1\ II NISTER U L LueRA R I LO R I' li IlI.lCE.

TRANS I'ORTURI LOR ~I, LOCU INTEl

NORMATIV PRIVIND PRESCRIPTIILE GENERALE DE PROIECTARE. VERIFICAREA PRIN CALCUL A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII METALtCE si A iMBINARILOR ACESTORA

r::;~---_

o ORIGINJINDICATIV NP 042-20~" ORIGlNAl-DAC

X!1)- ESTE ROSU

Elaborat de:

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE~TI

Rector:

Responsabil:

EI a bora tori:

U. T. C. B.:

Prof. dr. ing. Petre Patrut prof. dr, ing. Eugen Chesaru

U.T.T.

Prof. dr. ing. Nicolae Raduica

Prof. dr, ing. Constantin Dalban Prof. dr. ing. Nicolae Patriniche

Prof. dr. ing. Eugen Chesaru

Prof. dr. ing. Lucian Negrei

Conf, dr. ing. Serban Dima

Conf. dr. ing. Daniela Preda ~cflucdri dr, ing. Paul loan ~eflucr8ri dr. ing. Mihai Coveianu Sef lucriirl dr. ing. Bogdan ~tef8nescu Sef lucrarl dr. ing. Adrian Prodescu Asist, ing. Dragos Voiculescu

Prof. dr. ing. Dan Dubina

Prof. dr. ing. Liviu Giideanu

Sef Iucrari dr. ing. Mircea Georgescu Sef lucrari dr. ing. Daniel Grecea Asist, dr. tng, Raul Zaharia

t • _-

102

103

Ac..\DEMIAROM.~N"\" FILIALA T1MI$OARA, CENTRUL DE CERCETA.RI TEH!\,ICE, FUNDA:VIENTALE ~I AVANSATE, LABORATOR DE CONSTRLlCT" METALICE

Ing._ Viore], Ungurcanu Ing. Florea Dinu

.-\ vizar de:' .

DlRECTIA 'PROGRAi\-'IE CERCETARE $1 REGLEMENTARI

TEHNICE . . " '

Director:

Responsabil lucrare j\'ILPAT:

ing. OCTAVIAN MANOJU ing, ElIgc,nia Hintea

I • ~

'i.'

"

" '

, "

I 1 'I

I !

';

1'04

CUPRINSUL NOR;\:I.·\ nVULUI

Clip. O. PI'Cflltfi .- - :_ _ : - _ , 106

Clip. I. I ntroduccrc - _ _ ~ : I r 3

Cap, 2. Baze de cnlcul - _ _ _ 129

Cap, 3. Marerialc _ _ _ 145

Cap. 4. Stiiri limita de scrviciu 152

Cap. 5. Stari limitii ultirne : 1,58

5.1. Elementc de bazi 158

5.2. Calculul solicitarilor 160

5.3. Clasiflcarca secjiunilor rransversnlc _ .. 182

5.4. Rezistcnja scctiunilor.transvcrsalc _ _ J 95

5.5. Rczisten la clcrnen te I or : - _ 21 1

5.6. Rczistenta inimilor la voalarc produsti de forfccare 222

5.7. Rczistenja inimilor In Incfircfiri nnnsvcrsalc 235

5.8. Structuti triangulate ' - 242

5.9. Elcmcnrc compuse cornprirnatc : ~ 244

"

Cap. 6. imbiniiri supusc la solicitfiri stat icc : : - 256

6.1. Elcrnentc de baza ' 2ii6

6.2. lruersectii de axe - ,.258

6.3. imbini'iri solicitatc I n forfecarc SUpllSC cforturilor altcmante. 25,9

6.4. Clasificarea lmbinarilor. _ 259

6.5._ imbiniiri realizate ClI suruburi, nituri sal! axe de.articulatie .. 26;2

6.6. imbiniiri sudate , 287

6.7. '!mb'iniiri hibride ' : , :._. 'i: .. :, , .. : 305

6.8. !mbiniiri ell eclise : ~ .: 3.9~6

6.9. lmbinari grinda - stalp 307

6.10. i III bi nii ri de profile ell sec! iune ttl bu larii in gri nzi cu

zabrele ' 319

6.11. Baze de stalpi 3~0

CDp. 7. Fabricare ~i montaj : : ,., 321

Cap, 8. Concep] ia ~{ dimensionllre~l asistate de cxperimcntarc ' __ 336

105

Il1dic~li, :

NP 0~2 ·2nO()

0.2,' ISTon IClil PROG RAM ElOR E UROCODURI lOR

( I) C0l11i~i,1 C011lun iliilii Europcnc (CCE) <1 ,1\,111 i 11 itiutiva de u demnra 0 ucrivitatc de stubilire :1 unui nnsarnblu de rcguli tchnicc nrmouizatc pcntru culculu I lucriirilor de construcrii (clildiri] ~i de gen ill civil. rcguli destinate a Ii utiliznrc, pcntru lnccput, til 0 altcrnativfi 1<1 difcritcle rcglcmentriri in vigonre in 1al'ilc mcmbre ~i pc cure-ulterior sii Ie inlocuinscii. Acestc rcgul i rchnicc uu prirnit atunci numclc de "EUROCODUR I STR UCTURALE",

(2) in 1990, dupfi consultarcn stutclor mcmbrc, ('CE a tl'anSfel'ill aeeaslii munca (uctivitatc) de dczvoharc (dctalicrc), de diluzarc ~i nduccre 1<1 zi ;1 Eurocodurilor structurale cfirrc CEN «('0111 itetu I European de Normarc) si Sccrciariatul 'Asociarici Europcnc a Libcrului Schimb (AELE) :1 acccptat ~~ sc asociczc activit;]lii CEN.

(3) Comitcrul tchnic CEN I TC - 250 cstc insflrcinnr cu rcdnctarcu tuturor Eurocodurilor structurale.

0.3. PROGRAM ui. EUROCOD UR (LOR

( I) Acriviratcu cstc in curs de dcsftsurarc asuprn difcrirclor Eurocoduri, ficcnrc a\'ill1d; in general, mai multc pfirti:

EN 199 [ Eurocodc [ Bazclc de ell I cu I ~ i 11 ct i un i asu pra st rue tu ri I 01'

EN 1992 Eurocodc 2 Calculul structurilor (Jill bctou

EN 1993 EN 1994, EN 1995

Eurocodc 3 Calculul srructurilcr din otcl

Eurocodc 4 (',llcIIIIII structurilor mixtc ,( otcl _' bcton) Eurocodc 5 Calculul structurilor din lcrnn

NORi\IATI\' rRt\"IND pnEsclUPTIlLE GENERALF. DE PROIECTARE, "ERIFICAREA PRIN CALCUL ,\ ELEI\lENTELOR DE CONSTRUCTIII\IET,\L1CE ~I A

i .... BIN,i.RILOR ACESTORA

O. PREFAT . .\

ORIGINAL

ORIGINAl. OACA ESTE ROSU

EN 1996 Eurocodc 6 Calcu!ul structurilor din zidiiric

EN 1997. Eurocodc 7 Cuiculul gcotchnic

EN ,1998 Eurocodc 8 Rczistcntu structurilor 111 seisrn

Mai 111l1h, urmatorul Eurocodc posibildc adfiugat progrurnului:

EN 19t)9 Eurocodc 9 Cnlculul structurilor dinalurniniu.

, ,

(2) Subcornitcte separate au fost alcfituitc de e'EN ,;h .n? '250 pcnrru Eurocodurilc mcnjionate maisus.

(3) Accastf parte a Eurocodului structural referitor la calculul srrucrurilor din orcl, care, sub dircctia (,CE, a fost finalizat *i aprobat pemru.publicarc, estc cditat de CEN C<1 Norma Europcana Expcrimcntalf (ENV) pcntru 0 duraui inililli<i de trei ani,

107

0,1. OBIECTIVElE EUROCODURllOR

( !) Eurocodurilc structurale sugcrcazi lin ansnrnblu de 1101l11C pcntru caicu lui structural ~i gcotchn ic ,11 lucrarilor de ciadiri ~'i de g:en~u civil.

(2) Elc sum destinate 55 scrvcascfi C<l documcntc de refcrinlil pcuuu urmfiroarclc aspcctc:

a) s1i dovcdca scii con forrnitatca I ucuiri 10 I' de gc 11 iu civ i I Cll cxigcniclc cscntialc nlc Dircctivclor privind Produsclc de Constructii (D. P. C.);

b) s;i scrvcascf d rcpt ca d I'll pen 1 ru s ta b il i rca speci fica 1 iii 01' tch nice arrnonizatc ale produsclor de constructii,

0) Ele nu tratcazf problcmc (aspcctc) de cxccutic ~i de inspcctie (control) -dccat in masura in care cstc neccsar sa sc prccizcze calitatea produselor de con struc ti i ~ i gradu I sa tisla ciitor de rca I izarc pentru a ti con form cu ipo I czclc adoptatc ln-rcgulile de calcul..

(4) Panil cfind ansarnblul' spccifica!iilor' tehnicc arrnonizatc privind produscle C<1 ~i mctcdcle dc control ale pcrformantclor accstora vor fi disponibilc, cfitcva Eurocoduri structurale rrareaza an\1mit~ aspcctc in cateva anexe informative.

Elaborat de:

UNIVERSITATEA TEHNIC';' DE CONSTRUql! BUCUREFI

Aprobm de:

MINtSTRUL LUCRARtLOR PUBLICE s:

A MENAJA R! I TE'R ITOR! U LUI' Cu ordinul nr.: 2B 1;-.; 122,05.2000

106

0.5. PUNCTE SPECIFICE ALE ACESTEI NORME EXPERIMENT ALE

(4) Accastf normil cxpcrimcntala cste dcstiuata unci aplicatii practice cxpeuimcmalc in cadrul calculului dadirilor ~i lucrarilor de geniu civil apartlnflnd.domcniului de aplicarc deflnit la 1.1.2. si supus comentariilor.

0.5.1. GCllcrrlfitiiri

(5) La finalul unci pcrioadc dc circa doi ani, mcrnbrii CEN VOl' f invitati sa fonnu lczc co menta Fi i 0 tic ia I c ca rc vor fi I unrc in considerate pcnuu dctcrm ina rca ac t ivi tii 1 i i vii toarc.

(I) Obicctul EC 3 C51e definit la PCI. 1.1.1. ~i a acestci piiqi din EC 3 cstc definit la 1.1.2. Piil1ile aditionnle ale Eurocod 3 care sunt proviizutc (sunt indicate) la pet, 1.1.3.; clc vor acoperi aplicarii sau tehnologii aditionale .;;i vor complera accastfi parte,

(6) Piimi atu nc i, rcac] ii I e si comcntari i lc asupra accstei norme cxpcrimcntalc vor trcbui adresutc Sccrerariatului sunbcornitetului CEN I TC 250 I SC 3 la llrmiiloa]'ell,adresii:-BS7 Standards-Z Park Street London \VIA - 2BS S<lU la organismul vostru de standardizarc national.

(2) in cadrul utilizarii acestci norrne experirncnralc in practicfi, estc locul sa sc nlrngii 0 atentic particularf ipotczelorsi condijiilor prccizatc in 1.3.

0.4. DOCUMENTUL DE APUCARE NATIONAL (DAN)

(3) Cu ocazia ciaboriirii acestci norme experimcntalc, au fost prcgfititc documentc justificative, forrnulfind cornenraril si aducand justificfirl diversclor prcscriptii ale acestci norme.

(1) Pcntru ca sil sc pontfi - .excrcita -responsabilitajilc lautoritil]iJor .statclor mernbre In materic de sigul"imta, saniltate .;;i altc punete acopcrite de cxigcntelc csenjiale .a DPC:':,- s-au atribuit diverscle clemente desigurarrpi, III accst ENV, valori indicative care sunt idcntificate prin lncadrarea .lor Intr-un drcptunghi, Revinc obligatia autoritfililor ficcarui slat rnembru sa atribuic valori defin i ti vc acestor- el ernentc de s igu mnla.

0.5,2, Utiiizarea anexelor

(I) Nouf capitolc ale acestci normc .cxpcrirnentale sun! .completare cu ancxe, uncle avand caracter normatlv altele Cll caracter informativ.

(2) Ancxele ell caracrcr norrnativ au acelasi statut ca :;;i capitolele carora acestea sc raporteaza, Cca mai mare parte din accstea all fosl introdusc pentru a extragc, in scopul clariflcarii p,h1ii principale II textului, .unelc rcgul i de aplicarc foarte dotal iate care nu sunt nccesare dccfit in cazuri particu la reo

(2) Un numiir de normc- insotitoare. armonizatc, inclusiv Eurocodurile care stabilcsc valorilc acjiunilor de .luat ih·:consideraz;e (in-calcul), cum ;ar fi masurile impuse pentru protcctie centra .incendiului, nil vor f disponibilc in mcmentul publiciirii accstci. .normc ,,_experimentale. Este in. consecinta prcvazut ca un Document deAplicare.Natiortala (DAN) care sa-dea valorile definitive elcmentelor ide sigur<ln!a, _sa,.:facii .referiri la norrnele insotitoarc cornpatibile ~i sa .precizeze dlrectivele nationalc de. aplicarc a acestei norme experimcntalc, adicii sa se publice de catrc ficcare star mernbru sau de cfitre organisrnul sau de normarc (Standardizare),

0.5,3, Conceptu! de Norme de Rcferill(li

(l) Utilizarca accstei normc cxperimentale necesita referirea (raportarca) [a divcrseie norme ale CEN si IS0., Acestea sunt utilizate pcntru a defini caracteristicilc produselor ~i proccdeelor pc care, le-a propus a fi aplicabile cu ocazia stabilirii regulilor de calcul,

(3) Este prevazu I ca acea sti'i norma experimental ii sa fie uti I izata concornitcnt.cu DAN, in vigoare 'In. tara, unde .oladirea sau lucrarea.dc geniu

civilcste -situata. , :, . , '

(2) Accosta norma cxpcrirnentala mentloneaza zecc "Norme de refcrinra" detaliatc in anexa B cafe au un caractcr norrnativ, Ficcare "Norma de rcferinta" face rcfcrirc Iii rotalitalca sau 101 0 parte dinrr-un numfir oarccarc de

.', L: ~

108

i .

109

normc CEN ~i /S'III ISO. Atunci cfind sc face rcfcrirc lu normc CEN sau ISO care, ,!HI SUIlI incn d isponibilc, cstc locu! de .1 'consulta Docu men III I de Apl i care. N ,q ional, pen tru a ell noustc norm e I c CC I rcbu ic uti I izu tc in sch i III b. Sc presupllne cfi numai nuanjclc ~i cal iliil ile cuprinse in nucxa B (normativ) \'0\ fi uril izatc pcntru cliidiri ~i lucrfiri de gcniu civil calculate cu accnsui norma cxpcrimcntalfi.

0.5.4. O(e/III'i de constructii sudabile

( 1) a normf de produs importantf citatf in .. I101111ele de rcfcrinta ale otelurilor sudabilc de construcrii csic norma curopcanfi EN 10025 in care sc cvidcntinza nuantcle (marcilc) -Fe 360, Fe 430 ~i Fe 510.

(1) i 11 acclnsi limp, 1101111a EN 10025 se rcfcnl de ascmcnca ~i 1<1 <lite nunntc de O!eI in afara cclor trci mfirc] sudabilc, Estc cunoscut faptul cii, chiar pcntru nccstc trci mfirci de otcl, pcntru care cxpcricnta le-n probat sudahiliuuca, spcc i ficati ile normci EN 10025 sunt ast fel incii: uncle ojcluri aprovizionate <II' putca, rcspcctfind intru totul tolcrantclc de cornpozitic chimicfi, sii prczintc dificultiili de sudarc, in consccinjti, in ancxa 8 (normariv) care face rcfcrirc la norma EN 10025, a test inclnsa 0 cxigonta suplimcntara in B.2.1.- (6) rcfcritoarc la sudabilitatcn otclurilor, cxigenni ce trcbuic luarf iii cousidcrarc cu ocazia aprovizioniirii CII ojcluri in couforrnitate cu nOIl11a EN 10025.

(3) M ijloaccle de a obi inc 0 sudabil irate convcnabila nu au fost specificate in nccastfi norma cxpcrimcntalfi.: TOIII.;;i, nOI11111 EN J 0025 .dcfincste valorilc proccntualc ale carbonului cchivalcnt (CEV) care ponte fi ncgociat cu furnizorii de produsc de otcl pcntru a asigura 0 bunfi sudabilitatc.

0.5.5. Coeficietui partial! de siglll"UII(ii pentru redsteu(ii

"':"-

(I)' Accastfi 1101111 a '-experimenlilla dfi, pemm calculul structurilor dih otcl,

reguli gcncralc care pun in cvidcnja starilc limitii ale elerncutclor, precum rupcrea In tructiu nc, ccda rea (colapsul) datora Iii fcnomcnulu i 'de instabil i 1 ale salt ccd a rca Imbinf ri lor.

110

(2) E;J da, dc asemcnca, rcguli particularc relative la calculul cladirilor cum - ar fi regul i pcntru structurfl, grinzi, grinzi cu ziibrelc ~i imbini'iri grind;! - sui lp,

(3) Ceil mai mare parte (I rcgul ilor a fost calibrani plcciind de In rezultatclc incercarilor pcntru iI obtinc valor] rcalistc ale cocficicntilor pnrtiali de sigurnnjf '/\1 pcntru rczistcnta.

(4) ill scopul de a nu avca 0 mare varicratc de valori ale cocficicntului '/\1' au fost stabilitc doua catcgorii:

Y~II=I,I aplicabil rezistcntclor bnzatc pe limita de clasticitatej" (de cxcmplu

pcntru toatc fenornenclc de instabilitatc) ,

Y~I'= 1,25 aplicabil rczistcntclor bazatc pe rczistcnta ultima de Iraqiune_f., (de cxcrnplu pentru rczistcnta scctiunilor ncte la tractiunc sail pcntru rczistcnta suruburilor sau sudurilor).

(5) Totusi, in cuzul particular <11 profilclor I laminate In cnld, cu sectiuue transvcrsalf de clasu l-a, incovoiatc dupii axa rare ~i ffirii pcricolul pierdcrii stabil ilii!i i, ca .;;i in cazul clcmcntelor intinsc a caror dirnensionarc cstc guvcrnara de rczistenta piasticf OJ scctiunii traris,{ersale, s-a gas!t, en urmarc a srudiilor de calibrarc operate pe date furnizatc de producfitorii de otcluri curopcnc, cii distribu] ill slalislicii a tolerantelor geometrice si a lirnitelor de elasticitate ar pulea just i fica rcducerca coficieruului Y~II de la I, J In 1,0. in perspective accstei concluzii, a fost introdusfi 0 categoric Y~lo pentru a pelm i tc statclor membre de 11 a lege fie Y~IO= I, I, fie 'I~IO= I ,0.

0,5.6. Fabricare (nziuare) $i manta]

(I) Capitol u I 7 a I accstc i n01111C cxpcrimcntalc cstc dest inat sa indicc nivel III minimal al calitiitii cxecujiei si tolerantclc normale care au fost considerate cu ocazia ~(;]'l;>il i ri i rcgu I i lor de ca lcul date in accasta norma.

(2) in aces! capitol se indica proiectantului informatiilc carc-i sunt nccesarc in cazul unci structuri particulare, de rnodul definirii cxigentelor de executic ..

(3) Mai mult, el dcfincste jocurile normalc ~i alte detalii practice pe care proicctantul are ncvoic sa le utilizeze in calcule.

111

- - • ~ __ •• ~~ __ ~ .......... _ ..... rl"'"" ... ~ro='_""'~I .. ·-.;;.-r-:-~7_,;o.o .-~.

0.5.7. COllceptia si dimensionarea asis((/fli de experiment

( I) Capitolul 8 11\1 csrc ncccsar in calculclc de rutinji, insfi nccsta fumizcazii indicarii care pot sii sc dovcdcascf corcpunzfitonrc in cazuri particulurc.

(2) 511111 cxpusc numai principiilc de urmar, Directive 110i dew lime apar in rcgul ile de aplicarc date in anexa Y care arc un caractcr informativ.

0.5.8. Rezisteu fa la obosealii

( I) Capitolul 9 a fost inclus in uccastf nonna cxpcrimcntald in catcgoria "Rcgul i Gcncralc'', Prezenta sa 1111 irnplica dedit ca oboscala sa fie un criteria de conceptie pcntru mnjoritatea strucrurilor.

(2) Avfiud in vcdcrc ca rolul principal al capitolului 9 va f accla al rcgul ilor genera Ie la care .cl WI face refcrirc ,in pii11ilc urrnfiroare ale accstui Eurocod.

(3) Totusi, prczcnra sa da, posibil itatca apliciirii aces.tei., nonne cxpcrimcntnlc minocitatii structurilor particularc de cladiri pcntru care cstc ncccsa r a considcra cfcctc I e va ria ti ilor. repetatc ,[I Ie e fortu ri I or.

~ "

"

112

1. II\'TRODUC'ERE

1.1. 0 III Eel"

1.1./. Obh'cfll/ I:.TROCOD-lIll1i 3

( I) Eurocodul J sc uplicf couccptici ~i' culcululu i chidiri lor .;;i lucriirilor de gcniu civil real izutc din otcl, EI cstc i11l]l;ir]i1 in rna i nmHe piini separate. vczi I. 1.2;;i 1.1,3_

(2) Accst I:urococle 1111 dcfincstc dccfit cxigcntclc de rezi.'';len\fi, aptitudinca in scrviciu (cxploutnrc) ~i dnrahilitatcn structurilor. Altc cxigcntc, precum izolarca tonie;i suu tcrmica de cxcmplu, !HI sum trutatc in uccst cod:

(~) EXCCII[i,1 (vczi 1..J .1. (2)) 1I11 cstc mmnfi dccat in I11;iSIl)";' in care. pcntru s.uisfuccrcu iporczclor de calcul adoptate in' iiccstc rcguli, csrc ncccsar s;i sc prccizczc en 1 i I a IC;1 11111 tcr ia lclor ~ I prod II scl or d c C Ol1s!nIC\ i i pe en rc 'lc \'0 r utiliza. cu .;;i nivclurilc dc caliuuc de rcalizarc in situ, in general, rcgulilc I'C fcri loa rc 1;1 c." ccu] ic :;; i Iii cal i Ii cu re trcbu ic s;i lic eo IlS idcra tc cu Ii i nd cxigcntc miuimnlc cure \'01' trcbui s;i lic dczvoltntc mni lnrzill pcntru 'difcritc construcrii ~i proccdcc de cxccurie particulurc.

(-I) Eurocoriul S Illl lra!cllz;i cxigcniclc spccinlc relative Iii calcululscismic. Rcgul i rcfcritonrc la nstfcl de cxigcntc suur dale in ENV 1998 Eurocodc-x "Culculul Srrucrurilor: Rezistcmn la Scismc" (nctunhncntc in stadiu' 'de proicct) care comp I ctcnza suu a rla ptcnzf rcgul i lc E("3.

(5) E urocodul :; 1H I film izcazf vu I ori I c nil rncricc a lc nq iiliiilor' cb 'Ii'ebu ie luatc in considcrurc in calculul cladirilor snu lucrarilor de g'ciliu civil. Accstca sun! date iIi ENV 199 I Euroccdc 'I "Buzclc de' cirlcul ~i actiunilc ;lslIpm structurilor'' aplicabilc dif"cl'i!clor lipl!)'i de constructii (nctualrncntcin stndiu de proicct),

'/.1.2. 'Ohiecill/1nir(ii 1.1., fl EII"~I("(1d 3

('1-) , Parten' I. L .1 Eurocodului :; c~nsli!(lic (I bazf gcncrnlil-pcntru concepria *1 cnlculul clfidirilor s] 'Iucuirilor de ¥clliu civil rcul iznte diri olel.

113

(2) t\·la i 11111 h. panCH 1.1. (Oil! inc, rcgulidctal iatc cure sc upl !eii. in p~in_cil~H1. cnr» t rue I i II or C II rent e. Dorncn i ul de 'lp 1 icurc a ,I ccs lor rcguli pou t c 11 lnm la I pe III 1'<1 1',; I I II n i pruct IC':: S'Il! d I n cnuza s i I11p I i Iii! i I lor: tolos I rC(I: lor C1l ~ i loa tc I imiuirilc dorncniulu i lor de npl icnrc sun: cxplic irate in tCX1. ucolo uncle csic neCeS<1L

( 3 ) U rmii ton re lc S\I bicctc . S1Il11 I I'm a IC in 'lccast.i \'CI'SllI11C In i I i,1I [I a Eurocodulu i 3: Pnrtcu 1. L:

Cnpitolul I: lntroduccrc, Capitolul 2: Baze de calcul. Cupitolul 3: Matcrialc.

Capitolul-l: Stfiri limil.-I de scrviciu, Capitolul S: SUiri I imil,i ultimo. Capitolul ri: imbini'iri sub sarcini stance.

Cnpitolul 7: Ut (I izarc *i mOlllaj.. '. _ . Capitolul R: Concept i,1 ~i dimcnsionurca ,1sislm[1 de cxpcnmcntun. Capirolul 9: Oboscala.

Ancxa B: Normc de rcfcrintf (Normariv)

Ancxa C: Calculul de rczistcnl,i la rupcri frugilc (Infonnntiv) . .

Ancxa E: Lungimi d~ tlmnbaj a unui clement comprimat ( I n forma I iv)

Anexa F: Dcvcrsnrc ( lnformariv)

Ancxa L: Buzclc sl,iipilor '. '

(Normativ) .

Ancxa M: Metod» ultcruativf de calculu sudurilor dccolj {N ormat iv) . " . . ". . Ancxa Y: -DirectiYe rclativcla Inccrcfirilc dinInciircjlri (Inforrnariv),

(4) Ancxe adit ionulc S\1I11 deja disponibilc, sau in ems de pr:giilire ~i VOl' Ii incorporate in .partea 1.1. lu timpul dorit, dupli aprol;!arc~ cominutului 191':

Ancxa D: Utiliznrca otclului Fe E -160, etc,

Ancxu IS: .!l11bimiriic gl;il1zi,I~I' eu.:z~br~lc d~n P59file)l.l,chisc (chesonutc).

Vcrxiunc rC\·I7.IIi.I{1 inchl(.{iqd lmbinilri Ie \l1uJlI[llal)ilrc.. .", An cxa Z: Dctc rill i nn rcu rez istcn tc i lie calcul plccnnd de I II i nee re:i ri.

114

I' I

(5) .-\ IlCX~' ltd il i(JIl,11c au fosl propuse pcnuu 0 viitonrc .includcrc ill pnucu ]_ 1.:

Ancxu G: ReZlslenl,1 la torsiunc.

Ancxa H: Modclarca structurilor chidirilor in vcdcrcu unalizci, Ancxn N: Goluri in inimi,

Ancxa S: Utilizurcn otclului inoxidubil.

(6) Capitolcle I ~i·2 sunt comune uuuror Eurocodurilor, cu exccptia IIn01' clnuzc aditiouu Ie care Stint spccificc ficcilruia dintre uccstca.

(6) Accastf parte I. I . nu tratcuzfi: - rczi SIC nI<l I a toe;

- aspcctc pn 1'1 i CIlI,l re ale construct iii or spccialc:

- aspcctc pnrticulurc de lucrfiri de gcniu civil de IWlurii speciuhl (cum .ar Ii

podurilc, pilonii ~i rurlclc ~,IU plntforrnclc de foraj nmrin).

- cazurilc in care mfisurilc puniculnre pOI s,i sc dovcdcusca a fi ncccsare pcntru a lim il,l conscc inrc lc ace idcntcl or,

A ncxclc J *i K SIIn1 in curs de rcactuaiizarc. Elc sc rcfcrf la imbin.irilc grind:i - srfilp ~i rcspcciiv. la imbinarilc grinzilor cu ,ziibrelc:.d in profile lnchisc.

1.1.3. Prir{i. ale-Eurocod 3 inviitor

( I) Accsrci piini J .1. n ECi. sc \';1 ndiiul!il in viitor piiqilc 13 etc in scopul de n-l complctu sail pcntru n-l ad,lrw, pcntru 'aspcc]e paniculurc de constructii de nnturil speci'll'-I. pentru proccdce spcciulc de cxccutic ca *i pcntru unumirc aile aspcctc de impOrl<ln!ii prnclicii gCllcl'1llii rcfcritnarc lu conccptic *i calcul,

{2l Aile piil:li ale Eurocodului 3. uctuulmcntc ill curs tit pl'cga'lirc SHU in pcrspcctiva a fi elaborate refcritoarc Iii umuuourclc subjcctct-

Parten 1.2.: Rczistcmn lu toe ' !

Parten 1.3.: Elcmcntc CII pcrcti subtir] ·form~tc lu . rccc. Produse tungi ~I prod use plnre,

Parten 2: Poduri .~i_ st ructu ri din p I,i c i. Parten 3: Turnuri, musturi ~i cosuridc tum. Parten -I: Rczcrvourc, silozuri ~i couductc.

115

Pnrleil 5: Piloni.

Pnrleii 6: Suucturi pClllrll ins!;! lu] i i de ridicut ell surcini suspcndntc. Parten 7: Structuri marine ~i maritime.

Parten X: Suucturi agricolc,

- Etupn (fazn) de consuucric cstc cxccutaui de cfitrc lin personal cc poscdii COl I i Ii C;] rcn ~ i cxpcricnja nCCCSl1 ni.

- Matcrialclc ~i prnduselc de construcrii sum III ilizurc in conformitatc ell aces I E urocode snu ell spec i liea] i i le de Ina tcri a I c sa t1: de produsc adccvatc,

- S rructu ra vu f 1111 ret inu Iii de 0 Il~a 11 i c ni co rcspunzatoa re.

- Structura vn ti cxploatuta in COnf01"111il,lIe CII ipotczclc udoptatc ell ocaziu

conccpcrii ~i. calculului,

1.2. OISTI:\CTI.-\ iNTRE PRINCIPII ~I REGULI DE APLICARE

( I) Dupil natura clnuzclor ill11l11\.1tC, prezcn III I Eurocode rculizcazf 0 distinct ic intrc princ ipii *i rcgul i de npl icarc,

(2) Mctodele de cnlcul nil sunt valabilc dccfit in rnfisura in care cxigcntclc rcfcritoarc la cxccutic ~i nivclul de calitarc cnuntat in capitoiul 7 sunt de uscmcnca sat isfiicu tc.

(2) Principi ile inglobcazii:

- cnuniuri si dcfi n ilii CII caracicr general care 1111 prczinta nici 0 nltcrnntivf ca si

- cxigcnjc ~i modele anal iticc pentru care nici 0 nltcmativf nil cstc posibilii in afar,i ca acosta sii fie rnodul special prccizut,

(3) Valorilc numcricc incadrntc -::.~ nil all dccat 0 valoarc indicativa. AIle v n 10 ri pot f spec i f calc de cli I rc stutcl c mcm brc,

1.4. DEFINITII

(J) Priucipii!« sunt illlprill/o/(, ell caractere ronutne.

1.4.1. TCI'IIIl!lIi comuni tuturor Eurocodurilor structurale

(.:I) Rcgnl i I e de. a pI i ca rc sun I in gCllem I regul i Cll110SCll tc en rc rcspcctfi principi ilc si sat isfac cxigcntclc lor.

( I.) . In afara unci· indica]l i coutrarc, tcrrninologia utilizntii· in ·nccst text cstc ccn de 1<1 Norma lnternationuhl ISO 8930.

(5) U! i I izn rcn rcgul i lor ,I I rcrna: ivc de' concept ic ~i de ca leu I· nl rcle dccfit rcgulile de aplicure dale in EC.l csrc pcrmisfi, ell conditio ca accsrca sa f lost demonstrate, cii regula ultcrnnrivu rcspectii.principiile la care sc rcfcrii .;:i. cstc eel ]lUI ill cchivalcntf din puncl de vcdcre alirczjstentci. a -nptitudinii in scrviciu (cxplouiarc) ~i a durabilitiili] atinsc de structurfl, '.

(2) Urrnatorii tcnncni sun: util iza!i in C0I111111 de toatc Eurocodurilo cu spccificmiilc de rnai jos:

Construe tie: tcrmcn general dcscnuuind lot ceca ec cste construit (accnsul dcfinitic corcspundc Normci lntcnuuionalc ISO 6707- I l

. ;

(6). Regul)!« de «plicure SIIIII ill/primole ill sistem italic.

Executie: uctiunca de n realize 0 clfidirc sau 0 lucrare de gcniu civil. Accst tcrmcn acopcrf lucrarilc pc santicr; cl poate, de aserncnca, sa scmnificc uzinarca clcrncntclor constructive in afara santierului si monrajul lor ulterior pe santicr.

1.3. IPO~EZE

( I) Urmfitoarclc ipotczc sunt luatc in considcrarc:

- Structurilc sunt conccputc-si .dirncnslonatc-dc un personal ccposedil 0 cal i ficare si 0 cxpericnta corcspunzatoarc.

- 0 supcrvizarc ~i 0 guvcrIlOlrc a ealiHilii· corcspunzlitoarc sum asiguratc in

ate I icrc $i u zi nc de con fcc] 1011m·e ca ,~il pc.sant icr.. . .

I .,:

Structura: ansamblu de clemente nsamblate in mod convcnabil, conccpute pcntru a asigura rigidiratca (N01l1l<l lnternationala ISO 6707-1 dfi acccasi dcfinitic dar rnai aduuga: "sau 0 constructic prczcutand 0 nstfcl de dispozitic", In scopul facilitarii unci traduccri cxnctc, accastf adfiugarc nu

116

, 17

.~ _ .... ~. _.' -_. "";:":~ ... ~ .-.:~"). _- ,

c~1C f'olosi1a in Eurocodurilc strucrurnlc). Accst tcrmcn sc rcfcni III clcmcntclc (P,irlilc) portuntc.

N a til 1"[1 constructiei: dcsc mn C,IZ,] dcst i n(1) i,l' <1\ '1lta ill vcdcrc '(1 construe] ic i, de cxcmplu i mobil pen t ru locu i (, e Wei ire i udust 1'1/11 ,1, pod de sosca.

Tip de structure: dcscmnenzii dispozitia clcmcntclor suucturnlc, de cxcmplu. grinciii, suucruni triangulata, arc. pod suspendnt,

1\"1 ateria I . de' constru c tie: 111 a tcrial u I fo losit pcntrn 0 construe] ic, de excmplu, bcton, otcl, ICl1m, zidiiric.

Mod de constructic: indicnrca .principalului material de constructic, de cxcmplu, constructic din bcton <11111 a 1, construe) ie din otcl, constructic din lcmn, constructic din zidiirie.

Procedeu de executie: proccdcul prm cure constructia va ti cxccututii. de cxcrnplu, turnatfi pc, loc, prefabricatii, lansnni.in consolfi,

Sistem structural: clcmcntelc portantc ale umci cliidiri sail lucrfiri de gcniu civil ~l marucra in care accstc clemente sun! prcsupusc a .. sc comporta in vcderca modclarii.

(3) Tcrmcnii cchivalcnri in limbilc Comuniuitii cllropcllc sunt dati in tabclul I. I.

,; .=
1:-= .~ ~ .S! IE
c -=
] ] § ;:; ~
"
::; '-' r~ :r. 118

119

1.-1.2. Tennent pa}'(icullll'i utilizatt In parte« 1.1. a Ee3

(1) Tcnncnii de mni jos sunt utilizaji in partca L 1. a EC'.1 cu urrniltourclc scmn i fica 1 i i:

Osntu rii: strucnuf de rczistcnjf cuprinzand lin unsumblu de clemente suucturulc imbinatc ~i prinsc intre clc, dimcnsionntc pcntru a aCI ionu im prcunf ca sii rcz istc i ne:irdri lor. Accst tc rrncn sc rcfcnl a Iii [ I (I S I ru c turi Ie cu lcgfituri rigide ciu ~i la cclc triangulate ~i ncopcrf ;11:il structurilc plane eiil ~i pc cdc rridimcnsionalc.

Subosuturii: scnclct const ituii dintr-o parte a unci osuturi mai mari, dar 11':1 I a I. i 111 1'-0 anal izfi structu nil ii ca ~ i c urn a r Ii izo I a I.

Tipu I'i de modclnre structuralfl: tcrmcni utilizat: PCl1lJ'lI a eli fcrcntia

osaturile care pOI ti:

• seiuicontinne, in care proprictfirilc structurale ale 'prindcrilor t rcbuic luatc explicit in considcrare in analiza globala

• continue, in care numai proprictatilc srructurnlc ale clcmcntclor trcbu ic luatc inconsidcrarc in analizu globahi,

• reticulate, in care IlU sc prcrindc en prindcrilc s;i rczistc In momcnrc in covo iC[OiL rc.

A n a llza glo bat fi (c a I e ul gl,obaJ): proccsul de dctcrm i narc :1 so I ic i I ii ril or cchil ibrfind incarcarilc cc aC1 ioncaza asupru structurii,

, -

Lungimc de epurti: disianta Intrc do_un - punctc consccut ivc ale. axci unui clement, n eiiror dcplusure Imcralii intr-un ]11;111 dat cstc lmpicdicnta. S;lII lnrrc \111 ustfcl de punct :;;i cxtrcmitntca clcmcntului.

Lungimc de flarnbn]: lungirnca dc cpurfi a 11-l1l1i clement similar <111 icul alIa cxtrcm i Iii 1 j I c sa lc, nva nd acccn ~ i rezi stcn Iii de tlmllbaj ell clemcutul dar,

Proicetant: pcrscnufi rcsponsabilft. CII conccpcrcn ~i dimcnsionarcn structurii poscdfind cal ificarca :;;i cxporicnta corcspunziitourc.

120

1.5. 11;\ I T.-\.T I S. I.

Unit;il ilc S_ I. trcbuic sfl lie util izurc in coliform irate ell Norma I SO 1000_

U i'ln:i loa rei c LJ 11 i ni 1 i S\l1l1 rccoma n~ OJ Ie pentru red j rija rca culci II clor:

• rune ~i Incfircflri .~._"_"_"r' .....•... ~ .. _" __ "_ kN~ kN '1l1~ kN·lll-'

• 111:1'-;[1 \'0111111 icfi _ .. _ _.:._ kg. III '

• grcututc volurnica _ .. _ _ kN 'm '

• clorturi (tcnsiuni) ~i rczistcnic ~ _ .. _ ~ N, In\,,; (~~t\'lN '11''; :-ii\U

Mr,l)

• memento (Incov.) _ .. __ .-. .. _ kNm

1.6. SII\,IBOLURI L:TlLlZATE-iN EliROCODl~'3 - PARTE.-\. 1.1.

1.6. J •. 1It~ilf.H·lfle latina

A Actiunc accidcntala A Aric

B Elan de ponnsonnrc ul unui bulon

C Capncitntc - Vuloarc fiJ.::i - Cocficicnt f) Da u n:-I (veri l'icurca Iii obosca Iii),

E Modul de clasticitutc longitudinal

E E lcctul ;Iel iunilor

r Acjiunc

F FOi"!;i

G ;\cl iuncpcrmuncnla ,

G Madill de clasticitutc trunsvcrsal

H i ncfi rca re sail rene] i unS 0 ri zon llll:i 101 a I ii

1 Moment de incrtie lu incovoicrc

K Cocficicnt de rigiditutc (IlL)

L Lungimc - Tr;l\,ce - Lungimc de cplll';i M Momenl (in general)

M Moment incovoictor

N Efort axial (CI'o11 1101'111al) Q Acriunc variabihi

R Rezisleillii - Rcnctiunc

S Sol icitnrc (ell indicii d SHU k)

121

s I~ igidi uuc (rigid it.uc 1:1 !ilrlcl::1 rc, 1"01:1] ic ... ell il1d ici \ '.i , .. J T i\ I o III c III de tors i 1111":: - Ternpcratu rei

\' [-"Ol"!;! 1;"liclO<ll"c - illc{II"C;!rc suu rcuctiunc \'crlica!{1 1nl:iI:i

\\" J\! odul de ~eL'] iunc (d~' rezi~1"::1l!:i)

X ~'alnarea unci pl"opriel;"l\i ;1 UIlIiI nuucriul

l.I ngh i - l~aplll"l - Cucficicnt

C')C licit'lll de d iiatarc h.:n1)ic{1 I il1i;II'(1 U ugh i - Raplll"l - Cocficicnt

1. fi,.J. ,l1illll.\·,'I1'" gr('cq·ti

"{ I gam;!) ('oelicleIl1 jlHI"\ ial de si_;!ur:II1I;'1 - RH[10rl

6 (dcltn) Sflgcal;'1 - 1.),,::1"')["11):11;"::

<: (epsilon) Dcl'ol"l11:lj ic - Cocficicm ',' (235:( )".< (I; in N 111m:)

I] (..::Ia) Cocficicnt (ill uncx.i E)

o (thctu) Unghi - PHIl1;'1

i. ( lnmhdn) Subtirjmc - Raporl

fl. I:d 1:1)

I.fi,), .\Jil/l/Sl'II/e iatin«

a D iSI:1Il tc - J):II{I gcomctri c,i .

:1 Grosimcn g,'lllIllI i ~\Idlli'i i (grosimcn de culcul a sudurii ill rcl icf suu

de coil 11.1.)

:1 I~ a portul ;1 ri i lor

b Ui!imc

c J) i~ 1:111 \,'1 - Pa rl ell i Il cunsol {I

d Diumctru - i 11 ,i I! imc - l.uugimcu diugnnulci

c Exccmriciuuc - Dcculujul ccnuu lui de grcutate

r R ..::zi~ ICIl \:1 (unu i mntcri.rl)

g L[II i mea 1 11111 i c,i mp de 1 rue] ill nc - Hca rru mcnt

h in;'d! imc

R:lz{1 de gir:qic - lndicc de insurnnrc

k Cocficcicnt - Faclor

II ~;1l1 I suu [.) l.ungjmc - Truvcc - Luugnnc de tlumha]

11 It! porn II c ron \I ri lor 1101"1n:1I c sa 1I "I tens i lin i )01' 11 01'111 ulc

Il NlIIn(II' de ...

p j>,1I1Iii - Disl,lil\;'l

'1 F oqfl 1I11 i 1'01'111 rcpu r1 izu l:i

Raz;i - Raz:"1 1:1 r:idiicil1a unui cordon dc sudurf

.,

s Disl:lI1j:"1 (pas) in sah - Disl:n11;i

Grosimc

1111 Ax,i princip:iln de iucr] ic tare (ax;i tare)

vv Ax~ principala de incnie slnbl! (ax~ ~I:lbii)

xx. yy. zz Axe ortogonnlc

P (111\1) v ( 11\1) P (rho)

CJ (sigma) T (I,nl)

¢ (phi)

Z (khi)

II! (psi)

1[1

l.n.5, Indici

.. \

u.b ... b

b

b

C

c

c com cr

d

122

Cocficicn: de frccurc - Cocficicm Cncficicntu] Iu i ['OISSOIl

Cocficicut de rcduccre - M :lMI volumic.i Tcnsiune nonl1:il:i

Tens i unc In Il_;!<:n! la I ,I (de Il11"fcc:l rc) Roturic - Panl:"1 - Rnporl

Cocficicrn de rcducerc (l1:lI11b".1 ~i dcvcrsnrc) I~aport de rcnsiunc

[-":lclor cc dcrine~tc vulori rcprczcmui ive de ac\ iuui vn ria b i a lc

Accidental - .vric

Medic (limil,1 de clasuciuuc) Primul, :II doilcu .. , ultcrnativ

De hazii (limil<1 de clusticiuuc) Prcsiunc di:l!11ell":ll.-1 - IIN,Ibil itutc.

Bulon - Grind;i - Barel;i (lra"cl'sil.d.: Ic!!f!lurii)

Capacitate - Cbllsccin!c '. ~

Beton - st,ilp

Sccriunc rrunsvcrsalc

Comprcsiunc

Critic

De culcul - Diagonnl,i

1"23

clst E E err

c

el

ex[ r

" c

G

h

h

i inf

i. j. k .I

k

L
LT
M
M
m
nlllX
mn
N
II
net
110111
0
0
0
ov
p
p
P
pi
Q
1.24 ,,' . .J.-6:6" Utltizarea indtcilorin partea lrl U Eurocod 3

(I ) Rczis rente Ie ~ i propricta ti I c ojcl uri I or su nt va I ori nomina lc, trata tc ca valori caractcristicc, dar scrisc CUIll cstc. indicar mal jos.

f limitn de clnsticitnte [in loc de f,d

l~~ " .. rezistcnta lnrractiunc [in loe 'de:f".J

E 1110dul de clnsricltutolongitudinn] [in loe de Ed

[)!.:.~labi I i~ant

Etcctul <I 1.:.] i unilor (cu d ~,1I1 Ii)

. ./ '\ -

Al hll,ff.ylo;.u -

Efica!.:c

Eficncc (ell 1111 inclicc complcmcntnrj Elastic

Extern

Talr:1 - Element de Icg;ltur:i Brut

Acriunc pcrmancma i l1lil!imc - Sus Orizoutul

lntcrior

lnferior - Jos

lndici (Inlocuij] de 0 c!li-ii) imbil1<1l"e

C ,I rnctcri s 1 IC Jos [inferior) Lung Dcvcrsarc Material

(Lua: In considcrurc de) moment incovoictor i ncovoicrc - Mcdill

Maximum

Minimum

(Luut in considcrarc de) cion <IX iul Normal

NCI

Nomina I

Gaurf - Il1i!i~I'~ Exterior Voalarclocala

'PUIlC tdc moment Ii 11]' Acopcrirc

r!.lcii - AXii - Furura Precompri mn t (e (011) , Pllqiid - Poansarc Plnstic

AC1 ill nc va rill bi I ii

R

rep S

S

scr SIb Slip

t (sau ten) I (sau lor)

1I , u lilt V

VCC

w

X

y y z

: - 'cr

.1 II

RcziS[Clllii

Nit - j ncas I rat Rcprczcn ta tiv Solicitarc

Tcnsiunc de tracriunc (uric) Alunccare - Eraj

Rigid - Rigidizi11

Dc scrvicju [stare I imilii) , Slabi I izanr

Superior - Sus

Tractiune

Torsiunc

Axa principale de inertic rare il" scctiunii transversale

Ultimf (rczisrcnjn la trucriunc) ,

Ultima (Sture limi[.I)

(Lu,H in considerarc pentru) forfccarc Forfccarc . Vertical

Axf princiralii dc inert ie Sll1bii a scctiun ii transversale E feet vcctoria I (rczul tl1111 ii)

lnirnfi - Suduril - Dcformaro

Axu longirud inalii .1 clcmenrulu i - Alungire Lim i I,i de curgcrc pln SI icfi

Axa sccj iunii transversale

Axa scctiunij transversale

Tcnsiune normalil

T cnsiu ne I a ngcllI.i (de .fcrfccarc} Pcrpcnd i C\1];1 r

Parnlcl

125

0) lnrlicii sunt IIliliz,lli de 0 manicrn sislem:lllca 111 accstc rcguli, dar unii dinirc nccstin pol Ii om i~i in pr.lcticfl utunci cfind o III isiunca 1111 conduce 1:1 a 111 bigu i t:i! i_

I ~) Pcniru sec! iunilc rrnnsvcrsu kale clcmcniclor din ojcl I profilclor) C011\'c1111,1 cstc:

• in gcncru I:

yy - aX:1 purulchl cu Ifllpilc

ZZ - uxu pcrpcndiculaui pe lill]'i pcntru cornicrc:

(~) Cil11e1 simbohuilc ell ind ici muhipli S\1I11 ncccsari, ci ircbuic s,i lie asambl<11i in ordinca urmiiroarc:

• purumctrul principal: ex. 1\·1, N, ~

•

• ind icc de vuriumc:
ex. pl. cfe b, C
• scns:
ex. [. v
• uxa:
CX. y.z
• am pi usa rc:
ex. 1,1,3
• 1l:1111m:
ex. R.S
• nivcl:
cx. d. k
• numcrotarc:
ex. 1,2.3 yy - :IX:1 pnralc I ii CII cca mu i m icii n ri ]1,i

zz - 11:\ a pcrpcnd i c III a 1'(1 pc cell mil i III ie:i lIrip.i

• dacii. cstc ncccsa r:

1111 - ,1:\:1 pl'lneipalii dc inert ie 1:II'e (ntunci c.iud III I corcspundc CII :IX,I yyJ vv - uxn principulu de si:lbil iucrtic (c;lnd III I corespundc cu uxu 2Z).

(J) Simbolurilc util izutc pcntru dimcnsiuui ~i uxclc sccriuuilor lam inure de Old sunt indicate in llguru J .1.

(.-1') Pcntru scci iunilc lam inure dill aiel. cnructcristicilc scctiunii rransvcrsulc cruu lmubulatc p:inii acum in 'normc, ell urmiitonrcu convcnric pcruru uxc:

x - nxu pnrulclfi CII t.ilpilc sail cu cell ma] midi uripfi '

y - axu puralclfl pc Iii Ipi sau pc cca 111;1 i rnicfi nripii.

(5) in ceca cc privcstc indicii ec indicf axclc pcnuu 1110111Cl1le, COIl\'CIl!i,1 cstc de a util izu axu in jurul cfirciu uc] ioncaza momcntul.

(-I) Puncrcl C ~11 111 II ri I izn tc pen [I'll <I sepa ra i nd ici i pri II 'p.erec hide ea met ere, ell cxccptiilc urnultoarc:

• [lid ic i i comport ii nd 111,1 i mult de 1111 cnra CICI' 1111 ~1I1l1 sc para! i

• Corubinujiilc Rd. Sd IlU SUIlI separate.

(6) De cxcmplu, pen I I'll un profil [ incovoiat in plunul inimii, til o III cut II I cstc notat 1\1~ caci cl uctioncnzf in jurul uxci sccriunii parulclil cu tiilpilc.

(5) Cfmd dcscricrca unui parnmctru cere doi indici , in \,;tFi:tnlii: accstia trcbu i e scpa ra 1 i pri n 11'-0 v i rgul[l. cu de cxcrn pili: 1\1. III.

J. n. 7. COli ventii pellim axeie elementetor

( I) in genera I, convent ia pen tru a xcle elcmcntclor s I 1"\Icl\1l"<11 c est c: xx - axa longitud ina I ii II 'clcmcn tulu i

)'Y - ,IX<1 sccriunii transvcrsa!c

_ 2Z - axa scctiunii transversale

126

127

, h ' 'h , :
I
_ .... , .... ---+ ~,
?Jr., T , T
, "'T
I -8
,;-·Ir'· I I
' I
~~ !
J[--~ .'"- ~ 1 r
dL~ , I
z. _'O-
n ,
~.J T J. ... ~~ -+0'
J. , <' !
' ... -~.....:.......,. .... ~-____..,. :

~

I ,~--,-, .....

'O

, :::.. ::====

.... ----,.'1':

~~ _ , __ l.L.:.J:_ __ -

II

. ~~-,.

----_

-...: .

.. ,

..:.:: c==::~

, ...... --~I .... r--.'

, -.........,..;, ---,' .

.z,

;,

_'O_

A r

y -L===::J)"':'" ...

t-

-, ,. :, I

.~ ~'''_-_-_'',,;,'----------'''_·_·_·_\_- .. _I

--------_. _ .... __ ._-.

,.

Figura 1.1. Dimcnsiuni ~i .IXl' de sccjiuni

128

.'

2. GAZE DE C\LCUL

2.1. EXIGENTE FUNDA.\'IENTALE

I I) 0 structurf trcbuic ~fl IiI..' en kulal;1 si real iZ;II:"1 de a ascmcncu rnunicrii inciu:

- 1..'11 0 proba b iii uuc II cccpta bi 1:"1. 1..'.1 sfl r[lI11o"lI1li a P[fL 111 i I izii ri i pcntru en rc a fost prcviizutfl, 1il1li11(1 coni de durutu sa de "i;l1[L 1I,'1I11i ill vcdcre ~i de costul Sfili. :;;1

- ell grade ucccpiatc de Ii"bil itutc, C;I SiL rczistc tuiuror uctiunilor $i, altor influcn]c susccptibile de mnuifcstnrc al.il in timpul exccujici cnl ~i pc durata cxplonturii ~i ~ii 'aibfi 0 durabilitutc convcnabilf ;n'fmd ill vcdcrc chcltu ieli lc de intrct i IlC rc ..

(:;) 0 ~I r\ICIL 1 r,i 1 rcbu ic sii IiI..' de ;1 scmcnca conccpuia ~ i d imcnsionatf de 0 uscmcnca manicrf ,astfcl incih sli I1IL poatli f srricntfi (SiL 11\1 i sc nducf duunc) de cfitrc even imcnre en cxplozi i, socuri, suu consccintc ide unor crori umanc, intr-o l11iiS\Il'ii disproportionura in rupert ell' cuuzn de provcnicnul (de originc).

(3) 51.:: com' i IlC SiL sc I i III i rczc sau sa, so cv i tc sl rica rca (dctcriora rea) potcntinlf prin alcgcrca uncia sail mai multora dill solu] iilc urmfitoarc: -rcviturcn, ciiminarca SOIU rcduccrcn pcricolclor.potcnt inle Iii carl' structuru Oil' putcu 1i cxpusfi,

- alcgcrca unui lip dc structurf putin scnsibi! 1<1 pcricolc potcnjiulc luate in considcrarc,

- nlcgcrca ripuluisi 'conccptiu structurii de 0 manicra ea en Sli subzistc (sii dfiinuic) scoatcrii accidcnralc a unuia dinlrc clcmcmclc sale,

=lcgurcn clcmcnrelor structurale intrc elc.

(4) -Pcnrru a-isatisfacc cxigcrqelc de-. I11n i SlLS, se .stnbilcste ~s~ ser. OIlcOIga convcnabil : matcrialelc, sii sc dcfincusca . 0; eonccplic;· o dimcnsionarc '~i dctalii construct ivc corcspunzatoarc ~i' sii scrspccificc proccdnrilc.dc control adap ta le pro icctulu i considcra I, S lad iul u i de uzinarc. de ex ccutic (1110111<1j).~ i

de cxplonrarc.

129

2.2. DEFINITII 051 CLASIFICARI

2.2, 1.2. Situatl! (conditit) de proiectare

2.2.1. Srfi,.i lillllt(i :ji situatii (conditii) de prolectare

(I) Situa] iilc (condi] iilc) de proiectarc suntclasificatc in:

- situatii (conditii) durabilc (de lungii durata) corcspunzfitoare conditiilor

norrnale dc cxploatarc a consuuctici, '

- siruarii (conditii) tranzitorii (de scurtf dUHltii), de excmplu in tirnpul lucrfirilor de exccutic-momnj SClU iI lucriirilor de repara]i i,

- situatii accidcntale,

r.s.t. J. Suirt limilli

(I) Sriirilc limiti'i SlIlH stMi dU]lii care structure nu mai satisfacc cxigcnrclc de pcrfonnanui .pcntru care a, fost conccputa.

Sliirile limitii sunt clasificatc in:

- stiiri limilii ultimo

- sliiri Ii 111 i tii de serviciu ,( de cxploatnrc normals);

2.2.2. Actiun!

2.2.1.1. Definitii ,~i clasiflcare principalii'

(2) S t iirile limi tii III ti me suru asociare prii bu ~ iri i. (ccdarii): structuri i sau a Itor forme de ruinf structurale' care ponte punc in peri col securitatca (siguranja) pcrsoanc lor.

(I) 0 actiune (F) este:

- 0 f0l1ii (incarcarc) aplicata pe suucrura (actiune dircctfi}, sau

- 0 dcforrnatic irnpusf (actiune indircctfi),' 'de cxcmplu: cfcctc tcrmicc snu

dcplasfiri'de reazein, ' I

(3) Starilc prcecdiind cedurea structurii care, pentru rariuni desimplificare, sunt considerate, in locul cediirji (ruinei) prcpriu-zisd, sunt in mod egal cl as i fi ca te si Ira tn te 'ca stii ri I i III ila .u ltimc.

(2) Actiun i [e sun tel <lsi fi ca tc ust fel: (i) in funcrie de variatin lor in rimp:

- actiuni pcrmanentc (0), ca ~i cele date de grcllliilile proprii ale structutilor

~i echipamcntclor' fixe; .

- 'nctiuni variabile '(Q), ca .;;i celc date de Incarciirilc de: cxploatare,' actiunca

vantului-sau zfipczii, .

- ac] i uu i ace identa le, cum su nr cclc dale de- cxplozii sau socuri prcduse de

vchiculc. . ,

(4) Stfirilc limilii ultime care pot fi luatc in considerate cuprind in spccinl., - pierderca echilibrului structurii sau uncia din p.iii1ile sale, considerntfi-ca un

corp rigid, , _

- cedarea (ruina) prin deformarca excesivii sau pierdorea stabiliratii structurii sau uncia din pfirtile sale, inclusiv reazernelc ~i fundatiilc,

I I , ~

':

(5) .Starilc limitii de serviciu (de exploatare normals) corespund stjirilor dupd care criteri i I c spec i flee: cxploatari i; nu rna i sunt.sat isfacute.

(ii) Infunctic "de variatia lor lnspatiu:

- aCI i u 11 i fix e, de cxcrnp hi' grcu ia ICCl prop ric (a se consulta' totodmfi 2.3.2.3. (2) pentru structurile foartc scnsibilc la variatia greuliiJii proprii},

- acriuni libcrc, putand clVCU' difcrirc dispozltl] 'geomctriec, dc cxcmplu inciirciiri dc cxploatarc mobile, ac] iunca vfintului, nctiunca zfipczii.

.. ' .'.

'1,1

(6) Starile limita de serviciu (de exploatare' .normala) care pol ,ij luate in considcrarc cuprind in special:

- de forma 1 i ilc sau s.iigc~ile care, afecteazf aspectu 1 sauexploatarea. eficien ta_a constructiei . (incliisiv funcjionarea .masinilor sau .servicillor): .sau care provoacf .daune :finisaj clor sau unorclemen te structurale,

- vibratii lc care i ncornodeaza ocu pan]i i; Idc:tcrior.and, cliidi rca sau .conti null! I

siiu sau care-i limitcazd eficacitatea sa functionala. -

(3) Clasificari suplimcntarc legate de rfispunsul structurii sunt dutc in clauzc specifice, '

I Dcfinitii mai complete ale valorilor rcprciclltativc'sUllt datc'in 'ENv 1991

Eurocod 1. i ~-

130

1-31

i.: l, _~. I 'alori caractcristic« lilt' <lqilillilor

(I) V <II ori I c cu ra ell: ri ~ t icc F" sunt prccizutc:

- in EN\, 1(9) liurocod I S,III in ahc coduri spccificc, SiUI

- ,I..:: ciilrc cl icnt, suu de prcicctunr in colaborarc ell clicntul, cu condiria s,1 lie

rcspcctutc prcscrip]] ilc min imalc prcviizutc in normcle de iucfirciiri spccificc sau prerinse de <llIloril;"l!i compctcutc.

(~) p c ntru nctiun i pcrmuncutc al carer cocficicnr de varinric cstc marc SHU d<1cii ucjiunile SlI11I susccpribilc de n varin ill timpul duratoi de vin!ii a srruc I uri i (de cxcmpl u a 11\1111 i tc S,II'e i n i penna ncntc a Ie su pcrst ructu ri [or). sc distinu douii valori cnractcrisricc: 0 vnloarc supcrionrf (G~.'''r) ~i 0 valoarc inleri~ar,i (G~. "'I)' ill aile cazuri, 0 sillgur,i vnloarc cnractcristicf (Gd cstc SII tic icnt ,i.

(3) GrcII W lea propri cas I I'll C III ri i pOll tc, ill majori tn lea ca zuri lor .: s;i lie ca kulillli pc bazu d i mens iun i I or 110111 i na lc ~ i musclor volum icc (dens i Iii! i I or) medii,

(..J) Pcntru ucriuni vuriabilc, vulonrcu caractcristica (Q,) corcspundc:

- lie lu 0 valoarc supcrionrfi care Vrezinlii 0 _posibili\ale ncceptnbilfi ,II, prior! de a 1111 ti d!,":p,i~il;i sun la 0 valoarc in fcrioaril care prcziPlii 0 posibil iuuc acccptata II priori de a 1111 f utinsf .In iimpul unci anumitc ~u!'are de rcfcrinjii, lin[ind cont de durnta de vialii avutii in vcdcrc a construcuci SHU de durnta propusii de conditi ile proicctului,

- fie 0 vaiourc spcci fica.

(5) Pcntru nctiunilc nccidcmalc, vnlourca ,carflc,I.CI"!~lic'i Ak _(c,ind ell CSIC ncccsnrfi) corcspundc, ill general. 0 valoarc specifica.

1.l']'3. Valor: reprezentative ull!,(ICI.i'IIIilur vuriabile II

, '

( I) Prillcip<ll~ ~'aloal"~ rcprczcntativfi cstc vnloarca caracrcrisrica Q,. ,

(~r A I Ie va lori .rcprczcntnt iv~ SII'n! legate de ~a Ion re;1 ca ractcrjst ic,a .Q~, ell aj II10ru I 111111 i the I or 1]1,. Accstc vn 10 ri SI1Il1 de fi nile ast tel:

- valori de combinatic (de grupnre):

~ , • I

1]loQ, (vczi 2.3.2.2)

132

. - valourca lrccvc III,i: \1/1 QI. (vczi 2.:1.4,)

- valoarca cvasipcrmancnta: 1]1: QI. (vczi 2.3...J.)

(3) Valori rcprczcntarivc suplimcntnrc SII111 folosiic la vcrificarca rczistcn] ei III oboscalf prcc mil .~i IH a mil izu dina 111 icii.

(4) Valorilc factorilor \1/(1' II/I' 11/: sunt prccizatc in ENV 199] Eurocod ] sau in ultc normc de illc[lrciiri specificc, "all de ciltrc client, S<lII de proicctant de comun acord cu c I icntul, CII cond i! i a sii tic rcspccta tc prescript iii c minimnlc prcvazutc in normc de lncfircfiri specificc SlIU ccrutc de auroritati compctcnrc,

~,], l.4. I '1IIm'i de culcu! al« uctiuuilnr

(1) Valourcu de culcul r d <1 unci ucjiun i cstc cxprimuta, in tcrmcni general i. de formula:

(2.1 )_

undo 'N

cstc cocfic icn I III I'll n ia I de sigu rani ii pent I'll ,I C! i 1I nell cousidcmtii, care line cont, de cxcmplu, de posibilitutcu depfi.;;irii in scns Iavorabil a, nivclului intcnsitiiji! uctiuuilor, de modclarca imprccisa ,I acriunilor, de iuccrtitudinilc in cvalunrca cfcctclor acriunilor snu ric stnrcn limilfi considcraui.

(2) Exemplc spccificc pcntru YI' sunt:

Gd=[CGl

Q~=YQQl san YQ~I"Ql

A~=:y,\A, (dacii A~ 1111 cstc spccificata direct) ,

(3) ValOl:ile de ca leu I "supericarfi si infcrioara ale actiunilor 'pcrmancntc su nl cxpri male 111<1 i jos:

- da'cii cstc folbsil~ 0 singlir.l valoarc carncreristica G~ (vczi 2.2.2.2~· (2»): ,!

arunci:

133

G~_'nT= YU.,"IG~

- dacii sunt folositc cclc douf valori caractcrisricc, supcrioarf ~i

ale actiunilor permanence (vczi 2.2.2.2. (2)), atunci:

Gd.M1r = Y(i.~llijGl...S~'J~ ~ G~.,"T= i'G.,"IG~.",(

i 11 fcri Of! !"ii,

undc:

Gk.",P cstc val on rca en ract e rist ieii· superioara pcrmanentc,

G estc valoarea caractcristica infcrioara

k.ruf

a ac] i 1111 i i

a acjiuuii

Y(].'~Llr

pcrmarnentc,

cstc va loa rca .superi oa rii -a': cocficientu III i sigunlll\ii pcnnu actiunca permanenta,

estc valoarca inferioarii a cocficicntului siguranlii pcntru acriunea pcrmancnta,

partial . de

partial de

2.2.2.5. Valor! de oalcul ale efectelor acsiunilor

(I) Efcctclc (E) ale actiunilor sun! riispunsllrile structurilor If! actiuni (de cxcmplu, so I icitari, tc ns i un i, dcforma] i i). Va lori I e de cal cui (EJ) a [c c tcctclor actiunilor sunt determinate plcciind de 1[1 valorile de calcul ale actiunilor, de da~clc (clcrncntelc) 'geomclricc si de proprietfitllo matcrialclor ... avand loc 0

relutic de fOlID<I: ... '."

, Ed = EEF~, <Ie' .•. ) (2.2)

.undc (lj este dcfinit la 2.2.4. - r •

1'.,1

2,2.3. Proprietiitile materialelor '

2.2.3./, Vaiori caructeristice

- i,

(I) 0 proprictatc a unui material: cstc reprezcutata. prirur-o valoarc caractcristicd X _ valoare care corespundc In general unci fracjiuni in

'-t, - j , '. ~ I. , ',. ,

distributia sratisticd propusf pcntru accastii proprictatc parriculara; ea cste

fixatfi prin .norme spccificc ~i ,eq~ttl'Cl~ta.in condijii datcfspccificatcj., .'

:: ,':,

(2) _ i~ ",-a~~llm,itc cazuri; ,9 valoarc _. no,~in~l~ cste folosit5 ca valoarc ca racterist iea.

134

(3) in ceca ee privcste structurile din otcl, propricuitilc matcrinlclor sun! in general rcprczcutatc prin valorilc norninulc folosite in calitatc de valori ca ractcri st icc.

(4) 0 proprictutc n unui material ponte avca douf valori caractcnsucc, valoarea supcrioarh..si valoarca infcrioara. in majoriratca cazurilor sc if! in considerare valoarca infcrioara. Totusi, so convinc sa se considere valorile cdc- mal ridicatc ale I imitei de elasricitatc de exemplu, in uncle ,cazllri pa rticulare unde subcst i rna rca rezi stcntci a r 'pu lea conduce la ~,s iguran\ii redusii.

2.2 .. :t, 2. Valoride calcul

(I) Valoarca de calcul XJ a unci propricta]i a rnaterialului este dofinitf in general prin:

X _X!.I

d - /r;

unde Y~I estc cocficientul partial de sigUJ'aJl\ii care sc apl ic5 la proprictatea considerata 'a materia lulu i.

(2) In ceca ce privese structurilc din ~leI, rezisterua de calcul Rd cste determi riat5, "In" genera I, direct plccand de III valori le caracterist icc a lc proprietdjilor materialului ~i de la datele geornetrice, astfel: .

Rd = R(X .. 8k' ... ) J hi (2.3)

undo y~j estc coeficientul partial de siguranja care se apl iea la l'eziste'ri,i.'

(3) Valoarea de' calcul Rd poate fi dcterminata prin incercari (studii). Orientari referitoare' la acest subiect stint date 'in-' capitolul 8 "Conceptie si

dimensionare a'~is"tatii experimental". ' ,

-J' J'

. '2~1.4.' Date geotnetrice

, '

(I) Datele geornetrice su nt in genera I reprezentate prin valor] nominale:

ad = aoom (2.4.)

(2) In anumite cazuri, valorile geornetricc de calculsunt definite prin::

,", ad': a no';' 4-6, I, (2.5')'

t35'

Vulorilc lui _,\" sunt d,IIC in clauzc acccptnrc.

(.~ I Pcm ru imperfect i un i lc de C,I rc sc Ii nc COlli 111 ann Ii zu ~I obal ,1 ,I suucturi i, vczi 5.2.-1.

2.2 . .l. Dispunere« illl;(il·cliri/o/' ~i cazuri de inciircare''

{II 0 dispuncrc a incarcurilor CSIC dcrcnninnta fixfind (prccizfind) pOI:'.I1ia. nivclul intcnsiuuii: ~i dircc] ia unci <lei iuni I iborc.

(2) Un caz de incarcare cstc dcrcrminat Iix.-lIld (prccizaud) dispuncrilc cornpatibilc all' iucilrcilri lor ~i ansnmblul de dcformatii ~i imperfcctiuni considerate pcntru 0 inciircnrc dal,L.

2.3. EXIGENTE DE CALCUL

2.3.1. Gellel"a/it{i(i

{ I} Trcbu ic vcrificnt prill cnlcul c;i ruci una din sliirilc limitii luntc ill cons idcru rc III I cstc depa" i (;i.

en Tontc sill1~lii1c. proicctulu i ~i, toatc cazurilc de Inciircarc ,prc\;aZllIC pent ru con stru cl ic trcbu ie sa fie, ~on ~ idem tc.

(3) Evcntualclc ccarturi (di fcrcntc} pri\~itonL:e, 1,;1 ,~irectiil~ suu pozi] i ill' propusc ,Ll~ <le\illllilo;' trcbu ie lu,llc in ~ol1sid~r;;~-e." -

, .J,

(-I) 'Cnleulc1c' sc vor cfcctuu util i~i\nd modele apropiarc ,(~Ol1Jplel.ale, la

nevoi~. prin in'cer~'iii-i'i cuprinzand tonto -- \;a'l:ia,b.ilcle eon~igel:a'c.' Modclclc trcbuic sii fie dcstul de precise pentru OJ pcrrnitc sf! se prcvadfi cornportarcu structuri i, in lim itu penn is.i de n ivc ltd de fabricu 1 ie ~ll~eSP'\~l;li ~ A~ la fi ~ t!n~ ~ i

fiabilitatca dale de bazu de calcul, ' -

'. • ~ I

',.".'

_ _ : Ii: ~ .. I

" Rcguli detuliutc pcntru dispuncrca inciirciirilor ~i cazuri dc inciircarcsum date de ENV 1991 -Euroccd I

, ! ~ •

136

2.3.2, Sui,.i lill/itil ttltltne

2,3.2.1. Conditt! de veriflcare

(I) Duca so considers 0 stare limita de cchil ibru sialic ~CIlI de rnari dcplasiiri ori dcforrna] i i, trcbu ie sfi se veri f ce cii:

Erl,d>l s Ed ... b (2.6)

unde Ed.rut cstc efectul dc cal cui al actiunilor desrabilizatonrc, !il

EJ."b este efectul de ealcul al actiunilor stabilizatoare,

(2) Daca se considerf 0 stare limita de rupere sau de deformajic cxccsivf a unci secriuni transversale, a unui element sau a unci irnbinari, Irebuie sa sc asigure, ell cxcepjia unci vcrificfiri IiI oboscalii, eli:

S;..:5 Rd (2.7)

unde

cstc vnloarca de calcul a unci solicitari (sau a torsorului unci solicitari) !ii

cstc rezistcnta de calcul corcspunzfitoare, fiecarc [infind eont de valorilc de calcu! respective ale tuturor proprieta tiler struc turi i.

(3) Dacii sc considers 0 stare limitii de formate a unui mccanism in structura, trcbuie 55 se verificc e5 mccanismul nu so produce - dacri actiunile nu depfisesc valorile lor de calcul - liniind cent de valorilc de calcul respective ale tuturor proprictfitilor structurii.

(4) Dacii efectcle de ordinul doi conduc In luarca in considcrare a' unci sliiJi lirnitd de stabilitate, trcbuic sa vcrificc d instabilitntca nu survine (apare), dad actiunilc 1111 depasesc -valorile lor de calcul, ]illand cont de valorilc de calcul respective 'ale, tuturor proprictatilor -structurii. Astfcl, -secjiunilc trebu ie vcrifie~te conform ali n iatulu i (2), de rna i SUS" (ad icii .iconform prcvederii de la punetull.3:2.'1. (2)):"

i-

(5) Daca oboseala conduce In considerarca unci stiiri Jimiti'i de rupere (cedarc), trebuic 5ii se verifi"Ce e5 D, .:5 1,0, D, fiind vnloarca de calcul a dcfectelor cumulate, vczi capitolul 9, rclatia (9.6). de 1<1 paragraful 9.5.2.2. din prezcma'norrnn. "

'137

(6) Daca sc considcrf cfccrclc acjiunilor, trcbuic .sa sIC verifice eli:

Ed:::; CI (2.8)

1I ndc • [,I cste valoarca de calcul peutru cfcctul particular al

nctiunilor luat In considcrarc, ~i

• (',I cstc capncitatca de cnlcul pentru acest efect al actiunilor

(2.9)

i 1>1

- Situatii de proicct accidcntalc (dacf difcritc altc spccificatii nil slim date pe ,lliii calc):

"'L.Y C.I.IGk.j + Ad + qll.IQk.1 + I ~l"·Q.(:j .(2.10)

1>1

2.3.2.2. Combinatii (grupiiri) de lnciirciir!

( I) Pcnuu ficcare caz de lncarcare, valorile de calcul Ed ale efectelor acjiuuilor trcbuic sii fie determinate aplicand .rcguli de cornbinatie (grupare) Cll valorilc de calcul ale acjiunilor prccizate in tabelul 2.1.

unde:

Gk.r. .sunt valori caractcristicc ale actiunilor pel~l"\an.rnte

Qk.1 . este valoarca caractcristicf a uncia dintrc acjiunilc variubile Qu sun t .va 191'i caracteri st icc a lc a I ,01' ac Ii un i vnria bile

Ad va 10(1 re d~ ca 1~111 (~~ loarc spec i ricii) a actiun i i accidental e

1"., csrc cocficicnt partial de siguranla aplicat acriunii pcrmnncnte Gl..j

Yu,\.; cstc cocficienl .parjial de ~igl1ranlii aplicat lui G, .. ; .in. cazul situatiilor accidcntalc

Yo., cste cocficicnt partial de sigural11ii aplicat actiunii variabile .ok., si ~Io' IV I, II'~ sum cocflcicnji.definithln 2.2.2.3.

Tabelul 2.1. Valeri de calcul ale actiunilor utilizatc in cornbi na 1 i ile
(gruparilc} de actiuni
Simaria Acriuni Actiuni variabile Qd Actiuni
considcrata la pennancnte Actiunc Actiuni accidentale
proicctarc variabihi variabile
de bazfi in com-
G~ binatie . Ad
Durabild (de -
duratfi) -\il Ya G, Yo Q, . ~o Yo Qk
tranzitorie
(temporara) , '. ..
Accidental Ii· (cu YA Al dad
cxccptiu ... .A~. nu cste
specificarii YGA G, IVIQ, 1V2 Q, spccificaul
diferite .datii. pc I; , ;J direct
altfi calc) (3) .Combinatiilc relative. In- situatiilc accidcnralc pot fie sa comporte 0 acriunc 'cxplicini accidcnrald A, tic sii se rcferc la .o siruatie cc survinc dupfi un ev.cnimenl accidental (A=O) . .Dacfi nu csre 0 al15 speci ficarc, sc ponte utiliza 10.,\ = J ,0.

(4) Actiuni indirccte trcbuic ~ii lie inrrodusc, dad cste cazul, in cxprcsiilc (2.9) si (2.10).

(5) Pcntruprobl emclc de obosca I ii, a se vcdca capitolul 9.

(2) Va lorile de calculdin tabelul 2.1.. trebuie sa: fie. combinate dupa, regu I ile urmatoare, dale sub forma simbolica'hln'continuare;' ..

- Situatii de project durabile si tranzitori i (de' duratii ~i. 'tc,mpotarc). tpcntru veri ficari, al telc dcca t cele priv ind obos~ala (cornbinati i fundarnenta le):

(6) Combina] ii simpiificatc pcntru structuri de cliidiri ' sum ·date· .In paragraful 2.3.3.1.

'-"

. 2.iJ.2. 3. Valori de calcu! ide actiunilor pennaneute :

I I ~','

(I) in di feritclc cornbinatii dcfin ire rnai Inainte, acriunilc pcrmancntc al eil ror·· . cfcct m·arc~tc. ·:J1c eel a I acri unilor variab il c (producand . c fecte de favora bi lc} trebu ie sa. fie COilS idcrn tc: ell; 'Val oa rca- dc calcu I, su perioa ril' iar atunei cand efcctul accstorn dimcnsioncazf pc eel al nctiunilor variabilc

!.j,

I~·· .

----.,...---...,--....,..,.---:.:' ,

II Rcguli detaliate rcferitoare In cornbinatiile de actiuni suntdatc i;l.c,)::l'{V IQQI..

Eurocod I '

138

139

-,

(producfind cfccrc favorabilc) sum luate cu valoarca lor dc calcul in(crioil.fii (vczi 2.2.2.4 (3 ».

(4) Se co nvine sa .se a ibfi in vcdere posibi litatea ca clerncntclc nestructura le sa poata fi puse la locul Ior sau sa fie scoase,

(2) Cand rczultatclc unci vcrificari pot fi foarte scnsibilc la variatiilc nivclului de intcnsitatc al unci acclciasi actiuni pennancntc de la un capiit la a hul al structurii, acea slii nCI iune t;'ebu ie sa fie considcrata ca si cum ar fi compusfi dintr-o parte favorabilfi ~i 0 parte defavorabilfi, Accsiea se aplica, in particular, la vcrificarea cchilibrului static (vczi 2.3.2.4.)

(5) Valorilo de calcul ale actiunilor permanente sunt alese exarninand daca cfcctele stabil izatoare sail destabilizatoare rezulta:

• din partile defavorabild si favorabilf a unci acelciasi: aciiuni permancnte, vezi (9) de mai jos (2.3.2.4 (9)), si/sau

• din d iferite ac [iu n i pcrmancntc, vezi ( I 0) de rnai j os (2.3.2.4 (l 0».

(3) Cand 0 actiunc permanents este considerata casi cum ar ti cornpusa dintr-o parte favorabilii i?i 0 parte dcfavorabihi,' sc poate Ina in considcrare corcla] ia inrrc accste pal1i adoptfind valori de calcul specifice (vezi 2.3.3.1.

(3) pcntru structuri de cladiri), '

(6) Grcutatilc proprii ale clerncntelor structurale sau ncstructurale indepcndente si constituite din di ferite materia le de constructie sunrtratate ca actiuni permanente difcritc.

(4) Cu cxceptia cazurilor montionatc 10. 2.3:2.3. (2), se ,convine sa sc rcprczlntc in toata structura fiecare actiune permanentii, in lotalitatea sa; prin cca a celor doua valori de calcul, superioariisi inferioara, ceca ce conduce la efectele cele mai dcfavorabilc pcntru 0 vcrificare data.

(7) Greutatea propric 'a unci suucturi omogelle sc trateaza ca 0 'actiune permanenta unica, cornpusa dintr-o parte favorabila si 0 parte defavorabila,

(5) Pentru grinzi continui i?i schclete de cladiri, aceeasi valoare de calcul a greulatii proprii a structurii (evaluate alia cum cste indicat la 2.2.2.2. (3)) poate ti aplicatf tuturor travcilor, cu exccptia cazurilor refcritoare la cchilibrul static (vezi 2.3.2.4.).

(8) Grell tatile propri i a le pal1 ilor esentia I mente ;sitn ila re ale unei .struoturi (sau clemente nestructuralc esentialmente de aceeasi natura) pot fi de asernenea Iratate ca pal1i favorabile sau defavorabilc ale unei acriuni permanente unice.

2.3.2.4. Verificare de echilibru Sialic

(9) Pentru strucjuri de cladiri, coeficientii partiali de siguranta special], dati in 2.3.'3.1. (3) se aplicti pfirtilor defavonibila sau favorabilf a unci acelealasi actiuni.permanente .. a~i!- cum s-a avur in vedere la 2.3.2.3 (2).

(I) Pcntru verificarea de' :echiliblU static, actiunile destabilizatoare (defavorabile) trebuic s~ fie reprezentate valoarea lor de calcul supcrioara ~i actiunile stabilizatoare (favorabile) prin valoarea lor de caleul infcrioara (vezi 2.3.2.1. (I».

(10) Pentru 51 ructu ri de clad iri, coeficientii partial] de sigurantf normal i, dati la 2.3.3.1. (I), se apl ica actiunilor pennanente a ltele decat cele vizate la 2.3.2.4. (9).

(2) Pentru a tine cont de efecte stabilizatoare, nu trebuic sa se includa in combinatie decal actiunile de care in mod cert sepoate presupune cii exists (actioneaza) in situajia considerate.

(I']) Penlru actiuni pennanente intrevazut limitate ~au i~iniviiZUt:co,niro.late. prevederi le rnai mici' ale coeficienti lor partiali de sigurenta pot fl 'utl1 izate in alte parti ale ENV 1993 Eurocod 3. " ,

(3) Se convine 55 se aplice actiunile variabile cal?-d'.ele maresc efectele destabirizatoare dar sa nu sc aplicc in cazurile unde ele marcsc. efectele sta bi I izatoa reo

(12) Cand incertitudinea asupra unei dimensiuni geornetrice influenteaia lntr-un mod sernnificativ verificarca echilibrului static, aceasta dimenslunc trebuie a fi ' introdusii in verificare cu valoarea cea mal de'-favotab'i1ii" d"ri! poate fi rational atinsa.

140

141

2.3.1. Cneficieut! parria/i de siglll"((II(ii pentru sfli,.i/e limif(i'ulfime

1.3,3,1. Coe.ficiL'll!i lWI"{illli de .~i.~uJ"(II/!(i pentr« actiun! exercitate pe structuri de "hidi!"i

10

( I) Pcntru sinuuii de proicct durabilo ~! uunzitorii (de dumtii snu tcmporurc), rrebu ic sa lie utilizu]] cocficicnti i partial i de sigllnll1!ii .da] i in rabclul 2.2.

(2) PC!ll\'U situajii accidcntulc 101 care .so apl iea ccuajia: (2.10), .coeficicntii parriaii dc.sigumrua 'pcIlIFll·a:c\iun i variabilc sc iau egal i cu· 1,0.

(3) Dacfi, in can forrnitarc cu 2.3.2.3. (2) ° actiunc permanents unicf cstc COilS idcrmii ca. ~ i cum a r . .fi ", cornpusa di nt 1'-0 ]1ill1C fa Y0J'il b i lii,,:;;i ,0 pane dcfavorabila, .partca .favcrabilii, ,iIi alternativfi, se asociazf cu ·Y~.,n!;r I. I, :;Ii pa rica dc fa vora bi Iii 'f G.,,,~ = I ,3:S, cu cond i \ ia en 11 p I icarcu lui y (j.I"'~ I ,0 a tii I ];1 1'11 rtcufa vora bi 1.1 c.ll ~ i 111 pnntoa 'defavom bi la' sa nu conducf 111 'II n cfccl mn i

dcfavorabil: ' " , ,

Tabclul 2.2. Cocficicnti pnrtial i de sigunlll!a: ac] iun i astlrra schclctcloudc cladiri pcntru situa] ii de proicct durabilc si tranzitori i

vnriubihi': I, de baz.i

vnriabilf in combinatic

E fect dcfavorabil

, '

1,35 !II

1,5

1,,5

YF_."

(I) Vczi de 'lscmenca ~i, 2.3.3 .. 1. (3) , '

(2) ','!c7.{ENy ..I ?9.1.' Eurocod 'I; I~~ 7,~~\i/i. n'i)!'ri~lc", P~lWU,.,Slfl1ct\1!"i, de

cliidiri x~_",,~'o "

(<I) ,q~ca" ,fomponeniele" cfcctului vectorial. .pot varia ,ilJdcren~enl, sc convinc :!~!5 ,sc multiplicc :~,'1,pp.~l"!cnt~, fil~orilbilii ;(~c, .cxcmplu . fo,r{u

10ngitud)l1nl5.).printJ'-un cocficicnt dcrcduccrc: L ';

• I' i _I •• ,: ",_. '), • ,

;' "

142

(5) Pcntru structuri dc clfidiri, in scopul simplificfitii, combinatia (2.9.) ponte fi inlocuitii cu acccu dintre combinnriilc (grupftrile] de mui jos care ilpare cea mai dcfavorabilii (stfinjcnilo11rc):

- Cll luarca ill considcrarc <I unci singurc actiuui - variabilc, cca m,1I dcfavorahila:

L7c.jG,.i +yQ.1Qk.1 (2.11)

i

- cu luarea in considerate 11 tuturor acjiunilor vari~bile d'er.1vorilbil~: ,

LYG./Gk,j +O,9Ly{!.,QkJ (2.12)

ii:I

2.3.3.2. Co eflcient! purliali de sigurlI/I{(j pentru rezistente

(I.) Coeficientii partiali de sigman\ii' refcritori la rczistcu]c sunt ' dati In art icol cl e specifice al e capi (0 le lor, 5, ~ [. 6 di n prezenta normfi.

(2) , Dacf proprietatile, structurii suut determinate pe calc experimcntald se fac referiri la capitolul 8,

(3) in ceca ce privcstc verificarca la oboscala, se fac refcriri la capito lui 9.

, e '

2.3.4. Star; {i{lIitii.de serviciu (exploatare /Iokmo/ii)

.'1 .•

(D, Trebuic sa se veri fiec cfi: , ' ;' ;

Ed :::: c, sau Ed ::::: n, . (2.13);.

uncle: Cd este valoarea norninald sau 0 functie de anurnite Pfoprielfili de calcul ale materialclor rclativii la cfectul acnunilor

considerate _

Ed ~~t~ efe~1Ul de calcul a] a'ci'i~nil~r, ;detc.lminatii, pe. baza

uncia dintre combinatiilc (gruparile) definitc mai jos. ' Tipul .de. combinatie, (grupare): re!ipllt pentru 9,,,YCl"\fi,care LQ,lIti\ la starea limitii de serviciu (de exploatare 1)91."J11a_1~ I _cst_c ,',dcsemn,at,: in. .clauza, corespondentf din eapitolul 4 (vezi 4.2. I (4) si '4.3.1. (4).

; I _ Ii·' I • • ' H,' '. ' II • ~ ~ L _

(2)" )~xl?,l;e~.i\le ~m;W~Fc, c;lpfi_n~s,c, trei tipUT;\, ~~ _ cOl_l;lb.~~ali.i .(gf.l_tp~r,i) a,1" actiunilor pentru sriirile limitii de serviciu (de exploarare normala).. Cornbinatie (gruparc) rara:

I c., i + Qu + I 'f'o ... Qu

i i>J

(2.14)

C ombinatic (grupa rc) frccvcn ta:' IGI:.i + 'f'I.IQu + Lq.tvQI:.i

f . i>1

(2.15)

Combinatie (grupare) cvasi-pcrrnanentii; LGu + I%.iQI:.i

i ;2;1

(2.16)

Notatiile sunt definite la 2.3.2.2. (2).

(3) Dad reguli sirnplificatc adaptatc sunt date in anumitc clauze referitoare la slarile limita de scrviciu {de 'exploatarc normala), nu se pretind calcule dctnliatc fiiciind apel la cornbinajii de actiunl.

'(4) Daca sc.jusiifica dimensionarea la starea limitii de serviciu prin calcule dctaliate (Jaborioase), sc ponte, in cazul structurilor de cladiri, sa se foloseasca cornbinajii (grupfiri) simplificate.

(5) Pcutru structuri de cljidiri, in scopul simplificiirii, expresia (2.14) peniru combinat ia rara poa te fi -inlocui la ell. aceea ·d intre -corn bi na Iii le (gruparl Ic) urmfitonre, care este cea mai dcfavorabila (stfinjenitoarc):

- Cll I u area in consideratic a unci singure actiun i variabi lc cca rnm dcfavorab ilii:

LGk.i+Qk.1 (2.17)

i

- cu luarca in considcrutic a tuturor actiunilor varia bile dcfavorabilc:

t.o., +O,9LQk:;' . (2.18)

i' ;2:1 . ' .. - J

Ccle doua cxpresii pot f in mod 'egal folosite in locul'exprcsici (2.-J 5) pentru cornbinatia (grqparea) 'freeVenta.

(6) Coeficienjii Y~I trebu ie sa fie cgali cu J ,0 pentru toate starile limitii de serv iciu (de exp loatare normal a)" cu ' cxceptia speci ficari i 'd i feritc in' 'cJ auze particularc, '

144

2.4. DURABILITATE '

( I) Pcnuu a ;IS igura 0 dura b iii tate convcna bil ii unci constructi i, trcbu ic sa se !ina cont de urmatorii factori precum si de intcrucriunca lor:

- uliliz~rea constructiei,

- pcrformanto ccrnrc,

- conditii prcvizibilc dc rncdiu inconjurator,

- compozitic, propriettqi si performantc ale materinlclor,

- forma clerncntelor si dispozitii constructive,

- calitatea fabricatici (nzim'irii) si nivclul de control,

- rniisuri particulare de protcctie,

- mcntcnanra previ'izl1la in timpul dl~ratei de vialii prcviizlltii pcntru

const rue] ic,

(2) Conditiilc dc mcdiu lnconjurfitor, in interiorul si in cxtcriorul lucrarii, trebuic sa fie estimate- chiar din' stadiul etc proicct, in scopul de a evalua influcnta lor vis-a-vis de durabilitatc ~i pcntru a pcrmitc sii sc ia mfisuri corespunzatoarc pcntru protectia animalclor,

2.5. REZISTENTA LA FOe

(I) Pcnuu problemcle rezistcntci la foe, sc lac refcriri in ENV 1993-1-2 Eurocod 3: Partea 1.211.

3. MATERIALE

J." ~ ,GEN ERALIT ATI

(I) Propricnijilcmatcrialclor dale in accst capitol sunt valori nominate de adoptat in calitatc de valori caracteristjce in calculclc ~c proiccrarc.

(2) Aile - p'roprictiili ale marerialclor SIlI1I dale in normclc dc rcfcrinta , adiaccntc a.cdror lisla face obicctul ancxci B (normativ),

"I

II in prcgatirc

145

3.2. OTEL DE CONSTRUCTII

3.2. f. Obiect

( I) Accustf PllrtC I. \. <I ENV 1993 Euroccd 3 sc rcfcrii 1<1 conccptia ~I calculul srructurilor fabricate cu otcluri conform normclor de rcf~rin\5 I, (vczi ancxa 8 (normativj).

(2) Altc ojcluri de construe] i i poj f de ascmcnca .foI9_site dncfl sc .dispunde de dntc ncccsarc pcrmiuind sa justificc ill accst ,caz, apl!carea rcgulilor de culcul ~i de fabricatic (uzinnrc) prcvfizutc in r,l"ez,cnla, 1l9m)ii. Me.lo,dele de .inccrcfiri ~i intcrprctare a rczuliatclor trcbuic sa fie COil forme ell dispozitiilc din capitolclc 2;;i 8 din accastii parte Ij_ astfcl ineiit cxigcntclc trcbuicsf sc al iniczc cclor ccrutc ill norma de rcfcrinja I.

(3) Pcnlru otcluri de inalta rczistcnpi, ,ve~i nncxa 'D (a,~lcxii normativfi, in

prcgfitirc). '

3.2.2. Proprletiit! ale otelurilor latniuatc

3.2.2. t, Valori nominate

( I ) Va lori Ie nom i nalc "I e 'lim ire i de el ast ie i III tc J:,' ~ i. l'eZi~tcn I'ei iii tracjiune J'" ale otclnrilor laminate la cald sunt date in !abclul' 31• r. pe~lru 'niliI11~'Clc (marcilc) dc ojcluri Fe 360, Fe 430 ~i Fe 510 conform normelor EN I 0025 ~i pcntru nuanjclc (marcilc) Fe. E 2}? .~i F!!, E 355 conform nonnci pr, EN

10113. ' ' . ,'- :' I' i

Tabclul 3.l. Valeri norninalc ale limitei de c1as'llcitate},~ ~I'rczislel1"fci la
lrae!iuncf" ale ojclurilor de constructii conform normelor EN 10025 sau pr
EN10ll3 .: ',' -"';:" -' " t , .... •• ,.'- ,
Nuania (rnarca) Grosirnea f in 'mm"l) ", " .
otclului 1::;:40mm .. , r . 40 mrn< _I ;;; 1_00 rnm .~.) ,
, 1., {N/mm2j , , f" (N/rrirn~) .t. (N/!pm"f ~ :/.; (Nlm.nl~Y,
EN 10025
Fe 360 235 360 215 340
Fe430 275 430 255 410
Fc 510 355 510 335 490
. - 146

Nuanra - '(marca) Grosimcu fin 111111 ' I
o\clului I::; 40 !TIm 40 mur<' i'< '1-00 111m ~I
I. (Nimm') I .. (Nzmnr') I. (N/lllm=) J:. (N/mm')
prEJ\'IOI13
Fe E 275 275 .190 255 370
Fe'E 355 355- 490 335 470
1).1 cste grosimca nominala a clemcntului.
',1,.6) mill .pcntru pliici ;;i ulte produsc plate dill otc]. sub ,condi1ia 'I'M ,din
norma PI' EN 10133-3. .(2) - Va lorilc nominalc din tabclul 3.1. pol fi adoptarc, in culculc, In calitatc de va 10 ri ca ractcrist icc.

'(3 r' -Scpol folosi, ~11 altcrnarivii, valorilc nominalc specificate in 110l1TIcic EN 10025;;i pl'. EN 1 o I 13,' care acopera 0 rlnjii' rna i 1;\.'J:gfi de grosirni.

(4) Accl casi va lori' pot f adopta tc peiitrusccti lIn'i 'Ill bula rc lam i narc 1,1 ea Id folosite in consuucrii.

(5)_, Pcntru otcluri de inallii rczistcntfi., a so face rcfcrirc la anexa 0 (uncxfl normativfi, in prcgfitirc).

(I) Anal izn 111 plasticizarc (vczi 5.2.1.4.) ponte fi ul il izalii in analiza globalii 'a sli'IICllllriror snu a clcl11c'nlelor lor cu condi!iri' ca o]ciul 'sii satisfaca

conditirlcshplimcntarc lfFrnMoarc: ' ',.",

~ - rapo-11111: chen I re . fez istcntn la trac] i li 11 c . min ii11l11 fi spec i ficil .r.. ~i' I im ita de clast i e i fa tc III i II i rna Iii spec i fi cii /,", rcspecni cond i 1 ia:

- :f..1 I; '2: I ,2

~; '<I lung i rea' (<I: r ruperc.. 'll1iis\ 11<1 tii -pe 0 .cpruvcta ClI" distanta lrurc .rcperc de

'5-~6'S'.f/i:: ,~(Iiildc- 'Ao cste -aria': ini1inlii a secriunii transversale); 'Till' cste mai mid de 15%,

- diagrarna Cf011 - dcfonnatic aralii eli dcfonnnjia ultimfi s, corcspunzatoarc rczistcntci la tractiu nc_f.. rcprczinta eel putin de 20 de od dcforrnatia elastica El" corcspunzatonrc lirnitci de clirgere.l,""

I,

r.

,

(2) Sc poatc considcra di nuanjelc (marcilc) de oteluri din tabclul 3.1. satisfac accste condirii,

3,].],3 Energia de rupere

( I) Mmcrialul trcbuic sii aibii 0 cncrgie suflcienui de rupcrc pcntru a se cvita ruperca fragilii la cca rnai sciiz'nta temperatura la serviciu (de cxploatare), susccpubila de a se produce in cursul duratei.dc via\a prevazuta pentru structure.

(2) tn cazurilc curcnte aleelementclor sudate salt nesudatc ale unui schelct dc cladire supus la inciircari statice sau la oboseala (insa nu la inciirdiri dinainicc), nu cste nccesar sa se proccdezc la 0 vcrificare suplirnentara la rupere fragilii daca condi[iilc indicate in tabelul 3.2. sun! satisfacute.

(3) Pentru otcluri de inalta rezistenpi se vor face referiri la anexa 0 (anexa normativa).

(4) Pentru toate celelalte cazuri, se convinc sa se faei! referiri I a anexa C (nncxa informative).

3.2.3. Proprietiu! ale otelurilor elemeutelor formate fa rete

(I) Valorile nomina le ale lirnitei _cle elasticitatc ~I ~lc 'rezistenTei la tractiune (de adoptat ca valori caracteristice in calcule) .penrru c.l,emenle din otel formate la recc sunt specificate in ENV 1993-1-3 .Eurocod 3: Partea 1.3. (in pregatirc).

(2) Lirnita de elasticitate medicpentru profllele cu sectiune inchis5. formate la .rece trebuie sa' fie detcrminata in conformitate .cu indicatiile din' figura

5.5.2.

148

Tabclul 3.2. Grosimca maxirnnlfi a clemcntclor srructuralc supuse III
incarcari staticc, tara rcferirc In ancxu C (informariv)
Nuanta (marcu) ~I calitatca Grosirnea maximahi (mm) pcntru cca
otelului mui jonsii temperatura de.serviciu
o-c -io-c -zo-c
Conditii de scrviciu SI Sl SI Sl SI -s,
EN 10025 II
Fe 360 B 150 41 108 30 '74 22
Fe 360 e 250 110 250 75 187 53
Fe 360 D 250 250 250 212 250 150
Fe 430 B 9 26 63 19 45 14
Fe 430 e 250 63 150 45 123 33
Fe 430 D 250 ·150 250' 127 250 84
Fe510B i- 40 12 29 9 21 6
Fe510e 106 29 73 21 52 16
Fe 510 D· 250 .73 177 52 150 38
Fe 510DD III 250 128 250 85 250 59
pr EN 10113 (.')
Fe E 275 KG (~) 250 250 250 192, 250 150
FeE275KT 250, 250 250 250 250 250
Fe E 355 KG (~) 250 128 250 85 250 59·
Fe E 355 KT 250 250 250 250 250 150
Condit if de serv ic iu (5) S I: • fie nesuda t Sl:'. fie sudat
• fie in cornpresiunc • fie in intindere
In cele doua cazuri din acestuabel este presupus un regim ddnc:5.reare RI
si de consccintelc-ruperii in conditiaCz, vezi-anexa C (informativa). ' ,
Notc.- '" ,
(1) Pentru sectiu ni I am ina te de grosime rna i marc de 1001 rom,' ,encrgi a
mi n ima Iii Charpy specifics 1 a in norma EN 10025 .este .s.upU!i~' .aprobari i,
Pentru grosimi mergfind pana la 150 rum, 0 valoarc, minimala 9.~,27 J estc
prctinsa la .tcmpcratura de lnccrcare specifica; pentru grosimi .cuprinsc
intre 150 ~i 250 mill accasta valoare este de 23 J. '1'49

(2) Pcntru 11lHI11\ele (marc] le) Fe 510 DO din norm" EN 10025, cncrgru minimillfi spcciflca csic de 40 J Iii -20°(', Grosim ilc date in label pcntruuccst otc! prcsupun 0 valoarc eehiv;llenl;l·clI 27 .I la -30el.

(3) Pcntru ojcluri cu grosimc supcrioara cclci de 150 mill I ivratc in cond i Ii ilc N a I c no nnci pr. EN I 0 I lJ-2 ~i pen tru orcl II I"i I ivra te in cond itiilc TM nlc normci pr. EN' 101 I3~J a ciiror grosimc cste mai marc.de: 150 mm pentru produse lungi si 63 mm pcntru produsc platc.: energia minimalf Ch;lIVY V spccificutf irrnormc din scria PI'. EN 10lB, cstc supusf aprobfirii, Pc'nl]"u 'grosimi mcrgand p,inii In 150 1111ll, cstc prctinsf 0 valoare minimalfi de 27 J; pcntru grosimi cuprinsc intrc 150 .;;i 250 -111111'· accasif valoarc CSI~ de 23 J. Sc convinc sil sc adople. 0 tcmpcraturf de lnccrcare de -30°C pentru ojchui de calitatc KG ~i de -50e( pcruru oreluri: de calitatc KT.

(.:I) Pen tru' otcluri de 'cu lila tc : KG din norma PI". EN 10 I f3, eva I orilc minimalc specificate pClllrll cncrgia Charpy V cstc de 40J 101 -20°('. Grosimilc' dale in 'tabcl pcntru accste orcluri preslipull 0 valoarc chivalcutf de 27 J In -30~C.

(5) Ancxa C (in fqi'm a I Iv.l) clil toatc prcc i z,l ri Ie asupra accstor cond II i i.

(2) Buloanelc (suruburile) dc clasfi (grup.l) infcrioara clasci 4.6. sail de clasfi (grupfi) supcrioara clasci 10.9' nu trcbuie sii fic-folosirc deciit dad rczultatc ale unor incercari expcrirnentalc au dcrnonstrat cil pot fi admisc pcntruo utilizare particulara,

3.2.4. Dimeusiuni, mase ~i tolerante

3:3. NIIJLOACE DE IMBINARE

3.3. t. Gel/era/ita!i

( n'" M ijloacelc 'de' lmbinurc (asamblll·re).' trebuic sa fie . apropiatc (co respu nzf ionrc) cond i! i i lor spcc i fico u I i I izfiri i lor.

(2) M ijlouccle de asnmblarc (imbinarc) 'in~eillllni'i: bulonnele '(~urubul"rlc), elell1enlcle de lcgf tmii I ucrimd prin frccarc, prccum -\,i n i ruri I e .;;i suduri lc; vczipcntru fiecare nomuldereferiujf rospcctiva ancxa B (normativ).

3.3.2. Buloane (~flrlfbllri), pluiite s! rondele '(~a;!Je)

3.3.2.1. Gel1eruli'cili

(I ) Bu loa nelc (suruburi lc), p iul i [clc si rondclcl c trebu ie sa fie conformc normei dd'eferin'lii-3, vczi ancxa B (uorrnativa).

I' .".

(1) Dirncnsiuuilc ~i masu tuturor profilelor, plficilor (tablelor) si profilclor lubu"iare din 'okl laminar cilt"" ~i lolg.~nicle lor dirnensionntelsl de 'llasii, rrcbuie !lfnc conforme cu ccle ;'tipuf~(e in norma de rcferintf 2 (vezi ancxu

• -, I _" '~ : ~

B).'

(3) Valorilc nominalc ale lirnitci de elasticiiate Z, prccurn si a rezisrentci la tractiune .r.,~ (de' adopta I ca valori caracreri stice pcntru calculc). sunt dale: in

tabelul :3."3. ' ", .

3.2.5. Valoride 'calcu! ~lfe amflllflOi'pl'opl'ietiiri de nrateria! .;"'

. s , :'.' I'. ~.' •

(I) I Pcntru. otcluri . acoperitc .pritw·prezentul :Eurocod' sc va line 'scama in' ca I cu le de urrnfitoarc I e va I ori a le 'propriela til or matcrialu hi i·:i:,··.. '. "

- rnodul dc.c!aslicifale·]ongi·tudinal E = 2.10000 N/mmi'; ..

- ·modul de: forfccarc« ::.;.,.!~; ! ;J.L IO'=:.E,'·[2( I +v)].'

- cocfrcicntul lui Poisson .. :.: : :: : : .. c' ••• : •••••• :.'.' v ='0~3i;

- cocficicniul "de dilatarc' : :.;.: ; : : : : .. : .. ; C( '''' 12:.'\ 0'('" °C " .,.: .

. I."·· .• - • . •... . '7b5 'IJ" I' s-

- m<lsi1'volumlca : p "'. (I 0 'log 11\.'

. ',"

Tabelul 3.Y'V-alori ale lirnitei de clasticitate f,.~ si <lIe rezistcntei la
tracliune.r.,~ pcntru buloane (suruburi), in N/mm~
Clasa : ,4.6., .. ·4;8 5.6 5.8 .6.8; :. 818 .~.lp.9
(grupa): ,
I~ 240 320 300 400 . 480 640 900
J.,~ 400 400 500 500 600 800 !OOo
' . . ' 3.3.2.3. Buloane (suruburi} pretensiouate

", I' .. ··

(I) Buloancl6 "($lIJ1lblii-i1c) d~ inaltfi j'e'zi'slen1a' pdt fi' fdlosilC' ca buloanc (suruburi) pretensionatc, cu strangcrc controlatfi, ell conditia de a se conforma stipularilor ccrute in norma de referinta 3 (vezi anexa Ii 11.1).

:' I. ,;1" , I r :.' I' •

(2) Alre ripuri de buloanc (suruburi) de innllii rczistcnta pot ,fi -utilizatc en buloanc (suruburi) pretension ate eu slrfin~ere controlatii, daca cxistf un acord intrc client, ~i proicctant .;;i 0 nutoritatc compctcntfi.

3.3.3. Alte tipuri de elemettte de /egiitlll'fl (de imblnure} PI'Cte,1I sio 11 ate

( I) Altc tipuri de clemente de legiilurii (de irnbinurc) de in(lltii rczistcntii (cum ur f nituri spccialc!' de innltfi rczistcntii) pol fi, de nscmcnca utilizate daeii clicritul, proiectuntul "i autoritatca competenra sun: de acord, en cond iIi OJ ea propriet ii [i [c lor rncca nice sii fie simi la rc cu propriet iiI il e ecru tc pcntru buioanc (suruburi) pretcnsionatc ~i care sa fie capabilc de a fi snfmsc i III r-un mod fia bi [ [a pretcnsionii ri I c in il in I e spec i ficc,

3.3.4. Nitlll'i

(I) Proprictatilc rnaterialclor, dimcnsiunile .;;i rolcruutcle. niturilor din otcl, trcbuic sa fie conforme ell conditiilc ccrutc de norma de rcfcrintf ,5 (vezi ancxa B (normntivflj).

3.3.5. Produse de adaos fa sudure

(I) Toatc produscle de adaos [a sudarc trebuie sii ficconformc ell norma de rcfcrinui 4 (vezi ancxa B (nonnativ)).

(2) Valorilc spccificc ale limitei de clnsticitatc, rezistcntei. 1[1 tractiunc, alungirii la rupcre ;;i cncrgici rninimalc de ruperc a cpruvctci Charpy ~ V ale rnctalului de adaos trcbuie sa fie eel putin cgale sau superioare valorilor corespondcnrc spccificc nuantei (mdrcii) de ojcl ,c::are sc sudcazd.

4. STARI'LIMITA DE SERVICIU (STARI DE·EXPLOATARE NORMALA)

II!

4:1. BAZE

( I) in domeniul lucrarilor rnctalice, starilc I imita de servrciu (stari de ex ploa tare n9~)11<t [,a), (vezi de ascmenea 2.2.1..\ .), e,or~spl,I!}d I a:

" Nituri iln rccc, specialc (rivclon, avdclok. huckbolt)

152

- dcfouna (i i sau sage( i . a fcc Iii nd aspcctu [ sau cxpl 0<1 In rca die ientii a construct iei [sc lntelege functionareu masinilor "i insra lujiilor de productic): - v ibra] ii, osc il nl i i sail depl asii ri I a tcra Ie p rovoca nd d iscon fort OCII pant i lor unci consiructii sau incovcnicntc continutului sfiu;

- dcforrnntii, siigeli, vibrntii, oscilarii sau dcplasfiri latcralc cauzfind i ncovcn icntc fin i saj clor $,1 u c lcmcntclor ncs truer lira lc.

(2) .Pernru [I cvita dcpfisirca accstor stari limitfi, este necesar sa se limitcze dcforrnajiilc, siigetile si vibratiilc,

(3) Cu cxccptia acordului lntrc .client, prciccrant si autoritntca compctcntfi aSllpra altor valori limitii, so convinc sa sc aplicc valorile linlila indicntc in acest capitol,

(4) Daca analiza globalfi in plasticizarc cstc folosita pentru veri fica rca starii limitf ultima, sc convinc sii sc oxarninczc evcntualitatea ca 0 redistribuirc, plasticfi a solicitarilor s-ur putca de ascmcnca produce in staren limitii de scrviciu (starca de cxploatarc- norrnala). Aceasta redistribuirc 1111 este pcrmisa dccar daca poatc fi dcmonstrat eli ca nu se va rcpcta. De asemcncn.jrcbuie sa se (ina coni in calculul dcforrnati ilor.

(5) Cand buloanclc (suruburilc) prctcnsionatc sunt folosite in irnbinari de categoric B (vezi ,6.5.3.1. (3)), cxigentcle formulate; la 6.5.8. referitor la rezistcnta [a alunecarc in starca limitii dc scrviciu (starca de exploatarc normala) trebuic sa fie satisfacure.

4.2. SAGETI

4.2.1. Exigell(c

(I) Structurile din otel .;;i· elementelor lor constitutive trebuie sa fie dimcnsionatc intr-o ascrnenea manicra incat siigetilc sii riimiina in lirnitele pe care clicntul, proiectantul si autoritatea competenti'i le-au considerat, 'de corriun acord, corespunzatoare dcstinatici "i ocupiirii prevazute a lucriirii, cal ~i de natura materialclor Inainte de a fi suportatc,

(2) Valorile limitfi ale' siigelilor rccomandatc sunt indicate [a 4.2.2. in anurnite cazuri, valori mal severe (san, exceptional, rnai putin severe) se

t53

--~-----,.--.-- .. -.------

\';k!csc corcspunzarourc dcst iuatici lucrfirii, naturi i mnteriulclor perctilor. S<lII pc n tru as igu ru rca bu ne i fu 11 C I i on(, ri a ,I sccnsou rc 10 r. el c.

(J) Valorilc dale la .:j .2.2. sUIH vu lori cmpiricc, Elc SIII11 destinate ,I f compu ra tc c u .rczu I I urclc en I cu I el or ~ i nil a \I a fi intcrprctatc ca f i nd .cri tcri i de pcrformautfi.

(.:j) Sc vor compara vn lorilc cnlculutc plecfind de la cornbinati i rare ,(Yezi 2.3..1-) la toalc i imitclc din uccusta sccriunc (paragra f) 4.2,

(5) Sc convinc sa sc calculezc siige{ile {inand cont de efcctclc de ordinul doi, de rigiditatca In retire a ,itnbiniiriior scrnirigidc ~i de cvcntuala aparitic [I dcforrnatiilor plasticc in siarca limitii de serviciu (de cxploatarc norma hi).

4.2.2. Valori filii itt;

( I) NOla1 i ilc valorilor limitil. ale siigetilor indicate rnai. departc sunt rcprczcntutc in figura 4.1. in cazul grinzii sirnplu rczcrnntii, undo:

(4:1 )

cu o",,,:sagent[l in starca finalf in rupert ell dreapta care 1I11C~tc reazcmclc, 00: contrasfigcata' grinzii. nclncfircarii, (stadiulO),

° I: va ria I ia sage\ ii grinzii date 'de ' in di rcii ri perm anente 'imcd iat dupfi

pUl1erea in sarcinfi (stadiul I), ';" ',-." "','

~i 02: variatia sage!ii grinzii data de inciirdirile variabile ' rn'ajom'tfF cu

dcformajii in timp date de incfirciirile pcrrnanentc (stadiul 2).

;cL.

, _---~~77 --~__ "

(OL_---:--- I,~ .......... -."

_..-_..-, ' ~ I ~"'I· ~ ,I , , ..... ,'

- - -( ) , - - -...., ....

...... __ -. - - - - - .., - - - ~ "'= - ._ - '~'''''' ~

-.------ _ . <': _-

,(2) --'--1--_ ':1· .;..---, ,.. ,

,-,--.,.......,...-~ I,':

-I. ,------, ·,d, ;of

Figura ,4.1. S5geti .vcrt ica lc.care se-ia U' in' considerate

154

(2) in ceca cc privcste chidirilc. vnlori limil:i rccomandntc ale siige!ilol' vcrticalc sunt dnrc.iln tubclul 4.1. undc L cstc dcschidorca grinzii, Pcmru consolclc grinzilor CII console, lungimca L sc considcrf de doufl ori lungimca consolci .. ,

Tubclul-l.}, Vnlciri'l imitfi rccornuudare pcnuu siigcl ile vcrticu!c:
Condiriuni .- Limite (vczi fig, 4.1 )
6111;" 0,
Acopcrisuri in general L /200 L 1250
Acopcrisuri suportfind [rccvcut
persoane, allele dedit pcrsonaluldc L.I 250 L / 300
intrct lucre
Planscc in general L / 250 L /300
Plunscc ~ i ,a,cop'el"i~lll' i suportfind
lnchidcri din .ipsos on dill altc 1./250" ,. L 1350
materia I c tl"n!,\i I e S,lU rigidc
Plansec care suportf ~llilpi (in flfill"1i
de cazul cand silgeilta a fost inclusf L 1400 L /500
in anal iza globalf a slarii limiui
lilt imc)
Cazu! undc e., dcranjcazd Li250
aspcctul clfidirji (:,) Pent I'll gri nzi de eft i dc rulare ~ i monora iuri sc convi nc sii sc I imi tczc siigc!iJc vcrticalc ~i orizontnlc in, functic de. III ilizarc ~i de clnsclc de cch ipamcn l.

(4) in CCCl1 ce privcstc cladirilc, I imitelc rccomundatc ale sftge\ilor orizontalc in capetul.stalpilor sunt:

- Cadre fiil·i\ podrulnnt .' h / 150

- Alte cladir! cu un singur nivcl h /300

- [utr-ocladirc cu mai multc nivclc:

-·inlre ctaje succcsivc : _ : h / -300

- pcnrru structura.dctunsnmbiu ,- ~ ; ..•............ ho /500

undc: h cste iniillimea stalpului sail etajului ho cstc iniiltimca totnlf a suucrurii

165

4.2.3. Actunulare de apii de ploaie

( I) III cuzul acopcrisurilor plate S;HI 31 acoperi~l1rilor apl'Oape plate uvand panta sub 5% se va verifies dacfi dispozitiile din proicct permit asigurarca unci cvncufiri corccte a apci de plaoie, excluzand orice posibilitare dc formarc de baltonce. in accastfi vcrificare, sc va {inc scarna de cventualclc imprccizii de constructic ~i dc rasari de fundajii, de silgelile elcmcntelor de acopcri rc, de sagcl i I e clernen tclor structura le, cli 1 ~ i de efccte Ie contrasf gel i i. Accstca sc aplicf la fel planscclor parcajelor sau alter structuri deschise pc rnargini.

(2) Preintrarca (contrastigcata) grillzilor, ponte reduce ,cventualitalea forrniirii de billtoace din apa de ploaie, cu conditia ca orificiilc de evacuare sii fie plasate convenabil,

(3) Daca· punta acoperisului este mai mica de 3% trebuie sii fie cfectuatc calculc suplimentarc pcntru a se veri fica ca nu estc nici un risede prabusire sub greutatca apelor:

_ fic acumulatc in bfiltoacc formate eventual din cauza sfigetllor elerncntelor structurale sau clerncntclor de acopcris;

_ fie retinutc de zapada,

4.3. EFECTE DINAMICE

4.3.1. Exigellte

(I) Trchuie luatc mdsuri corespunzatoare in calcul pentru a tine cont de efcctelc lncarciirilor de exploatare susceptibile de <I provoca socuri, vibratii etc.

(2) Efectele dinarnice de luat in considerare instarea limitii de serviciu.Ide cxploatare nonnalii) sunt vibratiilc produse de masinj .!ii oscilatiile date de rezonanta arrnonica,

(3) Se convine ca frecventclc proprii ale structurilor sau partilor din structuri sii fie suficient do diferite (departate) de cele -ale.sursei 'de cxcitatic pcntru a sc cvita punerca in rezonanta.

156

---~-.- ---

(4) Sc vor co mpa ra va lori lc ~iigcti I or ca leu I a te [J I ecand de I a comb ina Iii le (grupfirilc) frccventc (vczi 2.3.4.) cu toa rc va I ori le lim i!a a lc . sagetilor indicate ill accasra scctiunc 4.3.

4,3.2. Constructii deschise publiculu!

(I) Vibrntiilc:;;i oscilatiilc suucturilor in care pub] icul se poate dcplasa trebuie sa', fie limitate astfcl incat sii se. evite un ' discorifort scnsibil uti I izatori lor.

(2) In ceca cc privcste planseele pe care oarnenii merg normal, cl~m ar fi planseele birourilor, locuinjclc etc. se convine sii nu aibd, pentru acestc plansee, frecventa proprio cca mai joasa sub 3 cicluri I secunda. Aceastfi conditio estc satisracuta dad sagcata. totalfi instantanee 0,+01 (de fin ita la 4.2.2.: dar calculate utilizand cornbinatia (gruparea) frccvcnta) cste sub 28 mm. 'Accste limite pot fi mai putin severe daca valori putcrnice de arnortizare justifies accasta,

(3) ill cazul unui planseu pc care se danseaza, so sarc sau sc dcplaseazf in cadcntii, cum sunt pi anscclc pc care sc face gimnastica, ,sau ~ Ie salil Or d~ dans se convinc sa nu aibii, pcnrru acest planseu, frecventa proprie cea Imp joasa sub 5 cicluri I secunda. Aceastf conditie estc satisfacuta dad sageata calcuiatii asa cum estc indicat mai sus nu dcpascstc 10 mm.

(4) La neva ie, 0 analiza dinamicii ponte fi efectuatii pcntru a ariila_ c~ acceleratiile .!ii frccventele susccptibile de a se produce nu ,vQr fi de natura sa provoace 0 jena sensibila utilizutorilor ~i nici peric?le instalatiilor .. ,

4.3.3. Osci/atii lutretinute de viint

( I) Structurile particu I a r simple,' ca i mobile, mari f~~.11e p:~.lte: sau acoperisu ri foarte lnt inse, ca si elementcle Slruclu~·al~. p~rtlcu.lar sl~ple, c~ unii tirarui, trebuie sii fie examinate sub cfectul actiunu dinarnicc a .va~tu~Ul, la fcl de bine din punct de vedere <II vibratiilor in dirccjia vantului cat ~l al vibratiilor normale pe aceasta.

157

( 2) Sc \'01' analizn nccle srructuri dill PUIlCI de vcdcrc: - a I \. i bra 1 iii or provocutc de ra I~d c,

- <11 vibra] iilor provocutc de turbioauc,

'( ~) Sc \';1 consultu lotodlllt"i ENY ]lNl Eurocod .11 '.'

"

5. STARI L1i\HT..\ ULTIME

5.1. ELEIVIENTE DE BAZA

5.1.1. Gel/em/iliifi

i ['

i: i' [

I

I

!

!

!

,

I I

~

(1) Srructurilc metal icc din otcl ~i clcmontclc lor constructive trebuie sii fie dimcnsionatc <lslfe! incfit condiriilc gcncralc de cal cui .in stfirilc I imitii specificate in capitolul 2, sa fie satisfilcutc.

(2) Cocficicntul parli"l ~ de sigtlrilll!;i ¥\l trcbuic sil tic'! ega! ell valorilc uunfitoarc:

- rczistcura scciiun ilor din clasclc I, 2 S;Hl 3:1

- rczisrcntn ,sec( iunilor din clasa <I

~ rcz istbn!il c Icmcn lei or" I a i risla b iii ta tc

- rczistcutn '~ccl iunif6f' nctc 'in 'dl:e~tlll giluriloli de suruburi

- rezistcnta il11b'i'niirilor

5.1.2. Calculu! ... tructuritor

( I ) St rue 1\:1 i"i lc: lrc oii Ie sii fie supusc ~inn.'ii IO'ardor vcrificar]:

- de rczistcnjii a 'scc\itlniiOl-'\Jilins\;crsalc' (5.4)~ , 'I'

- de rczistcnta 11 clcmcntclor (5.5).

- de rczistcntii u lmbinarilor (cap. 6),

- de sra bil i tate gl oba I ii II structu ril or (5.2.6),

- de echilibru stiitic (./:.'3.:2'.-1):'" .

,- ~.'

,:

10 ill prcgfitirc

:, Pen I ru clnsi f ca rca SCC! i un i lor. vczi 5 .. ,

158

-Y~ll:= I, I "(~\I:= 1,1' r )<11~I',25

, vezi tap. 6

q,

"

, "

(2) Dacf sc proccdeuza la veri lieiiri de rczistcnta . nlc 'sccriunilor transversale ~i ale clcmcruclor unci structuri. ficcnrc clement ponte Ii Iratal izolandu-l din structur.i, cfonurilc aplicatc III ficcarc cxtrcmitnto liind eele dctcnn ina Ie din 1I n a 1 izu g 10 b;JI;i II sl ruct \II' i i. SC com' i IlC st"i sc dctcrm i IlC cond ill i I e de lcgii I mfi I a ex I rem i I,i \ icons i dcra nd c lcmcntu I cu pu ric a structurii in coucordnnui cu 1 ipul de <l1l;!lizli (vczi 5.2.1 ~i 5_2.:2..) ~i ell mcdul de ccdarc (vczi 5.2.6).

5.1.3. Elentente intinse

(I!) Elcrncntclc inrinsc trebuic vcrificutc In: - rczistcnta sec] ill 11 i lor transvc r.>n lc (5.4.3).

5.1.4. Eletuente comprinutte

( I) Elcrncntclc cornprimatc trcbu ic vcrificatc 1<1: " rezistcn III sectiu nil or transversa lc (5.4.4),

- rczistcnta III flambnj (5.5. J).

5.1.5. Elemente iucovoiate

(I)- Elcrncntclc solicitare In incovoicrc trcbu ie veri fica te la: - rczistenta sectiunilor transversale (5A),

- rczi stenta I a ,p icrderca stabi li [ii J\ i (5 _5_2),

- rezistenta la voalare produsfi dc forfccare (5.6),

- rezistcn 1<1 I a flambaj a I ill pi i compri muteIn planu I ,i n i m i i (5.7.7),:

- rczistcntu la.dcformarclocalf a inimii (5.7.1). '

5.1.6. Elemente supuse unei -colllbillfi1iii'de- efort axitlf "$1, moment ill covoietor

(I) Elernentele supuse III un cfort axial combinat cu un moment incovoictor trebu i e sa fie veri ficatc I a:

- rczistcnta scctiunilor la efecte combinate (5.4.S),

- rezistenta clcmentelor ia .efectc colnbinate (5.5.3: si 5.5:4), 0'

- critcrii de rezislenlii ale elcmentelor incovoiatc (5.1.5),

- critcrii de rezistcnta ale elcrucntclor intinsc (5.1.3) SHU dupa caz II

clementelor comprimate (5.1.4).

1'59

I 1",.

i"

,

5.1.7. iIlIliidil'i Si prlnderi

(I) illnadiJ'ile ~I .prindcrilc trcbuic sil satisfncil condijiilc specificate in cnpitolul 6.

s. 1. 8. Obosealii

( I) 0 structurii sol icitntil In lnc.irciiri variabile rcpetare trebuic verificata In rczistcntn In oboscalii.

(2) In cazul construc]i ilor din otc] laminate la cald, sau constituitc din profile Cll scctiunc tu bu Ian], fi 11 isa tc In' ca I d sa u la recc, trebu ie sa fie satisfacute conditiilc specificate in capitolul 9.

(3) in cc privestc construe] iile dill otel format la rccc, rcgulile de calcul dale in ENV 1993-1-3 Eurocodc 3:' Parten 1.31) nuacopcra decat structurile sllrusc la inciircaJ'i statice prcdominantc, Se conviuc sa nu se foloseasca construe] ii din otcl format In rccc dacd oboscala prcdominii, dccat dad sc dispundc de dale adccvatc, care permit sa sc dcrnonstrezc cfi rczislcnja In obosca la estc su ficien tii.

i,

(4) De regula, 0- vcrificarc In obosealii . nil sc : impunc pcntru _ structurilc

cladirilor, ell cxcepjia: ' ,

- clcmentclor care susjin dispozitive de ridicat sau sarcini .rulante (mobile);

- clerncntelor care sllsiin masini.vibrantc,

- e I erncn rclor supuse osc i I ali ilor da tc de vant,

- clcmcntclor supuse oscilatiilor date de.deplasarea coloanelor de oamcni..

5.2. CA-LCULUL SOLTCITA:RILOR-

5.2.1. Allaliza globalii (Oalcu! global)

5.2. l . l . Metoda de {II/albi (de calcul)

(I) Solicitarile irur-o structure static' ,delerminata' sunt obtinute utilizand ccua] i i [e sta tici i.

" in prcgfitirc

160

(2) inlr-o structurii hipcrsuuicu (ncdctcnnimuf static] soliciuirilc pOI, ill general, s:i fie determinate prin una din urmatoarclc mciodc de anal izii (calcul):

a) analiza- globalf clasticf (5.2. J.3),

b) analizf gjobalfi pl'1Slic;1 (5.2.1.4).

(3) Anal iza globalf elastica ponte fi util iznta in toatc cnzurilc.

(4) Ana I iza globalfi plnstica nu ponte fi utilizatfi deeiit dacii sccjiun ilc transversale ale clcmcntclor sarisfac conditi ile speci ficatc la 5.2.7 !Ii 5.3.3. iar ojclul pc celc spcci ficatc la 3.2.2.2.

(5) Daca a 11<11 i za g I oba Iii' cstc cfcctua «1 apl iea nd sa rc i nil c succcsiv crcscfitoarc, sc considcrfi S\1 ficicm, in cazul structurilor de rczislen!ii ale clfidirilor, adopturca unci miiriri proportionalc !Ii simultunc a tuturor Inciircdri lor.

5.2. /.2. E;/cc/I!fl! dr4onllllfiiJo/, structurii

(I) Sol icitarilc, pOI in general, ~,i lie determinate buzand metod" de annlizii globalii pc una din tcoriilc urmaroarc:

<I) tcorin dc ordinul I, rcfcrindu-sc In gcornetria ini\ialii ,1 structurii,

b) tcoria de ordinul ll, luand in considcrare influcnta dcformntici structurii,

(2) Anal izu gl06nlii ponte fi bazatf pc tcoria de ordinul 1 in cuznrilc U rmil toarc:

a) structuri comravflntu ite (5.2.3.3),

b) structuri rigide (5, .. 2.5.2),

c) utilizarea mctodclor de calcul timind scarnn indirect de cfcctcle de ordinul II (5.2.6).

(3) Analiza globalii poatc fi bazntf pe tcoria de ordinul II in route cazurile,

'5-.2. L{ Amilizri gfohalii elasticii

(I) Analiza globalf elasticii trcbuic sii fie bnzntf pc ipoteza unci cornportari tcnsiunc-dcfonnntie a rnatcrialului I incarfi, oricurc ar fi nivclul tcnsiunii.

161

(2) Accasui ipotczf ponte f rctiuutfi pcntru ana] iZ<I elastica n[at pcntru primul dt ~i penuu al doilca ordin, chiar in clcmcntclc in care rczistcnta sCC! iu n iii ra nsv 'crsa lc cstc baza lil pc rczis lc n1 a' p last ica; vczi 5.3.3.

(3) en 11l11lnrC a unci anal izc clasticc de ordinul. J, momcntclc calculate pot Ii modi ficntc rcdistribuind pan;i 101 15%, din momcntul max im calculat in ori ca rc el erne Ill, CII cond iIi a Col:

a) solicitarilc in structurf sii riinuini'i in cch ilibru cu inciirciirilc (surcin ilc) aplica Ie, ~ i ca

b) toatc clcmcntc!c 111 care momcntclc . sunt rcdusc sa aibii sec] iunile Transversale din clasa I snu din clasa 2 (vezi 5.3)._

(4) lpotczclc adoptate pcntru calculul illlbiniirilor trcbuic sii sa!isfacii condiriile prcvfizutc la 5.2.2.

5.1. /,4. Analiza globahi plasticii

(I) Analiza globalf plastica poatc ,fi condusa folosind:

- fi c metode de ana I i zii rig id - pia sti cil, '

- fie rncrodc de anal izii clastic - plastica,

(2) Urrnfitonrclc mctodc de anal iza 'elastic - plasticr pot fi. utilizate: - clastic - porfecrplastica,

- clasro - plastica,

i • ~

(3) Atunci cfind se proccdcaza ln 0 anal izii plastic globala, trcbuie. sa sc prcvadf lcgarea latcrald in drcptul tuturer articulatiilon .plasticc in -care sc ponte produce rotirea plastica lntr-un anurnit caz de inc·iiicare.

(4) Distanta dintrc locul de arnplasa re a Ic;gii turi il atera Ie f<l!ii de sec! iunea in care se produce articulajia. plastica nu va dcpa;;i jumatatc din inallimea grinzii,

(5) Se convinc sii nu se foloscasca mctodelc: de. ,anaJiza 'rigid .- plasticd pentru 0 anal iza dc ordinul II, dedit in conditiile specificate la punctul 5.2.6,3.

, "

162

(6) ina IlHI i zn "rigid - pi :lSI icii", dcforrnat 1 i lc cI nst icc a Icc lcmcu tel or ,~i fu nda] i i 101' sun I negl ijatc ~i de formal i i lc pi (lSI icc sc prcsupun conccntra tc 111 drcptu! articulatiilor plasticc,

(7) in analiza "clastic -, perfect plastic", sc presllpliLle cil sccjiunca I I'aIlS\'C rsa Iii r~ ll1.j ne perfect c I as I ic~ pimii cfmd sc at i ngc 1110111en[ul . ~Ie rczistcnui plastic ~i cii in continuarc ca devine perfect plasticii, Dcformntiilc plasticc sc preslIpuLl conccutrutc in drcptul articulntiilor plasticc.

(8) in ana I iza "clasto - pi [IS I i cii", rc la! i a bi I i nca rii. tens i II ne -. dc fOI.l~l(1\ i e indicatii in figura 5.2: L po~tc fi util iZi\tii pcruru murcilc de ol_c1un s~ecl tlc.a~e in capitolul 3. Se poatc ndopta, ea, altcmmiva, o. rel;J!l~ mill, prccrsa. See! ill nca transversa Hi 1'5 mfi IIC perfect c I asticii pii nil cfi nd te I~S I L~lC~ 111 fi bre~c extreme al inue ' limita 'dc eurgere. Dacii 111CI11enlUI conlmua sa crcascn, sec] iunca sc ~plllsticizc[lzii gradat pc miisurfl cc. plusticizarca pfirruudc in scctiunca trunsvcrsalii ~i dcformnj rile 'pl:lsticc so cxtind [l 11 11 ia I in lungu! e I cmcn ru \ u i.

(9) i.n scopul c\~itiirii lI1~pr diflcultfiri, numcrice da,c;i analiza c1aslo,- plasricf sc face pc ordinutor, sc PO[lIC utilizu, cu altcrnativf si .dacfi cstc ncccsar, rclaj in tcnsiunc - dcforrnatic bil incnrf prczcntatf in figura 5.2.2.

CI

. ,

0,

I ~=£

~_·' __ -L_d_E __ ~ __ ~:~,, -, __ ~ ~r.

. Figura 5.2.,]" Relatia tensiunc -vdeformajie b-iline.nra

163

r :.:- __ ~ _

;" I ',,' r

____ ----- 1----·-=

/ da E (sau (.1 valcarc uuca

, ~_'"iOOiiiJ ' de w,:la~i ordin) -

I'

, I

V\~A£

dE

I

Figurn 5.2_2. Alta rclatic rcnsiunc - doformajic bilineari'i posibila (sc \ . a folosi numni pcntru 0 ilnalizi'i' clastic - plastica)

( 10) Dad sc facc 0 an::Jllz,i clastic -plast icii, se poatc considcrn suficicnt, in cnzul structurilor de construcrii, s,i sc. apl icc incarcitrilc lntr-o scrie crcscfitoa rc pii na I a a [i ngcrca sarcin i lor de ca leu I ;;;i sii se UI il izcze so lie i tiiri lc care rczultfi pcnlru vcrificarca rczistcntclor scctiunilor transversale ~i a

I ' stabi IiI iii i i c lcrncntel or.

i'

" : I ( I I) in cnzul S( rue turi lor de cliid iri; nu apn rc ncccsar sii sc conside re e fcctc Ie pi ast i fic',i ri i alternate,

5.2.2. Ipoteze de cutout

5.2.2. J. Elemente de bazli

( I) I potczclc adoptarc in analiza globalfi ,I struetnrii trebuic sii fie computibilc cu tipul (modul) dc cornportarc prcvizibila a Irubiniirilor.

(2) lpotezclc adoptatc in calculul clcmcntelor trcbuic sil fie compatibilc cu (sau sii pi asczc in siguranl,j f<llii de) metoda folos i Iii pent ru ana I iza g 10 ba Iii prccum ~i ell modul de comportaro prcvizibilf a imbinarilor.

(3) in tabclul 5.2.1. sc nratfi tipul de irnbinarc ccrut pcntru di'feri!c tipuri de modclarc a structurilor, in functic de metoda de <lllilliz5 globnlli ulilizmii.

(4) Condljiilc pcntru diferitctipuri de Imbindri.sunt date in 6.4.2. si 6.4.3.

(5) Pcntru cl usi ficarea I m b irulrilor gri ndii - sla 1 p in rigidc sail scm irigidc, vezi 6.Q_6.

164

(6) Ciind cstc ncccsar pcntru 0 structuril de rczistcuta. sa sc culculczc sure III a cl as t i cn corcspunza lid urn: i mod de I !lSI.] bi I ito! tc cu nodu ri dcplasubilc. trcbuic Sa sc lin:1 scama de cfectclc tuturor .imbiniirilor semirigidc, independent de faptul cii analiza globalii a structurii cstc clasticf sau plastid.

(7) Cand sc !.uII izcazf Imbinfiri scm irigidc, trcbuic sa sc re\ina valoarca illili,;l;i a rigiditiilii la retire (vczi 6.9.6) pcnrru a culculn sarcinilc ,criticc clast icc san lungimilc de flambaj,

Tabclul 5.2. J. lporezc de calcul
Tip de Metoda de Tipuri de imbinari
rnodclarc annlizii globalii
Rcticulntfi Noduri - Articulate (6.2.1)
simpla articulate • Articulate (6.4.3.1)
Cdnlinu,j Elastica - Rigidc (6.4.2.2) ,
- Articulate (6.4.2.1)
Rigid - plasticii - Rczistcrua totalii (complete) (6.4.3.2)
- Articulate (6.4.3.1 )
Elastic- plastid - Rezistcntii lola l'i. (cornplcta) - Rigidc
(6.4.3.2 ~i 6.4.2))
- Articulate (6.4.3. I ;;;i 6,4.2. J)
Sernicon- Elastica - Scmirigidc (6.4.2.3)
tinuf • Rigide (6.4 .. 2.2)
• Articulate (6.4.2.1)
Rigid - plasticf • Rczistentf partialf (6.4.3.3)
" - Reiisl~nlii t'olala (c.ompletii)"(6A:3.2)'
s , - Articulate (6.4.3. i) ,
,
Elastic - plastica - Rczistcntf pm1 ialf - Scmirigide (6.4.3.3
" ~i6.4.2.3) . ~ ~ ,
'- Rczistcnts pm1ialii - Rigide (6.'4.'3.3;. ~i
6.4.2.2)
· Rczisrentf tolal5 (completa) -
,,- , Scmirigide_{6.4.3.2 ~i 6.4.1.2), , . .:
- Rezistenjf tt;>ta.lii, ,( coruplctii) •. - Rigidc
(6.4.3.2 ~i 6.4.2.2)
- Articulate (6.4.3.1 ~i 6.4.2.1) 165

" ~

5,2,2,2, Modelareo in structuri) reticutat« ,

( I) intr-o strucrurf zisa reticulatii, -se ponte prcsupunc ca III imbinarile diutrc clemente 11\1 sc dczvoltf rnomentc. in analiza globahi, clcmcntcle pOI fi prcsupllse ofcctiv articulate.

(2) i mbiniirilc trcbuic s;\ satisfacfi conditiilc ccrutc pcntru imbinari articulate, ascrncnca ~ll celc specificate fie'iil 6.4.'2.1, fie i~ :6.4.?: I.

'I ' • :

5,2.2.3. Modelare« ill structuril conttnu«

( I) Analiza clasticfi cstc bazala pc ipotczn de .cqntinuiratc pcrfccta, ell imbinfiri rigidc rcspectfind .conditiilc.datc.ia 6.4.2.2.

(2) A nal iza l:igid - pla 51 icf cstc ba in to· p.e ipotcza dc cont inu itatc pcrfcc la " cu irnbinfir] dc rczistcntfi totala (completd) rcspcctand condijiilc ccrute la

6.4.3.2.

(3) Ana I izn clast ie' - plasticfi- cstc bazatii pc ipoteza de continu itate. perfect a, Cll im bi niiri rigide de rczistcn lil tota 1 ii' {comp 1 eta), sa tis fiicfm~ cond iIi i lc centre la 6.4.2.2. si 6.4.3.2'.

1'-

, .

5.2.2A Modelareo ill structurii 5clIlicon!ilwu

_II "

(I) intr-o analiz5 elnstid, 'eo~lp'6rtareil' jil1biniiri'1~r l;~~bl;ie~s~: fie bazatfi pc curbc, de ~a'I~~I', moment ~ rotatic sa~;'~f9'lt ~ dcplasare, evaluate corcct,

, - ,I.,J' ).,1" _ ,

(2) Anali;~_' rigid - plasticfi ~sic b;lz~;~ 'p~' ,mon;'d~';~I~:de rezistenta de calcul (rnomcntelo capabilc) ale'im~infidJor,!a.-care s-n justificat 0 capacitate de rotire suficienta (vezi b.iI-.3 ~i 6.9.5) ..

(3) Analiza clastic .J I'iaslicii trebuic sii,lia"in considerate curbelc de calcul moment - rothy~le Imbinarilor (vczi 6.9,:2). I

1'66

5.2.3. Slsteme structurale

i ~

I

5,2.3. t. Structuri

(I) Extindcrea apl icfirii analizci globule ccrutfi dcpindc dctipui struclurii:.'

(a) Elernentc structurale simple

Grinzile simplu rczemare ~i clernentclc izolate intinse sau comprirnatc sunt .sta tie dctcrm in ale. S tructuri lc tria ngu larc pot fi static dctcrm ina te sau ncdcterrn inate (h i perstaticc).

(b) Grinzi continui si -Slluetll ri de rezisten tii ri gide.

Gri nzi I e con tinu i ~ i st ructuri Ie de rczistcnta in ea re cfectele de ordinu I 11 sunt neglijabile sau sunt eliminate prin rnasuri adcvcatc (vczi 5.2.5), trebuie s5 fie annlizatc pcntru dispuneri corespunzfitoare ale Tncfirciirilor variabilc in vcdcrca dctcrrninarii cornbinatiilor de solicitiiri cdc mai defovorabile nccesarc la vcrifiearea rezistenjci elemcntelorsi Imbinarilor.:

(c) Structuri de rezistenia suple (cu noduri dcplasabilc)

Structu ri Ie de rczistcnjfi suplc (vczi 5.2.5) trebu ie,sa fie a nul izate pemlll dispuncrilc .incfircarilor variabilc care ,sun!' cdc rnai dcfavorabilc [inand scaina de 0 ecd are urmand un mod cu noduri .deplasabile. In plus; de trcbu ic totodatfi sa fie analizatc [indnd scamadeo cedareurmand un mod cu.noduri fixe, ca si eel dcscris la (b).

,< '

(2) Trebuie sa fie introdusc in analiza globalf a tuturor structurilor de rezistenta ·alat irnperfectiunilc inltiale fatii de 'verticalf specificate -la 5.2.4.3. cat si alte imperfectiuni ale elcrnentclor, unde . aceasta 'estc necesar, vezi 5.2.4.2 (4).

"

. (

,~ .. -

5.2.3.2. Substntcturare

(I) Pentru analiza globala, structura se poate descompune intr-un numfir oarecare de substructuri.rcu conditia ca« ' "'. ~" ,'. ,I: •

'~a) lnteractiunoa structurala' int1'e .substructuri sii; ne.. co re cit .modelaraj,» "

(0) dispuncrca subsiruorurilor sa fic'adeovafa sistemului.structarabutilizat; (e) evcntualele cfccte dcfavorabile, date de Irueractiunea dintre subsrructuri s5. fie luate in considerare.

.1-' I

5,2,3,3, Rigidilalt'a 1'('IIZ/!lIIeiUI'

(II Trebuic s;\ se in ill considcrnrc curactcrisl icilc de dcformatic ale bazclor ;;i fundal iilor de care Sl<ilpii sunt legal! CII prinderi rczistcutc la retire. Valeri dc rigiditatc adccvate trcbuic ·sil tic adoptatc in toatc rncrodelc de analiz;\ I,;lobalil, altcle decal la metoda rigid - plasticfi.

(2) Dacf sc foloscstc 0 urticulatic efcctivii (vcrirabilii) san un dispoziiiv de rczcrnnre similar rigiditatca la retire a rcazcrnului trcbuie s<i fie lU;ltil egal5 cu zero.

(3) Opri ona I, sc pol de nscmcnca adopta va lori de rigid i 1;IIC corespu nzii toarc pen tru a rcprczcntu na tu ra scm i rig idfi a rcazemelor de lip urticulat.

5.2.3.4. ,Hode/al'e ill structuvii l'elicII141(,i

(J) Ancxa, H II dil mctode adccvatc de rnodclarc 'pentfll.anal iza structurilor de rczistcnpi reticulate.

5.2. 3~5. Modelare ill strllcilirii COli lillluf , '

Ancxu HI) prczintfi. mctodc. de ,substruetm;lI·e adccvatc pentru analiza globalji 'a structurilor de rezistcnjji rigidc

5.2.3.6, Mode/III'/! ill strncturii semicollfilllui

( J.) 0 SlI bstructu rare adccvatji .pcutru [Ina I iza globa Hi, a .structuri lor zisc semicontinuc ponte f de asernenea utilizcta.vcai.ancxa HII.

5.2.4. Luqrea ill considerate a imperfeetiunilor

5_2_4_l. Elemente de bazli

(J) Calculul trcbuic sa ia in considcrare.. prin. mijloacc potrivite, cfectelc impcrfectinnilor .de -realizarc., .. incluzandi : tcnsiunile .. rcmanente si imperfcctiunile, geomctrice. de tipul defcctului de .vcrticalitatc, dcfccte de

II Sc va cI aborn intr-o erapa u ltcri oar.-I a lucrari I or

168

r~etilininrilate sau de njusrarc, prcculll :;;i exccntriciuitile incvitabilc de micfi imporiantii in asnrnbliirile (prindcrile) realc,

(2) Sc pot util iza irnpcrfcctiuni gcomctricc cchivalcnrc adccvarc, ale cfiror valori rcflcctfi (simulcazfi) cfcctclc posibilc ale tuturor tipurilor de i mpcrfcc] iun i.

(3) Efectclc imperfcctiunilor trcbuic luate in considerate in cuzurilc 1I1ll1a toa rc:

a) analiza globala

b) analiza a sistcmelor de contravantuirc e) cal cui al elcmcntelor.

5.2.4.2. Metoda de aplicure

(I) Imperfect iun i lc trcbu ie luatc in considcrn rc i ncluzfind, in an a I iza (calcul), cantila]i suplimcntare adccvate rcprczcntand impcrfectiunile globale ale structurii, irnpcrfectiunile sisremelor de contravantulrc :;;i impcrfectiun i I e elementclor.

(2) Efectele impcrfcctiunilor globalc ale suucrurii, vezi 5.2.4.3, Ircbuie sa fie inclusc in analiza globalf a accstcia, Solicinirilc rezultatc din analiza (calcul) trebuie folositc in calculul clcmentelor.

(3) Efectclc impcrfcctiunilor date in 5.2.4.4., trebuie incluse in analiza (calculul) sistcmclor de contravfintuirc. Solicitfirilc rezultatc din analiza trebuic folosite pcntru calculul clemcntelor.

(4) Efectele imperfectiunilor elernentclor, (vczi 5.2.4.5) pot fi ncglijate in ana I iza globa Iii CII except in structuri lor de rczistentf sup [e (cu noduri deplasabilc, vczi .5.2.5.2) -\ii a elcmcntclor comprimate avand legaturi care transm it momente . .;;i penlru, care:

). > O,5~ A . I, . .1 N Sd (5.1)

undc:

NSd estc valonrca de calcul n efortului de compresiunc -\ii ). cste

zvcltctca raportata (redusa) a elcmentului in plan, (vozi 5.5.1 .. 2), calculatii pe

169

baza unci lungimi de flarnbaj cgalli cu hmgimea de cpuni (vezi paragraful 1.4.2 (I».

5J4.3 .. imper(ec/illl1i globule ale structurii de J'ezislel1((i

(1 ) Efec lei c i 111 perfect i UI1 il or trebu ic sa fic luatc in considcrarc in <lila I iZ(I (calcul u I) suucturi i pri n i ntcrrnediul unci irnpcrfccriun i ' gcomctricc cchivalcntc, avand forma unui defect initial de abatere de la ,vcl1icala $ dctcrminar cu formula:

$=k,,-k,'$o (5.2)

ell

$0 = 11200

k; = (0,5+ I Ill, t·s

dar k,:5 1,0

st

ks = (0,2+ I/n,)o.s

dar i.s 1,0

unde

n, estc numfirul de stfilpi'in plan (pc nivcl)

~l

11., este numsrul de ctajc (nivele)

(2) S!5.lpii care suportii 0 sarcina verticals NSd'mili midi. de 50% din sarcina vcrticalii medic pe stalp in planul.eonsiderntnu trcbuic.inclusiln '11<.

(3) Trebuie inclusi in 11" nurnai stalpii care traverseazii: toatc -ctajele incluse in 11.,. Trebuic ,I!latc ·in considerarc la detorminarea lui n.,nllmai nivelele de planseu sau de acopcris legate cu toti 'stalpii :inelu~i'.in'/I;.·· -,

NOIIi: Oriee cornbinalic 11" si I', care salh,faee acestc conditii poale fi folosita

in condij ii lc rca I iziitii 'sigurarl\ci' neccsarc.' -. ".' , .' ,

• ~ I • _'

(4) Irnperfectiunilc iriijialeHe ·tipul abaterllor del fa 'verticalfi se aplica !iil. toate d ircctiile orizontal e, insii elc nu trebu ie': 10 a te» in ., considerate

coneomitcnt dccat intr-o singurfi direcjic, I ,

(5) Trcbuic de asernenea considerate eventualele cfecte de torsiune pe ta'rc aceste . i rnperfcc] iu n i, le pot: geitera ·in -structura anmci cand acestea sunt introdusede man icrii antisimetrlcs. pedoua I fete opusc'una fata ·de a I fa .'

170

(6) Pentru : usurarea calculului, impcrfcctiuuca ini!iali'i de abatcrc de la vcrt icalfi ponte fi inlocuitii cu un sistcm cchilibrnr de forte orizonralc ecnivalcntc, (fig. 5:2.3).

(7) In structurile de rezistcutf ale cliidirilor cu mai rnultc nivclc, foriclc orizontalc 'ccilivalcll!e trebuic sa fie aplicatc la fiecarc nivcl de plnnseu sau acoperis, aceste forte fiind ,proporlionale ell sarciniie vcrticalc aplicutc pc structurfi la nivel u 1 considera I (fig. 5.2.4).

(8) Reactiunilc orizontale pc ficcarc rcazcm trcbuie sa fic determinate pleeiind de la impcrfcctiuni initialc de abatcrc de la vcrticalii ~i nu de la fortcle orizontalc cchivalentc. in absente inciirdirilor orizomalc rcalc, rez~lltanm,reaetiunilor orizont a lc cstc nulfi.

. '

N

N

--

i

N

- ...

I

N

Pigura 5:2.3'. 'Forte orizonlali:i'c:cilivalenlc ell efectul 'il'npeifcctiunil:or.iriilinlc

", " deabaterc de la vcrticalii " . ",' , " '",

171

----------.-~----~-------~--------------

FI ~ f:1 ,...
I
F2 Q . F2
¢ F2
F. ==>
. ;, i;, Fj F) Fig. 5.2.4. Fo!1C orizontale cchivalente

5_2.4.4. Imp erfectiun i pentru analiza (ca/cul"l) sisteinelor de COli tra l'U II I uire

- ( I) Efectcle i rnpcrfcc] ill n ilor trebu ie sa fie I ua Ie in considcrare in analiza sistemelor de contravantuire neccsarc pentru asigurarea stabilitatii latcrale, pc lungirnca 101", a grinzilor ~i clcrnentelor comprimate, Aceste efccte trebuie sa fie introduse ea 0 irnperfec] iune iniliala in forma de are, ell sagca ta:

c/J~kr' Ll500 (5.3)

unde

L estc dcschidcrca sisternului de contravfintuire,

';;1

kr=(0,2+ lin,) dar k,'::; 1,0

nnde n, estc numfirul de clemente dc stabilizat,

(2) Pcntru simplifieare, imperfectiunile initiale in arc ale elcmentelor de stabil izat pot fi inlocuite eu forte cchivalente de stabilizare, definite in figura 5.2.5.

~3) D~sa sistenlU,l: de contra vantuire . tr,e.p,ujp,. ,$ii _: stabilizeze 0.- ~rindii incovoiata, forta N dill figura 5.2.5. poale fi:9,eteJ:ll1inalii eli relatia

N=M/h ... ' -. (5.4)

undc

M = momentul maxim in grindii h ~ inal\imea tOlala a grinzii

172

(4) Dacf gri nzilc sau clemente Ie com pri rna I c all joa ntc de coni in u i tate, trcbu ie sa se veri fice dacfi sistcmu I de contruvdntu ire csre capa bi I sa reziste la un eF0l1 local egal CII k,.1V I 100 aplicat pc ficcare din acestc grinzi ~i pc ficcarc din clemcntelc cornprimatc :;;i' sa trunsrnita accl cfort in puncrelc de fixare adiacentc accstor grinzi sau clemente comprimate, vezi figura 5.2.6.

(5) in aceastfi vcrificarc, accst CfOl1 local se adunf cu toatc sarcinilc ex tcrioare care ac] ioneazii pc sistcrnul de co III ravf ntu ire, dar efortu rile dale

de irnpcrfecriunea definitfi la (I) pOI fi omise, .

HI - ----- - t-- -- - - - -IN e, : imperfecliulle
.. i rr : i ..
~CQQ~QQ~~OOO forill. echivalenta
" J 1 ~q : de stabilizare pe
I
T unitate de lungimc
c><: e><: IX X [X sistem de
com ravantuire
. "L ~.

For1a N se presupune constanta pc deschiderea L a sisternului de
contravfintuire, Aceasta plaseaza Icjcr in sigllranlii falii de 0 lncarcarc
neuniforma,
Pentru un element de contravantuire unic:
Dad ',' - "
Si o~:::'L / 2500:' q ='N /50 L .'
Si 0, > L 12500: q = N(1+a) 160 L
un~e, 0, =: ~iigea~a. sisternului de eOTwa:vant~ire i~: planu~ .. ~iiu.:da~ de q plus
toata ', sarCITl,a_ extenoa ra, .. .
~'i a;'; 5005~ I L i~sii o > 0,2 '.' ..
Pentru clemente rnultiplu contravantuite
sis.s ~.f.?5.b0 " q =: (LN) .(kr+O,f).I. 6_0 L
Si .o~ >,'.L.J 2500,;. ' ~ t ~ '-':": .' . ' ". .. Q "'i(l;N):(krt.~) /6.0 L.
Fig. 5.2.5, F ot1~ echiva lentfi de stabil izare .. .: -.' ') .. " 173

N I $N
T
- -
."
¢ .,.
" ..... ,-_ ..
:, ... -_ "
I I 2 ¢H ~ r .. T: .. ....._:.
'.:'
- ,
, I ... '~ ..... ~ .. '
4>
I
-- -
... tjI,v
'N I Sistem de
,. .. - '.' . CtlfltravanLuirc
<jI ~ k~¢o ¢ n II:! 00 ,,'

:!;¢:V"'k,,"N~LOO

, ,

I, r .

Figura 5.2.6. FOI1c de eonsideratIn dreptul unci Imbinari de corrrinuitate il),t,r-un ~ lerncnt ~q!llpti rna t ,

5.2.4.5. Imperfectiun, ale eletnentelor

(I) In general trebuic sa s~ ia in co'nsJd~~~iie efc~t~le i~~;l:f~etiull'il~r' in calculul CfOI1111'ilor folosind formulelc de flarnbaj adecvate dal~ in aC~~1 Eurocode,

~2)' in' 'al'tern'ativa, . ;eniiu {/~ "'ch~~ent '.,; co~p{·:mal. :sc' pot 'i'ncludc imperfcctiunlle !niliale in forma de arc, specificate li's.:ST3.· in'ti·-ti' :;:tniiliza

dc ordinul II <l acestui clernent.. ' , .. " .','" ".

r,,, .1., ' ".

~ : • , • I· • I_-

(3) Dad 'este: necesar' (vezi 5'.2.4.2) sa sc tina scarna de 'Nn'perfe'ctiun'j]c elcrncn te I or 'in anal i za :globala~·imR!'"!lfectiunj I e specificate in 5:5:i .~.' tre bu ic sa fie incluse si rrebuie sa fie util i~~tii 'ot ~,titi.1 i:Zii gl.6g'a'la 'di!;')rtli'rful If.'

174

5.2.5. Stabilitate lateralti

5.2.5. t. Rigiditute laler(lli;

(I) Teate structurilc Ircbuie sa aibfi 0 .rigiditate suficienta in -vederca lim i tii ri i dcformajici J it tcrale, Aceasta se ponte aslgura prin:

a) rigiditatea la deformatie lnteralfi a slstemelor de contravantuirc care pot fi: - structuri de rczistenta .rriangu late (cu zii brcle), "

- structuri de rezistenjf ell noduri rigide, '

- pcreti de forfccarc (diafragme), nucl cc si a lie clemente de acclasi tip.

b) rigiditatea structurilor derrezistcntii Insusi, care pot' face apel la una sau rnai multc dintre posibilitfirilc urmiitoarc:

- triangulatie (ziibrel ire) I

- rigiditatea lmbinarilor,

- stalpi in consolii.

(2) Pot fi, utilizatc imbinari scmirigide, ell conditia de a SC,pU(~ demonstra ca elc au 0 rigidi tate I a, rota tie ,fiabilii si suflcientfi (vezi 6.9.4), pentru a indeplini conditiile cerute de slabilitatca globala conform unui mod ell noduri dcplasabile, vezi 5.2.6.

5.2.5.2. Clasificarea ;/1 structuri de rezistentii sup le S(III rig ide

( I) a structu ra poa te fi defin itii ca rigida dad rfispunsu I sau I a inciirciiri orizontale in plan este suficient de rigid pentru a fi deterrninat cu 0 preeizie acceptabila, neglijand soliciiarile aditionale generate de luarca in consideratie a deplasarilororizontale ale nodurilor sale.

(2) Orice alta structura trebuie sil fie tratatii ea supla ~i efectele deplasfirilor orizontale ale nodurilor trebuic sii fie luatc in considerate in calculul sau,

• ,1'.-" I"' : 'I,. j: ': '. ,. i " " ,- I I, I. ,11 1'1,··', 1"_

vezi 5.2.1.2.' , .

'., ~

(3) a structura poate fi tratatii ea rigida, pentru un eaz de Inciircare dat dacfi rl\~RI~,~,II' ,~,i.~w~;:~arei,~il.c. ': ~ / :V<!t R~nt~)le~~tl srz. d,e i~~:~!far~" .sat.i!iface

cntenu , . . ..

. V,d/V«:$O,1 . . -" (5.5.) , '

unde

W5:

V><l cste valoarca de caicul a Incarcarii vcrticaic totalc ~i

V« cstc va 100'Il'ea cri t icij clast icfi a sn rc i n i i vert ica 1 e totalc pcntru instabil itatc conform modului (modelului) ell noduri deplasabilc,

I

I. I'

(4) S (I'll ctu ri I c de I'ezistenlii - plane ale clfid iri I or eta ja IC eu gri nzi conccta tc cu ticeare stalp, In fiecare nivcl (vczi fig. S.2.7), pol ti tratatc en structuri rigidc, pcntru un caz de inearearc dat, daca critcriul de mai sus este sarisfficut, Calculate ell ajutorul unci tcorii de -ordinul I, deplasfirile orizoru nl e int rinsee i In ficcare ctaj, rezultfind din ap I ica rca incarcarilo r orizontalc si vcrticale de calcul prceum ~i cele din impcrfcctiunea ini]inlii de abatcre de In verticals (a sc vcdca 5.2.4.3) aplicatf sub forma dc forte orizon talc echi va I cntc, 1 rebu ic sii saris faca cri teriu I:

(5/ h) . ,(V / H):S: 0,1 (5.6)

unde

15: dcplasarea orizontala In partea superioara a ctajului in raport Cll

partea sa inferioara, h: iniil(imea etajului

H: reacpunca orizontalfi totalfi-de In partca inferioara a ctajului si V: reactiunca vcrticala Iotalfi [a partca inferioara a ctajului.

IH

~, :

Figura '5.2.7. 'Osa I\];'ii (stri.icturii de -ib'zisteri]5.)' de chidi r~'la cDi'e grinzi le 'suni

legate de fiecare staJp In' fiecare etaj. '

(5) i~ cazul stmclllrilor\:le j'ei::isienj1i 's'iiple, condiliilc"'&~ stabi.lit~le glbbala:

date in 5.2.6. trebuie sa fie de escmcnca-satisfscutc. '

176'

IIrr "-'-~, ~- _~~ _

5.2.5. 3. Ciasificcre ;11 osaturi (structnri de rezis/cn{u) eOIl/rul'un/ui/e .WI( 'llceon/I'(/Flin/uile

(I) 0 osatura (structurf dc rczistenta) poare fi clasificatii drept contravf ntuita dacii rigid i tatcn sa latera I a: este asigu ra tii de cfitre un sistem de contravantuire al ciirui riispuns la incarCiiri orizontale in plan cste suflcient de rigid' pentru a -pulea considern, cu 0 precizic acceptabilji, cil toate inciirearile 'orizonlale sunl, prcluatc de ciitre acest singur sistern de conlraviintuire.

(2) 0 osnturii: (structure de rezistenpi) rnetalicfi poate fi ,considera~a drept contravantui Iii daca sisternu I . dc contravantu ire" reduce deplasari le sa Ie orizonialc eu eel putin 80 %.

(3) 0 -osatura: (structura de' rezistcntii).: contravantuitji pcate fi .tratata ea perfect rezernata lateral.

(4) Efccrclc impcrfeetiunilor initialc de abaterc de la verticals (vezi 5:2.4.3) intr-o osatura (structurf de rczistenta) cnntravantuitii trebuic s5 fie luate in considerate in calculul sisternul de contravantuire.

, ,-

(5) Se poatc considera cil imperfeeliunilc inijiale de In venicala (sau fortele orizontale cchivalcnte, vezi 5.2.4.3), precum si toate inearearile orizontalc aplicatepc o-osatura (structurfidc rezistenlii)'eonlra\lanluitii. nu solicita dedit

sisternul de contr~v5.ntuire.

(6) Sistemul de eontravantuire trcbuie sa fie dimensionat pentru a rezista:

~ 11a toate incarciirile: orizontalNlpl icate osaturilor (structuriloride rezistenta)

carora le asigurii eontravantllirea. - " .'" "

~ la toate incarearile orizontalc sau vcrticale aplicate direct pc Insusi sistemul

de contravantuirc,

~'.fu crecteledm'perfecliunilor initiale de abatere.de In verticals (sau-la fortele

orizontale ,echivalentc) proprii sistemului de contravantuire ~i eelor proven ind d in t,oate.strueturile carora ,I~ asigura contravautuirca.

.'.

:.; I ) ~ , • .-~ : • i j : I ", - I

(7)' .Daea: sistemul 'de .contravfintuire estc 0 osatura (structura) de:r~z~stenlii sau 0 su bosauira, c I lnsus] ponte fi, dcfinit en; osatura ~ suplfi sau. ng]da - (a i se

vedea 5.2.5.2).

1"77

p---

(8) Dacii criteriul dat la 5.2.5.2 (3) CS1e aplicat unci osaturi sau subosaturi avfind 1"0 I u I de sistern de contravdn 1U ire, Ire bu ie lua tii in considcra rc in calcul incarcnrca vcrticnla totala: care actioneaza _-pc .toate .osaturile (structurilc de rezistcntd) carora ca.le asigurii contravantuirca.

(9) Daeii cri leri u I da t -la 5.2.5.2. (4) este: aplicat unei osa turi (st ructuri de rczistenta) sau subosaturi avand rolul de sistern de contravantuire, trebuie sa fie lua tc in considerare Inciircarca total ii orizonta Iii si vert icala aCliona nd- pc toate osaturile carom Ie asigura contravantuirea preeum ~i imperfectiunile inijialc 'de abatere, de la verticals aplicate isub -forma unor ·fOI1e. 6rizontale cchivalente provcnite din. -lnsusi sisternul de .contravantuire .~i din ·toate

osaturilc (structurile de rezistenta) pc care [e stabilizcaza, _.

5.2.6. Stabilltatea globalii.<J· structurilor de'reziste1l,ii (osaturilor)

516./. Genemliriifi

(I) Rezistenta unci structuri de-rezistenta Inoraport cu .un mod (model) "de ccdare eu noduri deplasabile trebuic+sa fie. verificata, -Totusi . aceastf rczistenta este considerata ca dobiindiHi dad cste dernonstrat ea structura

este ngida (a se vcdea 5.2.5 .2). - '" '.' - ,

(2) . Rczistenja unci 'structuri de .rezisteuta.Inraporucu. un mod (model) .de cedarc cu noduri fixe trebu ie sa fie de asernenea "v.erifiQatii chiar, dad structurile suru clasificate ea suple.

'1 '

'rJ

(3) Sc convine. ·sii. fie prcviizutfi posibilitatea, -mcdurilor Ide, .cedare locale

intcrcsfind un singur elaj. ., 'J '~ .. " . , , . "

-'.

'. LJ ~,.' I I

I, I'

(4) in structurilc cu grinzi (traverse, rigle), .friintc·- n,ctr~ungb.il!_lar.Q, stabil ita tea acestor .gri n zi; in, planul: lor, trebuie de asemenea .~.ii .fie .v eriflcata,

, " '-.

',.

.,1.[

-·;·'1

(5) Utilizarea analizei . (calculului) , rigid ; - i. plastioi r,' cu :I.ampjasarea articulatiilor plastice in stalpi trebuie sa fie llmitata la cazurile unde se poate dernonstra- ,:<;:ii '. stalpii . sunr: in" stare ')sa" formcze.: .articUlatib-~pJast ice .cu, 0 capacitate.de rctireisuficienta (a.se lIf.edeai£.2.7).· ',," , .;,

178

5.2.6.2. Analiza elnsticii CI OS;llIl'ilor (structurilor de I'ezislenfii) suple

(I). C5.nd .se -utilizcazfi 10 analiza 'giobalii,cias(ica, -~feeteie ~e ~rdin~1 II, en II rrna re a modu III i de dcformare .cu nodu L~ dep I asab L Ie trebuic sa fie mpl_ll.se, fie direct utilizand 0 analizfi elastica de ordinul H, fie indirecl cu njutorul

uncia di n metodelc a ltemat ive lll1l1atOarC_: ., - . .

_ (aL n~fll izii .e lasti,ea de ord i Ilu f I, ell ampli fi carca rnorncntcl or . din

dcformatia laterala, ,

_ Cl?) aJl~ lizii ~I a.st\ea ; de ori9un.1 I, cu. I u.ngim i de f1 am baj corcspunzand modului de instabilitate cu noduri deplasabile.' .

(2) Daca se efcctueaza 0 analiza globalii elastica de ordinul l l, se pot u~iliza pcntru calculul clernentclor, lungimi de fl~mbaj in plan determinate eorespunziitor rnodului de instabilitate eu noduri fixe.

(3)" Y n metoda = amp! ificarea momentelor din. dcfolLnare~ _Ia ~e,ra ~ ii, rI~cstea din lil1ni'i',' calculate eu 0 analizi'Clastiea de ordinul I trebuie sa fie majoratc

in raporrul:

1/(INsd/V,,) (5.7)

',. t . '.'.1 I

V : valoarca de calcul a lnciircar]] verticale totale -'

V Sd .: valoarea corespunzatoarc rnodului de instabilitatc eu noduri

<r"

deplasabile. , .

(4)-'" M etod~ eu" a~p i ifica~ea mo~ent~lor' d~ te d~. ~~f.o,rrrw.r.e~: l~ le\'~ 1 ii" ~,ll ~rcbu ie 55 fiGP.t,\I_j~a~i'i .daeii raportul V Sd r. v; es.~e superior yaloq! de 9,~2~.

(5) Morncntele. dat'~' de dcformarca lat'e~j~' su~t ~omgnte_ie >s~eiat: translatiei orizontale ,de. la eel rnai "inalt ' niv~l- ~1·V.rt\.l.'i.: ~~.~t 'f'a!.~ '''d,~' ~_ba:~ a6'e'~tu ia. _. E Ie: 'su Tit i 'dB te 'de' ii1'c5I'dlrea .. tifizonttM.' in's1' ·po.t'· provc'r'h', ~~h Ihdffi':c~rea ~ert icala' Idaca"fie-stluclura, 'fie! fnc~rcia'rea, csibisim:e'frieii.' '.' '-' ,,:'

_ ; I ,; I , : , _ I I ~ L , , J ' I l ~ " ,I I I , • f ., I J I ., -

~I

unde

8, h, H i?i V sunt definite la 5.2.5.2 (4) ..

(7) in cazul metodei cu amplificarca rnomentclor date de dcformarea laterala sc pol utiliza in calculul elernentclorv lungimi-dc'flnmbaj in plan determinate corcspunzfitor modului de instabilitatc'cu noduri fixc.

(8) Dacfi se foloseste 0 analiza elastica de ordinul I' folosind pcntru calculul stfilpilor lungimi de flambaj in plan determinate corespunzator ~cidulu'i de instabilitatc cu noduri deplasabile, rnornentelc date de deformarea lateralf in grinzi ~i in imbinarilc grindii - stalp trcbuie sa:fie multiplicate cu 1 ,2'in afara de cazul in care 0 valoarc rna; mica este justiricata' priri'~ri~liza (calcul). '

52.6.3. Analiza rezistentii) suple

{calcul) .plasticd (1 osaturilor (s/ructurilo;' de

(I) Dacf se foloseste analiza globalfi plasticfi (calculul global plastic), I rebu ie . sa fie 1 uate in considerare efectele de ,ordinul II in rnodul de deformare transversalfi.

(2) Aceasta se realizcaza in genera! utilizand, 0 analiza elastic - plastica de ordinul Il, a se vedca 5.2.1.4.

"

(3) Cu toate accstca, in alterna I iva, 0 ana I iza rigid - plastica 'linand cent indirect de cfectelc de ordinul II, cum este precizat la 5.2.6.3 (4), poate fi

adoptatfi in cazuri Ie' urmatoarc: '. """ \ '., '(. :. I

(0.:) os'aturi'(strli~turj'de re.i:ist6hFi)"cu una sau aouii.'I't'iVe'lii p8~ttti care: ..

• fie nici 0 articulatie plastid nu se formeaza in stalpi,

r • • - r '. : , L , ~ \- J : I I, J '. \' , I ~ .

• fie, st8.lp!i satisfac cele de la 5.2.7. , ." ,'. ",' , _

, - J ~. • t.. I ' ., L'. . _ I JI: .. , .r, I ,J, ' '_

(b). osatur i ,( strucruri ,de; Il;~~i,$.t_rnla t ~u bazele }~iilp.il<?r I!~f_as!ra!c, .in,: ~~_re

modu I de, cedarc _cu ncduri .dep_1a,s~~,i,l~ .n';! _;irnp~ !Cii:~I~i,9~'ati,i pla~t.i~~; <l~c.~t., ~~ baza lncastrata a stalpilor, a sc .vedea fig. 5.2.8 .~i pentru eare dimensionarca este ,b,ilzata . Pe .un I mecanism .incomplet. in !=\I~~: t.rOI)~l?,"n~),~, inferioare ale stalpilos: sunr dimensionate. pentru.a. _r4mape, .elastice ;,s~ b .momentul plastic

intervenind in rnecanism,

, "j'

1-80

,'-

, . Articu la1 i i r:'las~icc .in _slalpi

'Fig. 5.2.8. Mecunism dedcformare transversala comportand articulatii , :plastice ,in,stiilpi nurnai .la baza acestora' ·:1

(4), In cazurile date .la 5.2.6.3 (3), V Sd .I Vcr nu trebuie ,sa depaseascfi 0,2 '!ii estc. cazul' ca toa tc _soliq ilarile. sii fie amp! ifica te cu raportul dat la 5.2.6.2 (3).

'(5) Pentru calculul' elcmentelor se convine- ~a se .utiliz~z.c lungimi d~

flambaj in ,plan'determinale c-oi·QSPunzaltir rnedului de msrablhtatc,.cu.nodun fixe. Influenta articulatiilor plastice trebuie sa fie luata in considerare la

deterrninarea acestor lungimi de flambaj. . '.,', ',' \\',.'. '

" ., 5.2.- 7. COllditii -puse stii/piior pen tru 0 anaii'l.ii,plasti_cii r: ,

fl. I ., • I -' j I • I , • • ~ I .' -. ll" L" t' -

('1)' , in _1ltruct~ri" Ir~buie .',sa.: se ,asi£:ure ,:_ca' .da.ci'i. -;a~iculatij~j::i ;pl,a~tice;,.sq formeaza in elcrnente uniform compnmate capacitatea de ronrc este

suficienta. ". " . ,--, ' .. I'

,!, ' I • ' I ,.. I • I I ~ :" I I r I· ) i , ; ~. ,'.' ~ . , ~ . ,: - .

i2,j~~c;~s~ iCri~erjlll'este p-re~~PI\S saljs.Taq~t.da~i'i s.e u{ilize~zii,~:an"!izii ~globalii 'elastic - plastica, cu conditia ca sec\IUmle1ransv,ersale,sa sallsfacu~xlgentele

, cerute la 5.3.3.

1:81

(3! _ ~ad'i articulajiilc pIa;;! icc -se formcazii in ,~t5lpii structurilor calculate 11111 izaud 0 anal izii rig id - pla slid de ordi nil I I sc cony' ! -I ,. ~ • 'C: _ ,. • me ca s a pH sa

S[lIIS I aca, cntcnu I U rrna tor:

• in osaturi (structur! de rczisic-lifii) contravantuitc:

;{ ~ O,4('V,. / N,III )0,5' '

•

in osaturi (structuri de rezistclila) nccontravaruuite:

;{ s O,32('Vr I N.lrl )0,5 ,

(5,10)

unde

- ~ I - • -

, A, cstc ,~vclle\ea ,~-edusii in plan_, ,vezi 5.5,1.2., (faiflllati'i eu lungirnea de

f1.1I11baJ cgala cu lungimea de eplll'<l (pentru lungimca de cpurii VCZ'I J 4 2

(I)), ' ' , -

(4) ir~ o,sa.tul'ilc (structurile dc, rczistcntd) eal;~'I<ltc utilizfind ° analiza

g I obalf ng id - piast ieii de: 'o'fdiini I I t -" trcbu ie d'C" ascrncnea sa··c 'Ii

, ' ,. '. _ " s ven lee

I czrstenta la flamb<lYITI' plan a stalpilor in' earevsc - form - ~ -. I' "I

I. . ',. , ,,_, ,. , eaza artrcu 11111 C

P ,lst,lce, adopl<ln~, ~oa','lunglml_ de: flambej, d\mgimile ;lQI' de cpurf ( cntru

lungimca de epura vczi 1.4,2,( I», p

~~), CIl' ex~e~!ia im7~0d'ci 'p'rezenlate. In 5.2.6,3 (3-) ~b);' 0 analiza. globnHi Irgl~ -, plast~ea de '(Ird ft1~1 I: ~ll-Ireb\i iC':sa fie folds ita I pentru.osa turi (structu ri de rczisrcntfi) nccontravantuuc avand mai mult de doua nivclc,

I _ • '. • ' .': -I t, J j, ~ I' I J '.', -, ~ r .

5.3. CLASIFICA-REA: 'SIOOTIl!J N I~OR-TRANS~~~'~Al:J~'" ,~

or "

, 'I

5.3.1. Elemeute de buza

•• , • L ,. '; i'- J ; : 1 j r ~ , • " ;: ~ I j I, i , 4

: " I 'L .' _ ~ _' : 11 i ... ~: r!J j u; l , .... ~

t· '

( ! ) ~acii se utiliicaaii\o\ana Ii z5. 'glcibn'il\ 'pliis~cli~ 'clemen'tclo, trcbu ie-.sa fie capabile sii fonncze articulajii plasticc avsnd 0 capacitate de rotire sufieien~ii pentru 'a perm ite redisrribuirea neccsariija .mornentclon incovoietoare, -:

I ~ j '1 ,:':l'~:' :'Ji't.,lft_:~J ~;;~ ..... ~': '"J,' t v, .':

(2) _Dad se. ut!~izeaz5. 0 analiza, globala ,~[aslica; elementele pot a~~alo~idC e!asa a secuumi tranversalc (nil arc .importanta care), cu conditia ca la calcu lul acestor clemente sa- 1 ina' conn ;de: ,I imitarea «eventua IX: '_". ~ .' " •

. ., _ ' .... " I ezrstenjei

scctlUnwcorespUi1Zatoa re-voalarii' -locale:,· -: i, ), :'!: ; , .- _,: ,_. : '

,182

-~ .. -... -~ .. --- - ~- -

5iS, 2.: Clasiflcare

II,'

','-

(I) Sunt! db fin itc -pentru c lase 'de -scc] iu ni tra nsversa I e: .

• clasa J - Scctiuni transversale care pOI forma 0 articulatio plastica cu .capacitatea de retire cerura pcntru 0 analiza plastica,

"!- ~ \I' clasa 2' - 'Sectim'ii' nransvcrsale c'are' pot' dezvol ta ' momentu I- lor de

rezistenta plastid, insa cu 0 capacitatea de rotire limitate. ' '

• clasa 3 - Sectiuni transversale 101 care cfortul calculat in fibra extrema cornprimata -a unui elc'mcnt, din' ojel- poatc atlngelirnita de' curgcre, insii ri dror voalare locala 'este susccptibila s'a' 'impiedice dezvoltarea momcntului de rezistenta plastic,

• elmo 4 - Secjiuni transversale a direr rczistenpi la moment lncovoietor SUt( la compresiune' lreliu ie sa - 'fie deteimiriu'lii.: ti~and cent expl icit de efectele voiiltri i locale, - ',,'

(2) Reduccrile dc rezistenta datc de cfectcle de voalare locala ale seetitin'i1dr "transy'e't'salc de clasa 4'p'ot fl luate in considerate 'c\1' 'ajutorul

rnetodci li'ilimilor eficace, vczi"5'.3.S:, '.' cs:

(3) . Clasificarca' "unci 'sectiuni transversale 'depinde de dimcnsiunile

ti~~~i1ila &iit'fe;p'eri:'tii-'comprin-\aiL _ - .. .l ,

-! • I '

; ,

(4) Se considers pereti comprirna]i intr-o sccjiune transvcrsala toti peretii tota I 's'al.(t,ai1Hil cornprimati di n efortu I axia I ~i" s'au momentu I incovoictor

prezent in sec] iurie"W '6azul de incar-carc: consi'dei1ir' "-::' "

I'~ ~ I ., ' • I I,,·' 1-' ,- • • ,- , ,

:( 5) 'D iferifi i - 'pere\i . co'miii'iriiati it'i i unei sectiuni' L transversal e:' (0 'itiima, , 0 't'~lpa)'pbt,'th'ge'n~rnt; 's~'fie'Qc:clase'dife(j-te', ' '., .:». ,:, '"~_'''''''

(6); "'CIB~'a uilel 'S'e-c'liu~i 'transversale e'stc,':itoinuil :Cdcsigul'},'61asa' cea rna:i

1h~lta tC'ca l'T!ai di!'tav6'fubila') 'dihtre 'clasclb perejilof 'sai 'cofuprima'1i.-" " ,

', ' II j" , ! _' r I I If I • • I ! • ' '~ , ~ , r '-, • ~ I ' • • ,'. ,

(7) in alternativa, clasificarea unei sectluni transversale poate·,~a:'-'riu' 'fie f;icuta pentru toata sectiunea, mcntionand ,separah::la-s'a tiitpii"~i! clasa' inimii,

~rnlafitlu-Ie ca'atare in calcul- I );;".:,;'-: , ,

,r 1 •• -

" ,

r

~l II ~

I',:

",

"

'" !

[,

I' :

;,

(8) Se convinc sa sc extraga suplctilc (rapoartelc lii\ime-grosime) linlitii ale peretilor cornprirna]i pcntru clasclc I, 2 ~i 3 'din tabclul 5.3.1. Se va considcra de clasa 4 orice pe_rcte ai ciirui suple]i sunt peste.lirnirclc clasci a 3-a.,

5.3.3. Conditit puse sectiunilor transversale pe..I!~rII 0 al1alizii., globalii. plasficii.

(I) in dreptul articulanilor plasticq, ,secliqnil~ transversale ale clcrncntclor care contin accstc articulatii plastice trcbuie sa aibii 0 llxa de' simctric in

pia nul de lncarcare, i"

(2) in, drept ul articu [[II iilor. ,pl.lI~t icc, sectiunile ~r3 nsver'salc' ale cl ernen rei or care con tin accste nrtlculatii plastice trebuie sii aib~.o capacitate de retire care-sf nu fie inferioara rotirii cerute in acestc articulatii plastice. '

(3) Pentru a sarisfacc conditia 'dc. rya,i Sl~~, se convine a' se dctcrmina

rotatiile cerute printr-o analizd (calcul) de rotatii, . ,.' .

(4) in osaturilc (suucturilc ': d.~ rezistenpi) dc,,,cliidir! ,p,cntrll .car,e ~o(a{Flc ccrutc nIL sunt determinate, toate elcmentelc conjindnd ,a 11 icula Iii. plasticc

• ,'_I., _ 1_, ,.,1, J ,'I

trebuic sil aibii, in drcptul accstor articulatii, sectiuni transversale de clasa I.

I', '1,1 J , •• -.- .'

(5) Daca sec] i unca transvcrsala )',ar).aza p'e .. IH!1RI~fa. eJ!=:;N9n'!U Iii i, sc

convi ne sa fie sat isfdcute ~,rmar(ia~~1 e. ¢ri~~~:H, sl\plilll~9t.\l.r~::" ' . .'. .

(a) De 0 parte ~i de alta a scctiunilor 'in care se forrneaza articulatii piasricc,

grosimca inirnii nu to~b,ui~.~a fic redu~,a p'e,? .. !HJ1g,imy_,ec!,.pl~J.in :?ga,~~,cu 2 d plecand de la articulajia plasticii",d, fiind .ir,1iHimea: li~~r.ii'~i i,~i~p !~drept.ul articulatiei plastice,

(b) .De 9 p'a~1e;~i.d~ aha a'l\e~tiflry!19! in ~~r~.sj:.,.fonn7qz~·,aI1i~\1!ali}_,pl~stice, talpa compri.mata:. trebuie .. ~,ii., fie .. de .9;I,sa):, pc '.0., ~W;tgim.~J: p.l.~c:~n,d J9!'!' i!~ articulajia plastioii, eel pujin egala cu cea mai mare dintre valorilc urmatoare: :

, !

•

...

,2 d, uride d.este definit:l'f.~).3 (~r},(il): '., '. . '1 .. " .t- "

distanta de la articulajia plastid In sectiunea. ~n ·:c<l:~·e rnQm~Il~\!1 incovoietor a scazut la 0,8 ori momentul de rezistenta plastica a acestei

•

secjiuni.

•

184

)

(c) Peste tot 'in 'rest, talpa comprimata t rebu ie sa fic de clasa I, san 2 ~ I

inima de clasa 1,2 sau 3.

5.3.4. Conditii puse anicutatlilor transversale PCII till 0 {1l1alizfi globala elastica (calculu! global elastic)

(J) Daca se foloscstc 0 analiza elastica, rolul clasific5"rii sectiunilor transversale este de a idenliflca la ce nivcl cstc limitata rezistcnta (capacitatea portanta a) unci sec[iuni transversale de ciitre rezistenja sa la voalare locala,

(2) Dacd toti percti i comprima]i ai unci sectiuni transversale sunt de clasa 2, aceasta sectiune poatc fi consideratii in stare sa dezvolte momenl~1 siiu de rezistenta plastics compl eta (depl ina).

(3) Dacf to!i pcrerii comprima]i ai unci secjiuni transversale: sunt de clasa 3; rezistcnta accsteia poate fi bazalii pc 0 repartitie elastica a tensiunilor in sectiune, acesre tensiuni fiind plafonate hi limita de curgere in fibrele extreme.

(4) in cazul unei sectiuni transversale de clasa 3 pentru care [imita de curgerc cste de la inceput alinsii. in fibra extrema intinsa, rczervele plasticc ale zonci intinsc ale scctiunii pol fi utilizatc, cu ajutorul unei metodc prezcntata in ENV 1993 - r -3, Eurocode 3 Partea 1.3 (aflatii. in prcga tire) pcntru a dctcrrnina rczistenta sa ( capacitatea sa portanta).

(5) in altcrnativii, rezistcnta (capaeitatea portanta a) unei scctiuni transversale comportand 0 lalpa comprirnata de clasa 2, iosB. 0 inima de clasa 3, poate fideterminara tratfind inima ca 0 inima eficace de clasaZ, eu 0 arie eficace redusa, utilizand metoda prezentata in ENV I ~94-1-1 Eurocode 4: Partea 1.1.

(6) Daca unul dintre perctii cornprima]i ai unei secjiuni transversale este de clasa 4, aceasta sectiune trebuie sii. fie calculate ca 0 sectiune de clasa 4, vezi

5.3.5.

185

r"bol 5.3.1 (Foal" I) R:ipoattc larlme-~ro"lme Dln.imc pentru perc!! cOIIIPrim:lti
(a) In lml: (pereji inl<:rni perpcndioulari pe axa de Iueovoiere)
"
-1--1-- --,{fj-- ,-Bf- A.~" de
I. t • itlro"oierc
. ~ II d - h-J; t, n :,- .~l
Clasn [oim~ jDoovoiat~ l~ilIl~ loim3 rnoovoia'~ compus
comprimal! (Incovciere cu cornprcsiunc)
Di>!ri bb Ii" de , III Jt~
~ ,.
tensiuni in cP~
percte II i.
(semnul + !..~.I! i i,n
11 I ....... ' I
este pentru • ~I
eompresiune) ' ... ~ ~ ~ /. - ~ I. - ___,
-~- .---'~-- ..
Clin.4 .0:,> 0,5:
dll_s396E/(13 ct- I)
1 til l~s72 c d .. I •. s 33 c Clod Ct <; D,S:
d II. S 36 c I ct
C.ilnd ct > 0,5;
d II" S ·156 0 i (i j'ct'- I)
2 d.-"l_.s 53 t «t t;« 38.; Caod' Ct <; 0,5: . .
dl I s.4ISt/a.
Distribujla de ~ ~-r [If yT'
tensiuni i" IJ'~ _." ",
perere '1+ "/1
12 - .... ;1. uf. '.~ I"
(sclll.l!ul + If'I ~ , ~ -
en. petit ru . :::!::....
-. \~,.
comprcsiutl~. - ' .. -·r/, . '._.
'.' ,C"lIu''I',:'.·l:·
d I I_ s 42 t I (0,67 t 0,33 \jI)
3 .. ~"'r_s 12~~ dll~ S" 42t _ J .',
Cao~ 'l's-I:. .
" . I I :lih''s62dl'-\jIl.~\tIlq,·.
.. .
E " (2l51f,)O~ f.{N/mc;t·) 235 275 I . 355··.· ,
~ ! 0,92- I' 0,81 186

r , (b) Pere]] inlcrnhl.el~]pl; (pcre]] lnterni par~lci eu lIl;a de IOOOYOlere)

Axa de iucovoierc

Disl;ihulia de lcnsiuni in percle ~i pc in~ljimen seetiunii (scrnnul + cste ronlru cornprcsi un c)

-=ri

I I • ~

~ :.;-;:,:.-!'!']i

= . ;

'. "

:: H

~~=:":==~::!

::.

, . , .

· '

· .

· .

· .

· .

- :=~.

SCCliunI tuhularc I" <nin~te Alle'lOeclilini

(b - ) I,) / I,S 42~

b II! :0 J3~

Sc":!;,lOi ,uhuiJr~ ]nmin.le "ho sectiuni

(h· 3 I,l iI,S" 3S~. h /1, ~ 3S~

b II, s 420

l)iSln-h-ul-i~-dL:'-!-.I'n-. S-i~-'n-i -ln~-.-.l-'I ~~-.:-r=J .... ~~-.:-.: -,. -~-/-:. -f- .. -~--~~--::,:~-~-:,---::-~~

pcrctc ~I ~ rna 'lme:::. :.~ ~ ~:

st:'C\iuni! (scrnnul + C~lC ,:" 41 I I ~:

~on:ru eornprcsiunc) :: •. ",,;i" i.: iL,.-.- .. :)j ~.i

- • .+

(h . ) I,) { I, So ~2t

.so~liuni tu~~l.r~ laminate

Alte StCli uni

c

187

Tahel 5.3_1 (Fo~ I", JJ_ Rlipout.IAtlm e- Ero.lm. maJIme pentru pu.;ti comprlmaU
(e) P_r_!1 de L~lp[ in _onlol ..
I..E..! [ JE¥' u¥
I
S""liun~ laminate SeeliUoi sudste
CI"-IU Tip Ik '''''liuDC Pelde c .. 'mprimHL I'CI .. 1.c incu-.,iKI cump us
msruine eomnrirnata marxinc i oLin. ...
[)i<lribul'" de tensiuni in ~ ~
po..nlc (semnul + esie p"llIIU ;~ l~ . '1~
compresiune) iri: I - - -
I -- ~
. . ~
"
"
bminalc e t t, !;; 10 C CllrS 10cla e 111:5 10 & I aJ~
I
,u~uLe cfl ~ !.I t cf I s: <; & t a e Irs !.I t fa'"
l~min"lc ell, " II t ,'11, S II c I 0: ellr S II ct o. -
2'
~ud~lc ell os: 10 [ ef I s 10 & In e ! I S 10 E/o:)~
Dislrihu[ia de icnsiuni ill =..~ + :;~ ~ ~ -
percle «cmnul + .. ;"Le penH'" r - - =; -
.~ '~
cnmpr~~iune) ~ : . 11:
" "
-
litmin3~C ,II, :s; 15 c r: II, os: 2,; E t.,""
1
S'Jd.lc ell/ S H & e ! I{ S 21 C k_,0J
-Pentru k., vtzi u.belu[,S.3,l
&'" !.(NImm') 235 27,5 355,
2351 !. c ~ ) 1 0.92 0,81 188

T.bol 5,3.1 (Foalm 4) RUDo""t.1iI.ILmO:-Er05Ime mulmc DenlN Dtnt! eomprimall
(d) Cornlere ..1..1 Ir I
A se refcri, Ii I~ (e) 'T~} (Nil 5. aplie! la ~OrT\\crc
"Percli de 111pi in cere s-= &{\~ io ,CoolecL
.oDsola (veri roaia J) C01i1io1l1l eu 'a[te '
compooC'lllc)
1-11-
Clasa See!iune wmprimal!
+! If, G
Distribulia I~Dsiunilur - U
iD seejiune (semaul +
este penlro
eompresiune)
r -II-
3 "'I S 15 t • (b + ill 121 S 1l.5 e .
(e) S<cf'illnl lubuLo re ..
'0 1
,-, S .. '<:liUD" incovoi31! siJ sau, comnrimalli
Clasa
\ dll S SOt'
2' " s u « 70 t' "
3 dll:s90t ill , . ,
f.<Nlmm') I :!35 I 275 T 3SS
't' .. <,23 S I J.{J t' I I 1 ; 0.92 ' ,"1- '0,81' •
t- I I I 0.85 I 0.66 " 5.3.5. Caracteristici ale sectitmilor eflcace ale secthmilor transversale de c1aS(I 4

(I) Culculul curactcrisricilor scctiunii eficacc a secjiunilor transversale de c1 asn 4 Ire,bu ie sfi fie baza t pc I.il_!iltiile cficace a I c pcrcri I or cornpri nHI! i (a se

vcdca 5.3.2 (~)). '. -

(2) Lfirimilc eficacc ale perctilor comprima] i SUIH definite in tabclul 5.3.2. pcntru _pcrci i i intcrni ai -scctiuuii ~i in tabeluI5.3.3. pcntru pcrctii sectiunii in

consolfi. .

(3) ill mod (acccptar) apropiat, cocficicntul dc rcducere p ponte f obtinur

in felul urmfitor: - .

unde

• dacii A I' ~ 0,673 h ..•... p ::= J

• dacii, :; I' > 0,673 p = (J." I' - 0,22)1(1,,)2 (5.1 I)

;: /' cste zvcltetca f~II~lelca) pcretclui darii.'~~:'

). /, == VI' 1 a -: )0_5 ' = b /(2 ~,4:r £k 2.5 )

undc

t grosirnca pcrctelui

cr,;,- cste efortul'crihc de va I oa rc

k" _este ~ocfieicn!l~I, d~ voalarc corcspunzaror raportului de .'(cnsiuni \fl,

scos din .tabclul 5.,3.2 ..'iau di n -ta b_c1u_1 ? J,_3 _Q~IP.~ '!=a~ ,

~l E- .cstc Hi\_ill1.ca pcrctclui consiclerat (vczi tab. -5.3.1) '~~fi~i-ra dup~ ~um

um~d: ,', ,

Jj =d pentru inirni

b =b pcntru pcrejii interni de liilpi (cu cxccptia secjiunilor tubularc

laminate)

E =b-Jr pcntrn lillpile sceliuni-Jor laminate tubularc b =c pcntru pcretii talpilor in console

Jj "'(b+h)l2 peruru cornicrele cu aripi egalc

b =11 sau (b+h)/2 pentru cornicrele ell aripi incgalc

190

(4) Pcntru a detcrmina lii!imea, eficace a pcrctilor tiilpiJoi', raportul de tcnsiuni Il', care imervinc in tubelul 5.3.2 sau 5.3:3, poate 'n bazar pe

ca racterist i~j[e sect ill L1 i i transversa Ie bru re. . '

-rabcI5.J.2 Pcrcli Internl cOIl_!_2_rlml!.l1
Distribujia de tensluni UlliO'lca efieaec b.IT
[compresiune pozitiva) a_ p~ii comprimate In i~reLelu;
.. - --
0/" +1: '1
cr, 11111 II! I 111111111 cr, h06 = p b -~~
I: h., ,I I· h,. :1 h" m O.5b",
b h" ~ O.5b",

O~IV<l:
a,~ b~J1 mph
II, _ 2b'ff
t-Y - ). b •• :1 brl
b 5-0/
b, ~b -b
c.: <If 0'1
y e 0: : :
I. b, 'I' b. 'I
bOff 0= ph. =1' h/(L - '1')
cr,~ beL -O.Hoff
b~ D O.6b'ff I
1"'4lJJ] c, ~- "
t I· b ... •
;;; ,I -
I
- .- ,
'I''"o,!o, +1 1 >lID 0 0 0>'1' >-1 -I -I> 'l' >--~
Coeficient tlc 8' 7.SL 7.8 I - 6,191j1-+-9;7S~ ~ 23,9 - '.98(1-",)'
4.0
v oalare kd 1.O~- LV ,1·· •• :· ,
t\_ll~rJ1_a~;v. (l~r\~ru 1, <: 0/ <: -1:. - --- .-
L6
"" '_, , 0.5
.- ((I~V(.O.l12(L-ljIr] +(1+>;1) Distributia detensluni (compresiune pozilivli)

Petel! ~comprlmatlln canso]:'

TabcI5.3.3

Ulimca di,c~ce b.ff

a p~rlii comprimate a peretelui

~.

O",~O",

, --

f.. c -, 1

o s IjI <-I;

Coettcient de voalnre k. O,43! 0,57 ! O,S5 ,I 0,57,- 0,2 \'1' + 0,07,.,:

I b ·1

.,~.,

c .1

-I

b.jf = pc

0,43

o

0> It':>-J

-t

Cocficient de voalarc k"

192

1,70

23,S

1,7 - 5V + 17.11t'~

A:l.ri. neulr!' a secjiunii' brute

, Ad neulra a '

I ' -

~ .sectiunii eficace

-+- :--:- '

,

U

..,~ •

, ~. '

Sectiune bruta Sectiunc eficace

Figura 5,3, J _ Scctiune de clasa 4 - efort axial ,

C"_-===== ..., ._n:~~_-=

L ;1 Zonil

p l'/ _

II '. ,0 ~ D..:dl~;'I.C':

Axa ueutra II ;!

II .1. _ I:

---------/,- .--- ,- ____y_ H Axa neutra a

1, I' - T - - - -- "i~C\iuDll eti,cace

I, e' ,. : ) I " J -

,I 1'1 :

- ': ',- 'fl :-,

-~---=:J

I ~ "

J

, r!~,·

_ _l

',.

.'J

Figura 5.3,2_ Sectiune de clasa 4 - moment incovoietor

.i

• 1._

I • • ~ I '

1-93

(5) Pcntru a' determ i!H1 Iii! imca c ficncc a unci ill imi, raportul de tells iun i 'iI, care intervine in rabclul 5.3.2, poatc fi obrinut ~J,tiJ.iz~nd .aria cficienui a tillpii comprimatc S<l1I a f<ilpilor: -compl'imate insil considerdnd sectiunca brnla a inimii.

"

(6) f 11 gencm I, axa. nell tra:( a~ii !recD nd pri n ccn tru I de greutate) a sec! i un i i

eficacc sc va dccala cu 0 djsta~!a "e" fa!a de ,c_e~ a sectiunii brute, a se vcdea figurile 5.3.1 si 5.3.2. Acest ,;'dccal<1j.va fi luat in considerare la calculul ea ractcrist ici lor scctiu It ii, tn-':ns~~r~_~J e. e'flcace,

(7) Daca sectiunea rransversala este supusa la un efort. axial, trebuie sa se foloseascii metoda datfi I~ 5.4.8.3, care tine cont de mornentul suplirnentar

tiM calculat cu rcla{iii: ';, - , a ' lllllf - ". ..'

6.M~WeN -. '.j (5,12)

unde

eN estc decal area axci neutrc dadi scctiunea transversala cste supusa unci compresiuni uniformc,: a se vcdca figurile 5.3.1 si 5.3.2.

~i Neste pozitiv pentru comprcsiune '

, '

(8) Cu exccpjia cazului vizat la 5.3.5 (9), cste posibil sa se determine, in vcderea unci rnai bune cconornii, zve'itetea (supletef') elementului I" a unui perete folosind tensiunea maxima de cornpresiune cr'~";Ed in acel peretc in locul limitci de curgere fy cu conditio ca croom,Ed sa fie calculat utiiizand lii!imile eficace ~.fl' ale tuturor perctilor comprirnati ai sectiunii, Accasta procedurii cere, '~n general, un calcul iterativ in cursu I ciiruia \If este ncdcterm inat, plecanCi -de-flecare-dats de la ten5iun.i.1e,~c:a_l~~Jil_\C. Q_e sec! iunea cficacc obtinuta la finele pasului 'precedent, incluzand tensiunilel rezultate

din momentul aditi~naI6M.' ;" '-I .:

I-'II!; ,

(9) - Totusi, : dad' verificarea rezistontei iinul element la' instabilitate este

efectu a hi ap 1 icand .subcapitolul. 5.'5, valori Ie A,IT" eN.- o!ii W,IT -,-trr;:b~ic _ sa fie

- . - - - - - _ .. _. _.

calculate folo~ind valorilc zveltejei (supletei) AI" _alt{,un4i,psrctc pc baza

••• j'_jr;·/j"~." •. 11 'nrj,~~- __

lirnitei sale de curgere ~"

, ,L"

vi:

,'_r,. j '_lj. ,;,_I'

194

5.3.6. Efecte ale forielor 'trdlls,ver:~'Q(e"aplictlte peili;",;-

(I ) Efectc lc tensio-n il'or Ira nsvcrsa I c de' comprcsiu ne scrnni fica t [ve pentru rezistenta la voalarc locala a inimii trebuic sa fie luatc in considcrare in b~ leu I'.') .. ce~-tlic'risiu n i pht pl'evcn~ din f6'11e t ransve I':S~ lc '~pl icate'l -pc clement

.or If I" • 'j',.. I ' '. ,- ,- I r ,

Sail pot ap~rc 'IZi intcrscctia clerncntclor. .

• - ';' : "::,' ",' _, ',' '" ,I

(2) Prczenta tcnsiunilor transversale' de c'ompre'~iu'nc"se;nnifie-ativc 'poaie efcctiv reduce valorile maxlmillc ale rapoartclor latill)c pe grosimc dll", ale inimilor de clasii I, 2 san 3 date in tabelul 5,3.1, in functie de distanja dintre rigiQiza.1:,1:Ie; i,~ilTIii,

I I l ! j • I •• J • :,' '. I J. ", I I -, • j ~

(3) l\~ebl1-ie sa se fo I oscasca 0 n1clodi'i incei'caia de veri ficarc, S-o/, poateface

referinta la regulilc de aplicare refcritonrc la placi rigidizate, prezentate in

ENV 1.994 ~,.f ,r;~rocod.e: 3:, P~Ji1~a ~J(,iJ:'l pregiitire). , '

"L I. [ .,J."; r ' ',I'!.;':"; ", •• ' " ,'. , - ': 1_ .:

5'.4"R~~i~l;'E;~.T -4. .SECJ,I U ~ I LQ:R TRA,NSV1j:,RS~LE

5.4.1. Generalltiiti

t ~ j I. ~ ," ' ~ . i' , ,j 'r j :~ j I', I

~l)-: ,A~~s.1 ,i, subcapitol "pri~e~te' .rczistenja ,S~C!i\11;liJ.oJ' : transversale, .ale

elernentclor, l:ezislenla' Cilre poatei fi.lirnitata de: ,," " , r:

- rezistenta pla~tic;5. a scctiunii transversale brute, ','

- rezistcnta scctiunii netc in drcptul gamilor de flxarc,

-;e fectelc 'de. aluncca re, di n forfecare, ' ,.,' '.' ,

~ 'rozistenta rla -voa I are'] ocala',' 'sub tcnsiu ni norma le, - rczistenta la voalare prin forfccarc,

~, , ..

, J-:

(2) (- ~Rezi~l~rila :plastioa a' uriei 'set:liuns- transversa lc p6llte, fi ver] fic'am gasind 6'iaistribiifie :de tensiuni- dire echiliort:!1iia 'solicihhil~) ffitii a' clepii~i: lin'lita de curg'erc Iso'iiialerial u liii ~:cli cond i ria' lea' :a'cca5Iii"dislribuiie I sa" fie' 'vcrosimilii,

d)fisrd~r~n:d:'d_6fo,~1ia)i~le~plris~ce"aSO,~~~1'e:, ,' •. "',;;,: ,! _. :1"_,: ", - : :;1'·' ,','1',,' '. ,

, .,. ,

bj I: "h(atara' ccin\:!lti ilor cci'iliti.' in' :~dea'sta 'sec(i~ne ~sul:lcapitci_I~, ~.:4!, -trebuie,

de 'nscmenea verific::itii:rezi5Ieri!.I'eleincntclor'(a'linstabiHtate, vezi' 5'.5. ,

4 ,~,i'~;:[-dr, :,f: ,:U\j~, ",'j '!_,I; , ,- ~j~. I" I

(4) L~ ncvoie, se convinc 'sa se proc~dCi:C" F'iii o 'vd!'~,~t~~'~ 'a,·s:,,~biIi(ali,i,. globale a osaturii (structurii de rezistentfi), VCZI 5.2.1.2 ~l 5,2.6.

195

;,

5.4.2. Caracteristlci ale seflil!lIilor trall~.v(/!;s(l.le ', .

5.4).1. Caracteristici ale sectiuni] transversalebrute

- , . , , . .

(I) Caracteristicile sectiunii b"1:Utc Ircbi;i~ -sa fie' determinate ' f~losind dimensiunilc nomi'nal~. Nu '~stc nc~esai:J's~ '~e ~~~da -gau~·ilc',pf1~iicai~.peritru fixare, insii trcbuie sa sc jinii cont de golurile' mai i~poi1"ililte'."Eclisele si placutele de solidarizare nu trebuie considerate .

• , ". -, ", I," .J ,._1

5.4.2.2. Aria nefii

• r,1

.,'.1

(I) Aria ncta a sectiunii transversale a unui element sau a unui' peieie de' sectiune trcbuic sa se ia egala eu aria sa bruta din' care se scad ariile gaurilor

si altorgolur]. -- ,', -- ,- -'" ..

(2) in calcu lui earacteristieilbr nne] 'sectiuni: rrctc, reducerea pentru o' gaurji de fixare se. ia egal~ eu aria sectiunii transversale brute a gaurii in planul axci sale. PCn'tl'ti" giurite ',c~· 'riia'rgi"riiie' 'fl·d:dt~~\e· va tine c6rlt'dblpol1iunea frezata intr-un mod cat mai exact.

. "'.:'

(3) Cu condi I ia ca gaurile dc fixare sa nu fic in zig-zag (decalate), aria totalf .. a reduceri i' pentru luarca lor, in considerare' trebuie sa fie surrta maxima, a ariiJor sectiu n i lor gauri lor in: oricare 'sectiune itransversala -perpendicu larii,

pc axa elcrncntului. ocr" ,:,',_ -;,,' "_,",11'.'

• > . I ~ I r ~ _. < II I' 1 'I: 'j '.1 ,'! . , -

(4) Dacii gaurile dc fixare sunt in zig--zag·,:(de'caJatc),ii"lirja )totala'"de reducere, pcntru .luarea 101'. 'io -considerarc, trcbuie. sa t fJe._ cea .rnai. mare di n valorile urmiitoare:

:/ '

• ,~, - t ~ ,i . , .'

" ,\: ,'I I - ~ ... r _ "

a) reducerea .rJa.to~iW gaUJ;-itor,.<;<lfc nu s.unt,llJ'j';ig-::;,:_\l,g v~?:~SA;2,2. (3).- ' . .'

b) .suma de, ar~j 1 de, :~~~li)lTJi i R!<DlfIl., tp_a,tc_ ~gaufil~c: ,~!,tuat~. ,p~. ,0" ,I inie .. carecare, .. diagona 15,. sau .frfuJ.I~, Sl)!jpza!1,~,~:~e: 'PJqg_rc,~iN, j tr.\lrrs,Y'r,rsjl;1 .sau - in, lungul elementului, dirninuata eu S91113:, Y._a!qrJlp'l.";;S;·,JI!, ,~'\lpl,e~Cf1,l),al.lf' pe.l]\lll fieearc interval intre gaud in lungul liniei, vczi fig. 5.4.1, unde:

, s; :est!! .dj!f!'Int~,Ai[ltre 1 ~r.l1ly·~J~: .a A~!l~ [&~~ri. _p~rli: 1~~~~7a~~ ,:\?te~alul_ \ consjderat, !fl~~y.Fa~~ P'\l\"~Ir;:.I.p~r~?f~,~I,~IT!~q~l~!" i,",. ,t:'; I ',',:;-_, r: "_ :' \P este distanta dintre eenlrele acelorasi douii gauri masurata

." ,.~,!'!.lll~ndi.9~ lar, pc ~xa ~lcfTIe!l.~I.\l i '" , : j -vr, '.' _ ;'" -"_,!

~I t cstc groslme:a., -. __ ' .' '''J. "I" .' ,_, 1

196

, ,'-- --- ------_.-

-t~~_ t "

,

--+-:_

~ ,".'

r;/ : e

-.s-.:-

" ,

, ,

,

Directia efortului

I. ,

,i, , '

(5) intr-o comiera sau oricc clement comportand gfiur] in rnai rnult de un ,pI an', distanta p trebuie. sa, fie .. masurata, in lungu I, ,I inici mij loci i a· .grosimii

rnaterialului, vezi fig. S.4.2. '

"",., -, ,

5.4.2.3. Efecte de lunecare prin forfecare

,~

Fig. 5.4.1. Gauri in zig-zag (decalate) ~

': ;.~

'~j$,

",,"T,

:-Wj ~

.-, -~

L,

Fig. 5.4.2·Corniere cu gauri in cele doua-aripi

-',

(I) Efectcle de lunecare din forfecarc in talpi poate fi neglijat eu conditia

CiJ.: L ., • • ; ~ 1 t •• I,' I

\1) pentru peretii sectiunii in console

""i' ", .1';::::1-0,/:20,;, ",JI. "i"

b) pentru peretii interni ai secjiunii

b:::LoliO

,Ii:

" .1·

--,

(]97

lInde

Lo cste lungimea intrc punctclc de moment nul b cste Hi I imea peretcl u i .intcrn 'a I scctlunii

~I' C cste lfilimea pcrerclui de sectiune i~ consola

_.

(2) Dad] accstc: limite sunt depiisite sc con~tne s5 se :<Idopte 0 lalime

cficacc a lalpii.-·"·' '- - -

(3) Calculul li'ilimilor cficacc file t5!pil'or 'este tratat in ENV 1993 1-3 Eurocodc 3 Parten 1-.3 (in 'pregfitirn) prccurn si 'in ENV' ]993·2 Eurocodc 3:

Parten 2 (in prcgatirc). '

5.4.3. Efort axial de lntindere

I .:; - -~ i

, "I

( I) in clcmcntclc solicitatc III lntindere axia~lit-:valoarell de calcul N a

, I .... 5J

cfortului de intindcrc in fiecare secjiuni Irn~si:crsala trebuic sa satisfacfi

conditia: -

(5.13)

unde

, ~

N"Rd csre rezistenja de_ -caleul (e.a,paci{,at~llj portanta) a scctiunii la tractiunc, luatfi cea ma{rriic'aid iiitrc valorilc u,m5-tdare:

a) rezistenta (capacitatca portanta) plastica a scctiunii brute:

Npl'Rd = Af)' / YMO

b) rezistcnia (capac itatca portantd), u It irnf a .sec] iurri i netc inl drcptul gau ri lor de prindcre (fixare)

, .

• '.11 r' ~. I - .... I I I ~ F I

, ' .

(2) [mblnsrilc de Cntegoria. IC" calculate, penrru-a.rczista '[a alunecarc.ln stadiul limite ultim (vezi 6.5.3.1), rezisienta (capacitatea portantaj'plastica de calcul Nn<I'Rd a sectiunii nete in dreptul giinrilor de prindere trebuie sa se

ia egalii cu: ' "i. ',- ' .: :,'

'(5.14)

.-<1. -:~I·_I'd:'_':< 17~.',

(3) Pcntru comiere prinse pe 0 singurf anpa se va line seama :de prcvcderilc continutc in paragrafcle 6)5:219:) $1 "iJ:6! ].O~~ Sc,,'convitie< de ascrnenca sa se ado pte un rajionarnent similar pentru alli{tipuri 'de scctiuni prinse de pfirti in consola, cum ar fi sectiunilcIn-T sau ,in U. I"', ' "

"

198

(4) -Daca sc cere un comportament duetil, rczistcnta (capacitatca portanta) pi ast ic'ii; de ca lcul N pl. RJ trebuie sa fie inferioara rezistcntei (capac ilii!i i portante) ultimo a sectiunii nete N"'R~ in ,d,repcul_ gal).rilo,r de prindcre, adica: '

NU'Rd ;,; Npl.Rd (5.15)

Aceasta conditie va fi satisfacuta daca:

O,9An.,fuY~1O 2: Af)'YMl

5.4.4. Efort axial de compresiune

(I)' Peqip! elcmentclc sol icitate la cornpresiune axia Iii valoarea de' ~al cui NSd a cfoi1u1ui dccompresiune in 'fiecart: sectiune 'jnl~~v~r'sala' trcbuie '55

satisfacii conditia: - , .

(5.16)

'N d: Rd ;, este rczisten] a de'· calcul (capacitatea portants) , -Ia

compresiune a scctiunii transversale, luata cea mai micii din valorile

urmatoare: r , ' __ " I' "",. I,

a) rezistenta (capacitatea portante) plasticfi de calcul a, sectiunii brute

". Npl'Rd,77,;4.f,), / YMO " ,;, _,'., ' , ' ,

b) rezistenja de calcul (capacitatca portantfi) a sectiunii brute la voalare

localfi ' ., ,j

NO'Rd = Adf' fy t Y~II

unde , ' , , , . '

• J. , • t I I I r I; • ' ' I • ~. I

A.IT: aria eficace a sectiunii, vezi ~).J-:5.

'_':. I'

- '~. .; I .

~~). ,,~~~!.~le~ ta.; ~e ~ale~ I (e~ra:itatca po~anta) la cornpresiune N~Rd a

seetLUnu'ifa nsVetsa Ie se detei'nllna astfel: I '. , r :,': ,'; ,:' I :"", : :-

: :"~'se'cliJrlhriIilsv'e.tsalelde cia-sa' i, 2'sau 3: N~:Rd =A'ff"iM-'C,: ::""'. J-

, " 'U," .." Y,

- sectiuni (fansve~sale' de C1a'S'a' 4: N<.'Rd :':'A.;;" f; / Y~r"- r, _. '_,:', ; ,: f:" ;.;',

r,

(3) in eazul sectiunilortransversalc disimetrice de clasa 4, se convine sa se utilizeze :metoda d~talla -5 .14.:8.~' pcntru a ~ine..CQntr de irnornentuh aditional 8M dat de decalarea axei neutre (axa trecand prin centrul de greutatej'arsectiunii eficace, vezi 5.3.5 (7).

,")!' _,:~ I :t~ ILli"I,!, ~;tl· ',I '..J. ", ~I "JL/ I •• I: :":, . .v: ~}! _~:- ~ r i

(4) In plus, trcbuie verificata rezistcnta elernentelor la flambaj, vezi .5.;5.,1: '

(5) Nu estc ncccsar sfi . sc tina scarna de.: reduceroa sectiunii datorata gaurilor de prindere din' elemcntele cornprimate, cu cxceptia gaurilor de dimensiuni-rnarisi n galltilor alungitc.'

5.4.5 Moment tucovoietor

5.4_5.1. Elemente de bazu

( 1) in absenta fortci taietoare, valoarea de calcul !V1Sd a, momentului Incovoictor in' fiecare sectiune Iransversaiii trebuie sa sati·~fa.~~ conditia:

M~~:::; M~-Rd " ." ," ;:(~, (i('

unde

M,'Rrl cstc rezistenta de calcul (capacitatea portanta) a scctiunii transversale, la incovoicre, luate cgalc cu cea. mai .mis:a dintrc valorile uirnatoarc:

a) m omcntul de rezislen!1i plast ic de ca leu I al scctiuni i brute:

MpHW = Wpl'f~ I Y~l!i

b) rnorncntul de rezistcnta de calcul nl sectiunii brute.la voalarc localfi:

. . ,~ , ' '

M'e'R~ = W~rr:fl·1 Y~II unde

W <If cste modulul clastic al scctiunii eficace, vezi 5',3.5.

c) momcmul de rezistentf ullin) de calcul M"'Rd al sectiunii' netc iii'd.rcptul

, ' I ", I I I : :' , ; I J I I ~ f' I

gaurilor de fixarc (prinderc), vezi 5.4.5,3.

-, '_, d'.i, _. 'I " -.

(2) Pentru sectiunile transversa le , di P. ,el.a~fI_:. ,f' '_'; refi.~\~P\a .,' de: ,.9,~ lcul

(capacitatea pOl~~nlii). a sectiunii brute !aJJ?:e9'tj'p:i~r~,<\rep.~~~;;'i~ fie ~l?ala cu mornentul de '~~zislelJlii (moment eap,abiJ),.~~~ti.<il pe~-.ca!EY.I, dat ,9~:. .,

MeH1d;'" W,I'f_, I YMO (5.18)

,,'

(3) Pcnuu "intcrac~unile' momentului ,inco~oietor -si fOI1~i :I~ict.Qllre, -sc: va vedca·5.4'.7,~" :., .'-' , ~. " ';,.': ",:'

, ,-

(4) Elcmentu] trcbuie sa .fie vcrificat ~i la pierdcrca de stabilitate generalji, vezi 5.~5.2. .! , ~ I :I~ lr ' - , [ .,.' !. _, - ~..: '

200

( I ) ill I ipsa forte i !ii ictonrc, rcz istcnta de calcul In incovo i ere (ell pa cit (I ten portantf Iii incovoicrc sau momcntul capabjl) «: unci SCI!!iHni, transversale fii rii giiuri de II X,] rc cstc dctcrrn in (lia as I fcl:

- sccjiun i transversa [c de tlasa I satl'2': Mdhi ""- W 'I··f~ ! 'f~t" ' ;:

, . I .

- scc]i un i transversa Ie de cI usa -'3':' ;!'I'I;, R'~ == W d"~:' I Y MO

- sect iuni transversale de clasa 4:, M,'RO = W orr' t~ I Y~II

I';

5.4.5.3. Giiur! de prindere (f;,\'(/!'e) ',1'_", ',ri .... ,

, '. - I ' ,

(I) Nu cstc ncccsar sii sc linii coni de giiurilc de prindcrc irr rnlpn intinsii ell

couditiaca accasta sri 'salisfatii ,reli1(la;, ,;, I. "'." _ .

O,9Ah"f"y~lO;:: A'-('Y~12

(5 .. 19) !.

'\.r,

(2) Dad AI'"'' / AI' nu indcplincste accastf conditic, sc p0l110 adopta onrie

rcdusii a tiilpi i satisflicand la lirnitli. ,,'1 ,".

/: - I I ; j - • ''-. I - J I" -; 1; ~ ~ I I

(3) Gaurile de prindcrc in zona inlinsii_:~, inimi i nu "e~le ,llyvqi,cl s~,)!c considerate cu condiria satisfaccrii crilcri.t),I,~!jl ~nd~,t;al la ,5.4,5,~~ ,( I) pentru

toatii ZOr1n Intinsii incluzfind talpa inriusf si Zona Ifl\i,llS!i a inimii.; J .. , ,I

, ~ -,' Ii:" - ;)

(4) Giiurile de prindcre din zonn comprimata ,al,s,c,<;,liWlii, !rar$YI~rsalc nu

cstc ncvoie sa fie luate in considerarc, (;wcx~ep!i~ cclor.dc ~lcI:!~~lIni,mari ~i il gaurilor alungitc,

5.4.5.4. incol'oiere hiuxia"i

;'1 ,,',

, '

... ' .ll_~(.!:~-~ 'I(j' ,~lr'I.I'1 :l~;..I~.,· I {li:J. _,'jbr:~ r(/

( I ) ln .cazul incovo icri i dupii dona axe, trebuie sa se uti I izcze rnodclclc date

1.',l-.5.~;8l"~ ; I.J -r" - .; ',I' r ", 'I' '

- - 1,:.' ~ I ; ~ t: • II ' _ .... "; 11 i .: 'I r ~, • : r':J I • l .

! ~ " :_) .:

5.4.6. Porta tliietoare

. :.:.;n~~'''l,''''!'. ~·1;:! .. ~~ ~ 'Il· ~ , ~ /. ,~I ~ ;j •• 1 ..... ,._I~~_tlj~,.; "j_. - • ~~I .':,)Il ~ .'~.

(I) Valoal'e~ de ca1cul Vs~.~J~~1c,i:t~i<;'fW~-Jp n~fasg .. s~_~t!pn~"tr~n.~~~~~a),a'

trebuic sa satisfaca conditia: .

I ~ .;1 •• 1 .' - , ", I I.,

_ J :~! I:

I·.··

J •• "

\'1'1 ~,I cstc valoarca de calcul a rczistcntei (capacitlitii portantc) plastice In lorfccarc dat5. dc:

V ~I'R,I ~ A,.(t~ I 3°'~) Y~lo undo A"este aria de forfccarc.

(2) Aria de forfecare A,.poale f determinata astfel: a) profile r sau H laminate, efort paralel cu inima:

A" = A-2btr+(I\\'+2r)lr

b) profile U laminate, cfort paralcl cu inima:

A" = A-2btr+(t" +rjt,

c) scctiuni sudatc in I, H sau cheson, efort paralel eu inima:

A" = A-l:(dt\\') .

d) secriuni sudatc in I, H, U sau cheson, cfort paralel cu talpa:

A" = A-l:(dt,,.)

e) profile tubulare rectangulare laminate eu grosime uniformii: - efort para lei cu iniilpmea A,. = Ah I (b+h)

- efort paralel eu latimea A" = Ab I (b+h)

f) profile tubulare eireulare de grosime uniforms: A" = 2A /11

g) placi si bare pline: A" = A, unde:

A.: aria sectiunii transversale b = lalimea de gabarit

d = inaltime,a inimii

h = inallimea de gabarit

r = raza de racordare dintre talpa .!}i inima lr = grosimea tiilpii

.!}l t". = grosimea inimii.

(3) , in alie cazuri se aceeptii determinar_ea A" prin analogie,

. . ~"

•• r I J , I ~, - • j -

(4) Pentru simplificare, valoarea A" a 'profilelor laminate I, H sau D,' Cll efortul paralel cu inim~, poate fi luata egalii. cu 1,04. h. tIV•

(5) Daca este cazul, formulcle date la 5.4.6. (2) pol fi aplicate elementelor

constitutive ale unei -sectilfnl de element' compus, -,,' , ,-- '-,

, ,

(6) Dae5 grosimea inimii nu este constanta se accepta sa se retind-grosimea minima pentru t. v-

202

(7)' in plus, rezistenta la voalarc prin -forfecare trebuic sa fie veri ticati'i a~l1 cum este specificat in 5.6 daca:

• pentru 0 inirnii fiirii rigidizdri (ncrigidizata):

d / t, > 6ge

• penlru 0 inimii rigidizata: d I i, > 30e(k,)o.s

unde:

k, estc coeficientul de voalare prin forfccarc, vczl 5.6.3 .!}i 1:=(235/ r, to.' [fr in N/mm2]

(8) Nu este nccesar sa se ia in considerarc gaurilc de fixore din inimi dncii:

A"'n,,( ~ A,.f). (5.21)

Cand A"-n" nu satisface aceasta conditio sc poate ndoptu 0 uric cficacc de forfecare Cr., / fy)A,.,"".

(9) ,in plus, critcriul de forfecare de bloc dat in 6.5.2.2. trcbuic si'i fie verifieat la extremitatile elernentului.

5.4.7. Moment tneovoietor ~ifor(ii tiiielollre

(l) Momentul teoreic de rezistenta (moment capabil) plastic .nl. unci sectiuni transversale este redus de prezenta forfecarii. Pentru valori rnici ale fortei ,tiiietoare", aC~,asta reduccre cste mica f ind cornpensata de ccruisarea materialului ;;i poate fi deci neglijala. Totusi, eii~d forta taie,to.~~~depa~e.!}_te jumatate din rezistenta (capacitatea portanta) plastics de forfeeare, trebuie sa se tina seama de efectul ei asupra momentului de rezlstcnta'(momenrului

capabil) plastic. . ' '., ,

(2) _J)ac.a valollr~a de ,~~I_c~1 Y'¥ a, fortei taietoare nl.! depa~e~te 50% din niz.iste~Ja (~a~acitai~a: pcii1:~ntaj" p'lastic~ de calcul la forfecare V~\:Rd' nU,e'ste necesar sa SCi reduca' rezistentele '( eapaciJ~tile portante) lainccvciere date hi

5.4.5.2:' ,. " - ,

\ .

,-

(3) C'an'd fo~'a 'tiiietoai'6 'vSd- 'd'epa.!}'e.!}t~-50% din Vpl-ltd',se convfn'e' sa: se reduca valoarca ' de-' calcul -il - 'r~zistcnlH (c'ap'acjt~~i -portante a)" seetiunii transversale la iricovoierela IM~'Rd' moment de r'ezi"stenta' (mBirient eapilb'il) ,

plastic redus li~iind seama 'de forta taiefoare', obtinut 'astfet ' ,

. '.203

a) pcntru sec! iun i transversale I CI\ Hi lp i, eg'll!::>. lncovoj ate dUPll l1~n tu rc de

I .:

Mr·Rd = (W1,1- pA " I 4 U~./ Y~io dar M I"-Rrl :.;:;;M c. Ri:;. 22)

'lInde p=(2Vs,[/Vpl'Rd-lf '.,

b) in cclcla ltc cazuri: ;.". '

M\'-Rd se in cgal ClI morncntul de rczistcnui (rnomentul capabil) plastic de calcul <II sccjiunii transversale, dctcrrninat folosind 0 limitii dc elll;gcl:e

rcdusii, ( ].-p)~., pcnlru aria de forfecare.jfiiud limitat finsa,jl};M" Rd',!" ,.

Nota: Clauza 5.4.7 (3) sc aplica sccjiunilor de clasclc 1, 2, Cl si ,4. Sc va folosi valoareu corcspunzatoare a lui Me.Rd, vezi 5.4.5.2.

I t ;

~ i j'

5.4.8. Moment lncovoietor # efort axial' _

,', '{'

5.4.8.1. Sectiuni transversale de claselc 1 $i 2

(,I) Pentru sectiuni .transvecsale, de.clascle 1 .~i,i2 critcriul care trcbuie

lndcplinit in lipsa fortei liiietoal'e cstc: "'" _ .r: "' : _JI ,!: _ '.

MSd:5M~'Rd (5.23)

unde ' _",r• ::.1&, ~~:: ::. '_. ~!-.\. :I.~· , • '.j'-~ , ,:. ~

MN.Rd cste mornenrul de rezistcnta (rnornentul capabil) plastic de calcul

rcduspentru'a-jincseatna derefortulaxinl.' "', , ',,"." .,' ,r','"i', ','

- J I, J ~, ' :' I ; :!I.,J ,; ,4, _ ' r ' ' ", • "_.. It· , • • I I ' •• ~ )

(2) Penrnio placd ' frim-'giiiin: dC'lpriiiCterc; 'ITI:o'inC'nilI1 '(]c:reiiSfe'n'{iP plasfic rcdus cstcdatdec: UI" '-;~"~'.: "',_~:" '!J::' , ,'~_,"-",_ .r:

··M~_.t =iM~)1 U'-':('Nso '/N~I'RJJ~] "01,:;,·,,,~:: ,', ,'-1,:,,_,1\"'-' ')" :';'1" I

~i crilciilH'detrnc:---" ,. ., ", .-' '~, ,',!~ ',. '-' -'.' ':: -,'-

MSd I Mpl + (NSd I Npl'Rcl)~ S I :(5.2'4) ,!--~,,;:,

(3) ik sc~tfti~liit;--'cah~l, a-u"{aio\; r~dUc6r6a,'fil~riie~Jlitiu~Ltcc;-;,~t,~ lde 'F9i:istcryi~ ina - ~rilllhd :, ;c';j' /abii ' ! 'j~'~\\~ _ 'in.' ~:i'ez~h !.';!IJitfi c'f6it~' 'axi~j; wn~ l<~!itJ

~o~;e;s~'(!~' p~:iri '~~'I~:i$~r!a"~lat6iii wtfuj c~~ )p~aj'J: fi "~eg~~~'i5,> To~~ ~i~' ib' ~a~~j

--. ~ I~

incovoierii in raport ell axa y-y, trebuic sa sc tina cont de influcnja cfortului

axi~J fJijHWr, )_~~m~,~t~Jll h. !9~' ':r~.;;~sts~.~~ }mw~;:?~'~I,L ,~~,Rfbt!I~, ;pla,NAc;. dac~ aCFs,~ sfor;t, ax.~~!.,9,stp mfl.l;.ffi4F,(r,d~'11~~)llm,a\tal.e Iflw,;:~e;w!!emH::( c~apaf~'~t~.~ P01~~l1t~)~ J?!f,~H~~) ~.,ipjr?,i!J ,a }~afil~WI!~ c ,s:a~, .d~W-t P!lI~f8I}o~ln ,f~ij}'~,}H,I?}),H ill! transversa Ie eompl~\~,. ,~'.'!A! frf!\!~I~(.~M~,l,1.iq! A~~¥'R/_ijl:iij~l ,;~~ .f~!, ._in A~~41

204

Incovoiceii-ln raport cu ,axa z-z, accnst{i influcnja-trebuic sa .fic IUala ill considcra ti c dncii cfonu I ax iii I' -deprl~eo}tc I'CZ is tcnta (capac i [a tea.. portmuii)

plastica a inirnii 1<1 tracjiune. , ' . . ;,

I .r ' .:

H'

(4) Pcntru scctiun i tra nsve rsa] 9, tara g411 ri, .dc p rinderc j a profile I ,!1l1 ina IC I snu H standardizatc, sc pOl,folosi aprox im<1jiile urmatoarc: _

, I! I I I: 'I I I "I ••• ~ I I ~ I , - "

Ml;)"Rd:= Mpl' )"Rd( I - 11) I (J - 0,5a) insii Mn~"j{J:5 Mrl~)',RJ, (5.25).

Daca n :5,.~: M~Z'Rd= MrkR~ , . " " -,' " .: "

Daca n > a: MN,'Rd:= Mp1,,'Rd'[ I .: (n-af I (J -a)~] ,

unde n = NSd I Nr1'Rd ~i ,

, "a:: '(A~12b.!r> ! A}n~~ n-;'; 0,5 ,

(5.26)

"! '."

".' .-. '

, • ~ , I •

(5) Exprcsiile date la 5.4,8.1 (4) p:ot~'fi" de asemcneu,' utilizate :pentnl secjiuni sudate in I sail H Cll 1~lpi egalc.

• " L,-'

::' l " '

(6) Aproximajiilc date la 5.4.8,1 (4) pot fi simpiificate mai ri1ii1t (nums'i

pcntru profilelaminate I sail H staridardizarc): , !, "

M).;J'Rd:"7, 1;1 l Mp1')"Rd ,(J :7, o:).illsa. Mt>:)"Rd S Mrl-'~"Rd_' "~f1"', ' (.s.27:}

Daciin:50,2:MN"Rcl:=;M~I"_RJ' ,'. "; "., "', .r

Daca n > 0;2: MN"Rd = 1,56 Mp1"'Rd (I-n) (n+0,6) - ; -, ~ (5,28), " ','

.,' j 1\ It r

(7) Pcntru profilele tubulare rcctangulare cu ~m.~iT,fy~,irW:~~' fO,ISjl,fi,te ill construcrii, avand scctiunile transversale rarii gauri de prinderc se pot adopta

I ~,_ l I

aproxirnajiilc de mai jos:

MNy-Rd = Mrl'~'Rd (I - n) (( 1 - o.s awl. jI1S~i"'MX)"R~"::S: '~Wp'i~y:~d ,,;' U(rS·.2'9j "1<:

M:-;<'Rd = 1,11 Mph'Rd (1 - n) I (1 ~t(5a;-), ih'sa -rvt~"Rd ':0: MpU.~d ',- (5.3'0)' -, ,

-. I I: J ~ • ~ t r , ;" : I : ~ ~ :. : ,. "; l i.

undc

a" = (A~2b_t) I A insa a" :5 0,5 ar:o (A - 2ht) I A

• \ I ! -, , " -: ~ -; '1;01

" , n .j~.! •••

(1&)1:: 'Expresi i"le 'J date» I~r; 5 :4.$.]', '(7}; pot ·fi·" fclosite. dfE;Qsen1enea I pen flil) sccjiunilc 'sudatc_ chesonate avand tfilpilc egahi~i-rini~_ilclegale.'a:ddp.taruL, '1

a" =;: (A-~bt~) I A insii!a~: S. 0,5 -' , .: I ,,!' L " "~., 1 ,~'l 11

<if= (A - 2htw) I A insf fI(:5 0,5

2115.

i r

(9) Expresiile date la 5.4.8.1 (7) pot fi ~i mai rnult sirnplificate pentruprofile standardizate tubul a re ~i rectangulare, eu grosimc_ uniforrna;: fo losi te in constructii in modulurmator:

• pentru profile eu sectiune palrala:

MN.Rd = 1,26 Mpl.Rd (I - n) insa MN,Rd s Mpl.Rd (5.31)

• pentru profile cu'scctiunea dreptunghjularfi:

MN) -, Rd = 1,33 Mpl.y•Rd (I - n) ins~ MNY,Rd S Mp\. y,Rd (5.32)

MN •. Rd = Mpl .z. Rd (I - n) / (0,5+hl / A) ins_a MNz.Rd :5 Mp'.J.Rd (5.33)

~, ,

I;

, '

(10) in cazu I secjiunilor tubularc eircu lare rara giiuri de prindere ~l de grosirne uniforma, se pot folosi urmatoarele aproxirnajii:

MN.Rd = 1,04 Mpl,Rd (I - n,,7) insa MN,Rd:S Mp1.Rd (~.34)

(II) in cazul incovoierii biaxiale, se .poatc folosi urrnatorul criteriu aproxirnativ:

. (My,Sd / MNy.Rd)Q + (M:z.Sd / MN z, Rd)P s I

, (5.35)

. unde a si P sunt exponenji care pot fi luati, in siguranta, egali cu unitatea, Este de asemenea permis sa se ado pte valorile urmatoare:

• secjiuni in I ~i H

a = 2 si P = 5 n insa p <?: I

I, I'

.'-

" "

:

profile tubulare circulare

1 ".

a = 2-~i P = 2

profile tubulare dreptunghiulare

a = p =,1,66/ (i-.L, -13 nl) insa a = p:s 6 ,

bare dreptunghiul~~~ ~i' pl5.ci -

a=p=I,73+ I,Snl

unde n = NSd I Npl.~d

•

•

I ~

i"

i'

J,

•

(12) Criteriulurmator constituie 0 aim aproxirnatie care plaseaza verificarea ~i mai mult.de partea.siguranteir

, (5.36)

j

l'

206

1:.

5.4.8.2. Seetiun! transversale de clasa 3

(I) in lipsa fortci taletoare, secjiunile transversale de clasa 3 sunt considerate ea satisfacatoare dacji tensiunea longitudinala maxima a •. Ed lndeplineste condijia: ,

. a x.Ed ::; f)'ll unde f)'d = fy / YMO

(5.37)

207:,

(2) Pentru sectiunile transversale rara gauri -de prindere se poate inlocui con~itia de rnai sus eu conditia urrnatoare:

'NSd ~ Afyd + My,Sd I Wd.yf)'ll + M"Sd / Wd,.fyd :5 I (5.38)

/' "

5.4.8.3. Sectiuni transversale de clasa 4

I~,

(I) in absenta fortei taietoare, .sectiu'nile transversale de clasa 4 sun! considerate ca satisfacatoare daca tensiunea longitudinala maxima O"~.Ed calculata folosind latimile eflcace ale .peretilor comprimati (vezi 5.3.2 (2) Indeplineste conditia:

a~.Ed s f)'ll unde fyd = fy / Y~II

(5.39)

5.4.9. MOil/ell/ ill co voietor, !oJ'!li /iiier.o.ul"e .1fifQrr(i, (l.l:ia!« (efort axial)

(. L)" Cnnd forta I )5ic,t,oa_l~er. ~,cp'a~q,le jlu,lniHa~~ "Ail~ J'q:l,*,1,1!01 plasl,icii .la. rorfec~l:'~~, [,I'ebu,ie ,sp .sc ,!,i,n,ii eO,n,~ d~ cf~CIl~I, ciyr~c~l1~\ ~i de celT,"] ,/!=Ir!c:_L ax ialc, pcntru <1 calcula 1110111el1111 I de rczisrcmii (momentlll capubil) plastic

. 'l'; ", i

rcdus.

-,

-,~ I

(2) Daca valoarca de calcul VStl a fonci [iiicioare IlU depascstc 50% dirr rczistcuta (capacitatca portantii) plustica de calcul la forfccarc V rl R~ nu cstc uccosar sa SCi f;1c,i .accasta reduccre, pcntru ,cel11biml~i'ile: de momcntsi .fo1'l5 axialii care saiisfac crircriilc cnuutarc la. S.:4.!L ',;" :,' , ",,:. .. , _ "

.' -' ,-

(3) Cand V Sd dcpascstc 50% 'din'V rl Rd sc [ldn~'ilc sii sc determine rczistcnta

de ca I cui a sec! i un i i transversa lc' 1.\._ c ornbina 1 i i.l$ r'lc m9,,~~en I :;;i r ol1~_ ~x i a Iii fo los i nd 0 lim i I,i de curgerc redusfi -( I - p) f" pc ntru a ria de forfcca re, C 1I

p,=;,~2!VSJ/Yrl,Rd- If, ".lJ":-- ~"!F,! "',,

, 5.'4. ib: j;I;I;;~'~~;;pl;}~: ia;fo~ie ti;/(~/sl'erlaJe ;

_ ", I:, I ,L I.,. _ "I" J '.4 ._/ I I.

."

: ~I.:' I

1 ~ • ' s , } j ,_

(I) in absenta tonci t~icloarc, 0 I11lma supusa unci f6:i!c' tra'ri~'vc,~sale 'IIi' planul siii;';·(vt:zi fig. 5.4 ,3) care se ndaugii la oriente combiuatie .de moment ~ i f0l1ii ax ialii ap lica 1,\ pe sec! ill neil transversal ii, trebu i e sa saris fllCii in ,0JIj~c rune! critcriul lim il11 de clast icitatc III'111iilor:'

, ,,{(a-',E~)""+ (O/I::d-)t. (~,'_EJ)(cr)lEd)] I;(fYd)" :6+" ,;;~ ,,: .i.:'. ,(5,41 }",

undc . '" ,r '-,:--'. ,I .,'''_'';'' ,'I' ." _,

, 0, 1'0: va]oil!'fil,d~, calcu] ,~l [el)sj~l11ij,h?r_gi.I:~c;Iin,af~ ,i1)j puncr,I_I. con,sideral datade moment si forta axialf

0,,1:0\: valoarca de calcul a tcnsiunii in ncclasi punct dani de f9r1~

Ira9&~er~,'l-I~;!\ii- ",' :"1_ -.--,- '., t.. , :,.-,',', :(, .-,,', ,i!' __ ,

• tyd: ~d I Y~IO " ,,:1 : __ ' ,,' '~r.:J -;:' _ ,-,'_;

I,u, cxprs~,j,~ ,(5~·ft! ~ _~,?:J,ll~) ,~H~, ,a:~,E.o ~j. ?,'f-% l[e~H ~c s~,ge 111 a ~C; ,p~z,iNvc pe'nt ru

CPll1n.'\'f.s,i~r<?, '~licn~p:.a!l!v~,Rf;~tl:~(rnl,il~9,~m:·" :,;~. ,[!_J,~ , ,:::J ';~, ," '.' '-,' :':.,' '! _

{~}. -S~?.~ ,.r~z_~~Wtm~: ~~~~~~}~~I:~ "r~~I~.~~J\~~-,!;)~7.~;':',~~~I~ei :~_I~;bi1.~~t.~,:'~~"O

dlslnDutLc p7astica !I terisluriilor 111 secnunca tl'ansYersa]a, cl'Llchul dc,mm sus

sc admire eii -~~I1:i ~1{Hsfli'CJFddtii:; ,!'.'!J;) Ch :,' .j" -, . i-;, ,.1 ,) , .. )

Ii !,

, i,

:'

j'

!

(5.42)

20_8-

1_ ,. ~

d) Tensiuni louzitudiaalc ecbivalente apro)(imative

~.),~

r. .0

a) Vedere de ansamblu

~

I

I. H

, y

... -

" ,

'" '" ......... I j I • I

h) Tensiuniin clcrncntul E

, I :' ,: I I !.!. 0,

0, , ~ ADB ~, Go'
r
, ,
,
,G.: C D 9·:
«, .. , -, - -
,,_'I I' u i_ . ~ I a, G,= ~J

,

• ..1 ~ ,

, I _~)

"

"

Ei'gunr 5.4.3. 'T-cnsillJ1iln panoul de in_i~:d~t~.d~ momeur, de fO,11a. ·ax~al~ ~i :

-'.,,' .:', i ' ." _",' ,;,:~k:/oq<lJaic.toarc '"

. '

20~r

,I
L
I
\ ..
I,
I.[
[I,
, '
I' ,
'I
i·· I
ii!
I:
f:,
~,~ i
I'"
i!:·
I"
.:fl
I,:
L
I
1["
I"
"
1:1'
j,:
'I'
i~ "
I'
1
I:
r
i'
t: : '

unde

cr'm,Erl: va loa rea de calcul a tensiunii longitudinale medii in inimfi

Pm = M",srl / Mpl.w.Rrl; , .

Mw,Sd: valoarea de calcul a momentului in inima

Mrl,w.Rrl = 0,25 t".d2 fy I YMD

si k esre obtinut astfel:

cand cr,m.Ed / cr:un_Ed so : k = 1- Pm

cand cr,m.Erll cr,",_Erl > 0:

• daca Pm S 0,5 r •••• : ~ '. k == 0,5 (l+Pm)

• dacd Pm > 0,5 ~ .. k = I ,5 (I - Pm)

(3) Cand valoarea de calcul V~d a fortei tiiietoa're ~u depascstc 50% din rezistcnja (ca paci tate a portarua) plasticii de forfccare V p1.Rd' criteriu I da t de 5.4.10 (2) poate fi adoptat lara nici .0 modifieare data de luarca in

considerare a forfecarii, '

(4) Cand valoarea de calcul V So! a fortei !iiietoare depa.;;e.;;te 500/0 din V pl.lld, se s tabileste sa se mod ificc criteriu I I imita de eiasticitate, da I de' 5.4.10 (l) astfel:

[(cr"Ed)2 + (o .. Erl)2 - (c x. u)(cr .. Ed)] / (~-dl st - P (5.43)

unde p = (2 V Sd I Vp1_Rd• 1)2 .

(~) ~and valoarea de calcul a fortei.tai_e,!o.a~e VSd depaseste 50% din Vpl.Rd ~I rezistenta (capacitatca ponantii) la incovoiere este bazata pc ° distributie plastics a tensiunilor in sectiunea transversals, poa te fi adoptat criteriul

aproximativ urmator: " ,

[(cr.m.ui)2 + (crz.Ed)l - k (crxm.Ed)(cr .. Ed)] I (fyd)l S 1 - Pm· p (5.44)

unde k ~i P sunt defin iii la 5.4.10 (2). -

(6) Se admite s[ se dcterm,ine valcarea 'tensiunii transversale o .. Ed -data de o lnciircare punctuala presupunand-o unifonri repartizata pe ° lungime "s" egaHi. eu cea rnai mica dinlre valorile inaltirriii "d'' a inimii ~i distanta dintrerigidizarile transversale de pe inima,

(7) Seadmitesa se determine in .. \lcela"~i;mod~:valoare;ltensiunii transversale O"z.Ed data de 0 incarcare repartizata iilftb, rigidizarilc inimi i, pe o: I ungime

210

in fcrioa ra distantci dint re ele "a", prcsupunand-o u ni form repartiza (a, pc c lungime "s'' determinate ca la 5.4.10 (6). ,- - " '-

(8) Se vcrifica ~i cfectele tncarcarilor transversale de compresiune asupra rezistentei inimii la voalare localii, vezi 5.3.6.

(9)- Se convine sa se verifice, in plus, rezistenja inimii la prcsiunc locals ~i la voalare, vezi 5.7:4 ~i 5.7.5.

5.5'. 'REZISTENTA ,(CAPACITATEA

ELEMENTELOR

PORTA,NTA

A)

, '

__ .5.5.1. Elemeute comprimate

5.5.1.1. Rezisterua ta flambaj

(1) Rezistenta de caleul (capacitatca portantii sau efortul capabll) la ~arilbaj a unui clement comprimat trebuic s~ fie luata- egalii cu,

Nb,Rd=;(' PA;A.fJYM.1 (5.45)

undeji A =" I pcntru sectiuni transversale de clasa 1 i 2 sau 3 PA = A<fr / A pcntru sectiuni transversale din elasa·4-

~l ;( este coeficientul de reduccre pcntru modul de flambaj considerat,

, - , :1' • •

(2) in privinja tipurilor de profile' din ole1, lami~ate la eald obisnuit utilizate pentru elernentele cornprirnate, modul de flambaj cstc in general "prin incovoierc''.

q), in anumitecazuri, modurile de ~a'!lbai':pdn rasucire'' prin "lncovoiererasucire" pot guvema fenomcnul d~ flamba}· Pentru ~eesl~' cazuri .i.e fae referiri in \'ENV 1993-1-3 EUROCODE 3: Parte a 1.1 (in pregatire),

_.... - "I •

5.5.1.2. Elemente unifortne

,,'

(D, PePr~r:u.' e,l,eru,en,tele ~u: scc:1iur!"! transversals constanta, sollcitatc in cornpresiune axiala .constanta, va loarca coeficientului X poate fi determinata,

in functie de zvcltejea redusa :.1, -eu fon~ula:' '

-2

X =. [~+ (~2 - ii )O,SJ" I insa ;( s I (5.46)

ill care ~ co 0,5 [1'+ci( A -0,2)+ ~ ~ '1

a cste un factor de imperfectiunc .

::l = (PAA{, / N"t~ = (I, / 1..,)( PAt~,

), cstc zvc I tctea corespll nzii lome modu h!i de flam baj considcrat I _ AI = 11: (E I fJo,~ = 93,9 E

E:=: (235 Mjo-", U;, in Ntmm~) ", l'

~, N" cstc c fortul ax if! I e ri I icc I ast ic corcspunzf tor modul II i de flambe].

, ,
Tabelul 5_5.2. Cocficierui de rcduccrc X
- . :._ -:-: - Curba dcflambaj
A a:,'·> b c '. :: .. d,
0,2 ,1;0000 ' . 1,0000 I~QOOO .)..: 1,0000
0,3 0.,9775 0,9641 0,9491 0.,9235
0,9528 0.,9261 0.,8973 0.,8504 ,
'0,4 ,
0,5 0.';0241' -'0;8842 0-,8430. , 0.,7793
0.,6 o.;~9DD, -, , - 0~8371 , 0;7854 ,,0..710.0. ,
Q,~ .r .,Q,?47.7 . 0,7837 0.,7247 0."6431
'~ :- , '. ,
0,8 -. D,79~7 .- 0.,72:45·,1. 0.,6622 0.,5797
; 0.,661.2,. " 0.,5998" -: Q,~4D8
0,9 0.,7339 -,
1,0. 0.,6656 ' 0,5970., 0.,5399 0.,4671
1,1 0.,5960. 0.,5352 0.,4842,- ( . 0.,41,89;, ..
1,2 0.,530.0 0,'4781 ' 0.,4338 ,0.,3762 ,
1,3 ' .. '0.,470.3 0.,4269 - 0.;3888 _. 0. 3385
, ,
, 0.,.3817' , 0.,349[' -, , ~ 0.,30.55 -. ,
1,4 0.,4179 ,
1,5 0.,3724 : 0.,3422 '0.,3145 : 0.,2766 ;'
0;2842 : 0.,25'12, "
1',6 0.,3332 ' 0.,30.79
1;7 0..,2994' ,- 0.,2781, 0;2~77.,. ' .~ 0.,2289" . ..
'0.;210.2' - 10.,252'1 " '0;2345 : 0,2D,~3. " .
1,8
1,9- 0.,2449 ,0.,2294 .: '0.,2141 0,192Qt
2,0. 0.,2229' , ' 0.,20.95 '0.,1962 »: iD,Fqq",'
0.,20.36 0.,1920. 0.,180.3 , - I ; 0.,1630.
2,1
.0;1867-) , 0.,1'765' , !D,.1662 ' .: :l'!' 1'6,150.8
2,2
, 0.,1.628 " '0.,1537 I' )1 10.,1399
! 2,3 0.,1717
, 0.,150.6 0.,1425 ' I - ~ I .. ; : 0.,130.2
2,4 0.,1585
-2,5 --0,1467 : 0.,1397 - 0.,1325 - - .; 0.,1214
" 0.,1299 " 0.,1234_ .-.( : 0.,1134
2,6 0.,1362
; 2,7 0.,1267 0.,1211 D,'l15j ; 0.,1062
2,8' , , - 0.,1182 .. 0.;+132 - 0.,10.79 ~D,0997 .
;
'-- 2,9 0.,1105 ... ' ',' O,f.06d- .-~10,IPI2 ___ D,Q937 ".
3,0. 0,10.36 0.,0994 0,0.951 0,0.882 (4) Analiza (calculul) de ordinul It trebuic sa ill 'in calcuLimi~~rfccliunen inilialii in arc, cchivalcnui.idin Figura 5,.5.1, _corcspl1nzfind curbei de flarnbnj adoptate <lIM metodei de aualizf (calcul) cat si tipului de vcrificarc II

sectiuni i trn nsvcrsale ' ,

(2) F ac rorul d~ imperfect iunc a; corespu nzator cu rbe ji de. fl a rnbnj adoptatii, cstc dat in tabclul 5.5.1. I !' ,-' ; ,

Tabelul 55.1. Factori de imperfcctiune ; -'1 i • \ ~, .... -,
Curba de b c d
a
flarnbaj . , ,-
Factor al ' 0.,2 !. ,0.,,3;1,., 014,9 .0,76.
impcrfccti uni j 'Ct. , -, ..
• 'IT; I j ~ -. . ,-

(3) Valori ale factorului de reduccl:e -X pOI fi":Oblin~tc did, tabelul 5.5.2. in

functic de zvcltctea I:~dusil '11~ .. ,

." • 'i._

(4) in altcmativa, cl6mclltelc ll~W~ime pot ti' ve,:ifical~ utni:z'iind 0 'ai"mliza

de ordinul.',II, vezi 5~5,:1} ~ 4\-~!, ~.5,1;3 _(~)'.". . ,

,r... I , - I I ~ r_

v-,

(J) Elerncntclc cu sec! iu nc _ coni inuu va ria bil ii ("in fus'') sau. in trcpte por fi

~,eri fi~~',ic .1:lti I ii:~n~," b -n,: ~:all~ '~~,?i~,bt~i.r~)~)Ol,~!~61, ~'(:;1 "~~ ',v~'d7al _5:,~:.'r~ '(~? :~i

5.5.1.3 (6), ,'- J_' "'" " ",)1., .- , ' .. , ,

( ,_. ..Jlr_ •• :~~l()' j ••• ; ~-!.-\ ZI ~ .", '-,

(2) in alternative, pot fi ~til.izate rnctode .d~ }r\~!,i_zii, ,<~~,I~;~p ,_si.mplj.ficate

avsnd ca bazfi'procedeul definit penhl) clemente uniformc' , _,

(3)' Poa/c"'f! u'iilii~tir Qric~'·mc'I9.d~ de 6~IC;lil;cu! b~n1iir~a~'ltc')~-silti6'ln6nst~a drilc'io8~"'rdpe~11illir pl~~ea'zttnrsi'gul'a'nli:II;'1 ,~rl' .!. ' .• :' _ I .: ",",;: - ", "

• " '. • I '~I:·~ c~l \ .;

! ~ - - .• , _ ,; >. ~ ,: J

"(10

2~2

Tabclul 5.5,2. Cceficicrui de reducere X

): I ' Curbo de flOffi03j ;

I a I b: I c I, d '

l e .. l

N

-

- ------- -

"

I

'I iii:',

Scctiune rransversala

Metoda de ana'Hi:a (calcul)'globala

Verificare Tip de :

de sectiune si

rezistenta , axii

• Elastii:ii sau Elasto-plastica (metoda

rigid-plastics zonelor plastice)

" _ sau elastica -

perfect plasticfi '

Elastica _ Oarecare

(5.4.8.~)'

a( I!. -0,2)kyWd I -

A '.

Plastic liniarii [5.4.8.1_(12)]

Oarecare

a( I!. '-0,2)ky W pi I. - A

Plastic Scctiune in' ,.I ,330:( I!. ~0,'2) o:e, A -O;i)k_yWpll A

neliniara J axa y-y I. 1

[5 8 ~~ __ ~~~~W~DI~/~A~'~ __ ~ ~"~,~r' ~

.4 .. 1 1 'S ' .

(1) la ( Ii) ecpune in, 2 kye<tr IE, krC,ff I e ',:: ,

t, I axa z-z ,

Sectiun~ . --,: ";1 ,330.( A -0,2)

tubulara 'kyW I A " ,-

rcctangula- 9' '-,

a( A ~0,2)k,. W pi / A

_.,'

ra'

Scctiune tubulara circiJlara

k,.C,frl E

,j

k = (.]'-k5).+ 2 ~ :-iL cu k. ~ J

214

5.5.1.4. Flambaj prin incovoiere

Tabelul 55.2. Coeficienti de reduccre X
Curbe de , .- k~
flarnbaj 0: ColT " Y~II=
YM'= YMI"" Y~II=
=1,05 =1,10 =1,15- =(20
0,21 1/600 0,12 '. 0;23' o.sr ,0,42
a
b " 0,34 1/~80 0,08 .0,15 0,22 0,28
c 0,49 1/270 0,06 0,11 0,16 0,20
d 0,78 1/180 ,0,04 0,08 0,1'1 0,14
Elcmcntc ncuniforme:
Se vor utiliza valorile W<l1 A sau Wpl 'I A din rnijlocul lungimii de flarnbaj
I ' ' ,
Figura 55.1. Valeri de calcul ale irnperfecjiunii initialc cehivalentc in arc
I ' ' , L
CO_d (5) Irnperfectiunile initialc in arc, echivalente, dale in figura 5.5.1 trebuie de asernenea sa fie utilizatc pentru elernentele la care este necesar sa se includfi irnperfectiunile in _analiza globala (numai in condijiilc de fa 5.2.4.5).

(6) Dacf sunt utilizate irnperfectiunile date in figura 5.5.1 rezistentele (capacitdtilc portante sau eforturile capabile ale) sectiunilor transversale ,trebuie sa fie verificate asa cum cste specificat la 5.4, dar utilizsnd YMI in loc de YMo'

(1) Curba de flambaj corespunzatoare pentru flambajul prin incovoiere se determine din tabeluI5.5.3.

(2) Sectiunile care nu sunt continute in tabelul 55.3~ trebuie sa fie clasiflcate prin analogie.

(3) Coeficientul de zveltetcX este egal eu 71.= I Ii

(5.47)

iri' care. i este.raza de inertie corespunzator axel la care se refera, determinate cu 'caracterisiticile sectiunii transversale brute.

__ 215:

(.j) Profilclc tubularc formate 1<1 rccc, utilizatc in constructii, trcbuic s,i; fie

veri ficatc util izdnd fie: '

n) ! imiia ~e curgerc de ba~i\ SI, n l~,~I,ci din care ,;' fostfabricat clcrncntul prin formnre 1<1 rccc, cu curba 'de flambaj 'b,

b) linliln de "eul'gerc medic f" ;1 ~clemcll1l1'llli dupil formurca in rccc, dctcrminata confolm dci'rlllllici' dini'i in' fignrn '5~5.2, CIl' curbadc flarnbaj c.

(I) "Lllllgil11~9, de flambaj I. n unui clcl11?l1t cornprirnat ai,~.,ci'in_;<c.~~;:~milii!i SlI nt impicd ica Ie c feet IV sfi sc dcpl asczc In teral poa (C' 'fi lua 15, hi' depl i na siguranta, cgalfi cu lungimea de cpurfi (vezi 1.4.2"( I)) La clemeruului.

(2) iIi nltclTIa't'ivii, IUllgimca\ic fla~6;d I poat~;'fi dClclm'inatii: Cll' ajutorul ancxei E (informntiva),

, I "

".

"

",

" ,

ill

I'

"

\'

\,

J ~ ,

. ~-

I,'

, ,

, I ' "I l,'~ "_

j ..... )~ I : -.. I _" r ~ ". '

, ~.,.... .

1- .

, ,

'_ -,'r

L,

. .;,

• '.'1

"L, _

2·16,

, I

e

Tip de SC~li !lCC

Tahclul 5 .. 5.3 Akgtrc.a curbcl de Ilarnbajecrespunzjitoare une] s~cllunl·

Secjiuoi iu [ [aminate /,' -

'~I~

T '

, '

II )1----- I _ .. ,V

,

~:W

limite

I, f s» 1,2: '. ,(r :O:~Omm

4() rnrn < IrS 1 CO<run

- 'h ! b s 1,,2:

I; S 100 mrri

I, > lOOmm

I, > l(L1lm:n

- eurbade 'Oambaj .'

a
b
b
e ,
b-
e
d_
d
:
b
e ..
'-
e
d
"
--
b Scqiuni tubularc

'0'" . DO: D ,- I"m _'Ol---;---C la rcce --t--------+------------l

~in<i.r.~i oricare

r\lrm.l~ la rcce 1 _ liJ\O";riL.li.o'

" :

laminate I" CHId

in g~n''Tal (cu c;'\~I!'Pliil ..1-: rnai : .' j"{I'·' '!

,ujmi ~~~~I~~ ~i j l . "b:·// .. <'·3~· , :

fJ n, <'30' !

• r I ~ '_,' " • I' ~-

.. [". n! "~"'rP, B ..

. "~ V ill ~

. . . .,

..

axa de Jlambai

'y-y

y-y

.~ -y

.v - .\'

- - - ~ -

,l'-y

" ..... riear .. · ,I c
-_._-
oricarc b
_.
I
I .,". I \ 1.'-
"i1CU~ . c
"
-: T Ve7.! 5.5.1.4 (4')}j filnJra 5.5.2

,- ,

·n

tI""'-

I i'

Limita de curgere medic:

Lirnita de curgere 'medic fy;, poate fi determinara prin incercari 'pc sectiuni

rcale sau cu relatia: '

f~., =, f}'b + (knf lAg) (f - t;.'b)

unde:

fyb-limila de curgere la intinderc a materialului de bazii - (Nzrnrrr'), f,,-limita de rupere la intinderc-u materialului de baza, - (N/mm!),

I -grosimea tablei mama (mm'), "

As - ,aria sectiunii transversale brute (mrrr'),

k - coeficient depinziind de tipul de formare:

• k = 7 pentru profllare.la rccc la rnasini cu role,

• k = 5 pentru alte metode de formare,

n - nurnarul de indoiri la 90c in profil eu raza interioara < 5t (fractiunile de

lndoiri de 90c se considera ca fractiuni de n), .

~i fl'" nu ·trebuie sa depascasca f" sau 1,2 t;.,~,

Se convine sa nu sc foloseasca cresterea Iimitci de, curgere data' de prelucrarea la rece pentru elementele sudatc SIlU supuse la detensionare sau galvanizate [dupa form are) sau supuse dupn formare.la tratarnente terrnice

susceptibile sa producii 0 inmuiere. .

Material de baza

Materialul de bazii estc materialultablei plane (tabla mamii) din care se fabrics profilele prin formare la rece,

Figura 5.5.2. Limita de curgere medi~ Fy, a profilelor tubulare formate la rcce folosite in constructii.

5.5.2. De versa rea elementelor.inco voiate

(I) Rezistenta de calcul la deversa:ic" (capacitatea pcrtanta la incovoicre ava~d in vedere pierderea stabilit~tii:'prin, incovoiere laterala ~i rasucire) a unui element incovoiat, fari legaturi.transversalaeste egala cu:

Mb,Rd'=XLTPWWpl./y/YMI '(5~4'8)' '.' -

in care:

:P w = I pertlLl sec] iuni din cl~sa~h ~i~ 2 ,:' .,_.:, :Pw ':" W,l.y:1 Wpl.~ pentru secuuni din clasa 3 .

Pw-= W,rr'I-Wpl.~ penttu.seetiuni.din c_lasa_4 _

si XlT-'cste coefieientu I-de-r'educcre-ia' d~6-sare-.'-

2~8

(2) Va loarca Xl T pcntru zvelte] en redusfi il. LT ponte fi determ inata cu relaria:

-2 '

XLT = [~LT + (¢iT - ALT )O_srl insa XLT::;:; 1

-' - -2

in care ~LT = 0,5 [1 + aLT ( ).. LT - 0,2) + il. LT ]

- ,

.(5.49)

(3) . Sc accepta sa se adopte pcntru faet~1U1 de irnperfectiune aLT

urmatoarcle valori:

CLLT = 0,21 pentru profile laminate CLLT'" Q,49 pentru sectiuni sudatc

, .',

(4) V~lorile coeficicntului de r'edueere XLT pentru zveltejea redusa corespunzatoare . A u: pot fi obtinute ,di n. ra belul 5.5.2 cu J ~ ,- J LT si X = ""XLT> utilizand:

• pentru profile I aminate, curba a (a = 0;21)

• pentru sectiuni sud~~c, eurba c (a = 0,49)

,-) ".:

(5) Valoarea it. LT poate fi determinatd eu relatia:

JLT "" [J3wWpl.yfy J Mu]O,s = (ALT I AI) (]3w)o.s

'in care

., 'i.. = 1('(E J f )o.s = 93 9 E

I ~ ,

E = (235 I f)o.s (fy in Nzrnrrr')

~i, M", = momentul critic elastic de deversare

,

cp),,·Indicatii pentru-calculul valorii Mor ,(sa~ ,pentlU, .calculul Airect al cocficientului AlT) sunt date ,in .anexa F (informativa).

..

(.7) qaca zveltetea redusfi 'ALT ::;:; 0,4, nu este necesar sa se tina searna. de deversare.

'(8) Nu estc necesar sa se veriflce pierderea sl,apil'i_tiiJi\ generale a unei

Sij9.ti,~ar.~_8sle sp!ij~!\~ ,I~teral p~ '~~I!-tii lill;tg~_ea.sa. ,. ' - , " _':

,2,19

5.5.3. £1£1111£111 (£1 111 covoiate si 111 tinse

(I) Elcmcntclc supusc 'la iutcractiunca moment incovoictor-cfort axial de i 11 I indcrc rrcbu ie veri fica Ie I a dcvcrsa rc tratfind c fcc lui rczultan I' 'II solicitiirilor, vczi 2..3.3.1 (4).

(2) Dacf CfOliUI axial ;;i morncntul i;lCOvoiclor pol varia independent, se convine sa sc rnultiplicc vnloaren de calcul a cfortului de Intindcrc prin faclol~~l dc rcdllc~'re al cfcctului vectorial: '.

\jJ,« '" 0,8

II
~
·1
Ii'
'~ , :
Ilii
1"
I.
! .
.
r
:,i"
i'l
I·
-IIi
III
t.j
I •.
[:
'I'
11r.
~; ~,
u
:i:
P'
i'.
I!·
'. k
f·
,
"
1'1
'1
I'
Ii (3) Tcnsiunca calculaul O"col\,.~d (care poatc" dCpa;;i fJ'in fibra extrcmf comprimata, prin efcctul vectorial, sc dctcrrnina cu relatia:

·O"<om.E~ = MSd I W '''',: ~ IV,«N,.sd· i'A . . (5.50)

in 'care Woo",: modulul de 'rczisten]ii elastical sectiunii.. raportat la fibra extrema comprimatii

~I NLSd:' valoarea de caloul a-efortului axial de intindero,

- I i ~ •

(4) Se acccpra ca verificarea sii sc f<lca la un momentIncovoietor efectiv de calcul cgal cu:

M,rrsd = W~oln' O"coln.Ed.

(5) Rezistenta de cnlcul (capacitatca portanta) la d~v~rsare Mb.Rd se calculeaza potrivit punetului 5.5.2.

:'r'

5.5.4. 'Elemen te co IIIp rim ate' §i rll covoiate: . r ,

(I) Elctnentele . cu sectiunade .clasa I' sau 2 . solicitatc la irieovoicre si

cornpresiune axia\ii trebuie sii satisfaca urma1oBrea,C~'Ddilie.::. , .. .. '

(NSd I X A + kyMy.Sd I W pl.y + k,M z, Sd I '-Y pl.,) (Y~II I f) s 1 (5.51)

'. .

J • '.,. • ' \ ,-, •• _

in care:

_' J :~ .. '

k, = I - ~. N;d I X~fy dar Is- S 1,5 fl)·.= x, (~~.M.y ~ 4) +(WP.l.y - W_d.) I W'l.rd~r ~)' $, 0,9.0

imm cste cea mai mid I d lnire '\/~ltii'i1e x/(J X/. . ", . .' ~.'. .'." .....

p •• f'.. - r • r. ~ "'·1 - " .. l' . • ., I I', ~~ '. , ,

in care Xc' ~i X. sunt cocficientii 'de' hiducere' i:l'efin'iii .ID.' 5:5.1.< pentru' axele

y-y respectiv z-z,

-I.

-220

si P~I.,.PM·~· sunt factorii de moment uniform echivalcnt pentruflambaj prin

Incovoierc, vezi 5.5.4 (7). .

(2). Elemcntcle Cll sec (i line J ransvcrsalfi . de clasa sall'.2 pCI.11 ru care deversarea estc un mod potential de cedare trcbuie sa indeplinensca . ~,i conditia:

(NScil X"A + kuM).Sd I XI.TW~I.)" + k,Mzs~1 Wpl.,) (YMI I,fy)'::; I .(5.52.J. iri rcarc kL T':= I.- Ill:r" NSd I X .. A F) dar kL T :S::. 1

!-IL T = 0,15 A,PM.I.T - 0,1.5 dar IlLT :s: 0,90 ..

in care P·~I.L T C5!e U 11 factor de moment" un i form ech ivalenupcntru devcrsarc vezi 5.5.4 (7).

(3) Elernenlclc cu scctiunc transversals de clasa 3 soliciratc la incovoier~ si compresiune axialfl trebuie sa indeplincascfi unniitoarea condi[ie:

(NSd 11."';0 A + k).M) '. Sd I Wd.y + k,Mz.Sd I W ,I .z ) (Y~II I f).) S I (5.53)

In-care: k).;··k, ~FX"'i{Sunt date in 5.5.4 (1) ;.' ,.\'[':

,.

Ily:= it. ... (2PM.y - 4) dar Ily s 0,90

. J..L. =;' :t. (2PM., ~ 4) dar.u, S 0,90 .'

: ... ,

• L

• • • r I 1 • , ~ • : J. ,

(4) .. Elementele cu -sectiunc tra~~~er~a ~ii. ~!l-. clasa 3., .p,~n~fl!, f,a!·q. df~cr:~~r~.~ reprezinta un mod potential de cedare, trebuie sa indeplineascf ;;i condijia:

(NSd I X. A + kLTMy.Sd I XLT W <I.y + k.Mz.Sdi Wei .z ) ("IMI / fy) s I (5.54)

1. ". j • • ]., ., I '.'. • t;.: -

(5) '.Elol)1cqtel.e,cuj SCC] i!-lr..~ transversaljl dq .. p.!a.~\l. 4 .&olic~tat~ l:uJ%p,":oicf,1 ~j

compresiune axialji trebuic sa lndcplineasca conditia: ' ...

[NSd I X""n A,ff + k~(My.Sd + NSd cN.y) I Wcff.y + k.(M,.5d + NSdCN.,/ Wct!".,] (YMI I

fy) S-1'·"(5.5.6)" ;, ...... .,: i • ' .".' ,,:., ••• -, ,

in .care. Is-,.k, ~i,' X"'i~' sunt date.in 5.5.4 (I\r dar in \ ocuind -A prin A<ff,' vezi 5.3.5 (9) '"i:"1 _;'.(' y.'" .. ' .... JJ(;;i '11~ sunt date' in :5:5.4 (3);, dar. adaugaud N~i:lcwJaM~: pentru a

determine ~ . "., ' .. '" .: "':'.' ; ... !P " . ,)_

si Acff, Wdr.y, W,ff.2' eN.y;;i eN.2 conform 5.4.8.3.

(6)· Elemcntele cu sectiune transversa la de clasa 4 pentru' care deversarea reprezinta un mod.potential dc ccdare trcbuie sa indeplincasca ~i conditia:

22~

r

\

'.

, ,1

~ ,

"-

[NSd I x, A,rr;+-kH(My,Sd + NSd eN) I X~"'W,rr:y,-I:: k,(M"Sd + NSdCN,,) I W,n:,]

(YMI I f),) s I (5.57)

in care kLT este dat in 5.5.4 (2) dar inloeuind A prin A,rr. vczi 5.3.5 (9)

flu este dat in 5.5.4: (2) dar adaugand· NS~CN la_,-Msd pentru a dctermina P~!.i.T'

(7) Factorii de moment-uniform cchivalent PM_~' P~l.> si P~!.LT sc calculeazfi conform figurii 5.5.3, in functie de l.alura diagramei de momcnte Incovoietoare inlre punctcle de fixaredupa cum urrneaza:

factor' ~M_)' ~~!., ~~I.LT

axa -de iincovo ierc y-y

z-z

Y-Y'

punctc de fixare pe directia z-z

y-y y-y

"

5.6. REZISTENTA INIMILOR LA VOALARE"PRODUSA. pE FORFECARE

(I) Rezistcnta la voalare produsa de 'forfecare trebuie vbrificata pentru inimile nerigldizatc avand raportul d I t... mai marc ea 69 s ~i pentru inimile rigidizate'la)~arc respectivul raport csrcmai mare,ea 30 e(k,)o",-(vbzi 5.4,6

(7». -., ~ f~ I 1.1 • _,-, .~)' I , ":

(2) Rezistenra unei inimi la voalare produsa de forfecare depinde de supletea 'inlnlii· ([-/ fw ~i:ae drs't~i:tfa:di~tre' eventualelb rigitlizarl 'Ihtermediare

ale inin1.ii.' , "", J c, .' , -; , - '

, - .. , ~

(3) Rezistenta unci inimi la voalare produsa de forfecare POlite depinde; de asemeneajide ancorareai-in rigilliza.dle -de-fcal>ii1 sau. de :taipi a .campurilor diagonale intinse,

- :Ancorareateaijza"ta.',de.ciifi;e:.tiilpi este redusii de tensiunile longitudinale

da te de mornentul incovoietor si de forta axia la, ' ; ,

",

~'. _. -

222

Diagrainade moment'

'Factor' de moment unlform.echivalcnt

Momcnte la ex.tremitA]i

\(~

"~'I'M,

Momente dale de sarcini I ransv crs a! c

P.IIO = 1,3

~,lI,O = 1.4

,.k---~----~--~----------------~~~

Momenle dato de.sarcini

, -transvcrsalc ~i de rnomentc la

_.. 'cxlTcmililli

:-'.1<.1 .L

M,' rs;;: - ;;?n 0.11

"T

Mo=lmilx.·'fv!1

dat numai 0.1': e'GlrC'

" ~ar~ioik,t(ariSvcr~ah:' ,.

• 1 ' • ~ I

, f max II--[ I ' pCnlruldiai;Tom~ ide .

moment flIr~'s_e_'hiD:lb'JlrC!', J -,' ,de semn

I}M,=: ,-" 'I'

(4), T o~ te in i mile cu raportul d /,' l,,'-,ili[l i -n'KI rc ca 69 'c, vor fi, prcvazutc, in drcptul reazcrnclor, ell rigidizari transversale.

5.6.2. Metoda de calc/If

( I) Rczistcnta la voalare [I inimilor neri'gi~iza(c '~i a 'i~ll~ilOI' 'e,ire nil nurnai rigidizuri transversale, poate fi vcrificaia foiosind fie:

a) metoda postcriticf simpla (vczi 5.6.3), fie

b) metoda cflrnpuiui diagonal intins (vczi 5:6.4).

(2) Ca nltcrnativa, pol fi adoptatc mclodel~ date in ENV 1993 - 2 Eurocodc 3: Partea 2 (in prcgtitirc).

(3) Metoda postcriticf simple poatc fi folosiia pcntru inimile grinzilor ell scctiuni I, ell sail fiira grinzi transversale intermcdiarc, eu conditio ca inima sa fie prcvazutfi cu rigidizari transvcrsnlc in dreptul reazemelor,

; ,

(4)" Metoda cfimpului diagonallntins sc poate aplica pentru.inimi prevfizute ell rigidizari transversale in drcptul reazernelor :;:i eu .rigidizar] transversale intermediate, cu conditia ca panourilc aliituratesau flgidizarllc (montantii) de .capiit sa asigurc ,ancol'area, carnpului ,diagonal iniin's:"-c~' toate accstca, metoda IlU sc va folosidacfi a / d < 1,0 Tn care "a" ,cstc-'distan(aAiberii dinlre

rigidizdrile transversale si "d" cste inaltime~ inimii. - .. ,

(5) Acolo .u~dc rigidizdri le transversale, sunt asczatc la d iSlafif~ mari intrc cle; metoda .' ciimpul u i diagona I de int indcre dcv inc prca' acoperi toare. ; N II

cste rccornandat sa sc foloseasca dad a I d.> 3,0: - : ,

, , I" --- - I ,

( 6) In a rnbel e mctcdc, rigidizii ri lc Ira nsv~rsa Ie intellne.?)}l~~'-se ,\lor vcrifica a~a, cum este- spccificat. in 5.6.5. iar sudurilc sc vor ve'i~fi,c'a dupa eUn;J se

spocificii:in'5':6.6~. ,,',. '. ,.

(7); Cazul inimilor eu rigidiziiri longitudinale ~c- gi'ise~te jn--E_NV 1991- 2

EU~'o~p_'q~~~~:;pa~ea,:Z 'q~ p_rc!?iit!r~} ;. , --" - .':,.

• 11--1 '\: '

5. 6.3i!Meioda 'P0stc";t~cii s_illl/!_Iij.

(I) Metoda p~sici'i'tieii s1ifipl5 'pSi"fi.'1)tc"s'5c:sc"obtin5; rczistenta de ealc~1 la

voalarc pi6ausii dc forfecarc Vi,.;:Rd-elrrclatia: ~

22il-

v b;.Rd = dt,,-rb, / Y~tI

under., este rczistenta post-cri tiea simp Iii 1a forfecarc.:

(5.58)

(2) Rezistenta postcriticii simpld la forfecare -ro., se dctermina dupii cum urmeazii:

, ,
a) cfind ,ii".:::;; 0,8 -)- -rb., = 0,5774f),,~
0,8< ,t,:. <1,2 - - ... t~."L.
b) cand -) -rb, = [1-O.625( ,ii", -0,8)]' j3
c) cfind 1",~1,2 0,9 _-1",,;. -.-,
--) '[=--._._
b> A". ..fj unde A II' estc su pI ejea inim i i data d<:: relatia:

_ 1", = [9,5774f)"\\,hort~.~A~_(37~4Et\\'.,~? . ,_; ,

e~ '[or: rezistenta. crii i eii' la voalarea procius~ - de forfecare .in dofncniu I clastic

!jol k,: coeficientul de voalare prin forfecare

(3) Coeficicntul de voalar~" prln forfecare k, estc dat 'de expresiile urrnatoare:

~" Pe'ntm ini~i1~ cu rigidizari tran'~versalc 'in dreptul reazemelor, in~~ ffirii

rigidizari transversale in~ermcdiare: '

k, = 5,34

• Pcntru ini mile cu rigidizari transversale- pe reazeme !jol . rigidizari transversale interrnediare, cu (a / d) < I:

k, = 4 + 5,34 (a / d)?

•

Pentru inimile rigidizate pc intermediare, eu a / d;? I:

k, ~ 5j4 +'4 (~/dr~

reazeme :;:i avand rigidizii'li' transversa Ie

: I" _,

, ,

(~I ~!:, .Jv~el_qQ~ r Riimpjl_lu j,; "iag~n~,1 'ii1tim, penni te ~~ . se obi inii r~z'istcnta la voalare produsii de forta taietoare Vb~,Jl.d eu relatia:

V bb,llo = (dt" Tbll + O,9gt" O"bbsin$) I "(~II (5.59)

undcrr., cste rezistenra carnpului diagonal intins data de relatia:

O"bb := ( r: ~ 37 t, + !f/ 2 ) 0.5 -Ip

in care \11= 1,5Tbbsin2$ unde

, ,

~I

$: Inclinarea cfimpuluidiagonn! Intins

g: liilimca eiimpului diagonal intins, vczi Figura 5.6.1. Too: rezistcma initiala)a voalarea produsii de forfecarc,

I 'So I 111

1 __ S,_r

.. _- .,-. ~ ....... -,. - ~. I • _~ • " .
d I ._ .I~.
: I'
i " ~
_'._
,:' I fi'j- I' b I

: " , g

I,

a

(2) ,Rczis~~,I* ini1ialii" la vcalarea produsa de fOlfcc_are.:rb~ se d~le;~inii

dupii cum urmeaza: ' . '... , ' . -",' . - 1 L ',II!,~'!, .' -., -

a) cand l \I" '::;;0,8 -4 Lbb =:' O,577~rf)~" ,_?.'".

b) cfind 0,8<),_ u' ,< 1,25 -4,:' . Thb ",,0;517:7 4 f0" [I ~O, 8~ ~ 1\' -,0,8-) J,

, . " -2··'

'b'b' =O;5774f)"':, 't A:,w '

e) cand }.". ;::1,25 -4

unde ::t,'.~SI~ .9.~t·in 5.6,}. (2). ,

I .I~

. ,

(3) Liitimea "g" a cii~puiui diagonal intins es~~ d~t~ ,d~ ~elaf.\'a;" ,':.'

g:= d cose - (a - Sc- s,)sm$ ,.

undc Sc _~i .5, sunt 'Iu~gim~le de.}.n~?~w, a~~:\.,e~~r}l!~~ .. ~L~~~~~_1 ~nti,n~ de-a lungul talpllor compnmata.ircspeenv mtmsa, oblmule cu relatJa:

5 = _2_ [M :', tr CT 1 JIJ,S -insii '5 -s; a: ,- ... i',

s' At. "'f·Rk ". M

In~ ,

unde 'M~f.Ri.·cSie·mom"en[u·1 de -r eziSfchtii ~nioincntUH~apabiJ) p'lastic reclus

al talpii, '.'-

226

(4) Cftnd se calculeaza momcnrul de rczistorufi plastic al unci tiilpi se vor ncgl ija rcbordu i·i le sau intiiL'i ri I e IR I pi i .' M omcntul de rezistcnta plastic rcdus M:-.r.R. tine scarna de f()]1iilongi'tudinalii N':Sd-in talpf (cauzutdde mornentul MSJ ~i forta ax,alii NSd din element) ~i estc dar de relatia:

MSf,R~ == 0,25 b t:, ~,,. {I • [Nr.sd I (bl/l,r I YMD)J~} (5.60)

unde b si I,. sunt ia!imea si grosirnea tfilpii considerate,

5.6.4_2, Inclinareu ClimplIlui diagonal iutins

(I) jnclinare!!. __ ~ilmplllu_i' diagcna]- lntins _"$" variaza tntrc valorile minima 9 I 2 ~i maxima 9, 9 fiind inclinarea dingonalei panoului dc inirnfi

considerat: ,

e = are Ian (d I a)

(2) V aloarea minima 8 I, 2 . se u pi icii: 'dacfi ' t ii lpi Ic sunt uti! izat e complet pcntru prelucrarca momentului incovoietor din clement. Valoarea maxima 8 :~e aplicalncazul c5:ii1p'u!ui diagonal intins'~orhplct (ell dimensiunimaxirn .posibile), care are '5 = a,

(3) Valoarca adecvata pcntru IjI in oricarc alrcazcste valoarea (cuprinsa intrc limitclc e I 2 ~i 8) care da rezi~'tcnla maxima la voalarea produsf de Iorfecare V bb.Rd'

(4) Oricare alta valoarea pentru :$ .(inlre limitele 9, I ,2 ~i 9) este , acopcritoare, Se poate adrnite, cu aproxirnatie, $ =: e I 1,5. Ca alternativa, iIlCnlru gasirea valorii optimc pentru $ se poate folosi' iteratia.

5.6.4.3. Panouri de capul

:(1) Panourile de capat vor fi proicctate folosind metoda postcritica simpla gtlt~ ,~n.5J.~)" nurnai 9a~a rigidizarca (rnontantulj.de capatnu este in stare sa

'~\"\\i,olie<::cJe~mpul d,iag~;lnal:in,~ins,: .'. ,,,.' :.,' '. " :'

I I 'I ., r • ~ -, I ' I I I ' • • I. I ~. I _

, (2) Ca~~,_cMJc folosita 0 rigidizare (montant) ~9 capatcare ,salisfa,~e criteriul dat in .5.6.4.3: (4), rezistenta critica la voalarea produsd .d,e forfecare v~ fi

,J I I \.. 'J

dctcrrninata conform 5.6.4.1. dar ell lungimea dc ancorare sc" care se va

,~bbtine conform 5.6.4.3 (3), vezi figura 5.6.2., '

227

s,

~, ~;~----------~----~j

", . :l,

"~ -r-

i l

L

!

i I 1

'!

i 5,

,

/~j_

~ :r 'l

'i

~

~ .. ~ .. ._. ~ - - - .. , . ..,

d

,.

s

I:

"

I,

,.1

Figura,:?6.2. Gcometria in cazul unui panou de margine

(~). Cand ~stc f~lositu, o .. rigidizare (mo,n~nt) d~ en~a~ 0 plae~, sirnpla ell latlmea b, ~I grosimea tl> lungimea de ancorare So se determine eu relatia:

s, == .J2 [(Mpl•1 + Mpl•l) I (t\VO'bb)f' I sin~ dar s<::;; a (5.61)

undeMpl•1 == O,25b t~ fy~{l-~N~ / (b!f(r)]~)

, , .[, r :'1 :-" ,-

Nfl == gl,"O'bbCOS~

Mpl., estc cel mai mic dintre MNf ~i MN.:

MNf == O,25b t 5- f r. (,I - [Fbb /. ~btif),[) fJ

MN, == O,25b, r.~ fYI {I .. - rNoJ/(b,'i,f.J]l}. .i »:

F bb == t..S.(JbbCOS2~ .,'

N <2 == t",S<(Jbbsin'~

~i s, == d - (a - s,) tan~

(4) ~.Pe~tlU = ~ plaCii:"Siin~I'~~,~(jIOSit~"'CaJ'~~~tant tI~:~arg'ine'(rigi~iZllre de c~pal dm~r-~ singurii p.lacarsa rezisteIa forta de ancoraj F\ib'a"cii'inpulu'i diagonal intms, se convme sa fie satisfacut criteriul:

. Mp;,i +' ~pl.l ~: O,5Fb'~' .; " .. "1'",

unde .' iU~T.J ~ d;'25b; I';' f~{" ~('H;.i.,' I., '(b t' f.'J: j'J

._ '~.'.J'r I ~ . 1-·t''II:~1 . .1,,"

~i Nsl = V Sd '- tbbt", (d-s.) •. , ;. ,. , ,

• : ~ L

228

'(5) Daca 0 rigidizare (montant de capat 'nu- satisfacc criteriul enuntat 10 5.6.4 (4), se poate adopt a 0 valoare sporitii pentru '~ astfel ca lungimea de aucorare s, sa fie redusa su fic icnt pent ru a f satisfacut criteriul, cu conditia cil 0 va I ~are redusa it rezistcnte i la voalarea produsa» de forfccarc pcntru panoul de capat sa fie apoi deterrriinata pc baza acestei valori marite a lui ~.

5.6.4.4. De/alii peutru rigidizari!« (montantilor} de capii/

( I) Sudu rile care leagii rigid izarea (montanlul) de capfit de talpa superioara vor fi dirnensionate ca sa reziste la Mpl.!' Fbb si N".

(2) Un rnontant de capat realizat dintr-o pereche dc rigidizari transversale invecinate dispuse 'sirnetric fala de inimii poate rt folosit ca 0 alternative [a solutia dintr-o singura rigidizare, aratata ca in figura 5.6.2, cu conditia ca relatiile de cal<:_ul date in 5.6.4.3 sa fie adaptate in consecinta.

t ,

5. 6.5. Rig;d~zi!r; transversale intermediare

(1) Aliit pentru metoda posterities simpla cal si pentru metoda cdrnpului diagonal intins, efortul de compresiune N, intr-o rigidizare intermediara este dat de:

N, = V Sd'- dt".tbb I YMI dar N, ~ ° (5.63)

in care tbb este 'rezlstenta initiala la voalare .. produsa de forfecare conform 5.6.4.1 (2); se va folosi cea mai midi valoare a lui tbb rczultata pentru ode " doua panouri adiaccnte rigidizarii.

(2) Rezistcnta.Ia flambaj a rigidizarilor sc va verifica asa eum se spccifica in 5.7.6.

(3) Momcntul de inertic al unei rigidizari transversale intermcdiara va satisfacc urmiitoarele conditii:

daeii a I d < 1,4142: I, ~ 1,5 dl t~.1 a2 (5.64)

dacaa Z d z 1,4142: I.;?:O,75dt,~. (5.65)

5.6.6. Suduri

(I) Eforturile folosi te la verificarea sudurilor d i ntre inima ~i talpa vor f cornpatibile eu campurile de cforturi din panourile inimii corespunzator 229'

" ,

I_

mctodci utilizarc perurn dctcrminarca rezistentci In voalarea produsfi de forfccarc.

(2) Ca I cutul suduri lor d i ntrc rig id izi'i ri .\i,1 In una vor fi, de ascrnenca, In concordantf cu ipotcza de calcul pentru panouri]e inimii,

{3) Tcnsiunilc de intindcre in panourilc inimii pentru metoda carnpului diagonal lntins sunt indicate in figura 5.6.3.

~: -

:,1.

. ! -, Figura 5.6.3. Tensiuni in carnpul diagonal intins

.. ,'

, ;"11 •

"

230

5.6. 7. III teructiunea dill tre forta tiiietoare, momentul incovoietor ~i

,

forta axialii

5.6.7.1. Generalitdti

(I ) Cu cond itia ca Hilpi le sa preia in intieg i me valor] I e de calcu I 'a lc momentului incovoietor ~i forjei axiale din element, nu este necesar sa fie rePijS'a' rezistenta de caleul'a inimii la forfecare pentru a tine seama de aceste solicitari, cu exccptia cadlUl~i de aplicare a metodei campului diagonal lntins, asa cum este specificat in 5.6.4.1 (4).

(2) Pentru alte cazuri se procedeaza conform:

• 5.6.7.2. pentru metoda postcritica sirnpla

~ 5.6.7.3. pcntru metoda carnpului intins,

5.6.7.2. Metoda postcri(ic'ii'si~lplii'

J' ,

(I) Sectiunile transversale pClt fi considerate ca satisfacatoarc, ad!c'ii' nu este necesar s5. se determine influerua fortei taietoarc -asupra momentului reziste;{fde ealeul (momentului capabil), dad sunt indepli~ile'u~ii1oarele

'~onditii: .. ' " ' .

MSd s Mr.Rd si

, (5.66£1):

'I.J: I'

,.' ,\fSd :S; Vb •• Rd ,,' '," ,(5.66b),

undeMr.Rd ~ momentul de rczistenta (momentul capabil): p I ~~tif de calcul al ,lmej seejiuni .jransvcrsale <!1calu.itii, nurnai din.talpi, tit:l~du-se searna de

lalimca eficace b,(f a talpi] comprirnate, vezi 5.3.5. .

si V I>o.Rd == este rezistenta de calcul (forta taietoare capabila) a inimii 1£1 -voalarea.produsf de forfecare (vczi,5.6.3).

',.j, ,;"Cand se : aplicii -~l' un .cfortraxial ~Sd' se+reduce valoarea"Mr.Rd -in

consecinta, vezi 5.4:8. ' .' ~

'(2)": Cu conditia ca VSd sa nu d"epii~eascii 50% din-Vb~iW .. nu este necesar sa fie redusa rezistenta de calcul (capacitatea 'portanta a) sectiuniitransversale la moment incovoietor ~i forta axialii pentru a tine searna de forta taietoare.

231

, -

' ..

(3) C;inel \1"1 dcpasestc 50% din Yt-"Rd \'(1 ti satisfacut urmatorul ~ritc1'i\1:,

t\'I~J::::; 1'''''i",R~ + (MI'I,R,!- iv1i,Ru)[1 _ (2YsJ / V1'"Rd - 1)'] (5.671

Cfind estc aplicatfi .'ii 0 fOrJa axialfi Ns,l ,sc inlocuicstc Mpl,Rd ell momentul reclus de rczistenjf plastid M~.RJ (vczi 5.4.8).

N Olii: Pnragraful 5. (;.'7 l3) sc· lip 1 i e~ sec] iuni lor de c lasa I, 2 3 san 4, en conditio ca f'ezisten\a de calcul determinant pcntru, acestc clase in' absenta fortci

liiietoare sa uu tic depii~ita:' "

(4) lnteractiunea dintre forte taietonrc .'il mornentul ineovoictor este ilustrata in figura 5.6.4 (a).

5.6.7.3. Metoda c(impllilli intins

(I) Sccriunilc transversale pot fi cqr,s.iA~J.'a~c ca sa.tisflica~~~lfc, _adieu Tara a fi nccesar sa se determine influenta - fortei tilietoarc asupra morncntului rezistent de calcul, dad urmatoarele doua conditii sunt iudcplinite:

. ~~ :; ~':Rd '. '" , ' , '(5.6811,)

si VSd,:::: Vb,,'Rd . ' , ' (5.68b)

undeMSd '~i V Sd' s~nt' fiecarc considerate valoa'rea' lor ~a'~im5 in pancu] de

inima studiat, cuprins intre rigidizfiri transversale adiaccnte ,

M':Rd csie dat in 5.6.7.2 (l) ,

~i , V bl'.'R~ 'cste, rezis renta (capacita tea porta nla) la '\"oa larc produsii de

forfeca renurnni' '';! inimi i.

Cand se 'ii{lica si : :1111 - efort axiaVN~'~' 'Se reduce valoarca Mi.Rd in

consecinta, vezi 5.4.8. .j)

I,

; I .!

(2) Rczistcnta la voalare produsa -dc- forfecarea numai ~ -inimii Vb" ,ltd .este valoarca specifica a lui V bb,Rd dedusa la 5.6.4 presupunand cii talpile preiau lin moment. Ms.l egnl cu- M r.lld si, prin urmare, .mornentul dc: rezistc.nlii plastic redus M"':Rd nl fieciirci talpi definit in 5.6.4.1 (4) cste nul.

(3) " Pcntn .. L 0 scctiune ,-cu,.ta1pile _egill(:._ si. fiirii" fona ~x\al~i, :V:b".Rd poatc fi calculat considcrand ca S<' =.s, ,:".0 ~i ~ ,"", 8 i 2.: -

•• :1.' I

232

(-l) ell ccndiria ca V S,I sf! nil dcpii~case,i 50% din V hI' ~J' nil cstc ncvoic s,i tic rcdusa rczis'tel1!<i de culcul (clortul capabil) 11 sccriunii transversale ];1 moment Incovoitor ;;1 lu fortu axiulf pcntru a lin\! scama de fOL1a Iii ietoarc,

'-.

(5) Ci nd V SJ dcpiiscstc 50% d in V I", ,1\,1, fa rii 11 Ii rna i 111<1 rc c 11 Vb" 11<1, I rebu ic

sat isfficu I II rmii toru I cri tcri 11:

M~"::::; M'-~d + (~lrl.It" _ M",I(.I)[1 - (2Y~.,1 VOl',I(" _ I):) (5.69)

Cand csre aplicatfl ~i a tanii ~xialfi NSd sc inlocuicstc M,.I.R,I ell morncntul redus de rczistcnjf plastid M",R,I (vczi 5.4.8).

Notii: Paragraful 5.6.7 (5) se uplicfi scctiunilor de clasa \. 1. 3 suu 4, cu conditio en rezistcnja de calcul dctcnninatf pcntru accsrc clasc in abscnja fOr]ci tiiicioarc sa nu tie dcpfi~itfi.

(6) Cand V s,1 dcpasestc va loarca Vb" .lId I rcbu i e sa fie sa I is fiieut cri tcriul:

V sJ s V hl!ll.d (5.70)

IIndeVbl>.ltd sc obtine plccfind de In 5.6.4.1 ~i tinand scama de M~d ;;i NSJ in

5.6.4.1 (4).

(7) Intcractiunca intrc f~ll"!.a liiietoare si momentul incovoictor csrc ilusiratf ln-figura '5.6.4 '(b): in <lcc'asia figuni, VbORd cstc valoarca specified n lui Vbb,Rd pcntru cazul in care MSJ = O.

233

0 vczi 5.6.7.2 (1)
® vezi 5.6.7.2 (2)
(]
® vezi 5.6.7.2 (3) v

CD

Y ..

0.5 Y ..

CDl o ··············_················'·r····: Q)

I,

(a) Metoda post-critica sirnpla

Y..,

v

..

CD!

·····························T····~

a

O.S Y .. ,

M, M" M

M

CD vezi 5.6.7.3 co la (3)
0 vczi 5.6.7.3 (4)
,@ vezi 5.6.7.3 (5)
G) vezi 5.6.7.3 (6) (b) Metoda campului diagonal intins (de intindere)

Figura 5.6.4 Curbe de interactiune forfecare - inccvoierc

234

5.7. REZISTENTA INIMILOR LA iNCA.RCARI (FORTE) TRANSVERSALE

5. 7.1. Elemente de ba~ii.

(J) Rezistcnta unci inimi nerigidizata In fOJ1e transversale apllcare In ralpa va f guvernata de unul din urrnatoarelc rnoduri de cedarc:

• strivirea inirnii in vccinfitatea talpii, insotita de deformarea plastica a lalpii,

• lnfundarca localf a inimii sub forma de voalare locala ~i strivirea inirnii in imcdiata vecinatate a !alpii, !nsolitii de dcformarea plastics a tiilpii,

• voalarea inimii pe cca mai mare parte din iniiltimea acesteia.

(2) Sc dlsting doua moduri de aplicarc a fortelor transversale:

• forte aplicate asupra unci talpi si preluate de inimf prin forfecaren acesteia, vczi flgura 5.7.1 (a),

• forte aplicatcpe a talpa ~i jrnnsmise prin inima direct In cealaltii talpa, vezi figura 5.7.1 (b).

·P.l' Acolo unde fortele transversa]e aplicate asupra unci tiilpi sun! prcluate de inimii prin forfccarea acesteia, rezistenta inimii la aceste forte se va considers eea rnai mica dintre valorile urmatoare:

.• ,._ rezistentala strivirc (vezi 5.7.3),

• rezistenta la infundare locala (vezi 5.7.4.).

(4).- Acolo. unde forte Ie transversale sunt aplicate pc 0 talpa ~i transmise PI;i.~_ il)imii direct In. cealalta talpa, rezistcnta jnimii. la aeest~ forte 'se ia egalii cu cea rna i mica d intre va lorile urma toare:

• rezistcnta la strivire (vezi 5.7.3),

• rezistenja la voalare verticals a inimii (vezi 5.7.5).·

I.-c'

235

. -

I FSd

o

:,.+ t V2.Rd

".~~-- -_.- ,~--

(;1) Forte prcluatc prin Corfeeare

~Sd

f-

.' ..

I

• F..'It1

(b): Forte transmise direct prininirnn

(5) Acolo undc, in mod practic, dctaliile constructive sunt altfel Incfit nu permit determinarca eu precizic a rnodului de ccdare predornirianr, se vor iua

in considerare toatc eele trel moduri dc'cedarc, vezi, 5.7. l ' (J). '

(6) Suplirncntar, se va lua in consider~re efcctul' fortclor transversale asupra rezisrentci clcmentulu i 1 a- incovoiere, vezi· 5'.3'.6. si: 5.4: I 0.

(7) Rezisten] ai' la infundare 'loca'Hi" a 'unci in irni:' rigidiza Ie supusa la forte transversale 'aplicate lntrc I'igi'dizilrile transversale; e'sle in principiu sirnilarii cu eca a unci inimi nerigidizatc, ell uncle -sporuri - ale-acestei rezistcnte datoritf prczenjei rigidizarilor. .

5. 7.2. Lunglmea rezemari! rlgld«:

(I) Lungimea rczemarii rigide pc talpa cstc disianta pe care forta aplicata cste distribuita in mod efecriv,

(2) Rczistenta inirnii la forte transversale este influenlatfi de lungimcn rezernarii rigide.

236

(3') Lungimea rczcmiiri i rigiue s, csie determinant considcrfind 0 distributic de 45° a lncarciirii prin scctiunca plina a' picsci care est~ corcct fixatii pc pozi lie; . vezi figura 5.7.2. 1 nciirca rca nu so va distribu i . prin piesele ncsol ida riza te,

.
, 5,
r
~
, i
"-
1""'-
I' ...
-,
T ~ _Jv~ ~

Figura 5.7.2'. Lungimca rezcm~rii rigidc

I , ,~

5.7.3. 'Rezistetua fa strlvire

'.:

(I) Rezisten ta de calcui (cfortu 1 capabil) In strivi re R),.Rd pentru i nima unci sectiuni I, H sau U se objine ell relatia:

'1, '-, R~.Rd'= (s, r!- s~)tJ)", "YM! . ,(5.71-)

in cafe s~ este dat de relatia:

"'Sy = 2tr (br I t",f5 (f)o( I f}".)O.5 [I ~ (y~!Ocrr,Ed I f)'d/]O.S (5.72)

unde "br nu sc va lua mai mare dedit 25 Ir

~] 'efr.Ed.este tensiunea longitudinala i,n talpa.

(2) Pentru profilele laminate eu sectiune I, H -sau ·U ,0 -relatic alfcmativa pentru dcterrninarea valorii s). cste:

I(,:!, 1 s), =;,2,5 (h-dj]) - YM~crf,tt rf;.()'-]o:s , (I + 0,8 s~ I (h-'dn' (5~'73)-

(03)1 rLa extrernitatea unui-clement, valoarea s;.:s'e valua pe'ju'matate:' .'

237

I"

(4) Pcnuu lncarcarile dale de podurilc rulantc, transmisc pc talpa grinzii prin iutcrrnediul sinei de rulare nesudatc de talpa, rezistenja de calcul (cfortul capabil) la strivirc a _jp.imii R)".Rd sc iii cgal cu:

Ry,Rd := s,t".f),,, / hll

in care 5l, = kR [(lr + IR) / tJ I,) [I - (YMoO"r.Ed / t~'rfT5 sau, eu mai multil aproximatie:

51' = 2(hR + t,.)[ I - (y~!Ocrr.Ed I fl"rt·l unde

hR - estc inii.l\imea sinci de rulare

II' - cste momentul propriu de incrtie al tiilpii in raport ell axa .orizontnla a acesteia

III - cste rnornentul propriu de inertic al sinei de rulare in _raport cu'axa

orizontalfi a acesteia ' ,

~ i kR - este 0 cons tanl a .ca re sc ia astfel:

• carrd sina cstc rnontatfi direct pc talpa: kll = 3,25

• ciind intre ~ina .;;i lalp~ este prcvdzutfi 0 furura elastica cu grosirnca de eel putin 5 mm: kll = 4,0.

(5.74 ) (5.75)

(5.76)

5.7.4. Rezistenta Ia Infuudare localii a il/;I1I;;

(I) Rezistenta de calcul (cforrul capabil}la Infundare locala R.,.11d a inimilor

scctiunilor I, H sau Use detcrmind cu formula: _

R a, Rd = 0,5 t,~, (Ef)"l,'[(tr / t,Jo.s + 3(t,,- / tr)(s. / d)]./ 'tMI • _ (5.77)

II nde s, - cste lungimea rezernari i rigide date in 5.7.2 (3), insa s, / d nu sc va lua mai mare co. 0,2.

"

(2) Atunci cand elementul cste supus . .;;i la momente lncovoictoare, trebuie satisfacut urmfitorul criteriu:

~i

FSd:5" R'.Rd MSd:::; M e. Rd

FSd / R'_Rd + MSd / M<:Rd

(5.78a) (5.78b) (5.78c)

5.7.5. Rezistenta la voalare ",

(1) Rezistenta de calcu 1 (efortu 1 , capa bil) _ la ,. voa lare: Rb,Rd ~ inimi lor scctiunilor (",H sau U se obtine c;on:;idcl'a_nd inirna.ca uri-element virtual comprimat avand 0 latime eficace b,rrda1ii de formula:

238

(5.79)

(2) Langa extrcmitatile clernentului (sau la golurile din inimii) latimea eficaee b,ff nu se ia mai mare ca lii(imea cfccriv disponibila rnfisuratii la jumiitatea inal(imii inimii, vczi figura 5.7.3.

(3) Rezistcnta la flarnbaj a clcmentului virtual comprimat se dcterminii conform 5.5.1., folosind curba de flambaj c ~i!3A = 1.

(4) Lungirnea de flambaj a elernentului virtual comprimat se deterrnina in conditiilc Impiedicarii dcplasarii laterale ~i rotirii la nivelul talpilor, in dreptul punctului de aplicare a incarcarii.

(5) Talpa asupra careia este aplicata incarcarea, in principiu, este fixata lateral in, dreptul punctului de aplicarc U incarcarii, Undc acest lucru nu estc realizat se face 0 exarninarc specials privind voalarea inimii,

5. 7.6 R;g;dizari transversale

(I) Pentru verificarca rezistenjei (efortului _ capabil) l~ flarnbaj a unci rigidizari, se include in sectiunca transversals eflcace a acesteia 0 la~ime a . inirni i egald cu 30 st, ditc 15 el"" de fiecarc parte a rigidizarii, vezi figura 5;.7.4. La extrernitdtilc elernentului (sau in apropierea golurilor din inima) dirnensiunea de 15 sr, este limitate la dimensiunca-disponibil,ii in realitate.

2,39

.'

;,'

i'

II!

j.:

,I" I

I s, I

.. -

-.~'-f 7=S~·il'

~--_-- b.s 1'"

-.I a 1-<-

I '~ -

, i '

, II

b,~ :: - + <I

.I.' 2.

,~ 'n:u

I • '_,' -J

I b _, 1 ,[! '1'· ;.j.'" 1']~'.1 s _.

~-~I S" +a+...!..

", , 2 .'" ,2

d.a,_.. b '< [h1"_ 1 r

.11 - • s,

: '

I,

Figl11'<1 5.7.3. liilimea cficacc penrru rezistcnja inimii ln voalare

240

.~ .. --

lSe:l_ lSEt~ 1 Se:l~ 1'5 «.

I' ,II. l . m t.

-~----~-±--

'_-'-"~".'-.'.-'''-' -:&- -= --- =.--

• L __ I

. .

A, e A,

Figura 5.7.4. Scctiunc c ficacc a rigid izii ri lor

(2) Rezistcnja la flambaj in afara planului inimii cstc determinate conform 5.5.1, folosind curba de flambe] c si 0 lungirnc de flarnbaj 1 carcnu cste mai micii ca 0,75 d sau 0 vuloarc mai marc .dacf cstc ceruta de conditiilc de Incastra re.

(3) Rigidizarilc de capfit ~i rigidizarilc din dreptul rcazcmclor intcrmediarc sunt dispuse .in mod normal de 0 parte si de cealalui a inimii, simctric in raport ClL planul median [Ii acestei~ .

\..- "

(4) , Estc ,prefcrab:il ca .J'igidiziirile asczate in .drcptul unor forte cxtcrioarc

scmnificativc sii fie sirnetricc. . ,

(5) in cazul util iz5.l'ii rigidizarilor :a~czate pc, 0 ~i!"lg~ra, pal,1C a j9imii_sau [I' unor rigidizfir] nesirnctricc sc tine scarna de cxcentricitatca rezultatii utilizand in calcul prcvcdcrilc clauzci 5.5.4.

JRL-!p ca~u\. unci rigi,dizari sub Incfircarc, in, afara de vcritic~r~la rez~~tcnlci I~'~; 11ftl"!"! b,flj,. se veri,fic;ii ~ i, (ez~stcnl~, s,?~Ji~n i i hpnsversa le a i1C~,stc,i ~ 1,0. n \~~h.ll tiil.pl\:!,I~_c_~r~~tc: Ui\!me[l.~q ini!1"'.ii- inclusa in sectiunca cficacc a J,igi,~,i?5.rii se lirniteazf 1[1 valoarea Sl' (vezi 5.7.3) tinandu-sc scarna ~i de decup~rile .il,~ac.!ic.~tc; ~n ~igidizari pcntr~l a pcunitc h'ce~\-c[l sudurii dimre inima_ ~i talpii:

r; ~'-. .... '_ ' I

P1,', I~ cecil cc .prive~le, 1?gidizii ri Ie tra nSYCI'S~ I c in tcrmcdiarc est e ncc?s,<),r ~ii

h~;rY-~l:ifiee, numai rczistcuta lor la tlnmbajl'_cu conditia c~ elc sa nu fi~ sdpuse 10. inciirciir, cxteriou re,

./

241

5.7.7. Flambajul tlilp;i comprimute til pia II III ;1/;IIIii

(3) Culculul cornierclor simple ea clemente de zabrclirc cste dezvoluuc in 5.8.3.

(I) Pcnuu a impiedica posibilimtea de flarnbaj a tiilpii comprirnate in planul iuimii, raportul d I tIl al inimii va satisface urmatorul critcriu:

d I I". s k (E I f).T.){A" I Ar,,ts (5.80)

(4) Penlru concept in ~i calculul pilonilor ell zabrclc ~I catargclor VCZl J'ENV 1993-3, Euroeode 3, Partie 3").

unde

A" este aria inimii

Arc estc aria lalpii comprimatc

~i f)., esrc lirnita de curgere a tfilpii comprimate

5.8.2. Lunglmea de flamba] a elementelor

(L). Pentru clerncntcle de talpa in general si pentru flambajul in afara planulu i de zabrclire a clcrncntelor ell zfibrclc, lungimca de flarnbaj I trebuie s:tfic luata egalii ell lungirnca de cpura (vczi 1.4.2) L "in afaru de cazu! cand 6 valoarc inferioarf este justificata printr-o analiza (calcul) pl'~dsi'i.

(2) Valonrca coeficicntului k sc ia cgalii cu: 151pi de clasa 1: 0,3

tiilpi de clasa 2: 0,4

tii.lpi de clasa 3 sau 4: 0,55

(2) Elemcntelc de zabrelirc pot fi calculate linand seam1! dc Ilambajul in plan si folosind 0 lungirne de flarnbaj mai rnicfi dedit lungimea de epurf ell conditia ca talpile sa lc asigure 0 lncastrarc corespunzatoarc ;;i ci'i prindcrile de la capetc asigurf un grad dc fixare suficicnt (pcntru imbiniiri 'cu suruburi se VOl" prevedca eel pujin 2 suruburi) .

• - ,_ • I

(3) Ciind grinda csrc curbatf in clcvarie, eu talpa cornprimata pe partca concavfi, criteriul se mod'ificii astfcl:

d II". s k (E I fyf)(A\\" I Ar,tl[ I + dEl (3rf;r»)"0.5 (5.81)

unde r - cste raza de curburfi a talpii comprirnate. .

(3} Tn accstc conditiuni, ·in structurilc triangulate curcntc, lungimca de Ilambaj I u· clcrncntelor de zitbrclirc poatc fi Ii.tata cgalf 0,9 L pcntu Ilarnbajui in planul de zabiclirc; CII exceptia comierclor singularc.

(4) Cand grinda arc rigidizfir! transversale 'pe inima, valoarca lirnitii d 11\\ poate fi maritii in consecinpi.

5.8. STRUCTURI TRIANGULATE

(4) Pentru cornierclc singularc folosite ca clemente de ziibrelire

h. '. . .t .

comprtmatcvvezt 5.8.3.

5.B.1. Gellel'alitii(i

5.8.3. Corn jere siilglilal~e folosite ;" calitate de ziib·rele cOlllpriillaie

(I) Structurile' triangulate, cum sunt gririzile cu zabrele ~i contravantuirile triangulate su puse ·1 a sarcini ·sui lice predominante, pot fi analiza te (ca leu la te) presupunand ci'i ex trem i tlip lb 'elementejor" (barelor) 'sunt efectiv articu late,

': .j • '"

r:p, .. ~I~ c~ndi.li~).n ~are t~l.pi1c asig"urii elcrncntelor de z~br~l ir~. 0 ~ncast]"[l~:e acccptabilf ~l ca prindcrile de In capetcle acestor clemente aSlglJr;l ungrad de fixare suficient (pentru imbinfiri Cll suruburi sc prcvad eel putin 2 ~p!~~uri~! cxe:ntrieiliipl.e P~,t ~ ncglijare ~i gl:adul dc. fixil~~ al capetc,l~r F~~~tc: r .. luat l~ consideratic III calculul eOl~lcrclor adoptand 0 zvcheje

~W~l,I.s~,e_fie<1.ce /!.cl1 oblinutii in modul urrnfitor.:

• _ pentru flarnbaj falii de axa v - v: ::L:/r.,· =: 0,35 + 0;7""..-1:,· (5.82) '.

(2) Rezistenta (efortul capabll) la' flarnbaj a 'elementelor cornprimate ale acestor structuri poatc fi deterrninata conform 5.5.1 pentru "clemente simplu comprimate (cornprimate centric) sail cu 5:5 . .4 penttu 'elernente Incovoiate si cornprirnate. Lungiinea de' flambaj poate' fi oblinuta· conform' 5'.8.2.· Pcntru

clemente compuse solicitate la compresiune, vezi 5.9. I "I' .

.) Se prcgaicstc lntr-o clapfl ultcrioarfi a lucrfirilor

242·

243

• pcntru flambaj lil!i'i de .IX;] y - y: A<'II.!· = 0,50 + 0,7 A \.

• pentru flnmbaj trqa de uxa z - z: ).,,1/.: = 0,50 + 0,7 A:

(5.~3) (5.1-:4)

uncle A csrc dcfinit In 5.5.1.2 ~i axclc sunt definite in figura 1 .. 1.

(2) Sc stabilcste sa sc foloscascfi uccastf zvcltetc redusfi rnodificani :t,l cu curba de flambaj "c'', vczi 5.5.1, pcntru a determina rczisicnta la flambnj.

(3) in cazul cfind sc foloscstc un singur ~1\rub pcntru prindcrrlc de la capctclc cornicrclor, Sill] d'adi rigiditatea prindcrilor 'cste slaba, sc Vii line cont de cxccnuicitate in conformitatc cu 5'.5'.4 ~i se va adopta ca lungimc dc flarnbaj I, lungimca de opura (vezi 1.4.2) L.

5.9. EL.EMENTE COMPUSE COMPRIMA TE

5.9.1. Baze .

(I) Elcmentcle compuse comprimatc comportand doufi sau mai Lnul!e talpi (ramuri) asamblatc (solidarizate) la intervale date pcntru a forma un singur clement compus, trebuie sa fie caleulal~ !iniind cont de .ilnperfec]iunea gcornetrica cchivalcntf in forma de arc, introducand 0 siigeata iniliala Co, care sa nu fie mai midi de 11500.

(2) Dcformatia elerncntului compus 'trebuic sii fie hiat~ in consideratic 'hi dcrcrrninarca solicitiirilor in talpi ~i prinderile interne precum ~i in toatc cornponcnreic sccundare ca z,abrel.el,e snu .pliicutelel~ .?e legatu~ii.:

(3) Verificarea rczistentei cornponentelor principale ~i secundare trebuic sa fie condusii (tacul~'f cu ajlli·o;1.i! metodelor prczentatcla 5.'4 .. ~i 5.5._ Calculul prindcril ~r' interne t;·c&u ie s~ fie conform ~is~~~i \iilor· d in' capi 101 u I 6.

(4) Pr'ocedU]~i le dc' ca Jc"01. dale la ~. 9 .2. ~i :S. 9'.5. nu se apl ica deciit clcmcntelor cornpusc co~portfind doua rarnuri '(Ialpi), cu exccptia unci specified ri expl ic itc care pcrrnitc" extiildcrca ap I iciiri i lor I a - clemente comportand mai mult de doua rarnuri.

244

(5) -In nfarii de lortclc ax iale sc stubilcste {se convine) s,; sc linl; cont in mod cga ldc tonto cclcla he c tortu ri saumomcute apl ica tc pc c lemcnt, Cll rn ar fi i e fcc tcle grclllii! i i propri i· sa 11 considcra rca vautulu i - .

15.9.2. Elemente comprimute elf ziihrele

5.9.2.1. Doiueni« de aplicare

(I) Proccdura de calcul prczentata a ICI sc aplicii unui clement compus, supus unui efort de compresiune de calcul NSd cornportfmd doufi ramuri paralele ascrnanatoarc, de scctiunc constnntii, Cll un sistern in mtregirnc triangulat, uniform pc toata lungirnea clcmcntului,

(2) Rarnurile pOI f din bare ell scctiunea plina san pot fi clc lnsclc clemente ziibrelile sau cu pliic~1\C de legiiturii in. planul perpendicular.

(3) Atunci cand aparc neccsar s5 se cxtinda dorneniul dc apl icarc de rnai sus se con";inc sii sc modificc sau sii se cornplctezc procedura in consecinta.

, .

5.9.2.2. ,De/alii constructive

(J) Cand cste posibi I, _ sistemelc de zabrele simple si tuate pc douii :rete opuse ale unui clement compus trebuie sa fie in corcspondenla';~~a cum se aratii in figura 5.9.1 (a) adicii fic dispusc in modul de a <lye a 0 umbra mica.

(2) .Sislcmcle dc zfibrele sirnplu situate pc doua fele 0puse ale unui clement compus nu 'trebuie sa fic in opozijie, asa cum estc aratal in flgura 5.9.1' (b) afara de cazul cand deformatia de rasucire care rezulta in rarnuri sa fie acceptabila,

(3) Panouri dc legatura _ (placi) trebuic sa fic prevazute la cxtrernitdtilc sistemelor de - iii bre le, de asernenea in dreptu I locurilor unde zabrelelc sunt lntrerupte ~i la' nivelul imbiniirilor cu alte clcrnerite.

(4) Panourile: de legahll'ii (pliicile) .pot Iua. forma de traverse de Icgaturii conform cu 5.9.3.2. Sc pot folosi de asemenea panouri de contravantuire in cruce avand 0 rigiditatc cchivalcnta.

245

(5) ell except in accstor. panouri. de I egii tu i";i, daca al tc cornpoucntc pcrpcndicularc pc. axa longiiudinula a clcmcniului compus coexistji cu sisternclc de zfibrclc in' CI"UCC (vezi figura 5,9.2 .. (a)) sau cu sistcrn de ziibrelirc simple montate in opozitic pc douf fete paralclc (vczi figura 5.9.2 (b)), cforturilc interne care rczultfi in ·zabrclc",din· cauza : continuitiitii ramurilor trcbuie sfi tic determinate si luatc in considerarc in calculul accstor zabrclc ~i al prinderilor lor la capcte,

A CD:C' O:CD 8 A '. (D!C DiCD ·8
---+ I • ....- --+ I I ..-
, ... r ,
CD iC O! Q) 'C' O:'Q)
(1): I .
CD Q) Q) CD CD @. 0). en 5.9.2.3. Moment de inertie fa incovoiere

a) Zabrel¢ in cruce

b) Zabrele in V in opozijie (nerecornandabil)

Figura 5.9.2. Ziibrcle combinate cu alte elernentc perpendiculare pe axa elernentului ell zabrele

•• t

(6) Zabrclclc trebuic sii fie prinsc (atasate) eficicnt de ramuri, fie eu tijuforul'clementelor de prindere (atasare) fieprin cordoanedesudurii.

Zabrde pc Zabrdc pe

1';.11,1"".0.., fiila O.

a) /.'.a brclcIn cores romh::n\a (rceornand a hi 1 i '.'

I.iihrdc pc Ziinrc]..: rc

. l"a\·a·A ra\a)3

. b) i',iihrcl~ in (l[,<,/.I\ic,

. , I ncrecomaudabil)

(I) Momentul de inertic la incovoiere eficace i,rr al unui element cornprimat cu zabrclc cornportand doua ramuri trebuie sii fie' egal cu: . ,

Icrr = 0,5 h6 . A J (5.85)

Figura 5:9.' I. Zabrcle simple pe fordo opusc ulc.ramurilor

Ar: aria sectiunii transversale a unei ramuri

ho: distanta intrc centrele de grcUlatc ale sectiunilor rarnurilor,

I ;"

uncle ~l

246

247

5, 1),],4. F;ri)rlllJ"i Iii ramuri III .ill/milolt!a IlIlIgilllii

( l ) Forta axialfi N, S,I in ficcare rnmurfi 1:1 jurmltutcn lungimi i olcrncntului, cs tc dctcun i nilla cu form u 1<1:

N"~J '" 0,5 N~J + M. I hu (5.86)

undc M, '" N5~' Co I (I • NSJ / Ncr' Ns" J S,.)

co:= I 1500 (vczi 5.9.1)

N" = 1J1 Elen. / )1

~I S,.: rigiditatca Ill, forfccarc a zfibrclclor (fOl1<1 li'iietoarc ncccsard pentru a produce a deformajie unitarf de forfecarc).

(2) Valorile lui 5,. pcntru difcrite sistcrne de zfibrelc slim dale in figura '5.9.3 .:

5.9,2.5. Rezistenta ramurilor la jlol/lbaj

(I) Lungimca de flambaj a unei ramuri in planul zabrelclor sc ia in mod normal egala ell lunglmca irurc punctclc de epura (vczi I ~4.2,.) ale nodurilor sisternului ell ziibrclc.

(2) inlNlll elcrncm. cu. patru ramuri din cornicrc cu aripi egalc ell ziibrcle pc d~\lii d.il:eeliii, lungirnea de flarnbaj I dupf axa de incrtic minima dcpindc de d lSPOZI\ 111 zii brelcl or" vczi.figura 5.9.4.

5.9.2.6. F/ol'llwi Iii z,ibrele

(I) Eforturilc in componcntclc de-_ zabrclire adiaccnte cxtrcmitatilor elementului sunt dcdusc eu forta liiietoare intcrna V; calculata astfcl:

V, = iTM, II (5.87)

eu M, dat 111 5.9.2.4.

-

F,011<l Nd pcntru o.diagonala de' zabrcl ire se determina cu:

: .Nrl = V, d / nhe (5.88)

d, n ~i h, sunt date in figura 5.9.3.

"

. ', .. - ..

248

5.9.3. Elemellle cotupriuuue ell traverse de fegiitlfl'{; (p({icure)

5,9,3, I. Domeniu de up/icon'

b ) Procedure de ca lcul prczcntntf a ic i sc ap I i eli II nu i clement compus, supus la 0 fOlia de comprcsiune de calcul NSd' avand doufi ]"l1muri. paralclc usemfinatourc de scctiune constauta, distautate ~i legate intre cle III intervale regulutc, pc toatil lungimca clcrncntului, ell traverse (plflcutc) atasatc rigid acestor ramuri,

(2) Rarnurilc 1101 fi bare eu scctiunc plinfi sau pot f clc insole clemente

compuse cu zilb;'e]c suu eu traverse de legaturii in planul perpendicular. '

I

.(i :1

I : I

• I

e ----to : .... -1-

-: : ,_I

. \ r:~ ..

''! • ~. i

.- .. ,' ..

1

0, :

~!- ~'!

r ] ' I I,

" este numarul de planuridc zabrclire .

, ' ,A.,. ~i A .,~U~l, dute pCnlnl u_,! ~ingur, I'la~ 1

L...._'- __ ,..-.,...,..,~--:-~__..,.-:- ---'----~ -. -_,.,-----. ---, -

Fig~r;; 5.9.'3. Elc~len-Ie comprimate cu zabrelc

Z~brc!c

s;

I, E '-!, "",,; "

"Ii A,nlo.:

d'l\ '[J h,~ I

-,--,

AT rf-' ~

249

T r

a

=

a.

y

r i-I

,

------!------

J

=

Figura' 5.9.4. Lungimi d·~· flambaj ale ramuril~i" di~·comiere simple sol idarizate eu zabrele.

(3) Ca nd apare nccesar" sa . se: cxlln:da domeni~i de - ap licare de mai sus trebuic sa sc modifice sau sa se cornpleteze procedure in consecinta,

5.9_.{_:!. De/alii constructive

; ( I)" Traverse (plficutc) de legiiw·rii trcbuic sil tic -previizute ·1D. ficcarc capfit a I 'elcmcntulu i.

(2) Trcbuic de ascrncncu sa sc prevadfi traverse de lcgiiturii in drcptul pu net e lor in tc rmcdia rc de <I pi icarc a inca ref ri lor sa II pu nc telor de men] incrc laterala,

(3) Se stabi lcstc sii se prevadii traverse [pliicu tc) de legiiturfi intcrmcd ill rc de 0 manicrf ca sa sc irnpartf lungimea elcmcntului in trei panouri eel putin, aSI fel ca s5 fie eel pUI in trei panouri in t re punctclc considerate ea men tineri lateralc in planul traverselor de Icg5tur5. Travcrscle interrnediarc sum pc cfi.1 posibil arnplasatc rcgulat si idcntice pe roatii lungirnca elcrncntului.

(4) Dad sunr prcvazutc traverse de legiitura Iri'planuri paralcle, se convinc ca accstca sa se dispuna falii in fllla, in ficcare plan.

(5) Dacfi S,. cste cvaluatfi fijr;l a 1 inc cont de flcxibil ita lea proprie a travcrselor de legantrii (vczi 5.9.4.3 (3)),· 51! stabilcstc eii ialimea unci .Iru:versc de margine miisllrala pc axa clcmentului compus, sa nu fie rnai mid lcrb; 'h;o si ·cea a unci traverse interrncdiarc sa nil fie :ma i m icii" de' 0,5 hg; unde hg .estc distanta intrc ccntrclc de grcutaie ale rarnurilor.

(6) Cu exccptia cazului in care flcxlbilitatca traverselor de lcgfiturji-cstc explicit luata in considcratic la cvaluarca lui S;.,. accstca Ircbuie sa satisfacf conditia:

nib I ho ~ \0 Irl a . %Ide:;·· :I~:· rriomcntul de

traverselor

If: mornentul de incrtic la incovoicre al unci rarnuri in planul traversclor

·ho: distanta dintre ccntrclc de grcutate ale rarnurilor y".., ;:. ·1·.· a: distanta dintrc axele trsversclor

11: numarul de planuri de traverse.

(5.89)

inertic la incovdiere oiL unci traverse in planul

I.

" .

Ij~

~l

251

5,9,3 3 ,HolI/elll de inerti« lu incovoiere

(l) Morncntul de incrticla .incovoicrc lew III unui clement comprinuu cu traverse (pliiell!c) de legi'ilurii avfind doua ramuri sc dctcrminfi . in 'mod normal ClI formula:

1",,-= 0,5 h~ A(+ zut, (5.90)

in care J.1 estc obtinut ustfcl:

A::; 75: p"" J

75 < i-. < ISO: ' :' ~l "" ~"?, I 75 ,

,_ I ~ I I

A,;:: 150: ,P="O .

Cli ,

A ,=-. II io

, ;

Ar: aria sccjiunii .U:fll1sversal~ a unei ramuri "

I r.: morucntu I de i ncrtic la lncovoicrc al u nci rarnuri hQ: distanja in!rc centrcle de grcutatc ale, rarnurllor

io == [0,511 I Ado.~ ,

" • II I .,

5i, 3. 4. Eforturiln ,/:wIIWi lajumiila/ca lungimii

• ' ,I ., '. ~' I J '

(I), F0l1a nxial~ -,N,_sd in. ficcare ,r~n;Il.!ra.)a jurniitatea lungimii elementului

cstc deterrninata cu:

N"sJ = 0,5 (Ns.r + M. h, A,. /1,,-,.) M.:= NSd~O I (I " Ns.r I N«:" NsJ.I S,.)

Co =.),/ 5.00 __ (v.ezQ·9-.I) ;

'N« = 1t2 E 1<1)" II~

: ' I ~ _ I ..

(5.91 )

unde

(2) ~u_.eo.!JQiliil .ca.si criteriul de la ~.9.3.2 (6) ,~a.fic sa)),sfficJlI, rigiditatca.la

forfecare S,. cste da Iii de: " ., . .'

S" ::; 2 ,i(~ E.l, I a~ , "~ i' {5:(2)

(3) Atune] cand' critcriul .. : ,enun\ab: 19':. 5:9-,2,.2 ,(6)-, IJU .este.isarisfacut, sc sta b i teste sa se tina cent de flex ib i li1a-tea, t ravcrselor de Jcg<i 11Irii~ ca lculand S"

cu rclatia: J,I, ,- 'i "J- :-.~ •. f. I-

S" == 24Ella'~ (1 + 2 11110 I n1bayl dar S" ::; 2 1t2 E I, <1': (5.93)

252

5.9.3.5. R ezistentu raniuri lor lafknnba]

(U l.uugimcn, de flarnbaj n unci ramuri in planul traverselor- de .1cgiiturii cstc in mod noi-imll egala CIl distanta intrc axelc travcrselor, !

5.9.3,.6. MOII/wr/e! ~i fort« tiiietoare ill cazul legiuuri! prii: /m.vei·se

(I) _ Sc convine sa sc verifice travcrsele de legatur~'i. pl\naerilc lor ell ramurilc ~i rarnurilc insusi sub solicitariie existcnte in panoulde margine (de extremita tc), asa cum cste i ndicat in figura 5.9.5. f0l1 a tii. i~~s>arc jiJ~cma V,

fiind egalfi ell:

V, = \iM,/1

eu M, dcfinit la 5.9.3.4.

, .

,

(,5.24j

(2) ! n se~pp ~ prcccdiiri i 1.11 acca sla verificarc, forta axi Illii in ;ficca~e -rnmu rfi poatc fi luatfi cgaH'i cu O,5Nso, chiar atunci cfind nu sunt decal trci panouri pe lungirnca elementului,

,

(3) i"r~, scopu I acestci verified ri in cazu I ramuri 10 I' cu sectiu ne transversa Iii disimet;·ie'a. (prccum profilel c' -U), moment61e ~ de l'ezistentii p I a~1 i.~a rcdu se care sc introduc in formulclc date la 5.4.8.1 (1'1) pot fi luate cgalc' ell media valorilor obrinute pentru ineovoicrc pozitiva ~i lncovoierc negative a rarnurn.

,.

5.9.4. Efei'Wllte" eompuse ell ramuri putin depiirtate

r ' I I : r

'e I) I'. EI'em'cntcle' C~rrlPllSC cornprirna re n~a c:~m' sn:nt ed~ -a!51~te_ ib.' fi~ltfa 5.9.6. ale carol' rarnuri sunt in contact 'sau sunt pUlili 'de~iinat~--~rlbgateJC(l fururi, nu este neccsar sa, fie considers te ca elcmente cll. traverse (plficute l. de 'fdgii fiirii 'btl' co n'diti'it' da: l!mnuWe' s~ :fic asarn b late' c,ti :;,;uruburi ~~'~ cordoan~

I • -, • I' I I" .'.; : r '';'\jl ~ I~· l _1:-., I III~~ !I~; fl'

de sudura a carer distan15 sil rui dcp5~eas'cii l'5 imin', unde lm," estc raza de

giratie __ a unci rarnuri.

IT·J l I._~ I .1 j: _I

, .,~ 1

L_ •• , II ·,

ni

" '

l' f:

, - ,

I - I

... -,,-

. ,

1

b ~'

I,

Icgiltllra IIIOI/tate.' ilf cruce '

5.9.5. Elemeute compu se dill corn iere soltdarizate Cll barete de

--r-

I

alJ.

I

t

(I ) EI cmcntclc cornpri rna 1 e cornpuse dill dona. corniercidcntice asamblate , prin percchi de baretc momate ill crucc, vczi figura 5.9.-7., pot fi vcrificate la flambaj falii dc axa y -y ca si cum ar fi un singur- element. ol?t:lgen cu conditio ca 'lungimilc de flarnbaj in doufi planuri perpendiculare y -y ~i z - z sa .fie ega lc, ~ i- ca, di stanta dintrc perech ile. de baretc sa.' 'TIU fic- 1;11 a i: marc de 70 ,i,n';n unde ,imin, este .raza de inertic minima a uneicomiere.

af'1

, 1

....L..

(2) in cazul cornierelor cu aripi inegale, se poate presupune ca:

~, . i}, = io / 1,!5 ',(.5.95)

unde io cste raza de inertie minima a elernentului compus.

sn i ,"---,.--IoVA

1,'-172

,. --,+ Vsl'1

il,;

::

Figura 5.9.5. 'Elcmcntc compusc cu travers: (pliicutc) dc Icgiirurii

- -1,-1

,

jl[

.. .

.. l' '1

,,,,--_- I __ .... }J

. , I· ,

..

I, II, /" ;

"

z

Figura 5.9.6. Elcmcnte cornpusc avfind ramurilc putin dopartate

z

1

,.

b

-:r.

r

VsI:;i' ___ !\;I'2. t

IF:! ---

t ,V/J.

Q

y

y

,. ~v~·

~ ~ ,

. ~-- -':'='It.!._""~~'__~.L:":',~;'~'_:- ~ =

~ ,

,~ ~

~

,v I" ,.

(2) Se stabilcste sa sc calculeze suruburile sau sudurile de legatuni. pcntru a transmitc ..r~rre,carea .. ~o.l:lgilllc;li!1aHi, jntr~" rarnuri, ace~~ta fi,inQ, deterrninata

plecfind Id,e I~, f9!W. ta.il?tparc i~t,~rna V,: , _ I

(3) 'V:'po.~tc.tj ) .. iJ~t~ ~gaiir,~u2,5 % cii:~ fq'1.1i1 ~,x,iillii in :~I~!1lc~lul compus.

in altcniativa, V, poatc'fi determinat dupa 5.9.3.6." '''', .-

, " '_ I ' , [,

z

z

'"

y

(4) Forta laietoarc longitudinalf pc legawra ponte 'ft' luata c'ga"la' ell O.25V,a / i,DI" unde "a" cstc lungirnca rarnurilor intrc centrale legaturilor,

254

I

, ·_jiL

v v

. 'Iil'

I

..

I

.v--dib-.v

I

I

.~---~iL-- y 7;"'-

, .

. I

z

z

y

,'Frgilra"5.9:-TElcmerit~ compuse din corriiere solidarizate cu ba'rcte"dl!:-, legatura montatc in cruce

: ~

255

6. iMBIN;i.R1 SUPUSE LA SOLICITARI STAnGEl'

6;1. ELEMENTE,DE'BAZA

, "

e.t.: Introducere

[I) Tonto imbinarilc trcbuic sa fie conccputc .si . 'calculate· list fel inc;;! structura sli pli strezc eficac i tatca sa' ~ I' sa r;imfina icapabi Iii de a, sa tisface tea tc ccrintclc de proicctarc fundamcnialc cxpusc in capltolul 2.

,.

(2) Cocficieutul partial de sigurallili Y~I trcbuic sa fic luat cgal ell valorilc

urrnatoarc:

L,

- rezistctva imbinliril?,r ell suruburi: Y~;b == 1',25'

- rczIsl~1la imbin5rilol' ell nituri Y~II = 1,25

- N:z'1.St~'fi,la p'.~lJ., dcrilor ~itic\iJaic' .', 'Y = I is··...- - , ,~':' . -

'., - -"", - . - - - .',' ~I!' '.',

- rcziste~J8 imbinarilor sudate I ~ ,,-' Y~h\:= 1,25 ' __

- rczislCIl.{<1 imbinarilor en suruburidc inall5 rczislenta care lucreazfi prin

forfccarc ' ._--_ _. -- Y;I; vczi 6~S.8. i:, ~ -, ---

- rczistcnta din profile tubulare Y~lj vczi Ancxa K

- rczisten]a clcmcntclor ~i a sec] iunilor Y~IO

Y~II vezi 5.1.1'. Y\11

(3) [mbi na ri16~ .supuse la obosca Iii vor sal is fa ceo- ~i ccri nleh?:;-1ncl icatc in

capitolul P, .,'.' .. '.

- ... , ..... ~

6.1.2._ Solicitiiri aplic~te-illl biniirilor

I[') ..... ;;,1_- ...

(I) Sol ici!~I;i-ftr;ptjcale imblniirilor in starc'i'limi.l~rril~5';·"rr· fi stabil itc prin analiza ~Ioballi;!)~r conformitate co prevederilccapitolului 5.

'"

_";\ ..

(2) Accste solicitari trebuiesf includii:

- cfcctelc dc ord in~11 II,

- efcctelc imperfcctiunilor, vezi 5.2.4,

- cfccrclc tlcxi~il,iliitii :!n~pjnii.rf_~cir iil cazu] il!ll;lin~rilor ~qrnirigic;lc, \:S~i :~.9.

~ I J. • ' , '

6.1.3. Rezlstenta tmbiniirilor

fl)' 'Rezistenla unci imbinari va fi determinate pe baza rezistentelor elementelor individuale de prindere cu tija sau ale sudurilor,

"

(2) Analiza linear-elastica va fi in, general utiliza.ta .. in, proiectarea imbinarii. in mod alternativ, se.pcate utiliza sianaliza neliniara.a ~~b.ina~i, cuconditia ca aceasta sa ia in consideratie.comportarea incareare-defo~are a: tuturor componentelor imbindrii.

(3), _,1n cazul c~n_d modelul de proiectare se bazeaza pe 0 abordare cinema tiea. (considerand formarea - articu latiilor plastice), se va demonstra prinincercari fizicc ca modelul adoptat este corespunzator.

6.1.4. Ipoteze de calcul

(i) Imbiniirile pot fi calculate repartizand eforturile interne in' modul cel mai rational, cu conditia ca:

'{3.),' 'eforturile interne considerate sa 'fie in echil ibru cu solicitarile aplicate

Imblnarilor;

(b) fiecare clement al imbiniirii sa fie capabil a rezista eforturilor sau

, tensiunilor adoptate in analiza;

(c) deformatiile rezultand din aceasta distributie sa se Incadreze in limitele

, lcapaoitajii -de de form arc a elementelor de prindere cu tija sau a sudurilor

-p~ecum ~i a eiemenlelor imbinate; , _'L

{d) .: -deformatiile considerate in fiecare model de calcul cu articulatii Inl~stip.1! !>ii fie, bazate pe rotatii intre corpuri rigide ,(~i deformatij, in plan) ,p.i_lr~i.flfii_c; ,sa fie admisibile.

: _',~:

De asemenea, _distribulia adrnisa a eforturiior interne va iine seams de tigl!~i~,ii-tjl~ relative -reale din interiorul Imbinarii. Eforturilc, interne trebuie ,sa , . cal~a ce'iei mai marl rigiHit1ili. Aceasi~ r'caie "va fi clar

J9'~~I(i_f}etlta ~i'rc~p~'ctatii' de \;tun cap~t la alnil a I '~alcu Iului imb!niirii. :' I ' _

:'&y Tensiunile rernancnte ~i tcnsiunile provenite din strangerea elementelor :',-\:l-e prindere cu tij1i ~i din apropierea piesclor ell tolerantele lor curente nu ':' ~eccsita in mod norma I sa fie considerate in calcul,

c·

:l' \ ,

: i 11

"

.'

I '

::",

I(

I ~

6.1.5. Fabricatie (uzinare) 5i moutaj ,

.' 'I"

(I) La- proiectarea irnbinari I or ~i inriadirilor se. va .avea in vedere usurinta

de fabricatie (uzinare) .;;i montaj, ',' ,,"

6.3: tMBINARl SOLICITATE LA FORFECARE SUPUSE VIBRA TIILOR ~I I SAO EFORTURILOR AL TERNAN:rE

(2) Se va acorda atentie urmstcarelor aspectc: '

• tolcrante necesare pcntru asigurarea rnontajului, '

.' spatii neccsare 'pentru strangerea 'elerrientelorde prindere,: · spatii de acces pentru sudarc,

-vcerintele irnpuse de procedeele de sudura,

· efccrele 'lol~ranteI6r unghiulare ~i de hin~lme pcntru apropierea pieselor,

, I...r _, , _

ICJJ" 1,n,cazul cand 0 imbinare solicitata la forfecare este supusa la.socuri sau lfl :>'{ibr~tii, sernniflca tlvc, se v_or u tiliza fie .cordoanc ~9. sudurii, fie r:j\ll}l_bu_~i .-CJ.l' sisteme de blocare, sau suruburi fie pretensionate, fie cu. material iJ:lJ~ctat sau respectiv orice alt tip de surub care lmpiedieii' eficien't' orlcc m:i~care ,( a~u.nec_o.re).

1,., I} J.

(3) De asemenea, este neeesar sa se accrde atentie cerinjelor impuse de: • controlul ulterior,

· tratarea suprafetelor, - lntretincrc.

,(2) tn cazul ciind alunecarea nu este adrnisa intr-o imbinare deoarece este supusa 10. forfecarea altcrnanta (sau pentru orice alta ·ratiune), trebuie sa sc utilizeze fie suruburi pretensionate care, realizeaza imbinarea rezistenta 10. alunecare (de categoric corespunzdtoare B sau C, vezi 6.5.3), fie suburi

(pastlifu-;' fie cordoane de 'sudura. -

~'):;.J .'

i (3) "-, Pentru contravantu iri de asigurarea stabilitatii, sau 'rezistentei la viint, se pot utiliza suruburi lucrand la prcsiune pe peretii gaurii (categoria A din '6!6i3)~ [

'\

Nota: Reguli . dctaliate -privind fabricatia (uzinarea) ~i montajul sunt date in capitolul 7.

,',

.. "_

6.4. CJ,.ASIFICAREA iMBINAruLOR

6.2. INTERSECTII DE AXE

(I) , Elernentele care sc inialnesc .iritr-o. Irnbinarc vor avea in 'mod normal axelc concurente intr-un acelasi punct,

6.4.1. Generalitli(i

(3) )0 cazul im~inariior_'eu' :~ij~brir'i :a}lcsdoi'2ll sectiune T sau' comiere, avand eel PU1i~ do~,a - ~u~b4~i ',p~' el~men!{'iinbrJat, Iin"iiie de' 'af.;;eiar6 J~l'e

• I'.) • I - ,:' I 1 j ,-., ,. ,'!.t t , • I.... -. ' :. I I • ~ ,'I'}';: - 1-, r

suruburilor pot fi considerate ca axe ale' elementelor care se interseciea'za in

" {I) Caracteristicile mecanice ale tuturor _\n:\bin~rilor .trebuifJ sa, garanteze

" ~v.alabilitatea lpotezelor adoptate pentru ana I iza (calculu I) structurii ~i pentru r 'Xfr~:area ~leI1_l~.!1t9Ior. aC~,stei~'r

• ~~ --lnibln~~le pot fi clasificate in functie de: " '~;, - rigiditate, vezi 6.4.2.

:"h,;·".',- rezistenta, vezi 6.4.3.

,~.,~I":-:"'''''-"'' .: ',: .,' ,_

~.i!(a):", Se admite co. tipurile' de imbiri~.ri sii'fie in!i::6ncordantii cu indicatiile'din , '-tabelul 5.2.1. in functie de ipotezele de calcul a elementelor ~i de metoda de

, "gl6bala{-i.rezi 5.2.2. -<' " • --,' '.o,! ,;'

(2) Acolo--imde' exist5: excentricitateIa- intersectii, aceasta va -fi luata in consideratie, afara de cazul cand, pentru anumite tipur] de"' structuri, s-a dernonstrat c.il aceasta nu este nccesar.

',r

Irnbinari,

J.' -:

, ,r, I ~

.Ir·,. "

'2'58

6.4.2. Clasiflcarea dupii. rigiditate

6_ 4.2.1. 1mbiniil"i de 'lip articulat

(I) 0 imbinare de tip articulat trebuie sa fie conceputa ijii dimensionata astfel incar sii' nu 'poata 'dezvolta momente semnificative susceptibile de a: exercita 0 influenta defavorabilaasupra 'elem:eritelor strut:turii.

(2) imbinarile trebuie sa fie capabile de a lransmite solicitarile de calcul ijii sa accepte rotirile cc rezulta,

6.4.2.2. imbiniiri rigide

(1) 0 imbinare rigida trebuie sa fie conceputa si.dimensionata astfel inca,t deformatia sa sa nu aiba {nfluenta semnificativa asupra repartitiei solicitiirilor in structure ijii nici a supra deformatiei de ansamblu a acesteia,

(2) Sc acccpta ca doformatiile imbiniirilor rigide sa fie astfcl ineal elc. sanu conduca la 0 reducere a rezistentei structurii mai mare de 5%.

(3) tmbinarile rigide trebuie sa fie c~pabile sa transmits solicitarile de calcul.

6.4.2.3. llllbiniiri semirigide

, .

(I) lrnbinarile care nu satisfac criteriile referit~are la imbinarile' rigide sau lmbinarile articulate formulate la 6,4.2.2. (1) ijii 6.4.2.1. (I ).1!cbuie sa fie

clasificate ca imbinari sernirigide, ,:", , '-" ., _ . -', " , .

(2) Cunoasterea curbei "moment-retire" a irnbinarilor semirigide trebuie sa permira.prevederea graduluide interacjiune lntre elemente, '

• ..' 'j" I ':ji ·r

(3) Ymbiniirile semirigide trebuie sa fie aple de a transmite soli~it~rile::de calcul.

260

, , .:.:, 6.4.3. C/asijicarea,dupii. rezisten(ii.,

i,., ~.

.,~.,:, 6.4.3.1. imbiniiri-de lip articulat

(1) 0 imbinare de tip articulat trebuie sa transrnita solicitarile de calcul flira sa:' dezvolte momente semriificative care ar putea sa exercite'io influenta aefavorabilii asupra elernentelor structurii:

,C?) Capacitatea de retire a unei imbiniiri de tip articular trel;!l;'ie sa fie su.tcientii - pentru a permite " formarea - ruturor lirti~hitilit¥ ~ pla~tic,~ in structure sub incarciirile de calcul.

6.4.3. 2. l~biniiri de rez'islenla 'complela

(I) Rezistenta de calcul (capacitatea portanta sau efortul 'capabil) a unei , lIJ}~in~ri de rj::ziste~ta, complete trebuie sa, fie cel P,utin Elg,lii. c;:u r~zistenta

, (HP,!!citatea portanta sau efortul capabil) e~cIl)-e[),tului imb~a~. '" ,'. ' _.

(2)· Yn cazul cand capacitatea de rotire este limital~"- 'se vor lua in qW\Sjderatie efectele de suprasolicitare _a elementului, ,Dacii r,~jstep_ta de calcul a uneiimbinari este de eel putin.I,2.o!j. r~zistema,plasti~a de calcul a elernentului, nu este necesar sa se verifice capacitatea sa d-e, retire:

_(3) Se admite cii rigiditatca .unei ,imbinari'.,de Irezistenlii-:cdmpl"e;ta ~'sii fie -, astfel incat capacitate a de retire a articulatiilor plastice formate in structurii '§i nlf fie dep'a~itii'sub irtciircarile d~ calcuV,

,_\(! I'"

, -, iii; .. 6.4.33: 1mbiiziiri de rezislenlii partialir':

Rezistenta de ca\cul (capacitatea portanta sau efortul capabil) a un~i ~~: :im'oii:i:afj' de re_zi_stenti' p=iu1iallf nu trebuie sa' fie! 'i~ferioari' 'eelei neC~sarn .' ".." .. .,,,,,' a' transmite solicitarile '-de c-a leu I insii': poate: fi: :irife'rioarn C!i::lei' 'a

,:,:elementului imbinat:,

Capacit atea de rotire a unei imbinan cu re~istenJ! parti8,1~ :in, ~eptul ~~--;i~~eia'~ 's'e' fo;.rileaz.a 0 articuia\ie 'p18stfc~: nil 'ire~'tiie 'sa .·5'~ "_infetl~\lti' ce~~i necesare p:e~irU a- pe~ii;; dezvoltarea ~tuiuJi~~,'i1i1i~1:ij~jI~r6t'~~M~~~to~t~

incarciirile de calcul, - ,

(3) Capaci tatca de retire a imbinari i: -poa te -fi. -dernonstrate. .expcrimental. Aceasta dernonstrarc expcrimcntala nu este ccrutii daca se utilizeaza dispozitii (detalii) constructive care, in practica, \ au aratat cii ar. avca proprietiiti adecvate.

I,' ;'

, '

(4) Se . convine, ca rigiQi~~!';B' ~n9.Umpjnari dc' r~zi§tenl~ partia la s_a, fie astfcl incat nici uria din capaci 1~1\le, de . retire. ale "art.iculatii.19f. plastice formate in structura sii nu fie depii~ita sub inciirciirile de calcul,

. s.s '~'~~'J~AL.i~~iE ~U .~,U:tUiB,URi, NiTU~~ SAU ,ME

(BOL. TURI) DE ARTICULATIE , '" '

6.5.1. Dispunerea (pozi(ionarea) gauri/or pentru suruburi # nituri

t~'· ,_ ,- I _I _ , _. I

6.5J 1, Elemente de bazii

1 ~ • •

(I) Dis'puner'Ca: --giiurikir: "peritr:u suruburi ~i nituri ' trebuie' sa permits prevenirea co roziu'rii i , si :';'harire-a:"l'oc~I~; precum si' fat'iHili'rea' rrioritajului

clementelor de prindere. '

(2) -l?~sp~it:er.ea·~.~~.rilo!J~e?~ie sa fie 'astfel'~ricat sa' rcspecte- domeniul ,~c valabilitate al'-fortnulelorrurillzate pentnr rezistentele de calcul: (efortunle

capabilc) ale''suruburilorsiniturilor, .; , ..

6.S.J..'2' .. Distanta-longirudinald-minimii (de fa margine) ' .. ,

I '~ ,

':' :.,

(1) Distanta e1 de la centrul gauriL.unuLlclement~ de-prindere pana, 1<) rnarginea adiacenta, masurata in directia de transmitere a efortului (vezi fig. 6.5.1.) nu trebuie sa fie mai mij;'ii.dE:-,,l,2dod.ln,de -do este.diarnetrul gaurii,

vezi 7.5.2. ' .

(4)" . ~qr.co~vine ,sa. .se ,m~rs~~~.'~; '~9~M!4, v,aio~i~~~,i.nirPa, d.,!c~,.,est~ ,'~yq~~ ,~Pc 5C .obtin~;<;l;.rJ1~ste:nl4 a~ecYft~J" pr,~si~e_,£.e'gaJtl"~. vezi 6"~"J?:!~i,?~.6... "',

; I •• [~ ,~j .!. ~'

6.5.1.3. Distanta transversa/a minima (de la margine)

, ")~.' .. i: ;""":~ ,~_' ::" _- ·!·I·LJ~··i.t2:J.~: .,~ .. ' ;. :~u ', 4.-;";· jJ.'." j",

Q~. ')Dl?,l,~"~t~ ~~l· -. 9.,e ~.;~ ,.~?P~ry} &~~r·!,l "~JL ~~~R.l,~.~~ 1 \?~~I.tu?:IH,~!~' .a~!a~~rita~ rry~~~ ~~ta., I.?, d,!fc;:ct,o :pefP,~nd lCl;lla.r~ ~e',~l .~e transmll~r~ a efortului (vezl' fig. 6.5.T1) nu trebuie sa' fie mai h'ii6~ 'de~at"r:5 'do.' . ',,,' , ' ,,'

,'.

262

(2) Aceastii distanta poatc fi redusii panii la 1,2 do cu conditia ca rezistenta de ealcul la presiune 'diamelralii sa fie redusa in consecinta, vezi 6.5.5 ~i ,6.5.6.

6,.5.1.4.' Distante maxime tongitudinalii ori transversale fde lamargini)

(I) :Dacii' elementele structurii sunt supuse la intemperii sau la alte riscuri de coroziune, se convine c~, distantele .longitudinala ,~i .transversala sa nu depaseasca 40 mm + 4 I, u nde I este grosimea piesei exterioare cea rna i subjire,

(2) in alte cazuri, se convine ca distantele rnaxirne sa nu depa~l=asc.li cea mai mare dintre val ori le 12 t sau 150 mm,

(3) De asemenca, distanta transversals nu 1rebuie sii depii~easca dimensiunca' maxima care trebuie respectata pentru a se evita ' voalarea

,~6ca:l~ a' unui" peretc in e6'ris6Ia. Aceasta 'exigerita' 'nu: se r'e~fcrii' IiI 'fixarea elernentelor intinse. Distanta longitudinala nu este afectata de aceasta dispozitie.

'~'~', ".

I·

p,

,I C,

.:' -I

• I r I~:

',--- d.' _L --.t:\.-;--trl----.trl~- .+.

,;,t,~ ,."i·e, Dircc!ia ~·~1"4.;,~""L~..?""'" ..,.. .. ·'.,T ";'k' ,,,','

,,".' Oil • .. -, , , P:

·tt r,,!.' f.e ... a·;a czacrl::u/ui --"e-'--i~'e""';'""':'-$_"" ) "'.

01 ' •. ), 1 ...

,;;n'I'.' lE'igura 6.5:1: N ora] ii pentru spa] iile di ntre elementele de prindere .

",~b r , I,' .,: 1 "

'. 11--' --+-:-

.. ...

,:J •• ' "

~igura'6!5i2: Elemente cornprimate: spatii in:zig'~za:B'

• 1

I,:

.,

I" . ~·I - PI~ S 14[. S':' S :W.Omm

~

ri.1\. d exreri c,.

t-<t>- - '~'- 4-' - ~ - 4- - -~ -$J' .

14 1>1 ~ P'J S 281

---.A----------.I'h..---. &.~ ~ . .:jOOmm

'( I -" I '~

~--------~\ ----~

ia.I'd. ~rH':rio f

-*----

.uaC_l i U.i'l e. 'Figura 6.5·:3. Elemente' intinse: spatii ·in zig-zag.

• }\._-;;._:...._---=:...._-=--....,

~~.-.-'--.~~~'~--------

-----~--l ik--

•

: .

.,0,5<1.

' ..

. Figur!l6.S.·4. Di~t~te transversale .~ilorygitucii~a.i.~. ~e I~ ~arg~ii.e piesei, la

. gauri lung!

6.5.1.5. Distoma minima intre elementele de prindere (nituri sau suruburi)

. (I) Distanta PI intre cenlr.ele elementelor de prindere pe directia fortei nu trebuie s~ fie mai mica dedit 2,2 d,,: (fig. 6.S.1) . .Aceasta distanta trebuie sa fie maritii., daca este necesar, pentru a. a~i~ia .9. rezisjentd adccvata la

presiune pe gaura, vezi 6.5:.5. ~i 6.5.6. .

(2) Distanta : Pl' '~ntre ·centrcle·· elementelor .. de' prindere ."piiisurata perpendicular pe dircctia fortei trcbuie sa nu fie 'mai mica dedit 3 do. Aceasta distanlii poate fi redusa la 2,4 do dacs rezistenta la presiune pe perejii gaurii este redusa in mod corespunzator, yezi.6.5.5 si 6.5.6.

6.5.1.6: Distantele maxime laelemente comprima te

(l) Distantelc ' p!' dintre elernentele de prindere .de. pc fieeare rand ~i PI dintre randuri nu trebu ie sa depii~easeii. va 10 areacea 'mal" mid dintre 14 I sau 200 mm. R,indurile. succesive -de-elemente .' -de. prindere .pot f asezate in zig-zag sirnetric, vezi fig. 6S2.

:264

. (2) Distantcle dinrrc clemcntclc de prindcre trcbuic de ascmcnea, ·sa nu dcpilscasca va loa rca max Im;i care sal i s face ccri nlc lc pri VI nd voa I a rca lcca Iii

1',,1) In! Ill) pcrctc i ntcrior, vczi 5,3 .·L .,

1:::'f!1 I; _".... J

iw, _. 6.5,),/. D{~'I(mfele I~/(/.\"i/ll.e la elementele intinse

j41"LI , • '. ' • I j. ' • ' ' r'

'. nx -, ~!l. ~1:c~~C:?I~le .inlinsc d!slnll\'\,PI., dintrc axclc clcmeruelcr de .p.ri.I.1~~!:<;:

. g!~~I~ !.~ Jl~ .. l~.n'l rfin~ !!~~e~ior ROi:He. ti ·dl? ~o~!ii .. ~ri d i~.~il~!,! ~ ndi'~a I ii .. i.~i 6'.5. i .6. . ~1) pentru 'clemente compnmatc, cu conditia ca disrarita PIO din randul

exterior de-a 'ldti'~\11 ti'cc5rci m';/'gini sa nu 0 dcpiise'a~cii pe ae'ci~ihndi2allhn 6.5.1.6. (J), vczi fig. 6.5.3.

:,....1

[I ••

(2) Arnbcle ""IOI'i potfi' mulriplicutc en I ,5'in cazul elemerttclor care nu suru expusc internperiilor, nici alter riscuri de coroziunc .

6.5.1.8. GUII/'j uhmg! te

'. , . '.' . '1' .

Distanta minima e~ dinlrc axa unci g~uri n'lt;ng'j!~ ;;i murginca aliill1l:alii,

... . vezi fig. 6.5.4., Ill! ,Irebuie sa fie mai I.nieii de 1,5 do.

I f -' l • I ~ • i ; , [ , ,'_-

, r ,

De ascrnenca distanta minima c. intrc ccntrul scmiccrbului de margine ... <II unci gauri alungitc ;;i rnarginca: aliilur~lii"a piesci, vczi fig. 6.5.4.hlU :Irebllic s5 fie mai mie5 de 1,5 do.

6.5.2. Reducere de sectiune dutoratii prezeutei giiltrilor

6.5.2.1. Genemlil'lfj

La calculul imbinarilor clementclor eomprimalc nu estc nccesara nici 0 duccrc de scctiunc datoratfi giimilor elernentelor de prindere cu exccptia urilor supradlmensionate (rnai rnnri decat cele normale) sau a gi\milor ~gite.

~j.." .

: (;~!..a ~alcl1lul imbinarilor din alto cazuri se aplicfi dispozitiilc de la 5.4.3,

'5.3 (3) si 5.4.6 (8) penuu clemcntclc intinse, clcmcntelc incovoiatc si, cctiv, clemcntele forfecntc,

265

6,5.2.2. Rezistentu IIlIillll; (capucitatea pur/uI/Ili) de calcul fa rupere prin forfecane

(I) Trcbuie sa se prclnuirnpine 0 rupere prin "forfccare de ,bI0C'~ 13 nivelu] unui grup de gauri de fixarc de la rnarginea unci inimi de grinda sau a unci console de prindcre, vczi fig, 6.5:5., ado'pfai1d 0' distanta intre gaud corespunziitoare. Acest mod de ccdare consta in general Intr-o rupere prin lruindere :in IlinguJ"llhiei gaurilo~' de. p~i~'d~;'~' dclimitandblocul in zona intinsa, ~~solil~ de ~. d6f~~al:e' plastid p~'i~ .fo~fecare. in lungul randului

I , : : I I " _j , , ~ , I , ' _

gaurilor care delimiteaza accst bloc in zona forfecata, vezi fig. ,6.5.5.

I, "I. , '" ,

(2) Se accepta sa se determine valoarea de calcul a rezistentei eficace (efortu lu i capabil) V,rr.lld la forfccare de bloc cu relati a:

,',

(6.1 )

unde A" .e IT este suprafata efieace de forfeca re.

j I I. 'I' : I 1

(3) Aria eficace de forfecare A".,lTse dcterrnina in modul urrnator:

A)".<lT"7 t .Lv.'IT, ,

u nde. L".<IT == L" + L I .+ L1. dar, .L.",.ff S; LJ

I J" -

"

"

., ;;"

"

266

!~ II . II

L .1" :'.'

l ::.,)4':

~! - I -

'JD'~I~:

(1,

. T

, --la~

Figura 6.5.5.; F orfecare de bloc. Arie eficace de forfecarc

~ I C, r P. e, , P, I P, .'

j; j - I e·T "'---'-1 +----iJ ! 4+ r ! +w +}

~ u'l .". I

, Figura 6.5.6. imbinarile, comicrelor

IJ

un ~\lI1,l1?': N".JId 7: 2 (e2 - 0,5 do) t fn I YM2

, suruburi: NII.Rd = P2 An" (" I Y~12

: ,ii:ei suruburi: . N".~d == 'Pl Ao" f.. I )'M2

(6.2) (6.3) (6.4)

267

, 1

,f , ~I I I '

undo p, si p" _ su.nl cocficicnti de rcduccrc functic de intcraxa PI ~i SlLlH dati in iabclul ,5.6; r.~pcntll.1 viilo,ri intcrmcdiarc ale III i Pi. valourca p ponte fi

de I c rill ina tii :prin: in_lerpo I are I inca ni, . ':, . ' '

-. An" eSI~ "ri~ sect! ~!~ J_i. _~~el~ a corn i ere i. ~cn I r'lI! ~tm icrcl e ell a rip i i ncga I c pl"lnse de anpfl ceu 111m mica, An" sc va Ilia egahi cu aria sec] iunii netc 11 unci cornicrc cchivalcntc ell ilripi cgalc, a ciirci dimcnsiune de 'Iripi'i cstc egulil CII eca a aripii eclei mai mici.

Tabelul 6.5.1~. Cocficicnti de- reduccre P2 si P; .-
lntcraxa PI < 2,5 do' ' , ..
_. > 5,0,do
2 suruburi P:! 0,4 " .. 0,7
,
3 suruburi S<lU mal multo p] 0,5 0.,7 (3) Se convinc sfi sc bazczc rczistcnta de calculIcnpncitatca porlantfi) la flambaj a unui clement comprimat, vezi 5.5.1, pc aria brulii a sccriunii transversale, fiirii a ,fi dcpii~ilii rezistenta de calcul (capacitatca portanta) a sectiunii dala la 6.5.2,3 (2).

6.5.3. Categorii de tmbiniir! ell $lIrllbllri

6,5.3.1_ ill/him;,-i lucrdnd lu forfecare

(I) Calculul si conccpria imbiniirilor eu suruburi solicitate la forfccare Ircbu ie sa corcspunda uncia ;dimre, catcgorii Ie, urrnii toare, 'vez i rabel u I 6.5 .2.:

Tabelul 6.$.2. Catcgorii de i'!lbin_iiri cusuruburi .. _
Ca t cgoria. Crjtcriul ',~c vcrificarc ,Ohselvalii
I m hi nii_l;i_-l LiCL:~I)~ .. Il). forfecare .-- ._-.-.- .
. r_. -- --- , ,
A Pretensionarea .. no c
rezistfind la, forfecarc I·),) I:l .' -' j POI'" I ....
F".sd':::; F,-.Rd nccesara.
~i In prcsiunc pc peretii Teate grupele de
giiurii F",Sd 5; Fb,Rd_,l 'q - suruburi, de '1a '4,6.1! W
" , ,10,9/ ' ; I , " I II ~ I I " .', .,"j.
, ' " 268:

- iilalrii

: .a:I,-I,-

, fl~zislillid 1111 : 0ol1l'nconrc ' " ~n,;._,' .cenditiilc stiirii t.l1n:riUi· '. II cxp 1011 tiii'i i

F \',S~ '" :s;' F ~Rd,J;!i" ' F\·,s~':::; F".J" -i.. F".Sd s: Fb.'Rd .r.:

rczistcntii ,'!: pretcnsionare. - , 'NIl'. se I ,,",'dmilc: ,alunceare, in -starca-lirnitf a' .exploatarii-

normale

inalla

Suruburi de

: rbdslenlii ' prctcnsionate. } ,

NlI admire

C

In') alunccarc in stare a limitii ultima

, .. :f

F v.sa .:::; F ~Rd F,-.5d:O; Fb,R~

:sfarea

;,. film'

,F,.Si! :? F'_Rd

: riccesara. ;"

.. , ' Teate g1'llpele i'de 'Ia:' -'4'.6.'13"10:9'r'::' 'I .: ,_,.:

, .,;

~li ' buri:" " de -' 'ina-Itii '

"(ci:islentii '

retens ionatc

. ~ :

~ -"! ~.: ':,.; ,- ;, ;" ,'(,!

; "~. ,t In, 'I'

·,F;'.~d.",,: efortul de forfccare de calcul exercitat pe un surub iri starca li~ita

: "explb~cl&' norrnala: , . " ", ",:- ; - :,' :' I , ,.,' '",'';, '

, '. efortul de forfccare de ealeul ~e lin surub in starca lirnitf ultima

J ...... ) I ,~. - I, ~: • I '.,' ~ , - • I :! . '" J ' , .:' i' \'. J: .' ' " L"

r~~~~,t~n~~, ~~}~.l,~~!, (~f?1111,1,\ I~.~~a~p~ ,}~: ,rolf:.~P5;~.~ unlll. !ll.I'~~i '-'I .,; " ./i~~I~!:~~\a, ~~ cal:~_~l_~~fOl:~l :f~~~,¥:lP ~~ ~.!"~~!.u~rp~ ~~.~r~.a ~nYJ ~~r~l~ . ,r~Zls,t~l,lt,c de ea leu] (ero1tu 1, ,eap_,,:~,~~) j la a lune~~re ,~ un~1l ~~!:ub_ I I,l. , lrnl't~'de'exploata'ren6'rinalii'. , ',"" .. - - ,'" .' ,,,.J_ . _ '

nn'lqr.~ •. ~"jl,'1 j ~ -,rr'..,I"~ JJI ~~. I~.'· .1: ':J:\ ';" ","II',', '): -I ... _~,J~:""\" .• :

r~z, ,~~~~nl~. de--. ~~lCu r,( e~p~1 ; e~pa hIll, la alunecare ,n un~1I )~~~b ,l~ ·!irriita:illtirn5.- . , ." - '

, fOrtlll'd~ i~!i~4~,~.e.-~e ~~\!~,I ~~;~n surub in starea li~},i,~' '~.I.i,(mii' ".,'

. de calcul (CfOI''LIl c a unui lb

_ r _ ) j.

, . , ,_.,

269

(2) Catcgoria A: imbinari lucnind'la,prcsiunc,pc,perctii,giiurii

I, ,

La ac:cas!a' catcgorie de irnbinfiri se vor utiliza suruburi ordinare (fabricate din orel. cu lin coni inut mic de carbon) sou' .surnburi .de ,jnahii rczistcnpt, mergand de la grupa -4.6 pana Ia 1-0.9 inclusiv, Nu surit. necesare prcvederi spec: ia Ie pentru suprafetele de contac t. Efonul .de. forfeca re , de : .calcul dezvoltat in .stadiul ultim nu trebuie sa depaseascd nici rezistentade cnlcul.tcfortul capabil) la.forfecare, nici rezistenra de calcul (efortul capabilj la presiune pe perctii gaurii, determinate conform 6.5.5. ;

I 1 (3) Categoria B: .Irnbinari rezistand la alunecare. in I starea- limilii - de :

cxploatare normala

La aceasta categoric de imbinari se vor utiliza suruburi de inalt5., rezistcnui pretensionate si Cll strfingere controlata conform normci de refcrinta nr, 8. In starea lim ria de exploatare normala i nu , trebuie :sii sc :

PI:9:~uca, alunccarc, Cornbinaria de actiuni care sc iau in consierare va n alcasa dupf 2.3.4. 'In.functic de cazurilc de lncarcarc. la care este,r;:eru1ii , ,rezis(enlu_,la 1 alunccare, £ fortu 1 de forfecare de calcul exercjrai in starea limi!a de cxploatarea nprmala nu trebuie sa dcpaseasca rczistenta de calcul (efon,u'l capabil)' la' aipnecare"detcliniria!a corespunzator indicajiilor date la , 6.5.8. EfOJ1u] de forfccare exercitat in stadiul limii'a. ultirn nu lrebuie sa : depaseascf _nic;:.i-:r~~is't~n!a de cale'l_;I' (cfoltul capabil) la fo;f~~are nici cca la I presiunc pepcretii giiurii, determinate conform indicajiilor date la 6.5.5 ..

I 1 • .- r I " - _ ..... - " ~ _ I :' ~ J '.. ' • Ii' I l ' j I ,

(4) Catcgoria C: Irnbinari rezistaud la alunecare in starea limitd ultima

•• ,. ' ,_', I

. i 1 I - ,~_' • • i " - , I • J {~ _. ; r.., J i ; . I ,~: -. ". "~ I ", _ '

La. aceasta _ ca~~g~~~i~" sc I~O~ i ,}~,~i:! iza },~,I;tllnri : ,.de .. j~~! 1~ .: r~.z.istenj? ' pretensronate Cl~. s,tr~~g~re: ~on'r?h!~~. c:.o~fp'l:r.n n?!TIlcl dC; re.fer.mlii 8. NI,1 trc~iJie 's~ sc proCl'ud ~luncca;:e.in !si~rc~' liiriil'ii' Juhi'miil.r·Efol1uJ I de forfecare dd - ca 1C~ I ~xercil~t: 'in" 'sta rea' I iin ;t~ !\illi~a ~ ,~i.i I~C.~~\~' ~sa' ,,(I~p~~e~~~'~. 'hid

r~~~s:t,~nl~"d~, ~,~ lcul, ~ :f!>I1,~; c~,J;'a.?m,,!~ ! u~~#~~c' d~.~eh?:j ~I~t~ j-~~~f~~~, 6:5 .~~

mel rezlslenja de ca leu I (efortul capab II) la presiune p.c" pc:rel!J, galh;lI

calculata conform 6.5.5. _ ", ',', ; , "';' ';': '_ ' -" ',~

, .L' r I : ;,J I • I I.,' L...... _: <, j I 1 •• r I I Jo! h . J ~ I r I. I I, - jJ .... j =. I .': ' ••

, . Pc .. lan~~,. ~ c~~tca, I~J .~~~);~~ ,11'm ',t:f; " ~lf,l}n~ _ \"e?:I~I~?ta I a! ,.i~~p:?,et.:, ?

secuunn netc in clreplu1 gaunlor ~uruburllor- N",':Rd (vezi 5.4.3) trebuie sa se - ia egala cu:

(5.I4)

21'0

6.5,3.2. imbiJl(il'i lncriind ia intindere

, ::.\1

')Ij] Calculul- si' 'couceptia unci irnbiniiri 'solicitata -la Intindere trebuie sa

~ ,

, .: ,,'o~lespunda uneic din 'co. tegori ilc u rmiitoarc, vezi tabelul 6.5.2.

',- ij~ I':, ! ' "'- .t- ' , ' , ,

,," (2) Catcgoria 0: [rnbiniiri cu suruburi nepretensionate

r ,'II: ... i,) La- aceasta categoric se VOl' utilize suruburi ordinare (realizate din otcl '.' ,c.\i:continur rnic de carbon) sau suruburi de ina'lta rezistcntfi de grupd pana la (0. 9 i~clusiv. Nu estc ceruta pretensionare. Aceasta categoric nu- 'trcbuic sa ,:rie folosita in cazul lmbinarilor supuse variatiilor [recvente ale solicitarii de ihtindere. 'irtib'inai"l]e' diri aceasta' categoric ~pot.' fi uril izate' pentru a rezista " ~cliunilor obisnuite ale vantului.

'-_. lill ' , .' '-'

:-" E§)':! Categori a E:' Imbi nfiri ell suruburi deInaltf rezistents pretcnsionate

!,: .[j,-,';: '

~' lL ': ; La . aceastd 'categorie- se 'VOl' utiliza -suruburi pretensionatc -'de lnaltf ')!1l~istenl1i cu strangcre controlata; in confonnitate. eu 'norma -de refe~nl~ 8~ '::¢I:~tensionarea jmbunatal~~!e .. in a~est caz rezl~.tenla la ~bose:la .Lnsa :'!fti1.plbarea acestei Imbunatatin ,depmde - de -deta It I construcnve I tat ~I de

" {oierantci - '

, ! ', ,

) -). "P.erih:u· :jmbinii.ril~ sol icitate la intindere, de ambele ca tegorii. D si E,. n.u , necesar nici un tratament special al suprafeteior de contact, cuiexccptra " ~urilor cand imbinarile de categoria E sum supuse alat la tntindere cat ~i la - a~e'( cornbinatia E-B sau .E~C).

6.5.4: Distributia eforttallot: Intre elementele de prinder«

I) Distributia efonurilor interne intre elementele de pr,indcre in sla~-ea ita ultima .trebuie sa se ia proportionala eu distanta de la centrul de ronre, , i' figura 6.5.7 (a), in cazurile urmatoare:

_ imbinari de categoria C, rezistfind la alunecare;

) imbiniiri lucr.'ind la forfecare, acolo uncle rezistcnta de calcul (efortul , ~ -capabil) la forfecare F ",Rd a unu i element de fixare este . ~a~ ~~ca decfit r:.·, _. rezistcrua de calcu I (efortul capabil) la presiune pe pereju gaum Fb.Rd,

2-71

!;;I I

" .

", ,

(I) Rczistcnrclc de calcul (cforturilc capabilc) formulate in acest paragraf sc refcra·1 a, .~ll ru buri]e .. dc , fabricntic smn~<!r!i,. c!c. IgrpPf! I 4. q .. pa n.a.,[a ) 1 0.9, inclusiv, care corcspund normci de referi'nla 3, vez'i ancxa B (ncrmntivii). ri.ulilcl.e si ~il.ibeJc. vor !,q((~spl\nqeldeiil~elll~ne\l ... accleiasi 1)01:tTII! .. -\i.i.vql.~ avca . rczistentel e sp.ee i fiee .corcspunza nd ~uru.~prjl.9r,u~ifizllt~. .. I' ••.. . •

.: J r ' . ', •• ,;. , I' I· ._.: .:: ,_ ." ,._. I

(2) :.In .starca '],imita ullin'la .. efortu I·. de. .forfccare F,·.s8'laplic.a!dlnui.\>1111.Ib;.ml trcbuic sa dcpascasca cca rnai midi dintrc cele douii valori urrniitoarc: .. · .'. ' - rczistenta de calcul (efortul capabil) la forfccarc F,·.Rd,

- rczistcnta do ca leu 1, (cfortu I· ieapahH):ilni presiune. pe pererii gauri i, ~Bi<Rd' a~~

curn.sunt.cxplicitatc in tabehllo·.5-.'3 ... :r.,. ".-' 'I '.IIi· .. " I:' .: ' .. ',' .

(2) ill a he cuzuri, d is I ri bill i a c forturil or interne int rc clemente lc de irnbiuarc la . sturcu , lim.il~ (l!tiro,'l, ponte fi detennimil\~'pYj!l1r~\1Il calcnlde, tipul Iwe7.e1H:II III (1.5 . ..J (1-) s,lll 101 jl.~<;I.,dc:Qinc,pl:in.tr-~lI1" .c~\el.,1.1 ,pl.i!t\l"ic:(v,,"?i fig, 6.5.7.). Ponte f adoptata oricc distributic rarionnlfl, ell conditia ca accasta s~

sa I is faefi ccrintc I e indicate in 6: .. LA.- '.: . ','

(3,) ill c.a2.111 unci -im b i oari cu ·r icsc, :;~!pr<!pl1SC, sc convine ~a S." adrn iti! 01; rezistcntu hi ,pres iunc pc p'c~:91 j i. gij~J ri j, pe, 0'. d i n::cl i e. on 1 ii. cste .acccasi pcntru

ficcarc clement dcprindcre. ., .1. . "

:' ;" " .. ,rr ~~I" ••• ~ ·~~.,Ij) _'j_ • I" .... .: ." ;~:··I-' ,.,IIL:~·· ~

(3) Efortul de intindere apl icat unui suuib . Fis~; care. ,.include. !~i \ efortul supl irnenrar dat de cfcctul de pilrghic, nu trcbuie sa depaseascfirczistcnja de calcul (efortul capabif) III itHindcrc,FU\:d,a,imsainblulu·j placa -.".jiulUb.:i' .-

• ') 1'_, • !II 1,1 _-111:1 ,.",: ·'1 ' •• ,

,I f';"H ; I

,r ~j, _. ~-'.':: JI\~J _ J""I .• -",1. L. ~.,:~",

,. I' : -»

.' I r: .' ' "I· i.·. I "_, .: J' ... t-~ = i ' '. -!~-.. i 'i r -J Li r:"1

. ; i

"

272

F M., .L.t.I= s;-

(3) dimib~lk pf!l!'("I;<Jn"11 eu d;ruUll~ d. I~ centrul de rotlre

(h) <li~'nbulic,pllUli~." ]X'si.bil~ cu-un,. ele m(oC de pri odo!re care pre; a r.., Iii .;dcl.llc p31ri: prclu5n"d ,I!/U

,\-IS!

F, . ss =-6-' :,.

. p

I·.'

. [()l ( )'1~

Mu .. V"" I

,-- F __ .= ---,- .,... - I

,._._ 5" 5 J

" p

;;.111; - I

* X

, ....... II

'1 :\

, ),\.1" .. ,

. v..,

~ 10),. - ,. .... ,.... I , r

1

«I) d;51ribulic 'piOSLj~~ pos;bilf~~'iui

c 1 ""m"'IIl~ !Ie prj nderc care pr~i a u V"

~i paLIII. prclu~!ld M.. .

M~ .... ,:,

F •. 5d ~ 1':~ 7'"2.~.M

P,' .

(e) disUibu!ie piMLj,d posib;ll en trei elell1.:tl L e de pri ~dCT" e ml pre; a u ,vu· ~I. celelallc d~~~J"cl~hl.d ,"[~

._ M:;,J

. ,-,.F.Sd)-:"" .. • •. ,

.' .. 4p

,j ~ ,

i " J I, : I' _ _ ' • ..: ~ .' I

··R.~zistcnta dc calcu I (efortul capabil] Ia-tractiune a- ansa mblului- placa. ';(lI,d trebuie sa fie Iuat egal cu cea mai mica dintrc cele doua valori

~ rezistcnta de calcul (efortul -capabil) laIntindcrc F,.Rd· indicate in tabclul

6.5.3, '.

~ rezistenta de calcul {ef0l1ul capahil) In forfecarcprin poan~omlre Bp.R~ a

capului surubului sau piulijci dedusa Cll relatia: .. 1'

F r.Rd:= 0;6ndnl'/,,/ Y~n; . :;. "(6.5)

undet : grosimea placii de 'sub capul surubului sau dc sub piutif_a, .

~i J: diarnerrul mediu'{lntre cercurilc inscris .!ii circuniscris) al capului .!iurub~'iui sau piulitei, lu.5.~d cea rnai mic5 dintrc cele-doua valiri.

(5) Suruburile supuse eforturilor combinate doe intindere cal si de forfecare trebu ie sa satis faea: ~i conditia-urmii toare:

(F, .. Sd 1 F~.Rdi + (F,.Sd I _l,4F t, ~~j $.1 '(6.6)

(6) Rezistentele de calcul (eforturile capabile) la lntindere si.la -forfeearc pentru partea filetara, date in tabelul 6.5.3, se aplica nurnai suruburilor fabricate in conform itate .cu norma de rcferi nta J-: Pentru .<!J~e sisterne cu filet t~ial, ca la buloanele .de ancoraj "sau tirant] realizate plecand --de' 111.- otel rotund Ia care filetarile ;au fest execuiatc de ea,tre consrructori ~i nu de fabri<;a'ntul' de ~llruD~uri; v~lorile iniJ_i_ca,le i~ tabelul 6.5.3 .trel;nJj.~ sa fie redu,se

prin ril.ultip~icare cu un_:raftor ega! c~ 0,85.. -

(7) Valorile 'rcziste~leIQt: de calcul (eforturilor capabile) i~ jbr(ecarc_ F~.R~ date in tabelul 6.5.-3 .... corespund exclusiv suruburilor la· -9fe difcrcntele nomina Ie dintre diametrull ~u_ru,bului.§i diamctrul gii.uri=i 'nu d'epa~ese pc eel~

norm ate, conform prev.cde~ilor.~,F},a 7.5.2 (l) .. ,'." "J --

(~) Suruburile M 12 .!ii M14 pot fi de aseri1on~~'utiiizate i~ ga'u~i'cu un jo~

do 2 mm, cu conditia ca: .

• pentru suruburi din grupele 4.8, 5.8, 6.8 sau 10.9, 'rezistenja de calcul (efortul_ _capabil)_ In. forfecare F".Rd. ~a se ia ega!_ii. cu 0,85 .din_valoare~ data.in lab·eh.'i1-'6Sc3:;'-'" ,I~ . !: '-'.','", ::1' - '-' ':';i:;; , r - ;','~:. _.!

• rezistenta de calcul (efortul capabil) la forfecare F".Rd (eventual redusa ca mai sus) nu trebuie sa fie rnai mica dedit rezistenta de calcul (efortul

, capabil) -la presiune 'pc' peretiq~aurii' I\,~d: " - "

,_,:., .1 ;1" I:

" r

I'

" J

I,

27.4

-,t:..:. r\ ,:., .,

.'. @., Valorile rezistcntei de calcul (efortului capabil) In presiune pe peretii

, «late in 'labelul'6.5.3 .se aplicii exclusiv daca distanja de la.rnargine e2

, este rnai mid do' I ; 5 do '.!ii 'daca' interaxa. intre ninduri' P2" considerata __ icular pe directia efortului, nu este mai mica de 3 do.

e2 se reduce In 1,2 do: ;~i /. sau P2 -se reduce la .2;4 'do, atunci

a la presiune pc perc]i gaurii F b.Rd trebuie sa fie redusa la- ,2/3 din loarea -data in tab~lu 1 6.5.3. Pen tru va loriinterrrred (are' l:i2 do -c e.i'S : I ,5·;d~ ,

,2,4 do:S: P2 S 3,0 do, valoarea Fb.Rd ponte fi determinata.prin' interpol are

Pentru suruburi plasate in gaun eu jocuri norrnate {vezi 7~5':2); 0 ffi'l!iUI'!:i:lB: '_a rezistentci de calcul (efortul ui capabil) la pr~siune p_6:p_~r<;:1 ii gii~ri i acoperitoare si bazata pc diamctrul d al surubului' poa,1iN1 obtinuta ou

tabelului 6.5.4. - " "'.

)1:, ..

2.75

Ta bclu I 6,.5.4. Rezistenta .. de calcul (c fortu I , .capabil} la presiunc pe .pcretii
gaUl·ii bazatfi pc diametrul surubului ., ,: -
Valeri acopcritoarepentru suruburi cujoc standardizat (vezi 7.5:2),.cu 1), ... ,= 1,25
Clasa norninala de pre- Dimensiuni- m i nime Re:;o;i~ten(a ,,' de. ", ~a l~ul I~
siune pc peretelc gaurii' el P'I' presiune pe pcretii gaud! Fb.Rd
redusa 1,7 d 2,5 d ' 1,0 fu d t .
normala 2,4d 3,4d 1,.,5 t;, d t"
ridicata 3,4 d 4,3,d , . 2,0 . f., dt'
'" dar F~.Rd s 2,0 fLL~ d t " 6.5.6. Rezlstente de calcul (eforturi capablle) pentru nituri

(I) In starca limita ultima efortul de forfccare F",Sd exercitat pc un nit nu

trcbuie sa dcpaseasca valoarea ceo. mai mica dintre: '

- rezistenta de calcul (efortul capabil) la presiune pe perctii giiurii, Fb.Rd ~i

- rezistenta de calcul (efortul capabil) la,forf~c~r~; F~:~, amb~l~ ~alori sunt :

indicate in ta belul 6.5.5." . . . .. " i .

(2) i mbinarile nituite vor fi proiecta te in vederea transmiteri L I solicitarilor , esentia lmentc prin . forfecare. Dacii este 'ncces·arii ~i sol icitarea I a" intindere ' pentru satisfaccrea echilibrului, sol icitarca : de' inlirtdere F,.s.l nu' va dep.a'~i ; rezistenta de calcul (efortul capabil) la intindere F,.Rd indicat in tabelul 6.5.5.

I

(3)· .Nituri le asupra carom se exercita. atiit, .eforturi de' intindere . diqi .de forfecare.vor trebui sa satisfaca ~i 'eondi1ia~data de relatia (6.6). : I '. " :.1' .

, , [, .. .. '. - ' ,
Tabelul. 6.5.5. Rezistentele de ca lcul (eforturi capabi le) ale niturilor
Rezistenta la forfecare, in planul forfecarii
F ".Rd = ,0,6 f;(r Ao;/ YMr ~, , ' .,
Rezistenta la presiune.pe .perctii gaurii , , ,. . ,.
F"_Rd '7,2,5, £;, ~ t.l :Yw 1 , " , I . ,
undc a esje cea mai mica dintre valorile urmatoare: , ,
e, /3 do; (PI /3 do) - 0,25; C / f., sau 1,0.
Rezistenta .la, intindere " "
F'Rd,= Q,g.f,,·:Ao I,YMI" »: •• :, " I • I : :' ~ t·, " .. " ;
An este aria gaurii~it:t!lu,i . ~ i 1- j • " r: " .. 'I.
cio este diametrul gaurii nitului 'I,' ,_..j
f,~ esto rezistenta ultima (rczistenta la rupere) a nitului la lntindere 276

' .. (4) Valoarea indicataIn tabelul 6.5.5 pentru rczistenta la presiune pc gaurfi :fb.R~,Se aplicfi numai acolo unde distanta falii dc.muchiee- nu este.rnai mica >:C:(e 1;5 do ~i daca interaxa Pa masurala transversal fata de directia efortului de :~forfecare nu estc rnai mica decat 3,0 do.

(~~" Pentru valori mai rnici ale lui el ~i I sau Pl se, va aplica acecasi reducerc a lui Fb,Rd cum s-a indicat pentru suruburi la 6.5.5 (10).

". f.9)w;P;eJ]..tru nituri din otel de I?!lrca Fe" 360,,:va I oarea lui f w sc poate iua

"egala cu 400 N/mm2• , '.' , ,

:- (7) Ca regula generala, grosimea pachetului de pies" (lungimea de ~:' strangerc a unui nit) nu trebuie sa depaseasca 4,5 do la nituirea cu ciocanul si , 6,5 do la niruirea pneumaticii..

, Ii,'. _ '

, "(tIh.,:6.5. 7.$ur~b,uri $in/turi cu cap ~necqt . '

, ' ,- , ,,- , ._ _' 'L

, . {'I.Y Efortu] de calcul (efortulcapabil) la intindere.al suruburilor si niturilor

, : eu ,<;:a,p. i,ne~at nu .ya dep'a~('O,'7',F,,'~d' ~nde F,.~ este rezistenta de calcul , ,,:;~ef~t!tiil'ea:pabil)1 hi' inlindcre indicate in label ul 6.5 :3, 'respectiv 6.5.5.

.~~~griui'.~i ad"a!)cif!1e~ ingr~~arii .~apulu'i',~·or~ fi '8o.nfo~ ~cu. 'p'fe~c~er~le . de rcferinta 3, in caz contrar fiind necesara corectarea In consecmta a

. " .' , , . '.' , ,

'f\:'~IMcnl~e· la lritindere. '

',,: i8~ : 'Re'iistcnta' de cal~ul (efortul capa~i~) la presiune pe pererii gaUri; F~.~d a

, . ~i ,niturilor cu cap Ingropat se va calculi conform' cu in"dicaliile

la 6.5.5. si, respectiv 6.5.6, sciiziind din grosimea t a pii,rtii imbinate ,ilUlmatlale din adancirnea ingroparii.

, .. _ 6.5.8 .. Suruburi de fna/ta retisten(a En 1mbiniiri redstand la alunecare

~tl ~;!Ij": r " I· I"' . 1'1 r I . •

, .. \/., 'rfr'" .. " r , .."' ••

,'" OJ , 6.5:8.1. Rezistenta 10 alutiecare

o.Qjud'l;!· ;,'"

lI"

~ I. • J

,I' ,

. 'Rczi~tenla de calcul (efortul capabil) la alunecare a unuj ~t!rUb de ',Imlta

. enl.ii pretensionat FS•Rd este egalii cu: "

F .. Rd = k, nil Fp•Cd I Y~u (6.7)

'277,

, ,

urrdc: F p,("d cste e fonul Ide, pretensions re .dc ca lCI1I,' da t .Ia. 6.5.8.2;

ll,eslc cocficienruh de frecarej-vczi '6.5.8.3;: '

- n nurnaru! de interfere de frccare, ..)

(2) Valoarca lui k, va fi urmatoarea:

-dacf gaurilc au" in toate tablclc, este stipulat la 7.5.2 (J):

k,= 1,0

• pentru gaurilc supradimensionate- (largi);' vczi 7.5.2 (6), sau pentru gfiurile alungite si scurte, vezi 7.5.2 (9):

k, = 0,85

•

rolerante nominalc normale <1.'1a cum

• pciitru ga'urile'alungile' si lungi, vezi 7.'5".2 (10): -,

'k,=-0,7 "', ','

, ,-

(3) Pcntru suruburile introduse in giiuri cu toleranje nominale normate cat .'1i in giiuri alungite dar CII axa hlllgii 'pbIJjendichlili'li: pc dire'e"tia' transfcrului de efort, coeflcicntu 1 partial de sigura ntii _Y~b trebuie sa se ia eg~1 cu:

- ". I ,_ I r - 'I' ,- - ''-1 'I -, 1'" , I

' .,,' . YM •. !,lr -, =:= I ,25 pentnfslar~~ limila 'p!'i~ii~ .'1i, ' - " . ,

' Y~b.~r = .1, I 0 pentru .st,~ic~:.I.im.ita ~.e s:~rvici~ (T~p,I~,~iiar~ ~o'rmal~)

(4) .lrnbinsrile cU,~,uru~vri introdusc iln g,~ur.is!lprad!m~nsiona~e (I~rgi) pii\ "~i in giiuri" ahmgite cu axa luilgii para!elii. cu direcjia transferului -de efort trcbuic "sa' 'fi~' :co~ri~eput~ ~i' calc~late ca 'j~bin~ri de'. ~ah~gorie 'c, adi"e5.

lmbiriar] rezistand la alunecarc in starea limitii ultima.' " "

Yn accst caz, coeficientul partial de siguranta, pentru rczistenta la

'I, , , ,\,. •• p, ,I • J ,.

alunecare trebuie sa se ia egal cu: ' .' ,. , ., , ,

, p p~; I:' ':1 ~ .' , "\ _ ' ' = ~ , ~ : I .: I '. . _ , , p ,

Y~u."h = 1,4Q

,"

6.5,8.2. Pretenslonarea

(I) , 'Iii ~~·~~·c~ p~i~~~I~ .'1~-~b~rile de 'i~alt5-i:~zii't~~!~ 'co'rif~;~~ cu 'iu:i~a de J'eferinla 3 ~i utilizatc cu strsngere con.trol~t~ Tn 'con(o.rmita!c: cu.}lo~a de referintd 8, efortu I de calcul de pretensionar~' F p.~d folosit in calcu le trebuie

s~._"s!,~·ia.,Lega_,I,~lI:".,,_ ' .' __ , '''\

I- Fp,Cd = 0,7 f,Lb ~ ""',,, ,,'., "'" " '~:,"_t6:.:~)''', 'j

278

',(2) Dad se foloscsc aile tipuri -dc suruburi pretc,nsionate sau ele?,e~le d: ::prindere prctcnsiona te, efortu I de ca lcul de prelenS10Il?rC F p,Cd tre buie :a faca -',6l3iectiIllinei Intclcgeri'tntre-cl ient, proicctant ~i autontatea competcnta,

,:::, r.": .-1'6:5.80'3. 'Coeficient de frecare

, .: ( I) Valoarea de caleul a c~eficientului de frecare 11 depinde de clasa tratarii ,,"gb'pnifctCi asa 'cum -estespecificata In'norma de referinta 8. Valoarea !l se va

r_. IUa in caleul dupa cum urmeaza: '

!l = 0,50 pentru suprafctele'de clasa A

!l = 0,40 penrru suprafetclc de clasa B

'11 ='0,30 pentru suprafetele declasa C

11 = 0,20 pentru suprafejele de clasa D

, :@). Clasificarea oricarui tratame?t d.c 'suprafat~ se: va' f~c!,~ ~e ,ba:,.a L de studi i .'~~I~\!,iirc'ii'ri' de -esantloane repr'eze~tatlve"a'1 e supra fete~~r ~t III~te In structura

',reaI5, foloslndu-se procedura expusf 'in norma 'de refennla 8." ".' , .

, ,

,(3}~_ 'Cu conditia ca suprafetele de contact sa fi fost'-tdlta~e 'ri:co'n'fo~iTIiitate c~ '-norma de refcrinta 8, urmfitoarele suprafete pot fi clasificate rara a se mal

" a studii' ~ i inceieari: " ,'.. - :. ,

orb .,; '. " .. -- ·1,_

a:l6,: ,,' . - suprafete decapatecu jet dealicemetalice'sau nisipjdu

, rtarea pojghitelor de I am inare neaderente si rara urme ~e rugin;]: ". .

- supra fete decapate eu jet de alice rnetalice sau msip _~I

a!izatedi,aliitniniu; ',,' - '." '.: .. , '- r

, ' ,- ,,-, ',!oJ suprafeje decapate cii jet-de alice' sau' nisip metalizatc ,ell

nc, garantiind un eoefieient de frecare care sa nu fie mai rnic de 0,5.

, . a!B ~ J», -, ~ suprafete decapate cu jet 'd~' alice sau' nisip' ~i. 'acoperit,e

, -ilW stila.f"dc' vopslca' b.r silica rae' zinc' alcalincu'grosimc' de ISCi ~ ,80 )l m, '

, fl J; J p;!} .', . . a , ~ r i" ,. ' - : I ;. ' I : I .,. P~ I r ;' , _

clasa C' _ suprafcte curatite'prin' periere cuperia de sarhIii'sau'cu

.,.""' .... ~r~ cu indepartarea tuturor pojghitelor de larninare neaderente.' .

- supra fete netratate,

6_5.8:4. Intindere si forfecare combinate

, ,

( I) Oaeil 0 lrnbinare rezistfind la a IUIJ~~arc cste supusd .si 1 a -0: sol icitare de intindcrc F, actionand Impreuna cu solicitarca de forfecarc F", care tinde sa provoace alunecarca, rezistcnta(efortul capabil) la alunecare a unui surub va fi calculata cu formulelc urmatoare.

• Caregoria B: lmbinare rezistand., la.ialunecare _ in starea lim,ita .de exploatare normals:

F s, RJ_.<r = k, n J..I (Fp,crl - 0,8 FI.Srl...:,) I htu<,

(6.9)

• Catcgoria C: lrnbinare rezista.D-:d Ia.alunecare in starea limila ultima:

" F"Rd = k, n J..I (Fp,cd - 0,8,fI.Sd) I YM .. "I" (6.10)

(2), Daca lntr-o .prindere supusa, .la in covoiere, forta .9C _ i':lJi-pd\!re este contra ha lansata dc .o fO.11a, de contact.In .partea comprirnara a" prinderi i, nu estc necesara nici 0 reducere a eapa~itatii de. rczistqnta , la alunecare. .

, 6.5.9. Efec( de p6rghie,

(1) Acolo unde suruburilc trebuic sa transmits un efort de Intindere, cle ~or fi astfel dirnensionate incal sa reziste eforturilor suplimentarc provenite din cfectu I de p_argh ie, acolo unde acest efcct -este, susceptibi] sa se produca, vez]

fig. 6.5.8. ',',':_ _ .

'; .,' '.' L

(2) Eforturile datorate efortului de pfirghlc depind de ;rigi9j!iili_ie felali:veJ,~i de proportiile geometrice ale elemenletq,:.~,are _ a lci!~ ie~,c, irnbinarea, vezi fig.

6.5.9. '~l~ ,,'

P) I)a(;a In ccnceptia.si.calculu! ~lernt;::weJ9[' i!I1b~!1.ii_rii uncle avantajesunt darorate efectului. de p;ir~~it;:. ,s~, ~oJ1.v i'i!~ .~~ :aqn5!a. ,s~, 'se, d!:\c,rmi,ne,.I?[intr_-un calcul corespunzaror, analog celui introdus in regulile de aplicare din anexa ~ :CI1qt:rrla~,vii) -pcn,tru_i1llbin~.ri:g!,i,tda,-~t~!p. _ ;, _ _'

",-., _':_'j

,.'1_·_'

280

fOIl! din efectul de parghie

::!F_"

T

Figura 6.5.8. Efect de parghie

""'te:::':' ':,')t. $-";'-' ",' '-_ ... :.. Efect de parghie redus

, ,,': + -- . ---

"')( ~ _. .-_. ._._

, ,

I

plac~ groasa

,Figura 6.S.9. Influenta dispozitiilor (detaliilorjconstructive asupra intensiuitii cfectului de parghie

281

, i

",

'{I

Ii

,:; I'

,,~ !'

:i ;': j,'"

L I.

L.

......... F

. ~ i, 6;5.11.' Jm binia! ell suprap« nere simp/ii' uva"d "'I singur ~lIl't1h,

in imbinfirile tablclor prin SlIprapllncrc sirnplf avfind un singur ~Ul11b, i fig. 6.5.1 I., surubul trebuic sa fie prevfizut en saibe sub cnp ~i sub i!a pentru a se evita distrugcrca prin smulgerc,

Rezistonra (efortul capabil) la presiunc pc gaudi Fb.Rd, 'dctcrminata ",~~ ... ·", ... r"".,." 6.5.5, rrebuie sa fie limitatfi la:

0:"',. "Fi;.Rd:5 1,5 f" d II i~lb (6.12)

~., Este indica! sa nu. sc u! i lizczc imbinari le pri n si mpla' ,suprapunerc cu un gur nil.

rczisterr[d de grupelc 8.8. sau 10.9, se - sa se foloseasca saibc tratate terrnic snu ccruisatc pentru : table lor pri n. simpla suprapunere 'cu un s ingur .surub, ch iar dad surub nu este pretensionat,

~ .1_ ..

o,s

L L

I I. '".

<\: ~:'), l,J :.1 :;: "::! iii:~ ,:;: ,Ii :ii:li :,.::', - F

. ~ ~. ~ ,. '- ,"

I,Or---.....

F_,

---+----------~---

0.i5 :

I ,

I I I I

I ,

I I I I

0-+---:I; ... r=r+isr:': L,

" , )1

0,6

0,4

0,2

, .

'Figura 6.5. 1"6: ·tmpT~*'i"l~·~·gi

6.5.10. 1mbi/liiri lungi

(I) Dad d istanta Lj int re ccntrcle clcmentclor de pri ndere situ ate la cxtrernitati, miisura 1 a in direct ia de transmitere a, eforturilor .. (xczi. .fig; 6.5.1 0),. este mai jnare, de 15 d, d fiiitd'diam~trUl nominal al suruburilon sau niturilor, rczistcnta de calcul (efo;M, eap.abilkla:'·.fo~feeare F.":;d:~. tutilr~r elernentclor de prindcrc calculate'corespunzator cu 6.S.5. sau 6.5.6.dllpiLcaz, trebuie sa fie redusa multipllcand-o eu un cocficient de rnicsorare PLr dat de relajia:

P Lf = 1 - [L, - 15 d] / (200 d) dar cu: PLf:5 .1',0,~i Ptr:~ 0;75"

(6.11)

- I. ,_

. ~ , ' ~

(2) Aceasta dispozitie nu se aplica in cazul in care ,cste asigurata 0 repartitie uniforma a transrniterii efortului pe lungimea imbinarii, de exernplu pentru transmiterea efortului de forfeeare dintre inima si talpa unci sccjiuni.

282

",

Figura 6.5.11. imbinare de 1<'1 ble eu simpla aeoperirc si un singur surub

~rJ;- .

,::.;(,"

11'~5.;J'2"'!lIIbinari care cOiirill'jIl'ruri

care suruburi sau nituri transmit un efort prin frecare ~i

'~,ne pc perctii gii.l1)ii prin mal rnultc table avand grosimea totala lp rnai 'decat un sfert din diarnctruul nominal d, rezistenta (efortul eapabil) la arc F",Rd calculate dupa indicatiile 6.5.5 sau 6.5.6 dupil caz, trebuie sa - prin rnultiplicare ell un factor de micsorare Pp dal de relatia:

Pp '" 9" d (8'd + 3 tpY' insa eu Pp:5 1 (6.13)

.Pentru imbinaril~ care lucreaza la dubla forfeearc eu acoperirc de table =r: ... .:;' ~'1..~ e parti ale joantei sc eonvine sa se ia t, egal ell grosimca tablci de

: , : , • I

(3) Teate elemcntele suplimentnre de prindere, neccsare din: cauza aplicarii factorului de reducere PP' pot fi arnplasate eventual pe 0 prelungire a tablelor de acoperire,

6.5.13. Imbilliiri CII ax de articulatie

6.5. , 3_1_.0biccl

(J ) Accasta clauzd privestc imbinarile cu ax de articula] ie care 'trebuic sa prezinte 0 libertate de retire tolala. lmbinarile eu ax de articulatio in care nu trebuie sa se produca nici 0 rotatie pol fi calculate ea .irnbinari eu surub unic, vezi 6.5.5 . si 6.5.11.

6.5.13.2. Gtillri pentru axe de articulatie ~i plUci

(1) Gcornetria placilor si irnbinarilor au ax .de articulatie trebuie sa· fie conforms cu dispozitiile constructive din labelu]·6.s.6.

(2) In starea limitii ultima, efortul de calcul l\!sd ip. placa nu trebuie sa dl!pa~easeii. rezistenta -de -oalcul la -presiune pc peretii gaurii data in tabelul 6.5.7.

(3) Pliicile destinate ·sa ma',:eascii' aria n·~tii. ~ :~Iementuhii sau rezistenta .Ia presiune pc perejii giiurii a axului articulatiei trebuie sa aibii dimensiunile necesare pentru a transmite efortul de c~f'~l intre .ax~ ~i ~le.~~~t .~i\ I rebuie sa fie dispuse astfel incal sa se evite 0 exccntricitate a acesrui cfort.

.·1

'.

j ~,;.-' '.

".

."1 I •

'),] I

284

F ."V '1d

> 5.1' .'1" + __ "

a _") .

'u r, 3

> F~.j"f J(9 . d;

c -----

- ? j, . ~

_ r y .:>

Tip B: Geometrie datA

1,3d.,

,> 0,7 [F~;", r

d s 2,5r

. Rczistente (ef~rturi capabile) de calcul pentru imbinari eu

.': I

(efort capabil)

axului de articulatie

Fv.R.d = 0,6 A Cup I YMp

I ,)

6,5.13.3. Dimell.\·ioliure(/_ (/,,;elfJ/;d~ urliQ!/liii!f!. r •

_ - - Il_ •• r ~ _

(I) Momentelc incovoietoare . -.intHIll . ax. . d~ articulatio trebuie sa - :fi¢

calculate urmarind indica]i ile .din Figura 6.5.12. .

6.6. ·tMBINARI SUDA TE

(2). i 11 ~larca I imitii ~dlil115., sol icitnrile de calcul cxcrcitate asupra unui ax d~ a rt leu I a uc nu rrcbuie sa dopascascd rezistentcle (e forturi Ie capa bile) d

calcul date in tabclul 6.5.7. c

')t'iilI:Hniirilc -' realizatc prin sudarc trebuie "sa respccte 'prcvedcrile itoa re la matcrialcle puse in opera '~i la cxccu lie, spcci fi~a te: in 'capitolu 1 . ~j, capitolul 7 .

.. i

· ,.

I>

n.s F ..•

.I.

:. 0.5" F ,

Prevederile din capitolul 6.6 sc aplica:

otelurilor de constructii sudabile, care corespiind cxigentclor cnuntatc In

.3.2 ~i in capitolul 7, .

sudarii printr-un procedeu ell arc electric, definit in conformitate ell

• , ,I II.'· I

norma EN "Procedcc de sudarc'' (in prcgatire), dupii cum

urmeazii:

; I.

'II

..

. !

· ,.

t J l ,

i- •

T·

, 01.

-..::!...._

DoD

I I

0, ·D

-f' : ~: ~)

1

: ~,h_iOP I - SU9ar~ c\1 arc eu elc;:,~trod lnvelit _ _ .. _ '. _

. '.{ 114 - Sudare eu arc folosind elect rod de sarma cu 1I11ma de flux,\(t'iild

'J" protectie de gaz)

12 - Sudare Cll arc acoperi t sub strat de flux

131 - Sudare MIG (eu arc electric in mediu de gaz inert, eu clcctrod fuzibil)

'135 - Sudare MAG (cu arc electric in rnediu de gaz activ, cu electrod fuzibil)

136 - Sudare cu arc sub protecjie de gaz activ folosind 'c!eetrod de

I~. sa,;.mii. eli inirna 'de' flux' T " . ':: ,

, '141; -' Stldare' Ti G;( co." arc c1eefrie in' -rricd iu de' gaz inert-cu 'eie'ctrod din i';"" tungsten)

.n!)"," ", ,-,' , -

"

""0

mat~ri.ale\6r - Cll grosimea rnai mare de' 4' mm. Pentlu sudarea

~:~~~~~'?il,~;':ti:;ifi~i:~r)nfer~~:ara, V~ti E_~y 1993-t-3 J?u~o~o.de 3:

I ' ' , '~ :' t I I : j _ I _ ~_I I

" -'imbinarilor in care metalul de adaos estc cornpatibil eu rnetalul de bazf

, !M1iR_j!}.:Jn~~ct .de !v_l:;q.,erc, al proprjetdtilor; mecanice, ' .. '

, ,

r-

l'

il :,

· ,

!, '

~ 1 I

.v'" = ~' (h ';'-:+,:",.;1-2,(/)

Figura 6.5.12. Moment incovoietorlmn-un aXide.ai:ticu_Iat\c,. ",'

rile, so lici t__a te 'Ia .obosealji vor.trebu i"dc ,as~menca; sa '\ndcp1inea~ca 1!'.'!lL''il"",~ .. , .. ".,~;specifieliteJ in' capitolu 1,9. "

.,'_1,

'1

286

267.

6.6.2. Geometric # dimensiun i

6.6.2-1. Tipuri de suduri

(I) ,In cadrul prevcderilor .. ~il). pr%~nlul Eurocode, sudurile trebuic in general sa fie clasificatc dupa cum. urmeaza:

• suduri de coil (in reli~n, vezi 6.6.2.2.'

• suduri cap 18 cap (in adancirne), vczi 6.6.2.4.

• suduri in giiuri, vezi 6.6.2.3. .,.

• suduri l,':i R~.u.ri umplute ,!?U s~d~r;1 (buson), vezi 6.6.7.5.

• suduri intre muchii rotunjite, vezi 6.6.2.6.

(2) Sudurile cap la cap pot fi:

• suduri cap la cap 'eu p'atrundcire completa,

• sud uri cap fa cap cu pfitrundcre partiala,

(3) Sudurilc in gauri cat si sudurile in gaur] urnplute cu: sudurii 'pot fi

realizate: "". "'.

• in gaud circulare,

• in gauri alungite,

(4) Aceasta clas i flcare estc ilustrata in tabelul 6.6.1.

,._ ,.

6.6.2.2. Suduri de col, (In relief)

( I) Sudurile de call pot fi folosite pentru a sc i.I'(l\;l,i_na clemente la care fel~lc asamblate. prin sl,ldur~ f9.n:neazii. u~, unghi cuprins, !nl r_l:- 60o.~i 1200•

(2) Se admit ~i unghiuri mai mici de 60° .. in asernenea ~~zuri,' sudura trcbui~ sa. fj~ .~onsiderata. ca. 0 su_d:ura cap .l.a caf cu ~ii.tru~der.e p.~~i,~l~:.

(3) S~duri l~ de colt' rea fifa',e iritr-un 'un~hi mai ma~e :Hc :i 200~" nu ;tr~buie sa

fie considerate apte de a transmite eforturi, '. JI:' .! , ," •

I ... I I •• • , ~ •

(4) Se convine ca sudurilevde-colr sa '-h-u"se 'opreastii~iar'cxtrerhitatile elementelor Irnbinate. Ele trcbuie lntoarse 'la capetelc irnbinarilor rarii intrerupere.: piistrnnd:,dimensiun'ea'-lor"J1e" 0 ,lun'girtle ·cgal1i·(cu-aeo,'i::loua ori piciorul cordonului (aproximativ 2,85 ori grosimea de.calcul 'a cordonului.de sudurii), in toate locurile unde aceasta Intoarcere esre posibilf in acelasi plan.

zse

.-,6.6.1

Tipurl curente de imbiniirl sudate

i,i;>.. '

sudurll de colI

[}"'V' \
.of :!! +
~ r'· ' . V'simp!u semi' simp u
sudUrl cap la cap ~
,,!W9iI?~?"1;l . f : +
comp et
V dcblu semi Vdublu
of • t :f

U'slmplu j s'imp!u
i t- '.:'

D?vdMl.
Vdublu
t- .... ! .. ,t
ublu ",' I"
P ~.
.
.
'~
.: : I.. _ J : 2$

290

(5) illloilrccrilc I" capctc ale sudurilor VOl' fi indicate in desencle de cxccutic,

(6) Suduril~?c col! PO! f continue snu Intrerupte.

~~~~==~'=' ~~I~

~ ~

L

(7) Sudurile-de colt inrrcruptc nil se utilizeazii acolo unde exista ccnditii de

corodarc. '

(8) 'La sudurilc de col! Irurcrupte, spatiile liberc dintre capetcle fieeiirei portiuni sudate {vczi fig. 6,6,1) nu VOl' fi rnai rnari decat minima dintrc unn~to~relc ~a(ori:

(a) 200 mrn,

(b) de i2 ori grosimca partii Irnbinate cca rnai subtire cand aceasta este

.comprirnata, '"

(e) de 16 ori grosimea partii Imbinatc cea mai subtire eand accasta este Intinsd,

(d) un sfert din disranja dintre nervurile de rigidizarc, ciind iI:dc~lea 'sunt fixate pe 0 ,pl:leii sau oricc alt element supus la cornpresiune sau forfccare,

(9) La 0 sudurii de colt, in'(rC~'plii, 'poI1iun~a .liberd se va mfisura intr~ capetelc tronsoanelor situate 'pe pii1lile opuse sau pe acecasi parte ~ clernentulu i Imbinat, vezi f~; ·6.6, i. '

(10) .Pentru fiecare linie de sudura de ,eolpn'i~ii.tiiplii, trebuic sa se execute

un tronson de sudura la fiecare extr.c'~itatc..a,pii~!i im6inale. "" :

,I, " ' I

(l L) :in cazul elernentelor cu sectiunea forrnata.dintable asamblate eli ~udur~ Intrerupta, un tronson de sudura. de col~" trebuie sa fie executa! 18. extremif~lilc.,fi'c'c~roi linii de sudura, pc 0' lungirne eel putin -eg~lii' cu trei

.,' I, I

sferturi din 1 iitirpea pliiCii celei rna, ~ Inguste, vczi fig. 6.6,1, ,

,L~;::: c~a,mai miea;'dintre valbtile 0;75 b si 0,75 bl ", ,

,LI :i::'t:;'ea mal ,"ica dintrevalorile 16 t, 16't, ~i 200 mm

L2 Seea mai mi<;~:dintrc,va,I,ori,[e.,i2 t, 12 t., 0,25 b-si 200 lJl1TI

,_, I ... , ~

.o.

·l'·

-~r,~

,:': La

Figura 6.6.1. SUduri de col! im rerupte (discont inui)

"

, \ L

~~dura de colt, cxccutata pc: 0 singura parte, nu va Ji, u Iii izata peruru terea unui moment lncovoietor a] earui vector esre dirijat in lungul

293

axului longitudlnnl <II sudurii dacf momcntul produce iutindcrc la riidacina sudurii; mai mull, nu trcbuie !iii transmita Ull cfort sernnificativ de lntinderc perpendicular pe axul longitudinal al sudurii, care ar produce cfcctiv un ascrncnca moment ineovoietor.

. citatca sudurii (fata de linin de actiunc <I cfortului apl icat) trebuie sii

11HiM!iit considerate iri calcul. ' .

normal, mel 0 cxcentricitate de aceastf natura nu se va nsidera la imbinarile sudate ale clernentelor rubulare.

( 13) 0 sudui:i'i: de co 11 pc o s i ngurii parte poa tc . fi util izatii.. in lungu 1 pcrirnetrului unui profiJ tubular, vezi fig. 6.6.2 (<1), dar nil sc va utiliza in situatia din fig. 6.6.2. (c).

)" N,

p.,~ , \, .. ~ I' ..

'). .~ .

• J ,',.

,>.

;(

i II,

'-~' .

. . , i:

_ .. ~ '.

(a) satisfacator

I.

1 .... ·._·-_·

N,

)~ N,

~ ' ...... '

.....

(b) satisfacator

_-.... ...:.t". ,~

(1.:), nesatisfacator

"(<1) nesaiisfdcator

Figura 6.6.2. Suduri de coil sisuduri cap [a cap cu piitrundcre partiala, realizate de 0 singura parte

, '.. I~ r ! ,

(14) Cand se folosestc 0 sudura de coil pe 0 singura parte pentru jj·ansmiterea·' unei fone';, perpendiculare pe ""a:xul' sau ': 16r1git~dit1aH

292

·-·6.6.:2.3_ Sudurl ill gUild

Sudurile de coil in giiuri, rcalizate in gdur] circulare sau alungitc, sc pot , folosi - numa i pcntru a transmi te eforturi de forfecare sau pentru a evita , :;yaloarea sau sepnrarea pal1ilor suprapllsc.

;'-~2) Diameuul unei gauri circulare in care se executa 0 sudura de coil sau l\1ft'm'ca unei gauri alungitc trebuie sa fie de minimum de palru ori grosirnea ,~Risel -elenicntului perforat,

Extremitatile dccuparii vor fi sernicirculare cu exccptia capetelor care '.,se extind pana la marginca elernentuluirespcctiv. '

6.6.2.4. Suduri cap ia cap (in adtincime) n'I~'i-' ,.'

:ti~'H'S'e'inlelege prin sudura cap la cap cu patrundere completa' 0 sudurain ,.~~\e' fuziunea metalului de adaos ~i a metalului de bazatire loe pe toatii ,~rcisimea imbiniirii.

: lIS'i·

Se intelege prin sudura cap hi cap' cu- piitrundere partialii 0' sudurii In·pa6underea'· este mai mica' dccar grosirnea' metalului dc bazii, '

i_.. -:

o sudura cap la cap cu patrunderc partiala realizata de 0 singuni parte

)irrebuie- sa fie' folcsits :'pcntru' transrniterea uriui moment -lncovoietor; d vectorul'dirijat paralel cu directialongitudinala a sudurii.zdacaacesta' , a ·iiilinder'~ 'Ia riidiieina-sliduri i; ma'l rnu It; ea mr 'frehuic sa transrn ita, ';i'l'rI~!':l~nrt detntindere se'rimificativ' perpendicular pe directia 'Ionglttldinali'i ·a'

rii, care ar produce efectiv acel tip de moment lncovoietor;' ,-

"Se 'poate folosi' -sudura cu piitlUndere partiala'Tcalizatii. pe, 0 singura pentru sudarea pe toatf lungimea perimetrului unul profil rubular.wezi ~:6.6.2 (b), insii nu trebu ie utilizata in cazul prezenta t in figura 6.6.2 (d).

(5) C:and sc folosestc 0 sudura cap la cap cupauundcrc par[ialf realizatii pc o singura parte pcntru transmitcrea unci forte pcrpcndicularc pc axul sfiu longitudinal, cxccntricitatca sudurii (fatii de .linia .de actiune a cfortului aplicat) trcbuie sii fie luata in considerate in calculi

(6) in mod normal, nici 0 cxccntricitatc de accasta naturf uu se va considera 'la imbinarile sudatc ale clernentelor tubulnrc.

(7) Sudurile cap la cap intrcrupte (discontinui) nu trebuic sa fic utilizatc, ,

6.6.2.5. Suduri ill grill/·j limp (II te ell sudnrd (in buson)

(I) Sudurilc in gauri urnplutc ell sudurfi realizate in gauri circulate sau alungite 1I11 trebuie utilizate pentru a prelua un efort de intindere exterior insa ele pot fi utilizate:

_ pontru I ransru i terea unu i efort de: forfecare,

_ pcnuu lrnpiedicarca voalarii sau cvitarea separarii p'arti1or suprapusc, : - pentru solidarizarea componcntelor elementelor compuse.

(2) Diarnctrul giilll'ii circulate pcnuu 0 sudura in gaurii, sau lalimea gfiurii alungitc trcbuic ~ fie ell -minimum 8, rnm mai mare dedit grosimea elcmcntului pcrforat.

(3) Extremitatilc g5.milor alungitc VOl' fi sernicirculare, sau vor avea colturile rotunjite PI 0 raza.care.sa nu fie rnai, mica dcca,t grosjmcapicsei care contine gaura, cu exceptio capetelor care ~e extind p~nii, In marginea piesci respective.

(4) Grosimea unci, suduri jIl ,g~~lfii executalii"intrrun _elefJ)eJ!t,r ,aviil,l~, grosimea de pa,n~ la 16 rum va fi cgalii: eu grosirnea clernentului. Ciind grosirnea elerncntului in care, se. exf;':c).I'~ .sudura if! ga,urii :sal-! ;il). fanta dcp~~e.;;le ,.1_6 - min, grosirnea _ suduri] .jr,cQ).lie sa . fie de minimum: jumatate )di,n

grosimea elerncntului dar eel putin .1:6 m~: _.j. .

(5) Disranta intrc.ccntrele -5Udu~i.l.o~)nig.;i,UI:i nu Y~,.clepii~i valoarea impu~a, de necesitatea prcvenirii voalarii,

294

6.6.1.6_ Suduri [HIre eletuente ell-margin" rotunjite

.inJiml.lin5I'ilc profilelor tubulare rectangularc, grosimea utilii a sudurilor " ):are: intrc margin i I e rotunj ite (vezi fig .. 6.6.3) trebu ie sa fie dcterm ina Iii 'aj\Jtorul studiilor preliminare de sudarc pentru ficcare rip de alcfituirc ctivii.

a ~I I~

_j

a

,.'. I1igura 6,6.3. Grosimca utili! asndurilor la margini rotunjite Intre sectiuni

;.! ~. ~ r •

:'. "<' - tubularc reciangularc

,T:'!-" -

"(2) Sudurile de Incercarc vor fi sectionare si rniisurate pentru a se stabili tehn? logii Ic de .sudare care garanteaza real izarca in practica a grosimi i

_,-...,'-;',,,,'-' os:itii in ca leu le, ' '

I,

li';(--'-'~~ i,' ~~ I • _ _ ., •

, !g~ra 6.6.4. Grosimea utili! a sudurilor [a margini rotunjitc inue scctiuni

),. , I· - . pline - . "

295

6.6.3. Desprinderea (ruperea) fall/elara

(I) Se VOl' cvitn ori ~C CalC ori cstc posibil detaliilc de Imbinare care provoaca tcnsiuni dircctionate transversa! grosimii· pieselor lmbinnte, provcnind:dintr"o sudare executata in conditii de-bridarc..

.sb ,6~6. 4: i Distribnt!« eforturilor , ~ljf!'. : ',' .

Distributia cforturilor inrr-o imbinarc sudatii poatc fi culculata, pornind la ipotcza unci comportari fie clasricfi tic plastid, in conforrnitatc ell atiilcdatc ia 6:1 .3 ,~i 6.1.4.

(2) Acolo unde astfel de dctalii nu pol fi evirate, se Yo]' lua masurilc ncccsarc pcn\ru micsorarca riscului de desprindcre (rupcrc) lamelara,

(3) Dad 111 ° piesfi plana cu grosirnea mai mare dc.l S mrn, apar eforturi de lntindcrc perpendiculare falii dc suprafata .piesei (datorita inciircarilor cxterioare sau 'd'atoritii efcrtnrilor rernanentc di~:-'tsudura) - peruru evitarca riscului de desprindere (rupere) larnelara se vorcoordona Intre elc modul de sudare, proprietatilc mecanicc la solicitare perpendicular pc grosime alc matcrialului '~i detaliile constructive de imbinare (vezi fig. 6.6.5).

(a)

296

(b)

, !.:(!lrI~:· , "

' J;!Jc .. 'general,. sc profcrf si:i se' prcsupuna ° -distributic simplificalfi-il '\01' in suduri,

hil~ensilJnilc rcma ncntc ~ i, tcnsiu nil e care nu participa la .trausrn i tcrca r,~i_I'''~'''-'-' lor- nu .se- i au in considera re cand .se veri fica rezis tenta '\ mei sudu ri. asta'pJ"ive~te.in-particular tcnsiunea norrnald.paralcld cu axa sudurii; '

asa fel incal sa aiba 0 capacitate

tfS}\ in Imbinarilc unde se pol forma articulatii plastice, sudurile se Val' , - 'roiecta astfel lncfit sa asigurc eel putin acceasi rezistenta ca fI: piesei celei " i slabe din imbinarc.

l~):-~ :ltl~~11 :"., I: I -." .,1 ,.1' :.:,:'

I, J~ '<I lie lmb] nii ri, u ndc, cste ecru Hi 0 -capac itate. d,e ~pti re-In ¢.'lCO tua] i tatea mali i importantc, suduri Ie trcbu ie sa a iba -~. ,r~zislc.Olii .su fj Qienlii Iotr,·~Ho>·-!"· _ a nu se rupe lnainte de plastificarca cornplctd it materialului.de baza

, [n general, "condi(i<l 6.6.4 (6) cste Indeplinita dad rczislc~ta de calcul " 111 capabil) a\SU:du.rii cste de minimum 80% di!1 val~ar~~ rc:zist7~t_~i _de i:!¥!:=-r..:,o.:.-';:. "rc-apabilj"-a cereI' mal .slabe dintrepicselc din Irnbinare.

-5; 'R~i;stel;'(irde calcul Iefortul capiibif) a sudurilor de cdl,' -

t":....·~~1 L~,,')i,.. ~I ""~

.'1,-1

, ,If

,::1 .! t •

ungirnea de calcul it unci suduri de coltva fi lungimea lolalii a ~ud~r~,i

,.;.",,,"urn,,,,,,.,· Ipati rrOgi'osiineri de' ca leu I; indlusiv intcarccdlc: tle-'1a'1 cap~ic. ,'€Ll

i,'ca!::illdiu'a s~ rrlb.a: ceil; pu] {Ii grosirnea> de- eM I ell I pCJ to alii , a'~'slii ~:;'li'iU:<fltl.';.;' j 10\1 este -IfEcCS!1L~ sa se '-f<lcii vreo rcducerc a ' Illh,jim Ii' M, caleul'rrioi

lru inccputu 1 n ic i pcntru s ffir~ itu I suduri i:-:~' " I" "!'. - ,', ',1" _. I.. '

_ !a~_7

Detaliu sensibil

Detaliu imbuniit3,J:it

.::-,: ,

- r

-.,.:._,:

Dcta1iu sensibil

Detaliu Imbunata~it

'-

Figura 6.6.5. Deralii constructive evitand desprindcrea lamelarii

(2) Sudurilc <I ciiror lungimc de caicul estc-mai .micatdcciit 40 'mrn sau dc 6 ori grosirnca sudurii, nu vor fi luate in conslderaps la transmiterea cforturilor,

a

(3) Aeolo unde distribujia tcnsiunilor de-a lungul sudurii este' in mod semnificativ influcn[ata de rigiditatea elemcnte!or sau piir{ilor imbinate, ponte fi adrnisa '0' 'distributie: :uniforniii. a acestor' tensiuni . eu conditia ea

rczistcnja de calcul sa fic redusa in consecinpt, .

(4) Se 'convine sa" se determine lungimea eficace a joantelor. sudate, di rnensionate . i'n vederea;, transmiterii inciirciirilor tl1in"sversale: de la talpa nerigidizatii a unci secfiuni'il).I, In"H sau in cheson, conform indieatiilor date in 6.6.8.

Figura 6.6.7. G rosimea sudurii de colt cu penet rare mare

!- , , ,

..'; C4t 1n cazul unei sud~ri de colt .r:alizatii prin _p.r~ccdeulo automat cu ar~ .ac~cril sub flux, grosrmca teoretrca poate fi manta cu 20Yo sau eu 2 mm, .ifCloptiind cea mai micii dintrc aceste va lori, fiira a se rna i rccurge la incercari . inafe.!'

(5) Rezistentn de calcul a sudurilor din imbinarilc ddungime maretrebuie sa fic redusfi conform prevederilor din 6.6.9.

.;.,

, 6.6.5.2. Grosimea do calcul (J. sudurii

(1) Grosimea utilii (J. a unei suduri de col] este inaltimea triunghiului celui mai . mare care poate fi inscris': intre fetele sudate prin -topire !j:i I supra fata sudu ri i, masurata perpend icular fatii, de: larura exterioara ,B acestu i Iriunghi, vezi flgura: 6:6:6:'

6.6.5.3. Rezistenta (efortul capabil) pe unitatea de lungime

:,

il ,J.;!' ~ ".

(I ~ Rezistenja (efortul capa bill pc unitate de Iungime. aiunei -suduri de col] 'fi determinate utilizsnd fie metoda indicata in paragrafele (3) .;. (4), tie, in

ativa, prin metoda-data in'Anexa1M(normativ). ,'.' ."\ :- ,\

Rezistcnta unei suduri de colt poate fi considerata-suficiema ,dacii, in punct, rezultanta tuturor eforturilor, care actioneaza pc unitatea de :Ro"':Ih~\ ... ,'ti"''''· transmisadesudura nu depaseste rezistenta sa .dd:illcu I F ",.RiI;'

'. .

::1-,'

, ,

1,1 .,

.I\~I"·I ~-,I'Hd\\}'" ~\!.\',·,',I'l '~I n" .\.~\ .~,

Figura 6.6.6. Grosimea utilii a unei suduri de coif (in relief)

'~fldepend6nt de orierttarea sudurii;. rezistenta de calcul pe.iunitate de

... '--,,, ......... '"." F":.Rd vafi determinate cu formu la: ' "

(6·.'li:I}

I. 1.1

(2) Grosirnea unci suduri de colt trcbuie sa fie de minim 3 mm.

I ".' I. ~I' '; .I_J .~. -t ,.,- ... ,'." ;~I-' ,'.I: ~ I~l: 'r

.(3) Grosjmea -unei suduri de. cql]. .cu, p;~,W:1nq.pre. ,marl';, ~r;.'P,c:!~t!!. 4~tefl:9.:i.1).1l .tinijn!i; cont, de. grosimea, sI,lIllim.~{Ita~!;(l. p~l_!un~erii~: veai "fig.;;6.6. 7,.,,-9:1,1 conditia, sa . se, .9-~molJ~treze,,! prini·3I)c~I;~~ri .. preliminare c~ ,p.iitrund~r':;jl

considerata poate fi obtinuta cfectiy, " ,:_. : ',' . ,',: .. _ ..

.t .

(6:15)'

299