere ... - -diferita, de la caz la caz in ruperea prin actiunea fortei taietoare a elementelor de beton armat, face ca mecanismul de cedare sa nu fie unic, inregistrindu-se mai multe-tipuri distincte de rupere, in functie de natura factorului sau a unui grup de factori preponderenti, In aceste conditii apare evident ca practic nu este posibil sa se formulese olege.analitica general valabila pentru numeroasele situatii concrete posibile , Cu toate acestea, prescriptiile nationale de proiectare, in intentia de a nu cemplica excesiv operatiile de dimensionare si de verificare la forte taietoare . in proiectarea curenta, prevad in majoritatea cazurilor expresii un ice pentru stabilirea capacitatii portante la forta taietoare. Simplificarile ~i aproximarile introduse in relatiile de calcul, la care se adauga imprastierea intrinseca a efectelor multora dintre parametrii capacitatii de rezistenta la forte taietoare -eonduc la diferente relativ rnari intre datele experimentale si cele de calcul. Prin valorile de calcul ale unor date, eventual prin prevederea unor coeficienti -de corectie, se urmareste ca expresiile de calcul prescrise sa aibe un caracter acoperitor pentru intreaga gama de tipuri de cedare la actiunea fortelor taietoare, gradul de asigurare fiindevident diferentiat, in cadrul aceleiasi pre-scriptii, in functie de natura cedarii, si de la prescriptie la prescriptie, functie de structura expresiilor de calcul, respectiv functie de conceptul care a servit .ca. baza pentru stabilirea acestora.
I

armaturii.

Prioritatea acordata acestei probleme este justificata prin faptul ca. i. pofida unor progrese inregistrate, mai cu seama sub aspect fenomenologic, in ceea ce priveste cunoasterea comportarii elementelor de beton armat la forta taietoare in diferite stadii de lucru, inclusiv in stadiul ultim, nu IS-a reusit pina in prezent sa se dezvolte si un model analitic satisfacator, alit in sensul descrierii cit mai fidele a comportarii reale, cit ~i din punctul de vedere al accesibilitatii utilizarii in proiectarea curenta, Faptul d in prezent, din considerente de economie de materiale si .Ie manopera, s-a trecut la realizarea unor grinzi eu latimi sensibil mai mici dedi in trecut, cu armari transversale mai simple, fara bare inclinate, alcatuite de muIte ori din carcase sudate din sirma de diametru mic, face ca probleraa stabilirii capacitatii port ante la forta taietoare pe baze cit mai riguroase, sa fie deosebit de actuala, De asemenea, asigurarea la forta taietoare prezittU un interes major in cazul structurilor proiectate pentru a prelua efectul actinnii seismice. Capacitatea elementelor de beton armat de a prelua forta taietoare depindein mare masura de rezistenta si de deformabilitatea betonului la compresiune si la intindere, astfel ca, mecanismele de cedare la actiuaea fortei taietoare, in conditiile unei armari transversale insuficiente, Sm.l neductile. Asemenea situatii sint de evitat in conceptia curenta de proiectare antiseismica, conceptie care presupune un raspuns structural inelastic, bazat pe mobilizarea capacitatii de deformare in domeniul postelastic. . Capacitate a portanta la forta taietoare este influent at a de un mare nuraar de factori (cca. 20 dupa cum rezulta din inventarierea facuta in [55]), dintre care cei mai import anti sint forma si proportiile elementelor, cantitatea ~i dispozitia armaturilor longitudinale si a armaturilor transversale, eventualul efort axial de compresiune sau de intindere, distributia incarcarii.Iegaturile structurale ale elementelor, proprietatile fizico-mecanice ale betonuluisi ale

105

Analiza comparativa efectuata de INCERC si I.C.B. [34], pentru un mare numar de elemente incercate de diferiti cercetatori, privind raportul in tre eapacitatea de rezistenta la forta taietoare. d~termi~ata. experiment~l, .~i valorile stabilite prin calcul, pe baza prevederilor dm diverse prescriptii, permite sa se aprecieze ca in cazul expresiilor de calcul conform STAS 10 107/0-76, pentru cazul elementelor fara efort axial, supuse la solicitari neseismice, prelu.ate cu unele. modificari 9i _in redact~rea actuala STA? 10107/00-89 irnprastierea este dintre cele mal reduse, rar gradul de aSI,"urare este relativ unifo~m.. . . . In general, prescriptiile de proiectare cuprind prevederi de calcul 91 de alcatuire pentru asigurarea elementelor de beton armat fata de cele doua categorii distincte de cedare legate de actiunea fortei taietoare: ruperi in secliuni inclinate la solicitarea de incovoiere cu forta taietoare si ruperi prin lunecare dupa planuri de lunecare determinate, cum sint planuri~e prefisurate prin contractia betonului sau planurile corespunzatoare ,rostunlor de lucru. In paragrafele 5.3.2, 5.3.3 ~i 5.3.4 se prezinta succint rnecanismele celor doua moduri de cedare potrivit actualului stadiu al cunostintelor si prevederile de calcul corespunzatoare, in .formularea din standardul rom anesc STAS Aspectele specifice calculului la forta taietoare in conditii de'solicitare seismica sint analizate in cap. 6.
10 107io-90.

(kNm)
'40
f20

;.

1--

fOO
if)
/

~-fo'\
~

/fome.t?lvl COpubilleorenc 1-

._ - V ./

60
40 20

... "'-Homen/III de rvpere

Cdqrelipqrc

sldIJililexperimen/al cedare lip gri'nrlQ

._

1234§67tl
Fig. 5,35
,

Se observa ca numai pentru grinzi pereti lungi (~

si pen tru grinzi

r 5.3.2. Calculul la forta

ioL

taietoare al elementelor de beton armat fara armatura transvers ala

>

7), in momentul
ho

ruperii se atinge capacitate a portanta de inco-

voiere ~ sectiuni normale. In intervalul d~n~r~ aceste doua limite ~ct.iu~e~a fortei taietoare are ca efect reducerea capacitatii port ante sub aceasta limita. 10 intervalul pina la .

Se poate considera in mod simplificat cil. incarcarile apIicate elementelor de bet on armat fara armatura transversala, solicitate la incovoiere eu forta taietoare, sint preluate prin doua mecanisme, eel de "grinda" ~i eel de "arc" (rigla frinta cu tirant), care coexista si se influenteaza reciproc. Pe masura ce solicitarea creste, in elementul de beton armat are loc un transfer treptat al incarcarii de la mecanismul de grinda la eel de arc, ca urmare a degradarii continue, prin fisurare ~i prin deteriorarea progresiva a aderentei arrnaturii cu betonul, a mecanismului de' grind a priori tar in primele faz~ ale solicitarii. Dad in momentul in care mecanismul de rigla a iesit din lucru, mecanismul de arc este capabil sa-l inlocuiasca, eventual sa mai suporte ~i e suplimentare a incarcarii, elementul de beton armat va manifesta 0 rupere specifica de "arc". In caz contrar elementul va evidentia 0 cedare specifica de "grinda". In ambele situatii.vin momentul ruperii se poate atinge momentul ultim capabil de incovoiere sau nu, caz in care capacitatea de preluare a fortelor taietoare este inferioara 'celei teoretice de incovoiere . . Ruperea fiind generata de interactiunea incovoiere-forta taietoare, natura acesteia este influentata in mod decisiv de raportul dintre valoarea efortului unitar norsaal si cea a efortului unitar tangential T, care poate fi
(j

.!!... ~ 3 se manifest a in general rufieri de tip forfecare

:
o = 3 ... 7 ruperi

asociate mecanismului de are, iar in intervalul aproximativ

sau ~, in care a este a~a numita ho deschidere de forfecare. In fig. 5.35 este reprezentata schematic, pentru cazul procentelor relativ mari de armare, variatia capacitatii port ante (stabilita

exprimat aproximativ prin raportul.!:!_

"

Qlto

experimental) 106

a elementelor de bet~n annat functie de raportul

3:_

"0

[55].

de forllt tdietoare asociate mecanismului de grinda. ~ . , ~ ,. Reducerea momentului capabil sub limita corespunzatoare solicitarii la Incovoiere pura depinde de procentul armaturii longitudinale, fiind cu atit mai mica cu cit acest procent este mai mic, sub valori de 0;:7% pentru armaturile obisnuite, aceasta reducere dispari~~ compl:t. ~,. _ Dad se tine seama si de faptul, stablh~ e~penmen~al, ca :ezI.ste~ta la fortataietoare a eleinentelor de beton armat incarcate umform distribuit este eu circa 20% mai mare decit in caz~l incarcarii cu forte concentrate~ .a~a cum s-a procedat in cercetarile experimentale care au. condu~sAla stabilirea diagramelor de tipul celor din fig. 5.35, se poate concluziona, ca In ~o_? pra~tic, problema cedarii la forta taietoare l.a elementele de beton ar~at faAra ar~m.atura transversals de tip curent intervine foarte rar. Intr-adevar, ah~ placile planseelor din beton armat monolit, cit si f~~iilecu goh;.n ~au nervunle unor elemente secundare ale planseelor prefabr.lcate, practic ASIllgu~eleeleme?!e de beton armat care se executa fara armaturi transversale, mdeplmesc conditia geometrica -a > 7 ( - 1 ~ 28 ) pentru elemente sup use Ia mcarcan umif orm no ho distribuite), sau si ~onditia.~e procent.d: .~rmare 0,7%, Din acest motiv, stabilirea capacitatii de rezistenta la for~e ta~etoare a elementelor de beton annat fara armatura transversala prezinta mteres in special pentru evaluarea fractiunii din Iorta taietoare preluata de beton , la elementele eu armatura transversala. '
A ~ ~.

p. ~

._._107

Expresia data in STAS 10 107/0-76 pentru forta taietoare capabila iIt:r-o sectiune inclinata a unui element tara armatura transversala (forta Uietoare preluata de betonul zonei comprimate) era: Q

= Q~ = 0,8 bk:Rt
s,

JP (1 + 2 Qho)
M

(5.57)

iI care: Sf este proiectia pe directia axei elementului a sectiunii inclinate. In structura expresiei Q~ se pot identifica principalele componente ale capacit5-tii de rezistenta la forte taietoare. Astfel aportul actiunii de dorn a armaturii longitudinale si aportul actinIii de inclestare a agregatelor sint exprimate prin intermediul factorului ";p, c.. tributia betonului din zona comprimata la preluarea fortei taietoare este exprimata prin factorii b, h si ";1> toti acesti factori reprezentind componente ale mecanismului de grinda, in timp ce prin factorii ho si 2 Qho .,) Sf M' se tine seama de aportul mecanismului de arc ~i de interactiunea forfecareiaccvoiere. Sectiunea critic a se stabileste pe criteriu1 rezistentei minime cu conditia 1,0 h. ~ s, ~ 3ho. Datele experimentale au aratat ca cele mai mid inclinari f..ts. de axa ale sectiunii de cedare, corespund practic la Sf ~ 2,5ho pentru grinEilecu armatura transversal a ~ila s, ~ 2ho pentru elemente fara arm are transversala. In cazul in care pe element actioneaza si forte concentrate importaate, la 0 distanta a de reazem, intervine evident si limitarea s, ~ a. Forta Qb, potrivit expresiei (5.57) este practic intotdeauna minima la Ii.ita s, = 3ho' atit pentru elemente simplu rezemate cit si pentru cele cu centinuitati: obtinindu-se valori in domeniul (0,35 - 0,60)bhoRt, functie de raportul dintre ho si deschiderea elementului. Aceste valori pot fi considerate ca sensibil acoperitoare, avind in vedere inclinarea exagerata a fisurii critice de calcul, in raport cu comport area reala, In numeroase cazuri solicitarea care produce fisurarea inclinata in ele.entele fara armatura transversal a coincide practic cu cea de rupere. Din acest motiv STAS 10 107/0-90, asemenea majoritatii prescriptiilor de proiectare din strainatate, fixeaza ca limit a a solicitarii pina la care se admite d elementele de beton armat sa nu se armeze transversal sau ca armatura transversala sa se dispuna pe criterii constructive, far a calcul, tocmai forta taietoare corespunde aparitiei fisurilor inclinate, Incarcarea care produce fisurarea inclinata este in general sensibil mai .ica decit cea corespunzatoare conditiei ca efortul principal de intindere rezultat din actiunea fortei taietoare sa atinga valoarea rezistentei de intinderc at betonului. Fisurarea inclinata poate interveni la valori "t' de numai (0,30--O,40)Rt, fapt datorat unei sta.ti de tensiune initiale din actiunea contractici .etonului, redistributiei eforturilor de forfecare in urma fisurarii de incovoierc sau a unor slabiri locale ale sectiunilor prin prezenta armaturilor transversale. care creeaza discontinuitati in lungul grinzii. STAS 10 107/0-90, prevede ca limita sub care nu mai este necesar calculul armaturilor transversale in elementele liniare de beton armat valoarea :

Din ratiuni de simplificare a calculului, tinind seama si d: fap.tul ca. a~a cum s-a aratat, in practica elementele fara arma~e transversala, ?:m proPQr: 'tiile si procentele de arm are specifice, si~t :areon exp~se la cedari pnn t.!ta, taietoare, STAS 10 107/0-90 stabileste limita (5.58) ~l ca valoare globala a rezisteniei la forte taietoare a acestor elemente. . Pentru placile de beton armat rezemate contmuu~pe contur, ~vllui II vedere latimea mare a sectiunilor de cedare la forte talet?are, deci efedu~ statistic f~vorabil privind rezistenta la intindere a betonulm pe de.o parte, ~l posibilitatea unorredistribuiri ale solicitarii, in cazul unor cedari locale, iI lungul sectiunii de cedare prin intermediul .armaturilor pa:~le.l.ecu reazeraul, pe de alta parte, s-a adoptat 0 valoare mal mare a capacitatii de preluare a fortei taietoare: Qb = 0,75 bhoRt (~.5')
A ,

(1 +

Calculul in sectiuni inclinate presupune si verificarea .Ia momentul il3.c.voietor. Fisurarea indinata a elementelor din beton arma~, ar~ c~ efect, ~I special in absenta armaturii transversale, cresterea e~ort~l~~de intindere d:I armarea longitudinal a, peste nivelul corespunzator fisurarii normale la axa, Standardul nu impune verificari ale elementelor fara ar~are transver?ala 101. moment in sectiune inclinata pe considerentul ca regu~lle constr~chv.\! cl~ armare privind prevederea unui ~umar minim de arn~atun la partea mfeno~a:a a sectiunilor de reazem sau lungimea de ,Petrecere dmcolo de, rea,zeme~ cala: a retilor si barelor ridicate la part~a s~penoa~a ~ ~len:entelor smt in masura sa evite cedari la ruperi de incovoiere m sectiuni inclinate,

5.3.3. Ca1culul la forta' taietoare al elementelor de beton;'a~~ , ~, eu armatura transversiii

. 'Nici unul din numeroasele modele analitice propuse pentru calculul iI sectiuni inclinate al elementelor de beton armat cu ,armatura transversal a nu este suficient de general pentru a putea reflecta fidel comportarea acestora sub incarcari si diferitele moduri de cedare. Dint:-e.toate In?d~l~l:, mod~lu~ de grinda cu zabrele si varia~ta sa bazat.a pe echlhbr~lla, limita "', se~tlU~l indinate sint cele mai sugeshve, cele mal usor de aplicat l.n ~rachca ~l S~fldent de riguroase pentru cazurile c~:ente,. astfel i~cit :na]ontatea p.rescnl'tiilor nationale si a celor cu valabilitate internationala pentru proiectarea structurilor de beton armat folosesc aceste doua modele pentru calculul la forte taietoare. ," ., . ~. Amplele studii experiment ale m dorneniul actiunii forte 1 taleto~re asupt~ elementelor de beton armat au furnizat date pentru intelegerea mal profunda 'a mecanismului de cedare Ia acest gen de sol,icitare.. ~ .. Modelul clasic de grind a cu zabrele static determinata, propus de M~rsc. la inceputul secolului, presupune 0 fisurare. i~c1!?ata l~ 45° :u prelu<l:re:: ntei grala a fortei taietoare de catre elementele l1U!llll (~e c,atre zabrelele ~l~hve ale modelului), ipoteza care face modelul acoperitor, iar m unele cazun macceptabil de acoperitor. . .. , Cercetarile experimentale au pus in evident a, impo:tant~ deose.bm mt:e acest model 9i comport area reala, dintre care sint de retinut m special urraatoarele [55; 85]. ' . a. Traiectoria rezultantei eforturilor de compresrune se curbeaza si coboara in zona reazemelor, evidentiind 0 actiune de arc.

(5.58) considerindu-se ca foarte redusa posibilitatea de a avea, pe intreaga sectiune de rupere, valori ale rezistentei la intindere a betonului de ordinul valorilor de calcul. -

118

108

In felul acesta 0 parte dinforta taietoare aplicata eIementuIui este echilibrata de ccmponenta verticala a fortei inc1inatede compresiune din beton (din talpa superioara a fermei fictive). Inclinarea "talpii" comprimate are ca efect ~i reduc~re~ bratului de pirghie al eforturilor norm ale si implicit cre~terea efortului din armatura, fata de valoarea corespunzatoare momentului incovoietor in sectiuni normale. ' b. Indinarea' fisurilor inclinate de cedare se departeaza sensibil de 45°, depinzlnd de forma sectiunii si de cantitatea (procentul) de armatura transversala. In principiu, cu cit fisura este mai aplecata (inclinarea sub 45°), etrierii sint mai eficienti, eforturile din acestia scad, erescind in schimb eompresiunea din "diagonaIe1e" (;,bielde") com-primate ~i efortul de intindere din armatura Iongitudinala, Invers, cresterea inclinarii fisurilor peste 45° conduce la solicitari mai importante in armatura transversala eu reducerea corespunzatoare a compresiunii din betonul inimii. . In functie de forma sectiunii ~i de procentul de armare transversala grinda solicitata la forte taietoare se adapteaza prin inclinarea fisurilor pentru a incarca cele doua eomponente ale mecanismului de rezistenta, unul lucrind prin tensiuni (armatura transversala)', celelalte prin compresiune (betonul inimii), corespunzator rigiditatii lor relative. Astfel, Intr-o grinda avind latimea inimii relativ mare in raport cu latimea talpii, cu beton de rezistenta ridicata, dar cu armatura transversala redusa, inclinarea diagonalelor este mai mica decit 45°, sporind eficacitatea etrierilor. Invers, intr-o grinda eu armatura transversala puternica dar eu inima sub tire si beton de rezistenta redusa, betonul este avantajat prin inclinarea mai mare a diagonalelor comprimate ~i incarcarea corespunzator mai mare a etrierilor. , Aspectele de eomportare a grinzilor solicitate la incovoiere eu forta taietoare, precizate la punetele a ~i b au sugerat eorectarea modelului clasic de grinda cu zabrele [55J asa cum apare in fig. 5.36: grinda eu zabrele static nedeterminata cu talpa comprimata curba, ell inclinarea diagonalelor comprimate functie de forma sectiunii grinzii. Modelul corectat de grinda cu zabrele din fig. 5.36, prezinta numai importanta teoretica, putind doar sa evidentieze aspectele ealitative ale comportarii grinzilor de beton armat solicitate la forte taietoare. datorita imposibili-

tatii

de a evalua practic rigiditatile Oefoer barelor fermei static nedeterminate, pe V(J/oqr~/] eforlullJi /11 eI(f~f/ cUflf"m de- 0 parte, si datorita faptului ca este fT'ode//!ici c/OSIC de g,rlfldd C'IJ ztibre/e prea eomplieat pentru proiectarea y curenta, pe de alta parte. Volarlle mtisIJ(#ie e/e I ab eforl(j/II~ ill etner. . S-a putut da 0 rezolv~re practie~ mult mai simpla problemei ealcul~Ul la forte taietoare pe baza modelului de grinda cu zabrele, plecind de la 0 anumita caracteristica. a eomportarii grin_==-..___--l I] zilor de beton annat, observata in exlJr perimentarile elementelor de beton ar, mat la forta taietoare. S-a constatat Flg. 5.37 sistematic in aeeste sxperimentari ca .• . ~ •~ pe intreg intervalulde solicitare, .de la valoarea ~e. fisurare ll~clmata QI' pl~a la valoarea de rupere la fOJte taietoare Qu, variatia efortunlor masurate m etrierii grinzilor este practic paralela cu variatia de ealcul conform' modelului Morsch de grinda ea zabrele. Diferenta intre cele doua eurbe. (dre~te) la fieeare nivel al efortului unitar in etrieri, estevaloarea Qb a fortei de fls.urare a grinzii fara armatura transversal a, respectiv a fortei taietoare capabile a acesteia (fig. 5.37). Din acest motiv calculul elementelor de beton armat lafortetaietoare se poate face eu 0 relatie de forma:

1 I

Q=QIJ+Q",

(5.60)

p
'-z<>-L

--,----_____",..IJ
To
0(

r---'-1
ib I -l~

bp

T
To Cb

~ Gac=..JQ.

Oo~tl =38.;.45·

Ta

ao~p8rteq de {urN tale/Ollre versq/O

pre/llold de ormd/llr(llrC/l/s-

Fig . .5.36

'in care eu Qat s-a notat forta taietoare ee revine armaturilor {etrieri si bare 'In.clinate) din inima grinzii, pe 0 schema de grinda eu zabrele. Prescriptiile nationale de proiectare a elementelor de beto~ arI~at, eu exceptia prescriptiilor din unele 1ari est-europene, fundan;tenteaza ~~oleeta~~a la forta taietoare pe un astfel de model de caleul. Cu pu~m~.exceptii, relaJlll~ de verificare la forte taietoare co~form a~esto~ prescnpt~l pres;tpun fisuri . inclinate(diagonale lnclinate) la 45 , anumite diferente existind in modul de evaluare a contributiei Qb a betonului din talpa comprimata, intre normele vest-europene,pe d~ 0 parte, ~i cele americane, japoneze, neo-zeelandeze, pe, de alta parte. . Standardul STAS 10 107/0-90, asemenea normelor din c.~.I.: 0IT?-eIQr ~ din alte tari est-europene utilizeaza pentru calculu l in sect~un~ mcl~nate la actiunea fortei taietoare metoda echilibrului limit a in sectiuni inch.nate Modelul de calcul considera un mecanism de cedare eu un grad de liber, tate, alcatuit din doua eorpuri rigide (tronsoanele de grinda. sep.ar~te de fis~r~ Inelinata la rupere), care se rotese relativ, Echilibrul in stadiul hml~a de sohe~tare in lungul fisurarii, eu directia inclinata fata de axa elementului. se d:sene printr-o ecuatie de proiectie pe norrnala la axa elementului ~~ 0 ecuatie de momente in raport cu punetul de aplicatie al rezultantei efortunlor de compresiune din beton (fig. 5.38). Contributia diferitelor componente ale mecanismului de rezi~te~~a la forta taietoare a betonului din inima ~i din talpa comprimata a gnnzll este exprimata global in termenul Qb, definit ea forta taietoare preluata de zona comprimata a secti unii. 111

110

Fig. 5.38

Sepoate aprecia ca modelul bazat pe echilibrul Iimita in sectiuni inclinate este principial eel mai corect, fapt recunoscut de insusi profesorul Leonhardt, autorul modelului corectat de grinda cu zabrele. Realizarea practica a acestui model intimpina lnsa obstacolul major legat de dificultatea stabilirii unci expresii, satisfacatoare pentru Qb, in masura sa' interpreteze riguros efeetul numerosilor parametri de care depinde capacitatea betonului de a prelua forta taietoare si diferitele moduri de cedare, ceea ce deocamdata nu s-aputut realiza pe deplin. In STAS 10 107/0-76, expresia fortei taietoare prelua ta de beton era:

o, =
Structura

0,8bh~Rt_

s,

JT(l + Qho)
_
M

(5.61)

expresiei (5.61) este similara relatiei (5.57), cu exceptia factorului aplicat termenului Qho din paranteza. Asa cum s-a aratat la 5.32. M analiza relatiei empirice (5.61) permite identificarea diferitelor componente ale mecanismului de rezistenta la forta taietoare. Diferenta dintre relatiile (5.57) si (5.61) se justifica prin intentia de a tine seam a de faptul ca in cazul elementelor fara armatura transversala, ruperea se produce, in cazul tuturor celorlalte conditii identice, la 0 solicitare mai redusa, astfel ca influenta suprapunerii efeetului momentelor incovoietoare este mai mica, conducind la 0 capacitate de rezistenta mai mare. Din acest motiv, termenul al doilea al parantezei este dublu in relatia (5.5'7), in raport cu relatia {5.61}. .sTAS 10 107 /0-90 stabileste pentru capacitatea betonului de a prelua forta taietoare expresia: (5.62) Adoptarea acestei expresii pentru Q. se justified prin intentia de a oferi proiectantilor un procedeu mai simplu, mai accesibil pentru caleulul la forta taietoare, cunoscute fiind dificultatile pe care Ie genera utilizarea relatiei (5.61), prescrisa de vechiul standard. Utilizarea relatiei (5.62) are si avantajul generalitatii, ea fiind valabila atit pentru grinzi cit si, cu anumite corectii, pentru elementele solicitate la incovoiere cu efort axial.

De altfel, relatii simplificatoare asemanatoare sint folosite ~i de alte prescpptii nationale cum sint prescriptiile din C.S.I., prescriptiile americane, neo-zeelandeze sau normele elaborate de Comitetul Euro-international de beton. - Adoptarea unor relatii de caleul mai simple, fara considerarea efectului ,desthiderii relative de forfecare ajh, este justificata si de rezultatele unor studii -e~erimentale care dovedesc ca ponderea acestui factoreste mica pentru valori alhn> 2 pe de 0 parte, si ca factorul Qho/M pare sa nu interpreteze coreet , . mecanismul de preluare a incarcarilor in cazul eel mai frecvent, al grinzilor cu continuitate [58J. Calculecomparative acoperind practic intreg domeniul curent de situatii de solicit are ~i de proportii gecmetrice ale elementelor de beton arrnat, atit pentru cazul grinzilor cit si pentru eel al stilpilor, au dovedit ca expresia simplificata (5.62) este totdeauna acoperitoare in raport cu relatia mai anaIitica {5.61}. Diferentele dintre valorile Qb stabilite pe baza celor doua expresii nu depasesc 15% in cazul grinzilcr, in tirnp ce in cazul stilpilor aceste diferente se inscriu in limitele a 10%. Marea majoritate a studiilor experimentale referitoare la capacitatea portanta la forta taietoare a elementelor de beton armat s-au executat pe grinzi simplu rezemate, rezultatele acestor studii fiind luate drept baza pentru stabilirea relatiilor de calcul din prescriptiile de proiectare. Trebuie retinut ca griazile continue, mai general vorbind elementele cu continuitate structural a, prezinta 0 serie de particularitati sub aspectul rezistentei la forta taietoare in raport cu grinzile simplu rezemate (fig. 5.39, a si b). AsHel in zona reazernelor intermediare, coniiguratia fisurilor inclinate c~I?ata ~ for~aspecifica ~e ~v~ntai. zor:a cer:t~ala: in eare fisurile au incli~ nan mal man de 45°, etrierii smt mal putin solicitati, ca urmare a prezentei in i.ima grinzii a unor eforturi unitare de compresiune cu valori importante. In zona dinspre marginea "evantaiului", fisurile au inclinarireduse si avanseaza. " .mult in zona inferioara a grinzii, reducind substantial inaltimea zonei com,ptimate. Este de apreciat ca, din acest motiv, valoarea Qb, reprezentind co." tributia betonului in preluarea fortei taietoare. este mai midi in aceste zone !',dectt cea corespunzatoare reazemului simplu. Se estimeaza ins11 cii valoril~ ',,'Qfl-prescrise de norrnele de proiectare sint insuficient de reduse pentru a fi I 'acQperitcare si pentru zona reazemelor intermediare ale ,rinzilor continue .' [58; 5~].

r~

'c

(j1l

Fig. 5.39. Comportarea Mo"ul de fisurare

grinzilor

continue

la actiunea

forteler

tlloietoarCl! grinziler, continue-

b) Modelul generalizat

de grinda

cu zabrele specific

111

113:
,l, .

De asemenea, datorita modului specific de fisurare inclinata in zona reazemelor intermediare zona plastica este sensibil mai dezvoltata decit se admite in mod obisnuit, Pe de alta parte, armaturile longitudinale de la partea inferioara si respectiv de la partea superioara, sintsolicitate la intindere pe 0 zon~ apreciabila dincolo de sectiunea de moment nul. Aceste aspecte ale comportarii grinzilor continue ridica problema asigurarii la moment in sectiuni inclinate. Se apreciaza ca regulile constructive privind prelungirea unui minim de armaturi la partea inferioara pe reazem si de intrerupere aarmaturilor la parte a superioara prescrise de STAS 10 107/0-90 sint .in masura sa evite cedarile la momentul incovoietor in sectiuni inclinate (vezi cap. 5.8). Pentru caleululla forte taietoare a elementelor solicitate la incovoiere cu compresiune axial a, in STAS 10 107/0-90 se introduce pentru prima oara 0 corectie a termenului Qb pentru a tine seama de efectul favorabil al prezentei ortei axiale de compresiune, efect ignorat de prescriptiile rom anesti anterioare:

Qb . bh~R,.If> (1
s. in care s-a notat cu n =
---,

+ 0,5n)

. In eazul .stilpilor si al grinzilor fara armatura inclinata, Qeb reprezinta, chiar forta taietoare capabila, Qcap. In cazul grinzilor eurente cu armatura. .inclinat~a,..verific.area la foria .tiiietoa~e se bazeaza pe ipoteza ca in conditiile .:l"espeetaru ~eguhlor con~tr~.lChvede dispunere a acestor armaturi fisura pentru care se ?btme Q,,, este ~I fisura cea mai periculoasa (critica) pentru grinda si aceasta mtercepteaza un singur rind de armaturi inclinate. In cazul unor armari .,tr~nsv:rsale ~ai eOD?-plicate, u armaturi indinate dispuse in planuri apropiate c [situatie care intervine, de exemplu la unele grinzi de rulare de bet on armat) -~ste ~e~esar~ verifAica~ea m~i ~ultAe sectiuni avind inclinari diferitepentru a i~ identifies fisura mc1mata critica, m lungul careia sum a fortelor taietoare preluat~ .de~toate componentele grinzii (beton, etrieri ~i armaturi inclinate) este mmIma. . - Fisura inclinata critica apartine domeniului 0,5ho ~ s, ~ 2,5ho a~a cum .:atesta datele experimentale. Plecind de la rela tia : Qb

(5.63)

masura intensitatii efortului axial. MoRc Este de remarcat ca in raport cu alte prescriptii, cum sint cele americane sau cele neo-zeelandeze, in STAS 10 107/0-90 ponderea influentei favorabile a efectului axial de compresiuneasupra capacitatii betonului de a prelua forta taietoare este evaluata la un nivel mai redus. Valoarea rezistentei la intindere a betonului, R" corespunde conditiilor .de tum are privind latimea minima a sectiunii ~i inaltimea stratului de turnare care influenteaza sensibil formarea structurii intime a betonului. In STAS 10 107/0-76,-corectia referitoare la conditiile de turnare se aplica nejustifieat numai rezistentei la compresiune. In ceea ce priveste cazul elementelor solicit ate la intindere excentrica se rnentin prevederile redactarii anterioare a prescriptiei, Astfel, in cazul. intinderii excentrice cu excentricitate mica se neglijeaza contributia betonului in preluarea fortei taietoare, in timp ce pentru elementele solicitate la intindere excentrica cu excentricitate mare se admite 0 fort a taietoare Q., redusa in raport cu cea de la incovoiere prin inmultirea cu coeficientul:

+- Q'e =

bh~R,..fP s,

+....p.:._ bs R 100
j

al

(5.65)

unde P. este proeentul de arm are cu etrieri.jar Rat a armaturii transversale si punind conditia:

< Ra, rezistenta de calcul.

(5.66)

_!!_ (Q" ds,

+ Qe)

°
•

s~ stabileste proiectia pe orizontala a fisurii critice in Iungul careia capacitate a cumulata a betonului si a etrierilor de a prelua forta taietoare este minima.
Si, cr

= 10

V# .
P.

Rt

ho

Rat

(5.67)

Exprimind

Q,,, in forma adimensionala se ajunge la relatia:

(5.68).

m,=
. in care:

0,5 - ~o 0,5 + eo

(5.64)

Expresia coeficientului m, a fost stabilita pe baza studiilor intreprinse Ia Institutul Politehnic Timisoara [34]. Se constata ca acest coeficient asigura racordarea la ambele capete ale domeniului intinderii excentriee eu excentricitate mare, respeetiv eu incovoierea si cu intinderea excentrica cu excentricitate mica. In proieetarea curenta, ealeulul practic la forte taietoare in sectiuni inclinate. se bazeaza pe stabilirea valorii minime Qeb a fortelor taietoare Q", preluata de beton si Q., preluata de etrieri: min (Q" Q.) = Qeb.

In relatiile (5.67) si (5.68) Rat = 1natRa este rezistenta de caleul a armatransversale. Prin intermediul coeficientului conditiilor de lucru ale transversale ma, < 1 se ia in considerare faptul di nu toate annacare intercepteaza fisura inclinata ajung la curgere in momentul ruperii, ...• u• cele SItuate in zona in care fisura inclinata este suficient de deschisa aceasta. Expresia (5.6.8) se poate utiliza atit pentru elementele incovoiate, cit si cele compnmate excentric sau intinse excentric cu excentricitate mare in locul lui R, se utilizeaza valorile corectate Rtc: ' - - in cazul elementelor comprimate excentric:
.LU.<1J

(5.69) in cazul elementelor intinse excentric cu excentricitate R tc- R t 0,5 - eo 0,5 eo mare: (5.70).
115·

114

II
A~a cum s-a aratat proiectia fisurii critice nu depaseste Daca Sf furnizat de (5.74) depa~e~te aceasta valoare, in realitate l,5ko' (5.71)
..,I

Q
eb

JP +A. R., 2,5 40 R,

Prescriptiile de proiectare stabilesc si 0 limit a superioara. a fortei taiet"are aferente unei anumite sectiuni, peste care 'este necesar sa se schimbe 4d.imensiunilesectiunii, calitatea betonului sau amindoua. Limitarea reprezinta 0 conditie de rezistenta a "diagonalelor" (bielelor) comprimate de beton; respectiv de rezistenta la actiunea cjort,urilor principale de compresiune in regim de solicitare biaxiala - tntindere-compresiune (in conditii apropiate de situatia reala a elementelor c.u. fisur~ i~clil\ate l.a valori ridicate ale solicitarilor}. In felul acesta, principial, limita trebuie exprimata in functie de rezisten ta betonului la compresiune. ceea ce s-ar traduce prin conditii de forma Q ::;:; bhoRc (unde IX are valori de .0,25 - 0,35 a in diferite prescriptii). Cu toate acestea in STAS 10107jO-90 s-a pastrat exprimarea din vechea redactare. in functie de Rt:
(5.72)

'7 1l'
c ~ _ __._l__j
a b
_~l.

__J

Fi,. 5.40. Traiectoriite eforturilor principale iIltr-. consola din material omogen si elastic avind raportul lc/h = 11,5

Fig. 5.41

in intentia de a nu modifica 0 relatie de caleul foarte Iamiliara ingiaerilor proiecta~ti.· ' Particularitatile calculului in sectiuni inclinate la forte taietoare al elementelor de beton armat cu rol de rezistenta antiseismica sint discutate in cap. 6. '

5.3.4. Cazul consolelor scurte

Se considera in mod obi~nuit 'ca apartinind categoriei consolelor "scurte", elementele in consola la care inaltimea utila a sectiunii este mai mare decit distanta de la punctul de aplicatie a fortei Ia sectiunea teoretica de incastrare : hojlc > 1. . Aceasta delimit are rezulta din faptul ca la aceste elemente avind evident specific "bidimensional" fatade cazul consolelor .Jungi" si "medii" care se pot considera elemente liniare, ipotezele obisnuite de caleul se indeparteaz.a e?Glgerat de mult de comportarea real~, fiind ~eces:~.ra.o ~ratar~ pevo b~za diferita. Astfel, comportarea in domeniul elastic trebuie mveshgata pnn raetodele teoriei elasticitatii, in locul metodelor simplificate ale rezistentei materialelor. Calcule executate in domeniul elastic in ipoteza corpurilor omogene prin metoda elementului fin it si prin modele fotoelastice [45J au ovidentiat traiectoriile eforturilor princip3.le si mecanismul de lucru sub incarcari al acestor elemente (fig. 5.40). Dintre particularit atile de comporta:e in domeniul el.a?tieale cOJilsole!o.~ scurte, in masura sa explice si multedm aspectele specifice ale comport~ll in domeniul fisurat si la rupere al consolelor scurte de beton annat sint de mention at urmatoarele : a. Eforturile de intindere la margine a superioadi a consolei sint practic constante intre. punetul de aplicatie al fortei si margine a stilpului. b. Forta de compresiune in lungul marginii iriclina te a consolei .este, d: asemenea, aproximativ constanta, evidentiind 0 actiune de tip dtagon61la comprimata.
116

e. Eforturile de intindere transversala pe inaltimea consolei rezultate din schimbarea de directie a eforturilor de compresiune sint foarte reduse . •. Forma consolei are mica influent a asupra starii de eforturi. In eonsolele cireptunghiulare, zona situata sub linia care uneste punctul de aplicatie al fortei cu punctul de aplicatie al rezultantei eforturilor de compresiune din secliunea teoretica de incastrare este practic nesolicitata (fig. 5.40, b). Aceste aspecte specifice ale comportarii sub incarcari, similare cu eele ale griazilor pereti, in categoria carora consolele seurte pot fi de fapt clasificate pun lR evident a un mecanism de preluare a incarcarilor de tip grinda cu contralift, similar actiunii de arc dincazul grinzilor pereti (fig. 5.41). "'J" Dezvoltarea aeestui mecanism implica necesitatea ancorarii la capacitate a -pertanta a 'armaturii de incovoiere pe toata deschiderea consolei, pe de 0 parte, ..... evidentiaza ineficacitatea armaturilor inclinate si mai cu seama a etrie~ ,I'riior verticali, din armarea traditionala a acestor elemente, pe de alta parte. -,.} Cercetarile experimentale [70J au identificat diferitele moduri de cedare ale eoasolelor scurte de beton armat, in acord, in esenta, cu mecanismul de .': grinda eu contrafisa (fig. 5.42): _ rupere tipica de incovoiere (fig. 5.42, a), prin zdrobirea betonului din ", 'zona. con:primata, dupa ce armatura intinsa ("tirantul") a suferit deform a tii :·:tplastlce importante : " ._ ruperi prin despicare diagonala, ca urmare a eforturilor principale de .ccmpresiune excesiva (fig. 5.42, b) ; . _ rupere prin dislocare in lungul unui plan care urmareste fata stilpului 5.42, c);
Q

Ii
-,:,---"'1
J

,
I

:
I

'\

:;

c
Fig. 5.42

111

_ ruperea prin despicarea stratului de acoperire a armaturii, cind aceasta nu este suficient ancorata (fig. 5.42, d); _ ruperea prin zdrobirea betonului in zona de aplicare a incarcarii concentrate, cind placa de repartitie este prea mica sau prea flexibila sau cind inima consolei este prea subtire (fig. 5.42, e). De muIte ori consolele scurte suporta, pe llnga forte verticale si forte orizontale, constituite de reactiunea structurala a grinzilor ce reazema pe aceste console sau ca efect al contractiei betonului sau al contractiei termice. In aceste cazuri poate interveni 0 rupere ca in fig. 5.12, I, in special daca grosimea capatului consolei este mica. ~ In ceea ce priveste relatiile de calcul prevazute m prescnptl~le de p~Olectare, acestea fie sint strict empirice, ca in cazul normelor amencane, fie au la baza modelul de grinda cu contrafisa (fig. 5.11), ca in cazul normelor europene si neo-zeelandeze. In situatia in care consola este actionata si de 0 forta orizontala aceasta se adauga intinderii din incovoiere ~i este transmisa direct la armatura "tirantului" prin sudurile acestuia pe placa de repartitie, Unele norme, cum sint prescriptiile germane DIN ~015imp~n in toate cazur~le cor:siderarea unei forte orizontale egala cu eel putin 20% din valoarea fortei verticale, in cazul in care consola este foarte scurta (a/ho < 0,5) poate interveni o cedare prin forfecare in lungul fetei stilpului. I~ a~est caz conceptul rez~stentei la forfecare prin frecare (vezi 5.3.6) poate constitui baza pentru dimensionarea armaturilor orizontale. In conceptia unor norme arma~ura orizontala .trebui~ s~plimentata. i~n raport cu cea strict rezultata din aplicarea modelului de gnnda cu contrafisa , in intentia de a asigura un grad superior de siguranta consolei fata de eel al elementt'.tlui rezemat pe consola, Astfel ACI 318-83 impune ca pe inaltimea consolei sa se dispuna suplimentar 0 armatura reprezentind eel putin 25% din armatura principala de lamargin.ea s~perioara. .~ . ~ ., . STAS 10 107/0-90 prevede ca pe inaltimea consolei sa se dispuna etrieri -orizontali reprezentind 0 treime din armatura principala de incovoiere {fig. 5.13):
A ••• •

pentru console care sus tin grinzile cailor de rulare in hale cu regim greu de .Iucru al podului rulant si: . (5.75), pentru restul consolelor scurte... . " . Conditia mai severa din primul caz tine seama de reducerea rezistentei . betonului prin fenomenul de oboseala, ,. 'Relatiile (5.71) si (5.75) ofera un grad de siguranta apropiat cu conditiile similare din aIte prescriptii [111; 112; 113; 121].

. , '~1 5.3.5. Rezistenta la strapungere a elementelor de beton armat

..

~""

Cedarea la forte t aietoare capata. aspecte specifice cind pe suprafete reduse de placa se transmit incarcari relativ importante. Modul caracteristic .'de rupere este de tip stnipungere, motiv pentru care rezistenta la foria taie. ware in asemenea situatii este denumita in mod curent rezistentii la striipun'jere (poansonare). . , Cedari prin strapungere pot interveni in specialla transmiterea incarcarilor de Ia dala la stilp la planseele fara grinzi, la transmiterea fortelor de la stilp .;~ radieresau in zona de aplicare a unor forte concentrate importante pe placa . 'l>Ian~eelor. .;Mecanismul de cedare prin strapungere este deosebit de complex depin"dnd de numerosi parametri. Desi exist a unele tentative de a formula modele ~~aliti~e pentru mecanismul strapungerii placilor, in special in cadrul Comi~e,(ului Euro-international de Beton, cele mai muIte din expresiile pentru -'~culull~ strapungere au 0 baza empirica, principalii factori Iuati in consi:t~tare fiind clasa betonului, raportul dintre latura stilpului c (latura ariei {~cate) si grosimea placii hp, procentul armaturii longitudinale. ;;iii:':," ,tn general prescriptiile de proiectare, peconsiderente de simplificare i;f'uiculului, nu iau in considerare in mod explicit influenta raportului clnD' ~Jliesupunind di efectul acestui parametru poate fi considerat tn mod implicit 'st~bilirea sectiunii de cedare la distanta hp de perimetrul ariei incar. .' 2 /t.ate [3]. (... De asemenea, prescriptiile de proiectare stabilesc valori substantial mai pentru rezistenta la strapungere a placilor in raport cu rezistenta la foria ~!:lIie;tocu a elementelor curente de beton armat far a armatura transversala. distributiei specifice a momentelor incovoietoare, care scad din axul suprafetei incarcate. sectiunile de cedare prin strapungere nu de la fisuri de incovoiere cum se intimpla in cazul elementelor inco- . unidirectionale sau eel al placilor rezemate pe contur, ci de la fisuri bile celor de tip forfecare a inimii, ca la grinzile inalte cu inima subasa cum sint grinzile de beton precomprimat. Rezistenta la forfecare sectiuni fisurate inclinate ca urmare a depasirii de catre eforturile prinde intindere a rezistentei betonului la intindere, este sensibil mai mare forta taietoare capabila a elementelor nearmate transversal in sectiuni te de forfecare-incovoiere. Rezistenta la strapungere este influentata de prezenta eforturilor de compresiune 0'11 si de actiunea unor eforde compresiune dezvoltate in planul placii ca urmare a starii bidirectiode eforturi, a c~ror prezenta se poate demonstra atit pentru cazuri de \~ "'/'

(5.73) Aceasta armatura, impreuna cu armatura principal a de incovoiere, a.siin cazurile curente, si armatura "de coasere", necesara pentru a evita , 'ruperile prin dislocare in lungul fetei stilpului. Zona pe care etrierii se considera activi este egala cu ~ din lungimea dis3 tantei dintre punctul de aplicatie al incarcarii ~i virful unghiului de racordare al consolei.: Prescriptiile de proiectare cuprind si verificari ale betonului comprimat (ale "bielei" comprimate in modelul de grind a cu contrafise) .In STAS 10 107/0-90 aceste verificari sint date sub forma:
Fig. 5.43

gura

(5.74)

U8

solicitare radial sisaetrica (deexemplu la dale rezemate pe stilpi circulari.cit si pentru cazul general in care traiectoriile momentelor principale nu coincid cu directiile armaturilor [3]. Prescriptiile araericane ~i neo-zeelandeze stabilesc valori mai raari ale rezistentei la strapungere in raport cu cele europene. STAS 10 107/0-90 prescrie pentru forta capabila la strapungere centrica a dalelor fara armatura de forfecare relatia : (5.76) in care Per
=

este perimetrul

teoretic al suprafetei

de forfecare situat la

Eiistanta h" la exteriorul zonei efectiv incarcate. Structura expresiei este , 2 foarte simpla retinind numai principalii parametri ai rezistentei la strapungsre. cu asigurarea unui nivel de siguranta corespunzator practic expresiei maioahalitice din Codul Model CEB-FIP. In fig. 5.44, sint reprezentate grafic, in functie de calitatea betonului, Iortele de strapungere stabilite pe baza standard~lui rom anesc. a Codului ACI 318/83, a normelor de proiectare neozeelandeze ~i a normelor sovietice SNIP. Trasarea diagramelor s-a facut prin convertirea fata de reperul STAS 10 107/0-90, a coeficientilor de incarcare ~i a rezistentelor de calcul corespunzatoare celorlalte prescriptii. Prin forma similara a relatiilor 5.59 si 5.76, se asigura 0 tratare unii~ra,' consecventa, a calculului in sectiuni inclinate a placilor de bet on fara armatura de for(ecare, indiferent de modul de rezemare, continuu pe laturi sau discrst pe stilpi. In cazul in care forta de strapungere se aplica excentric fata de ceatrul suprafetei incarcate. ca urmare a actiunii unui moment neechilibrat, in unele prescriptii [104; 110; 114], se considera ca 0 fractiune din momentul incovoietor ce trebuie transferat intre dala si stilp se transmite prin efectul unor forte tangentiale distribuite pe perimetrul teoretic de strapungere, dupa 0 lege Iiniarade tip Navier (fig. 5 ..ot5).

L
.:

I!-w:---c,-·_,---J
cf+hg
1

~-=:-l

"I '2t
/
Fig. 5.45

. Aceasta ipoteza este echivalenta, in principiu, cu a considera reduserea momentului incovoietor la fata reazemului, respectiv pe conturul t .. retic de strapungere. . . Datorita neuniformitatii distributiei-eforturiln- de forfecare pe perisaetrul cntIc.se pot ac~e~~a valo!"i m<l:xime.-r, mai .mari decit i~ cazul strapu.~rii ce~tnce. Prescriptiile rom anesti admit valon egale cu rezistenta betonulai la lntmdere:
'rmax

Q --+ "1)-- M
Perlto

R,

(5.77)
(U>U-

"

in car~: W este m?dulul de rezistenta al sectiunii critice; pentru cazul

turului dreptunghiular W
"_ J,

(c1 si

C2

laturile suprafetei incarcate, fig. 5.45): (c2

hp[(CI

+ ho)

+ ho) + ~ (c1 + ho)2]

(5.71) •

.~

eehilibrata de eforturile -r.

Pentru
"1)

1] :_

fractiunea din momentul neechilibrat in axul suprafetei de forfesare s-a adopt at valoarea prevazuta
"1) =

uo
!.l5 -

in Codul Model CEB-FIP. (5.79)

:r-40'50f
O,25f

Lmf'jU
A(f J.f3
+-

["''--'('\._

~~_-~~=>;:~~
I/ZS Jl!!! f'eairv lJe/on BC ]Il oJe NZSrJJI)!jJMi," bel,a (jCf§ [f(j-rIP 1,4 A

1-

----:-1==:::;=:=

Vc + +
C1 2

ho ho

~te.pentru cazul uzual al stilpilor patrati devine 0,5. . Daca se noteaza: M eo=--

(5.80)

W D=-x
h

l_~,~~~~~~~~~ 1.2 az 0,4 0.0 ss 1,0

r»,
cr

de.)trapungere

capabila in cazul actiunii excentrice capata expresia: Q

cap

Fig. 5.44

=1

1 + "1)eo/ D P

hR
0

(5.82) 121

120'

Daca pentru suplimentarea fortei capabile la strapungere se prevad armaturi ce strabat suprafata teoretica de cedare STAS 10 107/0-90 introduce conditia Q ~ 1,2PcrhoRt, in intentia de a se evita dezvoltarea unor eforturi de forfecare prea mari in placa, avind in vedere caracterul extrem de casant al ruperilor prin poansonare. Solicit area la valori Q peste cele corespunzatoare limitei admise (5.76) este asociata cu deschideri mai mad ale fisurilor inclinate, care reduc contributia betonului la preluarea eforturilor de forfecare. Se admite, din acest motiv, ca aportul betonului in acest caz este 0,5 PcrhoRt, iar diferenta Q - 0,5 PcrhoR{ trebuie preluata in intregime prin armaturile transversale. Alte prescriptii cum sint normele sovietice SNiP au un caracter mai acoperitor, ignorind complet contributia betonului, in conditiile in care pentru cresterea fortei capabile la strapungere se recurge la armarea transversala. In fig. 5.44, b sint reprezentate comparativ, in exprimare adimensionalizata, valorile fortelor de strapungere maxime ale dalelor de beton arrnat, conform STAS 10 107/0-90, Codului Model CEB-FIP, prescriptiilor americane ACI-318, neo-zeelandeze si sovietice. Sint comparate, de asemenea.vvalorile celor doua componente ale rezistentei la strapungere, reprezentind aportul betonului si al armaturilor de strapungere. In STAS 10 107/0-90 se trateaza aspectele de baza ale calculului la strapungere al dalelor de beton armat, Problemele speciale cum sint : verificarile dalei in cazul particular al stilpilor de colt sau al celor de margine, verificarea in cazul in care perimetrul de strapungere este redus prin prezenta unor goluri etc. sint de competenta prescriptiilor speciale, destinate proiecUidi planseelor din placi rezemate pe stilpi.

planul de forfecare este fisurat pled d d I . produse de contractia betonului v . n.. e a ldeea Ca fisuri intimplatoare derilor rezultate din interactiun/st~l~tlll~ de temperat':lra sau datorite intin~ Modul de transmitere a for elorc;ra e necontrolahjj-, pot aparea oricind, reprezentat schematic in fig. 5.i46. e forfecare pe suprafata fisurata este . !ntrucit suprafata fisurii nu este net d~' .~. tlva mtre cele doua 'parti presupune . e a, CI cu aspentail, 0 lunecare rela(fig. 5.46. b). Forta de intindere indus~ i~ sepa:are pe directia normala fisurii potential de lunecare este echilibraC d armatur~ perpendiculara pe pianul f~surii (fig. 5.46, c). Aceasta com re:iu~e 0 compreslU~e .egala~actionind fete le lunecarea relativa a fetelor fisu p produce 0 r"~lstenta prm frecare la t~r~Ie experimentalepun in eVid~l~t~~~e tselo~une fort~l. de !orfecare. Constatlva de numai 0,2 rnm in lungul Ian) ~ dca ste suiIclenta 0 deplasare relala curgere armaturile transversal~. u Ul e unecare pentru a solicit a pin a

I' ....

I
>

..
i i

. Daca pe planul potential de lunecar t' ~ ~ a.ceasta la rindul ei genereaZa forta de f e aCtlOneaza 0 forta ~de compresiune. care datorate stringerii exercitat~ de a~~:~~r~are se adauga forrelor de freArmaturile transversale care strabat rolul de a impiedica dislocarea in lun I p an~ ~otentlal d~ lunecare si au turi de conectare (conectori) ~i p t f~' acestuia sint denumite curent annade planul de Iunecare. 0 1 ispuse perpendicular sau inclinat fata

1;

5.3.6. Calculul rezistentei la forfecare dupa planuri de-lunecare determinate

tn structurile de beton armat, pot interveni situatii in care, ca urmare a unor conditii de solicitare particulare, rezistenta in sectiuni inclinate a unor elemente supuse la incovoiere (fara sau cu efort axial) cu forte taietoare sil fie superioara rezistentei la forfecare dupa anumite planuri determinate. In aceste cazuri se pot dezvolta ruperi prin dislocare in lungul respectivelor planuri, dupa mecanisme de cedare diferite de celeprezentate la punctele 5.3.2, si 5.3.3. Ruperile de acest tip sint favorizate daca planul de lunecare este fisurat, ca efect al unor eforturi de intindere, din actiunea unor incarcari cu forte sau deformatii sau ca urmare a existentei un or rosturi de lucru imp use de tehnologia de executie (de exemplu, rosturile de turnare ale elementelor verticale ale structurilor de rezistenta, rosturile dintre suprabetonarea monolita ~i partea prefabricata la unele elemente cu realizare mixta), In principiu, 0 proiectare rationala trebuie sa evite , in special in v ederca asigurarii antiseismice, cedarile de dislocare prin Iorfecare, cu caracter fragil, pentru a permite dezvoltarea unor mecanisme de rupere mai avantajoase sub aspectul ductilitatii, Cunostintele actuale au permis, dezvoltarea unor modele analitice pentru stabilirea fortei de forfecare capabile, in lungul unor planuri potentiate de lunecare, nefisurate sau fisurate. Desi mecanismul preluarii 'unor forte in lungul unor planuri de lunecare difera, dupa cum planul este fisurat sau nefisura t, prescriptiile de proiectare iau in considerare, in mod acoperitor, numai situatii de cedare in care

I
I
~

t)

r
J

I,
:1

.L

= AacRatg 9 = .

=}if AocRa

I:.

d
Fig. 5.46

123

Pentru 0 utilizare eficienta a armaturilor care transverseaza planul de luseoare. conditia de dimension are a acestei armaturi trebuie sa asigure solicitarsa ei pin a la curgere. In aceste conditii fort a de lunecare Leap ce poatefi tra.SlIlisa in lungul planului de forfecare, este data de expresia (5.&3) inclusa ~i i:a. STAS 10 107/0-90.
(5.83)

.. actiunea temperaturii,

u•• e : A ..e este suma ariilor sectiunilor conectorilor dispusi perpendicular pe pla.ul de lunecare; A.. suma ariilor sectiunilor armaturilor inclinate intinse care strabat planul de lunecare; ex. - unghiul dintre barele inclinate si planul .e lunecare : N _ efortul de compresiune normal la planul de lunecare : 11-, _ coeficientul echivalent de frecare. intre fetele planului de lunecare Conceptul care sta la baza acestui model de calcul este cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de rezistenta la forfecare prin frecare (sAMl.rfriction strength) si a fest fundamentat si aplicat in forma utilizata astasi in proiectare de catre A. H. Mattock [3J. tn realitate forta taietoare aplicata este preluata prin frecarea intre fetele fisurii. rezistenta la forfecare a protuberantelor fetelor fisurii si prin actinnea de dorn a armaturilor care traverseaza fisura. In metoda de calcul bazata pe conceptul rezistentei la forfecare prrn freosre se presupune ca intreaga rezistenta la forfecare se datoreaza frecarii iatre fetele fisurii. Din acest motiv relatiile de calcul au un caracter global utilizind valori conventionale ale coeficientilor de frecare stabiliti astfel iudt valoarea de calcul a fortei de forfecare capabile sa fie intr-un acord rezonabil cu rezulta:1ele cercetarilor experiment ale. Este recunoscut faptul ca, daca rosturile de lucru sint tratate cu ingriii jire prin curatirea laptelui de ciment si crearea unor asperitati sau profilat artificiale suficient de marcate (inaltimea protuberantelor eel putin 5 mm} se obtiIfe 0 rezistenta la forfecare comparabila cu cea corespunzaJoare betonului monolit. Pentru aceste situatii prescriptiile de proiectare ~104; 114J stabilesc valoarea fl., = 1,4. Pentru cazul unor asperitati mai reduse (intre 2 ~i 5:mID) se prevede 0 valoare fl.J = 1,0, iar in cazul in care betonul este turnat pe placi metalice sau pe beton intarit curatat de Iapte de ciment. dar faxa. masuri speciale de a i se mari rugozitatea p., = 0,7. Aceste valori fundamentateprin cercetari experimentale au fost preluate si de STASIO 107/0-90. --.-'-""An-ah~astruCturii expresiei (5.83) evidentiaz~Cutilitateaun~r"c~~entirii
j -

a curzerii IentPe~anut e t.u~ebcare pot preveni si dia 1 .~ v con raCtlel etonului. n practica apar doua categorii de sit tii d v lunecare este perpendicular pe alII ua,l1ul ~pa cum planul potential €Ie . constituie rosturile orizonta1e de U e em1entd.U1 (exemplul caracteri~tic u -Ia nivelul planseelor) sau pa<ra1c1urnare a e diafragmelor verticale moaolite _ , _d cu aces a (exempl t .1 t1 cu suprabetonare , rosturile verticale 1a pere t':·.structe. ~1ernen e e prefabricate _" 11 di .1' a. Planul potential de lunecare este p;rp or m panouri raari). m aceste cazuri forta care trebuie t ,en icu ar pe axul elementului. forfecare este chiar'lorta taietoare rQan~mlsal ll~ngul I?lanu1ui potential de m elementului. _' e ca cu III sectiunea considerata a
D ,

Daca pe planul de lunecare actioneaza f t d • . prevada 0 armatura transversal a 'su r e intindere, este necesar sa.se .de armatura pentru rezistenta prin fPr ImaenaArapentru preluarea lor, separat """ tari '. ec reo "a cum s-a pus' id ~ . ....rce an experimentale, cantitatea totala de T ~ ~ m evr enta pn. telor "1 ' fortelor de forfecare SI'de intind armatu!a ,ere se poate obtm pentru preluarea efec., a ~aru or necesare pentru preluareacelor d ~ f ' e pnn simpla <msusaare te separat. Este de aetat ca forte care Sa solicite Ia intindere 1 ~u~

r,~

i'v yn

,vv

si precizari suplimentare. Astfel: _ i. Armatura inclinata se considera activa in preluarea fortei de lunecare nussai in situatia cind aceasta forta 0 solicita la intindere : ii. Armature indinata are 0 actiune mai eficienta in preluarea fortei de lunecare decit armatura perpendicuiara pe planu1 de separatie intre cele'dolla zone ale elementului. Relatia (5.83) cuprinde doi termeni care contin pe A evidentiind dubla contributie a acestei armaturi (fig. 5.46, d), prin "transmitere direct a" (datorata componentei paralele cu planul Aa,Rat cos ex.) ~i indirect prin efedul de frecare (datorat componentei normale de plan fl.r4a4Rat sin Or"); iii. De~i modelul teoretic care sta la baza relatiei (5.&3) presupune dezvoltarea unui efort unitar Ra in armaturile ca,re traverseaza planul de lunecare, in formula de calcul a fortei Leap, acest efort s-a redus 1a va10area Ral ca 0 asigurare sup1imentara fata de incertitudinile 'privind distributia eforturilor de forfecare in Illngul planu1ui de separare ~i lungimea zonei active in conectarea celor doua parti ale e1ementu1ui despattite de acest plan.
aj , SQA

efortul axial N af -v ' verticale din st ' ct -'1 se ~cteaza cu coeficientul 13,6 in tecti.e antiseismica ~ 7 entru a \l~eUd e proiectate pentru _un,~rad de proverticale, In cazul in care e r ' .seamavde efectul oscilatiilor seisraice efortul N din relatia (5.83) ~u s~st f aCttlOn_:azaun efort nor~~l de intindere , . ,_ T ti f a ec eaza, evident, cu coeficientul u eore lC con orm modelului din fig 5 46 ft ' J' de armatura perpendicular a pe planul d' l' ,C, orta d~ stringere a barelor diata vecinatate a barei si . e unecare este eficace numai in irae contactul printr-o deschid~r~u~~~ pe zonele ~n ~';lre cele doua fete nu pierd concentrate la capetele unor s~ctiunr~~e a. f~sl~~ll.In aceste conditii barele unor' pereti structurali de 'beton ' a t 0 ma ume I?-3.recum sin t sectiunile .evaluareafortei de stringere (coas~) ~ nu ar tr~bUl lua.te inconsiderare in ,,' cum s-a aratat insa relatia (i 8'3) t b I?lanulu~lotentlal de lunecare. Asa pentr;t toata sectiun;a, in ~are c~ntrib re. Ul~ c~nsl erata ca 0 relatie globala , mulUl de rezistenta se exprima c hU~la dllfenteI~r componente ale rnecanisalib .' a onve tiona numai prin ' st t d >Cd.U rarea coeficientilor din relatiile do cal I~' <. reZISenta e frecare, acestora rezultind din confrunt~rea c~ ce CUt}I·1m::Yiul ~oncret de aplicare a rce e ~a,. u~ele prescriptii de! roiectare 1 4 an v exp::mm entale. P -.! .aceasta ~ntnbule la capacitate a t:JrtantV 1 [AI J pr.evad ca to:-te ..arm iturile care planul potential de Iun a a ll~C~V?l:re~a. s'~ctlU~1l1 active si care nu cazul peretilor d' structurali aces~~~rr;~ u Itoa e ::>eb1i1 verti 'ale c~ne~tare. fIde "lt arele armatu:-a de di , .v In expresia cazul elernentelor
(5.83)
C1. v

~lu~e ceblel'~spuAse extremitatile sectiunii (in:h~3ivvb3.~e~~~ tl~lpu:)a ~a m bili . Treb Ie su 1111at ca 0 data v . asociata cu anumita lun~c~~ m~ 1 lzarea ';lrm.i~urilor de. conectare a armaturilor intinse i rna' e pv,ro:t, mal mica pentm mtrarea in comprimata. Din acesl moti~sr~::ant:~Ia.re~tru antrenarea barelor din artnat';1ra de conectare, cu sectiunea" Aruct.lUn~le 85( prevad Sa s_econsidere t' .. •• • ' ae In rv a la 583) n"''''_11 a Vt a 111lmll~l armatura sit tV 1 ~ .... ': ........ ~ma ura ~"asemenea, este de observat ca e:e~~at ~xy"'rr:ILvat.ea. m~.m~aa sectiunii. pot interveniiniunO'ulrostului n 11 e e lun~can,.m limite moderate, >JICILPa.cnatea reziste:ta sectional~rma a axu peretelul nu afecteaza se.sibil de

s:
r

Fiind solicit ate 1a intindere a'Vt'1 intinse, de fiecare parte a' :ma fun.e de conectare trebuie ancoratli ca. beton de virste diferit~. pra ere1 d~ separare intre cele doua zoae 125

+L

,"

aproxiIl_lativ egala cu inaltimea rinzii P " ~ prefabncate cu stratul de supra~eto . ~.~~~a~I dlstanta conlucrarea parjii [104; 11.4Jpreviid ca la dimensionare~~~efol1~ t~~c~rta, prescriptii.l; respective se consldere activa numai portiunea fr'ba .ale oare in sectlUm mclinate sa t. ~ pre a ncata. ~ n STAS.10107/0-90 nu s-au prevaeut ase ~'. ca ele se pot mtroduce numai du ~ fi ali menea masurr, conslderindu-se conclu?ente care sa clarifiee acestePa~ ~~teIZ~rea ~nor cercetarj experimentale planunlor de separatie dintre doua Pt t a.e:ez~stentella forfecare in lungul unor solicitari alternants, s ra urr istincte de beton, in conditiile

Fig. 4.47

5.4. STAREA

LIMITA

DE REZISTENT

b. Planul potential de lunecare este paralel cu axul elementului. In aceste cazuri forta de lunecare de caleul se asociaza, conform principiilor generale acceptate in proiectarea structurilor de beton annat, capacitatii de rezistenta a elementului, atit pentru elementele cu rol de rezistenta antiseismica, cit. ~i pentru cele dimensionate la gruparile fundamentale de incarcari. Astfel, de exemplu dad planul de lunecare este amplasat in zona in tins a' a sectiunii unui element incovoiat, forta de lunecare se asociaza capacitatii armaturii intinse AaRa. Lungimea pecare se dispun armaturile de conectare este cea dintre sectiunile de moment maxim si respectiv de moment nul, intre care se admite ca eforturile din armaturile intinse se reduc pina la zero (fig. 5.47). Spre deosebire de cazul elementelor cu rosturi perpendiculare pe a xul lor in cazul elementelor compuse, la care planul potential de lunecare este parale cu axullor, lunecarea in lungul acestor planuri conduce la reducerea c apaci taW de rezistenta la incovoiere. Din acest motiv in zonele plastice potentiale a elementelor compuse in structuri proiectate pentru un grad de protectie ~ 7, se impun masuri speciale de realizare a conectarii, .Astfel, la grinzile prefabricate suprabetonate, in zonele de la extremitati solicit ate la momente incovoietoare negative, poate aparea 0 fisurare accentuata a stratului de suprabetonare. Aceasta fisurare si dimensiunile relativ reduse ale stratului de suprabetonare fac incerta posibilitatea transmiterii fortei de lunecare de la armaturile intinse, .flotante", din suprabetonarea monolita numai prin angajarea un or etrieri verticali. Din acest motiv, STAS 10107/0-90, prevede ca in conditiile in care eforturile unitare tangentiale la interfata celor doua stra turi de beton depasesc valoarea 2R, 0 anumit a proportie a armaturii orizontale de incovoiere de la parte a superioara a grinzii (situata in suprabetonare) sa fie sudata de bare inclinate de acelasi diametru iesite din partea prefabricata a grinzii, permitind astfel 0 transmitere directa a efortului de lunecare asociat ,fractiunii respective din armatura intinsa, Deoarece in zonele plastice situate la extremitatile grinzilor de cadru solicitate de actiunea unor cutremure put ern ice , lunecarea locala a armaturilor 'situate la parte a superioara este practic intotdeauna prezenta, unele prescriptii prevad ca distanta pe care etrierii de conectare preiau efortul de lunecare (prin efectul echivalent de frecare) sa fie redusa cu lungimea pe care armatura luneca, in stratul de supra betonare, lu ngime apreciata ca fiind 126
.,«

LA TORSIUNE CU INCOVOIERE

5.4.1. Consideratii introductive

~ecesit~tea considerarii starii limita de . ~ '. relativ rar m practica proiectarii co t "1 rezlstenta la torsiune apare S se datore~te faptului ca atit ri idit ~uCtll o~ de beton annat. Aceasta 'de rezistenta a unui element degIbIta ea m stadiul fisurat cit ~i capacitatea .. la Lorsi e on annat sint in d bi . IDICI a orsiune decit la incovoiere. Astfel: mo 0 isnuit mult mai - datorita capacitatii d . t t~ d annat se concep in ac:.a'feleAre:tlSe~ntare ~se la torsiune, structurile de beton A T mCI A ~ ~. sor 't area d e mcovoiere a eleme sa 1se aSlgure prelua rea mcarcanlor prin ICI t .A n e or componente' - .at unCI cind deformarea de incovoiere a .I' . .~ de torsiune a unui alt element legat monolit de nri e ement .l~phca deformarea (;~~e.poate aparea este foarte mica d t r f p lmu~, s~h:ltarea de torsiune ngldltatea elementului torsionat este a °7t a aptul:-ll~ ca m stadiul fisurat m~ntului incovoiat. . mu mal mica decit rigiditatea ele-

I I

..

I
Y'

,,' .. Exista insa ~i situatii in care solicitarea d . A . solicitarsa de incovoiere in asigurarea echilibr I ~ torslU~e msot~~te nemijlocit 8t~uc~ural. Cazuri tipice sint cele I inzil U UIgenera al u.nUlsubansamblu sn~llor rec~i1inii care sustin 0 p~a~ft~z~:~s~~~be plane ~l spatiale sau ale SU? actiunea combinata a momentului de torsi . ' .. (lDcovOlere, forta taietoare forta . l~) orsrune ~l a altor solicitari ~a axia a un element de bet upa 0 sectiuno strimba (fig c "8) A . . on annat cedeaza sigurarea impotnv "d sectiune implica satisfacerea u ~t I . " a rupen] upa 0 astfel rezisten ta: rma oare or conditi] pentru starea limita
•
)! ,

• J."I

M, ~ M'eap

M ~ Met1P
N ~ Nea

(5.48)

Q~ UndeM M cap, Ncap si'Q cap represinta Tezult , an e e moment de torsiune moment incovoietor, forta axiala ~{forta

rat

o.:

Fig . .5.48

127

. . e sectiunea strimba 1a .epu~zareCl taiet.are ale efortunl?r u:~Jt~re M N ~i Q eforturile sectlOnal.e capacitatii sale de rez1stenta, iar li t.'t~ de rezistenta. Aceasta se consi.', 1 lul la starea rmi a ~. . elua respectIve m ca cu. ~ . ~ ., acitatii betonulUl de a mal pr dera di apare .da!onta epUlz~l~a c~~ fisu~area betonului intins ~~ c~rgerea compresiune si c.a e~te pre~e a.ersn1e Bineinteles ca Iorta axiala N p~ aunaturilor longltudmale ~.1 transv ~ad' urn' de exemplu grinda cur~a sectiane poate sau nu sa. fie pre~~nt~ n~rm~l pc planul ei. DificultaWe est~ spatiala, sau, respe~bv, ~l~ne~~~t~~~eimOIllentului de torsiune sint l:gale sup1i.entare ca~e apar m cazu maieste plana (vezi paragrafele 5.2 ~~5.~) de faptul ca sectlUnea de c~d~re nnu te ozitia zonei comprimate a sectmnll. <:.ifaptul ca nu se poate anticipa cur~ eSt p -LI21] primul din lume care ~ "f De ex~mp 1u, nO.IJ?ativul de proiec are, de rezistenta pe haza echilib ru lui 1 Ii 'C 11 standardizat ve~lflc~rea la star~a 1m1 ~a vel'ificareaconditiilor (5.48) pe.ntr,: pe • sectiune stnlTl~a de rupere, lmli~Y:ra simetric armata fata de verticala un element cu sectm~e.~ drept~1llg 'mate din fig. 5.49. sa se faca pentru pozltnle zoneIlco~pn r ita de rezistenta la . torsiune prco alta metoda de .verificar~ a !l~~~fe I~ 84) pe baza a'nalogiei cu. grin_~a vede determinarea 1Ul Mt c.ap in ~' idera elementu1 fisurat, directiile cu z~r~le. In .cadrul ~ce:tel meto v~;:t~O~! torsiune actioni~d. indepel}de.nt efortvn10r un~tare~ principale pr~ f tul efortului unitar pnnClpal~ de m~m~ si annatura ajunsa la curgere ~u e ee toda echilibrului limit a dupa sectmI\l d.ere (11 (fig. 5.50). In com para tie eu me 0

~r:
v

i
i
1

I
I

I-

Fig: .5. .50

-:---I.

---

~>1

__

A~R'~
~

__

strimbe, metoda analogiei eu grinda eu zabrele are avantajul unor calcule mat simple dar ~i ineonvenientul de a nu exploata toate rezervele de rezisteD.t~ fa torsiune ale elementului prin faptul ca se considers 0 distributie de eforturi anterioara eelei corespunzatoare epuizarii capacitatii de rezistenta. Trebuie menticnat, lnsa, eli diferenta intre valoarea mai corecta a lui Me cap stabilita .'pe baza echilil>l'ului limita in sec/iuni strimbe ~i valoarea mai aproximativa, dar aeoperitoare a lui M, e"9 stabilita pe baza analogiei grinzii cu zabrele este mid. in multe din cazurile eel mai frecvent intilnite in practica. Pe aceste eonsiderente, in STAS 10 107/0-90 se prevede ca proiectarea la starea Iimita de rezistenta a elementelor torsionate sa se poata face pe baA metodei analogiei cugrinda cu zabrele, a~a cum de altfel a fost prevazut .. t'toate editiile anterioare ale prescriptiilor de proieetare ale betonului annat U cIUr'tara noastra bazate pe metoda starilor Iimita, " In cele ee urmeaza se face 0 succinta prezentare a prevederilor de caIeuI II. starea limita de rezistenta la torsiune eu Incovoiere pe baza metodei analogiei cu grinda eu zabrele.

Aar?a

"'\. ~

<,

~'rieRa

.5••• 2. Sectiuni simple Pentru eliminarea riseului cedarii betonului sub eforturile principale de oompresiune, sectiunea transversala a elemcntului trebuie sa respeete conditia

Q M, --+ -- ~4

Q ~i M, reprezinta valorile de ealeul ale fortei U'iietoare si respeetiv .. ~entului de torsiune; b ~i ho - latimea sectiunii la nivelul axei neutre ;tbtlltimea "tila a sectiunii stabilite pe baza ea1culului la starea Iimita de "'enta sub actiunea valorilor de calcul ale momentului incovoietor M ~i fotteiaxiale N. -,W ... este modulul de rezistenta Ia torsiune ealculat eonsiderind sectiunea plastica (vezi tabelul 5.9). Daea se respects conditia
Q ~, -- +-- ~ R,• bh W,,, 0,5
o

:'tIUIe

bh

R,

(5.8.5 )

,WUI

(5.86)

se evita prattle fisurarea inclinata a elementului, arm area sa transse alege constructiv, iar armatura Iongitudinala rezulta din calculnl ..a &tarea limita de t"ezistenta la M en sau fara N.

128

Tabelul

5.9. Valorile modulului de rezistentll

Forma. sectiunii transversale

W,p

.! " I.·

IJ
Pentru
W,p'

":!O:
bah

(3 _ ~) h
=
0

4b

Fig. 5.51

La triunghi ba

I
Ii

I.

Ae

-I
\

(J.

es

t·
:" ~
tt-

/
Aq{

Aer

---

'_.._

•
lis

II

) ..

I~'
.

12 La. sectiuni circulate d=O

W,p

= ....2:.....

(1)1 -

dB)

Fig. 5.52

c
_,

Armatura suplimentara sub fo db . '.' . . -se ealculeaza cu relatiile rma e are longltudmale ~letrieri (fig. 5.52)
v

Dad nu se respecta conditia precedent a, atunci armatura longitudinala (rezultata din calculul la starea limit a. de rezistenta la incovoiere eu sau fara. forta. axiala) si transversal a (rezultata din calculul la starea limita de rezistenta la forta taietoare) se suplimenteaza eu armatura necesara pentru preluarea momentului de torsiune 1W.,. Sint utilizate doua tipuri de amaturi pentru torsiune: eu freta (spirala) inclinata la 45 fata. de axa elementului (fig. 5.51) ~i cu armaturi longitudinale, distribuite cit mai uniform pe conturul sectiunii si etrieri inchisi cu ramuri suprapuse(fig. 5.52}. Desi conduce la 0 arie totala de armatura mai mare, al doilea tip de armare este mai folosit in practica atit pentru ca este mai simplu de realizat dar, mai ales, pentru ca permite preluarea momentulu i de torsiune in ambele sensuri de actiune ale acestuia. Armatura suplimentara sub forma de freta (fig. 5.51) se calculeaza eu
0

A..: :::;

(5.88 a)

Mta"
2AbBRa (5.88 b)

tn relatiile preeedente s-au folosit .. . siune de calcul : U si A . t I':" notatllle: M, - momentul de tor",_I '" bs penme ru 51 rcspectiv aria t' .. a.(nementului, delimitara de a )'t '1~. secnunn transversale A. __aria unei ram uri de ~ma U~I e rezlstente la torsiune (vezi fig. 5.53) . -.'"tri··eru d'e torslU.ne. ... .. etrier penmetral de torsiune : a-d' tt• ' ., IS anta mtre -. In relatia (5.88 a) suma l:A ':~te~te la torsiune.' al se refera la toate barele longitudinale re-

c.

relatia

. Relatiile preeedente pot bi . .• -_ _ (verifiearea condi ;m teles, sa fie folosite ~i la verificarea ele.-egali eu ariile de annat t fe .' ~ .M, cap) daca termenii de stinga se iau ". aura e ective dlsponibil' I ' ._torsiunii. e In e ement pentru preluarea

ie'

v'

(5.87)

.··In legatura cu alegerea ~i dis _ de annatura longitudinal a ~i tr puner;: ansversa

v..'

do

armatum la suprapunerea ariilor necesare pentru starile Iimita de

13.1

5.4.3. Sectiuni compuse deshise

tn cazul sectiunilor care pot fi considerate in calcul ca fiind compuse din 1t dreptunghiuri se poate repartiza -momentul de torsiune Me pe sectiune dreptunghiurilor componente, urmind ca armatura fiecarui, dreptunghi sa' se calculeze conform prevederilor din paragraful precedent. Momentul de torsiune Mit care revine unui dreptunghi i in cazul sectiunii din fig. 5.54 se . poate calcula cu relatia (5.91)
Fig. 5.54

!,~

;,

Abs= bs hs U;:=2(bs+/1S)

Abs
U

!J/s

+ b2s

hs

Abs ==

71:/

= bls

+ b2s+ 2hs

U '" lTds

Fig. 5.53

rezistenta la incovoiere Ctl sau fara !.orta axiala, la fort a taietoare si la torsiune sint de Hicut unele observatll. . ~ Armature longitudinal a necesara pentru M si, dac::,-este cazul, N se dispune pe fata intinsa de incovoiere (daca e~is!a ~umal.Aa~ s~u p~ fetele intinsa si comprimata de incovoiere (daca eXlsta. !?l !?l~_?) , m. tnny ce A armature longitudinala necesara pentru M, trebuie dispusa CIt mal uniform pe toate fetele sectiunii. . •.~ Astfel armature longitudinala de incovoiere de la p,:rtea mtm~a A.~ v~ fi suplimentata ca 0 fractiune All a armaturii de torsll:1ne, armaturn A~ din zona comprimata i se va adaug~ de..ase~enea 0 cant~tate de a_;matur<l: de torsiune An, (suplimentarea armat~Hll Aa este de fapt neces~ra .numal in situatia in care solicitarea Ia incovOlere are caracter alternant), l~ timp ce pe fetele laterale se va plasa echidistant restularinaturn longitudmale de torsiune (A 1 - 2A 11)· .. f Etrierii perimetrali se' realizeaza yl ramun supr~puse ~vezl. l~.. 5.52~. De regula, pe considerente de unificare a formei, ~otl et.ner~l ~enmetrali (atit cei destinati preluarii momentului de ~orslUne, CIt ~~cei c~ . rol de a prelua efectul f?rtei tai.etoare~ se reahzea~a ~n acest fel,. ~l atunc~ aria sectiunii unei ramun de etner perimetral A. !?ldist arita a. dm!r~ aces tia vor asigura un coeficient de armare !Joep care sa respecte conditia:

unde Iu reprezinta momentul de inertie la torsiune ~i se poate calcula cu relatia It! = 1)lb~h, unde
1),

(5.92)

:4a

se ia conform tabclului (5.1O).

coeficientului
7) pentru

Tabelul 5.10. Valorile

un dreptunghi

de laturi

b r?i h
10
'00

nib
'. 7)

-I
I

2,5

-4
0,281

(placa) 0,333

0,229

0,249

0,263

0,299

0,307

0,313

!Joep = 2A.

ba,

~ F:

+ !JoeT
.

(5.89)

~elatia (5.92) este stabilita in rezistenta materialelor pc'ntru bare din matenale elastice solici~ate l~ ~a:ucire li?er~. (mai exact cu. deplasare Iibera). Aceast~ presupune rotirea ~]g]da asectiunii transversale ~l absenta eforturilor unitare normale pe sectiunea transversala (absenta deforrnatiilor de ior-.fecare .incovoiere in planul dreptunghiurilor componente). Aceste conditii .nu s~ intilnesc de fapt in practica, dar dad grosimea peretilor profilului este rel~hv mare in raport eu di~l1ensiunile sectiunii, ca in eazul sectiunilor obis-. .:nUlt~ de bet on armat atune] eomportarea elementului este apropiata de cpa asociata conditiilor ideale ale torsiunii libere.

unde u; rsprezinta diferenta intre coeficientul de a~~re.!Jo. a.l etrierilor necesari pentru forta taietoare (stabilit con!oI?? proce.durn m.dlcate~mcap. ~.3! si coeficientul de armare realizat cu etnern ?-epenmetrah .(d~ca n~ ~Xlst~ decit etrieri perimetrali evident ca !Jo~ !Joe) iar !JoeT repr~zmta c~eflclentu_ = de arm are cu etrieri necesar pentru preluarea momentului de tor~n~ne (con siderind ambele ramuri ale fiecarui etrier perimetral). Pe baza relatle1 (5.SS b) rezulta: (5.90)
.

5.5. CALCULUL EFORTURILOR

ARMATURA

IN

UNITARE

IN

BETON ~I

STADIUL DE EXPLOATAR.E

;,,:~

-,~~;'
~'

<~f

A~a cum s-a aratat la capitolul 1, prin conceptia standarduluise utmareste sa se analizeze comportarea elementelor de beton arrnat atit in '. starile limita ultime, a carer depasire conduce la cedarea elementului sau a structur~ii. in ansamblu, cit !?i in starile limit a ale exploatarii normale, a carer depasire presupune 0 exploatare necorespunzatoare sau ehiar intreru- ' perea exploatarii constructiei .. 133

182

Pentru incarcarile curente de exploatare, elementele de beton af!Ilat lucreaza in stadiul II, caracterizat prin fisurarea betonului din zonele intm~e si prin valori de eforturi unitare in armatura si in betonul comprimat relahv departate de valorile rezistentelor respective. . . . Verificarea la starile limita de deschidere a fisurilor, de deform at re , precum si verificarea la starea limita de oboseala implica ~tabilirea efor.t~rilor unitare din armatura si din betonul comprimat in stadiul II sau a rigiditatii sectionale corespunzatoare acestui stadiu. .. Schema de caleul pentru stabilirea eforturilor unitare si a deformatll1or specifice in sectiuni normale este definita de urmatoarele .ipoteze (fig. 5.55): a. sectiunile plane inainte de deformare ramin plane ~i dupa deformare ; b. contributia betonului'intins nefisurat se neglijeaza: •. c. relatia intre eforturi ~i deformatii in armatura ~i in betonul compnmat este liniara. Prima dintre ipoteze admite ca deformatiile longitudinale ale ,betonului ~i otelului in diferite puncte ale sectiunii sint pr,o~orti?nale cu .dlstanta l~ axa neutra. Fisurile din zona intinsa a betonului implica anumite luneca~l intre armatura si betonul inconjurator, incompatibile cu ipote~a ~ernoulh. Insa, daca asa cum s-a aratat la. ca~itolul 5.2 lpot~za. :ectmmlo,r pla~e este acceptabila pentru caleulul sectiunilor la starea limita de rezisten ta,

,".,~ . )~-NE
0,1 %0

i'o,

, , ,

-,

,,

ca' Cc
0

taEa

I
dC
Do
tgi:i.
== [a

cu atit mai mult ea poate fi admisa ca ipoteza de lucru pentru conditiile de solicitare in exploatare, cu referire la sectiuni ~i axa deformata medii. Este de subliniat totusi, ca dad aceasta ipoteza este cu totul satisfacatoare pentru calculul sagetilor, utilizarea ei pentru stabilirea eforturi1or in anumite puncte poate conduce la aproximatii mai insemnate in raport eu nivelul de rigurozitate al metodei de calcul . , . Cea de a doua ipoteza este intru -totul acceptabila si aduce considerabile simplificari in calculul eforturilor. Neglijarea contributiei betonului intins nefisurat din sectiunea fisurata poate conduce la diferente sesizabile in raport cu comport area .reala numai in cazul sectiunilor cu procente mici de armare supuse la eforturi sectionale reduse. A, treia ipoteza,. care. este riguroasa pentru armaturile de otel solicitate sub. nivelul ef~rtulUl um~ar de ~urg.ere (de fapt aceasta este conditia care defineste superior domeniul stadiului II) este acceptabila si pentru betonul comprimat solicitat la eforturile de exploatare, Desi deformatia betonului inglobeaza 0 c.omponenta plastid chiar la valori reduse ale efortului unitar, este cunoscut taptul ci'i atita vreme cit valoarea maxima a eforturului unitar nu depaseste un anumit prag, in jurul a 0,5 Rb, deformatiile diferitelor fibre in sectiune, dezvoltate cu viteze diferite dar in timp egal, sint la fiecare moment al incarcarii practic proportionale cu eforturile unitare. Sub acest prag de soli~~tare, care in mod obisnuit nu este depasit in exploatarea normala a constructiilor de beton armat, componenta viscoasa, de curgere lenta a deformatiei produsa de incarcarea de lunga durata, este de asemenea proportionala cu efortul unitar. Dad solicit area in exploatare este -relativ mare si .deformatia specifica a f~brei ce~eimai comprimate a sectiunii depaseste cca. 10/00, distributia eforturilor unitare capata 0 forma curba, In redactarile mai vechi ale standardului pentru ca1culul elementelor de beton armat pentru situatiile Jn care '~fo~tul ma" depa~~a val?area R, se prevedea 0 diagram a trapezoidal a a efor, , turilor de compresrune dinbeton, solutie pastrata in actuala redactare numai -pentru cazul betonului precomprimat. ' .' STAS 10 107/0-90 ca si redactarea din 1976 a acestui standard admitei .:dJstributia li~iara a e!ortu:_ilor un~tare in beto~ul din zona comprimata, \ Pentru a reah~?- 0 mal ~~na aproplere a schemei de caleul cu comportarea reala, la stabilirea valorii constante a modulului de elasticitate secant E' s-a urmarit sa se tina seama in mod global de caracterul neliniar a1 reiati:i -,1......., in concordant a cu nivelul solicitarii si cu ponderea incarcarilor de dura:ta. ( " '.In STAS 10 107/0-76 relatia utilizata pentru caleulul modulului de '" ; {feformajie al betonului era: .
o

(1b

.~ , ;

.,~:'r1.;~,;;.>
,./
.,

.....

. - . , ...... 1 '

o~ e e

E~=

(5,93)

:1

Fig. 5..5.5. Ipotezele schernei de calcul pentru sta.bilirea eforturilor unitare in stadiul II a) distributia deforrnapij.lorspeeifiee pe seetiune; b) distributia eforturilor unitare in beton; . c) distr'ibufia eforturilor unitare in armaturi : d) relatia a - e pentru armaturile de otel e} relafie a - I: pentru beton.

I'r~ care: EJ.. este coeficientul de armare corespunzator armaturii longitudinale .~n z()n~ rntinsa : qi - c~racteristica finala a deformatiei in timp; v - raport~ dintre efortul sectional de lunga durata si efortul total. .' Pr~n structura expresiei (5.93) se urmarea corelarea modulului de de.format~e, atit ~cu !lla~i~ea efort~lui unitar tproI?ortionala cu forta de intind~re din armatunle intinse, deci cu EJ.Ra), CIt ~l cu efectul deformatiilor in . timp, in ipoteza curgerii lente liniare. .

135

Relatia (5.93) exprima insa 0 varia tic exagerat de pronuntata a lui E~ fata de parametrii f.l ~i Ra, conducind la valori exagerat de mici ale modulu1ui de deformatie in raport cu valorile experimentale si cu valorile prescrise de alte norme, chiar pentru cazul incarcarii de scurta durata, De asemenea, se poate aprecia di prin utilizarea valorilor ~ corespunzatoare betonului simplu €xpresia (5.93) introduce un efect exagerat al actiunii curgerii lente. Astfel, prezenta armaturii, in special a celei comprimate, reduce deformatia in timp a betonului pe de 0 parte, iar redistributia eforturilor in sectiune ca urmare a deformatiilor visccase este caracterizata in general prin reducerea eforturilor unitare in beton, pe de alta parte. Pe aceasta baza in STAS 10 107/C-90 se dau expresiile:

,
,
! ':

'-.{I.-' I ~IJI-':-

;~.

i:

+ 0,5v~

0,8

E
•

(5.94)

. . ~ezolvarea implica exprimarea rin I t . , .. fizice ~ eforturilor unitare din an!:.at ~n ~t;ne1~ul conditiilor geometrice de beton in raport cu unul sin r di t un ~l In 1 r~ ~ea mai eomprimata pective in ecuatiile de eChivalenWstat~\re a~:,tea_ Facind substituirile resell dona necunoscute In cazul en IC se 0 r1?e un ststem de dna ecuatit axial-sistemul se red~ee la 0 ecu~r e~l al ~Ol{Clt~riide incovoiere cu efort . cular al incovoierii simple inaltime~e e l?ra u ~ In tirnp ce in cazul partidin ~c.uatia de proiectie, ecuatia d~onel ~o~p2n!f1atese poate o,?tine direct comprimate), gra u In x (x - Ina1tlmea zonei Relaiiile generale pentru t bT f . turi in stadiul II de lucru, en:r~ :l~rea eortu.n~or unit~re in. beton ~iarmade exploatare ME) cu eforfaxial (Nrr;)en~etsohcI~atea rncovoiers (momentul l sin urmatoarele (fig, 5:56):
~1

pentru bctonul obisnuit ~i E' 0,9 .=---1+0,75v(jl E

,
a'

O/Jtll(!)1

40

(5.95)
I
110

1
;
\

•
-;--

A~5q

111

~~ Nt

- pentru betonul cu agregate de granulit. In cazul elementelor din betonde granulit s-a adoptat factorul 0,9 tata de 0,8 in cazul elementelor de beton greu, pentru a tine seama de caracterul mai putin plastic al deformatiilor acestui beton, precum si 0 valoare mai mare a coeficientului de multiplicare a caracteristicii curgerii lente pentru a tine seama de deformatia in timp mai rpronuntata a betonului.cu agregate usoare, in raport cu cea a betonului greu. Pe baza acestor valori ale modiilului de deformatie al betonului rezulta

(J

-I

-Agoq

,
I
a.=-

Fig . .5• .56

(5.96) (5.97)

(~- raportul intre deIjJE~ Iormatia specifica medie si cea din dreptul fisurii in armatura intinsa), prin intermediul caruia se face corelarea intre deformatiile longitudinale ~i eforturile unitare din armaturile intinse de otel, de pina la 25-30, substantial mai reduse decit valorile prescrise in STAS 10 107/0-76, dar si substantial mai mari decit cele utilizate in metoda rezistentelor admisibile, care se incadrau in limitele 10-15. Adoptarea unor valori mai ridicate pentru conduce la valori acoperitoare ale eforturilor unit are din armaturi si deci la solutii acoperitoare in calculul elementelor la starea limita de deschidere a fisurilor sau in calculul sagetilor, Deoarece, pentruvalorile curente cuprinse intre 0,7 si 1 indicele de "con- Iucrare" IjJ nu influenteaza semnificativ valorile eforturilor unitare in arma. . d' Ea , Ea tura <:1 beton apare In icat sa se aproxuneze tI, --'--:::: l1e = -Y -'0£'b E'b 'I' aceasta aproximare aducind ~i 0 simplificare important a a calculului. Calculul practie al eforturilor unitare in beton ~i in armaturile de otel 'presupune eonsiderarea simultana a conditiilor de echivalenta statica, de compatibilitate a deformatiilor (legea lui Bemoullijsi a legilor fizice pentru otel ~i beton (aceasta aproximata prin legea liniara ab = E&€~), care ofera un numar egal de ecuatii cu eel al necunoscutelor.
valori ale' coeficientului -de echivalenta
t

n~ =

n, ho - x
~ x x-a' x

abmaz abmaz

(5.98) (5.99) efortul axial este eel de

n;,

a. = n.·

In r,elaiiile (5.96) . (597) presiun-, ~l. s-a considerat S-au)acut notatiile :

ca

(5.100) Illomentul static al zonei comprimato in raport cu axa neutra.

Ibc blly dy
2

136

momentul de i 1 , In cazJ ~re~~~t:lo~o~~o~~~~~i~t:e!ni raport eu .axa neutra. taJoasa organizarea rezolvarii plecind d urn complicars apare mai avan, e a 0 sectiune omogena ("ideala")

=~:

(5.101)

137

In cazurile curente STAS 10 107/0-90 permite ca efortul unitar din armatura lntinsa sa se determine cu relatia:
C1

a a ~ 1,1 Ra . A ..,•.. ~ 0,85Ra Au,e,

If
Aa er,

(5.107)
0

Au er,

in care: If este coeficientul aproximatie

me diu al incarcarilor : in cazul Incovoierii

Fig, 5,57

bt' C in inlocuirea armaturilor printr-o sectiune echivalenta de ~eton, 0 ll:u ,a t~~~ediul coeficientului n.) de beton (fig, 5,57): . (echlvalare~ pnhn,ml permite calculul eforturilor unitare cu ajutorul exAceasta ec Iva are , 1 ti "I din Rezistenta materialelor omogene 91 e as Ice. .' presu or d .~ in acest mod calcuIuI eforturilor unitare in sta.diul, Dad, se proce eaza 1 '" A' t II in beton 9i in armaturile intinse ~!' ~l cOI?pnm~te a' pen ru un mo,td loatare ME implica operatule urmatoare: , . men a eS::!lirea pozitiei axei neutre di~ c?ndiiia ~e ~g~ht~t,e a momentelor st~tice ale ariilor zonelor compnmata 91 respectiv mtmsa, Soc

+ n.A~(x

- a') -

~ Aa(ho - x)

=0

(5.102}

hi 1 ea armaturii comprimate s-a considerat (n.:- 1) ~ ,n. L~ ec l~~ ar t" (5 102) se observa ca inaltimea zonei comprimate Din ana l~a ecuatlel :, ile eometrice si dedeformatie ale sectiunu, ~:pinde n~mal d~ c~:ac~rt~~lc~om~niul stadiului II, indiferent de valoarea fund prach~ ,cons a,n a p "lui IjJ CU ME este foarte redusa). momentului m~ovOletor (vaernl:J~~i e inertie a sectiunii ideale in raport cu d b. Determmarea mom t .,xa neu tra : I b' - I be -

mai buna se obtine Inlocuind If = _.-, respectiv cu raportul M dintre momentul din Incarcarile de exploatare si momentul de caleul; Aa "ce.aria de armatura intinsa necesara din .calcululla stareaIimita de rezistenta : Aa er. - aria de armatura intinsa efectiva, _. Coeficientul 1,1 ia in considerare raportul intre bratul de pirghie al " eforturilor interioare in stadiile II si respectiv III. . Expresia aproximativa (5.107) este utila in special in cazul elementelor solicit ate la incovoiere cu efort axial, la care un calcul "exact" este mai anevoios. Avind in vedere ca initierea curgerii in armatura din zona intinsa re. prezinta teoretic limita superioara a stadiului II de lucru al elementelor de beton armat, modelul de calcul utilizat pentru determinareaeforturilor unitare in beton si in armatura in stadiul de exploatare poate fi aplicat si pentru stabilirea unor caracteristici ale comportarii in domeniul inelastic, cum sint valorile Me si <I»e, ale momentului incovoietor 9i a rotirii specifice corespunzatoare atingerii limitei de curgere in armatura intinsa (fig. 5.58). Aceste caracteristici sint necesare in analizele postelastice, statice sau dinamice (seismice) ale structurilor de beton armat.

ME

+ n. IjJ

Aa(ko _ X)2

+ n.A~(x

- a')2

(5,103)
Fig . .5 ..58

c. Calculul efortului unitar 0'0 max ~~ fibra cea rnai comprimata 9i al ef.orturilor unit are din armaturi cu relatllle:
C1b max

ME x

t.;

(5.104). a') X) (5,105) (5,106)

'YIO......

o data stabilita na ClI. =

pozitia axei neutre pe baza ipotezelor definite in fig.5.58

C1
t ,

Ea{ko - x)

iar M. dintr-o ecuatie de moment.

C1'

= n e _I bt

ME

(X

O'a=

(ko -

5.6.1. Consideratii introductive

Fisurarea in exploatare a elementelor de beton armat este inevitabila, fapt stabilit inca de 'Ia inceputurile utilizarii betonului arm at ca material .. de rezistenta pentru structuri. Fisurarea este urmarea, in primul rind a eforturilor de intindere produse de unele solicitari (incovoiere, forfa taietoare, torsiune ~i tractiune), dar
1~

A9a cum s-a aratat, valoarea~ coeficientului IjJ care intervine in relatiile (5,96) ... (5.106) se poate lua egala cu 1.-. di bet on si armaturi Relatiile pentru calculul efort!lfilor .umtare in T sectiuni cu forme uzuale sint date m capltolul 8. in

138

~i a unor eforturi de aderenta excesive sau a actiunii unor forte concentrate de compresiune, in special in zona reazemelor unor elemente de beton armat. De asemenea, 0 fisurare cu caracter intimplator, in sensul d'i aceasta nu poate fi reflectata de 0 maniera riguroasa prin modelele de calcul, poate aparea chiar inainte de punerea sub sarcina datorita uno.~ !act?ri .de mediu, a tehnologiei·de executie sau ca urmare a unor deformatii impiedicate. Dintre cauzele care produc fisurile din aceasta a doua categorie sint de mentionat efectele co~tractiei impie~ic~t~ a. betc;nului (atit _la ext:_riorul el;mentului prin Iegaturi structurale, CIt ~l m interiorul acest~la ~e catre a~atura de otel] , a varia.tiei de temperatura, t:hnologi<:e sau cllmat~ce, a tasarilor diferentiale de reazem in caz?l structurilor static nede~ermmate, tasarea betonului proaspat, actiunea inghetului ~l a dezghetului repet<l;t, .efecte~~ unor tehnologii de executie insuficient puse la punct (decofrari timpurn, unele imperfectiuni in regimul de ~ratare termi~a i~ ~edere_a~nta:irii accele.rate a l:etonului in elemente prefabricate, defectiuni m functionarea cofrajelor glisante etc). In general prescriptiile ?-eproiectare a struct~ril~r.?e beton armat p~ev_ad verificari prin calcul numai pentr~ controlul fls~r~m produ.se. de actm~ea incarcarilor. considerindu-se ca evitarea dezvoltarii peste limitele admise a fisurarii din alte cauze se asigura in mod implicit prin reguli de alcatuire constructiva si evident, prin adopt area unor tehnologii de executie corespunzatoare din acest punct de vedere. . Fisurarea nu prezinta ;tn inco~venien~ in. exploa~area :lementelor ~e beton armat atita vreme CIt deschiderea fisurilor se situeaza sub anumite limite. Aceste limite depind in principal de exigentele de aspect si de durabilitate, in special privind coroziunea armaturii, precUl,?- de asigurare~ unor functiuni specifice ca de exemplu: asigurarea et~.n~eItatl1 pen~ru peretl~ recipientilor de lichide si de gaze, evitar~a dez:,ol~aru u.nor. agentl patog~m sau a unor insecte, al carer sediu poate fi constituit de fisurile prea deschise din elementele de beton armat, pentru cazul rezervoarelor de apa potabila ~i al silozurilor de cereale sau asigurarea unei izolatii fc;nice corespunz~toare, stiut fiind faptul ca fisurarea exagerata afecteaza negativ aceasta propnetate. Bazat pe aceste considerente. STAS 10 107/0-90 prev~d~ ~entru cont~olul fisurarii elementelor de beton armat un calcul la starea limita de deschidere a fisurilor. Verificarea se face punind conditia ca deschidert'le medii, normale ~i inclinate, calculate pentru incarcarile de exploatare sa nu depa~easca anumite valori limita. In principiu stabilirea diferentiata a deschiderilor limit a ~le fis~rilor trebuie sa fie rezultatul unei analize complexe a unor factori ce pnvesc functiunea constructiei, conditiile de .mediu (l~~iditate, te!Dperatur~,. even,tuala saturare cu apa, prezenta agentIlor CO~OZlVl, curentilor electn.cl etc.), a sensibilitatea la coroziune a armaturilor (mal mare la armaturile cu diametru redus) variabilitatea incarcarilor. In absenta unu~ studiu. de ~un?a~~ntar~ in aceasta problema in STAS 10 107/0-90 se mentin valorile ~l cnternlemal simpliste de stabilire a deschiderilor admise ale fisurilor din precedenta redad are a prescri ptiei, Valorile admise ale deschiderii fisurilor d~n ~ta_n~<l:rdul romanesc sint cuprinse intre 0,1 ~I 0,3 mrn ~l ele reprezmta limitari ale deschiderilor medii calculate, pericolul efectiv de coroziune aparind la deschideri cu cel putin 50- 70% mai mari dedt valoril.e. admise. In. alt~. p:escriptii, ca de exemplu in Codul Model CEB-FI.P venflcare~ d~sc?lden~ fl:_Urilor se face la nivelul valorilor maxime probabile ("caractenshce ) ale mcarv ~~.

~~ilor, estima~~. ca fiin.d d~ ~,7 ori ~ai mare dedt valorile medii. Desigur, In ~ce~te conditii, ~alorne limita admise sint mai ridicate decit cele din presscriptiile romanesti, ' Experienta in~inereasca acumulata din cercetarea comportarii in explo~tare a structurilor de beton armat permite sa se evidentieze observatia <;a l~ ~azul cur~nt ele~entelor structurale din cladirile civile ~i industriale !,-pantIa unor fisuri ex~es~v~ desc~ise in e~ploata.re poate Sa reflecte erori ~ de m calcnlul la stare.a 1.Imlta de. rezI~e.~ta, in special datorita aprecierii in<c«;>rede unor actiuni sau a ignoram unor faze de lucru anterioare celei a din op~ra,.la car~ na.tura solicita~ii. difera de cea din exploatare. Principalele tipuri de structuri ~l elemente de beton armat la care limitarea deschiderii fisurilor reprezinta 0 conditie mai dificil de reaiizat in unele cazuri aceasta conditie fiind chiar dimensionanta pentru cantitatea de armatura intinsa, sint: -: peretii recipienJi!or de li~hi?e ~i gaze (rezervoare, cuvele castelelor de apa, co~~ude), .sohcItate la intindere centrica sau intindere excentrica c.u excentricitate mica. . ':- p~reVi silozurilor. ~upu~i !a presiunea materialelor pulverulente, solicitati la l1~t~nderecentnca sau intindere excentrica cu excentricitate mica, .Ia tare SO~lc~tarea are un caracte.r repetat, uneo~ alternant si chiar dinamic. - placile 'pl~n~eelor monolite sau prefabncate cu procente reduse de a.rmare (de oblce.l cu S!N:~);. in ca~~ realizarii ca elemente prefabricate, fisurarea po~t~ fi favonz~ta ~I amplificata ca urmare a unor imperfectiuni ale tehnologiei de executie (decofrarea pre a timpurie, tratament termic ne<corespuI_!-zator), ~au a ~anip~Hi~ii, transportului si depozitarii defectuoase. .1I~ hale. l~dust~lale grinzile care sustin calea de rulare a podurilor cu sarciru man ~l regim greu de .lucru, la care, sub ciclurile de incarcare~es.carc~r~ de amp!itudine mare, intervin deteriorari importante ale aderentei ~l implicit cresteri ale deschiderii fisurilor. . ~entru c.alcululla fisurare al unor elemente de bet on armat, intre care trebuie ~entlOnate de exemplu elementele expuse fenomenului de oboseala, . ~u se dispune de un model de caleul in masura sa interpreteze suficient de fidel comportarea lor reala. asemenea situatii apare indicat, eel putin pentru elementele de mare sene, ca adoptarea proiectelor tip si omologarea eleI?e~telor sa. ~~ faca n,umai pe baz.a unor verificari experiment ale pe prototip m conditii modelind coreet situatia din exploatare. . In raportcu precedentele prescriptii romanesti pentru proiectarea structunlo!' de beton armat STAS 10 107/0-90 prezinta unele modificari in ceea priveste calculul la starea Iimita de fisurare, si anume: ..•.. . a. Menti.nin~ mod:~ul d.e c~lcul din prescriptiile anterioare privind sta>. plluea deschiderii medii a fisurilor normale, s-au introdus unele modificari .tn expresiile de calcul, apropiindu-le ca structura si rezultate de expresiile de calcul corespunzatoare din Codul Model CEB-FIP. Se poate aprecia ca relatiile de calcul din Codul Model CEB-FIP fundamentate pe ~tu~ii teore~ice ~i experiment ale mai recente, sint in mitsura ,sa reflecte mar fidel comport area reala la fisurare a elementelor de beton - annat: Iuind in considerare i~tr-o manier~ mai riguroasa influenta unor factC;!I cum sint conlucrarea dmtre beton ~l armatura, subapreciata in ex!,resllle. de cal~ul d.in presc~iptiile romanesti anterioare, sau a unor factori agnorat1, cum smt distanta dintre arm at uri ~i acoperirea cu beton a acestora. b. S-a introdus. ~erificarea 'pri~. c~c~ a .fis~rilor inclinate pornind de a un model de stabilire a deschiderii fisurilor inclinate, similar celui utili~'

:tl

r~

/... ,~,.-

pentru fisurarea n~rmal.a l~ axa elem~nte~or: La s~abilirea relatiilor de calcul s-au avut in vedere m principal expresiile similare din Codul Model CEB-FIP, precum ~i unele studii efectuate in tara in cadrul INCERC ~i I.C.B. Se renunta astfel la modul de verificare a fisurilor inclinate din STAS 10 107/0-76 care poate fi apreciat ca nerational ~i prea acoperitor. c. In cazul elementelor la care actiunea incarcarilor are un caracter repetat (de exemplu grinzile de rulare, peretii celulelor de siloz etc:) valorile de caleul ale deschiderii fisurilor se majoreaza cu 50%, pentru a tine seama de conditiile de lucru mai dezavantajoase, sub aspectul fisurarii, ale acestor elemente: Este important de retinut insa, in incheierea acestei succinte prezentari a problematicii generale a caleulului 1a fisurare a elementelor de beton armat, ea acest caleul nu po ate, de regula, sa reflecte cu ex;a~titate c?m:p'ortamentu~ real la fisurare.· Acest lUCIU se datoreaza nu numai inperfectiunii modelului de caleul, ci, mai ales, considerabilei dispersii a caracteristicilor fizico-m.ecanice a materialelor (in primul rind a rezistentei la intin~ere a betonul~I~: influentei conditiilor de executie ~i abaterilor fatade proiect ale acopenrn cu betcn a armaturilor. Fata de aceasta realitate incontestabila cara~teru~. relativ ccmplicat al unora din relatiile de caleul poate aparea pretentios ~l nejustiticat, fiind preferabile metcdele de ealeul simple, dare in ~asura sa asigure 0 ccmportare la fisurare corespunzatoare cerintelor respective. In ultima pericada s-au facut 0 serie de tentative de a propune asemenea prcceduri de caleul, bazate in esenta pe ccnstatarile ccmportarii in exploatare a elementelorde betcn annat. Desi, avantajele unor asemenea metode, sint, asa cum s-a aratat, fcarte importante pentru a le putea aplica pe scara larga i~ proiectare, ele trebuie confirmate de studii experiment ale investingind un dcmeniu suficient de larg de situatii,

·tonului intins este in medie 25 N/mm2. In aceste conditii stabilirea eforturilor de fisurare sint :

expresiile pentru

a
Fig. 5.59

b
(fig. 5.59 a)

pentru elemente intinse centric N, = AbRI

+ 25Aa
G

(5.108)
-

In care: N, este forta de fisurare; Ab - aria sectiunii de beton; A sectiunii de armatura : - pentru elementele de beton armat incovoiate (fig. 5.59, b) M,

aria

cPIWfR,

+ 25 Aaza

(5.109)

5.6.2 -. Calculul la fisurare

iIi sectiuni normale

STAS 10 107/0-90, prevede pentru caleulul la fisurare al elementelor de beton annat numai verificarea deschiderii fisurilor. In proiectarea elementelor de beton armat apare uneori si necesitatea determinarii valorii eforturilor de fisurare, fara ca aceasta sa presupuna in mod explicit verificari la star<,:a limita de aparitie a fisurilor. 0 asemenea necesitate apare, de exemplu In proiectarea antiseismica a unor elemente cu sectiunea avind talpi dezvoltate in zona intinsa, caz in care forta taietoare asociata momentului de fisurare poate fi mai mare decit cea din stadiul ultim, la omologarea unor elemente prefabricate tip sau in anumite cercetari experimentale cind se urmareste s~ se compare comport area reala a elementelor de beton armat cu modelul de caleul. . STAS 10 107/0-90 nu da explicit relatii pentru stabilirea eforturilor de fisurare, pe considerentul ca in proiectarea curenta .nu apare aceasta necesitate, In situatiile mentionate anterior in care aceste eforturi trebuie determinate, calculul are la baza ipotezele stadiului de lucru I al elem~ntelor ~e beton armat, prin insumarea eforturilor preluate de betonul partialplastificat in zona intinsa si de armatura. Considerind 0 deformatie limit a a betonului intins de 0,1-0,150/00 ~j, ipofeza conlucrarii periecte dintre beton ~i a~atura, .rez1:1~taca. valoarea efortului unitar GG din armatura intinsa in stadiul SO~lcltarn plastice a be-

in care: Mf este momentul de fisurare al sectiunii ; Cp1 - coeficient subunitar care ia in considerare plastificarea partiala a zonei de beton intinse (vezi ~ cap. 4); Wf ---'. odulul de rezistenta al sectiunii de beton in ipoteza plasm 'tificarii complete a zonei intinse; Za - bratul ~e p~rghie al efort~ui de i~- tindere din armatura in raport eu punctul de aplicatie al rezultantei efortunlor de eompresiune din beton; pentru stabilirea lui Za se admite simplificarea d.pozitia axei neutre in momentul aparitiei fisurilor este aceeasica in cazul sectiunii de beton simplu. Luind pentrusectiunile dreptunghiulare de dimensiuni b ~i h, 0,0,8 h, . .-ie: obtine .relatia:

z=

(5.109 a) . .. In ceea ce priveste caleului valorii medii a deschiderii fisurilor, dupa cum s-a mai aratat, STAS 10 107/0-90 mentine acelasi model de calcul- din prescriptiile anterioare, pornind de la analiza unei situatii de s?licitare .co~·stanta (intindere centrica, incovoiere pura) pentru care se considera 0 ~iIstnb\l?e .regulata a fisurilor, situate Ia distante egale una de alta, A,. Deschiderea fi$urii IX" este datorata surplusului de deformatie a armaturii, pe distanta <li~tre doua fisuri consecutive, inraport cu deformatia betonului (lunecarea ·diptre beton ~i armatura): (5.110)

10 care E:am este alungirea specified' medie a arm aturii , iar E:bm - alungirea ..specifica medie a betonului. > . Datorita caracterului intimplator al formarii fisurilor ca ~i imprastierii .~pecifice a valorilor unor caracteristici ale materialelor, in special a rezistentei l~intindere ~i a aderentei betonului, expresia (5.110) trebuie considerata ca interpretind media comportarii reale.

142

"

turilor de intindere in sectiune : pentru intindere centrica kl = 1; u - perimetrul total al armaturilor : AbC - aria de inglobare a armaturilor. , .14111 este Iimitata Ia 0 anumita arie adiacenta barei de armatura, deoarecedistributia fisurilor la distante finite face ca numai 0 anumita zona din betonul Inconjurator sa fie influentata de bara respectiva, Valoarea Ab" definita in fig. 5.61 prin suprafata hasurata a rezultat in urma unor studie teoretice ~i experimentale, Ea este mai midi in multe situatii decit cea prescrist in STAS 10 107/0 76, care admite cii Abl cuprinde in intregime zona debeton intinsa a sectiunii. Astfel, expresia (5.113) conduce, in aeeste situatii, . .Ia distante 'A, mai reduse decit in calculul conform STAS 10107/0-76 ceea ce.corespunde comportarii reale a elementelor de beton annat. Beneficiaza de aceasta corectie in special elementele masive, cu grosimi absolute mari, cum sint cele intilnite in unele constructii hidrotehnice, pentru care expresiiledin precedenta redactare a prescriptiei erau eu totul necorespunzatoare., , Este evident ca aria Ab" introdusa in relatiile de ealcul nu poate dep~r ~a1oarea ariei zonei intinse a sectiunii in stadiul nefisurat. , Studii experimentale au dovedit eii raportul kg = R,/Tme4 nu depindepractic de rezistenta betonului, fiind influentat in schimb de proprietatilede-aderenta ale armaturii, Pentru cazul barelor de acelasi diametru, raportul Aodu se poate exprima dupa cum urmeaza:
6

-a'--

A.,

d .fILl este eoeficientul

(5.1h .4\, r de ar-'

in care: d este diametrul armaturii iar IL, = A,,/AH 'mare corespunzator ariei de inglobare a armaturii,

·b

~ig . .5;60. Schema de caleul pentru stabilirf'a .distan1ei intre fisuri ~i a df's~bi~er!j fi~~rilor etemente intinse centric: a) distributia efortur~lor uDltare d~lp~.formalea pnmel fisurt ; b) dIs tri1Mlpa eforturilor unitare dupl1 formarea celei de a doua fisuri.

t:

No~d

A = k~k2

rel~tia (5. 113)\devine:

>v = A

-'

(5.lf5}

!Lt

In fig. 5.6~ se prezint~ .s~h~.ma ~e. ealcul a de~chiderii fisurilor pentru .cazul eel mai simplu al... olicitarii la intindere eentnea.'. s .. , Intrucit valorile £b.. pot fi neglijate inraport ell valorile :"m, fund de aproximativ 10-15 ori m~i mid decit aees!e~, pentru ~ndirdinle de e~ploatare, ~i avind in vedere ~l efeetul cOI_ltraetlel betonului, ealculul practic at desehiderilor fisurilor se face cu relatia: = (5.111)

Se observa eli, daca ILl tinde spre infinit, 'A, tinde spre O. Aeeasta esteht contradictie cu faptul cii distantele intre armaturi ~i acoperirea .cu betom

a,

A,E....

Distanta A dintre fisuri se stabileste pornind de la schema din ~ig. 5.~O, 4, coosiderind ca. pe distanta intre prima fisura, aparuta Intimplator ~l sectll!ne~ unde poate aparea fisura imediat alaturata se transmite pnn aderenta ~e a almatura. la beton un efort capabil sa produca fisurarea betonului: (5.112)

A, = k1--·

AN
U

--'

't'.,,.

R.

(5.113)

~5i'tl I.

I
t5d
dt

in care: T.,t" este efortul unitar mediu de ~derenta. pe distanta <;lint~e.doua fisuri; k, - este un coeficient ce ia in considerare influenta distributiei efor-

I~

.1
8

I.

I
Iffd ~ ~

.1·
Fig. '.61

.1

.1
145t

se obtine: :au valori finite ceea ce face ca deschiderile fisurilor s5. aibe valori finite chi~r la procente fo~rte mari de arrnare. In consecinta, ..expresia '(5.~ 15) ~rebul~ corectata pentru a tine seama de influenta acopenrn cu ~eton rl. a dlst3lnt~l Intre bare. STAS 10 107/0-90, prevede pentru caleulul dlstan~el mtr~ .fl~un, relatia (5.116), preluata din Codul Model CEB-FIP, relatie stabilita pe baza unor cercetari experiment ale :
A/

AbtRU: EaAa

Ea

(1 _ ~

AbIRU:) AaO'a

(5.120}

= 2 (c

+ O,ls)

+:A.!:_
,

fLl

[ (5.116)

in care: c este acoperirea cu beton in mm ~i s - distanta intr~ bare in mm. Trebuie facuta observatia importanta ca modelul te~re~l~ .pentru ~eterrninarea distantei medii intre fi.suri nu tine seama de .slabinle .locale (~~: deosebi datorita prezentei armaturilor transversale), care m an~ID.1~econdlt~l pot decide distributia fisuril?r. ~st!el, .spre. exempl~, n~ est~ IOgl':,s.a se p~na. la baza unui caleul al deschiderii fisurilor intr-o gnnda 0 dlstant<l; intre fl~ur~ -determinata exact" de 180 mm sau 220 mm, daca distanta dintre etrieri este de 200 ~m. tnt~-un asemenea caz, fisurile vor aparea a~a cum se constat a in practica, in dreptul armaturilor transversale. , Observatiile experimentale suge:eaza. ca influenta ~rmaturii tra?sver~ale in grinzi sa fie hiata in c~nsideratle I?n? rotu~Jlr~a :n ~plus ~au in ID:mus a valorii calculate pentru distanta medie intre fisuri, pma la distante dintre etrieri, daca diferenta nu este mai mare de circa 50 mm. ~e asemenea, con.statarile experiment ale evidentiaza faptul ca ~n cazul~ ~~acllor~d~ plan~eu. distanta medie intre fisuri este apropiata de grosimea placii, daca distanta dintre armaturi nu depaseste 15-20 d. . . Alungirea specified medie Eam a armaturii pe distanta di~tre .!lsun e~t: mai mica decit alungirea specified Ea a armaturii i.n dreptul fls~rn, daton.ta contributiei betonului intins intre fisuri,. care preia 0 ~arte din efor~unle de intindere (fig. 5.60 b). Raportul subumtar t¥ =. E,;m/Ea intre ce~e do~a d:formatii specifice reprezinta o. ~asura a adere~tel. mtre beton ~l arrnatura, motiv pentru care este denumit m mod. cu~ent indice de conlucrare .. Pornind de la schema de calcul din fig. 5.60, b, se poate sene
AI AI

Valorile ~ adopt ate in STAS 10 107/0-90 conduc la valori mai mid decit cele din redactarea din 1976 a standardului. Se obtine astfel 0 corespondent a mai buna cu expresiile coeficientului ~ din prescriptiile straine ~i cu proprietatiile reale de aderenta ale armaturilor, subapreciate in expresiile de caleul conform STAS 10 107/0-76. . In cazul elementelor solicitate la incovoiere, compresiune sau intindere excentrica cu excentricitate mare, expresiile de caleul se stabilesc pe baza unei scheme similare, corespunzatoare _soliciHirii de incovoiere pura, Expresiile de calcul se considera valabile si pentru calculul deschiderii fisurilor normale in zonele in care actioneaza forta taietoare. _ , In ceea ce priveste valoarea efortului unitar O'a in fisura, aceasta se ..stabileste pe baza ipotezelor corespunzatoare stadiului II de lucru al ele,.,·mentelor de beton armat (capitolul 5.5). '. _ .> ," In situatiile curente, cind cantitatea de armatura efectiv prevazuta 'este apropiata de cea necesara in calculul la starea limit a de rezistenta, se poate Iua aproximativ: O'a = 0,85 Ra (5.121} de reducere 0,85 tine seama de raportul intre eforturile in considerare la starile Iimita de fisurare si de rezistenta, pe de 0 de raportul intre valorile bratului de pirghie ale eforturilor interioare ·ItLOlUlJ.lt: II si III, pe de alta parte. , " ,Modul aproximativ de determinare a efortului unitar in armatura apare' . tin. cazurile unor elemente de sectiuni eu forme complicate sau al unor ekmente supuse Ia solicitari compuse (incovoiere cu efort axial) situatii in ,Cate calculul este rnai anevoios. "" In cazul elementelor incovoiate 0 aproximatie mai buna se obtine utilizind relatia (5.107): . _O'a = 0,85 Ra Aa nee Aa .,

Expresia din paranteza reprezinta valoarea lui ~ din STAS 10 107/0-90~ Coeficientul ~ are 0 valoare practic constanta pentru un anumit otel -tn stadiul de exploatare, fiind influent at insa de natura solicitarii, Folosirea in calculul valorii 'indicelui de conlucrare a rezistentei caracteristice a betonului Rtt este justificata prin faptul ca se analizeaza 0 portiune de 0 anumita lungime, la 0 stare limita de exploatare, corespunzind astfel probabilistic 0 valoare mai apropiata de irezistenta caracteristica a betonului, Din echilibrul tronsonului de element din fig. 5.60, rezulta ca efortul -ce se poate transmite prin aderenta de la armatura la beton nu poate depasi ~ . .r, ~ .A .0'". P e aceas t~ b aza rapor t u I AbtRtt dim expresia- I'UI 't' se l:"t eaza Ia 1._ a imi

AA

tam

= ~Ea =

Ea -

2 ~~ "~a!:

= ea -

E~~a

~~

T~

dx

(5.il7)

Integrala din (5.117) reprezentind se poate exprima astfel:

aria diagramei eforturilor de aderenta

, 'i
.. 0

T~

dX = -Tmed A"
2

(5.118)

in care ..;".<1 =/=

Tmea

din (5.112) este efortul me diu de aderenta i~ momentul

care precede formarea celei de a doua serii de fisuri la dis tan

ta _,- . 2
: Verificarea deschiderii

Introducind

(5.117) in (5.118) si punind:

-T_<I

A"

I"'

~A blR'"

(5.119)

- acoperirile cl

relatia (5.111) eu valorile Iimita prescrise de STAS 10 107/0-90 presupuneeu beton ale armaturilor sint eele minime necesare.

fisurilor prin. compararea

valorilor

calculate

cu

In con-

146,

141

ditiile in care se adopta grosimi mai mari, ale stratului

.

de acoperire, valorile
C,.lll .

admise ale deschiderilor de fisura pot fi marite in raport=- _c_ ~ 1,5. Aceasta, ca u~are a faptului eli deschiderea fisurilor sereduce de la suprafata elementului s_pre suprafata armaturii si deci 0 fisura mai deschisa la un strat de .a.copenre m,al :nare nu este, probabil, mai periculoasa decit 0 fisura mai putin deschisa intr-un strat de acoperire mai redus. , :\~a cum s-a aratat, coeficientul A din relatia (5.115), capata valori difente in functie de natura solicitarii, intindere sau incovoiere. Este de ob.servat faptul cll in cazul unor elemente de beton armat incovoiate avind sect~univc~ t~pi de~voltate, in zona mtinsa conditiile din punctul d~ vedere al fisurarii sint mal apropiate de cazul intinderii centrice. In unele prescriptii straine, ca de exemplu in Codul Model CEB-FIP .se prev,ede ca. ele~entele incovoiate, la care latimea talpii intinse este d~ -cel _putm 4 on mal mare decit Iatimea inimii, sa fie tratate in verificarea !a~lsura:e ca element,e"in~inse, pentru dimensiuni relativ mai mici ale talpii lll,tmse dindu-se reguh de interpolare intre cazul intinderii ~i eel al incovoierii .{flg. 5.62}.

_',

Principalul dcmeniu in care conditia de deschidere a fisurilor poate dimensiona armatura elementelor de beton armat este acela al peretilor derecipienti, supusi pr~siunii lichidelor, in co?~itiile d,e so~i<:it<l;re,la intindere centrica sau excentrica cu excentncltate mica, care implica Iimitarea foarte sever la 0,1 nun a valorii (1./. Pentru verifidiri rapide in proieetarea acestor,e~emente s-a i?toc!llit tabelul 17 A din anexa care furnizeaza valoarea limita a efortulUl unitar admis in armatura, functie de diametrul armaturilor ~i de procentul de arroue adoptat. Particularizind pentru acest caz relatia (5.111) se obtine:
(1./

[2(C + O,ls) + 0,1

~1(1
!Jot

- 0,25

!JotO'a

Ret)~s,
Rile
!Jot

E;; 0,1

mm
(5.124)

2 (c

Rezolvind relatia (5.124), in raport cu (',1 s) ~ 80 mm se obtine relatia:

O'a

si admitind valoarea medie

(5.1. 25)

O'a maz =

0,1 Ea d 80+0,1!Jot

+ 0,25

1;1 ...
1

Opf . ""'7)=1 A,,4f

Fig, .5.62

. In cazul elementelor curente, coreet dimensionate la starea Iimita de rezistenta, verificarea deschiderii fisurilor este, practic, intotdeauna satis:facu~a ~i standardul permite in aceste situatii sa nu se efeetueze un caleul Ja Iisurare. In orice caz, in tabelul 15 A din anexa se dau valorile raportului
100 ~, d

Pt
d

peste care nu mai este necesar sa se efectueze calculul deschiderii Valorile depind de natura admis'i';,('d':s'c~erii solicit arii , de tipul de armatura fisurilor, ~i de stabilit
?'

fisurilor.

pe baza careia s-au stabilit valorile din tab~lul 17 A. . , , .. Mcdelul de caleul utilizat este bazat pe ipoteza uner distributii regulate fisurilor. la distante relativ reduse. Acest model, este val;bil dad procentude aimare nu cobcara sub anumite limite, de ordinul 0,30 Yopentru solicitarea de incc\oiere si 0,40% pentru cea de intindere. In cazul uner pIOce~te, de aII~are, mai red';1~~ ,es~e po~ibil sa, apara 0 . singura fisura scm numar ~Ite,,:a fisuri, c,u pO~ltll intimplatoare m lungul el{mentului si avind deschideri mal man decit cele furmzate de modelul 'f , de calcul considerat antenor. . Pentru aceste cazuri este necesara adoptarea ull:ei scheme de, calcul diferite, in care deschiderea fisurilor se obtine multiphdnd def~rmatia specifica me die a aimaturii cu dublul distantei, la;necesarepentr,u mtrod,ucere~ for [ei de intindere de la aimatura la betcn, masurata de la fisura existent a

~aloarea"li~ita
'.

v~I~;ik(PI) - s~~u
d

_2:... -:]

(fig. 5.63). Admitind distributia sin:plificata obara de armatura se obtine:

(5.126)

pormnd de la relatia generala de verificare a deschiderii

Admitix;d, in mod ac<?peritor ca B = 2 (c O,ls) = 90 mm, pentru -elementele intinse, respectiv 80 mm pentru elementele Incovoiate si ca t¥ 0' = 0,85 Ra, se ajunge la expresia: .. 1OO (5.123) (~ till - ---:1:-:,1:-::5-ET:'a_A __ -

~;".[t~~;fl~'~+f~'~~."~A ~] t¥ Ea' P,
~""""".. 1~~'?>~51I

fisurilor:
a::

mill

a efortului unitar din fig. 5.63 pentru (5.127).

O'a, ~'~;

(5.122)

'[inind

seama ~i de egalitatea: 1Cd 1a 't'mea

=

Aa

0'

(5.128),

T(I.,a.m -

..

se obtine : (5.129 )149-

1"

~ -:::::,.~

---;-r--

Ildr

~
Nil

:.

..

/JislnOI/lieJ r,?(Jlf

).r/2

... I

Namin ),(/2

Fig. 5.64

.~

Distanta. dintre fisuri se stabileste din conditia ea efortul total cedat. de armaturi betonului (ntF"od,) sa depaseasca efortul de fisurare al betonului intins (AbtRt). . Deoarece in cazul placilor, aria zonei intinse a sectiunilor in stadiul I este practic intotdeauna mai mare decit aria de inglobare a armaturilor, definita in fig. 5.61, avind in vedere si sensibilitatea ridicata a acestor elemente la fisurare, in STAS 10 107/0-90 se prevede in mod aeoperitor ea la stabilirea lui Abt sa se considere zona intinsa a sectiuni~ in .:~:<!!.~l_n~!!;.urat.,

Fig. 5.63

5.6.3. Calculul la fisurare in sectiuni hiclinate]

Neeesitatea calculului la fisurare in sectiuni inclinate reprezinta 0 prevedere de data relativ recenta in cadrul prescriptiilor de proiectare a elementelor debeton armat. Aeeasta se justified prin faptul ca modelele de ca1cul pentru stabilirea capacitatii portante in sectiuni inclinate din majoritatea noimelor nationale de pinji la inceputul anilor 1970 erau ae,?peritoare in raport cu ccmportarea reala a elementelor de beton armat la actiunea fortelor taietoare. Rezervele suplimentare fata de cele rezultate din specifieul conceptului de siguranta in ceea ce priveste capacitatea de rezistenta la forte taietoare, asigurau implicit elementele ~i din punctul de vedere al fisurarii inclina teo Odata eu introducerea unor modele de calcul, in masura sa interpreteze mai fidel comportarea elementelor de beton supuse la eforturi de forfecare <importante, a fostnecesara intrcducerea in normele de proiectare a unor vconditii de verifieare la fisurare in sectiuni inclinate. . In normele romanesti, prevederi referitoare la aceasta problema apar - pentru prima oara In STAS 10 107/0-76. Aeeststandard nu da relatii pentru verificarea explicita a desehiderii fisurilor inclinate, controlul fisuriiindinate fiind asigurat, intr-o maniera implicita, prin sporirea fortei taietoare in cal, culul la starr a limita de rezistenta: Q'P=Q in. care
(XI adm

relatie data in Codul Model CEB-FIP si preluata in STAS 10 107/0-90 Este de observat ea relatia (5.129), poate fi utilizata ~i pentru stabilirea -deschiderii fisurilor din contractia betonului, daca se poate determina va-' loarea Ga. Valorile date de STAS to 107/0-90 pentru "'me<t sint functie de R" in -corelare eu datele experiment ale obtinute pe otelurile standardizate in tara noastra. Si in cazul elementelor armate eu plase sudate din STNB este necesara o schema de ealeul specifica, La aceste elemente, aderenta sirmelor este foarte redusa, practic neglijabila, conluerarea eu betonul bazindu-se pe impanarea in beton a barelor transversale in dreptul nodurilor rezultate din sudarea prin puncte a barelor longitudinale de eele transversale. Transferul efortului de la arm at uri la beton, pentru a se ajunge la formarea unei a doua fisuri, se face direct prin intermediul fortelor de strivire aplicate la noduri. Considerind ca rezistenta me die la strivire este 15 R" rezulta di aceste forte au valoarea F"ot!
=

d,i,(15 R,)

(5.130)

unde dt este diametrul armaturii transversale-iar II - distanta dintre axele .armaturilor longitudinale, dar nu rnai mult de 30 d,. Intrucit in practica, se constata ca fisurile apar in dreptul armaturilor transversale, unde sectiunea de beton este slabita distanta dintre fisuri se la un multiplu nt al distantei I, dintre barele transversale (fig. 5.64). (5.131)

0,3 ..
(Xla<tm

!:_.~
6

(5.132).
d-

210

este desehiderea de fisura admisa in mm;

.erilor in mm : Ra - rezistenta de ealcul a otelului din etrieri , "

(_!i_). mms

diametrul

etri-- .

150

151..

Un asemenea mod de calcul, bazat in principiu pe constat area caeviiarea deschiderii fisurilor inclinate este practic totdeauna asigurata daca .armatura transversala rezultata din calcuhil la starea li~ita de reziste~ta in sectiuni inclinate este alcatuita din etrieri de 6 mm, din otel OB 37 Iar .limit a admisa este de 0,3 mm, apare ins a nesatisfacator. Aceast~ .se datoreste atit faptului ca nu se iau in co~?iderare mo~elu~ de calc~l ~I !potezele -specifice starilor limita ale exploat.am. ~ormale, CIt ~I faptulm ;a In f_?art_; multe cazuri, conduce la sporuri nejustificate de consum motel in annatura .transversala. Din aceste motive, in perioada de valabilitate a ~T~S l.~ 107Z0-76 v~ri>ficarea fisurilor inclinate a fost practic ignorata de mginern proiectanti, In STAS 10 107/0-90, se corecteaza in mare ma~~ra aceste neaj,?nsuri. Se impune verificarea ele~entu1ui .de ?etoI_?- r!llat So_h;ltat la f.orte taietoare a .la starea limit a de deschidere a fisurilor inclinate, dindu-se m acest stop relatii de calcul specifice. Expresiile de cal~ul sint de~use pe baz~ st~dii1or teoretice. si ex~riIl'len.tale efectuate in ultimul deceniu, in special in cadrul Comitetului EuroInternational de Beton, studii concretizate in Codul MC?delCEB-!IP. ~-au .avut in vedere, de asemenea rezultatele unor cercetari efectuate m tara de INCERC, in colaborare cu I.C.B. Expresia pentru calculul deschiderii IX" a fisurilor inclinate da~a i~ STAS 10 107/0-90 are 0 structura similara cu cea pentru calculul deschiderii .fisurilor normale, avind formatA 1jI,C1a, IX" = '~

unghiul IX fara de axu1 elementului intersectata de fisura considerata cu indin-are la 45°; ho - ina1timea utila a sectiunii : a. - distanta intre etrieri; A. - aria sectiunii unei ramuri de etrieri; nf. - numarul de ramuri ale etrierilor, Asa cum s-a aratat la cap. 5.3, intermenul se iau in considerare pc linga forta taietoare preluata :de talpa comprim ata si alte componente ale mecanismului ,de rezistenta la forja taietoare, Cum sint Inclestarea agregatelor, actiunea de dorn a armaturii longitudinale etc. Pe de alta parte forta taietoare preluata de beton se poate considera ~vezi fig. 5.37) practic constanta in tot domeniul de solicitare de dupa fisurarea inclinata pina la cedarea elementului de beton . Inaceasta ipoteza, dad se admite, simplificind, ca inclinarea fisurii este de 45°, ~i deci in relatia (5.62) 5, ~ ho, se .obtine:

Q:

(5.135) expresie care se poate utiliza pentru evaluarea fortei tlietoare preluata de beton in stadiul de exploatare, Intruclt numaratorul relatiei (5.134) reprezinta diferenta intre doi termeni avind in multe cazuri valori apropiate, rezultatul este puternic inlluen tat de aproximatiile lui Qf . Din acest motiv ~i aviad in vedere faptul ca, a~a cum se constata in practica, elementele corect armate la forta taietoare la starea limit a de rezis. tenta, se comporta favorabil ~i in exploatare din punct de vedere al fisurarii, STAS 10107/0-90 prescrie un calcul aproximativ in care a., se apreciaza in mod acoperitor la valoarea :
all' ~
\

.(5.133)

0,9

s; __S!__
Qc..P

(5.13S)

'In care a este efortul unitar mediu in armatura transversala la intersectia .cu fisura at inclinata ; 1jI, - coeficient ce tine seama. de .r~ducerea ~f~rt~lul unitar din armaturi intre fisuri, ca urmare a contributiei betonului intins. In relatia (5.133)', se considera ca distanta intre fisurile ~nc~iI_?-ate este .aceeasi cu distanta intre fisurile normale, a~a cum se proce.de~za ~l m Co~ul Model CEB-FIP. Aceasta se justifica prin faptul ca in majoritatea cazurilor fisurile inclinate sint fisuri de forfecare-incovoiere, fiind. rezultat,?l "strimbarii" unor fisuri deschise la fibra intinsa a elementului, de actiunea mo.mentului incovoietor. Valoarea efortului unitar mediu din armaturile transversale in dreptul fisurilor inclinate se stabileste din echilibrul fortelor vertic.ale ,i.n lungul unor fisuri. Se poate admite pentru simplificare ca inclinarea fisurii :(ata de axa clementului este de 45° si ca efortul unitar in armaturile transversale care intercepteaza fisura este acelasi pentru etrieri ~i b.arele inclinate. Se ajunge .astfel la 0 expresie de forma:
aa' = -----'--'h.--. 0A . Aa,smIX .n.

care Qcap este forta taietoare capabila corespunzatoare armaturii transversale efective. . Pe baza acelorasi considerente standardul permite ca in anumite situatii Sa nu se efectueze verificarea deschiderii fisurilor inclinate. In ceea ce priveste valoarea coeficientului 1jI1, avind 0 semnificati e similara coeficientului IjI din cazul fisurilor normale, in absenta unui mode! de calcul satisfacator pentru determinarea lui, s-au adoptat expresii mal simple, rezultate din analiza unor cercetari experimentale, Ca ~i in cazul coeficientului 1jI, valoarea 1jI; depinde de proprietatile de aderenta ale annaturii ~i de marimea relativa a incarcarilor de durata, pentru a tine seama de reducerea de catre curgerea lent a a aportului betonului intins intre fisurile indina te . 10

QE _Q:

+-

(5.134)

5.7. CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT LA STAREA LIMIT A DE DEFORMATII 5.7.1. Consideratii introductive
tn prezent.. sub imperativul realizarii unor solutii constructive cit mai !e~onomice, se manifest a tendinta utilizarii pe scara tot mai larga a otelurilor ~i a betoanelor de rezistenta ridicata, 153

a.

cu QE - forta taietoare de calcul la starea limita. de deschi-dere a fisurilor inclinate : Qf - forta taietoare preluata in stadiul de exploatare de betonul zonei comprimate; A ... - aria armaturii inclinate eu
Ssa notat

Aceasta are ca efect proiectarea, pe criterii de rezistenta, a unor elemente de beton arm at mai suple, cu dimensiuni sensibil mai reduse decit in practica anterioara : In acest fel poate deveni decisiva pentru dimensionarea a numeroase elemente, conditia de limitare a sagetilor si creste importanta J:>er~ectionarii modelului de calcul al rigiditatii, in masura sa reflecte cit mal fidel comportarea sub incarcari a elementelor de beton armat. Este cunoscut faptul ca procedeul de verificare a elementelor de beton arrnat la starea limita de deformatie "prevazut STAS 10 107/0-76 nu er~ considerat satisfacator, atit prin conceptia care sta la baza procedeului, cit si datorita caracterului sau prea acoperitor. Astfel, 0 categorie, mai larga de elemente de beton armat, intre care sint mentionate in primul rind placile planseelor si rampele de scari, necesita, pe baza conditiilor de. rigiditate minima din standard dimensiuni de muIte ori exagerat de man, daca se are in vedere compo'rtarea lor' reala in exploatare, Criteriile pentru stabilirea valorilor deformatiilor admisibile sint de mai muIte categorii: - esteiice ~i psihologice; _ . - constructive (in vederea, de exemplu, a prevemrn deteriorarii unor elemente nestructurale: pereti despartitori, straturi de tencuiala si de izoIatii care reazema pe elementul structural analizat etc.); " - tehnologice (legate in primul rind, -de sensibilitatea echipalentelor la deformatii). " In cele mai multe dintre cazuri sageata excesiva a unui element mu este daunatoare prin ea insasi, ci prin efectul asupra elementelor structurale si nestructurale care sint rezemate pe elementul care se deformeaza. Marimea sagetilor limita admise trebuie corelata cu natura incarcarilor luate in considerare, in special cu marimea incarcarii de durata de care de~inde cresterea in timp a deformatiei, ca urmare a curgerii lente a betonului. In STAS 10107/0-76, verificarea la starea limit a de deformatie consta in compararea sagetii totale calculate, cu valorile limit a admise. Spre deosebire de aceasta in STAS 10107/0-90 se prevede ca in cazul planseelor curente sa se verifiee fractiunea din deformatie care intervine dupa aplicarea incarcarilor variabile incluzind sporul datorat actiunii de lunga durata a incarcarilor (tabelul 18 din anexa). Sint date conditii de verificare diferite pentru planseele care nu suporta ziduri despartitoare si finisaje sensiJ:>ilela deformatii si pentru 'planseele libere (de exemplu planseele parcajelor sau ale tribunelor) . Se pune astfel in evidenta acea component a a deformatiei care in~ereseaza atit sub aspect psihologic, cit ~i din punct de vedere constructiv. Calculul practic implies determinarea sagetii totale de lunga durata ~i a sagetii initiale inregistrate pina la executarea elementelor nestructurale si aplicarea incarcarilor utile, diferenta dintre cele doua valori urmind sa fie comparata cu valorile limit a admise. Este de mentionat ca ~i alte prescriptii [104: ~12.: ~21Ji~i bazeaza prevederile privind verificarea la sageata pe acest pnncipiu, Spre d:osebl.re ~~ acestea STAS 10107/0-90 prescrie valori limit a ale sagetilor. relativ !llal ~l~l (tabelul 18 din anexa) intrucit ~i incarcarile luate in cons~derare In ".venflcarile la starile Iimita ale exploatarii normale, au in practica de p~01ectare din tara noastra valori corespunzatoare mai reduse.

\L_ ,
In cazul elementelor la care greutatea permanent a este neglijabila in raport cu incarcarea temporara - cazul tipic constituindu-l grinzile cailor de rulare ale podurilor rulante - pentru simplificare, se men tine modul de verificare din STAS 10107/0-76 constind in compararea sagetii totale cu anumite valori admise.

,i

5.7.2. Modelul de calcul al rigiditatii

In marea majoritate, a cazurilor problema asigurarii la starea Iimita de deformatie se refera la limitarea deformatiilor de incovoiere (sagetilor). In STAS 10107/0-90 se pastreaza modelul de caleul din redactarea ante" rioara a standardului, determinind valoarea rigiditatii de incovoiere (E1), in- stadiul de exploatare, pe baza ipotezelor specifice stadiului II de lucru 3.1 elernentelor de beton armat, ipoteze prezentate in cap. 5.5 (fig. 5.55). Expresia generala a rigiditatii sectionale (fig. 5.65): E1 = -

ME
$"

(5.137) specifica) capJ.ta in (5.138 a)

tn care cl> - curbura fibrei medii deIormate (rotirea eazul elementelor de beton armat una din formele:

EI sau
. E1

MBx

CII

MBx E'

II

= - MB(ko

x) _

(5.138 b)
>

earn

Expresiile (5.133, a) si (5.138, b) sint folosite in cazul general al ele mentelor solicitate la incovoiere eu efort axial (cazul I de compresiuneexcen"irica ~i cazul intinderii excentrice cu excentricitate mare). " tn cazul elementelor de beton IJ annat supuse la incovoiere. e xpresia rigiditatii capata forma mal simpla : (5.139) care E~ ~i 1bl sint modulul de deforal betonului, respectiv momentul inertie al sectiunii ideale (echiva) de beton in stadiul II, stabilite cum s-a aratat la paragraful -5.5. In tabelele 13 A, B ~i C din anexa dau valorile coeficientilor k pentru t.,'i04.1I,;;Wllll momentelor de inertie 1b,(Ibj = kbho3) pentru elementele incovoiate beton armat cu sectiune dreptunsimplu armata, cu sectiune

154

155

dreptunghiulara dublu armata.si cu sectiune in "T" simplu armata. k din tabele depind de urmatorii parametrii: . - produsul n;p,intre coeficientul de echivalenta
n~

Valorile

= EE~ si procentul

armaturii intinse, in cazul sectiunilor dreptunghiulare simplu armate; - produsul n;p ~i raportul P'/P intre procentele armaturilor din zona comprimata si din zona intinsa, in cazul sectiunilor dreptunghiulare dublu armate: - Produsul n;p, raportul bp/b intre latimea talpii si grosimea inimii, ~i raportul hp/h intre grosimea talpii si inaltimea inimii in, cazul sectiunilor in forma de "T". .. Unele prescriptii straine cum sint normele britanice utilizeaza un model de calcul similar pentru stabilirea rigiditatii, diferentele fata de standardul rcm anesc constind in modul de estimare a indicelui de conlucrare tjI ~i in modul concret de- exprimare a relatiilor de calcul. Spre deosebire de aceste norme, Codul Model CEB-FIP prevede un model de calcul mai analitic, in care tronsoanele de elemente dintre fisurile consecutive sint impartite in zone de comportare distincte (fig. 5.(6): 0 zona centrala Iucrind in stadiul nefisurat si doua zone marginale lucrind in stadiul II. Pentru fiecare din aceste zone se determina cite 0 rotire specifica rnedie ce inglobeaza si deformatiile de curgere lenta ~i din contractia betonulu] Evaluarea deplasarilor care implica integrarea rotirilor specifice este anevoioasa, calculul practic implicind existenta unui material ajutator foarte dezvoltat. In norma americana ACI-Code 318-83, precum si unele norme inspirate din aceasta, intre care trebuie amintita in primul rind norma neo-zeelandeza NSZ 3101, se preiau practic nemodificate propunerile lui Branson [19J privind calculul deforrnatiilor. Acestea se bazeaza pe observatia experim entala ca rigiditatea la incovoiere este dependent a de marimea momentului incovoietor inmaniera generala indicata in fig. 5.67, care exprima faptul ca aportul betonului intins nefisurat la rigiditatea elementelor de beton armat este eu atit mai mare cu cit momentul aplicat este mai mic. De asemenea, cercetarile experimentale au evidentiat faptul ca rigiditatea sectional a creste aproximativ proportional cu cresterea procentului de armare, pe de 0 parte, ~i ea sectiunile cu procente ridicate de armare prezinta 0 varia tie mai redusa
EI votoarea [/ coresoaosd/oa.»
I

'"

. a rigidit~tii la cresterea lncarcarii decit cele cu procente reduse de armare, pe de alta parte. . Bazat pe 0 analiza statistica a unui numar insemnat de rezultate, Branson a propus pentru evaluarea momentului de inertie "efectiv" (de fapt echivalent) al sectiunilor elementelor incovoiate de beton armat expresia: (5.140) adoptata si de normele mentionate, In relatia (5.140) s-a notat cu M,t, - momentul de fisurare al sectiunii aproximat prin neglijarea aportului armaturii : M - momentul inco- voietor aplieat sectiunii in calcul deformatiilor ; Ib - momentul de inertie al sectiunii de beton nefisurate; Ibt - momentul de inertie al .sectiunii ideale; in stadiul fisurat, definit Ia capitolul 5.5. Din analiza relatiei (5.140) se constata ca valori sensibil mai mari decit Ibj se obtin numai daca M,t. > O,5M, situatia intilnita in special la sectiunile cu talpi dezvoltate in zona intinsa, Calculul' practic al sagetilor presupune integrarea dubla a rotirilor specifice in lungul elementului. Rigiditatile sectionale chiar la elementele cu sectiune constanta variaza considerabil in lungul acestora, a~a cum Se poate eonstata din exemplul prezentat In fig. 5.68. Mai rnult, a~a cum se observa din fig. 5.67 pentru 0 anumita sectiune reducerea rigiditatii la 0 anumita crestere a incarcarii nu este constanta, depinzind de..nivelul incarcarii. Majoritatea normelor admit 2 I 3 anumite simplificari ale schemei I IJ de calcul; pentru a reduce vo..lumul de calcule necesare evalua-1L...:it_.· .LI ..J:t_tt-&..t ...z....:.L..1o-I ...L-II_t;L_· rii deformatiilor. STAS 10107/0I . _90, asemenea normelor ruse ~ti '.. si celor americane, admite sa se I t stabileasca valorile rigiditatilor. 2 J -In sectiunile de moment maxim, valori care, in mod acoperitor se considera constante pe 111.treaga deschidere, in cazul grinzilor simplu rezemate sau constante pezonele cuprinse Intre OislrilJllliq va/ori/or m«lil punctele de moment nul, pentru ole rigirJiNtli' uc,liono/e .grinzile eu continuitate (fig. 5,68). Oisfribu!io or/op..tato in co/NIl Unele prescriptii [104; 114J permit sa se lucreze cu 0 valoare unica a rigiditatii, chiar si pentru .grinzile continue, determinata ca medie ca rigiditatilor din cimp ,.~ide pe reazem. Calcule compaaative [85J dovedesc ca diferen'1ele in raport cu un calcul care .ia in considerare valori diferite de rigiditliti pentru zonele de Fig. 5.68

I.,

to

..I.r..lJ~T- ~

r.r

sec!illlJ/i' de be/on neftsuro'l

I I
I

;---_/_- - ---:-1
I

I I
I -

Yotocrca [j slob/Ii'} pc> coro . ..... carocter/sr/c ..r-r: .c:" ;1.,. ,sediumi fi'suo/e 'I ------..~~1
',1,. ..... f. .'.LI

C211V

l'1u

}--~;~,

:'f

Ii
J

Fig; 5.66

Fig. 5.67

156

157

mcment pozitiv sau negativ, sau chiar un calcul in care se considera 0 variatie continua a rigiditatii in lungul deschiderii nu depasessc 20%. Pentru elementele solicitate la compresiune cu excentricitate midi, modulul de rigiditate _1a evaluarea efortului scurtarii lor este stabilit ca 0 sum! a aportului betonului ~i al armaturii: EA = E~Ab

+ A"Ea

(5.141)

In aceste conditii, in STAS 10 107/0~90 s-a preferat sa se adopte un procede u aproximativ care consta in amplificarea sagetii din deformatiile deincovoiere cu un factor snpraunitar care sa tina seama de sporul de sageata datorat deformatiilor de forfecare.

Pentru elementele solicit ate la intindere cu excentricitate midi la evaIuarca efectului alungirilcr se conteaza numai pe arrnatura, dar se ia in considerare ~i un spor de rigiditate ca urmare a aportului betonului .intins intre fisuri: EA = EaAa (5.142) ~ Expresiile (5.140) ~i (5.141) sint necesare, de exemplu, la calculul eforturilor !ji deforrnatiilor fermelor ~i arcelor cu tirant din beton armat. In cazul eIementeIor Ia care greutatea permanenta este neglijabila in rapcrt cu incarcarea temporara - cazul tipic constituindu-I grinzile cailor de rulare ale poduriIor rulante - pentru simplificare, se mentine modul de verificare din STAS 10107/0-76 constind in ccmpararea sagetii totale cu anumite valori admise.

2
j

(5.143)

5.7.3. Considerarea deformatiilor de forfecare

Solicitarea de incovoiere a elementelor de beton armat este insotita in mod obisnuit !ji de solicit area la forta taietoare. Este cunoscut faptul ca, in stadiul nefisurat, exceptind elementele cu deschidere relativ redusa (elementele "scurte"), fractiunea din deforrnatie datorata fortei taietoare. estc neglijabila in raport cu cea datorata eforturilor de incovoiere. Fisurarea in exploatare a elementelor de beton armat (prin fisuri normale si inclinate fata de axa acestora) reduce insa In proportie sensibil rnai mare rigiditatea de forfecare decit cea de incovoiere, In cazul grinzilor ~i placilor relativ flexibile, solicitate la forte taietoare moderate, efectul forfecarii asupra sageti10r in exploatare ramine neglijabil. In cazul unor grinzi ins a avind inima subtire ~i care sint solicitate la forte taietoare importante, inspecial Ia valori reduse ale raportului intre deschidere ~i inaltimea sec:" tiunii (~

in care ~ este un coeficient care de, pinde de modul de incarcare a grinzii 6 Valorile ~ sint date in tabelu1 5.11. r:; 7 Corectia 'sagetii prin component a £:: 8 deformatiilor de forfecare devine necesara numai pentru elementele la I care raportul - > 5 valoare 1a care h . sporul corespunzator aplicarii expresiei Fig. 5,69 (5] 43) 'devine mai substantial. .:i~,03~ .. Este evident di stabilirea deformatiilor de forfecare pnn proce.deul prezentat nu poate reprezenta 0 solutie definitiva, Pe masura ce se vor mr~gistra progrese in perfectionarea mode1ului de element de beton armat soh~_:_c~

T;Welltl

5,lL"TValorila coeficientului ~ pentru calculul Iunecare ale grinzilor ~de beton armat Schema de Incarcare a grinzii

slgctilor

din

deforIllatiile

de

010001100101 A

<

5),

~
>;:..

.{
:..:.._.r:.

deformatiile

de forfecare pot capata valori deacelasi

ordin

de marime cu cele de incovoiere. Pentru a ilustra aceasta, in fig. 5.69 se reproduce din [55J variatia sagetilor masurate la aceeasi incarcare pentru 4 grinzi avind practic aceeasi capacitate portanta si aceeasi rigiditate de incovoiere, dar Iatimi diferite de inimi si deci rigiditati de forfecare diferite. Se constat a ca fractiunea din sageata totala datorata distorsiunilor de forfecare este cu atit rnai mare cu cit fractiunea din forta taietoare preluata prin armatura transversala este mai mare. ' Desi exista incercari de a stabili modele analitice pentru determinarea deformatiilor de forfecare a elementelor de beton armat cum sint de exemplu cele propuse in [23], nici unul din 'aceste modele nu este satisfacator, atit in ceea ce priveste corespondenta cu comportarea reala cit ~i in ceea ce priveste posibilitatea de utilizare practica. . '158

t
I.

I
,
'

18

3611

.~

mal nguroase. ' o stare de solicitare la fel de dificil de interpretat printr-un model de calcul se intilneste in cazul placilor plane, armate pe doua directii, In acest caz alaturi de me-mente incovoietoare ~i fort a taietoare intervin si momente . de torsiune, Iar dupa fisurarea betonului se manifest a ca 0 pondere ce depinde de flexibilitatea placii ~i un mecanism spatial de arce cu tirant (cupola) pentru transferul incarcarilor la reazeme. Desi este cunoscut faptul ca prin fisurare raportul intre rigiditatile de incovoiere. forfecare ,~i de rasucire se modifica brutal, in -absenta unor date suficiente pentruadoptarea unui model analitic. specific, prescriptiile de proiectare utilizeaza pentrucalculul sagetilor placilor de beton armatexpresiile din teoria elasticitatii in care rigiditatea de incovoiere este stabilita pentru stadiul II de lucru al elementelor de beten C!lnlat. In literatura de specialitate sint date 0 serie de expresii empirice pentru calculul sagetilor placilor de beton annat, dintre care este de retinut cea propusa in (46], pentru buna ccrespcndenta cu datele experimentale.

cit3:t 151 fort~ Uietoare va fi necesara inlocuirea expresiei (5.143) cu procedee

l'

5.8. PRINCIPII DE ALCATNREc!A ARMATURILORl

,~~~)~'> ...

5.1.4. Stabilirea rigiditoltilor in calculul eforturilor in structuri .

Problema stabilirii rigiditatiilor intervine ~i la calculul eforturilor in structuri static nedeterminate in care caz, Insa, in situatia obisnuita a incarcarilor cu forte, nu intereseaza valorile absolute ale rigiditatilor elementelor care com pun structura, ci valorile lor relative. In cazul calculului la actiunea deformatiilor.hnpuse (din temperatura, tasari de reazeme etc.), rigiditatile intervin cu valorile absolute. In cazurile curente de calcul al structurilor se admite. in mod aproximativ ca -valorile rigiditatilor elementului structural de beton arm at sa se determine pe baza momentelor de inertie (sau ariilor, in cazul elementelor solicitate axial) ale sectiunilor de beton, afectind valorile modulului de elas ticitate al betonului, cu coeficienti subunitari in corelare cu gradul de fisurare a elementelor respective. Gradul de fisurare depinde de natura eforturilor fiind mai mare in elementele incovoiate ~i intinse excentric ~i rna redus in elementele supuse la compresiune. La structurile in cadre se admit in mod curent pentru modulii de elasticitate conventionali valorile 0,6E& in cazul grinzilor ~i EIJ in cazul stilpilor, eventual valori mai reduse (circa 0,8E&) in cazul stilpilor de colt ~i de margine la care componenta efortului axial din efectul indirect al fortelor orizontale (in mod obisnuit din actiunea seismica) reprezinta un efort de intindere relativ mare. In cazul structurilor cu pereti de beton armat reducerea modulului de, elasticitate conventional pentru grinzile de cuplare trebuie sa fie mai mare (pina la 0,15-0,25 Eb) avind in vedere efectul unei pronuntate prefisurari din contractie, asupra rigiditatii acestor elemente ~i efectul foarte pronuntat al fisurarii ioclinate.

Generalizarea utilizarii la elementele de beton armat a otelurilor cu rezistente sporite, din categoria PC 52, PC 60, STNB, STPB si a unor proced.ee c~ gr~dAmarit de !ndustrializare la confectionarea si montajul armaturilor (implicind plase ~l carcase sudate, tendinta de restringere a utilizarii barelor inclinate la grinzi, procedee moderne de innadire a barelor) a determinat necesitatea unei studieri mai aprofundate a alcatuirii constructive de detaliu a armaturilor si a influentei acesteia asupra fenomenelor locale ce intervin in vecinatatea ccntactului lor cu betcnu1. Literatura de specialitate ~i prescriptiile mai Dei [3,; S5; 57; 82; 98; 105; 114J acorda 0 importanta mult mai mare decit se dadea in trccut acestor aspecte, nu totdeauna indea1uns cuantificabile prin calculele obisnuite ~i pentru stapinirea carora trebuie sa se apeleze in mare masura si la cunostintele acumulate din urmarirea comportarii constructiilor in exploatare ~i din cercetarile experimentale, ,mult aprofundate si diversificate in ultimii ani. S-a ajuns chiar sa se vor, , beasca despre 0 "aria a armarii" ,[57J. Pentru cc.nstructiile din zone seismice, cum sint cele din tara noastra, intervin cerinte suplimentare legate de asigurarea unci bune comportari la solicitarile prcduse de cutrernure puternice, indeosebi pentru arrnaturile din zonele plastice potentiale aJe elementelor structurale, care trebuie sa raspunda si cerintelor legate de: - asigurarea unei ductilitati satisfacatoare a elementelor de bet on armat, inclusiv printr-un grad sporit de confinare a betonului; " - ancorarea si innadirea arrnaturilor in zonele unde, pe de 0 parte ele pot intra in curgere si pot ajunge sa fie solicitate la eforturi unitare peste limita de curgere (fenomenul de consolidare), iar pc de alta parte aderenta cu betonul este expusa deteriorarii. o alta categorie de probleme specifice intervin 1a elementele prefabricate, ,'la care unele armaturi trebuie sa indeplineasca in plus rolurile de: '. - preluare a solicitarilor din timpul diferitelor faze intermediare~are : executiei (decof-are, transport, montaj), cind schema statica a elementului poate fi alta decit in constructia terminata : . - conectori, la elementele prefabricate cu suprabetonare monolita consi:derata ca activa 9i Ja unele tipuri de imbinari prin monolitizare. . "", Datele necesare pentru alcatuirea de detaliu a armaturilor la unele tipuri "curente de elemente structurale, cum sint stilpii, grinzile, peretii structurali ~,...nele) cu si far a goluri si placile plane rezemate pe contur sint cu.. capitolul 8 al prezentului indrumator unde sint dezvoltate prevecapitolului 6 din STAS 10107/0-90. In capitolul de fata se prezinta ~"U"'ULCll· in special in legatura cu acele aspecte asupra carora exist a inca de vedere diferite intre prescriptiile din diverse tari si intre autorii mai cunoscute tratate de specialit~te. De altfel, in' aceste probleme 9i tara noastra, la elaborarea in ultima forma a STAS-ului 10107/0-90 si celorlalte prescriptii inrudite (normative sau instructiuni tehnice pe cate~e elemente, structuri sau sisteme constructive) au fost discutii in contraDesigur, daca nu s-a putut ajunge la pareri unanime in toate prieste numai datorita faptului ca datele teoretico-experimentale ~i din practica, detinute pina in prezent nu sint inca in totalitate convin-

161

5.8.1. Ancorarea armaturilor

Este stiut ca in principiu lnngimea de. anco~are ~ u~ei. armaturi :e stabileste din conditia ca pe aceasta lungime, inclusiv prm cirligele de capat daca exist a, sa se transmit a eforturile de Ia armatura laobeton, as~fel ca e~ortul capabil al ancorajului sa fie eel putin egal cu eel maxln: al barei respective. Daca nu se conteaza pe drligele de capat, rezulta: (5.144) unde Aa, u sint aria si perimetrul sectiunii barei; 1a ~ lungimea de anco~aj ; ... _ efortul unitar mediu de aderenta capabll; aa - efortul . unitar 'a.med W in arrnatura in sectiunea fata de care se masoaraWI' ungimea de ancor aj . Din (5.144), care la li~ita se scrie ca egalitate., rezulta : 1a(necesara Inlocuind Aa
W)

Aa aa = -- --U 'fa,med

1t

d2/4 si
1
a

1t 1t

d , se ohtine :
d2
aa a_:a:.___ d
'fa,med

41t d

'fa,med

deci la necesara este direct proportional a cu d. De regula se prefer a sa se exprime Ta~med in Iunctie de Rt, cu care este practic proportionala, prin relatia :
'fa,med

unde nanc este un coeficient, ale' carui valori sint date in tabelul 8.7. Se obtine atunci: la
=

nanc~d

Rt

Fata de lungimea de ancoraj srabilita t~or~.tic, se admite ~a neces~r un supliment notat cu Aao' pentru a acopen variatiile destul de mar~ ale rezistentei betonului la intindere si tinind seama de mecamsmul mal complex si de fiabilitate relativ redusa al ancorarii armaturilor in beton. Se ajunge astfel 18. expresia:

i:

(n
=

anc

;:

+ Aao)

(5.145) (5.146)

care poate fi scrisa prescurtat unde s-a notat:

Aa

sub forma:

la =Aad

= R", forma sub care este scrisa formula 8.2 (vezi ~i observatia de dupa tabelul 8.8). Structur~. for;nulelor (5.145) ... (5,.147) ~i valorile factorilor nanc si Aao au fost stabilite in corelare cu prescriptiile rusesti [121J si cu datele experi~~ntale s~pli~entare ac.u~~late la '~NCER~. Ceea ce apare nou fata de editia antenoara a prescriptiilor este III special diferentierea acestor valori in functie de. conditiile de solicit are a elementului si d~ conditiile de reali~are, a ader.entei (v~zi tabelele 8.7 si 8.8). Alte prescriptii [104; 110; 114J iau 1~ consl~erare si dependenta efortului de aderenta capabil de alti paran:etn, ca: distantele intre barele de armatura, grosimea stratului de aCGpe.nre ~u beton, almarea.t:ansvers~la .. In STAS 1O~07/0-90, p~ntru simplificare, 's-a tinut seama numai in mod indirect de acesti parametri, fara ca ei sa fie evidentiati in mod explicit. D.atorita ccnditiilor mai bune de aderenta ale barelor comprimate, se prescnu pentru acestea lungimi de ancorare mai mici decit pentru cele intinse. Sub acest aspect este insa necesar sa se faca diferentierea intre ancorarea barel~r. solicit~te .la compresiune si ancorarea in b~tonul comprimat a barel<:,r sO~lCl~at~ l~tI:r:dere. De reft'ula, se r,ecomanda, sau chiar se impune , la ca armaturile intinse sa fie ancorate m beton m zone in care acesta este comprimat, considerindu-se ca prin umflarea transversala a betonului solicitat J.ongi.tudinalla con:?re~iune, aderenta cu arma~urile este imbunatatitsi (creste ,'fractmnea "frecare din componenta aderentei), Este de subliniat ca dupa .cercetari mai recente [55; 70J aces~ punct de vedere este pus in discutie : compresrunea paralela cu axa unei bare de armatura genereaza in beton eforturi transversale de intindere, care favorizeaza formarea de fisuri longi .tudinale (efect de "despicare" a betonului), dezavantajind aderenta, Pornind de la aceasta observatie, se ajunge la recomandarea ca barele 'de armatura solicit ate la intindere Sa fie de preferinta ancorate in zone de 'l1oeWn cu compreSilf,ni transversale (perpendiculars pe axul barelor de arma). Astfel de zone intervin de exemplu la partea inferioara a grinzilor 5.70), datorita "bielelor" comprimate inclinate care se creaza intre fisuindinate (mecanismul de grinda cu zabrele). Pentru barele longitudinale tntinse care se intrerup inainte d.. reazem ar aparea chiar, in acest context, " mai favorabila 0 usoara inclinare a lor in zona de capat, ca in figura, pentru .se apropia de normala la directia bielelor comprimate si a primi astfel com. transversale sub un unghi mai avantajos. Invers, ancorarea in zone cu eforturi transversale de intindere defavo."u'''G£.a.aderenta armaturilor, ca in cazul aratat in fig. 5.71: 0 grinda de planseucare datorita momentelor negative din placa actioneaza la talpa superioara grinzii eforturi de intindere transversale, care influenteaza in sens defaancorarea unor bare inclinate oprite in zona respectiva.
(1..

nanc--

au

Rt

+ A ao

(5.147)

Valorile coeficientului Aa sint date in tabelu18.8. In cazurile curente, cind armaturile sint so~~citate la capacitatea l?r portanta sau foarte aproape de aceasta, in relatiile (5.144) .". (5.147) se ia

Fig . .5.70

Fig. 5.71

16~

162

~o~21
diogoflo/e

Compresiuni

a
Fig. 5.72

Se observa d Ta, fiind direct proportional cu forta taietoare Q ~i invers proportional eu perimetrul armaturilor, respectiv cu cantitatea de armatura longitudinaIa din sectiune, va fi cu atit rnai mare cu cit raportul Q/M este mai mare, deci poate deveni periculos in special la grinzi1e scurte cu incarcari mari, 1a grinzile cu forte concentrate mari ap1icate in apropierea reazemelor si in general in situatiile cind armatura longitudinala este redusa in raport cu marimea fortei taietoare. tn STAS 10107/0-90 0 asemenea verificare nu este ceruta, nefiind de altfel standardizate nici valori de calcu1 pentru Ta. In schimb, la determinarea lungimii de an coraj necesare, grinzi1e incarcate cu forte concentrate mari in apropierea reazemelorsint inc1use in categoria elementelor cu conditii defavorabile de solicit are, deci pentru care rezulta lungimi de ancorare mai mari.

Un efect de despicare an~log pot pr<?vo~a cirligele .in .plan vertical la grinzile cu Hitimi reduse, cum sint de oblce~ g~mzIle~peretl (flf?' 5.72), 1a care, din acest motiv, este indicata dezvoltarea clrligelor m. plan on~ont~l, evazate dad este necesar in Iatimea reazernului sau bulbului de capat (fig. 5.72, b) (vezi si fig. 8.3, a). ., .A di , Pericolul de despicare poate interveni ~I m cazul barelor longitu male fara drlige la extremitati, dad sint si~uate .inAim~d.iata a_propl.ere a fetelor laterale ale grinzii, ceea ce se poate evita prin indoiri spre interior, 0 vedere in plan este aratata in fig. 5.73.
l'

5.8.2. Innadirea arm aturilor prin suprapunere

tntr-o innadire prin suprapunere, transferul fortelor intre barele care se innadesc se realizeaza prin intermediul betonului, Efieacitatea innadirii depinde deci de capaeitatea betonului de a transmite aceste torte tara a se deteriora sau deforma excesiv. a. Bare intinse. In fig. 5.75 este reprezcntata schema de transfer aefor, tului in innadirea unei bare supuse la intindere, Datorita faptului ca efortul T se transmite cu 0 excentricitate eo, ia nastere 0 stare de solieitare care sepoate schcmatiza prin modelul de grinda eu zabrele din fig. 5.75, b, cu diagonale (bieIe) comprimate ~i montanti intinsi, Eforturile de intindere din montanti, care tind sa produca fisuri longitudinale in beton ca in fig. 5.75, C, .trebuie Sa fie preluate prin etrierii indesiti din zona innadirii. Se observa .simiIitudinea eu solieitarea conectorilor Ia rostul dintre dona betoane tur;lnate 1a date diferite (efectul de "shear friction", discutat la paragraful 5.3.6). Se recomanda ca, ori de cite ori este posibil, barele care se innadesc sa .nu fie prevazute alaturate, ci distantate, astfel ca betonul dintre ele sa aiba o grosime suficienta pentru a-si indeplini rolul de preluare si transmitere a eforturilor dupa modeIul din fig. 5.75, b. In fig. 5.76 sint aratate modurile recomandate de distantare a barelor la un perete structural (diafragma) 9i la un stilp.

I
~

I I T+dT
-r.:=,- -

---j
L
Fig. 5.73 T + dt Fig. 5.74

--IT-o

Unele prescriptii straine [104J [11OJ [114J preva~ ~~ob1i~ativit~te:a ~erificarii eforturilor unitare de aderenta, care nu trebUle. sa depa~ea:ca l;~lte;~ prescrise. Considerind un tronson de lungime dx dmtr:o gnnda so Ic~ta ~ la incovoiere, eforturile de aderenta ins~mate pe l~ng~mea dx. trebui sa preia variatia de efort de intindere dT din armatura (fig. 5.74).
Ta

dM =u dx = dT = -z
Rezulta :
(5.148)
~T

lJir;§OIIol e comp/mole MOI7/(mli /' ;17/il7~i

unde s-a notat

. arma turilor din sectiune, cu u suma penme t re 1or ~ ~ 't"a=_l_.dM

o
.

uz Dad
T
a

dx

=.2___
uz

astfel calculat depaseste valoarea limit a admisa, devine. n~ce. ~t' b 1 rlincolo de zona de efort maxim. sara 0 pr~lungire ~orespun.za oalre a . arfe,or. de bare de diam~tre mai mici sau 0 marire a perimetrului tota u prm oiosirea c .~. ~ 164 165

o importanta deosebita capata problema comportarii innai dirilor prin suprapunere cind sint amplasate in zone plastice paten t ale ale elementelor participante la structuri antiseismice, ca_ de exemplu la stilpii structurilor in cadre etajate cu anna! -t--'--'-~-'--'--'--tturile Tnnadite la baza fiecarui O. Persle etaj. Incercarile efectuate in Noua Zeelanda [71], la incarcari alternan te simulind pe cele seismice, au scos in evident a urmatoarele caracteristici: b. SHip - Cantitatea de armatura transversala (etrieri) influenteaFig. 5.76 za considerabil atit rezistenta cit si modul de cedare al innadirilor, care la armari transversale slabe are un caracter casant. - Cu tot efectul favorabil al maririi procentului de arm are transversala, innadirea ramine totusi 0 zona slabita, neputindu-se evita dislocari, intre barele innadite si cedari premature. Pe aceasta se bazeaza prevederile din unele prescriptii care interzic amplasarea de innadiri prin suprapunere in zonele plastice potentiale ale elementelor supuse la solicitari seismice severe. Prevederi in acest sens au fost adoptate si in STAS 10107/0-90, in care se face insa exceptie pentru innadirile armaturilor stilpilor situate la bazele etajelor, solutie considerata ca dificil de evitat si pentru care se prescriu masuri speciale de indesire a etrierilor pe inaltimea innadirii. Capeteie libere ale barelor innadite reprezinta discontinuitati ale armarii, care genereaza local concentrari de eforturi transversale de intindere in beton ~i prin aceasta tind sa produca fisuri longitudinale de despicare. Sub acest aspect, la elementele la care se innadesc mai rnulte bare in sectiuni apropiate, prezinta importanta modul de decalare a innadirilor. Dintre cele 3 moduri de decalare aratate in fig. 5.77 [70], eel mai defavorabil este tipul b, la care in aceeasi ~sectiune se afla doua capete libere de bare. In cazul elementelor structurale la care efortul dominant este eel de intindere (intreaga sectiune este intinsa), conditiile de aderenta sint mai defavorabile si din acest motiv, intr-o serie de cazuri (vezi paragraful 8.4.2), se impune utilizarea de innadiri prin sudura. Este de observat ca la elementele cu raport mare intre inaltimea sectiunii si latimea inimii, cum sint turnurile tubulare ale castelelor de apa, cosurile de fum, peretii structurali etc., zona intinsa ocupa oricum 0 parte mare din sectiune, astfel ca in ceea ce priveste dimension area innadirilor armaturilor ar trebui sa fie incadrate in aceeasi categorie cu elementele solicitate dominant la intindere. In cazul special al elementelor structurale care in exploatare sint SUpl138 la incarcari-descarcari repetate, cum sint peretii celulelor de silozuri, aderenta
+
L r--

'-'---,--.---1-

r-.

tI

Is

-1
f

I Is f-o,
O. !Jl<ls ,I

.1!Jl I.

I
I

r
b.

Is

1
I Is .. I

I.·M .. 1.
Is

-,

lJ I

= Is
I
~

It ,_

r,

I.
C.

I. Is Al
t11 > Is

;-

~I

"1

Fig. 5.77

intre, az:mat~ri si ~eton ~ste C? timpul slabita, motiv pentru care se prescriu lungimi mal man de innadire a arrnaturilor intinse. .' b. Bare vcomprim~te. ~aracterist!c pentru innadiril., barelor comprima te .este faptul ca 0 fractiune Important a a efortului din annat v , hi ,ft lit t ,', aura, uneon c iar :,0. a ~,a ea a~estma, se transmite prin presiunile exercitate pe beton la ca ete , .Studii experimentale efectuate [55' 57' 70] au evidentiat t b IP d' a' "'t d' . ' , , pen ru are e e 'drm~ u~, cu blametre, ~ 16 mm cedari provocate, in majoritatea cazurilor e ~ rbo Ir:taVtetonului la c~petele barelor (fig. 5,78). Comportarea innadiri im una ,a,e~te su?stantlal daca in zonele respective se prevad etrieri supnmentari de confinare, ca in figura.
v

, 'I

Tinind ,se~m~ ca in majoritatea situatiiloj- la elementele structurale . (:h~PI, d iafragme) intervin in arrnaturi atit eforturi de compresiune ~l de mtmdere, -dupa sensul de actiune al fortelor orizontale in STAS Q107/0-90 s-au adoptat numai solutii cu' , etrieri indesiti pe toata lungimea innadirilor eareror longitudinale.

5.S.3. Alte sisteme de Innadire

In capitolul 8 nu sint tratate innadirile p la cap prin dispozitive mecanice care in 1lra ~~astra ,nu au fost inca intr~duse in ,'. practica, desi se manifest a tot mai mult ,pr~ocuparea pen tru introducerea lor. . D~~tre diferitele sisteme de innadire prin dlspo~lhve mec,an~ce, folosite pe larg in alte t~n, sint de amrntit cele cu mansoane cilindrice din otel moale, care se preseaza la rece pe suprafetele laterale ale armaturilor cu profil

_;

-I]
,

[trieri tndes/!i

.:t

J
Fig, 5,78

arieri fnrlesl/l

166

161

periodic, obligind nervurile acestora sa se infiga in grosimea mansonului, Lungimea necesara a innadirii este mult mai mica decit in solutiile obisnuite (suprapunere, sudura), fiind nevoie de un manson cu lungime de numai .2d peste fiecare capat de bara,

snz:wmi
b'
I·

5.8.4. Armaturi pentru preluarea eforturilor transversale de intindere

In elementele structurale obisnuite din beton armat solicit ate la incovoiere cu san fara efort axial, eforturile unitare transversale (cry) au de regula valori mici si pot fi neglijate la dimensionare atit timp cit sint eforturi de compresiune. Intr-o serie de cazuri insa, datorita modului de aplicare a incarcarilor sau formei nerectilinii a elementului sau a armaturilor longitudinale, se dezvolta eforturi cry de intindere, care trebuie preluate prin armaturi transversale dimeiisionate si dispuse corespunzator. In cele ce urmeaza se dau cu caracter exemplificativ citeva astfel de cazuri caracteristice, care insa evident nu pot epuiza diversitatea de situatii ce pot interveni de lei caz la caz. a. tndirdiri suspendate. Rezemari de nivel. Exemple de grinzi cu incarcari suspendate aplicate la talpa inferioara si modul cum trebuie dimensionati si conformati etrierii de suspendare sint aratate in fig. 8.37 ~i 8.38. Intr-o categorie similara intra si rezemarile "de nivel' ale grinzilorsecundare pe grinzi principale, ca in fig. 5.79. Daca grinda secundara este continua, atunei datorita momentelor negative de continuitate fisurile la partea ei superioara se dezvolta ca in figura, de 0 parte si de alta a grinzii prineipale, astfel ea reactiunile se transmit aeesteia la nivelul talpii inferioare prin efectul de bolta (zona hasurata). Rezulta-ca grinda secundara este praetie suspendata de eea principala, iar fenomenul este eu at it mai marc at eu cit inaltimile eelor doua grinzi sint mai apropiate intre ele, ~

' 1

,.,.\,

e
Fig. 5.80

1----1'1

, %,

===C"%t'T
---,-~~-"~,..-.--

/' ---.,,-!'-',

flW~'h1
eondd

pecu(J1oro

1«;-) "'.5° 10, -·,;,~--t,:;--t"/:h

.. ,, .•I'-"""'~' ,

--

\___GrindJ--=~rt_fb~J_¢
seconaord
Fig. 5.79

I_fi'_'"

Zb _~:._?t':~ ~

114'i

\A~7
-

ca:e tinde sa dizloce armaturile respective di b torr si . pnntr-o arrnare transversala cu etri Ir e on .~Icare trebuie preluata pierea punctului de frin ere (d /len sup Imentan, concentran in apres~ fi~ prin~a la un colt de ~trier. ls~1~;)de ~~lcar~ ?ara longit~din~la treb~. , . ioloslrea sistemului cu barele longit di I ;t,1I SI~t de regula evitate pria e.. "'". U .... 1 U ina e IllcrucI~ate ca in fig 5 80 • , ~'-,,,", , nghlUn iesinde la talpa com ri C (f 1L. '. , . ;,: '> tl.te sirnilara eu cea din cazul re p rna a Ig. 5.80,'-c), III care caz situatia : ~;;:,!;'·t~d diPija.ta tot spre exterior ~i ;:::~in~Zt~~a~ta/o~telo~ d~ c?mpresiua~ " e.ct, devierea eforturilor in zona respect' ~ e or ll:n ~y e. mt~ndere. Val cu 0 racordare curba care atenueaza in mlvaae p~reZl~taf a m fIg. 5.80, i, s c Suprapunerea ambelor sit tOO rnaire masura enomenul . de . ,P!lralele (fig. 5.80, e). $i in aceastaU~t~atfe m~I :?-s, la 0 g:md~ fr,:in~acu talpi Cl~ate din fig. 5.80, b este totdea ' f so ~, ta ~u arma!unl~ mtmse incrumetrul mai mic de 12 mm cum un: pre er~ta. Cind armaturile sint cu dia~e rezervoare incastrat] la baza ine:u~J~~~ pa a~rn;.a?la ,.:'ter,:ticalaa pereti.lor sls_temul cu bucle din fig. 5.80, f. ~,o e 1 00,,[ m mod avantajos 0 a doua categorie de elemente nerectili " f ~ talpa curba concav(i Tendi tid' 1 nu 0 ormeaza cele curbe s«u .••• beton este de acelasi ti ca ~~abar~leISoe~re a. armaturilo~ longitudinale transversale neechilibrats ~ t .. d": .~u.flmger~,.c;t deosebirea ca ifortele .de pe toata lun imea . 11:. aici ls:n uite, solicitind la intindere etrierii de arc de cere ~fortulPoprylUn:tl cturbe (fllg. 5:81). Dad. intradosul este in forma d " ue t" ' .... nI a ea 'e unO-Im ca-e t reb UI. sa fire prelua t prin u ~ neri este: o ",
!
e i

Se admite ca pentru preluarea eforturilor cryde suspendare sint activi etrierii de pe latimea B = 3b 2!1h, de unde b ~i !1h au semnificatiile din figura, Unii autori recomanda valoarea mai acoperitoare B = b 2!1h. b. Eforturi transversale de "deviere" datorite formei nerectilinii a elementului de beton. 0 prima categorie de elemente structurale de forma nerectililinie 0 constituie cele care prezintafringeri ale axei sau ale uncia din talpi. Probleme speciale la armarea transversala se pun numai daca aceste fringeri eonduc la eforturi cryde intindere, ceea ce se intimpla in situatii ca in fig. 5.80 si anume: - Unghiuri intrinde la talpa intinsa (fig. 5.80, a), in care caz eforturile din armaturile longitudinale intinse dau 0 rezultanta dirijata ispre exterior,

T = AaRa r r

(5.149)

.und~U;buraAi~a e.ste} florta d~ in!~ndere _in <l:rmatura longitudinal a . r - raza nrve u armaturii longltudmale. '

]68

169

,''''

C
Fig. 5.81

Fig. 5.83

Daca r este suficient de mare, srratul de acoperire cu beton poate prelua singur fort transversale p, lucrind la compresiune ca arc (fig. 5.8·1, c). Vaie ele loarea minima a razei de eurbura pentru a fi satisfacuta aceasta condit se poate determina cu relatia [55J: (5.150) d2
r=p-

unde d ~i c au semnificatiile din figura. iar p = 300 pentru beton Be 15 ~i p = 240 pentru beton de marca mai mare dedt Bc 20. Se recomanda ca in sens longitudinal distant a intre etrieri sa fie a, ::( ::( 100 mm, la nivelul armaturii intinse. . -tn sens transversal (fig. 5.82), daca nu se prevad colturi de etrier la fiecare bara longitudinal a, distanta intre ramurile vertic ale ale etrierilor nu trebuie sa depa~easca lOde' pentru ca ramura orizontala sa poata prelua in bune conditii prin incovoiere fortele p transmise de barele longitudinale. In ambele cazuri (elemente cu fringeri bruste si clemente curbe}, etrieri trebuie sa fie ancorati in zona com primata ca etrieri de suspendare, la fe ca in cazul din fig. 8.37 _ 8.38.

} 0 , 19. -5.83, bara circulara de armare a uner. placi plane de forma circulara b). (f. , In ambele cazuriin planul burii indrept~te sp~e interior ~ic~:reu~~ :i:a~uri se dezv~lta presiuni :tW' J~ e perpend~cular pe planul curburii cu t u d' oJ gdenereaza eforturi all UI e ,en mta e expulzare a strad acopenre cu beton. - Raza de curbura minima necesara a arm Vt .. expulzare se poate calcula [55J a urn p~nt~u a nu se produce p = 11v pentru beton Be 15 . cu_o expresie identica cu (5.150), 5 curbura mai mici devine ~I 90 pentru beton ~ Be 20 La ,necesara 0 ancorare i b t . are verticale. Un efect simila I~ ~ on a armaturilor b este amplasata in imediata a r .r. apare l~ grinzile la care 0 bara din zona de racordare lPaoplerl~ unei fete laterale (fig. 5 8 ) a inc marea barei g f : care po t produce fisuri de desni ,. enereaza e orturi bare inclinate. mai ales de d7:Plcare ca II?- fl~ur~. De aceea, amplaeste contraindicata, metre man, lmga fetele laterale ale

~. ;/r
........

e_

LlUI!

Boni Inc/ino/Ii
/

========== ========
=== ===

fl$urq /ongitutlino/q

Fig. 5.84

.,;; 10 de Fig. 5.82

c. Eforturi transversale datorite formei nerectilinii a armaturilor longltudinale. La unele elemente structurale sau imbinari intre elemente prefabricate se inti1ne~te situatia cind in imediata vecinatate a fetei superioare sau inferioare sint amplasate, tntr-un plan paralel cu fata respectiva, armaturi [ntinse cu traseucurb. tn fig. 5.83 sint aratate doua exemple: _ 0 innadire cu bucle, de tipul tratat la paragraful 8.4.5 (fig. 5.83, a) ~ 170

d. tndircari de exemplu la La rezemaril 1 , ca concentrate. rezemarea ~;e? e~e?-tel.or .care transmit incarcari 5.85) devin semnificative efort f?lnntzI principale prefabricate pe un unit d un e ransversale din , are e compresiune se di t ibui d 1 zona pe care ,j,J:Cl\11m(~areazemului (stilpului) i anu~:1 "'". ~ ~ Iatimea b a grinzii la ha cu It., Pe ?-ceasta zona, evaLrea tre ~~t~ ma15I~e..de st.Hp aproximativ este insotita-de eforturi t _ IP a a _lat.Imu active la compre5.85, b (compresiuni la extre~~SaVteer;:,acry., d:st~lbuite pe inaltime ca in e D' t ib +. a supenoara si apoi ' ti d '. •' IS n una de eforturi poate f h . 'v, m m en pe restul fig, 5.85, C. '. I sc ematizata m mod simplificat ca
v'

171

f'

r-

- 0,3

I
1= (I)J i-

I II 7~
j

0,2

h ~L.v---L-

I/ 1;12) !_/- 0,1

~~
200

b
Fig. 5.85

r&l13J
400

600

Eforturile cry de intindere necesita prevederea unor armaturi orizontale suplimentare locale, pe ambele directii, fie prin indesirea etrierilor stilpului, fie sub forma de plase suprapuse.

Incorcare (kNm)
Fig. 5.86

5.8.5. Armarea transversala a grinzilor. Etrieri sau bare inclinate

Pe masura ce cerintele tehnico-economice legate de industrializarea executiei constructiilor debeton armat si in special de reducerea consumului .e manopera pe santier devin preponderente, capata important a simplificarea pe toate caile a formei ~i armarii elementelor de beton annat. 0 ter:.inta in acest sens este si suprimarea sau limitarea la strictul necesar a utilizarii barelor inclinate si preluarea fortelor taietoare in principal prin etrieri, ceea ce simplifid si reduce manopera de' fasonare si montaj a armaturilor. Masura este practic generalizata la grinzile prefabricate armate cu carcase sudate, dar se aplica din ce in ce mai larg si la cele monolite. Pe linga avantajele legate de industrializare, preluarea fortelor taietoare prill armaturi transversale "distribuite" (etrieri)in locul celor "concentrate" (bare inclinate) prezinta avantaje si din punctul de vedere.al comportarii elementelor de beton armat, sub mai muIte aspecte: a. Deschiderea jisurilor inclinate. In fig. 5.86 sint aratate rezultatele unor . incercari efectuate de Leonhardt si Walter [55J, comparativ pentru aceeasi grind a cu trei tipuri de armari transversale: bare inclinate (1), etrieri verticali (2) si etrieri inclinati (3), cu evidentierea modului cum ~resc deschiderile fisurilor indin ate pe masura cresterii incarcarii. Din compararea curbelor (1), (2) 9i (3) se vede ca deschiderile fisurilor sint sensibil mai mari in cazul armarii cu bare inclinate "concentrate" decit la armari transversale distribuite. Se vede de asemenea d etrierii inclinati conduc la 0 comportare mai avantajoasa sub aspectul fisurilor inclinate decit cei verticali, care insa, dupa cum este stiut, in stadiul ultim prezinta 0 capacitate portanta mai mare in raport cu aceiasi etrieri dispusi indinat. b. Fisurarea longitudinala. A9a cum se vede si din fig. 5.84, barele indinate cu diametre mari, in special dad sint amplasate excentric in sectiune, prin concentrarile de eforturi din zona inclinarii, genereaza eforturi transversale care pot produce fisuri longitudinale (de despicare). c. Confinare. Marirea cantitatii-de etrieri prin suprimarea barelor inclinate conduce implicit la 0 mai buna confinare a zonei comprimate a sectiunii. 172

"'"I:,' ,
, 1'.·/

Folosirea barelor inclinate ramine 0 1 . . eu solicitari puternice la forta taiet d so utie avantajoas ; la elementele 1 ,. ' oare e sens alternant d' t' mure or, cum sint nglele de cuplare inalte 1 di f ,Ill acuunea cutre.caz barele inclinate trebuie dis us' a.e ia ragmelor cu goluri, in care ./ aceste cazuri sint prezentate in c~dr~II~cr~cy~t.. ~onsideratii in legatura cu La grinzile obisnuite 0 a pi 0 u.m al prezentului indrumator 'Dareleinclinate pune cu mai m~:~are economica in conditiile renuntarii la barele longitudinale din cimpuri i~ <l:c~ItaJeproblema intreruperii un~ra dia 1 :u:_._.,d.e mentio~at. d in STAS 101~~;_90es~~az:. n legatur~ cu .a.ceasta a sectiunilor in care se intrerup at IS u~ m?d simplificat de de t' f~ aces e arm at un pe ba . momen e III asuratoare corectate . dil ' za unei .IUlilgJmilor fiecare parte.'Prin acest roced pnn I at<l:reeu 0,5 h la scara de din strainatate, se oafe rea/u ,adoptat 91. d_;.alte 'p.rescriptii la moment incovoietor in Psectiun' ~zal~ntrt-o mamera implicita asigu' . . ,I me Illa e concret m care se determi ~ tiunil '. . lltitu(linale p e b aza di ~ iagramei . de ma sec rum e de intrerupere a armat un'1 t dil a or paragtafu18.6.4. momen e I atate este explicat si exemplifi1n cazul utilizarii barelor inclin t (f fata de ultima sectfu~e ~~r~8J) feplas~rea cu 0,5 h a sectiunii calculul la incovoiere (A) ~ a ~a::a III care bara este inteincovoietor dupa 0 sectiune i;C~~I~:'\ Illi'~) pentru verif~sarea egal cu. eel din sectiunea ma a a 5 un ?rat de pirghie (z), deci acelasi moment ~t
'\-1 '--h~-:;;;:'-/"""'~-----1

5.8.6. Armarea transversala a stilpilor

di . . :menslOuarea etriefo or d!~ condIJIa de rezistenta la .: .qa taIet<?are intervine rar, de regula numai la stilpii scurti cu forte
1

'<{.,~.
~

. 1m .La . stilni pI,

--------~~~~~.~~=~ ./;'0,%/4.
/;:J~f~

=«
~

I;OYf-f] :(
L;
I

/ (

-_-L.

(fJ)

(AJ
173

Fig. 5.87

·;:r'.'i.'

taietoare import ante (in categoria stilpilor scurti trebuie incIus si cazul ilustra t in fig. 8.17). In restul cazurilor, fortele taietoare sint preluate de beton, astfel ca etrierii se dimensioneaza pentru a corespunde altor functiuni pe care Ie indeplinesc (impiedicarea flambajului barelor longitudinale, confinarea zonei comprimate a sectiunii de betori, preluarea eforturilor transversale locale in dreptul innadirilor barelor longitudinale) ~i care se considera in mod diferentiat pentru: ~ zonele pIastice potcntiale ale stilpilor participanti la structuri antiseismice ; . - zonele de innadire a barelor longitudinale; - restul inaltimii stilpilor. a. Distaniele maxime admise inire etrieri. Pentru stilpi supusi la incarcari monoton crescatoare, distanta maxima intre etrieri admisa in standard (a. ~ 15 d) este confirrnata ca satisfacatoare de datele experimentale. In zonele plastice potentiale ale stilpilor participanti la structuri antiseismice, un de intervin incursiuni in domeniul plastic sub solicitari alternante, forta critica de flambaj a armaturilor longitudinale se reduce considerabil datorita efectului Bauschinger (vezi cap. 3), astfel ca lungimile pe care se poate produce flambajul ajung la (6 ... 8) d, uneori chiar la mai putin [70]. In prescriptiile rom anesti anterioare (normativul P. 100- 81) se prevedea in aceste conditii ca etrierii sa fie indesiti in zonele respective la a. = 100 mm, ceea ce pentru diametre mari ale barelor longitudina.le era prea acoperitor. . In STAS 10107/0-90 s-a introdus 0 conditie mai rational a, in functie si de diametrul barelor longitudinale (ae ~ 6 d, a; ~ hiS), cu limit area inferioara a. ~ 100 mm pentru a asigura si conditiile unei bune patrunderi abetonului intre etrieri la turnare. Aceleasi prevederi sint valabile ~i pentru etrierii indesiti pe alte considerente conform paragrafului 8.5.4, b. b. Diametrul minim al eirierilor, Conditia ca diametrul etrierilor sa fie eel putin 1/4 din eel al barelor longitudinale deriva din cerinta, legata de irnpiedicarea flambajului acestora, ca forta de plastificare (curgere) a etrierilor sa fie egala cu eel putin 1/16 din cea a barelor longitudinale. c. N ecesitatea etrierilor neperimetral» (agrajelor). Pentru zonele curente ale stilpilor, in STAS 10 107/0-90 s-a mentinut prevederea din prescriptiile anterioare ca barele longitudinale sa fie eel putin din doua in doua situate la colturi de etrieri (agrafe)., In zonele plastice potentiale ale stilpilor participanti la structuri antiseismice, normativul P. 100-81 prevedea conditia ca fiecare bara longitndinala sa fie legata la un colt de etrier (agrafa). Cercetarile experimentale mai noi atesta ins a ca aceasta prevedere este pre a severa, fiind suficienta si legarea barelor longitudinale din doua in doua la colturi de etrieri (agrafe) daca distanta intre ramurile lor nu depaseste 200 mm (vezi fig. 8.18). Aceasta prevedere adoptata in prescriptiile straine mai recente, a fost preluata si in standardul romanesc, Pentru ca agrafele intermediare sa influenteze in sens favorabil si rigiditatea etrierilor, cirligele de la capetele agrafelor trebuie sa fie legate de etrieri, in vecinatatea barelor longitudinale adiacente si nu de acestea (fig. 5.88). Este de observat ca etrierii intermediari reprezinta 0 solutie cu un grad superior de asigurare in raport cu agrafele.

..

6.
);.

. PRINCIPII ALE PROIECTARII ANTISEISMICE A ELEMENTELOR STRUCTURALE DE BETON ARMAT

6.1. CONSIDERATII INTRODUCTIVE 6~ 1.1. Metoda de proiectare antiseismica

. ~n tara _noastra, ca ~e ~1tf~lin toate tarile cu teritoriul expus fenomenului selsml~, prolectarea antiseismica a structurilor curerrte de bet t la baza 0 proced ~ t~, on arma are n esenta din parcurgerea urmatoarelor etape : a S d t u~a :ar; con~ a struct~ri7 ine J~:~~~u~ ~r!~;t~el~noell;nmca~nrctaele st~uct.u~ale pc baza calculului' re seisrmca :

t.

S = \jiSel

(6.1)

u_?deSel t reprez!nta teoretic incarcarea seismica ce solicita structura in ipoteza ca aceas a ar raspunde el.a~ttc la cutremurul maxim prevazut de cod entru ~~plasa~entul constr~ctlel respective, iar \ji este un factor subunita~ care ~a m ~onsld~rare capacitatea stru~turii de a absorbi ~i a disipa energia indusa e seism pnn def?r~area It;telash~a a betonului si a armaturii. b. Se determma efortunle sectionale maxime S * insumind f t '1· d e calcul din sei f t "1' , ma"" e or un It it sm, cu e or. un e produse de alte incarcari care pot aparea concoml c~ l~ctIUn,ea ~sel~rt;tica,in ipotezele cele mai dezavantajoase (in ent gru parea s~eCla ~ de mcarcan). . , d c. Se dlmenslOn~aza.eleI,?e~tele de beton arm at la eforturile S stabilinu-se armarea 10n~ltudlllal':l ~l cea transversala a acestora, max, In tara~ n?astra determinarea fortei seismice S:;;i a distributiei acesteia foer nzonta_la :;;1 pe verticala structurii de rezistentj; se face pe baz~ prevederi~ , ~mthvul~l 100 19], combinarea ei cu celelalte categorii de incarcari ~~l~~/~~ (gru.paru spec~ale ~e incarcari se face pe baza prevederilor STAS b vezi ca_p. 1), iar dlmenslOnarea elementelor de beton armat se face pe aza ,Preved<:nlor,S~AS 1O~07/0-90 [123], la care se pot adau a revederi ~~ ~t::htU ~udPnnse.III m_7tructmlll de proiectare specifice anumJor ~ategOrii . . c un e rezistenta (de exemplu, [116; 118]).

!::

Fig. 5.88

* tn prescriptiile de proiectar t t' de ca1cul cit si in mod generic ef t el lll~,ara t(oas ra cu, litera.5 se noteaza atit forta seislllicli. taietoare forta axiala) cee or u sectrona moment mcovoieto-, moment de torsiune, forte in Codul 'CEB, preluafu de ;r~~ na;~ra ~a c(;mduca. uIl:eori la confuzii. Notatiile utilizate perioada au fost preluate si de n~:~;:eed~a e ~h~ tot mal muIte ta~i (de, exernpl n in ultima F pentru forte seismice.· . n USIa sin 5 pentru efortun sec tionale in general ;;i

d'

:~t1/t ;m2;

174

175

Fat a de mcdul de evaluare eforturilor de calcul din actiunea seismica sint de facut 0 serie de observatii, 'Astfel.ccaracterul dinamic al actiunii seismice ~i al raspunsului structural este luat in considerare intr-o maniera simplificata 1a stabilirea fortelor apelind la .etoda spectrului de raspuns (standardizat). Pentru determinarea eforturilor secticnale se utilizeaza fie metcdaIortei statice eehivalente (in cazul unor structuri mai simple si cu inaltimi relativ reduse, la care modul 1 de vibra tie este preponderent), asociata modelului dinamic eu un grad de Iibertate, fie metoda ana1izei modale (la cladiri mai comp1exe sau mai inalte, la care efectul .odurilor superioare de vibratie este mai important), care apelind la procedeul suprapunerii efctelor este limitata tot 1a compcrtarea elastica a materialelor. Pe de alta parte nivelul fortelor seismice de calcul presupune aparitia unor zone plastificate in cadrul structurii de rezistenta la cutremurul maxim prevazut de prescriptii. Localizarea lor, precum si marimea deform at iilor inelastice produse de actiunea cutremurului in aceste zone nu pot fi stabilite prin .metoda de proiectare prezentata, ~ La caracterul dinamic ~i eel inelastic al raspunsului structurii la un cutremur de intensitate ridicata trebuie adaugat si caracterul spatial al comportarii structurale. Dificultati legate de stabilirea unui model analitic de comportare spatiala ~i/sau de volumul foarte important de caleule (de introducere a datelor si de interpret are a rezultatelor in cazul utilizarii programelor de calcul automat) destinate unor astfel de modele fac ca in proiectarea cureRtii structura spatial a sa fie fractionata in doua serii de structuri plane, conlucrarea spatiala, inc1usiv din torsiunea generala fiind luata in considerare in mod simplificat prin coordonarea deplasarilor prin intermediul planseelor considerate elemente infinit rigide in planul lor: De asemenea, este de mention at faptul ca neglijarea aportului structural al elementelor de compartimentare sau de inchidere nu are, in cazul actiunii seismice, un caracter totodeauna acoperitor, a~a cum este de regula cazul l'entru incarcarile gravitationale, Si in ceea ce priveste dimensionarea eleinentelor structurale sint de facut mai multe precizari import ante : i. Determinarea cantitatilor de armaturi longitudinale si transversale la starea limit a de rezistentase face pe baza conditiei (1.1) an~lizata in capitolul 1:

J
--_jeD
I'ft',max

II

tN

(J

Fig. 6.1

conditii, De exemplu, p,ent~u stilpul unui cadru deformat in planul lui, deplasarea Amax marcata m fIg. 6.1 este data de relatia· . ,
v

L1max = U) j

U; -

eJI

(6.2)

unde AU}, ~i si 6 Sl?t ~epl~sar~le structurii (deplasari orizontale si rotiri de nod) III tImpu~ aqll!nll seismice c~re produc cea mai mare valoare ~. La mome~tul d.e t~mp ~md a~a~ Ui, Uj ~I e, presupunind ca stilpul este plastificat la capatul t, ~l deci conditia de verificare are forma (1 6) M "" M mom~ntul ine~voietor la capatul opus, Mj, si forta axi~la' N ~~a;tilp a~'i;:d an?mIte v~lon. .Deplasarea L1wp trebuie calculata pe baza aceleiasi forte , aXial: N ~Iace1e!a~I pozitii ~le punctului de anulare a diagramei de momente , pe stilp ca ceIe mregistrate inrnomentul atingerii lui Llmax• .Valoarea dep!asar!i.ca~abile se asociaza de regula cu situatia in care in sectiunea ~ea mal. SohClt~ta a elementului se atinge deformatia ultima fi . a betonului compnmat fie a armaturii intinse.. ' a ie .Calculul deplasarii capa?ile jmplica insumarea deformatiilor sectionale, plastice sau elastice, III Iungul stilpului. (rotirilor)

in toate sectiunile structurii, practic ins a intr-un numar limitat de sectiuni considerate caracteristice. Aceasta conditie de siguranta exprimata in eforturi nu mai este suficienta pentru elementele structurale' care se plastifica in timpul unei actiuni seismice intense. Conform celor aratate la capitolul 1, pentru aceste elemente, la care eforturile Smax ating valori practic egale cu Se,," conditia de siguranta trebuie exprimata prin inegalitatea (1.6):

(' b t ii. I? t.imp ce v~loa~~,: Scap in c~nditia (1.1) depinde de caracteristicile e 0r:,:lm ~I ale ~rmatum intr-o sectiune a unui element valoarea ~ in condIJla (1.6) .depmde d~ caracteristicile materialelor pc int~eg elementu"r iar val~nle s.: ~I Ll'!'ux d~pIll~ ~e ~aracteristicile materialelor pe ansamblul structurn. Aceasta ar implica, tinind seama si de caracterul global al cedarii structu:ale, care. sUi la baz~ conceptiei de asigurare a constructii1or la actiuni seismIce: necesitatea consIdera~ii in conditiile de siguranta m~ntionate ~ oaiorilor eJect'we R.t, . ale rezlster:telor betonului si armaturii apropiate statistic de valorz!e medi; a~e a;estor rezistente si, deci, mai mari decit ualorile de calcul u, ~I R" ~O~osIt.eII mod c?r~nt in J?1e~odastarilor limit a in tara noastra: I e baza Co~fIClent!lor.d~ var~atle statistica a rezistentelor in jurul mediei se poate afirma ca (vezi capitolele 2 si 3). '

:c,

!le,

!l~,

unde ~max este deplasarea maxima a elementului produsa de actiunea cutremurului iar ~cap este deplasarea lui capabila. Cu cit valoarea Llmax este mai apropiat de valoarea Llcap cu atit elementul structural sufera avarii mai pronuntate. Ambii termeni in relatia (1.6) reprezinta deplasari ale elementului in raport cu sistemul sau local de coordonate si trebuie calculate in exact aceleasi 176

!l!_> Ec > R,.

u.

e,

u,

(6.3)

P~ptru a nu complica proiectarea curenta, STAS 10107/0-'90 prevede ca ven_lcarea la starea limita de rezistenta pentru gruparea speciala de incar177

cari sa se faca tot pe baza valorilor de calcul ale rezistentelor ca si pentru gruparea fundamentala de incarcari. Evident, insa, inegalitatile (6.3) trebuie avute in vedere cind se evalueaza gradul de protectie antiseismica oferit de conditiile (1.1) si (1.6) * si la calibrarea factorului tjJ din compunerea coeficientului seismic (vezi si 1.3 si 1.5). iii. In cadrul metodei curente de proiectare, verificarea explicit a prin calcul a conditiei (1.6) nu este posibila intrucit nu se cunosc nici valorile Ama .. si ale celorlalti parametri (vezi i) asociati lui Amax necesari pentru. calculul lui Acap, nici care sint elementele structurale care se plastifica, In aceste conditii, pe linga verificarea conditiei obisnuite de rezistenta (1.1) se prevad masuri suplimentare care vizeaza dirijarea aparitiei zonelor plastice in structura si inzestrarea acestora cu capacitati de deform are Acap suficiente in elementele cu zone plastice potentiale, In felul acesta, in proiectarea antiseismica curenta, verificarea conditiei (6.3) nu are un caracter explicit, aceasta considerindu-se satisfacuta implicit prin masurile mentionate. Principiile acestor masuri suplimentare se prezinta la paragraful 6.1.3. iv. Un caz particular in proiectarea antiseismica este constituit de structurile care se pot modela din punet de vedere dinamic prin penduli cu un grad de libertate (fig. 6.2). Simplitatea modelului usureaza evaluarea sau aprecierea deplasarii Amax (de exemplu, prin folosirea spectrelor raspunsului inelastic. [44J). Reducerea strueturii la una sau mai muIte console de beton armat, cu forta axial a constanta si pozitie fixa a punctului de anulare a diagramei de moment incovoietor, simplifica si evaluarea deplasarii Acap, pentru caIeulul careia se pot folosi schema si expresia date in fig. 6.3.

.- t1(J ,

"I I-

I I I

a.
Fig. 6.3

b.

I II
a

in care armatura lon~itudinala intinsa a sectiunii este solicitata dincolo de' pragul de~~:urger:. D_I.n, cauza efectului fisurilor inclinate (forte! taietoare] al al1!~eeam anna.tum III beton ca urrnare a solicitarilor alte hante ' ' plastica, preeum ~1 a eventualei solicitari a armaturii in dome;'ul de ~nnZO?a dare a otelului lp este in realitate mai mare decit lungimea zonei fig 630 :)0,1care momentul incovoietor este mai mare sau ecal eu M iar--ffi!'t:b t~n rotirilor s~ctionale in zona plastica se poate aproxi~a ca in f{g' 6 3 b sVnlu,.lla M 0 "I M <P II ~ b . . , . a on e ~'. '" P! :J;_ se ea cu.eaza p~ aza conditiilor statice si geometriee in lUne:. considerind valonle efective R si R ale rezistentelor bet n I' seet . arm~tu,n~ Se pot admite simplificari ale c s~he~ei de calcul ~le aeest~r ~~~rfl ;xpr~~n. ~e(;.xemplu, relatia I?oment incovoietor-rotire specified printr-~ . .:ge. !._lmara 19. 6.4), cu anumite rapoarte irrtre M" si M; 9i respectiv intre
....u ~l 'dtp•

. Pentru structurile cu un grad de libertate dinamica conditia de siguranta (1.6) se poate exprima si sub forma
[LL, max Amax A" =~ ~ [LA, cap = ~
p up

b
Fig. 6.2

(6.4).

11 _t'=COI1S/Qol

In felul acesta, pentru structurile cu un grad de libertate dinamica se poate face cu usurinta si 0 verificare explicita prin calcul a conditiei (1.6).** S-a notat: !vI" si <P", valorile ultime ale momentului incovoietor si ale rotirii specifice la epuizarea capacitatii portante a sectiunii transversale a barei, M p si <Pp, momentul incovoietor si rotirea specifica la limita domeniului elastic de comport are al sectiunii transversale (asociata de obicei cu initierea curgerii in armatura intinsa), lp este .lungimea zonei plastice adica a zonei
'" In standard conditia (1.6) se asigura printr-o conditie derivata constind in limitarea inaltimii zonei 'comprimate in anumite sectiuni, aceasta stabilindu-se pe baza rezistentelor de calcul . I . ** Verificarea explicita a capacitatii de deform~re impune considerarea in calcul a rezis__ tentelor efective. In relatia (1.6) ~ cap se inlocuicste cu ~"a'Find semnificatia de deplasare ultima, corespunzatoare capacitatii de rezistenta ultime SUo

rf,11
Oisfribu!il1 e

Pu
Fig. 6."

.f!
1791

178

!1p

a
Fig. 6.5

unde dp si du sint valorile deplasarii d la atingerea momentului M p in sectiunea de la baza consolei (vezi fig. 6.5), respectiv a momentului M". Valoarea adimensionala fLA reprezinta indicele de ductilitate la deplasarea A a elementului. Valoarea capabila a indicelui de ductilitate rezulta sub forma
fLA. cap ::::: 1

•
Solutie ifllli(]/d, Se s/(!/;llesle pe bQZ(] me/odei curellte de pro,ecl,re (]ntiseismicQ (§ 6. 1./)

[volu(]re(] dep/Qsofllor t1m(]X (ptm procedee de tIP A!JN)~i Au

+3

(fLc& -

1) ip (6.5)

in functie doar de doi parametri:

indicele de ductilitate

la rotirea

sectiunii
(6.6)

NIJ

ree §//SQU seatone, Ie le/,n . ,

Se mod/lic; qrmq-

si lungimea relativa a zonei plastice,

Fig. 6.6

1-!:L 1
P-

(6.7)

Pentru determinarea valorilor fL(j) si ip se pot da relatii simple [31] sau abace [IOJ. , Este important de mentionat, ins'i, ca pentru elemente de beton armat .are nu sint console, indicele de ductilitate fLA i~i pierde din interes. Intr-adevar, nu numai ca, a~a cum s-a aratat deja in fig. 6.1, valoarea d" depinde de pozitia punctului de anulare al diagramei de moment la atingerea lui M ""',.,dar acelasi lucru se intimpla si cu dp cind se ati.nge Mp in aceeasi sectiune cu J.Wmax, iar pozitiile punctelor de inflexiune ale celor doua deformate rareori coincid. In plus forta axial a N si deci relatia M - <f) se pot modifica in timpul actiunii seismice ca urmare a variatiei efortului axial, datorata efectului indirect (sub forma de solicitari axiale) al fortelor orizontale seismice. Pe aceste considerente formularea conditiei de siguranta a raspunsului seismic sub forma relatiei (1.6) este totdeauna preferabila. In cele ce urmeaza prin DUCTILITATE se va desemna capacitatea elementului de beton armatde a dezvolta deformaiii inelastice. Evident, elementul de beton armat este mai ductil, respectiv are un Au mai mare, daca zona plastificata este mai lunga (lp mai mare) si daca sectiunea sa transversal a in zona plastid. este mai ductila ($u sau fL(j) mai mare).

,'. Definit!,,:~~e~ dimensi~l~i~or sectiunilor de beton si armatura rezulta dintr- , sene ~e verificari ale conditiei (1.6) imbunatatind solutiile ' ~ 1 ati f 0 . aces tela (fIg. 6.6). " pina a sa IS acerea In principiu, Amax ~i Au: sint posibile doua modalitati de evaluare a termenilor

- ana;~z~nd r~spunsul st~tic ~eliniar al structurii (ASN); - ana.lzl~d raspunsul dinamic neliniar al structurii (ADN). f 1 ~u exceptia unor cazuri simple de structuri, ambele procedee implica o osirea unor programe de caleul automat.

~S· In :froc:deul A~l-! conditia (1.6) se verified pentru ansamblul structural.

A

e CO~Sldera_torta taIetoare S la baza structurii presupusa crescind monoton In ~a~l ~S ~l avind 0 distributis data pe orizontala si verticala structurii de r~Zls~en~a (~~resp~nzin~ ~e regula, fie modulul fundamental de vibratie, ~e distributiei ~urn~zate_.de.analiza ~odaHi) si se deterrnina cresterile deplasarii . la ~n ~numlt myel aI, ~~ructUnI, considerat nivel caracteristic, rezolvind Iterahv sistemn] de ecuatii de echilibru static [KpJ in care:
{Ax} = {AF}

(6.8)

6.1.2. Posibilitati

de proiectare

pe baza

analizei raspunsului inelastic

Conditia (1.6) implica considerarea raspunsului inelastic al structurii, iar aceasta nu se poate evalua decit daca se cunoaste armarea, Rezulta, deci, ca proiectarea pe baza verificarii prin caleul a conditiei (1.6) necesita in principiu parcurgerea unui proces de aproximatii succesive in care solutia initiala este cea furnizata de metoda curenta de proiectare antiseismica descrisa in paragraful 6.1.1. 180

[KpJ este matricea de rigiditate tangenta a structurii care se modifica pe masura ce se plastifici(elementele structurn , , {Ax} este vectorul cresterilor de -deplasare ale nodurilor st t .. . rep . t~ . '_ rue urn ~l rezm a necunoscuta in sistemuI:(6.8); {dF} es~e..vectorul cre~terilo~:,de forte Ia nodurile structurii, care rezulta p. baza Sp?nr~l ~ate AS fortei taietoars de baza pastrind consta~ta distributia ei pe verticalasi pe orizontala structurii. / ' . Deplasar~a
U ....

-e

! '.

A se determing prin cumularea

valorilor Ax, de pe directia a!" numita rel~ ~i~

•• >...' ... I..,A""""'-. ......•.......p............ l... _S..,e_o_b a....; l .... . ri"'"n . s... p~ro_c~e~d,eu1 de c~<OU! iografic, b

Referindu-ne din nou la fig. 6.7 este important de observat ca valoarea . fortei Sf}, tabilita pe' baza rezistentelor efective ale betonului ~i otelului, repres zentind valoarea maxima ("ultima") a fortei orizontale cu care se poate incarca ,<.' structura, nu coincide nici cu valoarea de caleul a fortei seismice, nici cu valoare :~~:'I Sel a fortei seismice in raspuns elastic (vezi relatia 6.1). De regula S < Su < S.z, ;~r:(,c" dar exista si situatii, la structuri la care se urmareste obtinerea unui raspuns
Plastific(Jre(J unui elemenl $truc/uro/ Rupered (ie~ire; din /u(.'rll) a umli element s/rllc/urol
"'f•",,.,·,,~· •

:.',.,',;";~":,',:'.,:,,f,·,:.:, .•

:Si

= S':_I +!JS I------~"

Si- f
1-----"7/"

.', _',

,If;
":.~:,",)&t,~,.,',},r,:,{~',:.',,,',,·:i, •. .•' _

it*'-'
;,;,

";,i:Z"

, ::::e,s::t:;r~~~l::~~;~:I~1~~J::~:~iC [M] {du} (6.9t

[M] este matricea maselor structurii presupuse concentrate (de obicei la noduri) pentru ca ecuatiile in sistemul (6.9) sa rezulte algebrice si nu diferentiale :

(inregistrata sau generata artificial) si se determina deplasarea ~max produsa , de seism in fiecare element, rezolvind pentru fiecare pas de timp ("time-his-

:i~;~1;~~?~~~~l~§J!:lf:~:J~
t2x }s~tt

!Ji-! Lli
Fig, 6,7

S-~* (fig, 6,7) in 'care ~u reprezinta v~loarea lui ~,la cedarea prim~?-i element structural din cele considerate vitale pentru siguranta structurii m ansamblu, , ti mportarii a Diagrama S _ ~ ofera 0 imagin,e, smtetl~a~ suges Iva a co .structurii pe intreg intervalul de solicitare pma Ia r~p,e~e. Daca se pune problema verificarii explicite a conditiei (1:6) ace,asta nu se poate realiza decit intr-o maniera aproximativa, ceea c,eImI?l:ca echlval<l;re~ structurii printr-un sistem cu un grad de libertate dm~ml:a, c.aracte~lza de relatia S - ~ la nivelul unde se aplica rezultanta S. a mcarcanlor onzon'v v
v

tale. Evaluarea marimii ~ma:t se poate face fie u,tilizin,d 0 met,oda de tip energetic (pomind de la valorile spectrale ale raspurlsulUI,elastlc [52]~In_, care c~z ~~loarfa obtinuta trebuie considerata numai 0 aproxlmare ~roslera a, va orn rea~, fie utilizind procedeul ADN pentru un ~endul di~amlc caracterizat de relatia S _ ~ stabilita pentru determinarea lUI ~u la nivelul caractenstlc al strucI Acest ultim procedeu furnizeaza de fapt valoarea spectralji a ep, <l;san! in ras unsul inelastic, printr-o metoda mai riguroasa ,~e~it ce~ ~u:ent utlhzat~ pentr; stabilirea spectrelor inelastice, in ca~e pendulii dinamici smt, carac~e~e zati, alaturi de perioada oscilatiilor proprn, de factorul de amortizare ~l indicele de ductilitate conventIOnal. . Verificarea prin procedeul ASN are un caracter global refenndu-se la structura in ansamblu. turii d
v"

{~:}r~~~~ ~:d~~fr~~~~~tii1or acceleratiilor si ai vitezelor relative asociate variatiilor deplasarilor {~x}. Intre cele trei variatii {~x}, {~x} si {~x} exist a doua relatii cinematice astfel incit sistemul de ecuatii (6,9) se reduce la un sistem de ecuatii de conditie in raport cu un vector necunoscut, '·""yr de exemplu {~x}. Pentru 0 accelerograma si 0 structura date se obtine localizarea zonelor plastice (fig. 6.8) ~i pentru fiecare element structural plastificat se inregistreaza valoarea ~max impreuna cu pozitia punctului de anulare al momentului incovoietor si cu forta axial a N concornitente cu ~max(vezi fig. 6.1). Cu aceste date, presupuse constante, se calculeaza separat valoarea ~u printr-un caleul static considerind distributia de momente incovoietoare ~i a _curburilor corespunzatoare stadiului ultim in sectiunea cea mai solicitata a ~stilpului. :~~",.' , In raport cu procedeele ASN, procedeul ADN interpreteaza mult mai "" fidel comport area reala a structurii caracterizata prin aspectul dinamic al :;.; solicitarii. Procedeul furnizeaza, cu un inalt grad de credibilitate, scenariul • ,s_, mobil al aparitiei ~i inchiderii "articulatiilor plastice" (mai riguros, al incurs iunilor in domeniul inelastic al diferitelor zone ale elementelor) si permitind in acelasi timp, prin verificarea conditiei (1.6) pentru fiecare element ~i la ,diferite intervale de timp, identificarea mecanismului de cedare a strucy. "i!, _ }.I~;.r,~_',~,)· .turiipe ling a ipotezele fundament ale ale celor doua procedee, deja mentionate ,
. i:";C !'~'

,, "t t" - diagrama. denumirea. P - 1),.. * In Iitera.tura de specialitate se utIhzeaza pen .ru aceas, a.., "sf entru n t~res.~npt~~~c~l~a\a;~:~~~~t i~c1rcarii Aici s-a preferat denumirea S -1),., in acord, cu.n~tatiile a eviden'tia Iaptul cll.problemele se pun diferit m cazu ac iunn sei lneseismice (vezi § 1.3),

in legatura cu caleulullui ~max si ~u, mai sint de subliniat citeva aspecte importante privind matricea de rigiditate [KT] a structurii care se genereaza cu I,,;.:, ajutorul matricelor de rigiditate tangent a ale elementelor structurale: , .: i. In ambele procedee, se pot caleula deocamdata numai subansambluri, plane formate din elemente Iiniare. Considerarea altor clemente decit a acestora, ~§~; '51eexemplu a elementelor bidimensionale de beton armat, nu este inca posibila ~,. ,datorita faptului ca in prezent nu se dispune de 0 modelare analitica satisfaca'\'I toare a comportarii acestor elemente in stadiile postfisurare ~i postelastic. 'J,' ii. Caracterul spatial al structurilor de beton arm at nu poate fi, de asemenea, inca introdus in programele de caleul din categoriile ASN sau ADN decit intr-o maniera aproximativa (prin coordonarea deplasa~ilor subans~

;«::\
r ,.

';~> ,I~ .

~>

iss,

182

i<!"
'<l

.s

'il

fA
~-

sr
'V

'il _'il

14\

'il
L.

" _A
r:: t= I,§Os

It.> _t.>

.s. ~
..5L

.,
~

!
t =3,02s

l!

'V

IA 7S _A AIA

sr
'il
U

'<1

--"
":1

":'-"
U

~
V
_'Il

IA
IA

'il

IA U In.

"

"

IA In.

IA In. 'il IA It.>

"

,.
:",'

t = /.71;. s

f.
t=! 80s

.l

", J,9 Y' :~~!~f~--i~

i

rlt'

::. :'~~-J.~~;-----G·~-·:,1

ID;?

i"·-·-'1'-----;r~ I_M~""__""",
" ~
_Y:

:~---"t4 ~l·---qi

9
t=2.tJ8.s

h
t=2423

[J

'l:~',-.
h.

Fig. 6.8. Distributia a.rt~culati~lor. plasti~e 1;: barele unui cadru ~ de beton arrnat (a) solicitat seismic la diferi te momente de t imp (d ... n). '1' . 1 i ANE Rezultatele sint obtinute prin uti izarea programy u . _LIS_!:_considerind componenta N - S a accelerogramel INCERC

.:it<

-"","

. ,_,..;,

J~0!' ~_. .-,i.

......
'

Bueuresti din este proiec tata ~i standardului - marcheaza careia este rnarcheaza

4 mar tic 1977 eu valorile reduse eu :~40 . Str uc tura in conformitate cu prevederi le norma.. ivu UI P 100/82 t STAS 10.107/0-90 . deschiderea articulatiei plastice 1(!, ata bar i de par tea f marc at triunghiul • Inchiderea articulati ilor plasti ceo

'Ill4

185

blurilor structurale plane prin intermediul planseelor considerate infinit rigide rnodelind 0 comportare quasispatiala, deocamdata numai pentru componenta translatie a deplasarii Iaterale), datorita absentei unor modele de calcul in masura sa interpreteze suficient de corect comportarea postelastica a elementelor liniare de beton armat la solicitari compuse incovoiere pe doua directii - torsiune. iii. Stabilirea termenilor matricei de rigiditate se face pe baza un or ipoteze privind deformarea din incovoiere cu efort axial, parte dintre ele discutate la 5.2. Nu se introduc termenii corespunzatori deformatiilor produse elementelor de beton armat de catre forta taietoare sau de lunecarea armaturii in beton, nici pentru aceste aspecte ~eexistind modelari de calcul satisfacatoare. Implicit, nu se pot lua in considerare eventuale cedari premature datorate actiunii fortei taietoare sau pierderii ancorarii armaturilor, T oate aceste ipoteze de calcul reduc sensibil gradul dejidelitate al procedeelor in raport cu realitatea. In plus procedee1e ASN si ADN implica un mare efort de calcul si de interpretare a rezultatelor care nu face posibila practic considerarea unei game variate de cutremure probabile. In aceste conditii, proiectarea curenta antiseismica, atit in tara noastra cit si in celelalte tari al carer teritoriu este expus unui rise seismic important, nu se face pe baza procedeului iterativ descris in fig. 6.6 ci se limiteaza la determinarea solutiei date de metoda aproximativa prezentata la paragraful 6.1. Procedeele ASN si, in special, ADN se folosesc ca instrumente de cercetare teoretica in vederea imbunatatirii, din punct de vedere tehnic si economic a ma~urilor de ductilizare prevazute in prescriptii pentru metoda curenta'de proiectare antiseismica, iar ca instrument de proiectare numai in situatii deosebite (structuri cu inaltime mare, sisteme structurale noi, structuri pentru cladiri tip, ce urmeaza sa se execute intr-un numar Ioarte mare de exemplare).

masurile de ductilizare prevazute in prezent de prescriptiile de proiectare a un pronuntat caracter empiric si reprezinta in fond eel mai convenaintre tendinta de a evi~a consumuri nej?~tificate.de materiale si 7t,eriidiIlta de a reduce gradul de avanere al constructiei la actiunea seismica. sp~s, masurile de ductilizare avute in vedere la proiectarea pe baza nroceuun curente, refl:c~a ~tit posibilitatile economice cit si gradul actual c,:n?a~te.r~. C<?nstatar!le ~n urma cutr.emurelo~. cit si rezu~tatele experitanlor fizice ~l numence sint sursele de informatii care contnbuie la imbu.. ·natatirea continua a acestor masuri, '., Ingeneral, cresterea deformatiei capabile impune urmatoarele tipuri de . masun: ,. - dirijarea ap~itiei zonelor plastice in cadrul structurii in a~a fel incit '.·a.cesteasa apara mal intii sau, daca este posibil, numai in acele elemente structurale care au prin natura solicitarii 0 capacitate de deformare mai mare : - asigurarea unei valori minima Llu a elementelor structurale cu zone plas!ice potentiale,prin a~i&,~rare~ ;tI_l:ei.capa~itatiI?!D:itne de rotire specifica, $., m aceste zone m conditiile evitarii riscului aparitiei unor ruperi premature, neductile, datorate fortei taietoare sau pierderii ancorarii armaturii in beton. In legatura cu aceste masuri de ductilizare sint de facut unele observatii eu caracter general. a. Evitarea ruperii din jorta tdietoare se face la starea limita de rezistenta prin relatia (vezi 5.3 *)
Q~ Qcap

(6.10)

6.1.3. Bazele masurilor de ductilizare

Dupa cum s-a arata t in paragraful 6.1.1, masurile de ductilizare vizeazii satisfacerea conditiei (1.6) pentru elementele structurale care se plastifica in timpul actiunii seismice intense. Aceste masuri nu sint necesare in elementele, in subansamblurile structurale sau in structurile a carer capacitatea de rezistenta este superioara eforturilor Sma x corespunzatoare unui raspuns seismic elastic. In principiu, masurile de ductilizare trebuie sa fie asociate valorii factorului ~ (din relatia 6.1). Cu cit coeficientul ~ de reducere al fortei seismice in raspuns clastic este mai mic, cu atit masurile de ductilizare trebuie sa fie mai severe. Analizind in contextul sistemului de siguranta asociat metodei de proiectare, valoarea reala a acestui factor, s-o notam cu ~real' se constata ca aceasta este mai mare decit valoarea prevazuta explicit in prescriptii, prin relatia (6.1), atit datorita diferentei intre valorile de calcul ale rezistentelor betonului si armaturii si valorile lor efective, cit si datorita unor simplificari cu caracter acoperitor adoptare la modelarea constructiei in ca1cul. . In conditiile in care, in cadrul metodei curente de proiectare antiseismica, nu se pot evidentia valorile ~real' ~i nu se pot preciza cu certitudine care elemente structurale se vor plastifica cind structura va fi actionata de un cutremur de intensitate ridicata si care vor fi valorile deplasarilor Llmax impuse acestor elemente, masurile de ductilizare urmaresc sa inzestreze zonele plastice potentiale ale elementelor structurale cu capacitati suficient de mari de deformare postelastica (valori Ll~ suficient de mari). In urmarirea ac estui 186

In vederea evitarii ruperii premature in elementel~ structurale cu zone potential plastice, forta taietoare de calcul Q se determina ca forta taietoare asociata mecanismului de plastificare a elementului iar la evaluarea lui Qcap in zona . plastica se reduce contributia datorata betonului, Qb, cu atit mai mult cu cit este mai mare riscul degradarii mai pronuntate a betonului ca urmare a 'incursiunilor repetate, uneori ~i alternante in domeniul postelastic. b. Degradarea adereniei intre bara de armatura longitudinalii $i beton, in special in zona ei de ancorare, care in marea majoritate a cazurilor practice reprezinta ~ona de imbinare (nodul structural) intre elementele structurale 1a limit a poate scoate din lucru bara respectiva si deci reduce capacitatea portanta. tn cazul actiunii seismice acest rise este amplificat de efectul incarcarilor ciclice, deseori alternante, si de efectul fisurarii betonului in lungul barei in zona nodului structural (vezi fig. 6.9). Pentru reducerea acestui rise . - se folosesc cu prioritate bare cu profil periodic; - se iau masuri speciale de ancorare; - se sporeste lungimea de ancoraj a barelor, In STAS 10107/0-90 se v:evede sporirea cu circa 30-40% a lungimilor de ancoraj ale barelor longitudinale intinse in elemente facind parte din structuri cu rol antiseismic, in :raport cu lungimile de ancorare ale 'armaturilor Cll conditii normale de solicitare. In prescriptiile din aIte tari se prevad sporuri si mai mari.
, *
r~nuntat Asa ~UD?- s-a aratat Ia capitolul 1, pent;~simplijicarea scrierii relati ilor de calcul, i-a la indicele max. pentru desemnarea efor'tnrilOr sectionale de calcul.

187

(6.11, b)

dupa cum cedarea (ruperea) in sectiune se atinge prin depasirea deforraatiei ultime de compresiune ebU a betonului sau a deformatiei ultime €"u a armaturii intinse. Cu x s-a notat inaltimea zonei comprimate. -"Valorile <P" in situatiile in care acestea sint stabilite prin relatia (0.11, b) (intllnite la uncle elemente supuse 1a Intindere excentrica sau, mai rar, la eompresiune excentrica cu forte axiale reduse) asigura, de regula in exces, cerintele de ductilitate asociate unei cornportari favorabile Ia solicitari seismice, In vederea asigurarii unei valori suficiente a rotirii section ale <II", in zouole plastice potentiale se limiteaza superior valoarea x 1a 0 marime mai redusa decit cea corespunzatoare situatiei de balans (vezi subcapitolul 5.2), diferentiata functie de natura solicitarii elerrientelor si se actioneaza prin rnasuri minime de armare transversal a pentru sporirea valorii €bU in raport eu cea corespunzatoare betonului simplu. Armarea cu etrieri a zonei plastice, pe linga efectul de crestere a deformabilitatii betonului, are si rolul de a irapiedica flambajul barelor comprimate, favorizat de efectul Bauschinger asociat regimului de solicit are alternanta (vezi capitolului 3). In acelasi timp se obtine o limitare a degradarii betonului din inima sectiunii pentru a conserva, eel putin partial, eapacitatea acestuia de a prelua forte taietoare. Limitarea maxima a valorii 3:" se asigura prin relatia (6.12) unde ~ este dat de relatia (5.9) ~i se stabileste in calculul1a starea limita de rezistent1i. Rotirea capabila <Pu, a sectiunii este cu atit mai mare cu cit deformatia postelastica a armaturii intinse in momentul cedarii zonei compriraate a sectiunii este mai mare astfe1 ca, asa cum s-a aratat anterior, ~lim in relatia (6.12) este mai mic decit ~b din tabe1u15.1. Valorile ~Iim sint stabilite plecind de la valorile <Pu considerate ca necesare pentru diferite tipuri de eleraente tinind cont si de relatiile dintre valorile rezistentelor de ca1cul ~i valori1e rezisten~e1or medii ale betonului si armaturii ' De1.1asarea capabila dcap a e1ementului depinde nu numai de valoarea ~fI ci si-de lung~mea zonei plastice lp(vezi, de exemplu, fig. 6.3). S-a aratat deja .ca 11' cuprinde, lungimea pe care momentul incovoietor este mai mare decit M1' la ~dauga 0 lungime care tine seam). de efectul de sporire a eforturilor unit are in armatura longitudinala prin fisurare inclinata (fortei taietoare) de efectul alunecarii barelor longitudinale in beton. Se apreciaza ca valorile lp, prescrise de unele norrne (de exemplu [111]) 'sint in general acoperitoare fata. de valorile rezultate din cercetarile experimentale. , d. Prin alciituirea structurii si prin modul de armare se urmareste sa se .dirijeze dezuoltarea deformaiiilor postdastice CIt prioritate .in grinzi care sint, ~ngeneral, mai ductile decit stilpii pe baza faptului ca sectiunea de beton annat are 0 rotire capabila, <P", mai mare 1a incovoiere decit la compresiune excentrica, Acest principia, denurnit in practica grin:ii slabi-stllp putemic . are ~i alte avantaje. Astfel, cedarea unui element vertical poate initia colapsul progresiv (in lant) a1 constructiei si de aceea evitarca nux deformatii plastice ample in elementele verticale este vitala pentru siguranta seismica a ansamblu1ui structural.

a
Fig. 6.9

- se evita innadirile (in special ce1e prin suprapunere fara sudura) in zone1e expuse plastificarii, Pentru asigurarea unei bune ancorari a etrierilor .cu rol ?e. fretare i~ zone~e plastice p?t~ntialedin elem~nt.e1e structura.1e ~;erhc~le _(sblI;Jls~u bU;bl de diafragrne). cirligele acestor etrieri au forma ~l dlmenSn~ml? dl~ fig, 6. ,0, a. Prin patrunderea cirligului in miezul de bcton a~ .sectlUnn ~f!g.. 6.1~ b) se creaza conditii de ancorare mai bune decit prin pozitionarea lUI m imediata apropiere a stratului de beton de acoperire care se poate pierde la 0 solicit are seismica intensa, c. Capacitatea de retire seciionald in zona plastica este data de relatiile (fig. 6.11):
ffi

"'u-

EbU

(6.11,

a)

I
I

lr7-'~ ',
'~/';

I~/

~~,f_;

I I~/Ii
b

f:

~!
;

Ii

I,
Fig. 6,10

)
Oisfrib{}!iq

e
Fig. 6.11

188

ArficfI!t1!ie pluslicq

Fig. 6.12

In plus, pl~~tificarea 'simultana la. a.mbele. capete .a tuturor s~i1'pilor unui nivel al structurn po ate conduce la aparitia unui mecamsm de plastiiicare local, (rnecanism "de etaj") , car~ trebuie. ~n general evi~at. (fig. 6.12) intru~it ar implica cerinte fcarte ?;an de .d~chhtate p~ntru S~Il~l care .se .pot ~~~hza cu deosebita dificultate si III conditii neeconomice, Exista, totusi, situatii in practica in care mecani~~ul de plastificare al structurii implica in mod inevitabil dczvcltarea uncr deformatii plastice importante in elementele verticale, cum se intimpla, de exemplu, i~ cazul turnurilor castelelor de apa, a stilpilor nivelurilor flexibile ale structurilor rigide in rest. Asemenea situatii necesita 0 abordare speciala.. Este de subliniat, de asernenea, ca, III general, nu se poate evita III conditii econcmice, plastificarca la baza (la nivelul teoretic de incastrare a infrastructurii) a stilpilcr cladirilor et ajate s~puse la s~lic~tari ~ei~mice i~tense;. In.aces~e . situatii se urmareste prin masurile de alcatuire, Iimitarea incursiunilor m dcmeniul postelastic de deformare. In cele ce urmeaza se ccmenteaza masurile de ductilizare prevazute in' STAS 10107/0-90. Ca si in alte prescripti~ de p~oiectare antiseismica (v~zi, de exemplu, [104J ; [111; J 14J), ele se refer a III special la elementele structunlor curente. In general, masurile de ductilizare prevazute de prescriptii sint detaliaie in functie de tipul elementului structural (grinda, stilp, perete) ~i se aplica indiferent de pozitia elementului in cadrul structurii (vezi, de exemplu, [104J). Se are in vedere ca pentru diferitele tipuri de structuri prescriptiile de proiectare antiseismica prevad valori reduse ale coeficientilor ~ din relatia (6. I), care implica plastificari relativ importante ale elementelor structurale. In Codul Model CEB-FIP de proiectare antiseismica [111J, aceste masuri sint diferentiate petrei niveluri de ductilitate corespunzind la trei valori ale coeficientului ~ dar ele se aplica de asemenea, pentru fiecare tip de element structural indiferent de pozitia lui in cadrul structurii. In cadrul dis cut iilor purtate in legatura cu elaborarea STAS 10107/0-90, a existat propunerea * ca rnasurile de ductilizare sa fie diferentiate pe trei nivele de ductilitate in cadrul aceleiasi structuri pentru a tine seama de diferentele care apar in cerintele de ductilitate (valoarea lui .1max in relatia (1.6) in lunctie de pczitia elE~entului structural in cadrul structurii si in functie de particularitatile ansamblului structural. Este evident ca 0 asemenea abordare a masurilor de ductilizare considera mai rationala conditia (1.6) decit
Y A • A • ••

• Propunere prezentata de ing. Emilian

Titaru.

oricare alta din abordarile existente in prezent, Din pacate, cunostintele 'existente in prezent nu permit precizarea situatiilor in care trebuie adoptat unul sau altul din aceste niveluri de ductilitate in cadrul structurii. Propunerea mentionata vizeaza in fond 0 distributie mai rational a a consumului de materiale in cadrul structurii prin asigurarea mai uniform a pe ansamblul structural a conditiei (1.6). Ea va trebui luata, deci, in considerare fie de 0 editie ulterioara a STAS 10107/0-90, fie de instructiunile de proiectare specializate pe categorii de structuri dupa ce se va cunoaste mai bine distributia cerintei de ductilitate, Amax, pe ansamblul structural prin sintetizarea unui mare numar de studii bazate pe procedeul ADN. Este de observat ca abordarea problemei ductilizarii structurii, in mod diferentiat pe diferite zone ale structurii, apare mai accesibila pentru structurile cu pereti de beton armat, decit pentru cele in cadre. In viitoarea redactare a .prescriptiilor specifice structurilor cu diagragme de beton in cladirile -etajate (P8S) se intentioneaza introducerea unui asemenea concept de proiec~re. • In forma sa actuala, STAS 10107/0-90 prevede unele masuri care au 'in vedere conceptul de diferentiere a masurilor de ductilizare in functie de . cerintele probabile de ductilitate, dindu-se 0 clasificare a elementelor structurale in acest scop, . Astfel se identifica trei categorii de elemente: 1. elemente participante la structuri antiseismice solicitate la cutremure :puternice (corespunzind zonelor seismice de calcul A ... E); 2. elemente participante la struciuri antiseismice solicitate de cutremure moderate (corespunzind zonei seismice de caleul F.); 3. elemente neparticipante la structuri antiseismice (in aceasta categorie :intrind elementele ale carer deformatii laterale sub actiunea cutremurelor sint in mare masura impiedicate prin prezenta altor elemente mult mai.rigide, de exemplu cadrele din structurile etajate asociate cu diagragme verticale de mare rigiditate, precum si elementecare sub actiunea un or forte orizontale se deplaseaza fara a se deforma, cum sint grinzile prefabricate articulate pe sttlpi), In cadrul primei categorii se diferentiaza: - elemente care capata deformatii postelastice semnificative, prevederile fiind diferite pentru zonele plastice potentiale ale aces tor elemente si pentru restul elementelor respective; - elemente fentru care se pune conditia ca sub actiunea seismica sa raruina in stadiu elastic, pentru a-~i indeplini rolul structural de legatura rigid a a elementelor componente ale structurii (de exemplu, planseele lucrind ea saibe, nodurile de cadru, imbinarile verticale de monolitizare ale structurilor eu panouri mari etc) sau pentru a asigura etanseitatea necesara (de exemplu peretii recipientilor de lichide sau gaze); _ - elemente care sub actiuni seismice ramind in domeniul elastic datorita faptului ca dinaceste actiuni le revin solicitari reduse sub capacitatea de - rezistenta asociata prevederilor minime de armare (de exemplu, diafragme verticale de beton armat la cladiri joase cu structura de tip fagure). Este important de subliniat ea standardul permite proiectantului sa rednca numarul zonelor plastice potentiale si sa considere masuri mai di~ere~.' tiate de ductilizare ori de cite ori apar justificari bazate fie pe particularitatile de alcatuire ale ansamblului structural fie pe analize ale raspunsului seismic al structurii mai aprofundate decit metoda curenta de calcul.
J

190

191

Masurile de ductilizare, fie ca 511. t exprimate prin conditii de verificare prin salcul, fie ca sint exprimate prin masuri constructive, vor fi comentate in comun in continuare, evidentiind scopul prevederilor. In cadrul acestui capitol se prezinta numai masurile constructive ,impus: de .cerintele de ~uctilizare a elementelor de bet on armat, completind masunle constructive cu caracter general discutate la subcapitolul 5.8. Avind in vedere di la data intrarii in vigoare a standardului 10107/0-90 si a aparitiei prezentului Indrum ator, red.actare~ In~t~:rcti:rnilor ~e p.roiectare a structurilor in cadre de beton armat ~I a non editii a instructiunilor P85, de proiectare a strueturilor en diafragme de beton armat nu era incheiata, in cele ce urmeaza se comenteaza si 0 serie de prevederi specifice celor doua presoriptii ~i care nu fac in mo~ explicit obiect~l standardului, in i?~~ntia. de a realiza un cadru cit mai cuprinzator pentru discutarea problematicii proiectarii antiseismiee a structurilor de beton armat. Din motive evidente, exprimarea concreta a prevederilor respective trebuie considerata ca avind un caracter preliminar, forma lor finala urmind sa fie adoptata in cele dona instructiuni,

D int
/1

r-.

I1$VP·

6.2. DUCTILIZAREA EIEMENTELOR STRUCTURILOR IN CADRE DE BETON ARMAT

6.2.l. Dirijarea mecanismului de disipare de energie
Calculul dinamic neliniar reprezinta instrumentul eel mai puternic eu ~)ajt.lto. rul caruia se poate controla eel .mai.riguros si dirija m;Ca?iSm~I.. ~iSiP~t.or. de eaergie. A~a cum s-a aratat anterior, m prezent _n~ este ~nca posibila aph~~~ ea pe scara larga, a acestui instrument avansat de investigare a c()_mportar!l seismice a structurii. Din acest motiv, in proiectarea curenta se aplica 0 senede proceduri simplificate, aproxi~.ative, implicind anurr:it.e .c?~~i~ii de cor~forrsare a elementelor structurale din punct de vedere al rigiditatii ~l al capacitatii de rczistenta, modalitati de evaluare a efortu~~lor de dim~nsionare etc. Aceste proceduri sint stabilite pe baza unor studu parametrice, -efectuate tot prin metoda de tip ADN. In prezent s-a impus conceptia potrivit careia pe durata cutremurelor puternice disiparea de energie in cadrele multietajate trebuie sa se realizeze eu priori tate in grinzi si in cit mai mica masura in stilpi, astfel incit sa nu apara mecanisme de tip etaj slab. .. In unele prescriptii de proiectare in intentia de a se evita asemenea situatii se prevede pentru elementele care converg intr-un mod structural o conditie de forma:
!

<:» inf
/1
Fig. 6.13

(6.13\ unde M'UII si Mint reprezinta momentele capabile ale stilpului de la parte a MIlT cap 1" .. superioara si, respectiv, inferioara a nodului, corespunzatcare va orn mmn:nc a fortei axiale rezultate din calculul static (situatia mai defav?rabila), iar M:!p si Jl.f:;p reprezinta momentul cap~?il ~l grinz~lor la st~nga ~I la dreapta nodului, valorile respective fiind ~t~bIhte I~ fUX:Ctl~de rezl~tentele d~ c:alct!l. Se considera ambele sensuri de retire a nodului (fig. 6.13) tar atunci cmd III

nod converg grinzi pe dona directii, conditia (6.13)se ver iiic:1 pentru fiecare directie. . Factorul « are rolul unui coeficient de siguranta. Inproicctul de Instructiuni de proiectare a cladirilor cu structura in cadre acesta era apreciat prelim inar la 1,2, valoare adoptata si in prescriptiile americane [104J. Este de observat ea valoarea reala a lui 0(, care corespunde exprimarii momentelor capabile in functie de rezistentele efective (vezi relatia 6.3)este mai mare, datorita faptului d. in timp ce momentele capabile ale grinzilor depind in esenta de rezistenta armaturii, momentele capabile ale stilpilor depind atit de rezistenta armaturii cit si de rezistenta betonului comprimat. 'Cu toate acestea este de apreciat (vezi de exemplu [74J) ,ca adoptarea valorii 0( = 1,2 in relatia (6.13) nu este in masura sa evite aparitia deformatii. lor plastice in stilpi. .' Argumente pentru 0 asemenea afirmatie sint urmatoarele : 'i. Incursiunile in domeniul postelastic ale grinzilor de cadru la cutremure ., intense implica deseori solicitarea otelului in domeniul de consoli dare ~i cre!?t~ri corespunzatoare (de ordinul 10 -7- 25%) ale rnomentelor fata, de valonle \' asociate eforturilor unit are de curgere. . '. ii. Armaturile din placa, paralele cu armatura longitudinal a a grinzilor ,tontribuie cu valori cuprinse intre 10 ~i 30%, la valoarea momentului capabil . negativ, In general contributia acestor annaturi este ignorata la dimension alaincovoiere a grinzilor. . iii. Capacitatea portanta a stilpilor (in special a celor marginali) este puternic influentata de fortele axiale induse de cutrernur, a carer valoare poate fi mult mai mare de cit cea rezultata din calculul la incarcarile seismice de calcul, Valoarea acestor forte depinde de numarul de articulatii plastice formate in .grinzile adiacente stilpului, iar acesta nu poate fi apreciat corect far a
v

192

193

instrumentul analizei dinamicc Iiniare. Pe de' alta parte, stabilirea efortului axial considerind totalitatea grinzilor respective plastificate poate reprezenta in multe cazuri 0 solutie prea acoperitoare, iv. Distributia momentelor incovoietoare in lungul stilpilor cadrelor etajate pe durata actiunii seismi~e poa~e diferi su~stantial d~ cea. furni.z<I;ta. de calculul elastic la fortele statice echivalente, Raspunsul dinamic neliniar evidentiaza faptul ca pozitia punctului de inflexiune se m odifica permanent. In [74] se arata ca la strncturirespectind conditia din prescriptiile americane (6.13) pot aparea relativ frecvent situatii (in special la nivelurile superioare) in care se formeaza articulatii plastice in stilpi sub grinzi, in timp ee sectiunile de deasupra acestora sint supuse la momente cu valori foarte reduse -. De altfel insusi calculul elastic pune in evidenta situatii in care momentele pe stilpi, deasupra si dedesubtul grinzii sint de acelasi semn (fig. 6.14), atunci cind grinzile sint relativ flexibile in raport custilpii. In aceste cazuri conditia ~6.13) ar trebui inlocuita in principiu eu 0 relatie de forma: (6.14, ;sau (6.14, b) dupa cum momentul in stilp deasupra nodului, furnizat de caleulul elastic este mai mare sau mai mic decit eel din sectiunea de sub grinda. Cu M!:!e s p si M:::", s-au notat momentele care intervin in stilp, in sectiunile de sub nod, si de deasupra modului, -in situatia in care stilpul se plastifica deasupra nodului, respectiv dedesubtul nodului. 0 valoare aproximativa a acestor momente se obtine amplificind valorile rezultate din calculul static la Incarcari

a)

I'·

Fig. 6.14

de caleul cu raportul intre suma momentelor capabile in grinzile,··~clla.eel!lte nod ~i suma momentelor in grinzi rezultate din caleulul static in incarcarile de caleul. . v. Un stilp proiectat pe fiecare directie in aeord cu conditia (6.13) poate sa fie deseoperit sub aspeetuJ... capacitatii portante atunci cind este supus eiortm:ilor asociate unui cutremur actionind oblic fata de axele principale de .=..,.· ...... '.... implicind plastificarea simultana a tuturor grinzilor care converg in nod. Intr-adevar, in asemenea situatii termenul dindreapta relatiei (6.13) • creste in timp ce termenul din stinga seade ca urmare a reducerii de capacitate portanta la actiune oblica (vezi 5.2.5). Este de observat, totusi, cao .aceasta situatie limit a are 0 probabilitate mai mica de aparitie. In [74] se face aprecierea ca pentru a evita plastificarea stilpilor termenul .Ct din (6.13) trebuie sa aibe valori cuprinse intre 2 ~i 2,5. Desi aparent aceste valori sint excesiv de mari in practica ele se pot realiza eu relativa usurinta, Jara implicatii negative sub aspectul consumului de materiale, obtinindu-se o serie de avantaje importante: . ) a. Mentinerea stilpilor in domeniul elastic de comportare face ca fretarea . (confinarea) miezului de beton al stilpului sa nu mai fie necesara, astfel di .. Jnasurile de armare transversala se pot reduce substantial. b. Capaeitatea de a prelua forVi t aictoare a betonului din stilpi, in zonele'de,jaeapetele stilpilor, care nu mai sint zone plastice potentiale, sporeste, ~ •.~, c. Sejmbunatatesc conditiile de aderenta ale armaturilor ca urmare a: .~\ '~Japtului ca acestea numai sint solicitate ciclic alternant in domeniul plastic. '..\. Ca urmare se pot accept a imbinari prin suprapunerea barelor verticale pe' . 'lungimi reduse, corespunzatoare conditiilor normale de solicitare, ," d. Faptul castilpii nu se plastifica imbunatateste comportarea nodurilor grinda-stilp. . . . ~cni:ru calibrarea coeficientului exsingura baza rigurcasa 0 constituie studiile parametrice utilizind instrumentul ADN. Asemenea studii sint in curs de desfasurare rezultatele acestora urmind $a fie folosite la redacta._ .rea prevederilor Instructiunilor tehnice pentru proiectarea structuri lor in cadre, printre altele si la precizarea valori i coeficientului ex. E de observat, de asemenea, ca practic nu se poate elimina complet posibilitatea aparitiei articulatiilor plastice in stilpi. AstfcI, plastificarea stilpilor la baza (la incastrarea in infrastructura) este, de regula, pusa in, evidenta de mice analiza dinarnica la un eutremur intens. La nivelul superior al cladirilor cu multe etaje sau la cladirile eu unul, doua niveluri este dificil sau neeconomic sa se realizeze stilpii mai puternici decit riglele, Plastificarea stilpilor in aceste situatii nu este periculoasa datorita cerintelor reduse de duetilitate in articulatiile plastice din stilpi si datorita faptului ca eforturile de compresiune relativ reduse permit dezvoltarea unor deformatii plastice importante fara masuri speciale de arm are transversala. . In eazul stilpilor marginali, in situatia in care sint descarcati partial sat) total prin efeetul indirect al fortelor orizontale, se poate aecepta, de asemenea, plastificarea. In cazul in care efortul axial are valori reduse de compresiune sau reprezinta chi at efort de intindere, ductilitatea sectional a este substantiala. Pla~tificarea locala a unui singur stilp din sirul de stilpi ai unui etaj nu estepericuloasa pentru ca nu implica dezvoltarea unor mecanisme de etaj. Pe de alta parte asigurarea conditiei (6.13) ar atrage 0 sporire excesiva a armaturii longitudinale. ~Este de observat ca dirijarea mecanismului disipator de energie prin intermediul relatiei de verificare (6.13) prezinta dezavantajul eli poate implica
T'P I.

194

Q Fig. 6.15

,,

numeroase iteratii in procesul de stabilire a capacitatii port ante a elementelor. In literatura de specialitate exista propuneti de metode de proiectare antiseismidi la care capacitatea portanta a, elementelor structurale asociata unui \ mecanism de plastificare favorabil (fig. 6.15) se determina direct prin dimensionare la valori de eforturi stabilite corespunzator, Asemenea metode au fost propuse de Thomas Paulay, iar in tara noastra de ing. Em. Titaru si D. Capatina. In esenta aceste metode implica dimensionarea stilpilor la momente incovoietoare cu valori apreciate suficient de mari pentru a evita aparitia deformatiilor plastice in aceste elemente, cu exceptia bazei stilpilor si a ultimului nivel. Expresia momentului de caleul (de dimensionare) in stilpi are forma (fig. 6.16, a): (6.15)

M:

Fig. 5.16

in care M este momentul din stilpi din incarcarile de caleul; ~* - raportul dintre valorile insumate ale momentelor plastice (capabile) 'ale grinzilor de la nivelul considerat si valorile corespunzatoare incarcarilor de caleul; kM coeficient supraunitar ce ia in considerare abaterile de la distributia considerata in caleul a incarcarilor orizontale seismice si a momentelor incovoietoare, efectul modurilor superioare pe structura plastificata etc; coeficientul kM are anumite valori pentru cadrele plane si alte valori (mai mari) pentru cadrele spatiale, atunci cind si la aceste structuri dimensionarea se face numai dupa directiile principale ale cladirii. Pentru aevita ruperile premature la actiunea fortelor taietoare, valoarea fortei taietoare de caleul in stilpi Q~ corespunde nivelului maxim de solicitare care poate aparea, corelindu-se cu mecanismul de plastificare proiectat:
8

Q: = kQ ~Q.
8

(6.16

s-a notat cu Q forta taietoare din incarcarile de caleul; ko - coeficientul de amplificare dinamica, similar coeficinetului kM din (6.15). In instructiunile pentru proiectarea structurilor in cadre, in curs de elaborare, se intentioneaza introducerea unei asemenea proceduri de proiec*) In P 100-92, a.pl!.r.t ulterior standardului 10107/0-9; pentru acest raport se utilizeaz1i. nota tia eo

Jare, aceasta implicind calibrarea cceficientilor k si k pentru conditiile de realizare a constructiilor in cadre etajate in tara ~lOast~a. _Pina la rezolvarea acestor probleme, tinind serna de ansamblul considerente!or expus~, in special de Incertitudinile privind identificarea zonelor plastice potentiale, se propune ca masurile de ductilizare sa se aplice astfel: . . -~ ~oate grin~ile ~i. ~oti stilpii ~t~~cturii s,e asigura impotriva ruperii la forte taietoare, pnn verificarea conditiei (6.10) in care efortul de dimension are Q"!4x este. ~sociat situatiei de solicitaremaximale corespunzatoare mecanismulUI plastificare : - ~oate. ;xtie~itatile p-inzilor se considera zone plastice potentials, . ac.e~st~Imphcm? asigurarea In aceste zone a conditiilor de ductilitate sectionala .mnuma (6.12) .~l de arm are transversal a minima pe lungimea I ; , - se co?sId~ra zone plastice potentiale in-stilpi, zonele de l~ extremitatile .a.cestora, masunle. de afII!are transversala minime pe considerente de C011fm~re a ~et?nulU_l compnmat prevazindu-se totdeauna in partea inferioara a fiecarui myel, iar la partea superioara numai data intensitatea efortului
v

196

> 0,3. MoRe . Ultim~ prevedere. presupune .ta dad deformatiile plastice 'pot aparea eventual .71~a extremitatea superioara a stilpilor, incursiunile in domeniul pos~-elas~lc s:nt aya 5u,matest,a calculul ~inamic.neliniar moderate. Dad si efortU~Ileaxiale m stilpi smt moderate, nu sint necesare masuri speciale de confina, re In aceste zone, armatura transversala dispusa pe alte criterii fiind suficienta ..
'axial de compresiune
n

6.2.2. Ductilizarea grinzilor

a. Localizarea zonelor plastice. Stadiul de solicit are ma;;:ima al l1~ei ri{51e de cadru de beton armat.Ia actiunea unor cutrernure putermce poate implica aparitia simultana a doua articula tii plastice deschise la fibre opuse. Sub efectul combinat al incarcarii gravitationale si al actiunii seismice, diagrama de momente incovoietoare are, la Iimita, forinele din fig. 6.17, corespunzind celor doua sensuri de de form are maxima. Pozitiile in lungul grinzii ale celor dona articulatii plastice depind de mat;iel'a iI_lcare diagr~111ade ~oI?ent:. cap~h~le . .,imbrac5." diagram a de momeutc incovoietoare maxrme. Doua situatii posibile sint ilustrate in fig. 6.18 pentru diagrama de momente din fig. 6.17 ,a. Astfel, in cazul reprezentat in fig. 6.18, a art icula tiile plastice apar la extremitatilc _grinzilor iar in situatiile din fig. 6.18, b si fig. 619, b 0 articulatie plastid.

a
Fig. 6.19

I
c
Fig 11 17 ~_h_-----l I .

ap~re la o. extremitate a grinzii in timp ce cealalta apare in cimpul grinzii, Exista mal multe argumente care fac ca prima situatie sa fie considerata mai av.an~?-joasa. Intr-adevar, atunci cind articulatiile plastice apar la capetele gnnzll: .. - pentru ~~elea~i rot!ri de ~oduri, deformatiile impuse grinzii si, deci,. cerinta de ductilitate la retire sectionala in zona plastid sint mai mici (fig. 6.19) . -:- fo.rt~ taietoare asociata mecanismului de plastificare al grinzii, j eate f~ mal mIca; . - armarea transversala minima prevazuta pentru zona plastid se intinde ~ 0 lungime mai mica; in fig. 6.18, a, si b care ilustreaza cazurile distincte eare pot aparea in practica se indica si modul specific de arm are transversale .agrinzii.

fHJmJl r 11111

~
\

crrttllIlIDH[
1
I
!

~I r1111111'II'illlillH1 . I D11111m I
I

I)

I~

!
I

·1

I' I
I
I" ~
Fig. 6.20
I

"'
.-

:!

. Exista si situatii, cind urmarindu-se in principal protejarea nodului pnn .~odul concret de realizare a armaturii longitudinale a grinzii se dirijeaza . ap~~ltla zonelor plastice la distante suficient de mari de extremitatile grinzii 'evltmdu-se }n acest mod plastificarea (curgerea) si lunecarea armaturii in nodul structurii si implicit ~egradarea betonului din nod (fig. 6.20). _ Fat~ de probabilitatea mare de aparitie in aproape toate grinzile unei struct~n curente in cadre de beton armat a cite doua articulatii plastice deschise la fibre opuse, apare rational ca alcatuirea armarii grinzii sa aiba in vedere cite doua zone plastice potentia le in toate riglele. .

a
Fig. 6.18

b. Asigurar~a unei capacitati minime de rotire sectionala in zona plastica, Pe baza faptului di, la grinzi, diferenta intre valorile momentelor incovoietoare 199'

198

care produc ruperea sectiunii ~i initierea curgern III arrnatura intinsa este relativ midi, se recomanda sa se considere urmatoarele lungimi lp ale zonei plastice (vezi fig. 6.17): - atunci cind articulatia plastica apare la capatul grinzii, lungimea lp a zonei plastice se ia egalii cu de doua ori inaltimea h a grinzii pentru a tine .seama de efeetul fortei taietoare importante din aceasta zona (vezi pet. d). - atunci cind articulatia plastica apare in cimpul grinzii, zona plastid se considera pe cite 0 lungime It de fiecare parte a sectiunii de moment incovoietor maxim pentru a tine seama de variatia mai lenta a diagramei de momente pozitive in aceasta situatie, Asa cum s-a aratat in paragraful 6.1.3, in aceasta zona se impune 0 limitare mai severa a inaltimii relative a zonei comprimate, ~, si asigurarea unui minim de armare transversals cu etrieri. Valoarea ~lim in relatia (6.12) se ia in cazul grinzilor
~iim

sau

.!!_, 4

asigurind in acelasi timp un proeent de armare transversala

de eel

= 0,25

({j.17j

Astfel, pe baza relatiilor

din tabelul 5.2, conditia

(6.12) devine

p - P' :;;; 25 __&_

Ra unde p si P' sint procentele de armare longitudinalii la fata intinsa si, respectiv, comprirnata. , De asemenea, pentru a conferi riglelor de cadru un minim de capacitate portanta si implicit 0 limitare a incursiuni!or in domeniul postelastic se mai pune conditia: (6.19) in care, in cazul riglelor structurilor din zone seismice de calcul A-E == 0,45%, pentru arrnaturile de preluare a momentelor negative pe reazeme ~i 0,15% pentru celelalte armaturi intinse. In cazul riglelor structurilor proiec-tate in zona seismica de caleul F procentele PI sintO,30% si respeetiv 0,10%, ultima valoare reprezentind si procentul minim de armare pentru riglelc neparticipante la strueturi antiseismice. Pentru a evita 0 degradare accentuata a capacitatii portante a sect iunilor de la reazem, atunci cind in urma fisurarii alternante pronuntate in anumite momente fisura este dcschisa pe toata inaltimea sectiunii si zona cornprimata poate fi asigurata nurnai de armatura longitudinala inferioara, se irnpune ca

putin G,2%.]n ra1?or~ cu ~lt~ prescr~p}ii aceste conditii sint mai largi. Este : de r:m~:cat, totusi, ca ,etneru .r~~ulta m general din conditia de asigurare la . forta taletoare ~l nu din conditiile anterioare. .~ Est: de observat ca in conditiile in care rigla de cadru are 0 sectiune In. forma de ca, ur~are a con~ucriirii cu placa planseului se poate ~'. aSlg~ua 0 capacitate ae rotire substantiala sub momente pozitive, fara masuri r suph~entare de an.n~re transversala datorita faptului ca inaltimea zonei .~omp_nmate e~te. suficient de ~edusa (~ < 0,15). La astfel de grinzi, zona de 'md:slre a' etrierilor la e~tremltati este dictata de asigurarea capacitatii de retire su? momente .ne~ahve, astfel di in situatia din fig. 6.18, b lungimea pe care se mdesesc etnern este 2 h. c. Asigurarea ancorarii barelor Iongitudinale. .., C.u ~xceptia arrnaturii ~e la partea superioara pe reazemele intermediare :uegn~z~lor, armatura Iongitudinals; este ancorata in nodurile de cadru aflate m, veclllatatea.zone~?r plastics potentiale din grinzi si stilpi (vezi fig. 6.9). :pent~ aceste sltuatl~ se prevad r~gulile de ancorare din fig. 6.21, care urmaresc sa ~?mpe?seze pl~~~erea ~a:t!a!.a a aderentei (Iunecarea armaturii) practic de neevitat in conditiile solicitarii alternante generate de actiunea cutremurelor, .

!,

'~f

Pl

a
Fig. 6.21

P'IP ~ 0,3
Relatia (6.20) reprezinta nala care insoteste conditia

(6.20)

in acelasi timp 0 conditie de ductilitate sectioexprimata prin relatia (6.18). Daca membrul decit 125Rc,

drept al relatiei (6.20) este mai mare

arrnaturii -comprimate este stabilit de relatia (6.20), in caz contrar de relatia (6.18). In zonele de cimp ale grinzii, un de poate exista moment incovoietor negativ (vezi fig. 6.17), se impune ca momentul capabil negativ sa fie eel putin egal cu 25% din momentul capabil negativ al sectiunii de pe reazern. In vederea confinarii zonelorplastice (cresterealui E/)U in relatia 6.11, a), se prevede ca distanta intre etrieri in aceste zone sa nu depaseasca 200 mm 200

pRa

atunci

procentul

, d. Asigurarea impotriva ruperii din forta taietoare, Probabilitatea apa,'.ritiei mecanismului disipator de energie eu articulatii plastice deschise la fete ,'.·l()puse(fig. 6.17) este foarte mare in cazul grinzilor structurilor curente in "ca~re solicitate de eutremure puternice (vezi fig. 6.8). Pe aceasta baza, forta ;tMetoare Qmaz din relatia (6.10) se determina ca forta asociata mecanismului ide plastificare, La capatul B al grinzii din fig. 6.18, a se obtine:
Qmn:.B =

Mt::'B + M:;;.A + 0,51(g + P)

(6.21 a)

, Qmin ,B

=-

M:;£.B M:::... + (};s l(g + P)

(6.21 b) 201