1. CONECINI e S. RAŞANU • 1. TOMESCU e A. A.

IONESCU

,J
 \

n1entarea cu energie el ectrică a tuturor categoriilor de consumatori, un accmf

deosebit s-a pus pe examinarea cauzelor care pot provoca defecte. Sfnt de-
scrise cele mai caracteristice incidente şi avarii care pol apăr e a în timpul
funcţionării instalaţiilor electrice, precum şi măsurile ce trebui e luate de per-
sonalul de exploatare pentru în.lliturarea acestora.
In ultimele capitole sint tratate amănunţit problemele legate de organi- Cuprins
zarea exploalilrii, întreţinerii şi a intervenţiilor operative, sarcinile persona-
lului de e:r.ploatare, principiile de executare a manevrelor, notiuni de pro-
tec ţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor.
ln incheiere, exprim ăm mulţumirile noastre dr. ing. Ion N. Chiu(ii 3
l 'rt(alâ . . . . . · · · · : · · · • · • • · ·
de la Institutul Politehnic Rucureşti, pentru preţioasele sugestii flic~te cu
prilejul cont rolului ştiinţific al lucrării. l'rlneipulele e lemente ale. unul s.istem f'nergct It 11
1.1. Sla/iile şi p0$luril.e de tramformare, tlemenle Cllm/)()ntnft alt ~istcmului er~r-
getic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Autori i 1.2. Clas; (icar ea statiilor electrice fn fun ctie de rolul lor in sislrmul energetic . . 13
).:1. C/asi[icaren posturilor de transformare şi a punctelor ele alimentare . . . . ..=-2!
'J St•beme de t~nexlunl şi soluţii t~nstructive pentru iltntll şi V(l!ltnrl de trans-
formare • . . . . • • • . • . . · · · · · · • • · · · · · • · · · · · 16
:.u. Se/leme de conexiuni folosit e la stafiile electrice . . . . . . . • . • • 16
2 .1.1. Criterii g('nern.)c tehnice şi economice pentru :llt'gerc_a schemcl(ll' de
16
•.
... c:oncxiuni . . . . . . · · · · · · · · · · · ·
2.1.2. Princ.ipal('le sch eme (' lcclricr. de con ~xiuni folosite . . • . . . . . 17
2.1.2.1. SclJcme cu bare colr.ctoaro sim ple . . . . . . . . . . . 17
2.1.2.2. Sectionarea barelor colcctonrc . . . . . . . . · . . · · 18
2.1. 2.3. Scheme cu bară colectoarc şi o barll d e ocolire (transfer) 2.0
2.1.2.4. Scheme cu dublu sislt•m de bare colcc{oan· şi nn lntreruptor
p e circuit . . . . . . . . . • . . . . . . . • . . . • 21
2.1. 2.5 . Scheme cu bare colcctoarc dubl e şi bnrfo de ocolire (transfn) 23
2.1.2.&. Secţionarea longitud!nalll 11 bnrclor colcctoa.ro! duble . . . 26
2.1.2.7. Scheme cu bare duble şi douil lntrrruptonre p e circuit . 27
:.!.1.2.8. Schl'me cu bare colcctonre duble şi un număr fracţionar de
într eruptoarc p c cir cuit . . . '· . . . . . 28
2 .1.2.9. Scheme cu sistt'm triplu d e hnrl' coll'ctoRre 30
2.1.2.10 . Schem e In p unte (fllril bar<' colrctonrc) . . 30
2.1.2.11. Scheme pollgonalc . . . . . . . . . . . 31
2.1.2.12. Scheme p enlru staţii d<! rn<'ord a d inc 34
2.2. Soluţii con$/ructive pentru instalaţiile de inaltii tmsiune din sla/iile eleclriee 35
2.2.1. Condi~ii genera le . • . . . . . . . . . . . 35
2.2.1.1. Siguranta în functionare o instalatiilor 35
2.2.1.2. Securitnt('O person:~ Julni d e exploatarc 38
2.2.1.3 . Economicitatca sol uţie i . . . . . . . 38
/ 2.2.2. Dispoziţii constructive p entru staţii l'xtcrionrc 38
2.2.2. t . Aspect e generale . . . . . . . . . . , 38
2.2.2.2. Dişpoziţi i constru cti\' c pentru s_tatil cu un sistem s implu
de bare colectoarc . . . . . . . . . . . . . . 39
2.2.2.3. Dispoziţii constructive pentru s ln!ii .c u doun sist !'mc de
bare colectoare • . . . . . . . . . . . . . . . . . • 48
2.2.3. Dispozitii constructive pcnlJ'U statii interioare cu m~din izolanl aH 49
:.1..2.4. Dispoz.iţii co nsţructlvc cnpsulatc In a lt e medii decît neru l 52

5
•
 2.3. Scheme de conc1:iuni şi solutii conslructitlc pentru posturile de lrans(ormare
şi punctele de alimentare . . . . . . . . . ' . . . . . . . . . . . . •
2.3.1. Posturi de transformare aeriene . . . . . . . . . . . . . .
55 3.5.1.3. Clasificarea baterlilor de condensatoare . 255
2.3.2. Posturi de transformare ln constl'ucţie m etalică . . . . . .
5!:> 3.5.1.4. ~chem e electrice de conexiuni . . . · . 256
2.3.3. Posturi de transformare în încăperi supratcranc sau su bterane
()O 3.5.1.5. Automtttlzarea bat~riilor de condensa toa~~ .. 2G7
65 3.5.1.6. Tipuri de condcnsntoare utilizate in slaţn · 258
3. Echipamente ş i instalupi electrice ale staJiilor ş i postnrllor do tra~1Sfornwre
3.5.2. J::xploatare. Pr!Hclpalelc dt'fecţiuni şi remedierea lor 262
7G 3.5.2.1. Exploatarea batl'riilor de condcnsatoare . 262
3.1. Transformatoare şi autotranş(orm.atoare de putere . • . . . 7(i 3.5.2.2. Princip~lele defecţiuni şi remedierea. lor . 264
3.1.1. Tipuri constructive . . . . . . . . . ·. . . . . . . . . . • . :~.5. 3. fntrcţînc:re, lnccrcări şi măsurători in. exploatare 265
76 . :l.G.3.1. Condiţii de executm·c a lucri\rllor . . . ·
:1.1.2. Exploatarc. Principalele defecţiuni şi remedierea lor · . . . . . . 107 265
3.1.2.1. ncguli generale de exploatarc a trnnstormatoarclor (au to-. 3.5.3.2. Lucr:,ri dt: intretiner e . . . . · . . · · 266
transformatonrelor) . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 :!.6. Echipamente pentru tratarea ncutrului in refel~/e electrice 268
3.1.2.2. Preluarea in exploatarc a tr:msCormatoarclor (autotrans- 3.6.1. Consideraţii generale . . · · · · · · · 268
formatoarelor) . . . . . . . . . • . . . . . . . . . 110 :).6.2. ·rratarea neulrnlui in reţelele de t~an~por~. · · · 272
3.1.2.3. Exploatarea tronsformatoarclor (au to t.rans.Cornialoa.relot) il :l 3 6 3. Tratlu·ca neulrnltti în reţelele de dJstrJbu\te . · · 275
3.1.2.4. Principalele defecţiuni şi .rcmcdieri in cxplo~ttarc 11 6 3:6:4. Transformatonrc pentru crearea neutru lui arlific!al . . 281
3.1.3. lntreţincrc, !ncercări şi măsurători . . . . . . 121 3.6.4.1. Transformatoare pent,ru racordarea bobJOCJ de stJl)gcrc 281
3.2. Transformatoare de măsură . . . . . . . . . . . . . . . 3.6.4.2. Transformatoare pentru racordarea rrzistrn\cl de limHnrc 283
125 3.6.5. Bobine ·de stingere . . . . . . · · · ·
3.2.!. Transformatoare de cure nt. Tipuri constructive l:.!l\
285
3.2.2 .. TransforruatQare de tensiune. Tipuri constructive 154 3.6.6. Rezistenţe . . . . . · · · · · · · · · · · · 289
3.2.3. I:::xp!OIItal'c. Principalele defecţi uni şi remcslicrca lor ' 3. 6. 7. Exploatar c. Principalele ddec~iuni şi rcmcdlcrl'a lo r· 291
171
3.2.3.1. Exploatarea transformatoarclor de mftsură 17t 3.6. 7.1. Exploatarea . . . . . . · . · · · · 291
3.2.3.2. Principalele defecţiuni şi rcmcdierl'a lor . 3.6.7.2. Principalele defecţ iu ni şi rcmedicr<':l. lor 293
175 3.6.1!. fntreţincrc, tnccrcări şi măsurători in t•xploatare
3.2.4. lntreţincrc, încercări şi măsurători in cxploatarc 177 295
3.3. Aparalc electrice de comula/it • . . . . · :1.7• .Aparate de proiectie contra supratensiunilor ..... 300
179
3.3.1. ColJSidctaţii ge.ncr:~lc . . . • ·· . . . •. 3. 7.1. Consideraţii gcl)er ale . . . . . · · · · · · · 300
179
3.3.2. SCJ)aratoarc . . . . . . . . . . .
18(1
3. 7.2~ Principii de funcţionarP.. Tipuri constructive . . . ·. · 30·1
3.3.2.1. Separatoar~ de intt'rior, 3- 35 kV . 3. 7.2.1. Mijloace de . protPcţic împotriVa lOvllUrJlOr directe de
181
3.3.2.2. Separatoare de exterior, 10 - 20 kV 190 trăsnet . . . . . . . . . · · · · · · · · · · · ·. · · :JO-i
:1.3.2.3. Separatoare de exterior 35 - 400 kV . 191
3. 7.2.2. Mijloace de protecţie Impotriva undelor de supratcnsmne 305
3.3.3. Întreruptoarc de înaltă tensiune . . . . . . 19!i
3. 7.3. F.xploatare. Principalele defccţiun~ ~~.remedierea lor· 329
3.3.3.1. lntrcruptoarc cn mediu rlc stingere lichid 3. 7.4. Înlrcţlncre, incercări şi măsură ton tn explontarc . 323
197
3.3.:1.2. lntrcruptoare cu mediu de stingere gazos :!.8. Elemente conduc/oare de wren.t • . • ·• . . 326
3.3.3.3. Întrcruptoarc cu vid . . . . . . . . . . . . . 3.8.1. Consideraţii g~nernle . . . · · · · · · · · 326
3.3.3.4. lntreruptoarc cu mediu de stingere ga7.ogcncrator 3.8.2. (.;la~ficarea elementelor conductoare de curent 326
3.3.3.5. lntrcruptoarc cu suflaj magnetic . . . . . . . 3.8.3. Dnrc colcctonrc . . 328
3.3.4. lntreruptoarc automate de joasă tensiune . . . . . . . . . 3.8.4. Condnctoa.r c izola te
3.3.5. Exploatarea aparatelor de comutaţlc . . . . . . . . . . . 331
3.3.5.1. Exp.Joatarca şi întreţinerea separatoarelor şi dispozitivelor ~L9. lwlatoare . . .. . · . · 337
lor de acţiona rc . Defecte şi remed ieri. ln cercări şi Jniisură- 3.9.1. Consideraţii gcnctalc 337
1 tori In explontare . . . . . . . : . . . . , • . , . • 3.9.2. Materiale folosite şi tipuri constructiw 339
3.3.5.2. l:::~:ploatarea şi inlreţinerca in treruptoarclor de înalti't ten-
:.w 3.9.2.1. Materiale pentru izolntoare . . 339
siune şi a dispozitivelor de acţionare. Defecte şi rcml:dil·ri. · 3.9.2.2. Tipuri constr,uctlvc de izolato:trc 34.0
lncercări şi m/lsurători în cxploatarc . . . . . . . . . 211
3. 9.2.3. Poluarcu izolatourclor . . . . . . 354 .
3.3.5.3. Exploatarea şi intJ.·cţincrNI tntreruptoarclor automate de 3. 9.3. Exploatnre. Principalele defecţiuni. ş~ rcrncdier:a. lor 359,
joasă tensiune. Defecte şi r~rucdieri. lnccrcilrl şi măsuriltori · 3. 9.4. fntre~inerc, încercări şi m~surător1 In cxploat.nc .. 359
in cxploatarc . . . . . . 249 :1.10. lnstalafii de legare la pdmînt . . . . ·. · · · · · · · · 361
3.4. ,'l,fotoarc elecirice şi compensatoarc şincronc 3.10.1. Consideraţii · generale ... . · . · · · · · · 361
251
3.5. Baterii de coudcnsatoure . . . . . :1.10.2. Curentul electxic ·şi t'f~>ctele lui asupra; organislllHlui omc))(;sc.
252
3.5.1. Consideraţii generale Necesitatea i nstalaţi!'i de legare la pămmt . · . · · . · · · · 362
252
3.5.1.1. NoUuui introd uctive :!.10.3. Elementele componente ale instalaţillor de legare la . p:imlnt 363
252
3.5.1.2. Caraetcr:isticilc batcriilor de couden~atoarc 253 3.10.4. Disll'i}}'uţia potenţjalelor, tensiuni de atingrre şi tensiuni de pas 368
3: 10.5. Verificări tn instalaţiile tic legare ln piltnînt. . · . · · · · 379
6
7

/
 3.11. Bobi ne de rcactanld 371 3.1.2. Scheme de instaln\ii auxiliare de cnr('nt alternativ 496
3 .11.1. Consideraţii g<'Jll'ral<: .• :3H 5.1.3. Exploatar ea şi în lrcţint'Tea inslnlnliilor auxiliare ele curent altPT·
3.11.2. Tipuri constructive . . . . . :m> nntiv .••....... . 496
3.1.1.3·. Exploatarc. Principaicle dcfcqiuni şi rc.rh ed icr('l\ lor. :HH 5.2. InstaltJ(ii a11xiliare de c11rcnt contin11u . . . · . · · · 499
3 . t 1.3.1. Exploata rea bobinelor de reactanţă . . 381 5 .2 .1. Consi dcratii generale • . . • . • · · · · · · 199
3.11.3.2. Plincipalclc defecţiuni şi rcmedier('::t lor 385 5.2.2. Exploatarea inslnlatiilor auxiliare de cure!1~ continuu · · ·. · · 505
3.11 .4. Intrcţinel'{', inccrl'liri şi mitsuri\lorl In exploatare :186 5.2.3. Defecţiuni în funcţionarea instalaţlilor 3UxJharc de curent conhnuu
3.12. Aparate de protectie contra supracurenlilor 388 şi modul de rrmrdine ·. 511
3.12.1. Consideraţii gcnt•rale . . . . . 388 !\.3. Insfolo/ii de aer comprimat . 522
3.12.2. Siguranţ.e fuzibilc . . . . . . . . . :JS!l !\. 3.1. Consideratii g~nt>rak 522
· 3.12.2.1. Si gurnnţc fuzibilc (ic medic ,tensiune :.1!>~ . 5.3.2. J~xp l oatarea ş i lnlrcţi ncrea . i nstnl aţlilor de a<·r comprimat 52•1 .
3.12.2.2. Sigu rant c htzibilc de joasă t ensiune :l98 5.3.3. 1)('fec1iuni mni drs înt!Jnitc In ftmcţionarrn lnsta laţ.iilor de ac.r
3.12.3. Exploatan. ' Principalele ddcc ţiuni şi rcmedicrNt lor 402 compriBlat şi modul lor ele rcmcdicrc 526
3.12.4. TntreţineN·, incercări şi măsun\tori in cxploatnrc '10:1 5.4. Instalatii de oentilajie . . . . . 528
5.4.1. Consideraţii gcnrra l•: 528
4. Circuite şi nparnte pentru comandă, sem nnlb..are, mă.surnre, ll rolor! ie >;i auto· 5.4.2. :Modul d(' rralizarc 5 29
matlzaro . . . . . . . • • . ..... . ... . 5.4.3. Exploatar ea şi !ntrclincrea instalntiilor de Hnlilnţic 530
4.1. Circuite penlm comanda şisenuwllzarea po:i/iei dparatclor de comulafie 5.5. Jnsla/afii de q"limentare CII apă . ... · · 533
primar<i . . . . . . . . . . · · . . · · · · · · · · · · · 405 5.5.1. Considrraţii generale . . . . . . . 533
4.1.1. Circuite pentru comanda şi semnalizart-a pozjţil'i lntr('ru ploarclor 40~> 5.5.2. lnstalatii de stingrre a incendiilor cu apă 533
4.1.2. Circuite pentru comanda şi semnalizarea poziţi ei scparaloarclor 4r1t1 5.5.3. El\ ploatarea şi intrrlincr~a insl(llaţlilor de allmcntnre cu apă 536
4.2. Circuite de blocaj . . . . 409 5.6. Gospodliria de ulei . . . . . . . . . . . . . 537
4.3. Circuite pentru mdsurarc . <Il!
5.6.1. Ccncralit?lti . · · · · · · · · · 637
4.4. Circuite pr.rrlru ,ţincronizare 4ll 5.6.:.!. Controlul ukiurllor clcctroi?:Oiante in exploa1 arr . 539
4.5. Circuite pentru semnalizare 427 5.6.:~ . l)clcriora.r:cn uldurilor e!ectroi7.0J:mtc in cxplorttru·c 549
4.6. Circuite pmtru protectie şi mitomatiz.are 430 5.6X, Hl' ('Olld.itionru·ca uldurilor eler1roizot:mte . . . . 550
4.6. t. Circuite p entru protecţie ·13 1
5.6.5. ~chimbana uleiului elin transformatoare . . 55•l
4.6.1.1. Protecţia transform:rtourclor de putere 4:11 5.6.6. Pn·lungirea durnlci de ulili:~.are n uleiului din transformatoare 556
4.6.1.2. Proţrcţill liniilor din retele cu neutru! izolat sau com- 5.G.7. U leiul electroizolant pentru tntrcruptoarc . 558
pensat (6- 20 kV) . . . . . . . . . . . . . 1,17 5.6.8. not:1rea Jaboratonrlui de ulei . . . . . . 559
4.6.1.:!. P ro tectia liniilor din reţele ru neutru! legat direCt la pămint
sau prin rc:~.istcnţă (11 0- 400 kV) . . 446
Il. O:rnanizm:Nt c~JIIoat:hii ş i tutJ·cpnedi staliilor electrice şi post irilor de l ran~·
4.6.1.4. Prot('cţin blocnrilor li nie-transformator . . 449 561
4.6.1.5. Protecţia cuplelor . . . . . . . . . . . 451 fo rmare . . . . . . . · · · · · · · · · · · · · · · · ·
4.6.1.6. Prolcc!ia motoarelor sincrone ş i asincrone 451 6.1. ExploatarM staţiilor electrice şi a posturilor de transformare 561
4.6.1. 7. Protecţia barelor colectoarc . . . . . . . -155 6.1.1. Consideraţii gnlrralc . . . . . . . . 561
4.6.2. Circuite pentru automatizare folosite in staţii şi posturi de tran$· 6.1.2. Principiile de organizare a lXploatării 562
formare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.>8 6.1.3. Oblignţiile p~r~onolului de exp!oatare . 565
4.6.2.1. Reunclanşnrca automată rapi dă - RAH ' . . 458 6.1.4. DocumP.ntatia trhnicil In exploatarc 569
4 .6.2 ..2 . Declanşarea de rezervă la re fuz cl'c intr t•rup t or -- DHIU ·1f.i9 6.2. Executarea inancurelor În stafii şi posturi de trdns{ormare 5i5
4.6.2.3. Anclanşnrea automată n rezervei - AAI\ . . ~60 6.:1.1. Considcrnţii gc ncrnlc • . . . · · · · . • · · · 575
4.6.2.4 . Dcscărcnrcn automat:l a sarcinii - DA5 ..... 46 1 6.2. 2. !\1odul de retra gere din exploatnr!' a ccbipamrnt<'lor 581
4.6.2.!>. Automatizări de separare in reţea . . . . . . . . . . . 1G~ 6.2.3. H cguli t ehnice gen erale priYind concepţia manc\'relor 583
4.6.3. Aparalf folosite In lnstalalille de măsurare, comandă, prot ccţil· şi 6.3. Organizarea înlrefinerii stafii lor şi posturilor de transformare. 587
automatiz.arc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 463 6.3.1. Clasificarea lucrurilor de !ntrcţincrc . . . . . · 587
4.6.3.1. Aparate de măsurat . . . . , . . . . . . . . . . . . 463 6.3.2. P lnnificarca, pregătirea, cxcculnrcn, urm ărirea şi rrcep t.ionnrl':t
4.6.3.2. Aparatr\ fie comandă, proLcclic ·şi automatiza r e . . . . . <165 l~tcrăril or de rcvi:~.li şi rl.'paraţ ii . . . . . . · 590
4. 7. M:arcarea aparatelor şi baretelor (olo3ilc in schemele ele circuite primare şi
487 6.4. Incidente şi avarii în stafii şi posturi de transformare 59.2
secundare . . . . . . '· " 592
6.4.1. Consideraţii g('nerale . . . . · · · · · · ·
5. lnst:tlnţii nuxlliarc ş.i utllit ii!l -193 6.4.2. Raportarea operativă. analiza şi c\ idenţa incidcutclor, aYariilor ~i
a deteriorărilor de echipamente . · · . . · · · · · · · · · · 598
5.1. Inslala{ii auxiliare de curent ailernatio 493 6.4.3. lncidt'nte şi a\ arii caracterislicc la sla1ii şi posturi ele transformare
5.1.1. Consideratii gcmwalc. Soluţii d e alim en tare 49:1, şi măsuri de prevenire . • . . .·. . · · · · · · · · · · 600

8 9

. \
6.5. ~tevederi. ale Mrmelor de · protectia muncii la cxploaiarea sla(li/or electrice
şt poslurtlor dc. lrrUtsformar e . • . • • • . . • • . . . • : • . . . .
6.5.1. Consideratii generale . . . . . . . . . . . • . , . . . . . .
601 Oapi.to!l.ul 1
60·1
6.5.2. J.\tl!snri specifice de Ilrotecţla muncii p entru exploatarea inslala\lllor
electrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . •• 606
PRINCIPALELE ELEMENTE ALE UNUI SISTEM
6.5.3. Măsuri de prim ajutor ln caz de accidcntarr ·. . . . . . . . .
6.6. Prevederi ale normelor de prevenire şi stingere a incendiilor la exploatarea
607 ENERGETIC
sta(iilor şi posturilor de transformare . . . . . . . . • . . • • . . • . 609
6.6.1. Gonstderatii generale . . : . : ..•.. ... . ... .. 609
6.6.2. Hcguli privind fumatul şi f<tlosirca focului deschis . . . . . . . . 609
6.6.3. Hcguli cu caracter special pentru prevenirea incendiilor la princi-
palele instalaţii ('nergetice 6to
Bibliografie . . . . . . . . . . . 61:.!

1.1. STAŢIILE ELECTRICE ŞI PO STI:RILE

DE TRANSFOnMARE, ELEJ\IENTE COMPONENTE
ALE SI STEMUJ,UI ENERGETIC

In perioada actuală se constată, pe plan mo ndial, o tendin~ă generală

şi susţinută de electrificare a tţnui num ăr tol mai mare de procese de
p roducţie în toate ramurile industriale, în transporturi, în agricultură
~i pent ru utilizările casnice, ceea ce face ca ritmu l de creştere a consu-
mului de energie electri că să fie net superior (în medie aproape dublu)
raţă de cel al creşterii consumului general de energie. Ca urmar.e, dezvol-
' tarea sistem elor. energetice şi respectiv asigurarea mijloacelor necesare
producerii: transportului şi distribuţiei energiei electrice, în ansa mblul
c•c·onom iei naţionale, arc o deosebită imp ortanţă. .
Sistemul energetic cuprinde ansamblul i nstalaţiil or care servesc pen-
ll'u p roducerea energiei· într-o formă utHiza bil ă, co nversia acesteia in
c•ncrgie el ectrică şi uneori combinat în energie clectricft şi energie termică,
transportul, transformarea, distribuţia şi utilizarea energiei electrice
Hau termice. Toate elementele unui sistem energetic sînt caracterizate
printr-un proces coordonat de produccr(', Lranspor l, distribuţie şi con-
~~;um de energic electrică sau termică .
Sistemul electroen ergelic este un ansamblu de centrale, staţii, posturi
ele• t ransformare şi receptoare de energie electrică, co nectate între ele prin
liniile unei reţele electrice. S ist emul clectroenergetic rep rezintă partea
e• l cctrică a sistemului · energetic şi cuprinde instal aţiil e rle producere a
t•ncrgiei electrice (generatoare!~), instd l aţiil c de t ransformare a acesteia
ele• la o tensiune la alt a (staţii şi posturi de transformare), inst:alapile de
t mnsport şi distribuţi e a energiei electrice (reţel e de înaltă, medie şi
J <)rtsă tensiune) şi instalaţ-iile de ut ilizare a acesteia.

11

R~izru:ea şi_ evolutia sistemului energetic in ţara noas tră au ro .• t determinate de
caracl~rul dlllam1c al dezvol tării economici n:lţi on ale ş i de creşterea rapidă a gradului
de ulllizarc a ţ• ncrgi ci electrice lu toat e domen iile d e a ctivitate.
E_xtin~crea ş i pcrfectionarra organ izării sistemului energetic naţional constitui c
una dtn prw.ci_ra!clc sarcini sta bili te prin ~Program ul de cc1·cctan• ş i dczvollurc in do-
meni ul encr~1e1 p~nă In 1990 şi ?ri cntăr i le principale pină in anu l 2000" . program-directivă
a_P~?bat lnc~ In Congresul :11 Xli-lea al P.C.H., care stabileşte liniile di rectoare ale poli-
ben cnergehce In ţara noastră .
. Dacă. din punct de :·e.derc isl?ric, energetica din ţara no:tslr .ă cslc caracteriza tă
pnntr-o dezvolt arc lc·ntă Ş l , n cga lă 10 da pa p lrul In 23 August 19H, du p:'l accnstll da t. ii
arc loc o d ezvoltar e pl:tnificalll. cu ri t mu ri sup erioar e de <Teştere.
. . Dezvoltarea ~ontint~ă a consun:ului de ent•r gie el ectri că in divrrse r am ur i industriale
ş! Similare, ca Şi tn mt' dllll t~rban Şt r ural a condus la o creştere conlin u<l şl la o divcrsi -
rtcare a staţlllor electrice şi posturilor de tr:msformare.
. In prezent. insistcmul energetic naţional sint in functiune peste 1 000 sla\ii ch'c-
tnce de t ransformar e şi de conexiuni şi peslr 55 000 posturi rl c trtln~r ormarc şi puncte
de alimen tare.
Ca ele.menLe principale ~le llnui sisLcm energetic. slaţii/c elecfrirc. pune-
d~ alL:nPIItare ŞI p ~st unle de transformare pot fi privite drept nodttt·i
lele
cle~tnc~ m car_e se J_nJe~tează sa~ se consumă energic printr-o scrie de
denva~u eleetncc (c1rcutlt'). Staţ t a e l ectri că, punctul de alimentare sa u
postul de transformare s înl formate dintr- un ansamblu de circuite dis-
?use or ~i on a L î 1~ tr- u n s pa~iu d eterm i na t~ iar nodul electric ::t parc ex tins
m s pa ţm sub lorma barelor co lectoarc.
J?.eoarec~ p unct ele de alimentare şi posturile de transformare sint
s~aţn elcetrrce de_ conexiuni şi respecLh· de tran'>formarc, de medii' ten-
smne sau care as tgură coborîren tensiunii electrice alternative la valoa-
rea nece~arfl n l i m_c utăr i i re ~~ l ei electrice de distribuţ i e n energiei la con-
s u m~t on, d~ n u mtrea de sl a(t e electrici'/. va fi fo l o s i Lă în sensul genera l de
s~aţ1e electncă de transrormare. staţie de conexiuni, punct de alimentare
ŞI post de transformare.
.~entr_u s i tua~~ilc particu lare la care apar diferenţe îutre aceste cate-
goru de msLa la ~JJ se vor face p reci ză rile necesare.
C~ . ~ef!ni jic genera l ~ : s.la(ia ~lect rică est e un a nsamblu de instalaţii
elect n cc ŞI ~le ~ o.ust ru cţu. tnc l ~ts tv anex<•le, care face parte dintr-un sis-
t?m .energetic ŞI 1u care se realizează cel puţin una din următoare le func-
ţm nt : cvacuart'a p uteri i produse în centrale, conexiunea unor linii in
vederea cfectuă ri! unui trn~1Zit ~c putere, d istribuirra energiei electrice
u~or consuma Lon la aceeaŞI t ensmne sa u la alt e t ensiuni (p rin inLerme-
dml t ransfonnatoarelor).
Ca defini ~ie genera l ă, poStlll de transform are - constructiv s i fu nctio-
na~ -. e__stc o~ staţie el ectrică de transformare coboritoare, cu' o putere
ob1 ~n~uta pî1w la 2 5_ 0 0 kV A, în care tensiunea energiei electrice este co-
b onta de _la o te n snu~e me di~. (peste 1 000 V) la joasă tensiune (sub
1 000 V), 1n scopul alim en tăm rcţ.e l clo r elect rice de utilizare.
12
Similar, punctul de alimentare e'3te o staţie electrică care real izea zl:'t
onexiunea unor linii de medie tens iune î n vederea efectuării unui
tra nzit de putere. ·
T ot ca defin i ţie gcner~ l ă, echipamenllll eleclric sau ap aratul electric
ea noţiuni s imilar e utiliza t e î n p rezenta lucra re - constit uie u n
nsamblu de piese şi dispozit ive ataşate unei instalaţ ii electrice pentru
-i asigura fu n cţiona rea în bune c ondi ţii, pentru a p ermi te regla rea.
nntrolul şi p rotej area a u to m a tă sau nea u to m ată, p recum şi pentru
rn od i ficar e~i funeţionări i staţ iilo r şi posturilor de t ransformare.
1. 2. CJ.:\SI FI CAREA. STAŢIILOR ELECTRICE ÎN F UNCŢIE DE
ROLlJL L OR ÎN SI ST E:M:UL ENER GETIC
După rolul lor în sistemul energetic, staţiile eledt'ice pot fi împărţi te
In u rm ă toarel e categorii [8] :
Staţii ele evacuare sînt staţi ile a căror funcţiune este de a realiza
In jecţia î n sistemul energetic a puterii datorită racordări i directe pe bare
1 unor blocuri generalo r·tra nsformator.
- Staţii de con exiuni s înt sta ţii a că ro r f uncj:iu ne este de a l·ealiza
tranzitul de putere între două sau mai multe puncte a le sistemului ener-
1' 1ic, la aceeaşi tensi une sau î ntre diferite nivele de tensiu ne, în scopu l
nircţiei de putere pentru zonele·de consum înconjurătoare. fără a ali-
nt•nta direct cons umatori concentraţi.
Sta ţii de distri buţie sint staţi ile a căror f uncţiune este de n a li-
tn t•nLa direct co nsum:\t ori p rin tr.a nsformut oarc montate în sta~ie sa u
•
pri n linii de racord adînc.
- Staţii cu funcţii multiple sint staţi il e care îndeplinesc mai multe
ru nt~ţiuni dintre cele descrise anterior. .
- Statii de racord adînc reprezintă u n caz particular al staţiilor de
1llst ribu ţie. Aceste sta ţii s înt situate la cons umatori, a li mentarea făeîn­
lu-se în aduce rea d irectă a t ensiunii inalte (foar te î nalte) în apropierea
tC1nl r ului de ~reutate a l sarcinii consumatoru lui, ou un număr minim·
dt• apa rate şi trepte de transformare intermediare.
l ntr-o clasificare mai simplistă, staţiile electrice pot fi împărţite în
lu /ii de transformare, care prim esc şi distribuie energia electr i că după
• •· o tra nsformă de la o tensiune la a lta ş i staţii de conexiuni , <:a re re-
tm·zintă n oduri ale sistemului energetic, realizînd legătura între mai
multe linii de interconexiu ne.
Dup ă cum staţiil e electrice debi tează energia la o tensiune mai mare
1111 mai m i că decît aceea la care o primesc, ele pol fi ridicăloare sa u co-
hortloare.
13'
 Staţiile de transformare ridicătoare sint amplasate în imediata apro-
piere a centra lelor electrice şi au rolul de a ridica tensiunea in scopul
transportului econom ic a l energiei electrice, prin liniile de înaltă
tensiune.
Staţiile de transformare coboritoare au rolul de a cobori tensiunea
pină la valoarea necesară pentru distribuirea ei prin reţelele ele medic
şi joasă tensiune.
Jn funcţie de schemele de conexiuni staţiile electrice se impart în
două categorii şi anume:
- staţii fără bare colectoare;
- staţii cu bare colectoare.
Acestea din urmă se subdivid in schema cu 1, 2 sau 3 bare co lectoarc,
cu sau fără posibilită ţi de ocolire a intreruptoarelor circuitelor nfercntc.
_ siguranţă în exploatare, deservirc si.mp tă şi u~or ~c~esihi_lă l.
__ schimbarea puterii transformator~t l ut d~ !oJ:I·ă w lnmlele md~cat~
pentru fiecare Lip de post se face pr.in llll.ocm!t SJm~lc ale aparataJttlUJ
d(' măsurare şi eventua l a coloane1 de JOasa tcns1Unc.
Punctele de alimentare se instalează în general în r~ţcl~le urbane ~au
Ia consumatori industriali şi reprezintă staţ,ii de conexmm de 6-20 kV,
combinate uneori cu un post de transformare. Ca urmare punct.ele de
alimentare se realizează in încăperi supratcrane sau subterane, d1fe~en~
• it>rea lor slabilindu-se in general în funcţie de s<:_hema _d~ concxm~u
~tdoptală, bară simplă,
cu simplu s:cţionată ŞI funcţie
sau b a ra dubla in
d<· caracteristicile echipamentelor mstalate.

1.3. CLASI}:;'ICAREA POSTURILOR DE TRANSFOR~IAUE Şi A

PUNCTELOR DE ALIMENTARE.

Tipurile de posturi de transformare şi puncte de alim cnlarc sînt <li-

ferite în ft~ucţic de puterea nominală, modul de racordare la reţea, fe-
lul cousumato rilor (permanenţi, temporari, u rba ni sa ll rurali) şi solu ria
constructivil.
Ele sint grupate în trei categorii reprezentative :
- Posturi de transformare aeriene montate p e stîlpi de betou sau
de lemn, pentru alimeutări rurale cu puteri cuprinse între 20 - 250 kVA,
raeordatc la derivaţiile reţel elor de 6(10) sau 20(l5) kV;
- Posturi de transformare in construcţie rnetalică aşezate dire.rt. pe
sol, p entru alimentări urbane sau temporare (şantiere) cu puteri cuprinse
intre 100- 1 000 kVA;
- P osturi de transformare în încăperi supraterane san subterane
(în cabine de zid, in incăpcri special rezervate din incinte tehnologice,
la parterul blocurilor de locuinţe, în construcţie subterană, etc.), ali-
mentînd consumatorii permanenţi din reţelele urbane şi consumatori
industriali sau agroindustriali.
ln general loate aceste tipuri de posturi de transformare se reali7:cază
cu elemente ·prefabricate, aceasta prezintă următoarele avantaje:
- execuţie indu stria lă ; ' '·
montarea rapidă ;
refolosirc totală
\
a prefabricatelor în caz de desfiinţare a postului; .'
14 .
 Capitolul 2
SCHEME DE CONEXIUNI ŞI . SOLUŢII CONSTRUCTIVE
PENTRU STATII ŞI POSTURI D~ TRANSFORMARE
2.1. SCHEME DE CONEXIUNI FOLOSITE tA STA'{:IILE
ELECTRICE
2.1.1. CRITERII GENERALE TEHN ICE Ş I EcONOM ICE
PE~TRU ALEGEREA SCHE}lELOR DE CONEX rUNJ
Schemele Pkel rice de conexiuni ale instalaţiilo r primare din sLa\,iil<"
· r lcctrice constituie elementul ca·r acteristic cel mai important al unei
astfel de inst a lapi. Tendin~a d e a se realiza instalaţii cît mai hin e
adaptate scopulu i pentru care au fost create şi mijloacele dispo nibile
au condus la apa ri ţia u nui număr mare de tipuri şi variante de schcmr
electrice de conex iuni, determinate de co ndiţii din ce în ce mai complexe
· şi variate în care este pusă să fun c ţioneze o staţi e 1.\l ecLrieă . Acest pro-
ces de diversificare a a ntrenat' în acelaşi timp difi c ultăţi crescinde îu
d eterminarea soluţiei optime, a celei mai indicate scheme de eonexiuni
pentru o anumită staţi e. Astfel, la a legerea unei scheme de conexiuui
a unei stapi eleclricc este necesar să se aibă in vedere, în afară de carac-
teristicile specifice ale instalapei analizalc, şi o serie de criterii care pot
să influenţeze structura schemei. tn acest scop se ţine seat:n ă de [1):
- Condiţiile de funcţionare ale .s~slemului energetic in punctul respec-
tiu, care se referă la tensiunile n ecesare, circulaţiile de curen ţi în diverse
regimuri, puterile ş i curenţii de scurtcircuit, neces i tăţ il e de secţi ona r e
pentr u izolarea anumitor consumatori, condiţiile legate de comportarea
în t impul avariilor, posibilităţile de extindere (clasticitatca în timp),
prevederea de in sta laţii de reglaj etc.
- Caracteristicile consumatorilor alimentaţi, rcferiloare la siguranta
în funcţionare a acest or COllSUmatori, respectiv la exige1rţa necesară C ll
privire Ia frecv enţa şi durata între1:uperilor. D e asemenea, consumalorii
16
pot influ cuţa alegerea schemei de conexiun i prin anumite caracteristici
funcţi onale specifice, ca de exemplu necesitatea atenuării efectelor unor
şocuri de putere activă sau rcactivă, a unor reg imuri defonnantc, a disi-
metriilor de curent etc. ·
- Caracteristicile echipamentului, respecLiv e B litatea
echipam.entu-
llti, pot influ enţa structura 1 schema de conexiuni. În mod deosebit si~
guranţa în funcţionare a întreruptoarclor, a transfonnatoarelor şi auto-
1ransformatoarelor utilizate influenţează asupra tipului de sc hemă
folosit.
- Condiţiile de exploalarl', care se referă la amplasarea pc teren
(forma ş i d imensiunile terenului) ş i la claritatea schemei pe care trebuie
s5. o ofere p ersonalului ele <~xp loatare. '
- Crilerial economicit ~ţii, cA re este introdus p rin intermedju l unui
indicator t ip de efici enţă ec onomică; cel al cheltuieli lor anuale minime de
,·alct\1. ln acest fel, se ţi n r sea mă ·atit de cheltuielile anuale dalorate
reviziil or-rcpa raţi ilor, retribuţiilor, consu mului propriu tehnologic, pier-
derilor de energie, coslul energiei nelivrate datorită întreruperilor pla-
nificate sau accidentale (daune d e cont inuitate), penalizărilc pentru
abaterile de la va lorile nominale ale parametrilor de calitate a energiei
l'lcct.rice (daune de calitate), cît ş i de in vestiţiile cft~c tuale şi termenul nor-
rn a t de recuperare a in vesli ~iei .
Soluţia optimă re prez inlă <leei compromisul 1ntre volumul investi-.
lii lor, cheltuielile a nnalc şi daunele medii p robabile.
2.1. 2. PR INCil?ALELE SCHEME ELECTR I CE DE CONEXIUKr
FOLOSITE
2.1.2.1. SCHEME CU BARE r.ou:CTOARE Snll>J, E
Schemele de conexiuni ale sLa~iilor electrice cuprind în categoria
.1paratelor de co mutaţi e în principal întreruptoare, separatoare, separa-
t oare de sarcin ă, siguranţc fuzibile. B ara coleetoare apare ca un nod
,•lecttie dilatat şi, fiind dispu să transversal pe d irecţia circuitel.or aferente
de lini e, tra nsfor mator etc., permite exploatarea comodă a statiei.
D enum irea ·este legată de fa ptul că aici se colec tează energia ele la
l'ircuitcle de injecţie (bunăoară transformatoarele 1\ şi T 2), redistribu-
mdu-se apoi de exemplu pe linii, ca în fig. 2.1.1. .
Separaloarele a u rolul de a izola întreruptorul după _ ce acesta a fost .
deschis, în vederea reviziilor, reparaţiil o r. Sepa ratoarele de legare la
pămînt se 1n ehid atunci cînd Jini~ urmează srt fie scoasă în rcvizk, repa--
2 - Cartea e lectricianulul din electrice posturi de transformare - cd. 53
sta~U şi
 r~ţie. Deoarece normele de t ehnica securităţii _şi I?.r?tecţici personalului bar'e colcctoare, fig. 2.1. 2 a. Aceasta se poate remedia prin înscrierea a
prevăd scurtcircuitarea căilor de acces a le tensllinu m punctul de luc~u, două separatoare de cuplă long i tud inal ă ca în fig. 2. 1.2 b, cînd revizia
Ia tensiuni foarte înalte se preferă folosirea cuţitelor. de legare la păm1nt unei secţii de bare se extinde şi la separatorul de cuplă al ătura.t, cel ă­
.ale separatoarelor în loc de scurtcircuitoarele mol)lle ancombranle. tu lnlt separator de cu plă fiind deschis. Sccponarea longitudinal ă cu sepa-:
acest fel întreruptorul poate apare în-
,, cadrat de două cuţite de legare la
pămînt, ca în cazul circuitului linie~ L~.
t De obicei, prin deschiderea lUI IT,
transformatorul nu rămîne sul;> tensi-
une ci se decon~ctează şi din partea
opusă staţiei in discuţie. In acest fe~
nu mai este necesară prevederea unul
.-c.,.....~~...-~~....,.~-..t?-~'""":-: separator între [1 , şi transformator.
8 f/~>~f~k~V
tn caz~l liniilor electrice, situaţia
este întrucîtva diferită ; deoarece se
poate primi tensiune de la capătul opus
' sau chiar după ce s-a deconectat de la
capătul opus, Linia poate ră~îne. în_:-
Tig. 2.1.1. S chema unei staţii cu cărcată capaciliv ori poate ft atmsa
b c
bare colectoare simple. de trăznet, este neces:nă prevederea F j.g. 2.1.2. Secţionarea longitudinală a barei colectoare :
de
separatorului linie S 1.· .
a - printr-un sepa rator ; 1> - prin dotlă
glludtnnlă.
separatoare ; c - prin cuplă lon-

Dacă linia urmează să fie scoasă in revizie/r~paraţie, ~tunci se face

-cunoscută telefonic această intenţie, pcrsonalultn d_e la dt_s~e~er pentru
coordonarea manevrei cu staţia de la c:elălall: cap at al lunei, unde de
.asemenea se vor face aceleaşi manevr~. . . . _ .
La retragerea d in expl oatare a une1 Imn, dupa deconectarea Intre-
ruptorului, ordinea de ma_nevrare s~-.t ~b- nu ~ste întîrnplăt~are. t.n
·eventualitatea puţin prohabtlă, dar posth1la, ca tn.treruptoru~ sa ~~~ f1e
acţionat efectiv, deşi se indică efectuarea manevret d;- călre.dispozttt.vcle
de semnalizare, se preferă distrugerea se~arat.orul_UI SL Şl .nu a lm. sb.
Deteriorarea lui sb ar putea scoate dm funcţlllnC st.aţta un. tunp
mai îndelungat, toate circu_iteţe raco:date la ~ară, fără e~cepţte,_ ră­
mînînd ncalimcntate. In sch:tmb deter•ora rea hu SL scoate d1n funcţmnc
cel mai probabi! doar circuitul pc care-I echipea~ă.
2.1.2.2. SECŢIONAREA BAllELOR COLECTOAI-m
Secţionarea longitudinală a barei colectoare în două secţii de bare
·colcctoare"(SHC 1, 2) se face cu unul, cu ~~uă separ~toa~e sau cu o cuplă
longitudinală funcţie de gradul de elastlcitate dont, f1g. 2.1.2 a, b,. c.
Revizia sec'ţiil or de bare se face pe rînd prin deconectar~a prealabilă
a circuilclor aferente secţiei respective şi ~ ~eparato~·ulm Ser. ; doa.~
revizia separatorului ScL implică, scoaterea dm funcţiOnare a intregu
ot.oarc realizează totuşi un grad .de el:xsticitatc modest, caract erizat
prin aceea dt orice... defect pe una din secj,iile de 'bare conduce la declan-
• tarca intregii staţii, funcţio n area secţiei neavariate fiind reluată după
bolarea secţiei clefecte prin deschiderea cuplei.
P rt-7.cnţ,~ intreruptorului de cu plă longitudin a lă oferă elasticitate-.
porit ă. In regimul de funcţionare . de c,uplă în ch isă, varianta (1) îu
Ug. 2. 1.2 c. apare evident avantajul că în cazul unui defect pe una
din secţii cealaltă seaţie de bare îşi conti nuă neîntreruptă funcţionarea
prin declanşarea întreruptorului cuplei.
ln regimul de funcţio n a re cu cupla normal deschisă, pentru limi ta- ·
ca curenţilor de scurtcircuit, varianta (2), staţi a este în general alimen-
l nlă de la două surse diferite, fie acestea transformatoarele T 1 şi T 2 ,.
t tr ac·ţionarca îutreruptorului cuplei este s upra vcgheată de automati-
&nrca AAR (anclanşarea automată a rezervei); astfel, cu ocazia d efec-
tlirii unui transformator, întreruptorul său deco nectează şi după (}
c1artă pauză de t imp în care secţia de bare aferentă rămîne nealimen-
tlll it, anclanşează întrcruplorul cuplei longitudinale şi sec pa întrerupt~
tftlc realimenLată de la transformatorul rămas, care preia toată sarcina
to ţiei. Anterior, cupla era în rezervă caldă avînd separatoarele închise.
Uneori, din motive de limitare a plafonului curenţilor de scurtcircuit
pe bară, cupla include şi un reactor (varianta 3, fig. 2.1.2 c).

18" 19
 Jn sfîrşit, în cazuri rare cînd se doreşte o elasticitale şi o sigm:~mţă
spori tă a circuitului de cuplă, se înseri ază două întrcruptoarc (vananta
4, fig. 2.1.2 c). . ~ . .
Această schemă electrică de conexiuni, cu b ara secţ10nala long•tudmal,
a căpătat o largă răspîndire mai ales la 6-20 kV. Bara, executată de
obicei din bară sa u teavă de aluminiu, cont r ibuie şi mai mult la rcdu-
cereatchcltuiclilor d~ întreţinere ale staţiei electr ice.
2. 1.2.3. SCHEME CU O JJAltĂ COU !:CTOAR E ŞI O DARĂ
DE OCOLIItE. (TRAN SIIF.Il)
, Introducere~ barci de ocolire şi a circuitului de cuplă de ocolire se
fa ce p entru a înlătura dezavantajul schemelor de com.utaţie cu. bare
colectoare simple, de a Intrerupe alimentarea consumatonlor pc penoada
lucrărilor de intretinere.
ln rig. 2. 1.3 se 'prezintă schcm'l ele conexiune a unei astfel de staţii.
Se o feră posibilitatea scoaterii în revizie- reparaţie a oricărui întrerup-
tor din insta laţie fără s~rificarca contir~ u ~tăţii în ali!11enta re, prin în:
scrierea cuplei ele ocolire. Aslfd pent ru luua L 3 de exempl u, se ereeaza
o a <.loua calc de alimentare ,.ocolită" , desenală punctat î n fig. 4. 1.3,
prin înch iderea cup lei şi separaiorului de ocolire aferent liniei, SocL,·
~--- ---- -- ---- --
Fig. 2.1.3. Schema principia lă a unei staţii cu
un sistem de bare colectoare şi bară de ocolire
(transfer).
Jntrcruptorul I La urmeaz ă să fie scos în revizie-reparaţie, locul. lui
fiind luat acum de Ico· .
Testarea pasa a eră· eu 1co a ba rei de ocolire, impusă de ordinea
manevrelor, îu ca~ul în care La este deja în funcţiune pare o manevră
· compli cată inutil. Ea este însă necesară p entm 'i ncercarea cu tensiune
a barci de ocolire. Bara de ocolire se mai num eşte şi b ară de tra nsfer.
1
20
Ocolirea tuturor circuitelor nu este necesară. f n fig. 2.1.3. s-a arăt.at
' ' t ra nsformatoarelc cu trei îufăşurări nu au fost racordate la bara de
nrolirc, ele putind să asigure al im cnlarea consumatorilor şi deci pu- ·
tInd fi retrase din ·. exploata re.
'
:!.1.2.'1. SCIIEMEICU DUBLU SI STEI\( DE HARE COLEl~TOAlW
Ş I UN ÎN TRE R UrTOR rE CmCUI'I'
Este schema care a o l argă răsp îndire în instalaPile ·dc comu-
că p ătat
L•ţie eleclroenergct i că de unde se a l imentează consumatori mai impor-
l nnţi. fn comparnpe cu schema cu sistem simplu de bare, schema cu du-
hin sistem de bare colectoarc oferă un grad de elastiCitate spodlă p rin
posibilitatea racordării circuilelor aferente la oricare din cele două no-
lurr electrice (bare colectoare).
Fiecare circuit se racordează la sistemul dublu ele b are colectoare
1" in intermediul intreruptorului şi a două separatoare de bare, fig. 2.1.4.
Exis tă d o uă variante ale schemei eu bare 'duble, funcţi e de ampla-
.IH\a pc teren. În prima variantă (fig. 2.1.4), sta·ţia rcaliza L ă ocupă
11111 i mult tere n, iar prin exLinderc sta pa î şi mă reşte repede dimensiunea
.~~t--4----A-~--~~~8~
----~r-~--~~+-~~~~~--~~80
Fig. 2.1.4. Schema unei staţi i cu dublu sistem
de bare şi plecări intr-o singură direcţie.
ptmlclă 'cu BC. l n varianta din fig. 2.1.5, terenul este bine ocupat, cu
IJJH!iţia să ~xiste plecări in ambele direcţii. Staţ ia este compactă.
Schema oferă două posibilit.ă~i de funcţ,ionare în regim normal :
1) Toate cireuitele se raeordează la un singur sistem de bare (sis te-
mu 1 de bare de. lucru) al doilea sistem fiind liber, în rezervă ca ldă , men-
~ lnu l sub tensiune prin in t ermediul circuitului de cupl ă transvcrsal ă CT.
21
 1\l.aotanee a î.ntreruptomlui euplei (acţionat de protecţia sa prin relee
2) Instalaţia funcţionează , · de regulă, cu consumatoriţ şi sursele re- t·are at~ !ost exp~es reglate s~ funcţi'oneze fără reţinere de timp), indicînd
partizate pe cele două sisteme de bare colectoare cu cupla transversală. dl. rev1z1a treb llle reluată Şl remydiate eventualele defecţiuni. În cazul
închisă sau deschisă. fn c~re. cupla nu. declanşează înseamnă că este asigurată integritatea
Rolur,i le, cuplei~transversale pot fi prezentate sub o formă cop.den- hare1 colectoare Şl se poate conta pe ea · pentru manevre. ~
sată, astfel : . c) Inlocuirea . unui înlreruptor
- permite trecerea circuitelor .ele pe un sistem de bare colcctoare pe dPfect sau car:e urmează a fi scos în
altul fără întreruperea circuitului respectiv ; rrvizie poate fi făcută cu ajutorul
circuitului de cuplă transversală prin
două întreruperi }n funcţionare, re-
lntiv de scurtă du rată, în care caz
~~~~~+-~~----~4-~~~-4--'8C2 c•c•lula în cauză se racordează singură
--~~---4----~----~~--~--~-8~ III un sistem de bare.
~~-t-4--~~-+---4~~~+-~+-·8~ Fie schema simplă din fig. 2.1.6.
Se presupune că s-a defectat între- ·
ruptorul I al liniei L1o prin el trece Fig. 2.1.6. Substitui rea intreruptor:u.:.
1 lui unui circuit cu ·intreruptorul cu-
PII\rcina liniei dar el nu m ai poate piei transversale.
r~ali7;a operaţia de întrerupere a ,
rtrc.urtu!UI. Pent~u. repararea şi înlocuirea sa cu întreruptorul cuplei pe ·
p<'noada reparaţ1e1, se procedează astfel : ·
Fig. 2.1.5. Schema unei staţii cu dublu sistem ~e dcga,jeaz.ă c~mpl.ct u.n ·~istem de bare colectoare, de exemplu SI>
de bare · şi plecări în ambele direcţii. t rcc1.n? toate_ Cl~Ciutele pe celala-lt sistem de bare S 2 , cu excepţia circui-
t ulm 1n cauza. ·Cupla transversală rămînînd închisă rezultă că s-a înse-
- serve_şte pentru controlul integrităţii sisbemelor de hilre colcc- rh.tt cu circ~it';ll_c:'. în;treruptor .defect, manevra fiind făcută cu menţi­
toare după revizia acestora~ · ru.rea contmmtaţu m ai:m(}ntare. Toate funcţiunile întreruptorului
- se poate substitui oricărui întreruplor diu ins.talaţie care este de- dc~ect au fost preluate el? mtreruptorul de cuplă. Se poate deschide cir-
fect sau urmează a Ji scos în revizie. cmtul s~u s: poate funcţiOna aşa pînă ce .dispeccrul a·probă scoaterea în
a) Trecerea unlli cirwit de pe o bare! pe alta se face conform exempli- reparaţie a mtreruptorului defect.
ficării de mai jos pentru cazul lin,ici Lt racordate la bara colectoare BC1 ,
Pentru scoa~erea în reparaţie, se deschide cupl; şi se separă întreruJ>-
din fig. 2.1.4. , tnrul• defect pnn desfacere.a legăturil or c şi refacerea le<1ăturilor a b
Manevra de schimbare a barci 'c olectoare cu menţinerea funcţionării 0
Se reia funcţionarea normală a staţiei. · ' •
continue implică trei etape, şi anume:. (
. 1) închiderea cuplei şi deei punerea în paralel ~ celor două sist eme
de bare cu controlul prea labil al sincronismului ; 2.1.. 2 .5. SCHEME CU BARE COLECTOARE DUBLE ŞI BARĂ DE OCOLIRE
2) comutarea sepanitoarelor de bară ; . (TR,\1\1 SFER} .
3) revenirea la funcţ'.ionarea cu cupla deschisă. Pentru a evita ma-
nevrarea scparatoarelor sub curent numai pc timpul scurt al etapei a
~?t~·oducerea harei de ocolire (transfer) nu se justifică decît pentru
doua, se deconectează proteeţia cuplei transversalc.
ataţu Importante care vehiculează mari cantităţi de energie pc mai
· Experienţa exploatării staţiilor eu scheme de conexiuni mai dezvol-
tate a relevat oportunitatea introducerii unor blocaje pentru a evita multe linii.
~nanevrarea greşită a separatoarelor. . · . ~res~Ipun.înd e~ :e doreşte scoaterea în revizie a îritreruptor ului lf.
, b) Controlul- integrităţii . barelor colectoare se face de regulă ·la termina- ni c1rcuttulm de hme racordat de exemplu ~a sistemul de bare S 1 , .se
rea, reviziei. O:ric.e scurtcircuit pe aceast.ă bară duce la deconect area in-
. 23
22
 creează o a doua cale de alime ntare în paralel a c ircui tului respectiv
prin cu'p la de ocolire, fig. 2.1.7.
Iotreruptoru l c uplei este echipat cu aceeaşi protec ţie ca şi intrerup-
tu rul liniei pe care l-a ocolit.
Schema de comuta p e, aşa c"tlm este prezenta tă în fig. 2.1.7, cu ambele
tipuri de cuplc, se referă în general la staţii întinse, cu multe circuite. (rezerva)
Pentr u staţii cu mai puţine circuite
s, ---4------~----~~-­ ex i stă scheme mai simp le şi mai ieft ine
s,$~~~~~~~~~~~
tJ,
car e poţ îndeplini - pe rînd - c u un
sing ur întreruptor, rolurile .ambelor
c nple, t ransvcrsală şi de ocolire.
a) Cupla combinatii poate realiza
atit co nfigu raţia de cnplă transvcr-
sa lă cs~. s3. s4ş i l închise, sl
deschis), a
Fig. 2.1.7. Schema unei staţii cu
cît şi de cup l ă de ocolire (S~ deschis).
dublu sistem de bare şi bară de Dezavantajul c.o n slă în imposibilitatea
ocolire cu ambele tipuri de cu- fo los irii simulta ne a celor două <:uple,
ple.
fig. 2.1.8 a.
b) Cupla combi natii si mplificate! e,co nomisc şte un separator rapi
de cupla combin a tă (fig. 2.1.8 b), <'Umulînd însrt dezava~tu ju l de a
nu ocoli decît circuitele rarordale la unul din sistemele de bare (SBC,
în caz ul figurii). Oeolirca ş i a circuitelor racorda te la SDC2 implică tre-
cerea lor p realab ilă pe SBC1 fo losind la c uplă ma i înLî,i con figuraţie t rans-
. vcrsală şi apoi cea de ocolire. . ' '

L,
Fig. 2.1.8. Cuple : Fig. 2.1.!1. Schema cu sepa-
a - cuplă combtnntli ; b - cupHI combinată si.m- ratoare de ocolire.
pli!icntâ.

c) Schema cu separatoa're rlc ocolire reţ i ne doar cupla transversa lă, \

ocolirea a v iod loc cu ajutorul acesteia şi al un ni sepa rator d e ocolire.
E ste suprimat.::! bara de ocolire prop riu- zisă, loc ul a cesteia lu îudu-1 chiar
o bară colectoare (SBC 2 în cazu l fig. ~.1.9). O ascmCAnea sc hem ă este
deosebit de econom i că. Schema prezinlă î nsă dezava ntaju l că p oate
folosi cupla doa r p e ntru o si ngură operaţie; pe 'ţimpul înlocuirii unui
Fig. 2.1.10. Secţionarea longitudina lă a bm·clor colectoare :
a - scnema cu bare duble ctl două sccţll Jongitudtnale . 0 _ h,
cu bare duble cu trei sectii long ltudtnalc ; c _ S<!hCtna c~c ~m a
duble cu am bele bare secţionate . urc

24 25
întrerup l or cupla se bl och ează îm preun ă . cu _sistemul 2 de b a re, care
devine bară d~ ocolire. Celelalte (n - 1) c1rcmte sînt trecu:e in pr~ala­
bil pe sistemu l de bare SBC~> unde un singur defect scoate dm funcţtune
toată staţia.
2.1.2.6. SF.CŢION,U II-:A LONGJTt:nJN A LĂ A BAflELOR COl.ECTOARE DUBU:
Se recurge la secţionarru l ongitud i~ală a am~elor. sau numai a
unuia dintre c~ le două sisteme de bare dl!l accleaş1 mottve ca in cazul
schemelor cti un sistem de bare colectoare.
De obicei se secponcază numai u n sistem (denumit ba1~ă de lucru) în
două sau trei secţii longiludinale, celălalt sistem (denum1t bar~ de re-
zervă) rftmînînd nesecţionat. . upt oare fiecare circuit îşi continuă funcţionarea neintreruptă c u oca-
Cu ocazia avarierii unei secţii longitudi_nale,. fu~t cţ10uarea es;,e
preluată de bara de rezervă prin intermedlll l eJrctulelor de cupla,
fig: 2.1 .10 a, b.
R calizaren fizică implică însfl solu pi constructive . mai complicate,
nrc:csitînd spaţiu r elativ mare sau încrucişări de couducloarc care spo-
resc pro ba bilitatea de apari~ir a avariilor. c u urmări grave in special
pen tru cazul ceţu lc l or de cup lă. ·
fntrucît cuplelc combinate ·i ndeplinesc mai multe funcţiuni, în tim-
pul exploatării p ot apare silua1ii în care cupla rămîne. blocată într-o
1 numi tă poziţie şi deci devine indisponibilă pentru cea de a doua
poziţi e.
2.1.2.7. SCUEliE CU BARE DUDLI:: ŞI DOUi\ ÎNTRERU J.>TOAil E
PE cmcuiT
Realizează o siguranţă m ai . mare in funcţionare. Cu cele două îutre-
la r eviziei unui îutreruptor. Dacă totuşi apare un defect chiar într- unul
din întreruptoare, după izolarea acestuia prin separatoarclc aferente,
lr r.ni t ul respectiv lşi r e ia funcţionarea prin cclăla I t: 1uLreruptor, fig. 2. 1.12.
r hcma face econom ie de un circuit de cuplă, în fond orieare d i n celule le
acordate prin două întrerup t oure p utînd realiza performa nţele c:uplei.

~f
Tn funcţionarea normală, ambe le
latcme de bare s înt suh tens iune şi '' Lz
onte, întrer uptoa rele sint conectate.
b Se observă că, în caz d e ·scurtc ir- ac,

]::
Cl
uit pe una din bare, funcţionarea nu
It !'nlreruptă - declanşează Loalc
Dl rcr u ptoarele r•1cordatc la b ara res-
r. ti vă, toate circuitele rămînind în ·
d n tin ua re în funcţiune. --~>---+-~---<1-----o.--1-- 8C
In cazul unui defe-ct pc un circui t
2
c

;g::
\ declanşează ambele intrcruptoare .afc-
ot e.
T oate manevrele de com utare se
n i!'. 2.1.12. Schema cu bare duble
rc·ută numai cu îutreruptoare, sepa- Ş1 două intrcruptoare pc circuit.
e t oarele servind numai pentru scoateri'
f'jg_ 2.1.11. Cuple, longo-transversale. n r evizie, fapt care contribuie la creşterea siguranţei în funcţionare.
Deoarece schema dublează practic echipamentul şi prin natura sa
Uneori se seeţ.ionează ambele bare colectoare r,rin cîte două li_e parn- IU complicată este supusă erorilor de manevră, prczinLă şi un important
toare ioseriat~ sau prin celule cu întrer uptor, f 1g. 2. 1. 1_~ c. . . .. frcl. contrar celui s contat (de creştere a siguranţei). Din aceste motive,
tu anumite si tuaţii, în scopul realizării unor cconomu de l nve_st.•ţn brma n u s-a .extins p rea· mult la noi iu ţară. .
prin reducerea numărului de celule de cu plă, se fo losesc cuple comb1nat.c In sfîrşit, cele două intrer.uptoare a ferente unu i singur circuit p ot
longo-trn nsvcrsal<·, fig. 2.1.11 a, b, c, d, e. urnula şi funcţia de secţionare a barelor, ca în fig. 2.1.1 3. Se observă

20 27
de asemenea' eă nu la toate cir<·.uitele revin două într cruptonre, în fe lul
acesta se reduce scle<:Liv investiţia fără a diminua siguranla în fuucţio­
nare ,acircuitelor considerate importante (bunăoară de transf.orin~to.r).
S-au în cercat variante intermediare între schemele cu 1 şt cu 2 m-
treruptoarc pc circuil, c·u scopul de a reduce investi!ia:
Fig. 2.1.13. Schema cu bare cluhlf.' secţionate şi dou;i intrerup-
toarc pe circuit.
2. J. 2.8. S<:HEllE CU IJAHE COllCfOt\RE Dl.I1lLE ŞI UN NUMĂR
FRJ\C'ţ!ONAR DE ÎNTRF.,RUPTOAR E PE CIHCUIT
Schema CII 3/2 întrerup/oare pc circuit, cunoscută şi sub clenumirPa
de schcmr1 <'U 1 1 /~ întreruptoare pe circuil, cumulează practic principa-
lele avantaje ale schemei cu două intreruptoare pe circuit. Totu şi, spre
deosebire de schema precedPntă, dacă se face revizia întreruptoru\u1 1
de exemplu (trnnsformatorul T 1 :tlimentat M la BC1 prin înL~·eru~t ~n~elc
2 şi 3), la un scurtcircuit pe circuitu'. de p.c acceaşt r~mura al h?tc t L,
declanşează ambele îutrcruptoare 2 ŞI J, HH transformalorul 11 este
intrerupt (pentru scurl timp însă), fig. 2.1.14.
De asemenea, ~.:u ocazia unui defect pc un rircuit. deconectează două
intreruptoarc p entru a-1 izola (uzură sporită). . .
Cu altt' cuvinte. schema cu 11 / 2 întreruptoarc pe ctrcmt reproduce la
scara unei inv estipi mai reduse principalele ava ntnje şi dezavantaje ale
schemei cu 2 întrcruptoarc pe c ircuit.
Schema cu 4/3 intreruptoare pe circuit din fig. 2.1.15 realizează o
investiţie mai apropiată de cazul schem~i :u un . într;-rup~or pe circ~it
pe de o parte, dar pe de a ltă parte p rezm ta un nsc şt mat mare al ero-
28
rilor de manev r ă. De asem enea, necesită o dispozipe construct ivă mal
d ificil de rea li zat. Aceasta explică de ce schema cu 4(';.~ întreruptoare
11-a fol osit mai rar decît schema cu ~/2 întn!ruptoarc pc circuit.
Schema transformator-bară este Lot o schemă cu bare colectoare
duble, situată între schema cu un întrcruptor ş i două întreruptoare pe-
L2 [.~
F ir.. 2.1.14. Schem a cu bare duble li i 'Fi«. 2.1.15. Schema .cu
:i/2 întreruptoare pe circuit. bare duble şi 4/3 intre-
ruptoarP. pe circuit.
't - - -
Fig. 2.1.16. Schema de comu-
taţie tip transformator-bară.
ill'uit din punctul de vedere al inveStitiilor, la care însă fiecare transfo r-
na 1or are acces doar la q singură bură <:olectoare prin separatorul de
l11n• aferent, fig. 2.1.lfl. ln funcponare normală, ambele înlrcruptoare
lnt închise, ambele bare f iind sub tensiune. Tn t imp ce numărul liniilor
"' ' ' Yariabil, se poate obs1~rva că numărul t.ransformatoarelor racordate
l l~e·<·l la bară prin separeţtor estr. fix şi <'gal cu doi.
Schema este interesantă pentru cazul a două circuite de transfor-
V•n 1or şi un număr redus de linii electrice de înaltă tensiune.
29
 •
2.1.2.9. SCHEMA CU SISTEM TRIPLU DE RARE COLECTOAl\E Schemele cu punte spre linie sint indicate p entru staţiile de transfor-
mare unde există manevre dese pe partea transformatoarelor, sau acolo
. Sint schem e mai complexe cu bare c<?lectoare tr~ple, la ~are }i~c:re unde prob abilitatea defectelor pe linie este redusă . Schemele H sup e rior~
celulă se racordează prin trei separatoare de bare (f1~. 2.1.1.')· Ev1dent 111 111 se mai numesc cele cu punte spre linii, se mai recomandă in cazul
un al treilea sistem de bare reprezintă un n od ~l ect nc s upl1mcntar, .c~l
toate avantaJele ce d ecurg de aac1,
în special cu oeazia rcvizicî cîll:d st~­ L,
8~~--------r-----------
ţia f uncţio nează ca şi cum ar fl eclu- 3
~~--~~----~--~~------ pată cu sistem dublu de bar~. In ace-
8C3 ~r--!-:---"1:'--+--1-+---lr-~ laşi timp însă, al treilea sistem d e
ba re poate fi sediul unor defecte su-
plimentare, nece-c;ită un s paţiu fir.i r.
m a i mare pentru realizarea c1mpul ui
de bare şi evident manevrele sîn t
Unie
mai comp licate din ca ur.a numărulu i ,,
Fig. 2.1017. Schema de comut..'lţic cu de separatoare de b a re, sensibil
sistem triplu de bare.
. ma jorat.
Ţinind seama de dezavantajele enumeratt'. schema nu s-a bucurat o. b
de o răspîndire prea mare. Figo 2.1.180 Schema de conexiuni in punte (tip H) :
a ·- cu puntea sproc transform:uor (H lno!CJ;"IOr) ; b - cu pun-
tea spre linie (II superior).

Se folosesc acolo unde există o configuraţie cu noscută a staţie~ ~cn­
tru care nu se prevăd, în general, extinderi viitoa~eo .schema. a cap~tat
0 largă extindere în cazul staţiilor electrice de îualta şt f?a~·tc ma.lta ~en­
s iune in cazul particular a două b locuri transformator-hn1c (4 c_n·ctute),
fig. 201.18. . ~
· s hemelc îu punte - denumite şi scheme H - reahzcaza o
inves~iţie sensibil mai redusă faţă de s~hema obişnuit~ c~1 un întreruplor
pe circuit; în acest sens, schema mat este cunoscuta ŞI s ub uurnelc de
. schema cu 3/1 intreruploarc pc circuit.
Ele derivă din :;cheme le bloc, faţă de care au prevăzută în plus lr-
gătura transvcrsală (puntea). 1
, · o 1«·.• după cum numărul întrerupLoarelor este 1, 6, 10 etc.
La producerea unui defect pe unu din linii, dcconeet:-lo'll:ă ..întrcruptoo~
rul ramttrii respective (fig. 2.1.18 a) sau ac~sta ŞI cel .al punţn
(fig. 2.1.18 b). D in acest motiv, este indicată fo losn·ea schem.e.lor cu pu1~t~
spre transform ator in cazul staţiil~)r cu li.nii lungi cu pro~a~lht~te :po1:01 t~
de defectare, sau al liniilor electl'ICC ma1 scurte de metltc t~~smnc re::~h
zate cu o sigura nţă1mecanică ~ai. n:'.ică, sa~ al ~ccntral~lo1· Iudr?cl~ctu·c=
indepărtate. D econectarea une1 hnu a ngaJeaza fuucţwn~rea. Ul supl a
sarci nă a celeilalte, cu ambele transformatoare în funcţaunc.
In rare se fa ce un tranzit de energie important între cele două linii. Se
lon•şt.c ca acest tranzit de energie să a ibă loc printr- un singur întrerup-
lut· (b) n_u prin trei (a).
2o1.2.1l. SCR EME POLIGONALE
Cunoscute şi sub numele de scheme în inel, realizează - fără bare
nlc•rtoare propriu-zise · - o bună parte din avantajele schemelor cu
lnuit întrerup toare pc circuit, deşi s înt realizate fiz ic doa r cu un între-
lpl o~· pe cir~mit. Sînt denumite ş i scheme in pătrat, hexagon, decagon
De fapt, barele colectoareosînt dis puse în inel şi secţionate cu aju-
1 11111 intreru ptoarclor d u pă număru l de circuite ; la plecă rile din inel o 1
111 M' pun în t rcruptoarc, ci doar scpnratoarc. Fiecare întrcrupt or dcser- .
1 ş tr două circuite, de exempl u !ntmruptorul 1 deserveşte circuitele
1 ~i L, (fig . 2 °1.19) 0
Cn şi la S(:hrmele cu bnre duble şi două inlreruptoare pe circuit, şi
1 lu·mclc în inel perm it revizia intreruptoarelor fă ră intreruperea ali-

30 ' 31
mentării ; p rotect-ia prin relee a unui ci rcuit deconectează ambele iutrc-
ruptoar c a diacente cu ocazia apariţiei unui defect. ln plus, aici ruperea
inelului duce la modificarea sensi bil ă n circulaţiei de curenţi, supra-
încărcînd unclf la luri.
F ie un scurtcircuit pc linia L 1 • izolat prin (i<>clnnşarea înlrcruptoare-
lor 1 şi 2. Se deschide imediat scparatorul de linie, după care prin in-
chiderea întrcruptoarelor se reface inelul.
(Se impun mai multe manevre, deci' este
nevoie de personal bine instruit). Dacă între
L1 timp întrernptorul 6 a l transforrnatorului 1.' 1
era in revi1.ie, cu ocazia unui scurtcircuit
p e linia L 1 , transformatorul '1' 1 suferă o
scurtă întrerupere în a limenta re. Presupu-
nem mai departe că în locul liniei L 1 ar fi
l2 fost ,racoi·dat t ransformatorul 1'2 şi că acest
transforma tor ar fi fost sediul unui defect
în limpul reY.iziei intreruplorului G. 'Rezul -
fig. 2.1.19. Schema d~ co- tatul ::tr fi fost că sta ţia răm î'n ea fără ali-
nexiuni a unei s't:.l\ii h ~xu­
r.onale. mentare, presupunind tr::~nsformatoarel c '1' 1
. şi T 2 ca surse de i_oj ecţ ie de energie. Se des-
prinde deci regula de a dispune circu itele de alimenta re pe .diagonal5.
In fun cţ ion are normală inelul este închis.
Schemele bipoligonale rezult ă prin dezvoltarea sc.hemelor poligonale.
Două p oligoane sînt legate între ele printr-o singură punte, de obi'cei b
cînd num ărullalurilor este mai mic, fig. 2.1.20 a; pentru un uumăr mai Fig. 2.1.20. Schema bipoligonală :
mare de la turi sînt create două punp, fig. 2. 1. 20 b. a - cu o singură punte (P ,) : b - cu două punţi (P1 şi Pl).
Se observă că schemele bipoligonale rezo l v~1 una din principalele difi-
cu ltăţi ale schemelor poligonale clasice, ş i anume difi cu l tăţi le de extin- ·.
dere. .
Scheme cu poligoane jmnelate rezultă din aplicarea a două sau mai
multe poligoauc f ormind o bn clă multiplă , mai uşor exte ns ibilă. Se dă
Fig. 2.1.21. Schema • cu poli-
de exemplu în fig. 2.1.21 ?Chema uuei staţ ii cu poligQanc. ,jumelatc. goane junelate. ...
Datorită avantajelor remarcabile, schemele po!igonalc au căpătat o
extindere apreciabilă la tensiuni îna lte şi foarte î nal te, unde costul
intreruptoarelor este ridicat şi se cere o s iguranţă şi clasticilatc în func-
ţionare deosebită.

32 1
'llrtea electrlclanulut din staţii electrice şi pooturt de transtormar~ _ cd. 53
33
 2.1.2.12. SCHEME l':ENTRU STA'Jli DE RACORD ADiNC :.!.2. SOLUŢII CONSTRUCTIVE PENTlW INSTALAŢUU UE
ÎN ALTĂ TENSIUNE DIN STAŢIILE ELI~ CTRICE
O soluţie economi că pentru alimentarea ~o usumalor ilor i~po rtant!
iudustriali sau ttr·bani este staţia de racord admc (SRA) . Se ahmentraza
di'n barele statiilor de 110-220 kV de conexiuni sau transformare ale :2..2.1. CONDITII GENERALE
s.isLemului ene'rgctic şi sînt dimensiona Le în ideea rczcrvării 100 % ali!
a racordurilor, <'it ş i a unităţilor trafo.
Transformatoarele de forţă amplasate aproximativ in centrul de greu- O s~hem ă electrică de conexiuni transpusă fizic în teren conduce
tale electric a l consumatorului (de unde şi denumirea de ,,racord adinc") ln constructive care se adoptă
u şa- numita dispoziţie constructivă. Sol uţiile
se l eagă tip bloc cu racord ul prntru instalaţiile electrice de înaltă tensiune trebuie să satisfacă o serie
din sistem, fără bare colecloarc

T
STATIA OtN S/Slf.M
dr condiţii cu caracter general privind :
pc partea de înaltă tensiune. şi - siguranţa în funct.ionare a iustalaţiilor ;
~ fără alte legă t.uri între căil e clt' - securitatea personalului de exploatarc ;

t alimentare, fig. 2.1..22.

ln cazul ieşirii din fun cţ iun e
a unuia dintre racorduri, sccp a
- ccouomicitatert solu !.iei.

:!.2.1.1. SIGUJtAi\rŢA ÎN FUNCŢTONARE A lNS'fJ\IATIII.OR

de b are respeclivă de medic
tensiune cu consumatorii săi
se · cuplează automat prin AAR
pe secţia cu racordul in func-
ţiune, dimensionat să preia ::;i
~lodul în care se dispun aparatele şj legăturil e couductoare a fectf'.-ază
direct gradul de siguranţă în funcţionartţ al instala ţii lor în r('gim nor-
mal de funcponare sau ·în condiţiile apariţiei unor perturbaţii. Măsurile

t l00'1.
consum
tolal
această sarcină suplimentar ă.
SRA de obicei se reali 7.NJ.7.ă
fărrt p ersonal de exp loatar<'
permanent. Comenzile de regim
nr€' se iau înd1 din faza ele proiectare a instal a ţ:iilor în vederea obţinerii
Unt•i sigura n~e în funcţionare · sati sfăcătoare se referft la :
a) Asigurarea nivelului de izolare nece..-.ar între diferitele elemente
uh tensiune sau între a cl"stea ş i pămint, rea liz ab ilă prin dispunerea
pnjială a acestor elemente astfel încît intensitatea cîmpului electric în
(conectare, deconecta re, supra- rh-c situaţie de funcţionare p ermisă să răm ină inferioară valorii critice
SRA, vegh ere~ funcponării SRA) se 1 ('arc arc loc străpungerea mediului izolanl (olosit. Altfel spus, trebuie•
efectuează de la stapa p rinei- lli~urate distanţele minime izolautc. Aceste distanţe, verificat<' pe cale
pală din sistemuL energetic, ltpcriment'ală, sh1t norm,at:e ri
valorile lor pentru pftrţi fixe snb tensiune

Tr
printr-un fir pilot sau prin lut indicate. spre exemplificare în tabelul 2.2.1.
[ÂAR 1 canale de înaltă frecvenţ ă . Tot
prin firu l pilot se transmil Tabelul 2. 2. 1
de izolare Ia diferite tensiuni
.. semnale preventive r~feril oare
la fun ctionarea lransfoi·matoa-
Distanţele

· Distanta Intre faze nJstnnţa Intre fază şi 'p ::.mtnt

Fig. 2.L 2:.!. Schcmn unei staţii de racord relor cob orîtoare (semnale gaz<', 't'enslun<'n
nonrlna.li't
(mm) ' (rrun)
a.rltnc; (S RA). supral:crnperaluri), ale prot(}(·- (kV) -~--

e.'Xtctior in tc.rior ex terior interior

ţiei î.n trcruptoarelor. etc. 1 1
ln caz de nvaric în .trausfot'· malor sau în partea de înaltă l l'nsi unc 6 220 100 200 90
a SRA, sr transmit impulsuri de dl"clanşare că~re sl~ţia pri11:cip ală ?in 10 220 130 200 120
20 330 200 30Q 180
sistem tot prin fiţ pilot. Se poate re nunţa 1~ ftrul p1lul, m~1 ~ales c10d 1 ..
SRA este la mare dista nţă, 100 - 200 km, prm agravarea volU\ a dde~·­ 110 1 000 900
tului din SRA, d'e r.ăl.re un separator de sc\JTteircuilare Ssc. ~10ntal ~u 220 2 000 1800
400 3 400 3)~
Jocul celui ele linie, din schema b loc-linie-transformato_r coborlt lJI'.
J .

34
 Jn cazul conductoarelor flexib ile, dista n ţel e mai sus tab ela te se su- P.~in disp unerea j udicioasă a legăturilor conductoare esle posibil
plimentează cu distanţele de deplasare a conductoarelor în urma aeţio­ t' Havamle cauzate de ruperea acestor legăluri san a lanţurilor de izo-
nării sarcinilor care solieită couductorul. lut oare să n n se ex tindă, conform exemplificării din fig. 2.2.2 ;
b) Reducerea riscurilor de avarie datorită arcurilor electrice, car r in
general s înt mobile, dephisîndu-sc s ub acţiunea cîmpurilor electromag-
netice şi ter mice inlcnse, dezvoltate la scurtcircuitc polifazat e :;i eiHl:
pol deci scoate din funcţiu ne parţi a l sau t otal stapn el ectrică.
fn vederea l'imitării efectelor în cazul ap ariţiei unui defect prin arC',
!;(' recurge la anumite artificii constructive, cum ar fi prevederea unor
pereţi despărţitori rezistenţi mecanic între :
celule alăt.uratr. ; 1·· · ~· 2.2.2. Exemple de dispu-
barele eolccLoarc ştrestul echipam entelor ; lll'rc a căilor de curent la ca-
rc• ruperea conductorului su-
diferite părp din interiorul celulelor, fu nc·ţ i c de mărim ea cun~n­ P<'Tior conduce l a. avaria :
l ilor de scurtcircuit ; o - ambelor bare colectoare ·
b - ·unUl s1ngul' sistem de bar~
- secţiile de bare colectoare. c•nlectoare ; c - nscurl mult dl-
m inuate.
Aceste măsuri constructive se iau de obicei la instalapi de tip inter io:·.
La instalapile în aer liber, din cauza intervalelor mari între părple s u b
tensiune .şi într-o oarecare măsură datorită acţiunii în general favorabil,·
a curenţilo'r de aer, este suficient sll. se fa că un amplasament corespun-
dtor a l aparata ju lui p entru a s€\ limita efectele unui defe ct prin apu ripa
areului electric. ·

--
1 .
1
\
'' F

Fig. 2.2.3. Exe mple de

dispuncri ale l>arelor co-
lectoarc la care izolatoa-
rele suport sint solici-
Fig. 2.2.1. Dispoziţii ale scparatoare101· la care tate :
este favorizată deschiderea accidentală a cuţi­ a - avantajos ; b - de:w-
telor principa1e, respectiv inchiderea ruţitelor vantajos.
de punere la pămînt.
·, ..
c) Reducerea riscurilor de avarie din cauza solicitărilo r accidental (~ me-
canice se referă in specia l la următoarele trei aspecte : b
- dispunerea separatoarelor asţfel încît să nu fie posibilă des chi- est e .indica..t ca izolatoarele de porţelan să fie solicitate în special
derea ac<ţidculală a cuţitelor principale sub' acţiunea greutăţii proprii. <"o mp ~es~u ne ŞI nu ~a înc~voie~e, co~form fig. 2.2.3.
sau a forţelor electrodinamiee, respectiv, închiderea cuţiLe!or de lt•gare d~ Dz mz~,u~r~a ~en~ol~ilu1 de. wcendr u u.rm1ireşte reali~areade dispo-
, la pămînt, fig. 2.2.1; ltivc anexe c:ue să hm1teze cJcetcle nocive ale unui incendi u pe cît

36 31
 · · in arc s- a rodus, fiind ca 111 instalaţiile ele<'lrice
şt i ut
p ostbil ~~ :o~:le J>~~crnic i~flamabile ulei ni d e l ransfor~uatoar<>,
bo-
rrtelc, niv(•)ul tensiunilor maxim e a crescut la 220 şi 400 kV, iar in
există m.l en
bine, cabluri ŞI: respeclt<·. o bună parle din materialele tzolante ah· 1\ n ul HJ86 nu fost reali7.ale la noi î n tară primele insta lapi de 750 kV.
Ststeme.lc cu nivel de tensiune de 110 kV sint acum în majoritate
acestora . r c·z crva te dis tribuţiei primare.
Dezvo lt :lr-<'a st aţiil or elrctrice de conexiuni a trecut printr-o serie
2 . 2.1.'~ . Sl•'.C UFUT t\T Ei\ l~ER SO~.<\I,UT.Ul ll E ~Xl' L O .\T,\ U E cii· sehim b ttri constru ctive in de(:ursul t impttlni. Mai mu lte tipur~ dife-
1 111' dP dispoz iţii co ns truc ti ve s-a u redus In c îteva m od u ri d e bază
privind :u·n njarea npai·::~telor şi legăturilor c·onducloarc. Ac~slc t ipuri
tr p rezentalive de d isp o;r,itii constructive diferă unele de altele prin
lllodul de dispu nere al separatoa relor de b an•, prin poz i! ia relativă
1 1id~>rilor in raport cu bar.ele colectoare, prin structut ilc de susţinere
1 l<'găturilor couduc1oarC'lor- şi a a pa rate lor p rt•(·um ş i :1 accrsoriilor .

Cla sific::t rea so lu ţi il or se face în raport <·u uumăr ul barc lor co·Jec-
l wl re, cn dispun er ea în terru a aparatelor şi în sp ecial a sc~paratoarelor
ch• b are, î u funcţie de num;lru l planelor de lrgături e lectrice, de natura
llc·xibilă sau rig idă a acestor IC'gătnri ş. a.ndl. Tn escntă se fol osesc
clu nă concepti i constructive:
- soluţii de înălpme medie, la care apnratajul se inl ind ~
In la sta!iei; '
pc supra-
2.2. 1.3. I::CO~ 0:\lJ Cll'Al'E!\ SOL UTIEI sol uţii de tip ina lt, la ca re a paralC'lr se• suspendă unelt• deasupra
1lt ora, atnrH:i cînd este lipsă de spaţiu. !n ('(')e ce urmează sr vor p re-
Se ap reciază prin prisma ~forlului de invcsLi!.ie ş i. a ~.he l~uie ~il ~r <~~ r•nla smcint c:Hcv·a tipuri mai des folosit<· de soluţi i constructive
exploatare. ·Aceste el c~l eut: se pol inrt ucuţa favorabil ptlUit-o set te <
It• statii
.. .
măsuri , din care se cttcaza: · - d • .,
_ limitarea spaţiil or ocupate şi In sp ecial a volttmu 1ut e 1urra t
~.2.2.2. nt SJ'OZlŢH CON Tll UCTJ\'E PE!\"ntr ~Ti\Ţll <X t'~ 1-'J S'n:AI
de constructii ; . - 1 · 1 ·. ohto:Ht' · Mi\ll' tU DE llAJlF. COtEefOARE
_ limi t~rea luugirn ii căilor de cure nt ŞL a num ar.u u t ( ~ . 1 ~.' • •
- esalona rea raţioua l ă a etapelor de r ea ll ;r,are a .n~ves ltţ• e,' ' l'l .
- simplificarea
• execuţlt!. .t · pr111
. r·o1os11.ca m"stv·
" ·1 a e emcn c 01 Dispozifl~ ezi· portal central. ! n fig . 2. 2.4 sr pn•zintă \' ederea Jate-
ti pizate ; - rla a nnci dispoziţii consl ructivc pen tru un singur sislcrn de bare
_ reducerea volumului cheltuielilor de exploatarc. olt·ctoare dc• la care pleacă două circuite dispusr faţă in fapi. Există
1111 portal et· ocu pă o poziţie tt•ntrală - PC - pentru suspendarea le-
Al uri i dc·icşi·re in transformator. În acest fel se vede că sint trei plane
2.2.2:- DISPOZI'fll CO , STHUCTIVE PEN 1'1\U STAŢII 1 legături. p lnuiil barelar colet'loarc fi ind ron~ i drral mediu. Prin mO:.
EXTF.H lOARE lrrnizareu acestei solupi se poa l e s uprim a p ortalul cen tral PC şi legă-
ltrr ile superioa re di,ntre PC şi portalul transformatorulu i PT, apro piind
pu 1in PJ'. de transformaloan!h~ dn curent TC şi s uspendind legătura
2.2.2.1. ASl'ECTE ' GENEH \ LE
111 t• transformator ch iar p<• peretele slaţit>i interioare ( legătură dese-
lift punctat).
D oar cu citeva decenii in urmă sisteme le. el.ectrocnergcti~~ P lnă. L•
11 0 k V inclusi,· erau folos1te· aproape 'tn cxc· 1u.stvtlale
' .pculru
._ .. tlctnspot. în
11 11 Se prezintr1 adiacent schema el ectrică monofilară şi un deta liu pri-
lnd vcdercn in.plan a dispunerii celor şase separatoare de bar e sb
energiei l a man· d'ts t·au,t e . O d atl
• cu cresterea
., d e nstlaLu
. ele pute1c
h jurul barci· t:olectoa re un ice. Se p revăd drumuri de acces inl re între-
38
39
 ru.ptorul [ şi transformato~·u! de -măsură TC, ~n li~nita d~~tanţelor de
protecţie admise (se poate transpor ta pe un caru~to~ un 1 C sau. 1 cu
camerele de stingere demontate)- De asemenea, cxtsta prevăzută o cale
de rulare înspre portalul de transformator PT pentrn transportul
•· PT
Fig. 2.2.4. Exemplu de dispoziţie fOnstructivă: cu un .siste m de bare. colec-
toare fii celulele dispuse faţă în faţă, cu separatoarcle de bare perpend1culare
pe barele colectoare :
, a - vede re Iater.ală : h - detaliu privind dispunerea separat.oarel<>r de bur e
· paralel· cu barele r.-o!ectoare.
' ..
ac~stuia direct pe şine de cale ferată sau eu ajutorul tutui trailer. În
ultimul timp se preferă ca racordul la tensiunea i nferioară al transfor-
matorullii T să se facă pt:intr-un sistem de bare capsulate.
Oe remarcat este faptul că modul de dîspunere şi tipul constructiv
al separatoarelor influenţează sensibil dispoziţia constructivă. Astf<'.l
în fig. 2.2.4, b se dă un detaliu privitid amplasarea scparatoarelor de
bară in cazul 'in care acestea sînl dispuse p~ralel eu barele colectoarc.
Se observ& eă Jazde de · ieşire de la hare ale circuitului rcRpectiv sint
dispust~ echidistant la distanţa ~d, d fiind lungimea ~nui. cadn~ de se-
parator, iar cu D s-a notat distanţa între două ctrcntte alaturate.
40
1n felul acesta se diminuează lungiinea celulei dar se amplifidt întru-
dtva pasul celulei, care în gcner'alla 110 kV este 8 - 9 m, la 220 k V
t•sle de cea 17 m iar la 400 kV este , 22 m.
Legăturil e conductoare sînt: flexibile şi sînt realizate de regu lă
din Al cu inimă de OL, în marea majoritate a cazurilor.
V arian ta cu barele colecloare realizate din · con duel oare rigide. Există
fnsă situaţii în eare se preferă folosirea barclor tubulare din Alpentru
fntreaga staţie sau numai pentru o parte din ea. Astfel, stalia din fig. 2.2.5
urc barele colectoa re r e~ lizate din asemenea conductoare rigide fixat e
t•lastic de izolatoare suport. Racorclurile la aparate însă sînt executate
din conductor flexibil şi sînt -duse la barele colect oare pe deasupra
(arcuit, ca în figură), pentru a se asigura. distanţa de izol aţie. S-a pre-
zentat soluţ.ia cu întreruptor ·ca re incorporeaz[t şi transformatoarele
de curent TC. Dacă staţia comportă un număr r elat iv mare de circuite,
'l"'':"
Sl30c a S8C
-·--- ---- - - - - -- · - -- - .- ' · ~--- - -- -· - c __ _
LEA SOc· ·SL I+TC
,----, SB
Cuplâ
ocolire
b
l•'il.t 2.2.5. a -' Dispoziţie constructivă penh~u 'o staţie cu un sistem de bare
c•olectoare şi bară de ocolirf! (de transfer) realizate rigid din ţea·1ă de Al cu
rncorduri flexibile· spre aparate ; b - Schema de umplere pentru circuitele
de linie, t ransformator, cupla de ocolire (trans:f~r).
Ht' _justifi că prevedereaa 1ltl1Ii sistem de bare de ocolire, notat SBOc.
şi
In mod normal separatorul aferent acestui sistem de bare SJJOc răm)ne
t.lt'Schis. P rezenla legălurilor rigide pentru barele colccloare elimină
cudrele suport din b eton precomprimat, care altminteri se succed
nproximativ la 3 - 4p(p - pasul celulei) la 110 kV, la '2p pent ru 220 kV
şi I - 2p la 400 l<V. · ·
41
 ' t
;:1 S-a de-senat p unct at l egătura <.le ieş ire spre t ra n sformator susţ inută ..
dr p ortalul · d inspre transformator. Spre d eosebire de varianta construc-
(J

...
Q)

~
tivă precedentă, rt ici celula de transformator trebuie privită ca fiind
B
0
pl asată in planul următor, paralel cu celula de linie. Alterna rea celu-
·-o
41 lt•l or de l inie CII cea de transformator CU ieşiri În direcţii opuse conduce
() la sp aţii ;neutilizate în p relungirea fiecărei celule, ceea ce reprezintă
"....c<S un dezav.an t aj al soluţiei .
.o Bobin~ <.le zăv orîre B Z şi condens~torul de !:uplaj plasa~ în amonte
111
<'O 1ral)zeaz ă bl ocarea respectiv preleva rea c uren ţil or slabi mod ula ţi în
;:1 1nalt ă frecv cnţrt p entru l egă tu rn tel efon i că a s taţ. i ei direct prin conduc-
0. . I orul d e forp d e î n a lt ă Le nsiunr, rare serveş t e cn s upor L f izic şi pentru
E
·;;; uccs l scop, nemaifiin d neeesnrn o rrţea telefonică spec i nlă. B obina
E dt• zăvorîrc împied i că piitn;nderra în staţie" a curenplor de îna l tă
cu f r <> cvenţ[t cnre sînt captap prin condensator şi alimentează instalaţia
";,;
Cl'i rl<' ctronică de . telrfonie (alimentată de la o baterie de acumulatoare
§ sau un grup convertizor local). ln raport cu nccesităţilr ele circuite
~ lt•ldonice nle staţi ei şi ţinînd cont. şi de densitatea reţelei telefonice
.........
;:1
.... eli n. zonă , sînt folosite toale fazele sau numai o parLe din ele. P entru
c::·-
Q)~ n ceastă n l timă si tuaţi e. care csl(: şi cazul cel mai frecvent întîlnit,
o. :g., H· H legat hobina BZ în schema din figura de ma i sus. Bobinn B. este
._.o
0 ...
..:...
~.o
QJ
făr'ă fi er, în veder ea evit ă rii siLu:q.iilor d e regim fero rezonant; r e zultă
...~"' o c onstru cţie uşoară, simplu suspe n'dată .
cu .....
o

r
X '-
00!19 Dispoziţi a constructivă pentru staţie cu 'sistem de bare colectoarc cu
11>0.
"0::1 In/ reruplor de broşa bil. Varianta <'U întreruptor dcbroşabil este ma i p o-
....
..:>+>
~ ~ tri vită pentru o stnţie cu un singur sistem d·c bare colcctoare. N u este
·- s:: necesară p r<>zcnţa scpnratorului de bară, astfel încit dispozilia construc-
-o-
;:1 tivă necesită un spaţiu miniru, iar costul este relaliY redus, tntrerup-
....
torul, prevăzut ru contacte de s('parator debroşabil, poate fi broşat
~o prin intermedilrl trnui dispozitiY eleclrohidraulic. Ca urmare a acestui
11istcm, an· Joc o deschidere vizibilă a circuitului de bară, fig. 2.2.6. ·
t)

• 'N
o
-
.~

n.
tii
2.2 .2.:1. 1HSl'OZJ'fll COJ\' STII UCJ'l\'E PEJ.\:TJ[l J STA'fll (li 1)0lJĂ SISTEME
;tj . . DE TIA}ffi COLEC1'0AUE .
u
"' Varianta cu portal central PC. fn fig. 2.2. 7 se pn•zintă o variantă
i5....
"'
·;:::
tir rciliizarc cu portal central, PC. Soluţi a este clară şi a fosl preferată
In primele decenii după al doilra război mondial. Oferă sp::qii relţltiv
" :> • largi de acces în instalaţi~, dar are ca dezavantnj planul superior de
<l:! lc·gături şi portalul centra l PC masiv.
<'!
N Bara de oeolire poate să l ipsească pentru' toată staţia sau n umai
~ t>l lll'lltl"\.1 o parl.e d in circ uite.
(;:

43
 In cazul celulelor de circuite . cu ieşiri în direcţii opuse, aceslea se
1
\:i..., !lucccd alternat; nu pot fi puse şi fizic faţă în faţă întrucît nu se pot
1 plasa in acelaşi spaţiu separatoarele de bare. Pe de a!Lă parte, reali- ·
zn rea celulei de cup l ă transversa l ă C1', aşa cum se s ugerează în, schema
tit' umplere, folos eşte S/)1 din poziţia sa n or mală de sub SBC 1 , iar S/)~
t•opiaz ă poziţia unui separator de linie S L· Există deci. motivul firesc
dl' a dispune celula de CT la marginea staţiei.
O variantă a acestei soluţii, la care însă barele colectoare SBC
11int sprijinite chiar pe izolatorii separatoarelor de bare dispuse în
taudem , î n linie cu racordurile la SBC (fig. 2.2.8) este frecvent folosită.
Se vede că separatoarele de bară sint dispuse unul in spatele celuilalt
(tandem), ceea ce simplifică mult sistemul lor d e ac ponare comun,
perpendicular pe direcţia sistemelor ,de bare colectoare SBCu· Con-
ductoarele barclor colectoare se sprijină p c unul din izolatoarele fi ecărui
11rparator de bară SI> şi se termină la capete prinl'r-o 'mică structură
portal sau p iloni de întindere, în vederea reducerii momentelor dez-
voltate în izolatoarelc stţport ale separatoarelor.
Conexiunil e .ln continuare ale fidcril or slut . suspendate deasupra,
perpendicular pe SBC, iar portalii lor d e susţinere sînt dispuşi paralel
t'tt SDC. Prin suspendarea la nivel superior al legăt urilor fiderilor ple-
dnd de la separatoarele de bare, rezu lt ă spaţ: ii mărite pentru manipu-
larea echipamentelor electrice în şi lfin poziţiile lor. Pasul celulei la
I l O kV rezu lt ă de 8 m.
Dispunerea separaloarelor de b,are tn linie ( w barele oolectoare).
Disp oziţia construct i vă "în linie" îşi trage numele din faptul că izola-
lnurele fiecărui separator de bară sînt aliniate sub fiecare b ară . Este
1 dispoziţi a care a cunoscuL cea mai m are răsp 'lndire la 110 kV, o dată

'-1 i
i·~· ru punerea la punct a separatorului cu deschidere laterală a cuţitelor,
Fig. 2.2.9.

1 ~& 1 Soluţia este extrem d e clară şi elimină al treilea plan superior d e

l rgături exist ent Ia soluţia cu portal central, care şi el lipseşte aici.
i ' 'j gste adevărat că pasul celulei esle ceva mai m are, p = 9 m. · P entru
rl'clu ccrea sa s-a procedat la o altă aranjare a separatoarelor de ba-ră,
l1 ~~- i 1
In care ideea "în-linie" nu mai este respectată decît penlru 2 din cele
i ~>eparatoare de bară.
Este vorba de aşa-.numita dispoziţie cu o fază de separator deca lată
~
. ·5 '1 (denumită şi semitandern). Rezultă un cîştig de o lungime de separator
1
~ la un pas de celulă, fig. 2.2.,10 (4d + D fu~ă de 5d + D).
i. .i Se vede clar că. nu se pot niei aici plasa fi7.ic două circuite faţă în
J 1 rntă qecit dacă se dispune de o bară la formă de U, cea laltă ocupînd
poziţia de bară colectoare interioară. Este int er esantă d isp unerea sepa-

45
 b
Fig. 2.2.9. Dispoziţia separatoarelor de bare "in linie"· cu barele colectoare:
11 ·- vederea in plan pentru o celui/\ de T.EJ\ ; b - detaliu prlvin <l vederea · t.n
plan a dispuneru se paratoarclor de bare, la 110 kV.

Fig. 2.2.10. Detalii privind dispunerea

in semltandem a separatoarelor de
bare:
a. - vedere laterală ; b - vedere f.n plan.

47
\
ratoarelor mai ales in varia nta cu o fază decalată, rezultînd o reparti-
zare " î ntreţesută", aş a cum se indică în detaliu! prezenta t în fig. 2.2. 11.
Dispoziţia cu celule faţă în faţă este de preferat atunci cînd num ărul
circuitelor ca re d erivă din barele colectoare în d ir ecţii opuse este apro-
ximativ echilibrat.
Dispozitii de J.ip inalt pentru statii cu două sisteme ·de bare. Dispozi-
tiile de t ip inalt sînt indicate aco lo u ndc s paţiul este foa rte limitat
pe orizontală (vă i , oraşe etc.) şi necesită o construcţie întărită (meta-
li că de obicei), care să poată suspenda barele şi separa toarele de bară.

S8C1 SBCz

11+---+--+--ffi--+-- - - - Rf2
LH-++-w--~- f2 s
t~+---+--+--4%1----. T12

b F1n. 2.2. 12. Dispunerea in diagonală a separatoarelor de bare (pantograf).

Fig. 2.2.11. Detaliu privind dispuncr~a întreţesut~ a sepa-
ratorulul de. ba ră C'll fa ză decalata pentru vananta cu
celule faţă in faţă :
a - vedere laterală ; b - vedere in plan.
Dispunerea în diagonf!lă a separaloarelor de bară. Int.roducerea .scpa-
ratoa relor pantograf a făcnt posibil ă economia excesivă de spaţiu fo lo-
sind o d i spoziţie in diagonală . sontactele fixe ale separa l omlui sint
suspendate de barele colectoarc la un nivel determinat cu
iar pantograful co nectează hara colectoare cu fider ul respectiv în modul
cel mai simplu cu puti nţă, fig. 2.2.12.
Separatoarelc pantogra f indică foarte clar ca re din circuite este
conectat. Uneori se tensionează cu resoarte deschiderile largi ale eon-
d uctoarelor de care s înt a t aşate contactele fixe, în scopţtl reduce1·ii
variaţiei săgep i co ndu<:torului şi închiderii si~ Llr.e a pantogr~fului.
Caracteristica dispoziţiei din fig. 2. 2.1 3 es te f or~a în T a structurii
cit• susţinere , de la braţele in cruce de care se s u s ţin barele.
Separatoarele de bară s înt montate de fiecare parte p e inima T-ului,
lu interior existind şi o cale de vizitare.
Importan t este faptul că separatoarcle sînt montate deasupra
lnt reruptorului, astfel că spaţiul necesar este redus la minimum. Se
(tot folosi ambele tipuri de separatoare cu d eschidere l aterală sau panto-
"raf (în ultimul caz T-u! mai primeşte o grindă orizontală de susţinere
p antografului). Evident, nu p oate ri vorba decît de celule dispuse
acuraleţe.
tit Prnal - transformator/ linie, de exemplu.
2.2.3. DISPOZIŢII COKSTRUCTIVE PENTRU STAŢII
INTERIOARE CU MED I U IZOLANT AF.R ·
Di spoziţiile constructive realizate în interioru l unor clădiri, hale etc., '
\

nrr le adăpostesc, se clasifi că în două categorii.

P asul celulei a ting e u n minimum, care pentru lllvelul 110 kv este Instalatiile de tip deschis permit un control vi:wal, dar nu asigură
7,5 m. P• nl ecpa decît numai împotriva atingerilor accidentale a le elem en-
48 • Cartea clcctricîanului din staţii electrice şl posturi de transformare - cd . 53
49
 ldor aflate sub tensiune. Funcţie de modu l de separare a elementelor
npar~inind unui circuit se disting:
a) structura celulară cînd separapa intre circuite se face prin pereţ.i
dcspăl·ţitori plini (fig. 2.2.14);

.
,.

Fig. 2.2.14. Celulă de tip deschis pentru staţie

cu. dublu sistem de b<1re colcctoare prefabricută,·
cu întreruptor debroşabil.

b) structura de tip hală, in eazurilc în care separarea se realizează

1111plase de protecţie sau bariere.
Opţiunea pentru una sau alta dintre variantele
p1• baza ~alculelor tehnico-economicc. '•
de mai sus se face
·
lnstalafiile de . tip închis s înt formate din elemente celulare prefa-
rlc:tte, închise complet, la care este exclus pericolul electrocutărilor,
r infiltraţiile de praf poluant sînt reduse fa}ă de varianta deschisă,
lfM. 2.2.15. Se deosebesc celule capsirlate (din tablă subţire) şi
celule-
\
j

51
 Se folosesc n umai pî nă la 35 k V'
blinda t e (tabl ă groa srl, piese turnate) .
lT
ma xi mum. . . . , tii rcfa bricale este un montaj rap id,
Caractenst•c penttu acc.s.t e st~t r clădirea stapei. D in punctul
necesită spaţii mai reduse ŞI se sunp ' IC~e Yedere al e?'pl~ată~ii, ~n-
s t a la pile de t ip HlCh ls s.lllt
m a i avant ajoase, red ucmd
ri~curilc elcclrocutiirii şi a l
şocu l u i t erm ic p entru p erso~
nalul de exploatare tocmat
4 dator i tă îmhrăcămintci meta-
\ lice. D efectu l este limitat de
obicri 1:\ elementul la cat~c s-:
1 produs. Prezintă a:vaJ:t.ap tl ~a
pot fi mo nl~Le Şl .?u ect. m
~ ext<'rior sau m meclu pohutc
~ d ucă stut luate m ăsun l c ne-
cesare dr etanşare. . TubulaLura care capsulează instalapa este comparli rn entată etanş
Solutin prezintă însă ŞI
\ unrlc~ clrzavantnje , legate .de
faptul dt nu se pot, :<>allza
\ modificări de parantctn dcc-
t rici prin inlocuirea de. a pa-
rate. tn plus, l ipsa un~l COl~­
·u·ol vizual face să nu ilc sesJ-
zate la timp anumite car<'n}C
Fi.g 2 .2. 15 . Celulă de tip i n~i~ de 6- care ar putea degenera . In
10 kV cu intrcruptor debroşabll Şl conduc- incid('ntc Q.c exp l oat~r~ , t~r
toare nei7ola.te: costul insta la pilor de.tlp m chts
d b o•abU · 2 - transformator . .1 , l Cn
1 - tntreruptor c r 'artlm'en t pentru circuite este Îll genera 1 mal rJ~ IC<l ."
de curent ; 3 - comP .
secundare : 4 - compnrument pen r
t u bare co- 1 ţ
toaLe a cestea, evo ll ~~ • . -d1spo
lectoare . . · d ter1or
. 7.iţii lor construct•vc: c In .
. . . . · odcrati ind ică cert prefer.mţa pentt u
la medie tensmne ş! pa:amctiJ. mt • 'serie mare de fa h nca nt.
in sta l aţiile de t ip m chts, realiza e m
IVE CAP SUL A.T E l N ALT E
2.2.4. D l SPOZ IŢil CONST~UCT
. MED II DECÎT AERUL
. 110 k•V realizate în oraşe şi zone !n-
Instalaţiile de comu t.aţtc de d f interior fi e pentru a armo~tza
dusLriale sînt în mo? f recvent fieep~~tru a preveni contaminarea tzo-
cu arhitectura înconJ ură toare,
52
lnPci. Cu t oate acestea, stnţiil e astfel realizate n eces i tă un volum
rrlativ mare, ca re i nfl u enţează xH'g<Ath· costul general a l inst a la p ei
mai a les cînd este vorba de zo nele ccnlm le ale oraşelor.
D is ta nţe l e de iz o l aţi e din tre faze la p resiunea atmosferică normală
dictează mărimea d is por. i!-i ilor · co nstructive. Volumu l afecta t poa t e fi
rd us numai fo losind un JDed iu d e izola r e cu r igid itate d i e l eclrică su-
prri oa r ă aerului. l n acest fel inst a la ţ iil e de co m u t aţie de interior de
tip uhschis au fost înlocuite prin i nsta la.ţ ii t otal cap sula t c in a lt mediu
l~o l a n t dec-ît aeru l.
J1.1ediu l izo[anl. f n urma <'Xperimente!or s-a a les gazu l h exa fl or ur ă
dr s ulf (SF6) drept med iu izolanl. Are rxcelentc p ro p ri etă ţ;i di dectrice
ti est e adecvată p e nt ru stingerea arcului electric. În conseci nţă, este
fo l os i tă at it ca m ediu izola nl in general, cît şi ca m ed iu de stingere
In î ntreruptor. SF6 .este de aproxima t iv cinci ori ma i grea decit aerul
1. în stare pură, e::;te inert şi nu este to x ică . Nu se i onizează dacă este
m piedicalrt descărc.arca cc;.ro na,. in co ns ec in ţă toale co ntactele sint
otunjite şi sînt pre,·ă7.llte ecrane.
lA interior, îu camere separate, pentru a preveni e fectul s l ă birii rigid i-
tA ţ ii d·ielectrice în toată instalapa cind au loc scă p ăr i d e gaz intr- un
n umit pu nct .
Da că cond ucloarelc ş i părp l e izolanlc sinl corect proiectat e ş i cxe-
tatc - treb uie menţionat de la început că este Yorba de o tebnologi.c
eoseb i tă - rigidita t ea d i e l ectrkă a SF6 este de aproximativ două- trei
i sup er i oară celei di n cazu l a erul ui. I zolarea este îm b unătăţ i tă d acă
cr eşte presiunea g ,lzului. Din m otive economice se limitează pre-
u nea la c irca 2 - 3 b a r.
1
Realizarea conslrllcliuă. S-au proiectat in- aşa fe l <' lemenLt'le compo-
nte încît să acopere intreaga gamă de schemc..de comutape ş i s ă s e
ontă t rece c hiar la tip izare.
S-a dov edit ma i avantajos să se ,p laseze compartimentele barc lor
lcctoare la nivelul in ferior. Deasupra harelor colectoare, ca re for-
tlllză pa r tea "de bază" a d i sp or.iţici construclive, se găsesc celela lte
h ipa m e11tc. I nstalapa s e montează tronson cu tronso n In un cost
tificaL tehnic şi economic tocmai datorită ţlea l iză:·i i comp lete a acestor
usoane î n uzinele d e echipamen te <'lectricc. Liniile de pleca re în
p oL fi echipate d iferit, al t fel spus transformatoa re le d e m ăsu ră
blu
fi omise, se poate prevedea b ară de ocol ire etc.
H ealizarea unei celule t ip de fider de 11 O k V este il ustrată î n fig. 2. 2. 16 .
Pasul celu lei d e 11O k V est e de 2,40 m . Celul a d in f igură arc 3,50 m
ţim e şi 4,73 m în adincime. Aşa dar este vorb a d e o r educere de
53
 1proximativ l / 12 din volum faj.ă de dispoz iţia similară în aer. rusta-
fi dispuse la interior sa u la exterior, direc t
l aţii l e aslfel capsu lato pot
In aer, 'cu luarea unor precaupi .
ln figura 2.2.17 se prezintă o celulă de trausform:ttor cu o b ară
c-olcctonre şi una de ocolire (de transfer) la care doar hara de ocolire
1•ste dispu să la nivclut inferior, iar întrcrutll<H:u l este montat in poziţie
nrizontal ă.

2.3. SCIIEl\iE DE CONEXIUNI ŞI SOLUŢII CON STRUCTIVE

PENTRU POSTURILE DE TRANSFORMARE
ŞI PUNCTELE DE AJ.. J!UENTAUE

2.3.1. POSTUHI DE ' TRANSFORMARE AERIENE

1.
(PTA)

In 1m i
,. 2? 16 Celula unui fi dcr de 110 kV, dubl~ si.stcm de Aceste p osturi de tran·srorm are se reali:r.cază pe unul sau doi stilpi
} 1g. ·-·ba~~ total capsulate in hcxa!lorură de sulf · . tit· beton sau de lemn şi se utilizează pentrn d istribuţi a energiei elnf~­
' b . trcruptorul . c -· ~P.paratoarc de
a _ corcasa 1ntreruptoruhtl ; t 1~ptorului . ,i _ transformator de trice in mediul rural, racordîndu-se la capătu l unei dcriYaţii dintr-o
1
Jegorc Ja păr:~int pc par~ea le~;;.~ la pămint a cablului ; 1 - ·sepa- linie trifazată dr. 6,10. 15 sau 20 kV. · ·
tenslune ; e - separator c de bare . h k. _ bare coleetoare ;
retor c.lc linie ; g - s:pat·at~ran sror~ato~ c.le curent ; m - rc:t.ervor Linia de alimentare a postului intră la t1:an'Sformator prin sepal·ator,
i - tubulatura barelor • dt. - .riti~ul de • '\C\ionare hldrnulic. montat pe acelaşi stîlp sau pc uu s tîlp al' de rivaţ ici în amonte faţă
(!<>. SE'. ; n - ISPO~ · •
1 - -- t - de postul de transformare şi prin s ig uranţe fu zib ilc montate pe un
dru de siguranţe în im ~diata apropiere a trausformatorului.
Transformatorul se montează fi e p~ o plat[orină ca în fig. 2.3.1 -
post de transformare montat pc un stîlp cu translormaLorul pe plat-
furmă, sau ca 1n fig. 2.3.2 - post de trausfo nn:~re montat pe doi stilpi
n beton, fie 1.n sistemul agăţat ca în fig. 2.3.3 - post de transformare
pe 1.m sWp cu transformatorul agăţat.
Puterea tra nsformatorului ce se instalea7.ă in PTA poate fi de la
O kVA la 250 kVA. O dată cu reducerea greutăţii şi volumului transfor-
matoarelor prin uţilizarea tolelor !aminate la rece şi prin r ealizarea trans-
rrnatoar(~lor capsulate flputerea transformatoarelor ce se vor instala
D posturile de transformare aeriene va creşte .
Separatoarele tripolare care se montează în ultimul timp la p ostu-
? . . lc de transformare aeriene sînt de tipul STEP - cu cuţite de punere
·ţ' ·nd unei staţii total capsulote tn pămînt, aceasta permiţînd executarea lucrărilor la postul de transfor-
Fig 2.2.17. Celulă de transformator ap~~de transfer (de ocolire) : arc tără a "se mai monta scurtcircuitoare pe partea de înaltă t~nsiune.
. SFs avind o ba.t'ă colectoare l?lb . . 3 - separator de legare la pAmint i
. 2 separatoal'ele de at e • 1.1re • 7 - cutia. tP..rml- altă Lendiuţă rece~tă izvorîtă din necesitatea creşterii fiabilităţii
1 - bare colcctoare • .- . 5 - tntreruptor ; G - bara de oco . 9 :_ cablu d e Ieşire
4 _ transforJnator .de curent , d leg are la pămînt al cablulul . ·
nalll a cabtul uL ; 8 - separator e
55
54
 lransformatoarclor trifazatt! din gama puterilor mici esţ: e şi renun-
tarea la montarea siguranţclor pe partea de inaltă tensiune la postu-
rile de transformare aeriene. Rentinţarea la aceste s iguranţ.e se face
lnsă numai dacă protecţ.ia maximală instalată în celula liniei respec-

1'"
'

Fig. 2.3.2. P ost de tra nsformare aerian montat

.p e doi stîlpi de beton:

lvc· din staţi e este sensibil ă şi la defecte in l.ransforma toarele din PTA
arnrdate la această linie.
Cutia de distribuţie care se ins talează la partea inferioară a stilpilor
JUiiilnrilor de transformare aeriene se exe c ută din Lah l ă de oţel. Sînt
prc•văzute două uşi, una în faţă pentru acces la contoare ş i siguranţe,
1 una în spate pentru acces la borne.
F.1g 2 3 1 P ost de transformare aerian mont a t pe un ăstîlp· de beton cu trnns- C:ntiilc de distribuţ.ie sînt echipate cu siguranţc cu mîner sau sigu-
· • • • !ormatorul instalat pe platfor.m ·
IUJ~e cu mare putere de rupere, transformatoare de curent, contoare

57
56
 de energie activă şi uneori reactiv ă, iuLreruptorul pentru circuitul de
ilumi nat public. În cazul in care punctul de aprindere a iluminatului
public se instalează în cutia de distribuţie a p ostului de transfor mare,
acesta se echipează fie cu ceas cu contacte electrice, fie cu DCAI Luxo-
mat, fie cu instalaţie de aprindere în cascadă coman dat ă prin fir pilot
de l a un post .de transformare central. fi e cu in s Lalaţ:ie de aprindere
locală. ·

Vat'ianta retea
L.C.A.20kV
3 xOCP- 20kV
(J:tDRVL·2'1kV) '
2
3x35mm 0L AL
3x SFE11
201<V

La nu/u{ reţelei de ;:t.C(Jf'ese teayâ

la priza de Lefare T.apdmtn t de .
exptoafare (/). rjiscll/lca d~ 20m Rp ~ ~Q

Fig. 2.3.4. Sch ema tl10nofilnr;i a unui PT A.

Din schema monofilar ă a unui po st de transfor m are aerian,' prc-

·Fig. 2.:;.3. Post ele tr:-~nsformare acrin:1 montat pe un stilp de beton cu lr;.~ns­
formatorul agăţat.
enlat ăîn fig. 2.3:4, rezultă că echipame ntul este protejat împotriva
upratensiunilo_r atmosferice prin montarea pc fi ecare fază a unui
escărcător c.u coarne sau a unui descărcător cu rezistenţă vari a bilă.
ostul de· transformare are o priză de pămîut proprie, a cărei rezi stenţă

59
58
de dispersie es(e de maxim u m 4 n. P u nctul neutru a l înfăşurării de
joasă tensiune a t ransformntorului nu este r acord at la priza de pămîn t
a p ostului de transformar e ci la nulu l reţel ei de joasă tensiun~, care
este legat la priza d e pftmînL d e e xploatare la distanţa de cel puţin
20 m de postul de transformare ş i a cărei rezistenţă de dispersie nu tre-
buie să d cpăşească va l oare~t d e 4 .Q.
in lreprin dcrilor indust ri a le şi este realizat d intr-o ca bin ă meta lic ă
ir~părţit~ în _două ~om p~rti~e.nte principale, compartimentul circui-
11 lo r de malta tenslli ne şr compartimentul t rans forrnatoru lui de forţă
L .::F=-~- l

2.3.2. P OST UR 1 DE TRA;-.JSF OR\IARE ÎN CONSTRUCŢIE

Îl
;\IETALlCĂ (PT\1)
t--

11
:---
• 7---
Sînt realizate pentru alhnentarea cu energic electrică a reţelelo r
de joasă tensiune din eentrelc urbane sau din incinta întreprinderilor
industriale, a şanLierelor sau a consumatorilor cu caracter temporar. J!!J !J!
in funcţie d e destinaţia ş i puterea l r ausformatorului s-au asimilat ~ '
mai multe· va riante de posturi de transformare în construcţie metalică , I•'1U. 2.3.5. Vederea gene- Fig. 2.3.6. Vedere<:~ genera l ă a unui PTM-4.
ele ţa PTM-1 la PTJ\f-7. r·alfi a unui PTM-1 .
Toate variantele sînL în execuţ i e de exterior, instalarea P TM se
face fie pc. fu ndaţie de beto r1 (PT\1- 1, PT.M-4), fie p e ş i ne .de cale [erată .,, ~ 1 t.ablo u~ ui c~c cl istri btrţi:- de j?a să tensiune, PTM-4 (fig. 2.3.G), c u
montat(~ pe traverS<I d<l lem n, p os turi d e tra nsformare tip şantier wo1 a~r destr ~aţlC , csLe realizat clrn douii sa u trei cabine met alice în
(PTM-5), fie d.irec l. p e un te rtm solid , p ost u ri de transformare s emi- f un c ţ;rc de t.rpul reţelei de a lirnentnre cu î n altă tensiu ne resp ectiv
mobile (PTM-(1), sau pc f nnda'ţi i consoli da t e, postu ri de transformare peu t ru a li m e ntare î n vîrf sau pentru montare în reţea buc{ată. -
tip urban (PT.M-7). '
PTJ\1 se' raco rdca ză în ca b lu sa u aerian p e partea de ·r nalUt tensiune
şi numai în cablu pc partea de joasţL tensiune.
Schemele electrice a le părţii ·de înaltă tensiune a pos turilor cores-

f:
pund ra co rd ării lor buclatc ( PTl\1-1, PTM-4 şi PTl\1-7) sau n l im entării
în vîrf (PT:\1-5 ş i PT.\1-6) .
Echip a m e n tu l postului !ie montează in una sau mai mnlle cabitH'
metalice din tablă de oţel a mbn tisal ă, eYcntua l im părţită in com- 1
partimente. 1
Transformatoru l de fort.ă se montează fie în interiorul e al>in ci , me- 1
1alice (PTM-l şi PTl\l-4), f ie în exterior (PT.\1-5 şi PT.\1-6). ln c~zul
instalării Lransformaloru l ui in interior, v_entil aţi a o ptimă este asigu-
Fig. 2.3.7. Dispunerea apamtajului în t r-un PTM-4.
rată pri n circ ulaţia aerului permisă de jaluzele practicate în uşa inf~­
rioară ş i ' In per e t ele la teral a l co mpartim e ntului LransforrnalorulUJ,
p r ecum şi prin desc hiz ăturil e eo rniş ei acoperi şu l ui postului, aşa cum Ca~inele se .asamblează intre ele prin şur uburi, două din ele avînd
11 upcnş c.omnn, i~r cea de a. tr~ia, d acă se montează, acoperiş sep arat.
se vede în fig. 2.3.f>. unde este prezent atrt vederea generală a u nui lll~s trucţw p crnute o venl1la [:1e naturală prin orificiile prevăzute la
PTM-1. uh111.a ~ran~formatorn lui şi la cornişn aco p eriş ului. · ·
Spre d e osebire de PTl\f-1 care este destinat a li rnent[trii cn energic D1 s tn buţw aparatajului eleetric în colc trei cabine a le unui PTM-4
el ectrică a reţe l ei de joasă t ensiune din cent r el e ttrbanc san din i ncinta It• i n d i cată în fig. 2.3.7.

(iO 61
 Transforrnatoru l. este montat in una din cabinele metalice, apara-
1aj ul de protecţ ic al prim arului transform atorului ·şi tabloul de joaso
lcn siu ne s înt montate intr-o altă cab ină, iar insta laţiile pentru n1cor-
darea postului în reţeaua de înaltă Lensiqne buclată (d acă este cazul)
se iustalează .. în cea de a treia cabină metalic5.
Ali mentărilc de înal tă tensiune sint prev ăz ute fie cu separatoare
r1ormall~. fie cu separato are de p utere putînd rupe c u renţi de sarcină
~i, fi ind prevăzute cu bobine de acţionare, sint posibile ,manevre de
AAR şi telecomenzi.
· Pro tecţi a lransformat orului pe partea de îna ltă tensiune se reali-
zează de reg ul ă prin siguranţe fuzibilc. 'fabl011l de joasă tensiune poate
fi echipat cu s igu ranţe MPR sau sigu ranţe cu mîner, cu întreruptor
automat · pt~n lru p ro te cţ ia transformatorului, cu contnctor pentru
Anexă Ce/ulâ Transformaforul !Îlyrrcidire aprinderea ilu mi.nalului pub lic şi cont oare pentru măsu.rarea. energie_i.
de for.tâ metal/că
{RacardÎlt de exterior Pentru alirncntarea cu ene-rgie elect rică a şa ntierel or mari se utili-
ca0/1.1
;reaz ă PTM-5.
Cons1rur.ţ i a unui PTM-5 este a l cătuită dintr-o cabină de exterior
pentru apara taj ul de h1 a ltă tensiune, dulapul pentnt distribuţi a de
J oas ă tensiune ş i o împrejmuire d e prot ecţie melalică, care nu permite
uccesul la transforma tor ş i la barele exterioare a.le postului. Partea
superioară a imprej muirii se acoperă cu, plasc de wotecţie.
Dispimerca eleme n:telor într-un P TM-5 este in dicată în f ig. 2.3.8.
Protecţia transformat.oru ln i pe partea de înaltă tens iu ne se rea li zează
. • 1
tn fnn cţie d e puterea transformatorului fie prin siguranţe fu;dbile,
fie printr-o protecţie max imal ă care comandă declanşarea unui în-
trcrupLor. .
Pentru consu matorii tcmporari sau pentru şantierelc. mici se 1roto-
t•ş t~ PT:\-f- 6 prezent at in fig. 2.3.0.
... F.r.hipameutu l postului st~ m o nt enă într-o ca bină metalică din ~abia
Pu~ere
·e Lmm! tJe o~d ambulisa tă sprijinită pe o san ie de oţel profilat U-12:·Jcă'bl'7:ă
f - kV 20k V
.
·c r .. te împăr~ită în trei com parLimenlc şi anume : compartimentul de
l~f~~1 A 8 C O
1800
c
600 12SO
F A
5100
8
:?800
o e r
~000 2000 600 1300 l naltă tensiu ne, compar timentul lransrormatorului de forţă şi comparli-
400 50$0 ~00 3000
630 IS050kBOD ~000 teoo too 12so 5!00 2800
J§O!!_ zooc 600 !300 mertLul de joasă tensiu ne.
~fiJD 2800 ~OD ?IJOO 13{)0 !300 Intrarea pe înaltă şi joasă tensiune se fac(: in cablu. Protecţia trans-
fOOO 15LW\2800 ~000 tsoo 600 V250
ormalorulu i pc partea de înaltă tensiune se realizează cu siguranţe
Fig. 2.3.8. Vedere generală a unui PTM-5
1p SPI dimensionate in funcţie de puterea lransforin.atorului, iar pe

63
62
 · cu· s 1'g-rt1 ranţe tip MPR sau s i g uranţc cu Aşa c um sînt realizate aceste posturi de transformare, prezintă
partea de joasă tensJUnc
marele avantaj că pot fi montate fără a Ip.ai fi necesare operaţ iunile
mîner tip SM. . de demontare-remontare, ci numai dezlegarea intrărilor în cablu pe
·In general in asemenea t ip de post se instalează transfo~·matoa~e partea de înaltă ş i j oasă tensiune.
de 100 sau 160 kVA. Tabloul de joasă tensiune este conslrml pentr u
2't0li
1

·~f­
:::::j
~ !-o- .
-

t
1

J xsn~rt ?IJ(o/kV '

a tJ c 2000
TTU a
fOO ·f6QkVA
20{6)a4kV 21t00

+j ~'"-,{{{," 200
1
d
-· f-.1.:
SM
35'0 A
1 F==
,

]
200A 200A 60A 60A a b
'
(! === 2(}00
b
Fig. 2.3.11. Vedere ·gt>neral~t a unui PTM- 7:
a - cu alimentare in vtr! ; b - cu lllimen tarc buctaiă.

Fig. 2.3.10. Schema monofi-

Fig. 2.3.9. Vedere generală
lară a unui PTM-6.
2.3.3. POST URI DE TRAI\"SFORMARE j~ T rcĂPERI
a unui PTM-6.
SUP RATERANE, SAU SU BTERA~E

cchiparea a patru plecări protejate ; două cu siguranţe tip ~p~ sau

~iguranţe cu· miner şi celelalte două cu si~ur~nţe LS .60 A. ln h g. _.3.1 O Sînt utilizate peutru a limentarea cu energie electrică a reţelelor
de joasă tensiune din mediul urban sau pentru nlimentare11 consum a-
entată schema electrică monoftlara a unm PTM-6. torilor industriali sau agroinduslriali. în primul ca~ post ni de transfor.:.
est c prez 2 3 11 ' • ') 3 ll b
p t 1 de transformare PTM-7 prezentat tn tg. . . , a Şl .... · •
<
mare se defineşte ca post de transformare pcntm reţea iar in cel de a l
A ['

ostu ·n două sau trei cabine după cum este alimentat pe partea doilea caz - ca post de transforma1·t\ pentru abonat.
se mon eaza 1 b l
V

' p
Din punct de vedere constructiv posturile de transformare pentru
v

de înaltă tensiu ne din reţt~a buclată sau din reţea ar. or~scen a.. 11.-
reţea se pot realiza în clădiri i ndependente, în construcţie subterană
tere a tra nsf orma t or.u 1u1· esLc
- de 160-400 kVA
, la tcnswntle de 6, 10,
lll.U la p arterul bloc ueilor de locuinţe. ·
15 sau 20/0,4 kV.
1 - Cat·tea electriciafului. din staţu electrice şi postut·i de lr.:~nsrormare - cd. 53 65
64
 În fig. 2. 3. 12 este p rezentată soluţia constructivă şi sche!'lla elec-
trică monofilară a unui post de transformare pentru reţea în clădire
i ndependentă. Acest t ip de post de transformare întîinit în reţelele
din mediul urb an este echipat cu un transformator avînd puterea
nomi nală între 250 kV A şi 630 kV A şi putînd ţ'i racordat la reţeaua
de 20 kV fi e în vîrf, fie în sistem intrare-ieşire. Pe partea de joasă
tensiune. se pot racorda la tablou 12 plec'ări. Celulele de medie tensiune,
transformalo'rul şi tabloul de joasă tensiune sînt instalate în aceeaşi
incăperc rcalizîndu-se îngrăd irile şi delim i tările impuse de măsurile
de protecţia mu ucii şi indicate în figură. Din punct de vedere al carac-
teristicilor co nstructive, clădire.a · este pre văzută cu fundaţii continu e
djn betc.m simplu şi soclu din beton armat, pereţii sînt exec:uta ţi din
panouri mari prefabricate diu beton armat şi este asigurată o venti-·
l aţie naturală prin jaluzelele de la .partea inferioară .şi superioară a .
panourilor din zona transformatorului.
Tot în reţelele urbane echipam'entele cu care se echipează un post
de transformare de reţea ppt fi montate la parterul blocurilor de lo-
cu~nţ e. Tu aceste caz uri postul de transformare ocupă două ca-
mere dintr-u n apartament de patru camere, aşa ~um rezultă din
fig. 2. 3. 13.
JJm pu net de vedere al schemei electrice monofilare postul de trans-
formare esle echipat cu două celule de linie de medie tensiune permi-
ţînd racordarea în virf sau in sistem inti'are- ieşire, o celulă de t.ra usfor-
mator pentru puteri cuprinse intre 250 kVA ·ş i tî30 kV A ş i un . tahl6u
general cu 12 p)ecărj.
Intrarea cablurilor de medie tensiune se realizează prin două tuburi
d e 150 rom diametru, iar plecările de joasă tensiune se realizează pri1~
l :ţ tuburi cu acelaşi diametru incluse în fundaţie .
In zonele urbane aglomerate în ·care nu se realizează apartamente
In parterul bloet,~rilo r de .locui nţc satt acolo unde clădirile independente
nle post'urilor de transformare nu s-ar putea încadra Îll arhitectura
r.onei, se realizează posturi de transformare în construcţii subterane
c:t în fig. 2.3.14. Ţ..a aceste construcţii . se iau măsu'ri speciale din
JHmct de vedere al rez i stenţei (rndieri, pereţi, , planşee d e beton
armat) , ali izolaţiei hidrofuge şi al a eri sirii - ventilaţie forţată.
". De asemenea se realizează acces separat pentru [personal printr-o

67
 VlOERl ÎN l"i.AN
.$CiftMA ELeCTRICĂ MOI.IOI"'LANÂ

. ru
- -·- Lo1r~ r-: .Rli r
MIJ!fz
~
~- t:r: t-" fU v
lklririt ~.ciWb.!id'<i

t
IJj f<:-?f''""''.,.,.
ll J'l J r't-..
c;?..
fJ!fffkrd"'
,~ 1 :e • v
/1{)/a(io MJroliigQ

l'mf•(J~~~~~~~ arm.e~
4-:-$
8
1)
-,-
l
A 11

1-----
:l' 1
~
1 'j
1
:
o •
fJ-H!I
TA!IlQ(Ij.t. t21'LlCI.flJ

Fig. 2.3.l3. Post de transformare pentru reţea la parterul blocurilor de

Fig. 2.3.14. Post d e transformare pentru reţea în constt·ucţic subterană.
locuinţe.

68 69
 50 8~0 50 ,J{J.

-1 1
-
--

c - --
c:-:
--
:
. -
·~ 2M
71Q

~~
~- -
r-
r J f 1t t
1 1 •••
V'i -v "'i tr
' · •' •.
- . '-

,;
1 1
J ': t {• t lllf 1
•• l 1 - '1

' !
1
!..1-'--'"'-"' -
\ ·\ 1 LXKJ ~

1
1
~T'~~ ~ ~
1
1 ~
1 1
~s=
/, _c\
1 r
o ~ a
1 /-,d_ -3- 1
1 L..J l..__l '----' '----' f
1 1
1 850 .1
- 1
1
ll---- - - - ...:--o1 . a-:- - - --- - Wt
i [ - - .ptaso.
tmprţ;mvtn:
..
' - swma
t>oartri .c(in _-
-
panovrt , pe- stif,Pi d! beton -J"-'50·1/l -o-
demonta bile 1 ·.J -· ~ - -1 1
l20('/tl)kV

a \ :\ :: •
'\ \
1
\ ' \
.@
~i -~.-l
.. : !

1 ~. ~~

V
r
Fig. 2.3.15. Post de transformare pentr u abonat cu Clouă transformatoare
montate în exterior :
a - vedere ; b - secţiune ; c - schema e!ectricli monolliară.

7.0

c
trapă mică şi acces pentru trausfonrl,aŢ.-o~ şi aparalaj printr- o
trapă mare.
00~
Din punctul de vedere a l schemei electrice monofilare ş i ·acest t ip
00(}1;
de post de transformare se ech i pează cu un transformator de 250 kY A,
cu două celule de linie de medic tensiune, care permile racordarea
postului :in vîrf sau în sistem intrare- ieşi re, şi. cu un tablou de j9asă
tensiune prevăzut cu 12 p l ecări.
Posturile .de transformare p entru abonat, spn~ deosebiri.' de cele
pentru reţea, au unul, două sau mai multe transformatoare cu puteri
nominal e mergînd pînă la 1 600 kVA. aceste transformatoare putînd
fi instalate fie în boxe specia l amcnajate, fie In exterior. Posturile de
transformare pentru abonaf.·nu au tablou de distrib uţie do-jo"âsă ten-
siune, transformatoarele debitînd direct in tabloul general al abona-
tului. In cazul în care transformato~rele se instalează in exterior,
acestea se î ngrădesc cu O'îrnprcjmuire din plasă de sîrmă supralnălţată
cu sîrmă ghim pată, aşa cum se arală în fig. 2.3.15. Deoarcc.c postul
de transformare alimentează in exclusivitate u n abonat măsură ene;.
gîei electrice se montează pc barele de medi e tensiune, transformatoa-
rele de curent fiind înseriate pc ba ra co l~doarc, iar tensiunile fiind
asigurat~ de la o celulă de măsură aşa cum se ind ică î11 schema mono-
filară din fig. 2.3.15.
In reţele există şi alte tipuri de post dţ · lransformaro în cous~i -
,...,
subterane sau supraterane, unele din acestea fii nd realizate în tr-o
variantă simplificată. Aslfel in fig. 2.3.16 este p rezentaL un posL de
transformare în cabină de zid cu o singură- încăpere, în care sint mon-
tate transforrnatorul de forţă, separatorul de intrare şi cadru l cu sigu-
ranţc. De la transformator, ci~euitele de joasă tensiune ajung la un
tablou de distrib'uţie montat în peretele clădi-rii- şi i nchis ett uşa meta-
lfcă. Siguranţele fuzibile de pe plecflrile de jo a-să tensiune sint _acce-
sibile personalului abo natului.
Punctele de alimentare din roţ:e l ele urbane, numite şi puncte de
con exiuni de medie tensiune, sint realizate în cabine de zid şi pot fi
combinate sau nu cu un post de transformare.
in fi g. 2.3.1 7 este prezentată vederea în plan, secţiunea transYersală
şi schema electrică monofilară ·a unui punct de conexiuni de medie
leusiuuc combinat cu un post de transformare.

72
SECTIUNe A -A F ig. 2.3.17. Punct de alimentare combinat cu un pu;;t de trr~ns-formarc ~
t:.so a - ve<Jere şi secţlunc ; b - schema clcctrlcli monofilarl.

a
 Capitolul 3 form ată din două . litere, indică modul · de răcire. Semnificaţia lilerelor
-din primul grup este următoarea :
ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢll ELECTRICE · - p rima literă : T transformator
ALE STAŢllLOR ŞI POSTURILOR A - a utotransformalor
UE TRANSFORMARE . a doua literă : T Lrifazat
M - mo nofazat
a treia literă : U - ulei
a patra literă : S - cu reglaj şub sarcină
R - transformator (a utotransformator) de
reglaj
- fără a patra literă = transformator (autotransformator) fără
3.1. TRANSFORMATO ARE ŞI A UT O~fU.t\.NSFOlll\IATOARE reglaj s au cu reglaj iu absenţa tensiunii.
DE PU:UEHE Semnifica ţia literelor din cea de-a doua gr upă este următoarea :
prima liter ă - c i rculaţi a nleiului : N naturală
F forţată
·- a doua literă - răcirea uleiului : L li beră (naturală) cu
Transformatoare-le şi autotransformatoarele de pulere sînt aparate, aer
fără piese în mişcare, în care are l oc modificarea unor parametri elec- S prin suflare cu aer
trici ai e nergiei primite. Transformatoarele şi . aut,otra nsformatoarele • · A - cu apă .
montate în staţii electrice, in posturi d e transformare sau in puncte
'Exemp1u ~ AT US-FS reprezi ntă autotra·usformator trifazat in ulei
de alimentare transformă u n curent alternativ de o anumită tensiune
în curent altcr nâtiv de o altă tens iu ne, fă ră a-'i m odifica frecve nţa. -cu reglaj sub sarcină, avînd răcirea cu circulaţie forţată a nleiului şi
sufla.j de aer.
Ele reprezintă echipamentele de cea mai mare _valoare ~in staţiile elec-
trice s au din p osturile de transformare, ~ollv c~re t mpu n~ c~ltl.oaş: Î n continuare sînt indicate m ărimile nominale atribuite de fabricant
t erea, de către p ersonalul de exploatare Ş t .în treţmere, a pnnctpllllul transformalorului sau autotransformatoru lui respectiv. .
de funcţionare, a tipurilor constructive, a regimu lui de funcţionare Puterea nominală se obţine ca produs între .tensiunea nomina lă-,
e .ur entul nomina l ş i facto rul de fază indicat în tabelul 3. 1.1.
impu s de fabricant, a principalelor l ucră ri de întreţinere, încercări
şi m ăs urăt o ri profilac t icc, a eventualelor de fecţiuni ce pot apare î n
P utcrea nomi nală astfel calcu-
lată corespund e un:ui regim de fuilc- Tabelul 3.1. t
funcţionare şi modul de acţionare pentru remedierea lor.
ţionare conti n uă: Factorul de fază

Puterile nomir1ale ale transfor- Numl\rul de faze Factorul de !ază

3. 1. 1. T I P UR I CONSTRUCTIVE matoarelor trifazate t rebuie să se
incadreze în scria de valori indicate 1 1
3 Va
în tabelul 3.1.2. Valorile din paran-
tehnice ş i de construcţi e ale transformatoarelor de pu-
C on di~iil e
tez.e se evită.
tere s i ale autotransformatoarelor sînt stabilite prin STAS 1703-80. Puterile nominale ale transformatoarelor mon9fazate destinate
Conf~rm prevederilor acestui STAS, producătorul trebuie să indice -construirii unui grup trifazat sînt egale cu o treime· din valorile din
tipul transformatorului ş i să atribuie trausfonnatorului valori nominale. tabelul 3.1.2.
Tipul transformatorului s~ simbo-li7.ea7. ă prin două grupuri de litere Puterile rll1 mi nale ale transforma Loarelor mo nofazate care nu
mari despărţite printr-o lini.oară : prima g rupă, forma tă din trei sau sint d estinate unei astfel de utiliză ri sînt a~;e!Mşi ca şi pentru Lransfor-
p atru litere indică tipul transformatorului, iar cea de-a doua grup ă, .ma.toarelc t..ri faza te.
(

76 77
 Prevederile standardului respectiv cuprind şi date referitqare la h. Frecvenţa nomin a lă ;
regimurile de suprasarcină ale transformatoarelor ş i autotransforma- i. Tensiunile nominale ale înfăşurăraor ;
toarelor, funcţion area la o t ensiune superioară te nsiunii nominale a k. Grupa de conexiuni;
înfăşurărilor '(STAS 17031 / 1-80), contliţii de fun cţionare (ST AS j•. Curenţii nominal i ·;
1703/2-80), încălzire (STAS 1703/2-80), nivelul de iz ola·ţie .(STA.S L Tensiul).ea de scurtcircu it la curentu l nominal (valoare măşur ată) ;
· m. Modul de răc i re; ·
1'abelul 3 . J. 2 n. Masa tota lă (informativ) ;
Puterile nominale ale transformatoarelor tri.fazate o. :Masa uleiuhti electroizolant.
(kVA) (după STAS 1703/1 -80) p. Clasa de temp eratură a i zolaţ i ei (pentru transformatoare uscate) ;
g. Încălzirea (dacă aceasta diferă de valoarea normală) ;
5; 6,3; 8 .r. Schema de conexiuni (în cazul în care grupa de' conexiuni. nu
10 100 1000 10 000 100 000
(12,5) (125) (1 250) (12 500) (125 000) ~o~~ţiue .indicaţii complete referitoare la conexiunile interioare). Dacă
16 160 1600 '16000 160 000 m ml:enorul transformatorului conexiunile pot fi schimbale, trebuie
(20) (200) (2 000) (20 000) . (200 600) să se. indice care sînt cele care s-au execu t,at la livrare;
25 250 2500 25 000 250 000 s. :N'ivelul de izo laţi e;
(31,5) (315) '(3 150) (31 500) (315 000)
40 400 4 000 40000 400 000 t . Masa de transport (pentru transformatoarele a căror masă tota lă
(50) (5QO) (5 000) (50 000) (500 000) dep ăşeşte 5 t) ;
63 630 6 300 63 000 630 000
(80) (800) (8 000) (80 000) (800 000) u. Masa dccuvabilă (pcnlru tra.nsformatoarele a căror masă Lotală ,
dep ăşeşte 5 t) ;
v. Nalura lichidului izo laut, dacă acesta este altul deCît uleiul
1703/3-80), prizc şi conexiuni (ST AS 1703/4-.80), stabilita te la scurt- >elec troizo lant.
circuit (STAS 1703-5-80), verificarea calităţii şi .încercării (STAS 1703/6 w. Detalii referitoare la prize :
ş i 1703/7-80). .
- indicarea înfăşurării care este d otată cu prize ;
Transform atoarcle şi autotransformatoarele, la livrare, s int înso-
ţite de certificate de ca litate, de inslrucţiuni pentru transport, m ontaj, - un tabel dînd pentru fiecare priză tensiunea de priză şi puterea
instalare, î ntreţiner e şi exploatare, de buleti nu 1 de încercare în fabri că de p r i ză a fiecărei înfăşurări ;
(eventual Vizat de grupa de . recepţie) şi de cartea tehnică a transform a- . - val~ar~a im?e~ a nţ ci de scurtcircuiL pe prizele extrerne şi pe
torului sau a autotransformatorului respect iv. pnza media na, cu md1ea rea înfăşurării la care este raportată această
Fiecare t ransformator trebuie să fie prevăzut cu o placă indica- unpedanţă ; · ·
toare rezistentă la intemperii, fixată intr-un loc vizibil, care să conţină - eventualele informaţii asupra funcţionării transformatorului Ia
următoarele informaţ.i i: -o ~e~siuno deeăşind. lOG % din tensiunea de priză sau, pentru p riza
a. Marca de fabrio-ă sau denumirea întreprinderii producătoare J pt·mclpa l ă, 10;:,% dm tensi~nea nominală.
b. Tipul transformatorului (de exemplu, · transformator, auto- Marcarea treb uie să fie lizibilă şi durabilă.
transformator) ; P'rincipalele ~Jemente constructive ale t ra nsformatoarc:lor şi auto-
c. Numărul standardului şi, dacă este cazul, numărul normei t.ran.sfo.rmatoarelor sînt: circuitul . magnetic (miezul), tnfăşurările,
tehnice de ramură ·; ~uva ŞI capacul, couse1:vatorul, comutatoru l pent ru reglajul t ensitinii,
d. Numărul de fabricaţi,e; tzolato~:e l <~ de trecere, i nstalaţiile de răcire; releele de gaze şi alte
accesoru.
c. Anul de fabricaţie ;
Circuitul magnetic al transfo rmatomlui sau al autotransformatorului
· f. Numărul de faze ;
este confecţionat din tole de tablă silicioasă l a minată Ia ~eee cu crro-
· g. Puterea nominală. Pentru t ransformatoarele cu mai mhlt de simi de ordinul 0,28-0,3 mm, şi este constituit din două, trei' sau ~nai
două înfăşurări, trebuie să se ,d ea puterea nominală a .fiecăreia ; multe coloane verticale, re unite prin · două juguri orizontale.

78 79

Porţiunea din circuitul magnetic p~ care _se. îm bracă î_nfăş~:area
se numeşte miez. Miezurile se unesc între ele pnn Jugul supenor ŞI JUgul
inferior. • ·
Tolele se izolează între ele cu carlit, hîrtie subţire de 0,02- 0,03 rnm,
sau se acoperă cu un strat de lac, după care se strh'!g cu buloane aşezate
în bucse izolate.
Această constructie se foloseşte pentru a micşora curenţii turbio-
n ari indusi în fier de către fluxul magnetic alternativ.
In prezent constructorii de transfo~matoa:e .a.u . obtinut pier~leri
specifice sub 0,4 W j kg, fo losind tole chn tabla slllCioasa la.nnnata la
rece. · . . suprafaţa de răcire, cuva se construieşte cu suprafaţa ondulată, cu
Toate piesele metalice ale miezului magnetic şi al~ schelet trebme
legate la pămint, cu excepţi~ ~uloa~elor de stringere 1zolate care tra-
versează tolele co loanelor Şl Jugunlor. · (cu clapetă) pentru bateriile şi radiatoarele de răci re sau, la transfor-
La transformatoarele de mare putere pacl~etele de tole sînt sepa-
rate prin foi de carton electro!eh.l1ic. . In ac?st. caz, pachetele d~ t?le
trebuie să fie legate toate la pamint. De ob1ceJ, pe capacul cuve1 stnt
scoase într-o cutie de borne l egăturil e intre pachetele de tole şi legă­
turile la pămînt, pentru a se putea supraveghea nivelul de izolaţie
între pachete şi faţă de masă . , ·
1nfăşurăT'ile (bobirwjele) t ransformatoarelor şi autotr~n~forma l:ua-
relor sînt constituite di n conductoart~ de c;upru sau alum1m:I rotu.nde
sau dreptunghiulare, izolate între ele ~i faţă ~e coloa~ele Imezulul P~
care sînt fixate. Infăşurările sînt de t1p contmuu, sp1ralate, in galeţt
sau stratificate şi sînt executate pe cilindri ~in pertinax, transro:-
mel'board sau hîrtie iiolantă, cu unul sau mai m.ulte conductoare m
paralel sau din bare masive de alumiiliU roh1itc şi sudate între ele cu
o instalaţie de argon-arc. . la releele de gaze etc.
Ete sînL astfel executate şi fixate încît să reziste la ~Corturile clc~tro­
dinamice şi termice de scurtcircuit şi la undele de şoc de tensmne.
lnfăsurările aceleiaşi faze se fixea;.-;ă pc aceeaşi co l oană şi sînt aşe­
zate de · 1·eaulă pornind dinspre miez spre exterior, în următo area or-
::.
dine : înfăşurarca de joasă Lensiune, înfăşurarea• de me d'1e tensmne~
da<:ă· există, înfăşurarea de înaltă tensiune, îufăşu rarea de regla]
. l III' lusiv, din roţi 'rabatabile în două
grosier şi ·de reglaj fiu.
Spirele inrăşurăr ilor, cufundate în uleiul de transformator, ca~c ar~
o mare rigiditate dielectrică, sînt ~ine izolate una faţă 'de ~lta ş~ faţa
de masă. In afa ră de aceasta, uleml de transformator, avmd o con-
ductibilitate termică ridicată, conduce căldura de la infăşurări la cuvă.
Czwele pentru transformatoare şi autotransformatoare se. execut~
din tablă de oţel, în construcţie sudaLă, consolidate cu nervun, centun
de rigidizare şi grii1;d verticale. Cu va este calculată să reziste la o supra-
80
,.
•
p resiune interioară de 0,6 atm la fun'dul cuvei. Cuvele pot fi de construcţie
clasică (cuva + capac) sau cuvă clopot (clopot+ p l atformă). Pentru
l.ransformatoarele de putere ~nică - cuvel~ ·se fa c de obicei de formă
· drcptunghiulară, iar pentru transformatoarele de putere mare, de
formă ovală sau cu un perete frontal drept. şi celăla l t oval.
Pentru ridicarea cuvci şi a transformatorului montat, se realizează
p e cuvă, aproape de rama superioară, dispozitivele (cîrligele) de ma-
nevră respectiv de ridicare. De asemenea, se realizează dispozitive
pentr:u ridicare cu vinciuri mecanice şi urechi de tragere în patru sensuri
la Lransformatoarele de la 2 500 kVA în sus, inclusiv. Pentru a mări
radiatoare de răcire sau cu baterii de ră'cire.
Pe pereţii laterali ai cuvei sînt prevăzute racordurile cu fl a nşe
matoarele de putere mai mică, cuvele sînt prevăzute cu ţev i de răcire·
(radjatoare). de exemplu de t ip liră, su date direct pe cuvă.
La toate transformatoarele se montează robinete de golire a cuvei,
cum este cel din fig. 3.1.1. La transformatoarele cu pl}.teri peste 1 000 kVA
inclusiv se montează pe .fundu l cu vei un dop pcnLru curăţire. Buşo-
nnl (dopul) de curăţire, care se mon-
tează pe fundu l cuvei intr-o poziţie
ucce~ibilă, arc rolul de a permite elimi-
unrea re;.-;iduurilor care se .depun la de-
~ r adarea u leiului şi la spălarea interi-
(!nră a cuvci. Asemenea buşoanc de
f'urăţire se montează uneori ş i la con-
Bt•rvatoarele de ulei, la bateriile de răcire,
Pentru deplasare, la partea inferi-
nură a cuvei este realizaL un dispozitiv
dt• transporL fprmat din sănii sau roţi
ll' nlru t-ransformatoare pînă la 100 k V A
direcţii perpendiculare pentru transforma-
toare de la 250 kV A inclusiv, cu ro ţi
ra hatabile cu rebor~ pentru cale ferată
Fig. 3.1.1. Robinet de golire a
ptmlru ira nsformatoare de la 2 500 k V A. cu vei.
In sus, inclusiv: La transformatoarele de
utere mare căruc i oarele de _transport sînL realizate din roţi cu rchord,
i nd ecartamentul normal, de 1 435 mm. Roţile asigută posibilitatea
plasării în două direc~ii perpendiculare, prin schimbarea poziţiei lor,
p ă ce cuva a fost ridicată pe cricuri. .
Cartea electricianului d.in sto.tl! electric~ şi posturi de transformare - cd. 53
81
 La ~ontarea'trans(orm atoa relor se ~re în vedere s'ă se realizeze şi
dispozitivele de fixare a t ransformaLoarel or pe şi ne pentru cazul unui
evenlual seism. · ~agnetic. al nivelului de ulei. La conservatoarele cu' membrană elastică
La toate transformatoarele, este realizat-ă o bornă de legare la pă-
m1nt. . tice de. ulei, unul pentru supravegherea ni-yclulu~ de ulei şi celălalt
Penlru luarea probelor de ulei, pe' cu va tr·ansforma'toruh:~i' se mon-
tează unul sau mai multe busoanc. Pentru trans(ormat.ol:l rele de la
100 kV A în s:us inclusiv, se mon'tează 1 buşon pentru luat probe de ulei,
iar la trafo peste 2,5 MV A se montca:tă 2 - 3 buşoane. Acestea sînt de
lipul cu garnitură de etanşare sau cu ·bilă de oţel.
Transformatoarele de putere mare prevăzute cu 2 sau 3 buşoane
pernrit luarea pFobclpr de la nivelul superior şi mediu, Cleoarece acestea
.sînL asigurate cu ţe vi interioare, iar amplasarea lor la partea iţ1ferioară
este realizată pentru prelevarea uşoară şi în condiţii de siguranţă a pro-
belor de ulei, cu transformatorul sub tensiune.
· La t oate trausformatoarele se montează pe cuvă' plăcuţa indica-
toare ş i plăcuţa cu schema conexiunil.or.
Pe cuva si capacul transformatoarelor sînt montate izolatoarele
~ele trecere şi ' o serie de accesorii necesare funcţionării şi exploatării.
Con.Serllatorul de ulei est e un rclcrvor cilinclric, fixa L la partea
·superioară a cuvei, care are rolul de a prelua variaţiile niveluli.1i d(\nlei.
L a transforrnaloarcle cu rcglaj fără sarcină, conservatorul arc o singură
cameră, iar la cele cu reglaj sub san:ină arc dou ă, una servind drept
conservator al comutatorului de ploluri.
Camer.ele comuni că, prin intermediul unor racorduri . prevăzute
-cu rqbinete de separarr., eu cu va com u Latorului de nglaj şi respectiv
,cu ·cuva transform.atorolui.
între ele, camerele com unică prin două orificii executate în pere-
tele separator, unul la partea inferioară prevăz ut cu filtru de ulei,
pentru circulaţia uleiului între cele două camere şi altu l la partea su-
perioară, servind la echilibrarea presiunii aerului între cele două ca-
mere. Fiecare cameră este prevăzută cu robinet de golire. Fiecare con-
servator este prevhut cu dispozitiv de umplere.
Pentru tensiuniiP. de 220 şi 400 k.V, conserva Lorul este prev~zut
-cu o membrană ela sLică din cauciuc. Această eoustrucţie are ava n-
tajul protejării corespunzătoare a uleiului împoLriva oxidării şi umidi-
tăţii, respecUv uleiul nu poate absorbi oxigenul sau . umiditatea din
.atmosferă, putînd astfel să-şi păstreze calită~ilc iniţiale un timp mai
îndelungat.
.82
Nivelul uleiului din conservator se verifică fie Ia o sticlă de nivel
care funcţionează pe principiul vaselor comunicante fie la un indicato;
d.m cauc1uc. conservato:ul cslc prevă1;ut cu două indicatoare magne-
pentru supravegherea integrităţii membr.anoi elastice din cauciuc.
Pentru supravegherea nivelului de ulei din transformator în functie
de temperatura mediului exterior, la sticla de nivel sau la indi cato;ul
magnelic a~. nivel~lui. de ulei se trag trei linii de control corespunzînd
lemperaturu medmlUJ exterior de : - 35°C, +15°C şi +35°C.
Di~pozitiv.ul de semnalizare al indicatorului magnetic al nivelului
el~ ulei este f1e un sector de cerc care, în fnncţie de cantitatea de ulei
~lm. conseryato~·, are culoarea: roşu şi·· alb, fie un sect or de cerc cu ac
1nd1cator 1nscnpţionat : gol ; 1/4; 1/2 ; 3/4 şi p lin. ,
Semnificaţiile · semnalizărilor de la vizorul indicatorului mar1netic
al nivelului de ulei, în funcţie de t emperatura medie a uleiulu~ sînt
tele din t abelul 3.1.3.
Tabelul 3.1. 3
Semnificaţia semnalh:ărilor de Ja vi~orul indicatoruJui
magnetic al nivelului de ulei in funcţie de temperatura
medie a uJeiuJui
Temperatura medie u ulciului Semnificaţia semnaliz?irilor
-4o•c complet roşu
-1o•c 1/4 alb 3/4
+ 30•c:
şi roşu
1/2 alb ş i 1!'2 roşu
+7o•c: 3/4 alb şi 1/4 roş u
Pentru .alte va·Iori alo temperatnrii, indicaţia la vizor va fi deter-
minată prin interpolare.
Indicatoru l magn~tic pentru nivelul ulefului mai este prevăzut
•i cu două 'contacte, care sînt act:ionate astfel : dacă nivelul uleiului'
din conservator scade sub nivelul minim admisibil, atunci indicatorul'
de nivel inchide un contact prin care· semnalizează in cam era de co-
mandă atingerea nivelului de ulei minim. Dacă nivelul uleiulu i din
oonservator creş Le .peste nivelul maxim admisibil, atunci indicator'ul
nivel închide un contact prin care semnalize-ază în camera de co-
mandă atingerea nivelului de ulei maxim.
83
•
 În principiu, indicatorul magnet ic pentru nivelul uleiului, prezentat
în fig. 3.1.2, constă dintr-o carca să mctalică, fixată ela nş la ulei, pe
flanşa sudată pe unul din capetele conservatorului cu ajutorul unei
garnituri de etanşare. tn ca·rcasă, spre partea din faţă . închise printr-un
geam de sticlă, sînt fixate pe un ax rotativ şaibc indicatoare şi un
magnet prernanent. Opus acestui
m agnet permanent, dar separat, prin
3 peretele carcasei, este fixat pe un
ax rotativ un contramagnet, roLiL
de un plutitor metalic care urmă­
I:eşte variaţia nivelu.lui de ulei din
conservator.
ln felul acesta, magnetul perma-
mmt din carcasă este antrenat de
liniile de forţ ă magnetice care trec
prin peretele carcasei. Deci este
antrenată şi şaiba indicatoare. În
faţa acestei şaibe se găseşte vizorul
din sL i clă cu marcajele pentru nive-
'Fig. :u.2. Indicator magnetic a l ni- lui de ulei maxim, l'espectiv minim.
velului uleiului : Această execuţi~~ are avantajul
.1 - flotor ; 2 - mng net t> cr·tnnnent in - că dispoziti\·ul indicator exterio1·
terior ; 3 - magnet permanent exte-
rior ; 4 - angrenaJ cu roţi dinţate ; ~ste complet sepa raL de uleiul din
.s - c arcasă : 6 - Indicator ; 7 - gar- conservator şi deci, la o eve·nluală
nitură de etanşare ; 8 - capacUl conser-
vatorulut. spargere a vizorului de sticlă, nu
avem pierderi de ulei.
ncr.area se face prin încălzire la 150 .....:200°C pînă ce culoarea lui devine
albastru deschis. Cu ocazia regenerării nu este permis să se depăşească
temperatura de 300°C. Ionosilul nu trebuie să vină in contact cu uleiulf
deoare.ce la rcgenerare ţşi pierde culoarea albastră, devenind brun sau
-chia r negru ..
FilLrul de aer are dimensi-
uni diferite in funcţie de pu-
terea tra nsformatorului.
Un filtru de aer are urmă­
toarele p ăr~i componente :
- cilindrul din sticlă în
care se pune · mat eri al.ul hi-
gro·sc~pic ;
- . paharul de sticlă în care
se pune ulei de transformator
pin ă la semnul indicator;
- capacul inferior prevă­ 6
Zl~t cu ot'ificii prin care intră
neru l atmosferic. ;
:...... eapacul superior, . (~are
njută la fixarea 'cilindrului, •
p:e\·ăzut cu racord de ,legătu­ ·~
ra la racordul pentru · filtru al
~onservalorului.

Dispozitivul de filtrare a· aerului (filtrul de aer) este un aparat care Aerul atmosferic pătrund e
:se montează pe nwonlul de le găt ură al conservatorului şi are rolul de fn filtru în partea ·l ui infcl'i- 7
a absorbi umiditatea din aerul atmosferie (;are pătrunde în conservator ~~a ră trecind prin paharul .de
la scăderea nivelului de ulei respectiv de a proteja uleiul, ehiar în cazul u.lei (vezi direcţia săgeţilor în
ruperii membranei elastice din cauciuc la conscrvatoarcle prevăzute fig. 3.1.3)' ş i apoi, du p ă reţi­
{!U aceasLă membrană. Filtrul de aer se montează obligatoriu la transfor- nerea umez.elii de către mate- 8
matoarele de la 100 kVA în sus, inclusi\' dar se poate monta şi la t rans- rialul higroscopic, ajunge prin
3
(ormatoarelc de la 100 kV A î n sus, inclusiv. r~cordul. de legătură deasupra
_,.
Ca material higroscopic se folose)te silicagelul sau ionosilul indi- ruvelulut de ulei sau respecitv
-cator, care este obţinut din silicagel tratat cu clorură de cobalt şi care deasupra merubranei ·eonserva-
torului.·
îşi schimbă culoarea în funcţi e de ca ntitatea de apă absorbită. În stare
.anhidră (lipsit de apă) 'i onosilul are culoarea albastră deschis, iar pe Releele de protecţi e se insta-
măsură co absoarbe umiditatea culoarea trece în ro5u, apoi in roz,
lrază în mod obligatori u la
t ransformatoarele cu puteri . Fig. 3.1.3. Filtru de aer :
iar la saturaţie cu apa devine incolor. In această siLuape materialul 400 kV A inclusiv si se 1 - din stlclă ; 2 - paharul d in sticlă ;
c.ilindr~
higroscopie trebuie inlocuit sau regenerat. De preferinţă înlocuirea sau iese atît p entru pr~tec­ ~ ~ capac mterlor ; 4 - capac supenor : 5 -
1 acord de .legătură cu flanşrt ; 6 - tiran ţi de
regenerarea se face cîni culoarea ionosilului a devenit slab roz. Rege- transformatoru lui propriu- tlxarea CJ!mdr·uiul ; 7 - sită dln ll!amă ; 8 _
garnitură de etanşare.

84
85
r
 \

zis (relee de gaze tip Buchholz), cît şi pentru protecţia com.utatoal·c- fix , acţionate din afară cu ·ajutorul unui magnet pennuncnt care se
lor de reglaj sub sarcină (r~lee de gaze cu clapetă) la transformatoa- depl asează o dată cu flotoru 1.
l'ele prevăzute cu acest reglaj . . Releu! de gaze tip clapetă t-sle un aparat de p 1·otccţ i e care trebui~ 1
Releu! de gaze tip Buchholz este un aparat monobloc de gabant montat în mod obligJ.toriu la fiecare comutator de reglaj sub sarcină
redus care se montează in serie în circuitul de ulei dintre conservator al transformatorului. El protejc4ză comutatorul de reglaj sub sarcină
şi c~vă. El acţionează :
- · la scăderea nivelului de ulei din cuvă ;
- apariţia de aer sau gaze in cuvă ca urmare a unor arderi ~~~Le
de izolaţie sau a unor eventuale neetanşeităţi a cuvei sau a instalaţulor
de răcire;
_ apariţia unui curent de ulei venind dinspre cuvă ca urmare a
unei unde de şoc .
Protecţia releului poate fi :
- semnalizare preventivă ;
.'
_:_ scoat erea de sub t ens iunc a transformatorului.
Ea actionează în timpul formăr ii dcfectului, înainte ca acesta ~ă
producă avarii grave, spre deosebire de. celelalty sisteme. de prvo~ecţl~
(difere nţ. i ală, maximală, siguran ţe fuziblle etc.), care acţ10neaza dupa
apariţia defeetului. .
- Este compus (fig. 3.1 .4) dintr-o carca_:ă .turnat.ă di:?- ali~ j de altlml-
niu, eu nervuri de întărire. Pe ambele, parţi laterale smt c:te unu.l sa~t
două vizoare fa'ţă în faţă gradalc pentru. obse~var.ea com?d~: .ulemlm.
Sub vizoare, pe carcasă şi pe capac s m t sageţt care tndtca drum~!
gazelor (rnontajul rcleului) dinspre cuvă spre conservatoru l de ulct.
La partea superioară, pe capacul releu lu i, se. găsesc v~ntil_ul cu ro-
binet şi dopul fil etat pentru evacuarea gazelor ŞI pentru msuflarea ae-
rului pentru conlrolul funcţionării flo.toru~lui superior. J?e a~c:ncnca,
la anumite rrlee, euro eslc şi cel din f1gura, se gaseşte dispozJtivul <.te
control şi blocare (taster) protejat printr-un căpăcel înşuruba~. Căp ă-
.. celele ventilulu i şi ale laslerului sînt h•gate de capacul rele~lm cu lan-
ţişoare metalice pentru a nu se pierde. Tot pe capac este cutia de bo.rnc.
tn interiorul releului se găsesc două flotoare, fiecare cu cîte u.n in- Fig.. 3.1.4. Releu! de gaze tip Buch})olz :
treruptor basculant cu mercur în vase, de sticlă umplute cu ~az Jncr~ . 1 - carcasă ; 2 - capac : 3 - Vizor ; 4 - capac cutie borne · 5 - buşon <le go-
lir:e ; 6 - ventil pentru gaze ; 7 - taster ; 8 - b'uşon pentru' racor<lare circuite ;
Flotorul· superior, echipat cu un _înLrer~ptor ba.sc~lant peu~ru. semnah- 9 - săgeată in<;t:catoare ; 10 - capac protecţie vizor ; l l - schema electrică a
zare, este acţionat la scăderea mvelulUJ de ulel ŞI la df'gaJen lente dP relcuJul.
aer sau gaze. Flotorul inferior, echipa~ ~u un. întreruptor ~asculanL
pentru declanşare, este acţionat la apanţ1a unei unde de presmnc ~d e­ •i 1ransformatorul în cazul unei avarii la comutator. Este construit
dintr-o carcasă Lurnată de aluminiu, ca în fig. 3.1.5, în interior avind
plasare :Uruseă a ulciului dinspre c~vă sp:·e ~onservator sau d~_gap1rc
violentă a gazelor ca urmare a unet arden . vJolfmte sau explozu).
• elapetă b ascu lantă cu două pozipi, "1n funcţiune" şi "decuplat", uh sis-
tem d e blocaje care men ţi ne clap eta în · una din cele două poziţii, trc-
La: transformatoare pf'ste 16 MV A se fo los0sc şi ;d,ec de gaze .tip de la o po.z i.ţ.ie la cealaltă pu'lludu-se f::tce numai sub acţ i unea unui
Buchholz la care întreruptoarele sînt cu co ntact metalle m vas de st t c lă Im puls ex.t erior, şi un întreruptor basculant cu mercur, fixat printr-o

86 87
f
1
 Spre consel"'vator
pirgh~e solidară de clapetă şi avînd un contact normal închis şi un:
contact normal deschis. P e peretele lateral, dispuse faţă în faţă, se-
găsesc două vizoare pentru observarea pozi ţiei clapetei.
La partea superioară a releului, protejate de un capac b ascn lant~
se găsesc două butoane de pro~ă cu plăcuţe indicatoare "în fun cţiune"
8
3 12 9

6 5
r - - - --::l
, ...,....-:
- 2fJ
~
2(3 "
4
-10 1 runcttonare deconectat
1
!
J
Oeconcct:al:
- ---------·
SchPma electrică
9. 10

Fig. 3.1.5. Releu de protecţie comutator (releu tip clapPtă) - TIS 1000 :
1 - ; 2 - vizor ; 3 - şuruburi de prinde re ; 4 - cutie de borne ; 5 - c apac cutie
carcasă
borne ; 6 - borne ; 7 - racord circuite ; 8 - săgeată indicatoare ; 9 - capac basculant ;
10 - butoane de prob!!. ; 11 - ,şurub punere la masă ; 12 - garnitură.

şi ,.decuplat" servind la verificarea funcţionării rel.eului (butonul " în

funcţiune") şi respectiv la readucerea dapetei în poziţia normală (bu-
tonu 1 "decuplat").
Lîngă vizoare, prin ~urnarc pe fiecare- ca pac, este re<;~lizală ,c îte o
săgeată indicatoare vospită în roşu, ca re arată direcţia spre conserva-
torul de ulei al trartsformalorului.
R eleele de protecţie d.t> gaze sînt raco rdatc pl'in intermediul robi-
netelor sau a claprtelor prnt ru.transformatoarelc cu puteri mai mari de
1 000 kV A in clusiv.
Ventilul de suprapresiLLne (fig. 3.1. 6), care se instalează numai la
transformatoarele şi autot.ransfonnatoarele de pute·re mare şi cu ten-
siune superioară de 400 kV, are ·scorntl de a asigura trecerea uleiului
din cuva transrorrnaLorului spre cpnservato: la variaţia volumului de
ulei, în cazul în c..<tre se uită închisă sau se d t>fectează ela petele cart! sînt Fig. 3.1.6. Ventil dP. supraprcsiunc :
..
montate pe racordul intre cuvă şi conservator. Ventilul rste deschis de I :- flanş~.. s up.erioarc ; 2 -;- !lanşe inferioare :. 3 - con : 4 - ventil Jllot ; s _
suprapresiunea care apare la creşterea tt>mperaturii \Jleiulul, cla(:ă ela- şa11>ă specwtă , 6 - şaibă , 7 - şurub cap clhndric ; 8 - gamitură 9 - şurub
hexagon;."\1 : 10 - piuliţă M 10 ; 11 - piulitli M 5.
petele sînt în poziţia închis.

BB 89
 Supapa de I'VC!Cllare [Jaze se insta l ca 7.ă de aserne~1ea la_ tmns !o~ma_:­ I zolatoarele de trecere {bornele) transformatoarelor şi ale' autotrans-
toarelc si a utolransfon n at oar ele de ·p utere mare Şl tenswne rJ<hcat~ formatoarelor se montează la partea s u perioară a cuvei (pe capac) şi
şi la cnr~ co nse rvalorul este prcvţtzu l c t t membrc1nă din cauCiu c. tn fu ncţie de valoarea tensiunii sînt d e tipul obişnuit de trecere, de tip
!1 f{J
11 12

POZi tia 1
Acumulare gaze
13

17
C
Mt
f7
Poz!{ta.U:
Evacuare gaze
!8

CMfJi~
- ~
c;
· ~'t.,~o/·~
~· ~__]_
l a conservator'
traÎo
Tv& IZOlator
Te 10/100
Te 10/2000
Te 10/JISO
?!It
~18
d
12
20
'i-18 20
a ,, '
Fig. 3.1.8. Izolotoare de trecere :
a - izo la tor 'l'l:! 10 kV ; b - izolatoe TE-35 kV :
1 - porţelan Izolator ; 2 - bornl\ ; 3 - tub izo-
lator ; 4 - garnitu ră ; S - cap ac ; 6 - piuliţă ;
7 - rondelă ; 8 - piuliţă ; 9 - cremă : 10 - gar-
niturlt ; ll - J)atluc ; 12 - p rczon ; 13 -;- gar-
nitură ; H - inel m agnetic ; 15 - pană ; 1G -
şurub : 17 - gar nitur i! ; 18 - căpăcel : 19 -
eclator in1el"ior ; 20 - fanlon : 21 - şurub ;
22 - eclator superior ; 23 - supot·t ecla t.or .
.._._ __ J20
ondensator sau ump-lute cu ulei p rop riu. La izola toarele t ip conclen-
Fig. 3.1.7. Supapă evacuare gaze : tto r, p entru a se a sigura păt runde rea uleiului din transformator în
1 - cuvă ; 2 - capac su per ior ; 3 - cap~c inferio~ ; 4 - p lu titor : 5 - ax ; G
tru grosier ; 7 - .tiltru . !in ; 8 - garmtură etanşare ; 9 - garnitură supap1i ,
- m: partea s up er ioară a izolat or u!ui, trebuie dcş urub a l bu şouul de aerisire
10 - vcntH cu piston ; 11 - piesă d e l em n ; 12 - resort ; 13 - n ivela d e u lei ; flat pe nanşa izolaton~lui. L a izolat oarel e cu ulei p ropriu t reb uie
furcă ; I5 - buşon curăţire ; 16 - si'ă protecţie ; 17 - u lei de t r a nsform ator ;
14 -
18 - flanş e racord . t•rifical nivelul uleiului sau p resiunea uleiului în funcţiţ de e o'nst rucţia
lr.olatoarelor respective. ·
Disp~zilivul, arătat în fig. 3.1.7\ se instalează pe conducta ' în~rc În fig. 3.1.8 sînt prezentate i;w lalfJa re1e de trecere tip T .E. 10 h:V
comutatorul ele p lotu r:i . şi conservat"or şi are· rolul d~ av a_~umu l a Ş I ~ g. a) şi T.E. 35 }(V (fig. b) 'şi detaliile lor c9nstru ctive. De asemenea,
evacu a în atmosferă gazele rezultate în urma funcţtonaru rupLorulu1 fig. 3.1.9 este prezentat izolatorul ele trecere ltO kV, 400 A cu deta-
comutatorului ele · ploLuri; l' constructive.
r '

90 91
 Notarea bornelor se face fo losind :
litere mari pentru înfă~Ş urarea cu t ensiunea cea mai mare;
litere mari cu indicele m pentru înfăşurarea de tensiune medic ;
lit ere mţci pentru înfă ş urarea . cu tensiunea cea ma i mi că.
Pent ru inceputuril e înfăşurărilor se folosesc liLerele A, B, C- a, b, c.
Pentru sfîrşiturile înfăşurărilq r . se folosesc litere1e X, Y, Z - x, y, .z.
P entru neutru!, care este scos p e capac, se folos esc literele N , respectiv n.
Aşezarea bornelor pe capac se face astfel ca succesiunea literelor să
fie de la stînga spre dreapta p rivind dinspre pa rtea de înaltă t ensiu ne~
1 În fig. 3.1. 10 este exemp l ificată marcarea bornelor la un t ransfor-
9 mator cu 3 înfă ş urări, cu neutru! scos pe capac la înfă ş urarea de înaltă
10 ------e:i1~lilii1 1---,--....1
ş i m edie tensiune.
" ----~~1 T ermometrele şi disp ozitivele de miisurat temp eratura servesc pentru
urmărirea şi supravegher ea regimului termic al transformatorului.
La t.ransformatoarcle cu putere mai mare de 63 kV A inclusiv se·
montează un term~ m etru tehnic cu mercur, capacu l cu vei a-vî nd un
l ocaş pentru termon}etru.
La transformatoarele cu putere -mai mare •de 1000 kVA inclusiv~.
capacul cuvei este p revăz u t cu l ocaş pentru mont area a două term o-
·"'

'
12

Fig. 3.1.10. Marcarea bornelor· la un transformator cu trcl

înfăşurări.

metre t ehnice cu mereur. Terrnometrclc cu mercur se montează îm

Fig. 3.1.9. Izohttor 110 kV, 400 A : 11părătoare, a şa cum se ara tă în fi g. 3. 1.11.
1 - portelan izolatot• ; 2 - f!anşă; 3 - fl anşă de cap ;_4 - şu ~
rul:l . 5 :... garnitură ; 6 - flanşă ştuţ ; 7 - . flanşă ~trmgere . L a transfonn atoarele cu putere ma i mare de 4 MV A inclusiv, se
8 - ' rezon · 9 - tub i?:olant ; 10 - flanşă JZOiantă , ll - t".b nstalează, .pe lîngă ter mometrelc tehnice cu mercu_r, şi un termometn1
izola~t ; 12' - inel izolant ;· ' 13 - ştift _lzola':lt ~ _14 - flani~
izolant:1 ; 15 - prezon : 76 -; born ă ; 11 - p1u!*' sp~c1a\ : nometric cu cadran şi contacte electrice (fig. 3. 1.1 2).
18 _ garnitură ; 19 - garnitură ; 20 - căpăcel , 21 - şuru_ •
22 _ piuliţă : 23 - suport ee la tor; 24 şi 25 - eclator supenor
ş1 m fer10r.
93.

l _....,___,
~ ..""l
T ermometrul cu cndran este folosib în următoarele scopuri:
s~ măsoare tempe ratura u leiulu i ;.
~ să semnalizeze depăşirea une.i limite de temperatură, f ixate ;
să comande intro dtîcerca sau scoaterea ·din circuitul de răcire

t
al transfor matorului a hateriilor de răcire ;
- · să comande scoaterea transform ator-ului din sarcină la depăşire.a
tcmperaturii m axime a ni iezului sau a ulciului.

}
::t T ermometrul manometric ru cadran este construit dintr-o carcasă
turnată de aluminiu î n care se află Jl1Ccanismul de acţio'n are al acului
ind icator, eadra nul ·circularcu·gradaţii qe la - 20° la oo şi In + 120°C,
80~
-r acul indicator şi contactele electrice cu poziţie normal desch isă , butoa-
p nele de rrglaj şi racordul dintre dispozitivul de acţio nare a acului in-
601: dicator şi tubul c'apilar. Tubul capilar a re o lungime fixă (cea 7 m)
~ aparatul fiind ctalonat pentru acea~tă lungime. La capătu l celălalt a l
tubului capilar se află corpul de sesizare (rczervorul cu mercur sub.
~

1,0*-
~
prMiune) şi racordul de prind cre în locaşul tcrmometrului de pe ·trans-
-r.JI) ~
. ")
formator.
+""
' 2o± Tcnnolnctntl c:u eachan funcţionează dato-rită ·dila'Lării sau eontrac-

1
'
=
~ :t:
tării unei coloane cu mereur introdusă în rezer vorul sub presiune pre-
lungit cu tubul capilar. La rapătll'l opus rezervorului, tubul capilar
4..,... este îndojt duh formă de ar <.'. În funcţie de tcmpera;tură, coloana de
T-ta . . "
- mercur dilatîndu- se, fa ce să se destindă arcul, mişca rea transmiţîn-
.~i...-1 du-se acului indicat~r. Acesta v a închide p e rînd, in funcţie de re- ·
Fig. 3.1.12. Tcl'mometru mnnometrlc cu cadran şi glaj ; cele 1, 2 sau 3 contacte normal des<:hise, dînd camanda respectivă.
rliT contacte e>lectrice :
1 - carcasă · 2 - cadran - 2o•c -<- + 12o·c ; . 3 - a c in<ll· La transformatoarcle şi autotransformatoarele d e putere mare şi
~. cator . 4 - contact semn:>\i7.arc ; 5 - cablu legătură ~Jcc:
1
1
1
: tr1că :' 6 - capac ; 7 - buton reglal : 8 - tub capllar , pen,tru tensiuni ridicate, 1100 kV şi 220 kV, se mai folosesc termoni.e-
~ 9 - teac~\ ee rmomctru ; 10 - piuliţă o tnndezA. ; 11 - cnp
' d e fixare ; 12 - suport fixare ; 13 - şurub ; J4 - balama. trelc cu rezistenţă pentru măsurarea temperaturii miezului şi a uleiului.
Eleme nt ul de măsura t este format ~inlr-o rezistenţă de pla tină
1
lnontată in jugul superior (pentru măsurarea t.ernperaturii miezului)
~ .1au în interiorul unei t eci metalice cilindrice (pentru măsurareâ tem-
peraturii uleiului - fig. 3.1.1 3).
in
1
'Tempcratur::ţ este indicată camera de comandă, prin inte rmediul
_/ Unui comutator, de către un singur aparat indicator.
01 ;7 Fig. 3.1.11. Termomctru La acelaşi aparat indicator se poate citi şi temperatura înfăşură­
6'3/~ /J . tehnic cu mercur ş i cu
prin folosirea termocopiei fig. 3.1.14, T e.rmocopia este o termore-
apărătoare.
a
ţă ca re face posibilă măsurarea indirectă lemperaturii înfă-
9.4
95
ŞUI•ărilor, măsur area dir ectă I}Cput îndu-se face din cauza tensiunii Se mo nlca:dt numai la l ransfonnatoarcle ~i aulolransform aloarcle
m a ri a î nfăsu rări i. . ele putere mare şi leusiune de 1100 k\'. Aparatu l se montează~"<' r~tpacul
Semnaliz'atorul terinic de pericol (fig. .3.1.15) serv;şte p ~ntru pro- 1ransforma torulu i astfel înc it souda term idi să preia temperat ura
t ecţ ia transformatoarelor şi autolransformatoarelor unpotnva supra-
m aximă :1 ulriulni.
Încăl z irii uleiului.

GO on 22

CARACTERISTICI
/.P.E./8 -Oomem'u/ dE' lucru
O... + f50"C maxim
- Rezistenţa :platină /iexaqon B
. f!exagon 22 - Valoarea ta ooc
a rezistenţei: 100 .Q.
~
".,
lfexa

lQ ctichefâ.
caracterisllc.t'
Schema de legatur i 4

j
1
SCHEMA ElfCTt?ICĂ
~
<C\)
1
1
1

~
(\j 1· '-----<~8
._.__ __ _--<>O
1
..___ _ _ __ _--<lA
1

1 <!>9
Fig. 3. 1.14. Termo t·e:r.istcnţă, pa-rte
, componerrtu a tcnnocopici.

D omcJiiul de reglaj cslc eu pri ns intre 5(N: :,i 125°C. La· asig ura rf•a
te mperatnrii pe nlru eart' a fost rE>glaL o l ame lă hime talkă în formă
P ac foarte s uţ>p re dcb loehcază clichetul inln•ruplornlui, prelens io-

Fig. 3.1.13. Termometru cu rezistenţă pentru măsu rarea tempe- 1 cu ajutorul unui resorl. Ast fel Sf' închide circuitul de semnalizare,
raturii uleiului. l"l' rămine în chis pînă se ne\ i o nr. a ză but o nu l.

Cartea <!lcch·lctanului din sta!U clcc ttlcc şi pos luri de Lransfon nate - cd. 53
:96 97
 tcansmisă ·cu ajutorul magnet:ulni cliu spajiul fluidu lui, contramagne-
tul'lli a mplasat separat în spaţ.inl indicatoru lu i şi m icroîn LrernpLo rului.
R eaducerea sistemului magnetic iu pozi!fa clt> rc•pnus duprt întrerupe-

!"' ~---
132 .....

. __ j .

u---+::.:2.'9'--o-11 ~--- 8uzu!7arul ..

(}f. ~·· ~; seml7alizatorulw
)
!

Domeniul dereg_lare
oo +120 ·v
Tub flrolectie Contact!! 6A, 220 !1
perfinax

Fig. 3.1.16. Indicatorul de ci rculaţie pentru apă şi ule i :

Fig. 3.1.15. Semnalizatorul de pericol. 1 - cm-casă ; i
- piesă intermediară : 3 - pnletll : 4 - ax :
5 - magnet : G - contramagnet : 7 - SPatiul ln<.hcatoi'U iui ;
8 - m icrointreru ptor : 9 - c ut!<' bomc.
l · (fier 3 1 •G) conslă d intr-o
. Indicatorul de circlllatie penlnt apa Şt u cz
o·.·~. . 1 ·LV fixaU\ pt•
v •

carcasă sub formă de Lam hur in care este mon1 ala D p,t l a , rc•n Lrecrri i fluidului se realizează prinlr-un res ort, rC'g labil din partea
din spate a aparatului prin iu leny1cdiul unn i ~uruh.
un ax. d 1 datorită curenlului fluiduln i Şi după o rola!.h· Miţrolntreruptorul are contact0. .,uo nnal dcse his .. ş·i .. normal în-
is", astfel încît orice iudicaţ.it-' a aparatnlui poaLc fi L ru nsmisă. în ca-
V

Paleta se cp asca:ca , . • . , ., . Deplasa rl:'a palctei esli·

de goo elib erează întreaga sccj.J.u·ne de .l.ILcere. . ll!'at de c·o rna nclă . '
.,
98 99
 5 9
Prin in lcnn ed iu 1 arest or indicat oare se racordează d<' <'Xl'm plu
b ateriile d e răcire (fig. 3 .1. 17), care asigură răcirea ulciului din t ra ns-
form atoa re (a u t o l ransfor rn ntoa r e) prin ciî·c ul apa for'J"at ă a u lciu lui şi
suflajuJ de aer.
Tndicatoarele de circulajie a uleiului permit supra\'eghli'rea şi din
.) ca m era de ~Olllandă a fuucpou[trii circulapei de u l!:'i din bateriile de
răc i. r<' .

11
<::)
t- Bufonul de aerisire sau vrnlilu! de aerisire (fig. 3.1 .18) este u t iliznt h
acrisirca cu,·ei, conscrYator ului etc. şi ('Sf c fo rmat dintr-nu <:orp fi x
su dat pc peret~ le s ubansamblu lui, u n cOI'p mo b il car<', prin deşuruhart'
~'
parţia lă, p erm ite înlăturar('a eta nşcităţH şi {' ,-a<· tt <t rea at•ntl ui prin
<::) orificiul 1rans\·ersn l şi bila de etanşare. .
Aerisi rea transfonnalorului se fac(' cu scopul de a · p('nuiir elim i-
c-. Intr
~. aer
Iesire n area aNulu·i ra r e se acttm lllează în zoHelc înch ise din une le su))a n-
aer sam b le ale Lransfo rmatoruht i in cttrsul opei·aţiei de ttmplcrc cu ulei.
~
..... -.-~~~- -~m--.­
~ - ·Suhansambl<'le din construcţia
transfonna!orulu i care s e nerisesc
s înt cuYa . oalele şi ş l u~uril<' izolaloan•lot·· de I. T . şi J.T. de pc ca pac
sau cuv ă, izo la t oarp]e de T.T. şi' J.T., comu l atoa rel!:' de f'l'g laj sub sar-
Cina, radiatoar<'le de răcire, conscryaf or ul cu m!:'mbrnnă şi culiilc de·
tablu ale izola! oarelor in u lei.

Â====f=-=ţi-~
'==-==:::;:==~,]1
~r Memarana de cauc/u c
Fig . 3.1.18. Bu-:;onul (\'Pn ti lul ele nerisir c) :
şn !M ; J - buşon ; 4 - piulţă : 5 - bilă .
f .. , 1 - corp "Vcn til; 2 -

F ig. 3.1.17. Ba teria d !! răcire : . . "\ eris irea transformatoarel<!r S<:' fa ce indouă sisteme :
1 - camera de dlstr! · ·bU!te· .' ~- vcn ' n~ 11 tor
ru . axial · 3 - grur
i; _ ~n><·hi ridicare clect•
poziţiu pă ,
opom vr.r- - manual, cu ajulorul huşoant'lor de asNisire,:Hătatc in
fig. 3. 1.18.
4 - buşon tterisire ; " - racor .. mano et. :
urechi r1dJc;u'e POZ i ţia 2 •;;zontao\ 11 'c•ie-:
ticală ; 7 - c:cul
cn otă . 9 _ ~;~siu: 10 - Ins-
/zP_ ·<·~tii! d e born e. rat·acterizată fapl'. t! l cii. se face pinii in JIIOJil<'ntu.l cînd in locul·
p rill
de tevJ ; 11 - p!a~... c pr e ' •
8
cu rgă u lei;
tc·r·tdui în<'Pp P. să

100
101
 - an l omat: cu aju to rul unor 1:n·i ,·acor date la .r a cord nl rcleul ui. laţiei de răcire. Aceste circuite sînt l~gate la mwl snu m a i mult~> co-
d e gaze. 1\c casi ă aerisi re .se ea r aetcrizează p ri n fup l ul dt pe rmiLc .aerului fretc, s înt realizate din conductoare d e cupru fl exibil, izola! !? î11 P. V. c.,
care n r c tendin ta de a S{' acumula i n unele zone sl\ fie condus p ri n introduse în tu bur i metali ce şi au o rezistent:ă hu nă la ac tiun ea uleiului,
ţ.evi, chiar în ti m p ul umpiNii cu ulei sau. iu timpul f un cţionă ri i, la r a- întemperiilor ş i Ia loviri mecanice. '
cordul reicului ele gaze Ş i · d e aici si'\ ajung~t î n conservator sau la su- Aceste c ircuite s înt :
papa de evacuare gaze (fig . :u.7). circuit.nl r elcel or de protecţie de gaze Buchholz Şi dapetă;
circuit ul niv el (minim şi maxim) u lei în conserYa l or ;
cir c uit ul indicator conttol memb r ană e lastică consrn·ator ;
circu it u l te,rmorp etrului cu rez istenţă pentru ulei ;
circnit ul termometrulu i cu r ezisten ţă pent ru rn il:'z ;
- eircuitul t.ermometrului cu cadran şi cont a c l e pentrf1 se 1n nalizare
1 empe r at ură maximă ulei ; ·
circuitul semnali zato'rulni termic d.e p ericol;_
s
c ircuitele indicatoarelor de circ nla~ic ulei ;
cirruitcle tra nsformatoarelor de cu r ent inclusiv cele d in borne
(pentru măsurare, p r otecţie difer en~ia.lă, termocopie) ;
- circuilele de comandă. a instala j.iei ele răcir.e.
în .funcl.i.e de p uter e, tensiunea nomina l ă şi dota rea transformato-
1q-.
·- r 1
rului (autotr.a nsform atorului) cu inst~ l a ţii le ş i echiparnent.cl-e respectiv e,
u.nelc circuite pot să Jip seasc ~ . ·
La tra ns l'ormatoare lc. de 2, 5 - G3 MVA cu c:irculat i.e nat urală a
u)eiu lui şi su fl aj d e aer (NS) , act io na r ea ve1Hilat.oaretor poate fi ma n uală
· Fi~. 3.l.l !J:. Rob inet cu cl apc tă (cb -' F ig . 3.1 .20. Diverse tip ur i d e r a diato.at·e 1
pcU\ de înch ider e) : . a - radia tot• d rept ; iJ -· xad intor ~u lire ; c 1\a.u automată, în func'!:ie de t em peratur~ ulciulni. Temperat ura 1::1. care
1 - corp clapetă ; 2 - ax ; 3 - m \ nee d e radi">IOr t.îp A . · 1re lHLi e c.o ne<:La lă man ual instala pa d <~ suflaj s.au t emp erat urile la care
acţiona rc ; 4 - şuntb de bloca r e ; 5 _ j - ţeava ; 2 ..:. colector ; 3 - urechi de ri d i- intl'ă an tomat în ftlll c·ţiune t reptele i nsta laţiei de r ăcire sint indicate
garnit.u nl d<~ el.an şr.u e ; 6 _ obntratot·. c<1! 'C ; 1 - cotn'ie r d e consolidare; !; - bucşe
ele aerisire ; IJ - buşon de goli re . ş i eventual sr m nalizate de t.ennomct:relc eu cad ra n.

Robinetul w clapelă a re Toiul de a inchide san · deschide c irc uitul de

ulei între C\J vă şi conser vaLoe sau între cuvă şi b a t eriile răcire . de ng. 3.1.21. Schema de CO·mandă .
Aşa cum rezu l Lă d in fig . 3.1 .1 !), r ob ine t ul eu cln.petă se com pu ne manuală a instal:aţiei de. răcire :
din 'corpu l rohinetuln i cn orilTeinl prin care eirc.ulft uleiul, clnpeta de JC,- lC3 - contacte auxllia te <1 IC ·con-
tuc,t o-.:u lui de protecţi e ; 1R.T1- 1R'l:, --
închidere ::t o ril'ki11l u i, axu l ele ma nenft care roteşte clapeta 'şi nutni- aelee d e pro te cţie cu bimetal ; IC -
v ela de acţionare C}l ~u r uhul s pecia l cu aj uto ru l Gă r uia se b lochează bot;>ina de u cţion arc a contacto r·ului ;
f't0r-P~01 - butoan e de fiCţi OP<u·c
manive la î nlr -o arHunită poziţie. la distanţă ; L 1- L 3 - ' lămpi de sem-
nalizare. ·
H.ohineLele c u clap ct ă . se f olosesc de asemenea penlr u separarea
r a diato~·u:elor faţă ele cu Y ă . E le se montează pc fiecare ş t nţ sudat pe
p eretele cuvci şi p ermit ~l e mo nta rea ra cţi ato~trclor f ăr ă a fi evacuat
u leiul d in cuvă. · Sc:hNna ·de comandă manua l ă (fig. 3. 1.21) p errn ite introd11cerea
În fig. 3. 1.20 sinL r ep rezentate c.îtev a· tip uri de ra d i~1Loare. tn t uror ventilatoarclor în Iun e1 iu nr de obi cei în unl1a unui semnal de
Circuitele auxiliare de pe transformator ( a!llolransformator) sint cir~ n larmă a l temprraturi i ule.iuhti. '
cnitele secundare de _pn)tee j.ie,, scn.ma lizare şi măsurare , cu care este Sch<>ma antomal· ă în
t rei t r epte p~rmite' punerea în func tiu ne a
expt~dia~ transfonnatorul diu fab ri că, şi circuitele de co ru andă a insta- tr~ptel or numai începînd cu p r ima şi nu in\ ers, fig . 3.1.22. ·

102 103

\
 Op rirea fun c ~i o nării v cntil'a t·oa rclo r i'<' fa ee deodat ă p e n t ru t oaLe •
trept e le. o
Comanda comuLalo n d ui p oat e fi lorn llJ, l t' lrco m :tndată sau au t oma-
La t ra ns fo rmatour<' lt• şi a ui ot ransformatoarele d e 200. 2:30, li{)O M VA tiz ată, în [u n c ji c de un ul sau mai mu l j.i p a ra m(' lt·i a i c n er aiei electr ice
cu tensiunea s u per i oa ră d e lOO ş i 220 k\r ~ i la l ra n~ fo rma~ oa •:c tc <~ : din una d i n rrţelele e.lectrice la care este raco rd at tra nsfo1~na t orul sau
2,5 - G3 l\1\' A ('LI Lt:rt!:>iunca 5upe ri oară 110 kV" cu clrcula! •c f or ~a l a a u tot ransform a t oru l:

j '
23 2? 6 13 .;:

'/ 1
'td. 1

ttt..:.:'C~3~---<!
"l _ . .,.. • L1

o- . LJ'.Q9-
?- _ _ L_3-@·
(8 .
- -
.
:
~-~J---'j
~Il
H.....:.=IC2'--·
21
- - - - - " - __ H .(59- _ _ . rt_.2'-"C-"2_ _".

3 1 22 ~~<' i1"1111l ' de <'Omn ndă a utoma tă a instalaţi ei de ră- J _...-

F' .
'lg. o o o ' '
o

cire :
JT ,-JT2 - contacLeJc tcrrnom c tru111i ~u eo~ dr~ n ; 1C,-2C; - contacte a~~
xtlinre de proLecţtc n lc con tactorutut; 1RTj - 2R'!', - n:~lP.C de proLec ţte
'cu b ime la l : 1C- 2C - bobtn e de :1cţion~re ale comutatoare'lo~ :
P ,O ,- P,O, - butoane duble d e acpo naorc la d tstanţă ; K, - comumto.r ,
L.,-41...:.. Uln1pt ciP M•mn:~ li7.a rc ; JfU-~R l - bob~nele r e!eelor intermc-
cilare ; IN1 1-3 RI , - cont:tc:te.le relee.lor m termea larc.
a uleinl u i şi· su (la j dr aer. pornirea i nslal~ţiilor ele răcire s~ poa te face
fie Jl)anual, fie automat, în una sau mai m ul te trepte.
......, Supapa de ;iaura11ţii se mo11lează df' obicei într- un Lub ele expan-
dare şi a rr rolul de a permite e,·ac n art'a g azelor ş i u lciului î n !~
111w i cvcu'tuale suprapr!i'siun,i î n interiorul lrausformatorului (scurt-
circuite ,jolente, li'xplozii el.<:.).
D e ob icei. supapa de s i gura n !ă se mo ntează pe cap acul st.Iperior
al cuvci, aşa c u m r rzu lt ă di n fig. 3.1.23.
Comutatoarele de regla} (ploluri} s îni. dispozil.ivc ca re a s igLtr!'t re-
glajul tensiunii aLî L p (•n1'n1 t ra ns[o rmal.oarc, c ît ş i pentru autot:ans_
formatoa re fie î n concl i!ii k scoal.e rii un i t ăţii de sub ·tens iune, fr e eu
unitatea în s ar c i nă .
104
,./.--- .
ll 17 1
Fig. 3.1.23. Transforma tor cir. putere -
.
vcdet·e latera lă :
l - cuva tr ansformator : 2 - roată d e t'~ I'LI<:.iOl': 3 - radiator;
4 - eonservutor ~ 5 - supapă de &lj!Uilllllil : 6 - s uport conser-
. vator : 7 - suport cl'ic ; 8 - robin et de golire ; n robinet de
filtrare ; 10 - diSpozitiv de acţionnrc ; Jt - !zolator nul ; 12- c~u­
tia c:u eonetactoarc : 13 - izolator HT : 14 - Izolator J.'l'. ;
15 - izolator J :r . ; 1/i - fanion 1zolat01· J.'l'. · 11 -robinet d e
golire ; 18 - bornă de punere !a JHimfnt ; 19 .:. gresor ; 20- ro-
binet radtator ; 21· - filtru de aer ; 22 - .-Ncu B uchholz ; 23- ro-
binet izola.~;e conservator: 2-l - n'~;l'l de u lei.
P enlru transformatoare!<' şi aulotransfo rmal oare le pină Ia 1 600 kY_\
inrJusiv, domeniul de reglaj este de pină la 1G 0 ~ din 1('nsiunra n omi-
nală~ infăşurării la care se prl'YNic reglajul ş i tensiunea. pe t reap ta de
n·glaJ este de 5 % din Le nsiunea nominală a infăşurării la care se aplică
f1•gLa jul.
P entru transformatoar e şi auţotransformatoare mai mari de 1 GOO
kV A, d omeniu l de r eg laj est e d e :±-16 % din tensiunea n ominală a în-
d1rii la care se prevede rcg laj u l, iar tensiunea pc LrPaptrt este de
,78.% d in te n siunea nominală 'In cazu l rt'gi<Jj ul ui s uh sa reină şi de 5 %
fn t;azul r egla juJui fă ră sa rcină .
105
 •
La lransro rmatoardc (·tt reylaj t•.recu~al iiL ccfsen,ta lcn~iu.llii: .t·o •nl~i
talorul cel mai l'olosit <'Sit' de-. tip :·o.la llY (f1g. 3 ·:·~.! ) . ~\~10~:-~~~~~· )C
~ hce - cu ajn t nrul unui dtspoztlt\' lllonla.t pc· <ctpa< . [H 1 . Il
~~lp;c, fie de la sol cu 0 mani\'(•lft (dacă 1ransfonnatorul a lost e<; ttpa
în acest sc·ns).
P t.•ntru identificarea poziţiei pc• cart.' se
s gr1se<;f<' c·omutal~rtd 1~ un Inon~cnl .dat. pc•
/ r.tparul dispozitlndlll cte a<·\wnat.c !-tnl
mart'al<' poziţiilr. In s!'nsul orar. i'\utnt•ro-
1art"a 1replel01' de regJnj !'t' f,t('(' de• (a J !'l
11 • ri[ra 1 eore!>punzind ct'lui mai man· 111111tar
dt' spil<' al inl'ft~tlrftrii.
I.a 1ransfonnatoan·le <·u rrglr~j sub ·~ar­
cillâ sinl folosite tOlllUiat~ar_: dt• la d~[e­
riLc firme . aYincl în consecmţa ttuelc d tfe-
renlt• între ele. însă nC'esen!ial<> ((''\t•.mplu:
1ip ·.Ja ttscn (H.D . G.) sa~1 h.ol ar.? '. Y-l: P.l!.)_}~
1.a t ra nsformatoare!(' Şt autotlan~l<nJJJaloa
rdc de 2~0 - ·lOO k V sint ro lostl ~ . tot nu-
l a i.O<II'\' t:ip Eti·n (Frnn!a) sa u Hvtnhat!SC t~ ·
( H. F. G. ). Toal c· acest<> con1llt_al oarr III S~
·f !>i ll l de l ip îngropa t. cu rcg laJ p~· nul :ş •
r 11 eo nlacl ele dr rupere inl r-o ru\'a sepa1~-
l •a, l'ie in clusă in t:UY<l tr:lusformatorulUI,
fie monlaU1 pe izolalorul llc nu·1
Pt•ntru mocli fi c:nra ntporlulu i d e lr~~ n~­
formare al transforma! oru lui Sl!_b ~att·ma,
Lrccrrra dr la o priză a infăşu,răru la all ? ~e
dccluează fără intreruperea t·urPntulut 111
rel<':llla ·alimentată, ceea ce se obţine. prin
.Fig. :1.1.2-t. C'omul~tor d e lt<:'lrea simultană intre ele a dourt prizc de
r<>glaj t.p rotntl\· :
1 - con tact I1x (bornM : 2 -
n·~lare pe timpul cit se e[eclucazi ()pcraţia
plac·i stalor ; 3 - contat'! ;no· de comut~re .
btl : 4 - axul casetei : J -
t·csort ; G - barA de lc)lânn·f\ : Dispozilind de ar(.iouarc a ~omulaloru-
7 _ şurub : R - şhftul supor-
tului ; 9 _ c:uponul comu a· 1t. lllO nlaL pc cuYă, permite acţH>narcn ma-
lOt'UlliL 111, 1' . Il.\
nna 1a• ", "~l, ' electric=!
· • · loca lă sau 1:1 .<·tsl<tn
· ·•
. . .... 1 •s c )I'C\'ftzut cu indicator a l po t t\1 1;'1 co-
a acesl tua. Dlsp oz ltl\ u <. 1 \ .:- .·con trol montalc p<' \111 panou,
mutaloru lui :;;i cu apal~alr ~l.r ~~;,;~~~'.:;; :~ >rPt eazrt şi la int roduc:erra t'C'
Îll ca HtN<I <il' C'Oill:.ttHia: D.'~P '.. 1 .. 1·· dl . plec<~rP J) e earc dobileazrl
, .. L . te ., Lcns tUtlll ld Jcl t <' t c . . . ..
f.!lartl
transfor auma oma
l oru.l ,~a u .la. cnp.ttll
)". 1 u ne i linii ., c~e consumator, pnn 1o1o:-.Ltc.t
106
regula torului el<· lt' Jt.s iune lip nATT-3. ('11 njutorlt l c·iinti~\ S(' conlro-'
l<'azii in prrwanl'nţă tel1siuJl(':t han·i la <·arl' l''il 1.' t·oncctat şi o men-
!inC' i'n limite}(' dorite. etHltlllind iu mod adcc,a t c·omutalorul de
p rizc al tran~formatoruh1 1.
3. 1. 2. EX PL O.\T:\HE. PRJ 'CJP.\ T.ELE })EFEC'JTCXJ ŞI RE-
:\IEDIERE.-\ LOH
:l.l.:.!.t. HE Gl' J.I GF.i\ ElL\ 1.F. lll: J-:X l'l. O. \ T •\ 111-: . \ TH,\ ;\ SI'Olt::\l. \ 'fOARELOR
(:\ CTO'flt-\:\'SFOJUIATO,\R.EJ..OHJ
P ersona lul de exp loatare ,.a respecta, in lipsa unor indicaţii spe-
c.iak ale fabr icii constructo:~re, urmi\L oarelr r<'gu li genrrale în func[io-
n area l ransformaloarclor şi autransfonnatoarclor mo111n:tr in statii
şi p!)sturi de transformare: '
a) Funcponarca de l ungă dur:~Lă <t transformatorului (::tutot ransfor-
m atorului) , în cărcat la puterea nomi Jlală, cstr asignratrt pe toate pri-
zele p l11s, ia r p e cele minus pînă la priza de -5%. la <'t>l elaltc priu
min us cmcnl·tll putind avea va loarra c.~a lă cu : ~ 1 pri ze.i de -5% şi
p trl crea scăzîn d corespu uzrt Lor rn icşoră1·ii tensiunii.
La transformat oan•le fnbricatc im·ep ind d in 1981, pen t ru toale
p rize le condiţiile de funcţ io na re sînl :1crleaş i <'al ş i penl n 1 priza
p rincipu l ă. ·
h) La transformatoarele cu circulaţie naturală a uleiulni şi sufla.f
de aer (NS) se admite funcPonarca de lu ngă durată la 60 % din puterea
nominală, în cazul absenţei suflajului de aer pentru transformat oan•le
fab ricate pină in 1981.
Pentru transformatoarele fabricat r inc<>pinct din 1981, funcţi~­
na rea fără suflaj de aer se stabiiPstc in cnrt ea lc11nică a transforma-
l orului. ·
c) In cazu~ transformatoarelor cu circulaţ ie forlată a ulciului şi
răcire cu sufl aJ de ·aer sau cu apă (FS sau FA) se admite funqiona rea
t ransformatorului in cazul opririi pompelor sau a ventilatoa r<'ior pe o
du rată de m aximum 10 mjnu te Ja plină sa rcină sau o oră la mers în gol.
d) La transformatoarcl e fabricate pină în 198 1 funeţionînd h loc
ru generatorul se a dmite fuuc~ionarea d e lungii durată la pu terea no-
'ruim.llă, la o tensiune ce nu dep ăşeşl ~~ pc ~ca nominală cu mai mult
de 10% .
107
 j) La Lra nsfo rma Loarelc cu Lrci înfăş urări , fun cţi onarea este g a r ar[-
Tra usfonnafoarde f:d)l'ic-ale .i nrc p ind d in 198 1 cn p u t eri peste tat.ă atunci ci n d co nd i! iile de fn ltcPona r.c în p ara lel s lut înd epl inite
40 ;\1\"A destinate a fi lrgalr dired la b ornele gent'raloru lui, p entru fiecare d in perechile de îufăşurări in p a ralel ş i dacă au puse în ~·
rezistă 1inip ·de 5 s unt'i tcnsiuni _ rgâle cu d e l_. ! _o,~i L(•nsiu n~a para lel toale infăşurări l c sau a u eîte o infăşurare i n go l (tensiun ile
nomina l ă la bornelE' t ransformatdruh11 ; cele cu p u ten p ma la 40 i\-I\ A nominale ale celo r trei înfăşurări fiind identice) .
inclusiv r ezistă la a plicarea t imp de ·1 m in a l.lllei te nsiun i eg:l le cu k ) Trans[orn.tatoarelr. d in grupele de co nexiu n i 11 poL f u n cţi ona
de 1,3 tensiunea nomina l ă la ho 1·nch'' l ransforrnator u lui. î n para lel cu 1 ra nsfonn at oa rele care ap arţin g rup e i d e co nexiu ni 5,
e) Tcmpcra tn ril e d e ftl nc \.io narc a dm ise la t ra ns fo rmaloa rele . Cll d adl sîn t sa Lis fă nt l c eelcla ltc concli~ii de funcţiona r e îu p a r a le l şi clneă
ulei s înt : u lc•i m a x imum l00°C; i n f ăş u rări maximum 1O.ioC ; d acă legarea bornelo r cd o r două t rans[o n nal oare este· rea liza l.rt d up ă u n a
"1 cm pe ralu ra H erulu i d e ră d n· dc p ă ş1•ş l. e '1 ooc C\l p î nă la !1°C. Le m pe ra- di n Ln• v::n ia nlclc din t a b el u l 3.1.4 .
tur ile max i111.e a clmist~ p en l l'll ul r i ş i l n f[tş u r[J r i se r ed uc c u f>°C, ia r dacă
depăş i 1·ca es t e• c up rinsă intre 5°C şi !l 0°C, temperal u l"i lc ad misr pen tru 'l'u /Jclul 3. 1. t
ulei .si i n fţt surăr.i se red uc la 1WC. Legarea uorn clor t ra n sîor matourclor din g1·u.pe d e concf iuni
P~ntru Lransformatoarch• rădte cu apă . acrst<' prrvederi sr com- niferi te în v cd cr·eu .fun cţionării în p ara lel
pletează <·u cclP a le fabrici i eonslrudoarc sau ST.:-\S 1703/ 2-RO. T ensiunea
Gnrpa dr conexiuni
f) Ni,·clul u leiu lui in t'ra nsformalor. in f u n cţ J c de 1t'lll.p cra~n_ra Var·i,ull._\
tnnltii j oasă
med iulu i exterior. se snpravcghcazrt la sticla de n i\'rl sau alt d~spoztLJ v,
pc care se i ndică n iv elurile corE.'spu n zătoare unor t empcraltll'l ale me- Dy5: Yd3: Yz5 A BC a b c
diul~l i rx t erio r de : -35°C, + l G°C. +<~:>oc. Dy 11 : Yd ll; Yz 11 ABC c b a
rr) Ah ate ri li mi t ă a d mise dE' l a u rw le caracteristic i elee Lr icc :
~ ra port ele transfo r ma re î 11 g o l : ±0.. ">% di n 1:apo_rtL~\ d e t rans- . JJ D y 5 ; Y d ; 5 Yz s· A BC (\ b c
. forma r e ga r:-1 n t a L sau ±10% cl i.n l'<ms iu"ilea d e scn rtetremt 1n .procente , Dy l1 ; Y d 11 ; Yz 11 c J:l A' h (\ c
măsurat e la c u rent n l ·n omina l ; Ill IJy 5; Yd 5 i Y7.5 A ne ·a b c
- l <·nsiuni de scurtc irc uit.: ± 10% la t ransform atoa re cu d o uă
infăşnrăr i ş i ::::15% la trans(ormat O<ll'<' cu trei infă şurări, numa i p ent ru
l?:r 11 ; Yc! 11 ; Yz JJ B AC a c b
una d in Îltfă~urăr i ş i ±10°. ~ pentru cele lalte. ~ a t,_·a t~ s~orma~oare l c cu
:5 înfăşurăr i t"a h r ica l e incepînd d in l\)81 . abatenle lt.Jmla adm1~c pentru 1) Capacitatea dr s up raî n cărcare a transformatoar clor în 1'eg im
două d in lnfăsu rări se s labilcsc in documente tehnice normatl\' C (nor-
n orma l el<• functionare. î n cazul în <·art' fabr ica coustructoarc nu face
me tchnicr d~ ramu ră, cire ula rl' Lrhnicc etc.) . a lte prc>c-iză ri . ;e dă în tabelul 3. 1.5.
lt) Conexi unil e t rans fo rmaloarelo r ş i au t ot ra ns formatoa r elor s înt
cele d in STAS 1703Jtl-80; 1'abelul a. 1. 5
i) Co nct i\·iil<> de f u ncţ: io n a rc i n pa ra lel a tra nsf ormat oarel or s înt Cn!>ad t a tea de s u p raîncărcare a tnmsfonn a toarelor in regim n ox·mal
funcţionare
11 rm ă l oa rele :
de
- t ransfo rmatoa rele să a ibă acd eaşL t ensiuni nc.) mino.lc pl'isnarc şi Sarcina ;tnlcri-
nnrlt de tl u..ală, Tcmpcra ltll':l ini(ia lit Durata n chnis ihll ă
sE.'cnnclan' ; ~~ din sn.a·c in:\ a ulei ului In f u ne t ie a su prasarclnli de :
tl<' modu l tlc r·il.<:h·~ [•C]
să aibă ace l eaş i lrnsiuni de scurtc ircu it, cu a b ateri in limitele
.,
AOiliÎiltrl.'t
1
de la pct.. g ; . .
::-;-L ; FS; FA 10';;, 20~~ 30% 40% 50%
- să o.ibă accE>aşi g:upă de ~:onc-xiu n i sau grupe de concx111 111 ad- ~.
~s
ore ore ore m in m in
misi:' să funcţioneze in paralel : . . . .
- să a ib5 ra p ortul î n tre pute.rea celt1i m at m are ş• a <'ehu ma i 55 49 3 1.5 60 30 15
mk t ransfo r mator. c u valoa ren ma ;-..i m rt 2. 68 GO 2 1 30 15 8
În insLal.a ţ iile e~is tenLe. î u caz ul tra nsfo nnatoar~~lo r [~b~ ic?tc inai n te
Î5 ():) l 0,5 15 s 4

1le t \)72, l'a po r tu l put erilor p o::~ t c avea valoarea m :l.Xlln a 3.

10.9

•
 În · ca7. d e ayarii, cu riscul s~:u rt u rii d u ntLl'i d e v i ;qă a l ransfnrmn-
tor ul u i, st• a dmit <' s upraîncru-carea t ra n s formatoarelor în urm ăto area
p ropor! ie (Nt e x cP pţia· t r ansfon nal oa relor c11 c i re u la ! ie [or(at l'i n u leiu-
lui) : 30 % pc timp d e 2 ore. 60 °~ 1imp de 30 ltlin . 75 ° 0 tim p de 15 m in ,
100 % p(• 1imp de 7, 5 m in , HO% t in~ p de 3;3 m in.
3.1.2.2. J'HJ~J.l.i\Rl::A ÎN l::Xl'l.OJ\ T;\RJ:: 1\ TRJ\N Sl' OHAI.r\ IOAHEl.OH
(A U TOTll;\1\"Sl-'Olt::\IATOAlmr.on )
• Lo prelucrarea în exploalare a 1ransformatoarelor (aul otr ansfor-
1
ma lo<t r.elo r) persona lul ele cxpl ohtare a.re tirmătoar el e s~ r t: in i p r inci-
palf•.
Vt•ri(icarea cO tldiţiil or g r nera le. co nform § 3. 1. 2.1 ;
Aslgura rra ro ndiţiil or u o n nalr pe ntru co ntr olul rclr ul ui de gaze;
Asigurarea con d i~~ i l or normak de Y e ntil aţ ie a incă p cr il or t rans-
for maloarelo r, p e ntru a p ermite functionarea la sarc in ă no m ina lă a
acestora în orice anotimp a l anu lui. Di ferenţa din t r<' t·emperat u rile de
i eş i re- ş i <l e int·rare ale a erului nn t t·cbuie să depăşea s că l 5°C. S is temul
de v enti laţi e mecanică trebuie srt. fi e prt>Yăzut cu semna li7.a rca ieşirii
din ·runJ:! iunr- la p unctul d r. s up rnv rg h ere;
- . S e verifidt dacă sistemul d e v<• ut ilaţie a transformal:onll ni este
.. scparaL d e <:t• l ela ltt~ s istem e de ventiht! ir. T ransfonnatoarele cn c irc u-
· Iatie for~ at ă' trebuie să fie prcv ă wt c c u s emn alizai·ca o pri1·ii c i n· tll ~t!.i e i
fluiclulni d e r ă cire (aer sau apă) ;
- Asigu rarea mijl oa ce lor pentru urmări rea tem p eralurii u lciului
in t oa t e pu nctele indicate î n p r osp Pct u l t rausfonn alorulu i ;
- Tra ns forma l oart>le <'U pu lt>r r a p estP 10 ~IYA tr'cbtt ie s ă fie p r e-
văzut e c u scmna lizarra d epăş iri i tcmperatu di maxim e ad mil'ib ile ;
- V c rificarca existenţei disp oLith·elor pentru suprav1•gherea n leiu -
l u i în c:onse.r v ator şi în izolat.oarele d e t·r cc erc ş i a cxis l eni l'Î m tu ca jclor
necesare pentru efectuarea acestui coniTo l ; . . - btma fix a r e a ro !.ilor, pen Lm n împiedica d ep la sa rea transfo r-
- Dotarea transforma toar elor cu rrl re de protecţ!e (te gaze (Bn ch-
holtz) şi de t ip clap ctă. Conductoarcle rlceLriee de legă tu r(J cu re.lclll
dw ga ze şi cu termometrele trebui e s ă aibă izolaP<' r<'z i stc•ntă la ulei;
·- Se ver ifi că dacă p r in constr u cţi e sau prin m ou l aj s-a asigura t
înc lina-ţia în sus a capacului, în din•r!ia n •lcului dr gazr. cu 1- L5 %.
Se veri fi că dacă este as igurată indinare~t in sus c u ~ - ·1 % ~ co nd u clci.
d~ ulei la cuva transformatorului s pre ·consef\·ator :
- Verificarea existenţei şi a stă rii filtru lui cu silicag e! şi a s u bstan-
ţei silicagelului ;
- Verifiearea exist:en!.ei şi a st ări i instalnţ iil or fix e ş i mobHe de
stins incendii ;
110
Verificarea u ş ilo r in căp c ril o r tra nsformaloa" rdor, car e tre b me.
să, fi e n·zislen l-e la foc şi să se desc h id ă în afară ;
\ 'erificarea m a r caj clor şi i ns l a l a ţiil o r specifice. şi an ume :
a)· marcarea fa zel o r p c cu ,·eie m onofa ;-;ate, î n culorile s l a nda rdi-
z aLe ;
b ) pc . uşil e in c ăp erilor t ransfo rm a t ~arelor . şi I?e l ra nsformatoare _ se
în sc ri u utunrtrul t.ransforma l oarelo r şt destmaţw a ţestora . P c uştl e
p ostui'il o'r d e tra nsfo rmare se t re c~ <lenumirea şi num ă r u l p ostu lui
res p erl i v ;
- · Verificarea ex is t. cm ţ e i ap<tral.urii electrice pentru supr aveg l1erea
fu ne \ ion5rii trrn1s forma~oar el or, a existenţei î n număr sufic ient a sca-
Jel or :h:cs l o ra. 1in tnd s eama de s up rasa rcinile şi supratensiunile aclmi-
s ih ilt' . p rN· um ş i a m a reaj u lu i Ya lo rilo r co respu nzăto are condiţiil'or n o-
m in a h· :
- '\· eri fiea rPa rigi di zări i a n liseis m ice a t ransf_ormat orului ;
- \' e ril'icarea r eg lftrii coresp u nzătoare a indi catorulu i ~en.ni c d e
pcr it o l. dacă t ransformatorul est C' pre v ă zu t ~u asc~e~e~ md1ca ~?r;
- \'(•rificarea m on laj ulu i corect !)i a bunei fune ~tonan a baterulor
d e I'ăd rt· . d aeă l ra ns fo rtnalo rul at't' baterii de răcire. (Se v erifică sensul
de t'oln \i c ni g r npurilor moto r-p o mpă şi mot.or-vr.ntilato r. L.a .transfor-
m alo:Ht> l<· <·u . sisl<'m a utomat de pornire a grupului de răc1re se va
v crific.n· si funclionarea co l'ect ă a <~ H to m ut.izftrii); .
- \' ~· rifica r~a demontării g a r·niturilor oarb e la releele dc gaze, a
cor1du cl <'i spr(• [i lt rPle d r an, deschider ii tuturor rob inetelor de ulei,
p ozi ţir i corrct e a r ohine lului d e pc teava ce l eagă cam erele conscrva-
t oru lui <It' t u,· ă e Le. ;
- \ ' cr i[ic-a r ra tu t uror p rob elor ş i în c:ercă rilor prc,· ăzute la m o ntajul,
p un N t'tt î n f u ncpunc .ş i d a r ea. în C'xploatare a t r ans form a lioa relo r p : in
n Qrmat iYC'lr in v igoar<' PE 00~3 şi PE 116 a le M.E.E. .
• ! nainte de darea in e:tploalare a transfonna l.orulut (a utotr~·ns-
form a lnrttlui) s<' Yerifi<.:ă: -~
1\ta Lo r ulu i şi r ealizar ea rig idizttrii antiseismice ; ·
- da. c ă cuva t rans rormato r ului nu .are scurgeri de ulei şi dacă este
leg(l tă la priza de pămînL ;
-;- dac·ă comuta t orul de p r izc fu ncţioneaz ă corect p c t oate pozi~iile,
se fixează comut atorul d e p rize pc plo lul sta bilit de orga nele de con-
ducere a c :-.."j)l oatării ;
dacă releu ! d e gaze este c u u lei ; r
- dacă izolat oarele cu ule i sin t pline cu u l<'i;
- dacă ule iul in conservat o r a re n ivel ul ('O respunz ă to r tempera-
turii m ed iul u i exterior, robinetul pentru r eJeul de gaze fi ind deschis;
111
 dacă membrana elastică d in conscn ·ator cu rolu l dr a separa
uleiu l d e mediul ambiant eslP in bună sta re;
d acă robinetul de pc co ndu da d<• ulei (la conscn·atoan·l e de u lei)
esle desd1 is ;
cladi gura d e expandare a gazelor are membran a in bun ă slare ;
- daci\ toate aparatele siitt in s t are de funr Ponart";
- dacă l ransformatoru l an· p rol Pe pa de cuYă (Chevalic r), se ve-
rif i că izola 1 ia faLă ele sine; ·
- se "'e ri [i c ă dacă' sint lnd<>părlal·e toate inslalaj.i ile ele scm t cir-
Cllila re .)i lrgare la pămînt; .
- se n ri fică dacrt protccpilc sint rcgla Lc la va lorile s l a hi li t c prin
plttnul de p roL <·c~ie. ·
• Punrrea sub tensiune a transformatoarelor (autoLransfor matoa-
rclor) ll\Onl alt' hl oc cn gencral oarclr, după montaj sau după ieşirea
dint r-o reparape capita l ă <·u ocazia căre ia s-au schimbat înfăşură­
riie, se face prin ridicarea ln·plală a tensiunii. pe plolul corespun-
zător trnsinHii celei mai r idicat<•, după care se Yor face trei conectări
şi cleconectări a le trartsformatornlui, la tensiunea nominuHL
Punerra s ub l cnsiunc a lu Luror Lransformatoardor de 1 O l\1VA
ş i mai mari SC' ,·n face, pe cît: p osib il , in ace laşi mod ca ma i sus, iar
în cazn l în care nu se poa l c, S{' vu fan~. <Jirt·c:t la tPnsiunea nominaJ,ă a
1rni1sl'o r1n:\tornlni, indiferrnt de lonil ti\tde este in~tala [· .
Transfo rma t oarele r.u puter i ma i m ici decît 10 ~!V ,\ se puu sub lt~n ­
siune p rin <:oneclarea direclă It~ lrnsiunca nominalft.
Transformatoare le cu reglaj s ub sarc i nă a tcnsiu nii st' ,·o r 'erific:t
cu ocazia probelor pe loalt" ploturil<>. <·ont rolindu-se uniformilalN\
variatiei raportulu i de transformare ş i trecerea fără intrcrupC'n' dt' pt'
un ploL JH' altul. (la ac<'s1e probe infăşurarca alim('ntată fiind cea pc
cart' nu t>Sle d ispus reglajn l ele lt'n~illllt' . iar celelalte infă~urări vor fi
în gol).
La comutarea plo lurilor se vor rrsp('cln limitl'k im JHIS<' pe ban•!<;>
ele tensiune date de dispecer. D~· ~st>me n e ,1 ,. l ransformatonre le cu co-
mutator de reglaj mauevrabil fără t rns iunc se vor t:</IJL'da îmlinlc de
punerra în (uJH~ ~ iunc pe fiecaiT ploi in parte.
La prima punere sub 1ensiu1w a unu i lransfonnalor nou sau ieşi t
din reparaţ i e ca pitală, se vor lua măsuri !'periak de indc•părtare a
persona lul ui din zona de amplasan• a transformalonrlui. ~i ele• localizare
a efectelor provocate de o e,· enluală t'xplozie a cuvei acrsluia.
• La punerea in sarei~ ii a 1ra nsfonnatoru In i (au toLJ>ansforma-
torului) Lrcbuic să ~c urmăreasră următoarele :
d acă Lransformator ul se înca r că corespunzător;
112
- d acă încălzirea nleiu lui este în limite norma le;
dacă se si ri ng gaze sau aer la releu! de gaze, in cnu l în care
nr<'sla <'xistă.
:~ .1. :.!.:3 . EX PJ, O.J\ T.\R E A TR ,U Sl:OlniATO;\II ELOR
(A UTOTllAXSFORMAT Q,\ TtJ::LOR)
ExpltHl !:trea tra nsfo r maLn~1 rc l or şi a autotrans rorwa ! onrelor de
pu ler(~ se fa<'<' In. : ·
-· ins ta la pi cu pe rso na l [H' nna uc nt în tură sa u la clomkiliu;
- insta la ! ii făr:'\ perso nal. · ·
Ucc·oHed ar<'a transformaloarclor ct:hipate cu întrerupt oare aulo-
t~ alc pt> nmhclc păr!i se fac·e. de r eg ul ă, mai intii pc parlt>a sarc inii
Şl după aceea pe partea alimcnliirii.
În cazu l cind intrerup torul esl\· numai pe una din părţi, se ,·a de-
ro11eda întîi ac<'stn. ·
La c·oner~are ope ra ţiile se fac în ordine ·inYersa.
Tr<Jnsl'onn:ltoarele de rczervrt IJ'<'hllil' S[t se punrt in l"llll ('! iunc în
mod s pec ia l rd puţin o dnl.ă pe lu nll, cladi îi1 ace:1 ll 1 nă n tt :.t it fost pnse
suh LcrtsiuiH'.
Comu l a rra plohtrilor S<' face in r'aport cu s istemu l de tortJUI.<~rr c11
l'<trt? eslr in.leslrat trausformar·or ul: fără tensiune, sub sarc ină. manual
sau automat : .se Ya eYila co mutarea auto m ată pe ploturile <·xlrrme.
Concli!iik cit• lnc~·u a l<' comulalorului de plotu ri trebuit> ~it fi e spe-
rifi<'a l <' dC'taliat in instrucţiunile interne, luindu-se in C'OIIsidt-rctrP prcs-
nip tiilc fabrieii con~ t ructoarc.
Trebuie insistai asupra poziţiei corecte a schilllhătorului de plo-
lu ri, lH'II( 1"11 :l Se C'Yita Jttnc (ÎOII<ll'l'a in pozitia int re rJlOllli'Î
• • 1 •
·nupă f u n cţ i onarea pro l rc !i<·i dt• g:tu, transfo rmatorul sc• ,.a plln <~
in runC'! iu ne Huma i duprt ('<', pe lingă celelalte ,.e.ri fi dri, :;-a f ăc ut şi
C'O olrol ul v izua l c·xterior al com ul a l orn lui de ploturi. Dnt>tt Jc•m]H'ra-
f nl'a u leitllu i in t ransfonnalor ('Sle sub - l0°C, eslc• inlt•rzisli comu- .
tarc·a coutulal.orului de p loturi. .
La comutatorul de ploluri se Ya urmări efect l.!.arra lncrlirilor dt•
int •·c•jinerc conform inslruc!iunilor în \'igoare.
L a un transformator d"truia i s-::t fillrat sau inloruil ulc•iu l rsle
ne; csn r ca, după punere in funcţiune, să se conlrolt>zt> din douii in două
ore releu ! de gaze, pentru a se seoat<' a<.'rul carP se st r îna·•. Se Yor
f1tc.c verificări pentru a se c·on!->tala dacă în releu există :1c• r ·'5Y nu gazr.
Conl"rol ul incet<'ază cind se <:ons laLrt că in 2'l ore nu a apihu l. aer.
8 - · Cartea electricia nu~ui elin staţll electrice şi posturi de twnscormarc - ccJ. ii3 .' 113
 L a transffl rnw l o:u-rlt• el<' p<•slc 10 !\IVA şi d e la 110 kV (inc!usiv)
in ş 11 s se rc <·n tn.n.n~lă ca ·ţ ra nsfo t'Jl~al or ~tl conecta t y e. p<u~l:e_~t_ d,e 11:a)La
tcnsiun t·. dupft proh<.> lc ci P d<1re m exp l oa ~ are, sa ftc. 1:1S<tt lll 1une-
I ion an· sub tcnsillnt' in gol Limp d e 21 ore, cu contro lul ~supra g.az<'-
ior In rl'leul Buc hholz, asupra fimcţi onării · coreete ~1 s t~lc muluJ de
răc ir e. Yalor ii t<.>m pcra lurii, etanşt•ită!· ii c uvci, trecenlor Izolate, zgo-
Hlolu lui ele . . . ~ 1rece re :
in frtsurărilc tra ns format oa rclor cu izolaţie d egrcs tYă lrt>butc _sa
iunctiot;cze cn neulrul leg :u. direct la pămi_nl sau cu tl<'~t tr ul prolepl
printr-un dt>scftr<'ă l or c·u rczis~~n1ă Y a riahtlă corespun~a~or, ro.~lf~·:~l
rerrimulu~ de f unctionare stah tltt dt' t n•apta de cond uce• e oprt .1t1' ,1.
t> Sarc ina maximh de lungă duralft a u n ui transformat or. la o tt'lll-
_pe ratnră amhia n tă de pPst c -j-35°C, este determinată dr temperatura
maxin1 ă a uleiului . _ ..
Pentru fi ecare transforma! or, JW haza dat('[or fa hnc11 ron~l r~ldmu:c·
si a celor prcci1.atc la § 3.1. 2. 1, t.n'hllif' slahil it ă sar<.:it~a max1rr~a :1dtn t-
~ ibilă iri. raport eu t.c•mpcral ura mnximă d1n sl·,·a l un le su p r. rt~Jarc de
ulei, prin m:ncarc pe a paratde <ll> tni\:-:nlral şi Inregist ra re in e \· tden\ c•k
operative. . . . . .. . .. . . . - f ·t· ,. · ..
111 lipsa insl ru cţJLl11ll O t' fa h r 11:1t rons Lruc l oa te ..' ent 1~<~~~~ 01 , .t l ~ '· ~
fi pus ă 'în rnnt~ pune ht atingl~r ea lll_l<.'i 'lemp~~r<_I~Url d~ ,)~ C a u l e11tl lll
1n straturile sup erioat·e, prc~r, um Ş,l la depaş u ea cutentn lu t nomiual,
inclir1~re n L tlc tem peratura uleiului. ~ . . ~
Instalatia d e r~dr e la transro rmatoarele cn ractre_ I_<~r }a l<~ CL L ap.t
va f.i ţ in ută iu funcţiune , indifc•ren l de m ă rim ea sarcnut C. Ll can~ L'S l(•
încă r ca t 1 ransfo rmalorul. _ . _ . .
La punerea ip. funcţiune a si~<;lc~THiiul de r ac1re _cu_ npa ~ ~~~ c u ~ l n t
tra nsformaloarclor, se p o rneşte 1nt tt pompa de ulct ŞI ap 01 CIH.' lltlul
de apă. . _ _ . • ..
L a scoa Leraa din fun cţiune a ststcmulul d e m::u sus se optr:;;tt> tUli t
circuitul de apă ş i apoi cel de ule i. _ .
Pompa de apă sr pune in func ţiune eind temp eralura ulclll hll dr-
păşrşlc +10°C.
I arna, la scoaterea de sul> tensiune a tra usformato~~·elor car~ ~·ura
cirea nleiului cu a p ă, o dată cu scăderea temperaturu sub 10 C, ap11
treb u ie evacuată din co nductele principale.
· In razul funcponări i cu s uprai ncărcare se va fa ce o supravcghen•
co ntinuă a iud i caţiilor aparatelor d e măsurat.
La perioadele de t imp stab ilit e, se :'?r controla .tr:nsform~to a relt 1
de căt re personalul d~ exploatare, Yenhcîndn-se UJmatoarcle-
cu rent ul p r im a r şi cmcntul secundar;
tensiunea p rim a r ă ~i te ns iunea secundară ;
114
- letnpPratur .:J. uleiului (b una fun c ţionare a l 1'1'1110<·opici, da că·
t rans for mnln ru l esLc p re vă z ut c u tennocop ic) ;
se mn a liz ări l e releclor de prot ecţ ie, inclusiv ale re lc>ulu i d e gaze;·
rtanscil atea run' Î ;
LI'IIIJ;eral ura med iu lui ambi a nlla' transformal()at:clr din incăperi;
nin•lul şi culoarea uleiulni d in transfo rm a tor ş i izolatourt>Je de
starea izolatoarelor (murdărie, fi suri, conturnări);
- inLI' gri talea membra nei t ubului <l e expandare a gazelor ;
- st a rea aparatului p entru dcsltidratat aerul şi s t area s ub stanţe i
din a parat (ionosi l sa u s iliragd);
- starea d es!'ăr~ătoar·c l or de Sll[> ratcnsiu ni;
- s lnre<l memhranei la conse tYalor (indicalo ru l de eoutrol a) stării
mcmbr:uwi e l a~t:i t r ) ;
- nivelul de apă din cu,·a de colectare a uleiului pcnlr n t ransfor-
/
liHLt oat' r le insta late in extcric1r ;
zgom otul tran sfqt:ntaL.or ul i1i ( dacă nu are zgomot a normal);
l rgătma la p riza de păm int ;
s tarea de funcţio nare normală a s islellltt lll i de !r-ă c ir e; _ .
sta rea· barclor ş i a cahlur ilor de ;IcgăLu r~i ; -r
~ s la rea elemcnlelo r co nstr11 cţ ici (fnnthtPI', u ş i. genmuri, ,iluminarC',
venLila ţ i C', sta rea părţ ii de COHSlrtt('!ie la post urile ele t ransfo rm a re
nrri1·rw);
t e mperatura mediului la l rans fonuatoarclr nton la iP in ind\ peri;
starea tuturor l egăturilor elt>l'l rice aferente lra nsform al.o ru lui ;
starNI Luturor accesoriil or ş i a nparatelor indicaloare ;
starea dispozitiYelor de blorare anliseismkă ;
- sta rC'a eelnlelor _ş i a echipamentului din celui!';
starea îţ~grădirilor şi a inserip ţ i o nărilor.
y
Vc rificărilc uleiului se vor pfpetua in co nform il ah· cu <'t>le indica le·
su b cap. 5 .6 .
Persona lul d e cxploa t·are urmăreşte cxccutarra in l e nn<'n a lut:uror
robelur ş i wrificărilor in exploatarE", exec utarea la tcrmE'n a ln <'răi· ilor
in treţinere la transformatoare ş i la celulele ş i ins talnţiile a ferent e
ransformat.oarclor, inclu siv rea lizarra re p araţiilor In co nfunnit:1tc c u
01().
În cazul in care funcţionarea în paralel a transfo rm a t oarE'Ior ar1~ loe
ră n~spectarea tuturor condiţiilor de punere in paralel, dar JH~ baza
nor instru cţiuni tehnice interuc speciali?, care stabil esc c o ndi.ţ iile de-
Jl5
încărcare pc' ntru fi eca rr transforma tor :in parte, persona lu l dr. exploa-
t a n' ('Sir ohligll slt respecte c·u stritle!:e :t<·cste inslruq iuni spcciak de
f u rH· ~ionar(' in pa ra!PI.
In cxploatan•a t ransf onnatoarl'lo r e lt'<·t ~· ~ce dr la 5 J.\•1VA î n sus
func[ionincl in paralel. s<' Ya aplica programul 'de fun ctionare stabilit
pcn1ru condipilc mersului r co nomi c. cu coud ipa existenţei şi a bunei
funr[iouă ri a ins t·a la li ei de anc l au şa rc an l o ma t·ă a rt'Z\:'t'Vei.
Personalul de exploatare inregis l rcazit in c,·idenţele operati,·c de
cxptoatart' clatdc de funcţionare a Lransfo nnal oa re lor ş i i nst.a laţiil or
anexe.
Tu cursul exp l o atării se cxecutft unnrttnarclc lucrări de între! irH're
curen t ă : ·
- înlotuiri de sig tfra nţ e la trans formaton rc le prolcjalc prin sigu-
rante (in locuirca se l'a ee cu tra ns furmaloarPie dcconPc'l a te: de la r cţpa
şi cu inslulaţi i l e leg .ll.P la păm î n t );
mă s llrători de sa rcină şi lt'n5iune In t·on formilatc cu reglenwn-
,tările î n vig.oa rc;
- dacă snb transfonnaloare.ll' rnontntc in exteri or1 <'Xis l ă u u p:1t
de piatră . afîna rea 5i gn~larca perivdicf1 a ac·psl uia pentru a pcrm itc
scurgerea şi d epista r e:~ scurg er'ii ulc iu lni ;
-- YNificarea fund aţiilor şi a îngrăd i rilor ; punen•a la punct a dis_
p ozitiYelor de î nchidere ş i înc uiere ; . - dcbitarca transfo rmalorului pc scu rtcircuit, producînd astfel
- .c omp letarea cn cerneală a aparatelor înregistratoarc; .
- demontări ş i montări de aparate de măsurat apa rţinînd insta-
laPl'i Lransformato rnl n i ;
~ înlocuirea silicagelului.
' scurtcircuit in interio rul transformatorului.
Persona lul de exploatarc are sarc ina ciP a ml~l l. \:in e slarea de currt-
ţeni(;' îu staţii şi posturi de transformare. de a înlătura orice obstacol
care ar împied ica acces ul pentru ve rificarea inslalapilor, ele a menţin('
insc rip J;iile şi marcaj ele ~i de a mcuţine in stare de func ţi onare m ij-
loacele 1dt• stins incendii.
3.1.2.1. l'Rft\'C IP.-\.LELE DEFEC'J'lU:Yf Ş l R ~\IEDIE RI h EXPLOATABE
Orice funcponarc a norma l ă constatată (swrgcri de ulei, ineălzire
mare pes~e limitele aumise, zgom ot a n ormal etc.) trebuie a nun ţată
imediat trept.ei operative cu autoritate df' decizie, uotîndu-se 1otodată
cele constatate in rcg isLrul operati'' ·
116
Oacă tempe1'n h u·a 11leiului creşlc. personalul ele exploatarc este obli-
~p t srt cereeteze mai intii t:anzele creşte rii tempPraturii. luînd măsurile
il<' remediere.
În aecsl scop se Yor cerc·eta:
înc·ărcarca t ra JJ sformaLorrr lui tempera tura
~i c ore~pu n zătoare
a< rlei încărcări ;
indi caţ iil e tennomet relor ~i huna funcţionare Hacestora;
- fu nqionarea i ns i :da!' iilor d e răci re , starea h ateriil or· d~ răcire,
fun c!io narea corectă şi sLarea clectrove ntilaloa relor:
Tn eaz ul semna lizări l o r relenlui de gaze (Buc hholt.z) se va avea în
vrdere faptnl că aceastrt '>emqafizare poate fi datorată următoarelor
f'au ze:
-bul<> de aer în ulei, păLr~tnse în t impul fi l tră ri i sa u prin neeta u-
~ci l.ă!i la transfonnatorul <'ll circulaj'ie for~ali'i a uleiufui; .
- li p să de ul ei, da lori U\ schimbări i coudi \.iilor d e temperatur ă a
mediului l'Xterior sa u scurgerilor d (;' ulei;
- dcl'cctiu ni mic,i îu t rausformaLor, care prod uc arc clec:tric d e
scurtă durată;
gaz (\ prin î n că l zire brusc ă ; ·
- dcft'c( iuni în circuitul e lecLric al semnalizărilor releului de gaze ;
d efecţ iuni în circuitu l magnetic; ,
fu .caz ni In care releu! de g,tze semnalizează şi apoi imediat declan-
şeal. ă se vor 'presupune următoarele:
- defetl e în interi orul transformatorului, cu degajare intensă de
gaze. în special cî nd este însoţ it ă şi de scăde rea Lensiu uii;
- scurgere importa ntă d e ulei:
- cantitat~ lllare ele aer rămasă î n ule i 'Ht b form i\ de hule Ia fil-
fra n'a ulciu lui;
- dcfcdarea circuitelor electrice ale releului d e gaze . .
fH cazul în care se- produee declanşarea t~tnnandată de releu! de gaze
fără scmnatizarc prealabilă, se pot face următoare le presupuneri :
· d efect a rea circuitelor secundare ale releu lui de g aze ;
. . - defect. Ia semnalizare şi apari ~ia unui defect în transformator,
Mmliar cu cele descrise anterior,
117
1'
 In razu l S l' mna l i~.ăr ii rcle ului de gnc (Buch!LOilz) ccreclan•a in fla- 1'abclul 3.1. 6
J11ahi li l fll ii g tzPior !'t' fae e prin p re]e,•nrea de g tze irt lruse dr prr l<'- Defectiunile caracicrist icc în functionarea t•·ans [ormatoarclor s i modul
Yare a prohPio r <Lr g1zr la 1ransfonnatoarr, supunE'rt'a lc>r la analiză . · d e acţ i onare recomandat · personalului de cx!lloat ure '
rhim iră intr-un lahcira t or el<' sperialila1e. san in lipsa a cc·s lt·i p osih ili-
Hi!i S<' prejrYft g .tz într-u n halon ele sticlă trnnsparC'ntă ~i se aprind e )fnd ul de ac\imtn l"l' ni pcl·,onalului
Dcfcc!iunca consta ta li't de cxploatarc
înt r-tlll loC' lipsil de' c-uren ţi de aer.
Pentru determinar(•a tau:r.ti ea rc a proY oeaL a.cţionarra releului st>- o 1 .,-
Yor aprecia : Încăl zire anormală ş i c:rc!;ten·a Se Ya ~con 1l ' ele ~;u b ll•nsiunc tra nsformatorul
1
- ca nt itatea dr gaze, act>asla ind irind amploart>a ~i gravitat ea c.le- tt·mperaturii lu condiţii llOr- in u rm ii to:u-c 1c~il un tii (dacă instala~ia de
fcclu lui; male de răcire răcire şi inst:\lalia de măsurare a tempera t urti
slnl in b un ă stare);
- cu loarea gaz( lor; gazu l incolor care au arde cslc daloril aerului - te-mperatura Hl ciului el>te cu 1o•c mai
dcgaja1 din ulei : · mar!' d ecît trmpl•ratura admis:i;
- infl amahilil :tl c·a gazului: gazul care arde indică un defect in- . - tc·mpcrattn·a creş te rapid, cu toale că sar-
·(·ina t ransformatorului nu variază:
terior Îli lransfonna t or. - 111 ~~ r:w:l dr c reşterea trmpcralurii apar
şi a ltc reno•ncnc periculoase, zgolllol, sem-
Penlru 1ra nsl\mualonrde s ub 1 000 kVA din inslalaţiile fără per-
naliznrclV r clc ului de gaze, oscila ţii ale
so nal pern Hln <'.nl. monlarra şi punr rra in fun cţinnc a releelor d e gaz(" 1
acului a rupcrmctrului ele.
se lasă In aprec- ierea <'O nducrrii teiJnic·e a întreprinderii, funcţi e de· -
condiţiile locHlc. . 2 Scurgeri de ulei Sr. va sc.ont<\ d<> sub tt•nsiune transformat6rul
La d ec·O tH'l"Lttrea ·au l ollla lii " l r<msfo n n nlo;·tdui se va p reoced a\ a s'!fci; numn( dacă uleiul a sciî1. ut sub limita admi să
- se ,·crifid\ 1UH I "'· n ·kl'll-', sL abil i ~Hl ee p r olccpt\ a lucrat ş i în CC"
~- -

:l Î I'n proşcare3 cu tlle i (jet de Se scoate de sub t('nslu ne t rans rorrna lontl
condiţ.ii ( 1imp (le l ut·)·u); , 11lei) <lin conscr y, ator sau cxplo-
r.ia diafragmei tubului de expun-
- se cercetează eventualele <:'auzc extern e ,:arc ar fi putut producE" dar <· a gaz~>lor
declanşarea (scu t· td rcHil e î tt rc t ra, supraindtrC'area transformatorului,
curenţi de c ireula!ir, cll•fr<:'lr ia insla latii de protecţie etc.); 4 Schi m!Jaxea zgomotului in Se ,·a scoate de sub t ensiune transformalonJI
u·an srormator in urm iHoan·lc c.nuri :
- se t<'tTrlcnzii dadi t ra ns format orul nu are Stfmne vizibile de - In interiorul cuvei se aude zgomot sub
avariere. formă de gilglit, dţscărcări sau pocnituri
- in afard de creşterea zgomotului ::.c observă
În cazu l in c·arc> dt•dan-;arra sr datoreşte unei cauze externe, trans- Şi crcşter<'a tcmpcralurii ulciltlui

fo r mat orul se p oa te pun!' s uh Lensiunr. - ost·ila\ H la acul ampcrrnctrului sau alte

' rcriom<:nc C.'U'C. indică pericolul dcfcctării
Yn cazul in care nu s-a putul constata ca uza dt>da nşării, cu apro- --
barea concl ură loru lui i<;ra rhic s uperior. lransformatorul poate Ji pus 5 Supraîncărcarca transforma- - Punerea in functiune a tramronnatorul ui
torului pest e sarcina admisă de rczcr,·ă
' îu funcţiun e d acl\ sint indepl initc simultan următoarele condiţii : - Dcconcclnrcn unei părli din consumatori;
- g :l7.eie nu s int inrta mabilr; in ordin cu sta bilită prin iustructiunea

- trnnsformatorul ş i comulalorul nb prezintă semne v izibile d<." --6 la de -

te hni că intcnH1

Se repară i ns lalaţia dacă acest lucru este

a varier e ; Drf~cic-nţ e instala~ia
ritci re posibil. cu t ruusfCJr tna to•·uJ in funcţiune
- d ec l anşarea a fosL comandată. numai de ur1a ?in ~rotefţiile contra - Se pune în funcţiune 1rnl'lsformatorul de
rczc1·vă s!\ U se de<'onc('tea?.ă consumatorii
, defectelor in terne.
- Se sc.ontc de snb t.ensinne transfonnatorul
Pent.rn diferite def<'cte care a par în exploat.are, prt>cu m şi In c::tz de d:,cl\ I}U po t .fi r espectate condiţiile admise
incendiu , S(~ \' :î prOC.('da c'on l'orm celor indicate în tabelu l 3.1.6. lJrin măs urile de mai sus

118 119
''

Tabelul 3. 1. 6 .(conli m w u)
o 1 2 11
7 T eu si Ulii a prea 111nrc sa u prea - Se Ya raporta la t rl'apta op,·rntiY i\ 1·u atri-
m ic i\ bu! ii dt• cl ccizir, la com:mcl:l cilrl'i:t s.· YOr
e:o< ceuta opt·rat iilc ele r egl:lrt' a t t·miuni i :
in 1·aznl r eglaju lui a utomat se , ·a a n nnla
~i unit a lca PHAM car e exploa tează in~t..'l­
Jaţ ii de automatizare
8 Scmn ali7-'lrt a reh- u lui de· f(:l?.t' - SI' rt·p une sub t en siune tran~formatornl
(Buc hho l!l:} d !' rc:7.t rY ă si se d econ ectea z:'i lra n~formn­
t ornl cnt·(• a· scmnali7~'lt prin r eleu! d e gaze
d:H·ă ,..xht ă tra n sforma Lor el e rczerv:'i
- lhc :1 un ('Xistă tr::~n sformator d e T!'ZI'T\':i
st· 'a dec·onccta transform:~toru 1 crtre a
stmua lizal nu mai in unul di11 Ul'mătoarel!'
t<IZ\l f i :
- sc obser\ In ti tnpul seumalizării r elt>ul \1 i
ă.
ct·t·~ lt;n•a anormal<! a ternperaturii, schim-
litH·,·n zgomot nl ui in transfor111alor sau
osc i la( i i anortl ta lc a le sar cinii pc Lnlll~Ior·
IIHt Lo r ·:
l ntnsronna t o r ul se scoale llc su b tensiu ne
ol, ligat or iu , in cazurile în cru·c 'p entru con-
ltnl ul gazelor ~ u b tcn~iu nc nu po LI i r~sp ~c­
t n l'<' ~.l-' . \I.
- cladi la ;nwlizii gazele nu sint inflam a bi lc
~i s<· s l:t!)i f t•şţ <' c i\ sc nmaliza'l'ea nu se dalu ·
!'<' 5lt· une i cm 1Zt' 1<-gatc ele cali la t eaulriului,
sc d t·tt•nn in{t p r in analiză d e lohornf{IJ'
p un ctul ele in[Ja m abil ita t e al ul ciu lui. si
dad act•st pu n ct scade cu mai mult de 5•c::,
st• scoalc dt· sub t{nsiune transrormatorul
pt n tru rt'\'Î :li c
Ta belul .1. 1.C (cont in ulll'c)
o
Apari (in de fi s uri Ja izolatoarc. St' scoate de sub t l'llSilln c t ra nsformatoru l
dt·scărc:i ri e lt·c tricc ~u con tur- da că S~ ObS<•r\'i\ fi suri sa u st ri\puugcri la
nilJ'i la izola loar e i ~ol aloa r•r, pr<'Cum şi in ('HZUI in care s e
oh~cr\'i't l'lllis iilc d e radiat.ii luminoase la un
s i ng u t· it.nlulOt' (<'flu vii)
ln cc lc lallc cazuri St' conltmici\ la d isp<:ccr
12 l>cft•cllu·1·a c ircuiluJui de , apă Se hlct•nr<·ă re mcd it·n·a drreclu lui
pe nt ru răc irm t tl ciu1ui Se a dmite runc!ionarea ma ximum 10 m iu ule
la plin;i sarcină sau o Oră In ~oi
!'lr s<·oalt· t.h: su b trn si un c tran sforma t oru l
P l'lllm n'lllt'd it'l'i la depăş irea cond iţi ilor
d e mai Mts
l 3 Drft·t·tarca pump ci de c it•cu la! ic S<• pun e in fun<'!iun c pom pa d e rrze~·yă
a u ll'iu lu i
S<' p un e in fun<· t itllll' tt·a ro de t'e7.ct·v:'i d a cii
11 11 există powpll d r. I'e7.l'l'"ă ·
1n m:r.u l cl llcl nu cxisl:i pompă sn u l J•ans-
formalor lk rt: ~t:rvă se S<'Oa te de Sltb .ten -
si 11 11 (' lr:t II!:.J'UJ'l lll1 1Ol' Ul
Sr ad uc e lrra ll>.fot·mrttc'>,·u l l1t starea se·
pru:at ,· i ;~,i i> il
Se cheamă pom p ir rii
.. Se dcconcctt•ază toate insl !t la (.i ilc afecta te
de i nce n d iu
~c acponca~ tl co nCort n i n s1 r·u cţ.i un i lor P .S . 1.
Ln t ran~ro r mttloarc lc p t·c,':'iz n le cu ins lala ~i e
anlomat il d e :,lins incend iu, se procedează
co nfo r·m r: r ..r. cxisl<: n lc la :, l atit'
3.!.:i. f \fnU:Ţ INERE. fNCERCAR I ) l MĂSU R Ă TOB [ .

O Dl'l'Olll·l·larl':t autu111al:i (pri u
prollCtil} a trnu,ronnaturului
10 Topina de siguran (l' ftt Lib il l'
p e part1•a de innl l:'\ l t·n~iu nc
. şi
Transformatoru l nu >!' Tl.'punc su b ll·ll~ÎltliC
dt'CÎl dnptl n· se sl:~billŞic că dcft•cţiuut•a llll
r~lt: in interioru l lran~fnrmatorulu i
- s,· scoate de su b t(nsiu ne trnnsrormatorul
- Se cercet ează ca u za topi r ii siguran!l'lor
se i n lălmă
- Se in locuit' se fu z.ih il ck la sigurun !el<· nr~,·
~u fuzihilcle ~a}jbra r t' ror~spun z:Um·
- Se p une tr:msformntornJ &uh tcn '>l\111•·
1
n u ma i rla<'t'\ SL' consta ţă t' U <h:fN·Itll nu t'\k
ju1 crior
ln r.1drul acl iYit·ăţ i i d e ex.ploa l a re- inlr<'!inN r , în can• se stabiles c
l uc rruil •.' rarr trebuie să read ucă şi să nH.'n~inii iusl alaţiilc în s t a rea Leh-
n i cr~ prcs!'ris:i, j)<' ling5 , l ucrăril e d in a c t i ,· i t a lr ~ de exp loala rc şi între-
ţi nere cu r!' n l ~ . t<~~'caufost i ndicate in§ 3. 1. 2. un ro l d eoscb il îl a u l u cră ­
ri le d in a ct iY it alf•a de r cv ihii ş i rep a ra! ii (program ate sa u a t;cide ntale).
Ares l l' lu n ii r i sînl :
R evi:ia tehnicii (RT) a l ralls{on mtfoarl'lor ( au/olrans{ormatoarelor).
(:upr ind e ansam b lu l de o peratii excor ul nll" JH'.riod.ic p<> nl r n Yrrifica rea ,
(~1Hăp re~1. <'l imiu:HI:'i.l 11 1101' clefcct·iun i, lltUSll r[lto ri p rol'il a el icl', Înlo-
/

121
120
cuin'a uno r clcml'llll', piE'SC nzate sau suh ansambluri, avind şi s'c opul de-
a consta ta· sta rfa 'lt>h nicii a inslala t iilor inainl.e de f•xecutarea repara ţie.i
planifi ca l <'. . ·
R ev izi a l ellnil:ă S<' 1':-..ecută la locul de amplasare a transforma,to-
rul ui (aulolra nsfonna l ontlui) , de către echipe specializate . .
Continutul orrrntali\· al lu crăr ilor de rcvizii'tehnice a transformn-
tonrdo;. (:wtotra nsformal<H1relor) este unnătorul: . .
- currt!irta rapacu lui, a cuvci şi ac·ccsoriilor ,transformatoruhn;
- cură tirea izulat oart>lor ;
~ unge;·ea cu unsoare si li conică sau minerală a izolatoarelor dac~
transformatoarek (aul oi ransforma l oare le) sint montate iri zone poltw ll·);
- cură1 iH·a şi stl'ingerPa .cont actelor la toate })Qrnele ;
- comp letarea niYclului u leiu lui in consen ·ator şi izolatoare şi
revizia iudicatoarr lor el<> ulei; . Costu l lu<'rărilor d<.' rrvizii lehniec la transformatoare si a utotrans-
- contro lul· si remedierea rl anşcităţi i im binăril or, funcţionării şi
cta11Şe it ăţii rohil;t'l<•lor. huşoanrlo r ş i a cl:tp etrlor;
- d.rmontarca, remont:Hl'a l ermometrt>lor cu contacl e p entru vt>-
rificarea nwl rol og i că ;
- conlro lul , \'el'il'icarea şi remedierea instaJapilor auxiliare de• r rL-
cire, indusiv a po lll pe lor <.le circula t ie a 11lei.u Jni şi a Ycntilatoarelor pent.ru
suflaju l aeru lui ; · vroprn cl1 n sl ;q ule de .tra n~formare . periodicitaLea h t c r ăr il o r (.l e revizii·
. - v1•rificarca fun c·ţi o n5 r i i ins talapt'i fi?'C de stins inet'ndiu (dacă
exisUt) şi a ce l nrl;llt<~ mijloace P.S .~ . ;
- ve rificarea hunei flill('\ ionări n d ispozitivului de acj.ionarc a co-
mutatorului de plot mi ;
- n>yizia izolntoar<>lor d<' trecere; ,
rt'Yizia proie<··l iil or\ie gaze. de cud şi de 'temperatură, precum şr
filtrului de aer cu silicagt'l sau ionosil. schimbarea sau rcc o ndiţionarea
materialului higroscopic ;
- r<.'v izia D .H.V. monta1r prntru proterţia izolat·oarrlor, infăşu­
rări l or 1 rano;formatorulu i (<1ulolra nsl'orma1 orului) sau a neutru lu i;
- r<'Yizia sPparal orului monopolar al D.R.V. de pc nulul tran. for-
malurului;
rcYJzta fundatie i 1 ransformalorului (autotransformatorulni);
curăţ·irc~\ şi r ,·acuarPa apd din bazinele .colc<~t'oare de ulei;
rcYizia panoului prop riu al transfo!·ma1ornlui (~.:ofrctnlui);
reco llarrn prohrlor ele ulri ;
rect if.iriiri lji rorcc· ltll'i de Yopsire;
înc<'rcii ri şi mrtsurftlori profilatice, şi anume: incercarea, mă­
surarea r E'~iste nţ ei de izola !iP a îufftşurăril o r R 60 şi n <:oefi<:icntuJ uj dC'
a h so rl1!it>, 1?60 / R 16 ; J115 s u rarc~\ 'langr. Jtt<'Î unghit1lui de pierderi <.!ielec-
122
trice ~ t g ~) .a~ i.zol:lţici complexe a în f[tŞI Hiiri l o r ; măsurarea tg S şi a
t•upaeltaţ l lo r Jzolatoarelor de t reecre cu ulei J)L'nl ru U ;::" 2'>0 l·\T .
... . • • tl :::--' ~
fll[<sm·ar~n rC7.1 Slc nţel ohmwe a 'infăşurăril o r; \'Criricarra eumutatoru lui
..;.o '
de ~cg l a.J. a l lt>nsiuuii în sarci.nă; Yerifita_rca t ruducl oarclor dt> te.mpera-
t.~ r.\ (Lctm~J~elrt•, _termorezJ~tenţe, ~ennoc·.uplt•, srm i1alizator de pe-
1 ~col).' d e ni\ t'l t~ le1, ele prcswne ulc1. preslllne apă. n•lcu de <raze, ·a
c·tr•:~utelo: ~cab lt\jclor) acestora; verifica rea inslalnpilo r auxilia~c ·(ba-
l Nil tk l'<lCII'<'. cu sau fără aulomalizar<'<l intrării în fu1w~iunc) ; verifi-
c·at:~:t dul ~ p.u.nlor cu :I~mentclc ele comaudrt, tontrol, protecţie a inst a-
l.aţnlor _aH_x.llwr(• de rac1re rtc.. precum şi a cîrcuitdor (cablajelor) afe-
t er:tl', \ e1:1ftcarea transf.ormaloa•:elor de măsură a curentu lui incluse p e
hot ~ele l?:otal oarelor m tra nsl orma 1oare ; YCrifiearea protectiei de
(·uva (daca exislă) . . '
~Mrnalc~arc nu .,.trebt.tic să depă5ească 5% din ,·aloarca c(r. în locuire a
iond u)111 f1x n·speettc
Perioditita~ca lu crări l or ci'r reYizii t.c lutir.<' cart•. s.e cxccntă la tra ns-
l()rmato:H<·k ŞI a ut.otransfoJ•mahJa rele Juontal·<' in slaţ iit c C'lrctrice de
l~<~~:s~ort u.:u:c ţ.slc de tll~ an,_.inclu si,· prnl ru' tr:utsfor matoa rclc de scr-
JCJI •.? 'c : Jtt. 'n . mod except.tonal pen tru t r<~ns l: or ma toa rel c de servicii
l•:h.tuce pr,a t c fi modifi ca tă pînă la 3 a iti ·în fLmcţie de important a sta-
! 1<.'1 de l 1·nnsformare. · '
P~·nl ru t rni1 sl'o rma l oa r ele şi autotrausformaLoa relc în u lei cu eir-
l'ltb[H· ~1atu;·:tl il ?:,l\1 t'o r~at~,. cu dou~ sau trei înl'ăşurări <k i\ I.T.fJ.T.
1
:san... :JL 1) ~f. 1., .J.l., perrodtcthllea lucrărilo r de n•,•izii tehnice ·csle
<It• .• am.
Prinw 1 '1'\·i:~~in .tel~.nică a tra nsforma l oare lor şi ani otransfonnatoa-
1'10 · !><' ('\.'(' ula. ' llldlfcrent· de ciclul de funcponarc no rmat, la u 11 ao
~l e 1·• pun 'rt',\ li} functiune.
h·~J(~~·~;{i~t .n,lretliă ( RC ) a Lralls(?rma_toarelor (aulolransformaloarelor) .
l lll11 tndt_ .t1.~am hlnl de operaţu pnn car<' se urmărl'~ lc aducerea
l.t_l:ara metn.i r:·oiectaţi a tuturor părţilor componCitl<'. 1'~mediindu-se
l•l.nt·. ciG! (•r·.! 1 ~1!!11<' <' 1~n.~lat<~t~ în timpul <'Xploalării, pentru asigurarea
l~ nc ţ_w narll 111 1 '0JHhţn de stguran!ă pină la următ oar<'a . reparatie ca-
1
p na a. · ·
Con!in~11111 ot ieu!atiY <d lu criiri!or d e reparatii cur<:'nte a Lransforma-
l t~:tr('lor Ş I au 1··>1rausfonnaloarclor Psl'c următ~rul:
lurr:trile prnă:w l (' la reYizb tehnică; \
controlul [Ht"zt~n!.e i dcpu ncriltll' i11 C'uvă ş i în conscn·ator şi re-
('O! L~Hca proht>lor- de u lei ;
-- · fi!trar~o ukin lu i în cazul dpc·uyf1 rii .'
rcvizin coJnutalot•t!l ui dt' rq; la j snb 's~m;i n ă:
123
 .lnl0cnirra pieselor dc'fedc J' ii ră demontarea ansambln rilor res-
pective;
- demontarea paf! ialtt sau tota l ă a ansamblurilor sau subansam-
blurilor şi rewedierea sau înlocuirea lor cu allelc noi sau rep arate;
- vopsirea ;
- in c<'rC"ările şi măsurătorile prori t a~lice indicatr la luerăril€' de
r ev izir tehn ic·ă şi în plus: măsuran·a reziste n ţei de izolat ie a .iugului,
hnlo n n elo r. bolţurilo r . consolelor (sclwlci); verificarea stări i eont acle-
lor, a prPsiunii pe con t acte şi a r cz.islrntei ohmice a conlacte lor co-
mutaLorului de rcglaj, verificart'a g mpri d e con exi tt!ti şi a pola ril [tţii,
măsn r tH<'a rapmtului de t ransforma re•, măsurarea pierdf'rH or . ş i a cu-
re ntului de mers în gol la t<·n sitlnc·a scăzută şi la lcnsiunra nom i n ală,
măsnrar<'a tensiunii de scmtdrcuit ~ i a pierderilor la s~trc ină nomi na lă
sau n• chtsă . incercarea izo laţiei CII t<'nsiupe măriUi inclusă trifazată dt'
/
50 Jiz, '<'rificarea contin uită! ii şi măsurai·ea rezis t enţei legăturil o r in-
terioar<' (de punere .l a ma~ă prin rezistenţe) la cll\·ii; ale jugulu i ş i ine-
Je lor de p resar~> ale c ircuit ului rnagnelic, încercarea etanşrilă!ii la scur-
geri de• ulri. incercarea etauşeităţii la vacuum înaint<' dt> umplr 1·r -;an
complet are c·u ulei, verificar<'a iul'i inări i c·onductelor de legătură intre
trans format or şi conserYator şi a cap acului , t ransformat.ondui, vrrifi-
care::i p ~1 n t r i cn nduc lelor de aer isire a onlclor izolatoare lor, veriJi carea
pantf'i conducle lor de aerisire a o;lir lor iw lat oart>lor ş i a (' tlltte n~i rup~
tor ul ui dt> la com utat oru l de rcgla.i In sarcin ă .
O pari<' din aceste incerdiri ş i măsurători se fac numai in ca?:til in
care s-au făcut interven!ii la infă ş urări. la miezul rnagnrlit', s-au mo-
dificat conexiunile, s-au demonta t <·onducte etc.
P enlru lrausforma·ton r (' şi nutot r:111sformaloare sînt prevăzut e in
n ormal iv numai lucrări d(' rcpnraţiî c·urente de gradul l r. Valoarea
acestor lucrări nn trehuie sft depuşenscă l !)~~ din va l o~irca de inlontin•
a lnmsformal orulu i (a utolrnnsforma l oru lui) respectiv ..
~eriodicitatca lucrăril or de repanq·ii cmente es t e de 6 - 1O n11i la
toate t ntns f' ormat.oa rele ~i a 11 Lot rn usfonna Loarclc din staţii şi p osturi
de Lra nsl'ormar(' cn rxcepjia c<· lor în ulei cu circnlaj:ir. n.ntnnll[l, (1:11 dtmă
îufiişurări de :MT/ JT la ca1:c pcriodiC'itatca este de 8- -12 aui.
Hepara(ia capitalâ ( RH.) a lransf'ormatoarelor şi ctl!lolranţ{ormotoa­
relor. H<'prezintă c·omplexul dt' lunări prin care se asigură readu-
ccr<'a caracteristicil or tc hni<'O-('('()nomke la parametrii proirc t a!i. !n
cadru l rrparatiilor capitale> se t>l'el'tneazii inlocu i!·ea to.ta l ă sau par !ia l ă
a UtlOr elemente struc.turale deteriorate ca urmare a uzurii f izice şi s<'
execut[t moder ni zări menitt> si'i 'irnlJunhlă!eastă slarca tehnică a insla-
laţiei sn11 ~i'\. ridict' ca lit a t t>a [Hiraml' t rilor tclmico-l' un cţ. i o nnlî.
124
Con \,inulul orientativ ni lu cră ril or de repa raţii cnpilalc n transfor-
m atoarrlor (aulo lransformaLoardor) este următo rul:
- lucrările preYăzuLe la reparaţi ile curente;
- lu crăr i de reparaţii f'fe ctuat e in scopu l rendtlceri i Lransformalo-
rnl u i sau a autotransformalorului cit mai aproape de caracte,:isticile
in iţ. i alt•, cu demontarea parţială sau t o tală a transformatorului, rrcon-
cliţ i ona r ea sau inlocuirea partială s<~u tota l ă a pil'srlor IIZ:lt<', respectiv
a unuia sau m ai multor suba nsa mhluri componente;
- îmhunăHt~iri şi modernizii ri ;
- ~n cc rcă ri şi mă su r ător i p rofilnct.ic e prevăzuL e la repa 1·a~ia cu- •
rentă Ş l în plus verific~m:•a rig idit.ă pi d il'leC't rice cu t ensiune s i m t so idală
mărită , la 50 llz sau 150 llz (:tplicatft sa u i nclusă) , dup[t lnl oc tdr ra to-
t ală sau llarţială a· înfăşură ril o r sa n a izola1ic i pri ncipale şi verificarea
co r<>spondenţe i razelor: în cazul in ea re au fost demoutat esau inlotuite
h arPie sau 1 ransformatorul.
Periodicilatf'a lucrărilor d<> rrpara!ii capitale a transformaloarelor
şi autotransformatoarelor de putere este de 15 - 20 ani . iar cos.lullucră­
rilor trebuie ă se incadreze in 50% din valoa rea de inloruir<'.
3.:2. TUANSJ:'ORi\L\TO AHJ~ ·m~ ]\[t\.!';U~Ă
\
In cadrul Sistemului E nergclic Nnţ io n:tl , ordinul dC' m i'i rim.e a l v:1lo-
rilo,· cu rcnti lor şi tensinuilor rst c• roartr variat, de ]!1 7.t•<'i dr vellt i la snl·e
d e kilovolţi pe ntr u te n siuni şi de In amperi la zeci ele kiloampct:i pentru
curen!i. ·
Pentru a_ccastă gamă exţinsrt a tensiunilor şi curen! ilor. adaptarea
aparatelor de măsurare a tensiunii, c·un·nlului, frecn'nţei, pulNii, precum
şi. ate a p aratelor de proterJiP, n'glaj şi automatizare. nu <'Sl<' justificată
dm puncl de ved<'re teh nic şi econom ic. Din acesl mot i,· aceste aparate
Sf' leag::i în circuitele elccLric:e in mud indi recl, şi auume p t·i n inlermcdiul
1ransl'onna toarelor d e L<~nsi u ne ş i c u re nt. de nu mite transformatoa re
de măsurft. T rans fo rm.a loa rc~ l e dl' Jn ăs uri:î s int. apa ra t <' <'l<•c:l. l·omagtwlice·
sl:atic:e, ca r'P. tr·nnsfonnă p arll rnetrii Pnl'l'giei t>lecl1'Îl'P, 1<'n.siuMa ]'(•SpecLiv
cure nLul, reducind Ynioa rca arc.s l orn de un num ăr de ori.
3 .2.1. THA~SFOR~JATOAR E DE CCRENT.
TJPCRI CO~S' l.RUCTT\'E
'l'r~tns fo nnatoarele ele măsură d<' currnt (in cele ce urmează vor fi
num.il.e prt>scur l at Lra nsfonnalf)arc· de cun.>nl) au rolttl de a .schimba, .
tntr-nn mport ldat, valoarea rure ntnlni c;.a re parcurge inl'ii~urarra pri-
12!>
 m :u;ă . În acest se ns ÎJt(ăŞU rt:HCU prima r ă SC conect ea ză Îţl SCI!Î C Cll circui tul Clasa de precu.te reprr zinlă nolarea <' On,·r nponală a limit elor
p rima r ~ i se eo'mpune dintr~1 111 număr mic d e sp.ire (uneori este redus la r~r~·;ilor pc care transformato rul d e curen t tr<'buir să le respec te in con-
1
·u na singt~ră). Tn făşu ra rca sccndar ă se comp une dint r- un număr mai mare dJ!.ule d ate.
·de spin·, d e scc ! ÎII IH' corespu nză l oare cure nţilor care"' o străbat. '- Sarcina secl!ndară z~ este impedanta CÎJ'Cll ilu lui secundar Cll indi-
P r incipalele cara{' \.eristici tehnice ale transfonnatoarelor de curent ('tU'f'a factorulu i de putere.
sint nnnă loare l e: - Sarcina secundarli nominahl z~n este ~arc in a serun d nră pentru
rare sînt garantate condiţiil e de preri~ic şi funcţi on are a le lransformat <>-
- Curentul primar nominal 11.. este curentul primar pentru care este
<leterminat regimulnomi nal11e [uncponare. P oate aYea una d in valorile:
rului d e curent, z~ şi z2..
se exprimă in ohm i.
- Put er ea secundari! n ominală s~,. rste puterea n bsor~ită de sarcina
5 ; 10; ( 1~. 5) : 15; 20; (2:>); 30 ; ·10; 50; (60) ; 75 A precu m.şi mu!tiplii
secund ară no min a lă în regim nomin al dr fun cponnre şi est e dată de
zecimali a i acestor Yalori.
(•xprcsia :
- Curentul SCCillldar IIOlllillal r~ .. rcp rczi nlă Clll't'nl.u l secundar pentru
-care eslc: delrrminal n•gim ul nominal de
funcţionare şi p oate avea IIIHI S 2", ,_ z2;,r;.
din va loril e, 1 sau 5 .\.
Tnfăş urări l c secundare ale transfonnatoarelor de cu rent se executii
- Tensill ll C(l ma.limă d(' lurm u,ll reprezintă Ya loar('a cfecLiv ă cea pentru pnLeri le nomina l<' indica! <> in lahrlnl :~.2.1.
mai mare a tcnsiu11 ii inLrr raze la ('are t ransfo rmatorul d e curen t p oate
fu ncpona in reg im dr l un gă durată în cond i ţii .normale d e exploatarc. Tabdul 3. 2.1
- Raportul de lrans{'ormar c nominal[{,~ este raportul dintre curentu l
prima r nomina l ş i \'ll t'('Hlltl sccunda r nomi nal Puterile nominale ale secundarclor tnmsformaloarclor ele curent

l i. ,. = -I", DestitHtliu Clasa

111f1işnl'ării
scr~tJO(laro
de
precizie
o.:ls . . .(J.fi 'r 1,~J-·1-- :1_. 7 ~·- !.~~ co .. . 22o ll•VI
1' "
1
nap0l'1ul ch' n ominal es t e înscris de fa b rica construc-
. l 'tl l<' l'l'U ( \ ',\
Lr<~ 1 1 "fo r n1 ;ll:r
to~ire )H' p l ăcu !· ă in cl iea i·oarc a t ransformatonllui suh form r1 ue frae pn : 0,2 1 ; 1, 5 : 2. 5; ;, .') : 10: l5: :w J 5 : (20); 30
~a nunHtriitot· l'lll'\'n iHI prirnar nominal şi la numitor curentul secundar
Mustn·arc 0,5 1,5 ; 2,5 ; 5 ; 10 : 5 : 10 : 15 : (20) : 15 ; :lO : ( 45) :
nom i na!.
15 :~o (riO) : 6o
-- l ~roarea de wrcnl (ero are de rap.ort) z, es.te Noa rea pc care t ra ns-
fo nnalo ru l dl' t" urcnt o iul roducc la măsurarea cu ren t u l ni şi ca re se• 1 2,5; 5 : 10; 15 .-. : 1 o : 1 G : :w ; :~o ; (15) ; (50) ; 60
d;l tore~te l'a ptulu i că raportul de transformare rea l nu este egal cu raporlul
de transformare nom inal. Este exprimată prin relaţia: Protectie 5P, l OP 15 ; 30 -1 ;) :t (·15) (5U) : 60
10-;- 15-: -:10- .-
15()): 60
1
. (-1-.>)-; :!O ;- (45); (50); 60

~~ - 100 [%1
· - Curentul primar nominal de saturatie !, .,. reprezintă n loarca
in care : maxi mă n curentului primar pt>nlrn l-an· {'J'o:tn·a d(' curent a trans ror-
J-l. ,.t>str raportul d1• lra nsrormare nominal; m at orului la sarcină nominală şi la eos? = O.K rste 5% sau 10 % .
!.1 <'UI'l'nl ul S<'<'I11Hlar corespunzător la J1 ; - Curentul secundar nominal de salura(ie f ~ ·n c•sl t~ t:llrc·ntul secund ar.
corespu n zător curentului prima r nom in a l cl l~ sn lura Pt' .
l1 <·urr1.1 1u! .Primar. •
Se defineşte coe ficicn tu 1 (le sa Lnratir 11 r:tpo rt ul
1
Erow·t'a de uuylli S, este nughiul de defazaj dintre \·rctornl curen- '"' • Acesta, se
, j !N~
tului p riwar ~i ,.l'<·tornl <'tl rc ntnlu i sec !Inelar. Eroarea de unghi se consiclc rft inscri e pe plăcu ţ a ind icatoare a t ransform aln t·ulni clr cu rr nt. Va lorile
po;.iti\'1:\ ulu n<'i <:i nd. v<~c:t· o t ·ul cn rent nln i secnndar t>sl·e tlr.fazat. Î!Hlinl·e standardizate a le coeficientului ele sa l urn!ic n si ni indirate în tabe-
fa!.rt d t> H\'l' or ul e urc nl'n lu i p r im ar. Este e~pr)mată de regulă 1n minntt•, lul. 3 .2.2.

126 127

..
 Tabelul 3. .2. 2
Tabâul 3.2.4
Valorile coeficientului de santuraţie n l a transformatoarele de cu nmt
,Erodle transfonnatoarelor de turen t :
Domeniul 1ensinnilor nominale (kV] " - penlru see:undarele de măs\lră; b - pcntl·u sccund;1rcle de protecţie
Jlt'l lina!i::t 1nfii~ul'i\ri1 (1
1
, :tCCUJHbu:e .
0,5 . . . 35 iO ... 22Q
Cur"nlul Ernl'i . lol<'t'ttle
Măsornr_c_ _ _-.-_ _ _ _ _ _n_ _._5_ _ _1 n
<_. _1_0_~_a_u_n_< < 10 sau
n< 5 Cl:a ~a tie
Jll'eCi'-ie
llrim.at\ tu ?~ cit Cllt~l\l limilcle sarcini! sc·cundare
tiin cw..-n l ut lle un~hi Z,, In • o tatii de cea notnina)!l
Prolcc~k n > 10s:mn>5 n>30;n > 15;n > 10 nominal •• (dcraY•~ l Z,:. '" cos 9 = 0,8
[ ~.1 1 [minul <")

- Slabilitalea t ermi că de firreşte capacitatea tra rrsformatoru lui de 1 120; 110

0,1 1 :!.:: 0 .1 ±5 -
curent de a suporta actiun ea termi că a curenţilor de scurtcircuit în 2o ±8
decursul unui intervn,l dE> 1imp. Se exprimă prin curenlullimilă termic T, , 10
~ 0.,2
:!.-O_,:l5 ·1
1 7 Hl
reprezentind cure ntul m a x im g arnntat pentru care est e asigurată sta- 0, 2 120; 100 :±0.2 ± 10
bi litatea l ermicft de· l scc undl'\ . infăşurărilc secundare fiind scurtcircuiLat·e. 20 ± O,;!;> ± 15 -
10 ±0.5 ± 20
Se expri mă ln k 1\ .
(1. 5 120: 100 j ±. 0.5
- Slabililafca dinamicii <lt>fi tleşle capacitatea tl'ansformatorului de 20
± 60
::J_O.'i5 ± 80 2:.;::1 •. 100
curc r1t: de a rczis1 a la a<·! iu nca meeanieă a c r'tren}ilor 'de scurtcit'Ct~ it 10 ±1 ::L 120
care trec prin ln făşurăr i l c sa lr. Se exprimă prin curentul limită dinamic Ia,
ca t'e <:>st<~ Y~tloll r('a d ~' ,.î,·r a prime i a l ternan-ţe a curentului primnr d e
1 120 ; 100
20
±1 :L GU -
±. '1 , 5 :i.. SO
scurtcircui l·. pentru earc se. asigur[t stab ilit atea · di namică, înfăş urările 10 ±~ :l:'120
secund <ll'l' ri ind M'ur l·cir('u iUtt r. Se ex primă ln kAmax· Valorile s tandar-, ~ 120 ; 50 ± ''.. - 50 ... 100
1
diz<~te alt' (· 11 n·n ~ i l o r l imi l ă l er·mic şi d ina m ic sînt indicate în Lab e-
Jul 3.2.:~ .

Tabelul 3. 2. 3 1 De!u?.ajul pentrn

Clasa (),. l-:mar~:t de ctn·ent
Valorile a dmisi bile ale curenţilor limită termici. şi dinamici pre.cizie j >entru t~llr<' n tuJ cur·ent11l nominal
la transformatoa rclc de curent uomin:>.l [%]
lmlnute)
Cnren!i limită '
D om l•n iul lcn~l unilor 5P ±1 ± 60
nun1i1tale Tt-rnlic ' ))inamic
[kYJ It [ k .\ j h [kA)
10P :!: ~ -
0.5 Gt x r,..
:l ... 6 80 X I" . 2,51,
Ef'orile de curent şi u nghi cresc cu eil ru r·enlul prima r este mai mic
1() ••• :l5 100 X ! ,,. In r·~port c.u cu re nt ul pr~mar Homi.na l ; aslfel, la un nrreut primar de
60 ... 220 120 x 1". 10.. ~ -0.% chn ct~rentul prr m<tr nonunal erorile d (} rurenL sint mai mat'i
dr('r t 1~1 cazul 111 car.e curentul primar a r fi ('ga l su 11 mai mare decît
% dtn curentul pnmar noHtinal. L a o d epu ~ ire a c· rt rcnlului primar
În t abcltd 3. 2.1 sî ttl' i ttdicaLc erorile admisibile ale transfo nnatoa r~lor
mina! de peste 20%, erorile <:resc rapid da toriU't sn Lurnţiei circuitului
<te <'Urcnt. nctic al transfonnat·ornlui.
''
128
129
- Car tea etec tri<!lanului din staţii clc:ctcice şi posturi d~ transfoc·n1a 1·c _ e tl. 53
 · Transformnlorul clr ('tll'<' lll p oate avea două reg imuri de fun cponnrt>, Cod icientul ele satural..ic. eou f o n it <1c f ini! iei dale a nte rior, este de-
şi nn11me: regim11i normal de fup.cţi omnc ş i regimul de s uprnrurent, fi nit de rap ort ul n = ~.
dnd ftmcp o nează la suprasarcinlt sau cînd in -rej"t"a există 1m rr gim de . I r.
În fia <>? 1 r· · • ., · - ·
l-1\'lH it•. b" •>·-· , coe ICienlu l de salllt'"l li(• r•

P recizin 1ransforma l oru lui d e curent în funcţionarf'a nonnnlif este caradc riş t ic ih· de SlltJracurcut cu ·1. . , . . 11 (P)I < Zln la Ht!Nst' cţ ia d intre
· 'I' 1111 a z, = " 1 lwll.-t pc a b , · -
dt'Lt•rmina t ă de clasa de precizie, iar in regim de supracurent est<' deter- ra nsforrnaloarele de !'llrC'n l se d as ifi<·1 1 o.- • . , .- • . sctsa._ ..
minalii de coe{icirnlul de saturaţie (n} sau de caracteristica de su p racurent. a) după princ ipiul conslruc li\·: . ' ( up.t llltn,ttoalt' le cnleru :
Clasa dr prec izie pentru un tra ns formator de curen t este indicntii ru circuit magnetic inrhis :
prin a!'ea dfră care con·~p undr ero rilor maxitne tolerale în condîţîik - cu tin·uiL magnet it dt>sc his:
stabili te. Conform :T \S J32-.t. clasa de precizie a lransfmmatorului dt• - cu circuit magnet it in a('r.
!'urcnl rstr indicaUi in concordanlă cu eroarea de curent maximă 1olerată ~) după tensiunea de izolalie :
<: 1 - ta hrl ul 3.2A. I nd ica t orul cl~sei de precizie rrp rczinlă chiar cr J~nea 0,5 \·~) : 6 ;_10 : ( 15) ; 20; (25) ; 30,; (:l.)); (GO); 110; 220.400 kV .
de curr nl ndmisă in co ndiţiile nomina le de func!ionare . - n d upa c·urentu l prim ar norniua l: ' '
Caracte ris ti ca de su pracurcnt reprezintă relaţia dintre rurPntul o; 10; ( 12,5) : 15; 20 . (?;); . 10 . 10 . - 0 .-- \ .
ll<'C'Slor \·alori : ' - ' · ' ' J ' t.:> • ŞI mulliplii zecima lî ai
secu ndar şi eurenLu l primar în regim ele funcţ i onare de s up rncur~nl.
Această ca raclerisl i că, ncline.ară elin cauza pro pri e tăţil or de nclinra rit a te el) după rureulul secu nd:u nominal : 1 ş i :) .\;
ale circnitu lui m:-~gneLic, cşte rrprezPntată grnfic în fi g. 3.2.1. e) după clasa de p recL-: ic la el'lc c 11
O' t ; O.~') ; o,;)- ; 1 ; 3 ; ;) ;
r ~('C'll lld arul I)Cillrtt In a-sur·,"t ·.
În absc isă este reprezc· nta t· l'll rrntn l
r;.l~ ,~) d,~~ă
primar ca mu lli p lu a l curPn l.ului p rim;tr
liOlllina l, iar în orclonaHt - CUI'l'nlul
v 10t ,
clasa rk preciz ie la c<'le c 11 secu ndii l'ul
IH'nl.r·u p r o t6cţie ~
secundar ca mult ip lu a l eurenL ului ~P­ g) du p ă pul.er('a n om i nală · 1 · (1 ·r))' 1 r:) • ' ) - • -
cuncla r n omina l. 30; ( 13) ·; (fiO);, GO; 00 VA;. ' ·-' ·· • -.o,->; 10; 15;· (~ 0) .;
Caracteristica i tlt· a l ă dC' ~l l pratu l't•nt n h ) , după loc ul (le mo 1t-t·1 . ,
. . 1 .. • llt
I'l llS l a 1:t (ll..
. .
llllCI"IO<tl't' ~i CX!t' rioa re;
t ransformatoru lui de curr n l. rs l c situntă ') ( ;-- f .
p c dreapta z, = O (curbn 2) pî n ă la un ~ < up: c• l ulizolaţrci de bnă : in PIH!.rlan, în riisinft, in ulei .
multiplu . mic (3 .. . 5) di n v:doaren LJ? d_L:_P~ modul d e monl.are: 1ransfnrma l i1arc <h: eurc 11 t Lip 'su )O "t
şi t.tns otmaloarc d e curl'nt tip ln•ct' I'C : l t
eurentultti' p ri mar nominal şi a poi pt• k) după construclia infăsurării priunr . l. f
., linia J'!. = co n~t. 1n a cc•sl fe l aparaiel<• cu infăşuran'a rn ono~pir·ll1 ; i t ra 11Sf . , l r . lalns ormaLoarc de c urent
lnu llispira l ă : ' ' · ' · Oillla oare < e currnL cu îufăşurarea
lin de măsurat d in secundarul lrnn:--fo'·nw-
Fig. 3.2.1. Carartcristica de torulu i de curent s înt protC'jalc i111pn lri\a 1) dupft posibilitatea de comu{,·ti'C •" 111
' f" - .
supracurent a transformato-
da re:· " aşurari1 primare sau scntn-
efecte lor dăunătoare al<' su pracur<• nţilor
rului de curent :
1 - caractcrisllca ideal:\ pentru din reţea . infăşura rea primară sau S('('ttrtcl". . t·,-a r1<'romulahilă :
t'll
m;isur·are ; 2 - caractct·stica lelca- ~u iuf~şurarca primară sau secundară cout ula h i lă ;
!ă pentru protecţie : .1 - carac- La secu nda rele pculru prol <'rţir nlr
teristica rea lă pentru măsura re ;
transfonuatoarelor dr currnt. car:>cl<'· m doua sau ma i mulle trepte;
4 - caracte:isl!ca rcaU\ pentru
pr·o tecttc. ristica ele supracurenL ar t re bui sitna tii .m ) după. lll~mărul iufă.şurărilor dist in clc : <·u o . f
JllaL muJLc infăsurări. III ii!;>lll'arc CU două Sa u
pe linia z1 =O pînrt la ,·a lorile cele mai mari al<.' curent ul ui primar
pentru ca a parall• lc ele l?l'Otec ţ ie să ac! ioneze s igur ş i la cu r enţ ii rei mai In Cl'l'a <'f' t;rives,· te tTans formaLon rr le cu izolal il' de h az[t in ule t· ,
c p ot fi :
mari de scmLcireu it.
In rea li ta te, earactcris Licile de suprncurenl s int ni )te curbe ra r<' diferă - cu respi raţi e liberă, dnd uleiul cll.ll
a · 1 Cll\ H 1ran:-.l'ormalor ului sa
şa IZO rt nl fL este Îll ('Oilta<·L Cil"r·cct CII . ' ll
de ce le idt•alc, v. fig. 3,2.1. I'C<
neru 1 a lnws[e r ic :

130 131

\
 • d uleiul el in cuva t r nns [ormatorului sau ..-<:.arcasn .i~o- Transform atoa rele s e comp un din următoarel e p ărţi principale:
- eLanşc, Cl11 f · t t t f nd ci rcuitul m agnet ic, în făşnrarca seeunda ră, în făş u rarca primară la unele
la L}" n u este în c·ontact d irrct cu aeru l atmos·.e nc, e anşt~~ a ·ea. 1.1..
tipuri (C I S, CIRS, CIBo), carcasa electroizo lanti\.
1~c~lt~al.ă cu \lll burdu f suu 0 membrană d in caucJUc care p reHt vanaj. ule
Izolaţia acestor transformatoare esle r(•a li zată d in material plastic
dt> Yolum ale ulciului din interior;
n) după tcnsiun~a JJOm i na l ă de funcţionare ; la t ipurile CIS, CIT, CITu, CITo, CITi, ClDo sau din răşi11ă t>leetroizo-
- joasă t(:'nswne l antă turnată, la t ipurile CJR S, cnrr.
- medie trnsiune Transform atoare de eurent de med ie ten siune: Aceste t J~nsformntoare
_ îna l tă tensiunr. - . - • f' 3?? pol fi cu izola ţie în răşină electroizolanlă 1urna1 ii sau . in ulei.
Simllolizarca transfonnatoarelor de cm:ent este arata la m ~g. . ·-·--:· Transformatoarele cu izolaţia in răşină !' l ertroizo l antă sint de tipul:
T,. sfot·matoaJ'e de cu rr nt de joasă tensmne. Aceste transfo1 lll•I!OaJ c CIRS, CIRTo, CI R T os, CIRTi - 10; 20; 35 kV şi CIRT - 10; 20 kV,
.r.m
t t ' ' 1· CIS CI'J' CIRS CJRT CITi CITu, CITo, CIBo-O,o kV,
SIU ( 1C lpt~ . '. • ' . • • ? . ' ') ') a le căror simb oluri sint prezentate in fig. 3.2.2. I..itt>rrlc mic i au urmă­
ale cru·or s1mbolun smt p1 ezentale m f1g. 3._.....,. to::trea semn ificaţie :
o - monospiral cu hară de trecerE.> rotundă şi flanşă mediană de
fixa re ;
os - monospiral cu bară de l.rec:ere rotundă şi pic:ior supo rl. medi~n;
i - monospiral cu .bară d e 'l rec!'re drc.>ptunghiulară.
Transformatoarele se compun din dte donă înfăşu rări secundarr,
fiecare p e cite un miez magnetic, şi din înfăşurarca pr i mară. Aceste
Variantâ transform atoare a u izolaţ.i a d intre în făş u ră ri p recum şi cea dintre înfă ­
şur rn·i şi p iesele legate la m asă d in râş i nă tu rnată .
Co n~t rnctiv unele tra nsfonn at.oare de curent de .i oasă ~i medie ten-
s itme ii u în făşura rea pr imară monosp ira l ă. La aceste tranfo rmatoarc
Variant.i co ndu~toru l înfăşurării p r imare tn~ee o s i ngul'ă dată prin eireu itnl mag-
uelie. Infăşurarea pr i mară poate l'i o tijă care să fie o parte constructivlt a
Voricn:a tl'aJJsfopnatorului d e curenl, o ba ră a instalatiei electrice sau parten
conduct.oare de curen t a unui izolator de treceH•. Aceste l:ransf.ormatoare
sînt constructiv simple, cu dimensiuni de gabarit: şi grt>ntate mică, avind
o bună slnbilitat.e termică şi dinarnic.ă.
Alte transformatoare de curent d e joasl\ şi medie tensiune au infă ­
şurarca primară multispirală. Aceste transformatoare au o precizie in
măsurare mai mare, iar p uterile lor St'eundure an o va loare ins!'mnată.
Diu cat.c>goria acestor transformatoare, in fig. 3.2.3 rste reprezentat
t.ransformatorul CIRS - 20 kV.
'fr:mslonuntorul de cu rent de iRa l tă tensiune, tip tESU ~ IlO kV.
Este uu transformator cu izolaţi e In 11lei. l7.olaţia de înaltă t ensiune,
Fig. 3.2.2. Sc hema fo. rmării simbolurilor transformatoarelor de curent. formală din hîrtie electroizola nlă, Pst o. u scată şi im prcgnat ă snb vid,
apoi cufundată - împreună cu izolapa de joasă tensiune - în ulei
Lilcrcle m ici an t1rrnl:iloarea semnifkape: ~>lectroizolant. ţnfăşurarea prima ră Pste <·omutabilii în raport ul 1 : 2
montnj dirert pr cablu de forFi ; · . . . . p en tru gama sta ncla rd i zată a curenţilor de [)0 . . . 1)00 A, iar pentru w~
~ n 1 onta] t ip saibă î n cir<:uitul p rimar cu ln u·r ng1de J_Jlat~ ,
r entn l primar d e 1 250 A în făş u rarea t~stt~ neromu.Labilă.
mon taj d irect în circuitul primar cu b a re drcptunghwlaL<'.

133
132
 In fig. 3~2.4 . cs le reprezentată . o secţiune printr-un transformator
de cure nt, cu lnfăşurarea multi-spirală in cu ,·rt d e porţelan·, cazu l transfor-
....{~. ·· .. ma ! o ru lu i tip CE SU.
Tr~tnsformatorul se compune dinLr-un izolator d e porţ.ebn 1, care
consti tu ie şi euYa transformatorul u i. Înf[lŞU ra rca primară ~ imp reună
cu rnirzu rile magnetice . ş i infăşurrtri!c sec11 ndare 4 a u forma c ifrei opt.

Fig. :1.2.5. Dispozitiv cir'

<.:omuturc cu ecllsc a în-
fiisurftri i prim::n·e b
transformat6'âre de cu-
r ent (c oncxi une serie).

Fig. ~.2.4. Sr.cţiune F i.l:. :uu;. Dispozitiv d e

printr-un . trans- comutare cu eclise (co-
for mator de cu- nexiune parulel) .
• re nt tip CESU-
H O kV.

T •·a usformal orul este umplut cu u Ici clecl roizolant 2. Pe capacul metalic
se află bornele primare P 1 ~ ş i P , seoasc în exterioru l tra usformatorului
prin izo la l oarele d e trecere 7, indicatorul ni\·elu lui uleiu hJi. 1n interiorul
!Jtmensiuni [mm corpului se găseşte un dispozitiv de comula!ie G al înfăşuri\r ii primare,
CrM
Varianta a b old e 1> (/ h i k ( " m• n [Kg) care permi te conectarea in serie sau îu paralel a secţiunil or înfăşurării
C!fiS- 10 256 196 2201100 13 204 5 '255 200 22.5 It(} 12 6 ('f p rimare. Dispozitivul de comu lar<! este realizat prin plăcu!e (eclise)
CIR6-20 285 215 231.fll7't 13 210 5 358 220 328 lf{] 12 5 22 care fac lrgăLura înLre bornele prim are ca in fig . 3.2.5 şi 3.2.8.
CIRS -35 Jf4 2ftlt 255 !195 15 258 5 't't5 220 't/5 'tO 12 5 36 Borne le secu ndare se află a mpl asat.<· Intr-o c ulic 5 dispusă pe peretele
'*f •50mm ta 2x't00 A lat eral 'n i că r uci o r ului. !n fig. 3.2.7 esLe reprezentată o \'Cdcre a transfor-
~ m • M 16 ta 2:x Efi)O A mat oruhti r·ip CESU-110 k V. . ,
Tmnsîormatoarclc de cu ten t IH'll1rn <: omponcntă lt omopo l ară.
Fig. 3.2.3. Transformutoat·c~lP de cur~nt tip CIRS 10 ; 2o i 35 kV. ' { Sînt tramsfonnaLoa.re cu i zo la·ţie in răş i ni elcdroizo lan te.. Se comp uu
dintr-un 111 iez magnetic pc care s~ afli\ în l'ăş urarra secundark·i,. Aceste
t l·nnsfonnatoare sînt de t ipul CIIHii, C JDHo, î u r a re ind icii i şi o simno- ·

134 135
lizrazr1 : varianta constructivă demontahi lă . rrspec~iv vari~nta co nstru~­ n elice cu înfăşurările secu nd:.Hf' ; izolatorul de înaltă lt>nsiu ne dil1 p orţe­
tivă nedemonlahi\ă. Astfel, transformat o rul C l HH 1 ar~ m 1ezul_ I~1 ng net1~ lan c lect roteho.ic; cap ul Lransforrnn t.or nlu i, care eu prind e sistem ul de
tă i at, iar cele do n ă jum ă tii. ţ:i se asamblează pri n ş urubun. D a Lonla aceStlll comut are a l îufrtş urăr i i p rima re ş i eamera r l astică; cnva sau soclul.

JI600Aj
L~qat
poralt l
-@)-
1

@~
l4k ,/"':Li: ~\
!ll ~ 1
~
lliiiii
~~t;; ~ \ _/""'~
_.... ).?\
[.?#
2/c ~
EchivaiMta
marcaj~lor
,...~
f
~ji~
2
~~
J !ll
,..~,. ·r
rzt, 1~ bornelor
"
% @.
s~cunttarl'

ZS4
1 1 It
t l, l ~t--
~ ~ ~-Ew
~- tt-

~
1

i#t
~
,#,13S.u
IM'}
1
~~
1
1· 1~ ·~l·~~r~z;/l?!ff" ~, 3~Fo)~~~W~
~~
!fi! ~ f o o o 0..1 i~4s •s J
o o o o o.. o o o 1 -
4l, ~lv o - - - - - - - - - - - -

"''A~I.lflARE St~ lll'IOARA

ÎHI'Ă$URARE..
PRIMA RA 1 2 J 4
sâ se cone ct:~:~e

''IS
J1,1 CA J {lnia la l;n
~ii11plvs (A}
Circuitul C'h~cutful I,n Clrcui!ul 1211 Circuit"l
la CA la CA J la CAJ te.
1 1600
~!1,.,-
PriJ
Prct·f ,
1 fSt
IS
1$2,
J$n
1 2S
'U
2$71
2SJt
s JS.t
~- s s
1 (;1-Ş, '<S.
11$12
1000 P2 · e
P• · c·a
1 IS IS 1 ,2! _2_Sz ! JS 2 ~ .!tw

§il P1 · P ~~~
a ·b
1
f
IS
IS
:s,
1 1
5»
f 2S
2S 2Sn
2SJL
3S
s >z,
522
4
s
s
_lfj.2J

"
4Sz

-w
2 fSt: 2S1___g}_lj JS 352
e ·f
~
~
a·b
c·d
e-r
+
~~
1-{~1--!~
lf
WL 111_1
l,2Ş·
zs, 2$21 1
J
5 ;s"
s,_JE.:
f ~•

(~~~
t,$1
.lt,ili
t,;JU

F ig. :J.2.7. Teansformatorul de c m·ent C ESU-110 kV : Fig. 3.2.8. Sch ema electrică ele comutare la transformatorul
1 _ bornele 1nfllşurrnti pl'imnre : 2 - cutia de J>?rnc secund~ : tip CESU -220 kV.
3 _ buson de umplere ; ~ - vi.Zor niv~t de u1e1 ; S - t.'ticll •
' 6 - soclu metalle.
Izolaţ!a înfă~urărilor ette. din ~îrti e cle:troizolantă, uscată, impre~na l ă
fapt t ransformato rul se poate introd uce pe cahlurile trifazatc după rea-
sub v1d , ap Ol cufu n data m u le1 electro1zolant. T ransformatorul as1gură
lizarea cutiei term ina I t~. ~ .., . • . .. , b· j _
T r•t nsiol'lnatoa relc de I'UI'l~n t de malta tcnsmnc tttl CESU 1, , ' etanşei tatca fnpi de aeru l atmosferic. Variaţiile volumului de ulei dato-
<)'>O ~O (I ]· \ 1 . crs(,. l\1 k h i -ltOO kV. Transformatoarele se e ompun rită temperatu ri! s înt preluate de ca mera elas tieă din cauciuc. Aceste
- - - •.a. · ~ ' •.-.. ' ' ·· 1 ma<1-
din u rmrtLoarclc părţi principa le: infaşnra r ea pnmara ' miCZUl l e . ..,
• • •

va riaţii sînt observate prin v izor ul disp us pc capacul trausformatoru lui.

J J

L36 137
 Infă.,umrr a prim :tril c-.:r c:Otllulahilrt î 11 raportu l 1 : 2 ş i l : 2 : ~1. ba
~:Es~ k, CESUM_ k se consl ruicc;c suplimen t ar în p nt 1 u , arinnle. Va-
aeeslt' trans form a t oare în fu~ urarca. prim ară csle împftrţ.itrt în pnl ru ' .taul t l_c r? n_sLrnct~,-~ ale <~ccslo_r t_ip uri de transforma t oare, nota le (' Il
ramuri cat'(' ~e pot <'O IH'cla î n pa ra le l, serie, seric- parakl. Con·c omilcnt k, h. t. smt cletelllltnate 111 pnnetpal d e rur<•n!ii primari ş i secunda ri

Fig. 3.2.10. Transforma-

torni de curent tip
CESUi:-220 kV, varian-
Fig. 3.2.9. Schema c-lr<'tridi d e <"omutarc la transformato1·ul tele l şi 2 :
t ip cr.~u --too kV.
1 - vizor nivel de ulei ·
2 - bomă Primară ; 3 _..:
cutie borne secundare· f _
clemA legare la pămtnt·
r u l rgă tur ilc la in făşurar<>a p rimară . penl'ru obţinerea unui anumit s - buşon scurgere ulei:
raport de transformare S<' cxceutrt leg ături şi la infă ş u rarca :;('cundară.
!n fig. 3.2.~ . :3.2.~1 siuL reprez(•nla.te sc hemele electrice ele c.omuLnrc şi ~no~~~~~i~l~if simbolizează varianta constructivă cu unele probe executate
transform at.o:.ncle CESU k - 220 k\' respecti\· CESU k -400 kY .
Trans fo rmaLoarcll CES U - k. h, i - 220 - 400 k \' şi CESUl.\1 k, h, i- .tn fig . 3.2. 10, 3.2.11, 3.2.12 sînt t
CESUk -220 kV şi CESU k- 400 kV. reprc?.cn a le transformutoarele
4.00 kV se consln1irsl: l'iccnn' în c ite 16 \'a riantc. Transformat.oarele

138 139
 .5
L • 1120; {' f/20; 11• J690 (fard partea tie dJ,a demoncubilti :~

F ig. :l.2.l2_ Trans!ormatorul de curent tip CF.SU k, h, i-400

• :tr. a b c 1 di dz, e f ia H i
kV vadantele 1 ... 16 :
~ 5?1 J&l 75o 6JS +5S ;38 "
~motJ J16D" ! 10
vizor nivel de u lei ; 2 - bornă primarA ; 3 - cutie bome se-
~· 1 -
5:6 610 510 ,~, 7+8 65~ +55 ~~~
-, ~

9 '
; 510 ~?o Ja6 7~6J5 .. ss 't!O- ::~ ~~
lli!Js
~~
183
cundar;,; 4 - buşon scul'get·e tllci ; 5 - cutie term inHlă ; 6 - eternă
lc ~garc la pămtnt.
1/H H2 7(1 ~ 1{10 >i't &fir~< b«xx'"' m
'" ~o
In tabelul 3.2.5 sînt prezentate caractcrisLicile tehn.i ce principale ale
Fig. 3.2.11. 'rran!\formaturul de curent tip CESU h, i-220 kV, t.ransformatoarel9r ele curent p entru sistemul energetic, fabricate în
variantel e 3 ... 16 : R.S. R. .
1 ·_ boroâ p rimarii · 2 - buşon scu~gere ulei ; 3 - cutie bor ne secun-
dare : 4 - cut1e ter:nlnulă ; 5 - vizor n ivele ulei ; 6 - clcmc legare la Schcm<'le de eonex iuni ale transformatoarelo r de curent. Pentru
· pâmînt.
conectarea aparatelor dt> m ăs urat şi protecţie, înfăşurările secundare
ale trai1sformatoarelor de curent se pot lega între ele în diferite moduri.

140 141
 ...... Tabelul 3. 2.5
t>:>
""" Caracteristicile tehnice I>rincipale ale transformatoarelor de curent fa hricutc în R.S.R.

u
Tipul u; u.. f uJ f,t~ cras.~ de
p recizie
s,. 11
,, ld
[ki\., ~J
1
1 ţinct·c tabili·
;)8 Jfztate
Comu-

(kVj (kVJ (A] (A] [VA] . [k.\ j

a [kYJ pri-
- lll~r;~t

1
~ 2 1 3 1 •
..
5 1 6 1
_, 1 s 1 9: 1 •. 10
1 11 1 12

CIS-0,5 ( 5 .. 300 1 0,5 10. <;5

--........
CIT-0,5 100 ... 500 1 5 <10
CIT -0,5 300 0,5 5 <5 1 '
CIT-0,5 400: 0,5 10 <5
500 . .. 700
.
ClT-0,5 '
CIT:o,5 . '
1 000
1 250
0,5
0,5
15
~ ..- ---

15/
.,. <5
<10
CJT -0,5 1 500 0,5
y

'< 5 60 X T10 2.J X 1 1 ,,

~

1;1
15
CTT-0,5 0,5 0,6 f2 000; 5 0,5 1 30 <5
2 500 :
3 000 -
Cl.RS-0,5 5 .. .:ioo 0,5 jO < 5
CIRT-0,5 wo . .. 250 1 5 < 10
.
CIHT:~.5 tJOU . .. 750 0,5 '10 < 5
-·- cnn-o,s 1 ()()0 0,5 15 <5
CtHT-0,5 1 2i)U U,::i 15 < 10 .
CIRT-0,5 1 500 0.5 15 ~<5
CIRT-0,5 ~ 000: 0,5 30 <5
:.1000
CIHT-0.5 ;j 000 0,5 30 < 10
ClTI-{),5 aoo ... c.oo 0,5 30 <10
CITi-0,5 750 . .. 0,5 15 <5
1 ;)00
CITt-0,5 8UU .•• 0,5 30 <5
1 3 oou

. .- - .. . - .• - ..
-
CTTu-0,5 ?-.0
- < fi .
fi[)
GO
·':l"
CITn·0,5 < -~
ClTu-0,5
C!Tu-0,5
75 ... 125
150 ... 251)
1
1
"
2.5
:'\
< j
-.<:?)
/

CITo-0,5 ;,o: co :1 5 <: .i

.
CITo-0,5 75 : so 1 5 < !!
CITo-0,5 1()0 1 Hi < :i
CITo-0,5 125 O. ii 5 < IIJ
CITo-0,5 1 i)() o,:> 10 . < JIJ nn x 1,,. 2.'>x r, 3 1 : 1.
CITo·0,5 200 O,!'i 10 < 5
C!To-0,5 0.5 0.6 :.!50: 5 0,5 10 < 5
300 -
Cl'fo-0,5 100 ... !iOO 0, 5 15 ...::; 5
C!To-0,5 200 ...400 0,5 5 <5
CITo-0,5 500 '; ()00 0,5 10 <5 ;

ClTo-0,5 100 3 2.5 <5

CTTo-0,5 150 ; 200 1 2,5 <5
C!To-0,5 250 ... 600 1 ·5 <5
.CrB0-0,5 -5 •. . 150 0,5 5 <5 --
CIRS-10 20 0,2/1 15/15 < 10/<5
CIRS-10 20 0,5/1 30/15 <5/<5
CIRS-10 20 0,5/3(10P) lil/30 <5 / >5
GIRS-10 30 0,2/1 l5i60 <10 /<5
, Cl.K5-10 so 0,5/1 30/60 <5/<5
CIRS-10 30 0,5/3(10P) 15/30 <5/>10
CIRS-10 10 12 2x50 0,2 /1 15/15 <10/<5
CIRS-10 2x50 0,5/1 30jl5 <5/<5
CIRS 710 2x 50 0,5/3(10P) 15/30 <5/>5
2x75 0, 2/1 l 5/60 < 10/<5 10o x r,. 28 t:2
CIRS-10 2JixT,
ClRS-10 2x75 5 0,5/1 30/60 <5/>5
ClRS-10 2x75 0,5/!0P(l) 15/30 <5/>10
CIRS-10 ' 2X75 1 /3 60{30 < 5/ >5
CIRS-10 2X100 0,2/1 15{60 <10/<5
ClRS-10 2x100 0,5/ 1 30/60 < 5/<5
15/30 <5/ >10
___
CIHS-10 2>:< 100 0,5/lOP(l)
....
-~

(..0 .. -
 ...... Tabelul J.2 ..j (conlinua•·e)
~

2131 r
~

4 5 6 1 7 1 s · 1 9 1 10 r 11 1 12
CIRS-10 2 x 1oo 1/3 60i30 < 5/>10
CIRS-10 2x200 0.2/1 15/15 < 10/ < 5
CIRS-10 2x 2oo 0.5/1 30115
.
< 5/ < 5
CIRS-10 2x200 0,5 /3(10P) 15j30 <5/ > 5
CIRS-1 0 2 x300 O,G/1 30 /60 < 5/< 5
CIRS-10 2x3oo O,G / 10P( 1) 15/30 < 5/ > 10 2,5 x 1, J :2
CJI\S-10 ! 2 x300 1/3 60 /80 < 5/ > 5
-- -
CIRTos-10 400 . . . 600 O,!i /10 t> 1 5/80 < 5/ > HJ
ClRTo-10 750; 800 0,!1/ l OP 15/30 <!i/ > 10
ClRTo~lO 10 12 1 000; 0,5/ lOP 30/30 < 5/ > 10 pradic
1 250 ncllmilal
CIRTi-10 1 500 . . . 0,5 / lOP :l0/30 < 5/> 10 lOO x J,\'-
2 500
ClRTos-10 750 ... 800 5 0,5 / IOP 15/30 < /5 > 10 2R 1: 1
CIRTos-10 1 000 ... 0,5/ IOP 30 /30 < 5/> 10
1 250
CIHTo-10 100 .. . 600 0.5/ lOP 15/30 < 5/..> 10
CIHT i- 10 2 000 ... 0,5/1 OP 30/30 < 5/>10
6 000
ClHTo-JO
CIHS-20'
CIHS-20 20
1 500
20 5
U.b/1 OP
0, 2/ 1
0,5/ l
30/30
15/30
3013
< 5/>10
< !O I< 5
< 5/ < 5
10U X 11" -
CIRS-20 2() 0.5/'& 15/30 < 51> 5
cms-20 30 0.2 / 1 15/60 <. 10/ <. 5 ~

cms-:w • 30 0.5/l 30/60 < 5/ < 5

CIHS-20 30 0 .5]:!( 101') 30/30 < 5/> 10
CIRS-20 2 x 5u 11.2/ 1 15i30 < 10/< 5 -
CIRS-20 2 x 50 0,5,'1 30j30 < 5/<5
CIRS-20 2 x50 0,5 ;:~ 15/30 < 5/> 5 .2,5x 1,; 50 1:2
CIRS-20 2 x 75 0.2 , 1 15/60 < 10/< 5
CIRS-20 :w 21 2 x 75 n,;•f t 30/ 60 < 5/< 5
CIRS-:.!0 2 x 75 o.:J ;wr 30/30 < 5/:.> 10
CIRS-:.![} 2 x i5 J /3 60 /60 < 5/ > 5
CIRS· 20 2 >< 100 0,2/1 15{60 < 10/<5

...o .
1
o., CIRS-20 2 x 100 0.5/ 1 \ 30 /60 <5/< 5
.
CIRS-20 2 X 100 1 •:{ 60/ 60 < 5/> 5
.,~ CIRS-20
ClRS-20
2 x 20o
2 x 200
0.2 /1
0.5/1
1'5/ 30
30/30
< 10/>5
< 5/<5
;;
()
CIRS-20 2 x 200 0.5/:J 15/30 < 5/> 5
~
;:;. CIRS-20 2 x300 0,2/1 15!60 < 10/< 5
Cl.KS-20
.,"..... CIRS-20
2 x 300
2x:300
0,5/1
0.5/1OP
30/ 60
30/30
< 51< 5 .
< 5/ > 10
:l
<:: CIRS-20 2X300 1/3 60 /60 < 5/ > 5
-
ă CIRT.os-20 ,100 0,5/101' 15{30 <5 / > lU
e:o CIR Tos-20 500 0,5/ lUP 15/30 < 5/ > 10
CIRTos~20 600 0.5 / lOP 15/30 < 5/ > lU
"'
S' CIRTi-20 1 500 ... 0.5/ l OP 30/30 < 5/> 10
-;; • 2 500
!?. CIRTo-20 40 0 ... 600 0,.) / lOP 15/30 <5 /> 10
()
() CIRTos-20 20 2·1 750 ... soo 5 0,5 / IOP 15/SO < 5 /> 10 lOOx 1,. Practic 50 1:1
5.
o nelimitat

-
n ClRTos-20 1 000 ; 0, 5/IOP 30/30 < 5 /> 10
-e. 1 250
'O
o GJHTJ-20 2 000 ... 0 ,5 / IOP 30/30 < 5/ > 10
"'c 3 000
:;;. CIHTo-20 'Z50 ...800 0,5/101-' 15/30 < 5/ > 10
o. CIRTo-20 l 000 ... 0,5/ l OP 30/30 < 5/ > 10
"'.; 1250
CIHTi-20 4 000: 0,5/ IOP 30{30 < 5/ > 10
~ 5 ouo
.,"'O' -- - -
3 CIRS-3r> :.w 0.2/ 1 15/ 30 < 10/< 5
"';ti CIRS-35 :..w 0,5/ 1 30 j30 < 10/< 5
CIRS-3o :20 0,5/3 15/30 < 10/>5
1 CIRS<i5 :;o 0,2/1 15/60 < '10/ < 10
?. CIHS-3iî ;!() 0,5, 1 30 t60 < 5/< 10 -
'-" CIRS-35 :·lO 0 ,5 1:1 30 /30 < 5/>10
'-'
\.IRS-35 2 x 50 0,2/1 1.5j30 < 10/< 5
CTRS-35 2 x 50 0,5/ 1 30/:!0 < 10/< 5
1-'
,.;:.
c.n ~ ------
 1-' 'l'ubdu/ J.e. ,; (conlinnnrc·)
~
C)

1 1 2 1. :l 1. 4 1 5 1 G 7 s !) 111 1 Il 1 12
C18S-35 2 X 50 0,5/3 15{30 : < 10/ > 5
ClHS-35 2x75 0,2/t 15{60 < 10/ < 10
CIRS-35 35 42 2x 75 5 0,5/1· ::10t60 <5/< JO 100 x f, w 2_.5 x 1, RO 1 :2
CTRS-35 2x75 ,. 0,5/19P 30/30 <5/ > 10
CIHS-35
ClH!:i-35
2 X 75
2x100
1/3
0,2/1
60 j 60
15/60
<5/>5
<10/< 10 . -'
C!R&-35 2x 100 0,5/1 30/60 <5 /< 10
CIRS-35 2 X 100 0,5/lOP 30/30 <5 /> 10
CIRS-35 2xtao 1/3 60!60 <5 / > 5
CIRS-35 2x2oo 0,2 /1 15/30 < 10/< 5
CIRS-35 2x200 0,5/ 1 30/30 <10/< 5
CIRS-35 2x2oo 0,5/3 15/30 <10/> 5
ClRS-35 2x300 0,2/1 15/60 < 10/< 10
CIRS-35
ClRS-35
2x300
2x300 - 0,5/ t
0,5 / WP
30/60
30/30
<5/< 10
< 5/> 10 -
CIRS-35 2 x :100
- - -- - - -- t j :3 60/Gil < J />!J
--
CIHTo-35 400 .. . 600 ' 0/• / lOP J :1{:30 <"î /> 1() P1·a cl ic 1: 1
nelimi1al
CTR.Ti-35 l 50!) ...
<
2 500 O,!i/lOP :10t30 < '11.> !Il
CHrfo-35 7GU ; Ruo 0/l{ IOP 15 ;:m < "!> l (l 80
CJHTo-3!! l OO(J : 0,11/10 1' :.lO}:.lil <:l /> 10
J 2i)O
CIRTos-35 750: 800 0,5 / lOP 1:>/3il <51 > 10
Cl f\Tos-35 35 42 1 000; ::; 0,5 / lOP :jl} j:i/1 <fl {> 10 100 x r",
CL::SU-110 ' 1 250
CESU-35 15 ... -100;
7fl0 O,G/IOP 3o;:lo < 'J /> '20 2,fi X 11
CESU-35 GOO;
-- 1 000
2 x 50
0,5/l OP
0,5 / tOPi l
~0{30

30/30{60
-
<10/> 30
<10/> 20i > :l
--
CF;;SU-110 110 123 5 0/>/IOP/101' 30ţ:10f:IO <_10/ > 20/ > 10 120 x 1," .2,5 X J, J 230 1 :2
2 x i5 o,;l/ lOP / 1 :30/30/(iO < 10 / > '20i> !'i

2 ;< 75 ' -
0,5/IOP/ lOP 30/30/30 < 10/ > 20/> lO
2 x1Uu'·- 0,5 / IOP / l 30/30/00 <WI>'2uJ>5
0.5/ IOP/IOP 12U x 1,. 2 ..') X 1,
CESU-110 30i30i30 < 10/ >20/ > 10 dar max.
110 123· r, 0,5/lOP/ 1
d:ll' 111:1\:. 2:.10 2
30/ 30/60 < 10/> 20/>5 GU 85
'2 X 150 0,5 /10P/10P :l0 /30/30 < 10/> 20/> 10
2 x2oo 0,5/lOPi l 30/ 30/GO < 10/ >20/ >5
0,5/ lOP/ lOP
'•
30/30 /30 <10/>20/> 10
2 x 300 0,5 /1OP /1 30/30/60 < 10/>'20{>5
• ... .
0,5 /10P/lOP 30/30/30 < 10/>/20 /> 10
1 250 0,5/ l OP/ t :l0/30/60 < 10!>20/> 5 -
-- 0,5/IOPJJOP 30/30/30 < 10/ > 20/> 10
1

CESUk-220
Yarianta 1
1 600/800/
1 4 00;
5
- -- -
GESUk-220 1 200/600/
--
varianta 2 1 30();
1000/500/ l

CE::>Uh-220
l 250
1 600 /800/
--
5
varianta .3
CESLn-220
1 ,100
--
-- - 1-
varianta 4
CESUi-220 -
1200/1)00 / 5
,·arianta â 1-300
- -
-
CESUi-220 . (··
Yar ia nt a 6 1
- '
CEStJh-220 1000; 500! ,")
varianta 7 1250 .....
CESUIL-220 l .
,_. Yari anta' s 220 2·15 0,5/ l( l OP)/
.... 5P(10P)/10P
6-l S5 460
~
--- -· ...

')
 ,_. Tabelul J . :Li (l·onlimH\r(')
,4>o.
o:>
1 ' 2 I 3 1 4 1 5 1 6 1 • 7 1 8 1 9 j 10 1 Il l 1:!

CESUh-220 1 200 / 600 '1 5 1 30/30/ 1 <5(<10)/>301

varianta 9 J300 1 / 30(60)/30 /> 30/> 30

CESUh-220 1
varia nta 10
~1 1 1 1;
CESU i-220
500/200 '_:
vm·ian ta 11

1
CESUi-220
varianta 12

CESGi-220 600/300 1 5
-1 1 1 1 1 11: 2
varianta 13

CESUi-220
varianta 14

CESUi-220 1!00/400 fl
vm·ian tn 1:\ (200)

CESUi-220
varianta l G
- - - - -1--J--. ----1 - 1 1 1 1- - · - -
CESU(M)k- 1 600/800 /1 5
400 /400;
varianta l
1 200/600/· - -
CESU(M)k- /300;
400
varianta 2 1 000/500/
/2fi0

- -
- - 1
-
1

CESL'(M)h· 1 600/800/ 5 ~

400 f -1.00
varianta 3
--
.CESt:{M)h- t
400
varianta 4
-
....

- CESU(M)i-
400
1 200/
/600{ 5
varianta 5 j300
--
'CESU(M)i-
400
1
. ..
Yarianta 6
. :

CESU(:II)h- 1 000{
~

400 /500/ 5
varianta 7 / 250 1:2 : -1

CESU(M)h-
--
1
400
varia-Îlta 8
.
CESU(M)h- 1 200/ 5
400 '!600/300
varianta !l
CESG(i\J)h-
--
1
400 0,5/l(lOP)/
variant:l 10 /5P( lOP)/IOP
,.
CES U(i11)i-
--
400
varial)ta 11 400 420 500/250 5 <5(10)}>30/ 64 85 680
........
~
la
 Dcmu·ccc mulLe aparat-e de măsurat şi p·rolccţic s int se nsibile In 't-'l-
"' lnarc>~t arnplilud inii curcnlulu i :;; i la ,sensul, rcsprcliv la ddazajul \ 'Ccto-
ril or acestor mnriHli, cslc necr sclr să se dNl o atc•nţiP deosrhiU\ modului
in care· se exeentă conexiunile la•trans[ormalorul de <:urctLl. Din accasLă
<'allză bornele trans[ormalo~relor de curenl sint marcate după anumite
n•g ul i stahilile prin norme de fiecare ţ a ră.
La t ransforma toarclc de curent de· fabrica! Î<' romftnească b ornele
infăşură rii primare sint marcate CII litrrc 1\ şi P 2 • iar bornele i nrl.\şurăr ii
:.C'cundare cu litere s1 şi·"~ · fn instala! ii sc găsesc transformatoare de cu-
renl, marca le cn notaţii mai Yechi: L 1 şi Ll sau L ş i 1( pentru bornele
l nfă ) urări lor primare re::;pcc t iY l 1 şi l~ sau l şi k pentru bornele infăşu­
rărilor secundare. Indicele 1 este folosit pentr u a indica, în mod con-
''enponal, începutul infăşurărilo r, iar indicele 2 sfîrşitul înfăşurărilor.
fn cazul lransformatoarelor cu m a i mulle înfăşurări, înaintea literelor
s1 (/1 , /) şi s~ (12 , k) se înscriu cifrele 1 , . .4 funcţie de numărul înfăşurărilor.
o ln scl1cmele electrice Lrans(ormalorul de curent se reprezintă sim-
"" ..,1\ plific:nt cn în Jig. 3.2.13, în care P 11 P~ reprezintă îufăşurările primare,
-
..,o iar Js1 , ls~ , . . . 4s1 , 4s 2 reprcz in lă înfăşurrtrilc secundare.
În g<·ncral se respectrt următoa rea regulă de legare. în schemele elec-
1\
tr~cc a t ra ns formatoa relor de curcut (fig. 3.2. L'l): a paratul sau r clc ul
\
se leagă la bornele î n făşurăr ii secundare astfel încî.t sens ul de curgere
n curcntull!i prin bobina aparatului sau rele ului să fi e ace laşi ca în caz ul
dn.d acesta ar fi legat direct la eirc uiLul primar - cî n.u e11rentul <:ir c ul ă

cb+ J [ "'
J~-
ts 1
2Sf

~ts, J
1' t

~
tr: - 1~ 1 ~~ 1 - "2
o
o ~~

.j ··~
-c
gg:E
•
-- <'1
Ft ~.
b
3.:.!.l3. R eprezentarea unui
c
tran~formator
a b
Fig. 3.2.14. Marca1·ea bornelor
de cment in schemele eler.tl·ice : · transformatoarelor de curent
in schemele electrice :
-------------------------------------------------------
a - schema detaliată: b - schema simplificată ;
-- c - siml>olizare generată. a - legare dit'eclă ; b - legare
prin transformator d e curent.

in înfă::;u ra rea primară de la horna P 1 la borna P 2 , I'n înfăşurarea secun-

dară curentul circulă de la b orna s~ la b orna sl, adică în circuitul exterior
legat la înfăşurarea secundară, curentul c i rculă de la boma S 1 la h orna s2•
Schemele de legare ale t ransformatoarelor de curent sînt rep rezen-
tate în fig. 3.2.15.

151
150
 •

l,s

-
l,r

~~IR
1
' lu
1
- l2s
\
1:--\
fS
Iri?

b
127

) : - I2R

lzs
\ ;~

o.

c
·:;-

·ţ .~/ ( '

"
!"
l,s
d

Fig. 3.2.15. Schemele de leaare in inst:~laţii ale transformatoare-

lor de curent :

}-
a - legarea a dou.i transformatoare de curent rn stea încompletâ '
b - Jeg.area a trei trans!ot·matoare de curent in ste.a ; c - l.eg,area
a tJ·ei transrorm ato:~.re de cure.n~ pentru reali.?..;u:ea unui filtru (j..e sec-

~
venţă ll<:>mopol.arâ : Ci - te.ga.rea tran.~ronnatoareJ.or de curent îl'l tri-
U.t16hi : e - leg~rea a douâ trans.form.atoarP, de curent in o~t ; t - le- ;,~
gar-ea in şerle a transfol'rnatolU·eJor de curent ; g - legarea in para-
lel a transformatoare!or iJe curent.
. 2lf

1;. i
fS u
e
 - Raportul de lransfonnare nominal [{" es l.c raport ul dilitre tens iu-
3.2.2. TR i\NSFOR.MATOAHE DE TENSIUNE. nea nominală pr imară şi tensiunea nom i nală secundarf1.
TIPORI CONSTHUCT IVE

T ransfonna toarele de m ăs ură de tens iune (in cele ce m~nează v or fi

n 1~1nite prescurt at transformatoare de tensiune) au rolul de a schimpa P(~ pliic·u!a i ndie.atoare a transTormator:ului rapo rtul de transformare
într- un raport dat valoarea lcnsiunij apli<;ate înH\şurării priinare. În- nominal se seri~ sub formă de fracţie : la ntunărător - tensiunea nomi-
făşu rarea primară . a t ransformatoarelor d e tensiune se conecte~ză în nală primară , iar la numilor - tensiunea nominală se'eunchră .
paralel cu circuitul a cărei tensiune se transformă . --- Raportul ,la transformare e{ec(iv (real) ]( 0 este rapo rtu l · dintre
Din punct de vedere al schemei de conect are şi d in punct ele y~clere tensiunea p rirnadt i.năsurată şi tensiune<\ seeunda r ă co r espunzătoare.
constructiv, trnnsfnrmatornl de tensiune este analog eu trausformato rut
de 'forţă în n'gim de mers în gol, deoseb irea constînd în v aloarea puterii. H=..s_
• u,
in secunda nd trans[ormal:ornlni Cle tensiune se conectează o sarciiiă . de
impecla:nţă mare, a\;Înd în consecinţă un curen t sec:undar foarte rectus. - Eroarea de lensiww e" cslc eroarea pe 'care t ransfo n natond o
Transformahm,Jl de t ensiune este nn transformator de măsur ă . la intro duce în măsurarea un ei tensiuni şi care provine elin aceea că raportul
care tensiunea secundară, .în cond i!.ii norn1ale de funeJiionare, este pract ic: .de transfo rmare dectiY nu esLe rgal c u raporlul de transfo rmare nominal. ·
p roporţională cn tensiui1ea p rima rr1 şi defazaUt în ra port cu aceasta. cu Eroarea eli' Lcns iuue se exp rîmă în pr~~ente .şi este dată de formu la:
un \mg h i ap ~>:opiat de zero. · I< (V - [J.)
Parametrii caracteristici sint unnătot:ii : eu = • ;; ~ - 100 [ ~ ~ J
- Tensiun.ea primară nominal(/ UJ., esle v a loarea tensiunii priinare
care f l"'ur ează pe plăc11ţa indicatoa re a transformtoruh1i, la care sînt
"' l' ,.
- L:marca de Vll{flzi o" este unghiul de defazaj dint re fa7.orul ten-
deteuuinall~ eondiţiile de funcţio narr . Valorile standarc tzate con orm -si unii p ri m a1'r ~ i fazorul tensiun ii secundare, sensul acestuia fiind ales
nsttc" 1m • d l acest. unghi să fie nul pentru
/ un t1•ansfonnator iHe<:~l ; ~roarea
· STAS 11323 s înt unnătoarde, in kV : 0,380; 0 ,4; 0,5; O,G60; 3; 5; 6;
10; 15; 20; 25; 35; 6o;J3; no;J3; 22o; js; t.Ioo;JI de. ll1)g l1i es lf' considerată. pozitivă cînd fazorul tensiunii secundare este
T ransforma toarele d e tensi1111e se cons~ruiesc cu donă frluri de în- in ;1vans Ka\ft <[{~ fazorul tensiunii primar.e. E.roarea de unghi se cx1n·imă
făsm'hri seeundare :
ce'! tn <li d;'s In m i nl\1·('.. ·
· . :· in'fiişurarca secnnda riJ (principală) de măsură esl.e înfăşurarca . care T t'<l nSJ'oi·matoarelc tie tensiune', co nform STAS 4323, satist'ac lim itele
alimentează circuitt•le de tensiune ale aparaLclor de măsurat şi proteepe ; .de crm· i, <·n nfo r m lahelului 3.2.(). · ·
· • înfăşuran•a se(:u nclară (au~iliară) ele-" protect.i~~ este înfăşurarea care Tabelul 3. 2. 6
a lime11tcază circuitele de [)l'Otee!ie şi sem na fi zare în cazul ,runerii la El·orile transformatoarelol' de tensiune :
pămînt a un ei faze ... a - 1);>nln.1 Sl:'cunda rcle d e mt1sură ; b -- pentru sccundardc de protecţie
.~ Tensiunea secz;ndarâ nomi11cil ă U 2 1, este valoarea tensiunii secun- il
dare ,înscr is{ p~ plăcnţa indicatoare a lransf.ormatorului la care s înt
! Dcfar.aj .
deţerminat(' condi ~lile de fun cţ.ion are. Valo rii<~ sLanclardizate conf.onn
Cl'"" rk E ror i de t()nsiune
st;\S 4:-'IQ3 sînt următoarelr. în V : 100 sau 1OO(j3 pe11t1:u înfăşur:nca }lt'~t·izit• In '}0 din U ".
1
·

secundară princip a lă şi 100;:~· sau 100 pent ru înfăşurarea secundarrt -0.1- -- 1

± 5
auxjlia ră .
· · ~ Tensiunea maximă de lucra Um <.>si e tensiunea cea mai mare (va- O,-
'> ')O ... 120 ± 10
loal:e. eficac.e) între faze la care 'tra nsfonnat.oru l de Lensiune poate func-
.::.:.~'.:....5....:.___! ± 0,5 ±20
ţiona în rrgim de lungă clnrad în ('Ond iţii uornwle do/exp.loa t~are. . . ~
";.......:._ _·
:b (
. - RapoJ:tul de transformare eslc raport ul dmtre<tensHmea pnmara ·1 _ _ _ _ _.c.__ _ -L :~
_:::.__ _ _ _ _ _ __ _ _ _ ___
tensiunea
~~

şi secundară .

15.5
154
 a Puterea secundară nominală a unui Lrans'for'ma tor trifazat t~ste pn-
terea secundară nomina l ă pe fază. Puterea st•cundară nominală a traus-
Tenshmea ):ll'imal'tt Erori de tensiune ]· ·
Clnsn de
}ltCCiz>.e In % din' U~,. fn % din U",
DJ;fa~aJ·
[minute] formatoarelor de tensiune în func'j;ie de clasa de precizie ~i tensiunea
nominală · a retelei, conform STAS ,1:323, este indi cată în. tabelul 3.2.7.
3 p 5 ... 100 3 120
Tabelul J. 2. '1
' 6 p 5 ... 150 6 240
Puterile .nominale -ale secundarelor transformatoarelor de tensiune :
.a. - pentr u secundarele de măsură ; b - pentru sec\lndarele de protecţie
- Clasa ele precl:te reprezintă notart>a cbnvenţ.ională a limitelo r a.
erorilor pe care transforrnatoare.le de tensiune trebuie să le respecte Îll Domeniul tensiunii nominale [kV}
condit-iile date şi se exprimă In cifre, san cifre unnhte de litera P in cazul
secundarclor de protecpe ale transformatoarelor.
Clasa de
})l'eciâe
0,38 .. . O.,& a. _.li 10.' . . :35 60 .. . 400
- Faclorul de . putere S<~cundar cos cp este cosinusul unghiului dintre ' I>uterc:l [VA]
curent1Jl şi tensiunea se<:undară la bornele şarcinii conectate în sccun-
·darul transforma torului. . . .-
o' 1- o,-'> ' 1 ( 5)
'
1 o 1
n'
;) 10 ct-)
.') o } :....;:,_, 30) 50, (6 ()'
) (90)
100, (120)
- .Factorul de ptzlere nominal cos cp1~ este factorul ele putere al sarcinii
secund::ne pentru care sînt îrideplinite condi~ii le clasei d e precizie. 0,5 (1 5), 25, (30) 25, (30), 50, 50, (50), (90) 1
100, (120), 200
- Sarcina secundarâ Y 2 este admit.anţa circuitului seeundar, ex- (60) JOO (120) (240), (300)
primată în siemens, cu indicarea factoru l11i de putere (capacitiv sau in-
. ductiv).
1 (30), 50, (160) 50, (60). 100,
(120)
IloilO),
(J
o. ( 120),
200
200, (240). (300)
(400), 500
- Sarcina secundară nomirutli'i Y 2,. este sarcina seeundară a înUtşu­
rării seenndare de măsură pentru. care sînt garantate condiţfile de pre- 3 1 (60), (90), 100 (90), 100 ; r 200. (240). 500, 1000
l 200 : (240) (:100). ( 40(1)
cizjc şi func~ionare. '
- Puterea ;;ecun.dai·li nominală 5 8 ,. este puterea aparentă, exprimată
îr~ VA, ab:wrhită d e sarcina secunclarft nominală in regim nominal de b
funcţionare; ea reprezintă raportul dintre pă tratul tensiunii nominale
secundare şi impedanţa secundarrt nornin.a lă. l>omcn inl h•ns iornii JHJnJiua lc lk VJ
Clasa dc-
- Puterea secllndaril maxime! Smax este puterea aparentă, exprimată _lwecizic
0,5 .. _3;) (\0 . • .')<)()

în VA, absorhi Lă de sarcina avînd .cos SD = o,g (inductiv) tensiunea pri- Puterea [VA)
mară avînd valoarea tensiunii maxime de lucru, încă lzirea diferitelor
părJ;i ale. transfonnatorului nedepăşincl limilcle admisibile, iar eroarea 3 P sau 6 P 30 .. -llO ()() .. . 1.20
d(~ tensiune fiind maxim 10% . ·
La transfo rmatoarele (:u mai multe lnfăşnrări secundare de măsnta re.•
pentru puterea maximă se ia iil eonsidcr~rţie suma puterilor secundare. Valorile din paranteză nu se mai folosesc la eonstrncj:ia de, noi-transfor-
· Pentru înfăşnr~rea secunda ră de protecpe nu se stabileşte o put ere matoare.
maxi mă, astfel îndt la calcnlul puterii secu ndare maxime nu se ia în
Înfăşurările auxiliare de p r otet~ ~i e ale t.ransfor.m atoarelor <le tensiu ne
consid era'ţ.ie puLerea acestei . înfrtşnrih i.
monofazate care urmeazrt a se lega în triunghi dt'schis şi ale ttansforrna-
Valorile nomina le standardizate eonform STAS 4323 ale pnterii
înfăşurării ele măsurare, la un factor de l)ULere cos cp = O,Ş (induetiv) toarelo r trifazal.e deja legate constructiv in triunghi deschis conform
sînt urmăloa.rcle, în VA: (5); (10); 15; 2:); (30); 50; (60) ; 75; (90) ; ace~uiaşi STAS, se dimensionează la o putC'l'C corespunzătoare valorilor
100; (120); 1:}0; (180); 200; (2,10); (300); (400); (480); 500; 1 000. prezentate în acelaşi t abel.

]56 157
 În mod no rmal, cînd nu. se specifică a lte valori, pute rea maximft·
este : h) după tensiunea 'p rini~ră noiniriaui,: 0,380; 0,4 ; 0,5 '; 0 ,66; (3);
de 8 o ri puterea indicată la clasa O,G; (5) ; G; 10 ; (15) ; 20; (25) ~ (60/ J't); 3,3 ;110/Jg-; 220jJ3; 400jj3kV;
de · 4 ori p uterea indi cată la clasa 1 c) după tensiun ea d e izola ţi e : 0,5 ; (~~); 6; 1O ; (1 5) ; 20; (25) ; (30) J
de 2 ori puterea i ndicată la clasa 3. (60) ; 35 ; 110; 220; 400 kV;
el) după tensiunea secundară nominală : 1.00 san 100JJ3- V pentru
Cu [}
% înfăşurart>a p rincipală: ş i 100/3 sau 100 V penLrn î u făşurarca anxiliari:i ;
:::;;:[ -~-T- -:---· '
e) după clasa de precizie pentru măsura re : O, 1 ; 0,2 ; 0,5 ; 1 ; 3.
f) după clasa de precizie penl ru prot.P.etie : ŞP ; GP ;
g) după locul de montare : in insta l aţii inter ioare sau exterioare ;
1 ~ F ig . . 3.216. V<~riaţia erorii d e h) după f<, ltll izola-ţi e i de baz ă: în porţelan, în răşină, în ulei;
r---....... raport a tr.:t nsformatoarelor
. .............. de tensiune funcţie de !>arCină . i) după numrrrul hornelor 'd e înaltă tens iune izolate :·_
!'--... i - cu o sin gu ră lJ ornă i z olat ă şi legat ă la o fazfL (tr ansformator mono-
. N polar) ;
20 40 · bO 80 100 120 lltO
- cu două lh01·ne ·izolate $i tegate la două faz e (transform ato r hi-
Puterea in cirwitv! secundar
(in ,•· % lata p olar) ;
. de valoarea nominal~:/}
- cu t rei b orne izolat e şi legate la cde t rei faze (t r ansformator tri-
u!%} pola r) ; .
j) dup ă nurnăn tl fazelOI', ;:~dică d np{t il l nnărn ] lnfăşurărilor de înaltă
.
s: tensiune din transformator : mon9fazale, hifaza·t e, t 1:ifazate;
·-~- - -- - f- f-~ k) după cam e t erul izolaţ.iei şi al !~gă rii la pămînt ; :.
- - 1-- _J_ --· -
Fig. 3.2.17. Vcu· i aţia erorii de o ·- - ' 1'\
- -- ·- -
- cu izoln.ţ.ie plină, adică 'i ncep11tu l şi s fîrşitul înfăşurării primare
izola! e cm csp u!tzător t ensiu nii de izolaţ ie ; ·
unghi a transformatonrclor de - f- ~f - l - cu izolaţie drgresiYă , a d ică un c ap ăt al în făşurăr ii p rimare este
tensiune funqic cre srtrc i ni:'t.
~

- ~. [j -· -- - - f- legat (construct iY) la mnsă (de obicei sfirş i tu l înfăşu ră rii) .

-;: :;: : ~- ---- .

-· 1-·

ţţT -~ ,_
Transfonnal.oarele. de lc·n:;iune w iziJiapr degresidl poL a Yea horna
~ ' ţF
. 1 ~ care se leagă la masă (sfîrşitul înfrtşurării p rimare) i z Q lată pentru o
·5 tensiu ne de 1ncercai·e de 2 . . A k V, sau n'c i zola t ă ş i l ~ gaHL d irect la masă ;
-6 l) după tensiunea nominală de flmc·ţionarC' ; ·· '
o '20 4/J -
oO 50 roo 1'20 rw
j oasă tensiu ne;
f'utereo. in ctrcu:tu! secvnctar
(În % fala de valoarea nominală) m ed i <·~ tensi~t ne;
în a 1Lă Le~siu ne.
c 'a Şi la l rausformatoarete de curent, ş i la t ransfonnat oarele de ten- Din eategoria Lransfonnatoarelor de Lc nsiun e care a u sfl rşitnl i n fă­
s iune erori le de l;c;usiune ş i ele unghi variază cu sarcina secundarelor -
şurării primare izolat la -t ensiunE'a de 2 k V ~ i SC'OS în afar a t ransformâto-
f ig . 3.2.1G, 3.2. 17. . .
ruluj, în ~~ti~t de borne a îufrlşurăril or secund are, face 'parte transfor ma-
V • ..

T rans l'on;naloarelc d e tensiune se cbs t[tc ă după unnal.oarclc cntern :

a) După princ ipiul constructiv: torn! t ip TEMU - 11 O k V. : ,
·inductiv<' cu ci rcuit mag netic înehis ; m) după posibilitate~ de comutare a înfăşurăr ii primare )\ sccun((arc,
incluctive c.u cin;uit magnetic d eschis ; n eco mutabilă şi comutahilă în două sau mai multe tre pte.
capacilivc. Simbolizarca t ransfot:matoaTelor de tensiune es te a răta tă in fig, 3.2.18,

158 159
 Tr·tnsionuo.toare de tensiune de joru;ă tensiune. Ace:tc .tra~1sf~rma­
. . ·:.'t d c t'p
t o<~ • e sut 1 · u
1 TIB s i se compun
• ·
din urmăloarele par\.t prmctpalc:
• ·- . ct· .- c•ar·casa
Transfonnatoarclc se compu,n d in următoarele părţi principale:
· 1
· t' •1111.r;;st1t·"rea primară wlasura.n•.a secun .ua, mie1.ul magnetic, înfăşurarea primară, infăşurările secundare, soclul
nltezu 1nagnt> te, "· "' ' ' • • • . 1 T lB O 5 l·V cu cutia de horue, carcasa d in răş ină turnată. ·
1· 1 1 1·t- I n f"g
~e )ac te 1 n. 1 •
3 .~.? l"'"1 est·e t·eprezentat
· •
tr<ulsfo
.
tmatoru , ' ·
La transformatoarele t ip TIR.Mo izolaţia înfăşurării primare este
degresivă, sfîrşitu l înfăşurării fiind legat direct la carcasa metalică, în
schimb la transformatoarele lip TIRBo izolaţia înfăşurării primare
este plină, ambele b orne ale înfăşurării fiind izolate corespunzăto r ten-
s iunii nominale a transformatorului. ln fig. ~. 2.20 sînt reprezentate
transform.atoarele t ip· T IR l\lo respectiv T I RBo.
Transformatoarele cu izola-ţia ln ulei sînt de tipul TEMU - 20,
25, :3G kV, TEBU - 20, 25 kV. CaracterisLicilc lor principale s1nt pre-
zentate în tabelul 3.2.8. ·
La ambele tipuri d e transformat oare izolapa este în ulei electroizo-
lant. Îu fig. 3. 2.21 sînt reprezentate transformaLoarcle tip TE:.V!U r es-
p ectiv TEBU. .
1'tansformatorul de înaltă t ensiune tip' TEi\IC - 110 kV. Este un
trans~ormator cu i zo laţie în ulei. Caraeleristicile principale ale lransfo r..,
Fig. 3.2.18 Schema formi:'tril s..imbolul'llot·
. la transforma- mal:oru lui sînt prezentat~ în tabelul 3.2.8.
toarcle de tcnst u ne.
Transformatoarele se compun din următoarele părţi princirale :
- miezu l magnetic cu în făş ur ări l e primară ş i secundară fixate pc
socl ul 1. izolatorul din por ţela n electrotehnic 2 ea re formează c u va
transfo rmaLorului, capacul metal ic 3 în care este fixată horna î nfăşurării
primare '7. filtru l cu silicagcl 4 şi nivela de ulei 5. Bornele înfăşură r ii
secundare sint aduse.la cutia de borne 6. Ump lerea cu nlei a transforma-
torului arc loc p c la buşonu l S. ·
ln fig . :1 .2.22 este reprezentat tra nsforniator ul 'I:EMU - 110 kV.
Izolaţia infăşurării prima re este degresi vă, sfîrşitul înt:ăşurării fiind legat
direcl la soclul metalle la transfonnatoarele mai vechi, sau printt:-m1
izola tor de trecere d e 2 . . .4 kV, la ·transformatotlrcle din fabri caţia
curentă. Iwlatia transformator
. . . cufundată în ulei.
u lui este
Transfo rmatoare de tcminuc capacitivc tip TECU - 110, 220,100 kV.
Fig. 3.2..19 . Trnnsforrnatorul de tensiune tip TIB-0,5 kV. Transformatoarele d e tensi une capaciLive se folosesc la îna ltă şi foarte
r înal.t ă tensiune in locul transformatoarelor ind.u ct ive.
Tmnsîonnat uare de ten:- iune de Jn?die t~n~!uue .. j\ceste t~·~nsfon.l~ta: Transforrnatoa r cle ·ue t<"nsiun e cap acitivc au o serie de avanta,je
toa re pot ri. c:t i ~olape î~1 răşină ~au lll"ulct. 1 ~n;f~u;~~o~~\c J,~ i:~. faţă de transfo rmatoarele de tensiune inductlvc :
la pe în. di~ ma .smL d<.' ltpul. TlHMo, 1 IRB o. . .: - , fi t. 3.2.20. - permit cuplar ea la linia e lectrică de îna l tă tens i·unc a unei insta-
Simh o lizarra acestor 1 ranslorma\'oarc cs~e _P.tet-ent,lta t •~ • . g . . l aţii de telecomu nicaţii de înaltă frecvenţă ;
1 1'· J •l 1 3? ~ sî nt p rE-zentate caraeLens Lt cliP- lor. La '.tttau~clc t1p
- ~~.G,~1:~ ~ 1 lJ., •trupul de cifre U 1 , U 2 ş i litera r;. au u~·maloar:~a
1 tt (; - prezintă o rezis tenţă bună la unde i~ de şoc, datorită repa rt iţi ei
· · .,.. t' . u ·c',s"'te tensi1inea primară n o minal ă eonstnul pcntr u uniforme a tensiunii în lungul divizorului capacitiv de tensiune. Practic
SP I\t\11 ICU IP · l · . . această repartiţie fiind uniformă, izolaţ ia divizorului capacitiv de ten-
g,a})Ul'il' nl 'corespunzăto r UÎ\' eluJ.u i de lZOla!.tC U~. siune poate fi · uşor real i zată ;

160 161
11 - Cartea etcctricianului elin statli electrice şi posturi de tr<lnsformare - cd. 53
....
O>
!'-'

~~
"1
~
..~~.. ~"' ~
~;:i;
::::!

~
w ~~ 1 ~
;.., ~ ~ "!if p
N
~~ "'
ţ;
c ~~
~
"î'
"" l ;:;gc.,
1~
-?a ~iS i§ ~
r~ l:g ~ 1:::>
~ ~ ~· "'
~~
1~
<»
~· <::.
:t ....... ~ ~
CA)
~
p

.... o
o~
"'§•
"'1 !i! 1
:::,.
o- <!.;
~~
o'Q.l
-. '~·
~~ .,;
"" ~ ~ ~

j
::O't>
::;:_
CL \
~
~3?·
O> ~ ~
~
~ ?~
~-
0 ("(>
. p 1 1 '1
....,
~
~ ~..., "'1<~~~
())~~ /1 ;__ .:_ _ _..,
'
(j)
<()
~·

10,~ ~ ~..........
~S:~
:::1
Î.)

..... p
'V

5. ---tr'll

....

3
J

Q b
Fig. 3.:.!:21. Transformatoal'ele de tensi UnE' tip TEMU, TEBU.
a- lip TEMU- 20, 25, 35 I<V.
,_. l - c u tia de borne secundare ; 2 - lzolntor- de porţe lan ; 3 - bornio <le legnre lu p<lrnînt; 4 - conservator ulei; 5 - bornn
?> primoo·i'o ; G - dichctă ; 7 - ecJatori de protecţie ;
W b - tip 'fEBU-20, 25 I<V.
1 - cutia de IJorne se<·undare : 2 - izolatoare din portelan ; 3 - bomtl de punere la păm înt ; · 4 - conservator ulei ;
5 - bornil prlmar(l ; 6 - etichP.t•1 ; 7 - eclatori de protecţie.
 - precizia măsurării este mult influenţată de regimurile tranzitorii
. t al transformatorului de tensi':'nE> care npar in cazul ~arjilor. în instalaţiile electriee; '
- prin def((ctarea unul c. ldemen tor satl transforrnatorul inducltv,)
·r (exemplu : un con eusa - puterea secundară a acestor transformatoare este mai mică decit
capac• IV ·t· de la între<r transfonnalorul ; a transformatoarelor inductive.
dcfectu 1 nu se ex m ' ::.

Fig. 3.2.23. Schemn electriră de u,

principiu a unui trt:msformator
de tensiune capaei tiv.

T ransformatoarele de tensiune capncitive se eompuu dintr- un divizor

de tensiune capacitiv C1 şi C2 şi dintr-un cirr.uit iud u'ctiv de medic ten-
s iune conc('ta t între priza mediană a divizorului cap a citi v şi pămîn t (1 1 J.
In funcţie de valoarea tensiunii nominale, divizorul de tensiune capacitiv
conţine llnul sau mai m ul te condensatoare suprapuse.
. Schema simplil"i<-ată a unui transformator de tensiune capacitiv
eslr. dată in fig. :1.2.23.
Circuitul indu~.:tiv de măsură se compune dintr-un Lransformator 'P
şi o bobin ă cu fier L , care măreşte i nductanţa transfonnatorului cobori-
tor T obţin ind o rezonanţă de curent.
Schema de principiu a transformatorului tip TECu csLr. reprezentată
in fig. 3.2.24. Circu it ul magnetic este introdus într-o cuvă metalică în-
ch isă ermetic în can; se află ulei electroizolant.
Pc cnva metal i că ~înt montate rigid una, dou ă sa11 trei unit.ăp de
cond c nsato~rc, care formcnză d ivizorul capacitiv. Prima unitate consti-
1uie unitat ca de bază ş i este m ontatu solidar de capacul cuvei. Acest
ansamblu corespunde tensiunii de 110 kV. La lransformatoarclE' de
220 kV peste unitatra de bnză se supravune o unitate super ioară , iar la
1 ransformatoarele "de 400 I<V se suprapun două unităţi. Unităţile de
Fig. 3.2.22. TransrormatOl:ul tip TEMU-110 kV.
l'Ond c nsatoare s int formate din mai multe condensatoarc legate în serie,
fiecare unitate, îpchisă ermetic, fiind ump lută cu u lei specia l, fig. 3.2.25.
sus pre' ul transformatorului de leu-
de la o anumtla t~nst~ne m Stiva de condcnsatoarc a unităj ii ele bază este pre văzută cu o priză
• V • •

t
s iune capaciti: este mat rotc. lor de tensiune <"apa'citive faţă .el~ în punctul A, care prin intermediu l unei U"eccri izolate, cu tens iunea
DezavantaJele transfor.malo~r~ f ·e . sînt mai sensibile. datonta nominală de.20 kV montate pe .oapacu l euvei, permite conectarea circui-
transformatoarele de-- tenstt~nr.. tnl urc· lv . ie· ale cîmpurilor magn i'Lice
t ului inductiv al transfo.nnntorului T.ECU la divizorul capacitiv.
prezentet. capac•t.1/u,
. :-t··· la' vanatll
, ac Iecven
... t J, •
pcrturl)::ttoarel la variaţia tcmp eraturn '
i65
164
 Circuitul inducti\1" ·se compune din u rmătoarele elemente, f ig. 3.2.25 .
- transformatorul inducth · T, care are două înfăşurări p rincipale c:e ~ero~<:zona.nţă, bobina dC' induC'I ie 1
d e măsurare 1,. - l a, 2n - 2a şi o lufrl ş uraro. auxiliară de protecţie <e J?asa te.nswne ·şi eclatorul de , p. re;~
nl - a" precum şi înfăşur ă ri su plim e n ~tre de ca li"~rare; tce l. -re de ,IO:lsă
' · ne 1.,.
t ensru , a ultim <•le
1
(oua cu rol de t L' '. .
d 1 · ~ •• pro.:c~, Ie a cJrc!lltn lui
c .~all .t hecvenţa m cqzul in care
1:ansformatorul capaciliv este u tii iz" t
Ş ' drept
. co n~1c~sator de cuplaj pentru ·"
tr~efoma pnn malt~ frecventă TF pr·
~epar~ttol~n! ·~· ~onslrnctiv. eclator~~
L t • ~~ ote~~~c 1· 1 ŞI b obi na de inducl ie
.se afla ~mpiasatc lntr- uu tub â in
strclotexto} 1 l.
ra.c/n ..ta..b~lul .1.2.8 sînt prczcutate ca-
.. rnst tclle tehnice principale a le
tru llsfonnato:trel or de t .
. l '1 1 . . cnsnmc pen t.ru
SJS ~. ~u enc rgel!c, fabricate Jn R.S.H .
.:)themcJe de <·on cxiuni ale tran
..;fonnatoareJol' de . tcn~ iuuc. Pentn~
coucctarc.:t <~fH\ratel or de rn~ • .~ .
J>rolecti
,
• 1·~ asura SI
· e, 10 aŞl l r5rile SCCIIlldare a l·
Ll ansforr?at~Hm•lor ele tensiune 's e lea'g. ;
Îll <~nunitle moduri. ' · · .t
· JCa şi la trn nsforma
· r O"rcl , 1
" · t f e curen t
ŞI a transfonnatoarele de t . ,
·1pa t 1 cnsnmc
• < ra e c care se co n ectea.:ă în s
Fig. 3.2.24. Srhema clcctl'irtl d e .P,l'incipiu a darei~ lor sînt sensibile Jn l ec~u­
transform.ntorului de tensi u ne t ip TECU : nmpl t d. ·· ' va oarra
I - diviza:· C<lPt\cltiv ; 2 - circuitul inductlv ; 3 - cir- ~ăt. ~bu ,. tm~ şi la sensul tensiu nii, a.stfel 5
cuitul de conectare n telefoniei prin înaltă fr~vcnţă ; J c me sa se acorde o atenţ· d
4 - subansamblu 1ub eclntor de proteclie. bi tă modului de executi Je . e~sc-
t ransfo tma
. t oarelor. , ea conexmmlor 12
- o cu miez de f ier (drosel) cu îutrcfi ~r reglabil L 0• care 7
b o bi nă
Din ?ceastii c.:t uză borne le t f .
serveş te la încadra rea tr:.t iLSformatoru lui în fa bri că în erorile s tanda r- matoarelor de te nsiune s'nt rans OI-
dizate ; du marcate 8
pa apllm rlc reguli s t a bilite .·
y • '

Varianta llfmm]
- un circuit a nt iferon•7.onanL din d roselc de jo'asl't tensiune J, 1 şi L,, norrne de ficc.:tl-e tară. 1n 1ara noar~ ~~) ncu-no
,condensatorul C ş i rezistenta neli neară din s ilit~ . R. Acest circuit amor- a ceste regu li . t . . .. ' , 'a 1950
STAS 4223. sm . stabliJ tc conform TCCU -?20 J't10
'tizează într-un tim p foarle scurt osc il aţ iile produse de fenomenele de TEcu-wo Lt-870
(c rorezo nanţă din reţeaua elect ri că, precum ş i 'supratensiunile tranzi- L a transfonnal6arc1c de tensiu ne
torii car e pot apare în scc undarele transfonna torulu"i cupacitiv, produse Fig. 3.2.2Ş . TronsformatoruJ d(•
m on ofa,zate, l>orne~c înfă şu rării p ri- t ensi.unl:) tip TECU : .
de scurtcircuite; . 1 - borna de Inaltii tensiun e · 2
ma re. SI~L marcate ·cu li terele llla ri, A" ;e•~u ; 3 - I/.Olutor de porÎelan--;-
- subansamblu tu b c.>dalor de protecţie m ontat pe c:apacul CIIYci . botna pen tru telefonia prin
p ărţii inductivc. format di n eclatorul de protecţi e 1" 1 avînd rolul de a
pentru m~epu!u l înfăşurării si B V In altă fr.ecventă: 5 - vizor nivel ulct.
sau XpPntrusr·· ·t · l . - . , . 6 - '?utla de born e : 7 - cutia ter~
p roteja circuitul inductiv contra supratcnsiunilor produse d e fenomenele .-: II Ş J 1,1 mfaşur5rii . Bor- mrnala ; 8 - buşon golire ulei ·
n ele .ltilăşurărilo r secu ndare si~t mar- 9 - şuruburi de flx:.tre . 10 _ b
do umplere cu ulf'l . 11 ' _ uşon
•
tallcă . '2 , cuva mc-
166 , ' - cl!spozlllv de r idl<'t1N.

167
 Tabelul J. 2. 8
. prmc
Caracteristicile tchmcc . •.•~ ale ale Rtransfocmato~trelor
t •. SR de tensiune T abelul 3.2.8 (continuarie)
fab•·•ca e m . · · ·
2
5 6
u,~ rvJ Clasa de S0 ( VA)

..
TE:\f U-20
( H"('·
tnfiişurarc ciz!e ilifă.şuran: 11\lă.şurare 20
Tipul u,.
[kV]
u tnÎ"tsuri" t1lii\ură ntUsurU u".,,,,.
50 J [" 50
(In•)
tnfăşur:u·e i.nC:'..şurat-e lnf:lsur:tt e
(kVJ TF.MU-25 25 "
30 1 1001~ 0.5f 6P 90{60
protecti e p rotectie I)Nlecpe r- ..f33 60
-2- - -:l TE:\I U-35
-
5 6 7
35 42
1 4
-20 80

-
TIB-0,5 0,5 100 0,5(1 : 3)/ :J TEBU-20 2·1
~
:I(J(60 ; !10)/
100}-
1--- '100}- 90/- 50
\l'IR N!o-3 3 3.6 16 TEDU-25
-- 30 30
TIR:\Io-10
-12-
10
30{60
2~ ·--- - 60
-
TTR:\1o- 15 15
-18- 100 1100 0,5/GP
38
TEJ\IU-11 O· 100 123 1-../3
001 100 0,5 /31? 300/120
T TR:\Io-20 20
-24- /3 3 50
TECU-110 . - 185

l
100{120 110 123
TIR:\lo-25
-
25
- -30- '
61l
'fl::CU-220 -
220
- 2x --
1101100 230
TIRMo-35 25 42 8() 245 -J"'j 3 0,5 /1 100/60
- 460
llOH l-i
....:...~

TTRMo-lOG20 100 100/60 TECU-400

0.5/3P - 400 420 (100)
T 1R:\1o-10G20 ../3 :; 100/200 1 680
10 12 28
1' 1H!Vfo-10G20 100 - /:JP /800
TIR:\>lo-10G20 100{200 0.5{3 P 60tioo eate cu li tere mici a p e ntru inceputu l înfăşurărilor şi b, n sau x
-- pentru sfirşitu l infăşurărilor (rompletate cu· cifrele 1 şi 2 înaintea litc-
TlR:\to-1 5G20 100 120Q
r elot· în cazul ciud transformat ortt l de tensiune are dou ă infăşurări
. 0,5/:IP 100(200
15 18 ..[33
T IRMo-l5G20 - 100 - lt:}P - /800 38 princ ipa le dr măsură). La transformatoarcle de tens iu ne trifazatc,.
100/200 0,5/:IP 60/ lOO bornelE' începuturilor infăşurării primare au litere le m a ri A, B, , C şi
TIH ~Io-1 5 G20
-- -
TIR:\lo-24G35
1001100 0,5f:IP 100{60
literele X, Y, Z pentr u sfîrşitul înfăşurării primare. B ornele infăşurărilor
24 29
{5 :1
' 55 secundare sînt marcate c u literele mici a, b, c pentru începutul lo r şi
T1Ri\1o-24 G35
1(){li
')--
. ~X ...j"fi 0,5/-, 100; 501- x , !], z pentru sfil"şituJ
lor. Bornele punctelor neutre se cu litera notează
-- m are N pcuLt·u înfăşurarea primară şi cu litera mică n pentr u înfăşu­
TIR Oo-3 3
~
16
r area secundară. Bornele infăşurării secundare auxiliare de protecţie
aot- 28 s e notează cu da, d,. sau a1, :r1.
TlR Bo-10 10
-12- 0,5{- B ornele înfăşurării primare ale transformatonrelor de tensiu ne
# 'r·;..:. .
T1Rl3o-15 18
15' 3S
-- ~
bip olare se notează C II li terele mari A, B, iar cele secundare - cu li-
100/-
-- -
TJRRo-20 20 24 50
- 100 ()()
terele mici a, b.
TIR Bo-25
-
25
--
30
- Atît la fnfăşurarea primară, cît şi la înfăşurarea secunda~ă succe-
T IRBo<l5 35 80
siunea nlfabetică a lite:celor coincide cu succesiunea în timp a fazelor.
42
.
168
169
 l n ge nera l, se respectă nrmăloarra rf-'g_ulă d e legare Î lt S(:hcmcle elec- s iguran te se a lrg in aşa fet ca să se to ca s - 1 - . ..
admis ibile a îoJăşnrării scct d· ~ ca. a depaştrca putem maxime
trice· a tra nsfor matoarclot' de trnsiunc (fig. 3.2.2G) .; a paratul san releu ! · m .1re 1 esp ect•ve.
~c lragri In bornele în făşu rării secundare astfel încît sensul de scurgere Scht>mcle de legar e ale transfo rmatoa relor de te s · •
a curentu lui care t rece prin })ob ina aparatului sau rcleului sr1 fie aceiaşi, tote in fig. 3.2.28. n wne Slllt r eprcn-
ca în cazul dud acesta ar fi lcgat d irc_c t la circuitul primar.

A 'c: HS 7
1

A~'~ 1
RSTN

_udx 1 b[~___ J IC·

_ j IC::W
4 x
u

1 c b

l~i!L 3.2.2'7. Repr<'7.Pntarca un ui transfor-

EfS 7 1SR
~··
F ig. 3.2.26. Marcarea bornc•lor
transformatoarelor de tpnsiunc
m~ttor de tensiu ne in schemele electric..: :
Q) - transformator inducnv :
~at
in sche-mele C'lectrire. a - schema detaliată ; O - scncmu s lmpUfi- ~@)-a-l
cnlli : c - slm bol!zarc :

~~:
·a> - t nlOS(Orn1alo r ca pacl t·iv ;
a - schema dctalialâ ; b - scnema slr.lpll!icatli.
b d

1n schemele electrice t rans[ormntoarrle de· tensiune se reprezintă ca Fig . 3.2.28. Sch emele de legare in ; t l .. - .
a - legare intre două !aze . b - 1 .ns a nţu ale trans!ormatoarelor de tensiunA .
• cgarP intre o fa " i
trnnstormatoare
. · in v .
• d • za ş Păm înt
- 1cgare tn stea. ; c - legare
.
a
" .
d ă
în fig . 1.2.27. ~ ou
Trausfo rm.aloar ele de tensiune C ll tens iunea nomi n.ală p în ă la 35 kV
i nclusi\' se racordează la bare prin intermediul siguran~elor (uzihilr şi al
sepa~·atoarelor, ia r cele cu tensiunea nominală rna i m a re d e 110 kV 3.2.3. E X PLOATARE. P RINCIPALE LE
ŞI REMEDIEREA LOR ... DEFECTIUNI
inclusiv se racordează la b a re d o~r prin intermediul s cparatoa rdor. Sigu-
ra nrelC'. fu zihile, m ontat e în circuitul p rimar, protejează reţea ua co nLra
d efectelor în trnnsfonnaLor sa u p c porţiunea dintre t ra nsformator şi 3.2.3.1. EXl'LO!\T;\R
• EA TR .t\~>
"' Sl
. .-ORlfJ\TOARJ:;LOH DR MĂ SURĂ
s igura n ţele fuzibilc.
Prolecţia transformaLoarelor d<: tensiune contra sup rasa rcinilor şi . q ig uranţa în fu ncţ i onarea Lra f
~cu rLcircuitelor di n circuitul sec undar 'esle realizată prin m ontarea
d•rec~ d:
~~.to~ul în care se execu·t~s eo;ma.t~a:c.lor de măsură depinde
funcţtOnaru sig ure şi economice a t r.\ns. plfo atare.t lor. P cntrn asigurarea
de siguranţe fuzibile de joasă t ensiune î n circuitul secundar. Aceste orm atoa r clor el"' m a· s ura,
- esle

1 171
170
..
necesară o exploa Lare raţ i o na l ă care să ţină seam a d e indicaţiile fa b rici i
constru ctoare. . suportul lor p :ntr~t a rezista efectelor dezvol tate de forţel e electrodina-
• În cazul c1nd lipsesc indi caţi il e fabricii constructoare. la ~xploa­
tarea transformatoarelor de măsură se va ţ ine seama de urm ătoarele
ind icaţii :
- condiţiile normale de mediu pe ntru· funcţ~onarca transformatoare-
lor de măsură sînt : temperatura mediului înconjurător va fi cuprinsă
între - 30°C şi + 40°C, iar umiditatea reiat ivă va fi de 80 °~ pe ntru
interi or şi 90 % p entru exterior ;
.
-- temperatura maximă a ulciului din lrausformatoarele cu Iz o laţie
..
în ulei Ya fi dr + 93°C ;
- la transformaloarelc de măsură cu i zolaţie în ulri care nu sint
prevăzute cu <'Onscr\'alor de ulri, niYelul uleiului Ya fi menţionat în
dreptul diviziunii marcate pe indicatorul de niv~ a l uleiului . iar în lipsa
şi a acestu i marcaj nivelul de ulei va fi menţinut la 15 - 18 mm suh
dopul de umplere;
- toate păr! il c metali ce ale transformatoarel_?r de măsură \'Or fi
p rotejat.c contra coroziLmii prin acoperire cu vopsele, -bronz;
- p entru protejarea perso nalului şi a aparatajulu i ditl secundarul
tran::;formatoarclor de măsură contra păt rund erii înaltei· tensiuni în
secundar, toale Î l tfăşurăr il e secu nda re a le t ra nsfor m a l oa relor de măsură
vor avea o legătu r ă In pămî n t; exceplează transform atoarele d e mrLsură
de· joasă tensiune, LIJ1dc această legătură nu este necesară ;
- transformaloarele de măsură vor fi prevăzute c u şurub de ll"garc
la pămînt a pieselor metali ce, inclusiv miezul transforroatoarelor, care
în funcţionarea normală nu sint sub tensiune.
Exploatarea transformatoarclor de măsură începe încă d in faza d e
p reluare în exploatarc de la montarea lor în instalaţii.
La preluarea în exploatarc a transformatoarelor de t:năsură de către
p ersonalul de exploatare se vor face următoarele verificări:
- se verifică respectarea tuturor prevederilor proiectelor de exe-
cuţie privind montarea, l egături l e cu reţeaua, asigurarea cond iţiil or
de inlocuire a echipamentelor fărfL scoatere din funcpun e a restului
insta laţiei, a detaliilor constructive specificate in proiect ;
- se verifică existen ţa condiţiilor de acces neperi c ulo as ~ la ţ rans for­
matoarclc de măsu ră, p entr u executarea următoarelor operaţi i de ex-
ploatarc: contro lul nivelului uleiului, v izua lizarea t ut uror părţilor exte-
rioare a le transformat9arelor de măsură ;
172
- s~ verifică dacă Lransformatoarele de m ăsură sînt bine fixate pe
mtce de scurtcircmt, precum i) Î dacă p oziţ ia lor este cea prescrisă ;
_ - _se. ,-erifică__dacă poziţ i a circu itelo r secundare ş i aparatelor de
mas~ra ş_t prole~ţ u aferente este cea prescrisă, la d istanţe corespunzătoare
de ctrcuttul p nmar ; ,
. - se veri fică existenţa lcgăluri lo r la pămînl. de protecti i si de lucru
1~r _suprafaţa de. c~ntact p entru punerea la păm int să fie ~ur~tă, nerugi~
JHta !51 ncacopent_a cu vopsea: ~ceastă suprafaţă de contact se acoperă
.cu un strat su bţt re da vaseltna n eutră;
- se ~eri fică cu atenţie sec! iunea conductoru lui, materialul utilizat
la confecţiOnarea lui1 continuitatea legăturilor;
.- se veri~~că incadrarea transform aloarelor de măsură în zona de
a~ţLOnare a miJloacelor de protecţie impotriva s upratensiunilor atmosfe-
nce ;
- se ve rifi că existenţa mijloacelor de stingere a incendiilor stabilite
<le normele P .S. I. pentru categoria respectivă de i nsta l aţii;
. _- se verifică existenţa tuturor inseripţi onăr ilor celulei în care se
af_la. ~-ra~~formato?rele d~ -măwră, da că sînL respectate prevederile
p1cscup~ulor în vtgoare ş t nu se crceâdt confuzii; .
- se verifică aspectul exterior a l izolatoarelor şi sta rea lor de cură­
ţenit~, aslfel încît să nu prezinte spărturi sau crăpăLur i în p orţelan sau
îrr masa de răşină, lovituri vizibile în soclu sau în masa -de răşină ;
- se verifică dacă sînt montate toate îng răd irile prevăzute în pro-
iect ş i d acă acestea sint sufi ciente ;
- se verifi că starea părţi lor metalice, a vopsel ei de pc suprafaţa lor ;
- la transformatoarele de măsură Lip etanş, existenţa sigilului
fa bricii constr uctoare;
- se verifică dacă spaţi u l din jurul Lransforma toarelor de măsură
este degajat de m ateriale, scule şi dacă curăţenia este corespunzătoare ;
- se verifică existenţa tuturor buletinelor de încercări si măsurători
ale fabricii constructoare şi a le uni tăţii de monlnj, conform ~ormativclor
MEE; PE 003 şi PE 116;
- la toate transformatoa rele de măsură S" vf'ri fi că corectitudinea
legării înfăşurăr ii primare ş i secunda re in schPmn cl ccl.rieă ;
- se urmă"rşte ca înfăşurărik secu ndai'P al<.> transform atoar elor
de ·curent să nu fi r• deschise. D acă o iufăş urarP uu ''Stc utilizată, aceasta
va fi scu r tcircuitt.ttă şi l egată la p ă mî nt ;
173

verificarea legături i la pămînt a unei borne a fiecărei înfăşurări
secu ndare ,pentru p rotecţi,a contra pătrundetii tensiunii înalte primare
în circuitul s'ecundar ·; · ·
- se verif ică nivelul uleiului, la transformatoarele cu izolaţie în ulei,
prin v izorill destinat acestui scop : . nivelul uleiului-,trebuie să fie în
dreptul liniei roşii prevăzute pe capacul indi catorului de nivel.. De ase-
menea, se verif ică să nu existe pierderi de ulei, vizorul spart, Sf\U piesele
de racord ale v izorului lips ă . Scurgerile sslabe de tilei se remediază prin
strîngerea corespunzătoare a şuruburilor care asigu ră etanşeitatea ;
- la transfonnatoa rele d e măsură de tensiune ea.pacitive se veri f ică
etanseitatea cu vei si a unitătilor de condensatoare. Se verifică astfel ca
toat~ îmbinările, d~ la capac~tl cuv.ei, buşonul de golire a uleiului, armă­
t uri, indicatorul nivelului de ulei cu vizQr, să nu .p rezinte sţtugeri.
Pentru ca eroarea de t ensiune- şi unghi să se încadreze în valorile
sta.nda1:dizate, este· necesar ca la transfonnatoa·rele capacitive tompuse
din mai multe unităţi de condensatoare (la tensiunile de 240, 400 kV)
montarea să se facă confo.rm indicaţiilor fabricii constructoare.' Asţfel,
se va urmări ca numărul d·e fabrie.aţie ce se a flă pe etjcheta cutiei de borne
să coresptu1dă cu num~rul de fabricaţie indicat pe eticJ:letele aflate pe
arţn~tura metalică· a. unităţii de condensatoare superioare.
în cazul cînd transformato.rul de tensiune capacitiv · nu este folQsit
şi drepL condeusator de euplaj pentru tra.rismitcrea informaţii l or prin
înaltă frecvenţă, s~ va . urmări ca borna de ·Îna ltă frecvenţă de pe capaq1l
cuvei metalice a transformatorului să fie pusă la pămînt. ' '
e Exploatarea transformatoarelor de măsură cons:tă: în suprave-
gherea Şi verincarea în timpul funcţionării de către persnnalul de ex-
. ploatare a următo a relor :
- aspectul exterior al acestora în ceea ce p riveşte integritatea cuvei,
a etanşeităţi i acesLeia. Nu se vor admite pierderi de ulei la transforma-
toarele cu izolaţie în ulei;
- nivelul de ulei, care nu trebuie să se găsească· sub nivelul in.dicat
de. semnuţ făcut p~ vizorul sttCiei de nivel. Uleiul trebuie menţinut în
pei:manenţă la nivelul indicat. Dacă din difetite motive sau în .p erioade
de iarnă, cînd uleiul se contractă, nivelul a scăzut, transforrnatorul ·de
măsură se retrage din cxploatare şi se fac completări cu ulei ;
- aspectul exterior, în ceea ce priveşte starea izolatoat:elor şi a
izolaţiei de răşină, care trebuie să fie integră, să nu prezinte spărturi,
fisuri, .urme de conturnare; ·
---:- starea curăţeniei izolatoarelor din porţelan, a izolaţiei din răşină ;
· - starea contactelor legăturilor dintre transformatoarelc de măsură
şî instalaţia unde sînt raco'rdate, prin aprecierea culorii .ace!ltora ;
. - starea legăturii la ·păm~nt ·a părţilor meta:lice a transformatoarc'lor·
de măsură, care în mod normal nu sînt sub tensiune ; · . ·
174
• h~n~ functionare a ~rans.form<\toarc~or de· măsţtră, prin âprecierea
mvelul111 ş t a caracteru lui zgornotului produs în timpul functîonării.
În ca::_ul cînd se constată zgom'o te pnormale specifi'ce ' descărcărilor sau
d_e a lta natură·, ··t ransfo rmatorul de măsură va fi ret ras din exploatare
Şl supus reviziei şi :inccrcărjtor îri vederea depistării defectelor ; ·
' - verificarea ' culorii silicagelului 'din filtrul de aer, la
transform a-
toarelc de măsurrt la car·e sînt prevăzute.
Personalul de exploata re . va urmări ca montarea . s~u demontarea
aparatelor, releelor să nu ducă la depăşirea puterii nominale a secu.uda-
relor, -cot·espunzăto~re e)asei de precizie, respectiv pentru ca infăşur~rile
secundarelor transf.ormatoarelor de curent să nu rămînă deschise. , .
Se me1~ţionează că infaşurhrea secundară deschisă la un ··transfor-
· mator de curent det ermin ă zgomote sesizabile (.anormale) num.a i eîn,d ·el
este parcu.rs de un curent apropiat de curentul nominal prim'a r.
3 .2.3.2. l'lUNCIPALELE DEi~ECŢIUNI ŞI RE~{EDIEREA _I,OR
. Orice funcţionare ..an'onnală a tra~sfonnatoarelor de măsură se va
anunţa la treapta op erativă cu aut()ritatc de decizie notînclu-se cele
con~·t atate
• .
m registrul operativ:
'
- . seă d e rea niveltllui · uleiului. P ersona11ul de exploatare va cercet1a
cauza scăderii nivelului, . presupunind existenta unor neetanseităti
ale cuvci, fisurarea izolatoareior, contractarca ufeÎului din. cauza t~mp~­
raturii scăzute ;
- creşterea nivelul)li ule~u)ui, datorată, de regulă, u nei temperatnri
atmosferit:e crescute;
. ~ zgomot în transformator. Se va avea în. vedere că acesta poate fi
sub formă de, bîzîiţ, descăreări, pocnituri, bolboroseli si se va presupune
un defect interior ; ·· · '
- · dceolorarea filtru lui · cu silicagel. · Aceasta il~dică o pătrundere
put ernică de umezeală. Sîlicagelul · ajuns la o culoare maro.niu închis
jndică '0 saturaţie .cu umiditate ; ' o •
- topirea siguranţelor fuzib ile pe primarul transformatorului de
.tensiune. -În acest caz se pot face următoarele presupuneri : un · defect
în tra1\sformator sau un defect în ~xteriorul transformatorului nesesizat
de siguranţclc 1nfăşurării secundare .;
. --: descărcări parţia le pe suprafa·ţa izolatoarelor. S~ va analiza . d'acă
.zona respectivă nu , este po l naLă cu n oxe degajate de un consumator din
api·opiere, .a~estea ·depunîndu..:se pe suprafaţa_izolatoarelor. De asemenea,
iPersonalul de .exploatare va verifiCa nivelul de tensiune din .reţea ; .
·
175
 - dispariţia tensiunii secundare la transformatoarele de te~siune 3.2.4. INTHEŢINERE, îNCERCĂRI ŞI MĂSURĂTORI
capacitive. Personalul de exploatare va avea în vedere că aceasta se ÎN EXPLOATARE
datoreşte unui defect interior, şi anume scurtcircuitarea înfăşurării
primare a transformatorului inducliv de medie tensiune.
Pentru diferite defecte care pot apare î n exploatare, precum şi în În continuare sînt prezentate lucrările de intrcţinerc, încercări şt
caz de incendiu, se va proceda conform ce.lor indicate în tabelul 3.2. 9. măsurători la transformatoarele de măsură.
Tabelul 3. 2.9 • Uevizia tehnică {RT) a transformatoarelor de •măsură cup rinde
ansamblul operaţiilor executate perio~ic pentru verificarea, curăţirea,
Modul de acţionarc a l personalu1oi de exploatare la detecţiuni const..tate
în funcţion area transformatoarelor de măsură eliminarea unor defecţiuni, precum şi măsurători profilactice, înlocuirea
unor elemente, piese uzate sau subansambluri, avînd scopul de a constata
Nr.l )lodul de acţionnre al personalului slarea tehnică a instalaţiilor înainte de executarea reparaţiei planificate.
crt. Defec:ţiunea constatată de C.'-"J>Ioatare Reyizia tehnică se execută la locul de amplasare al transformato~ului
de măsură de către echipe specializate.
1 Conturnări sau străpungcri ale izola· - Retragerea din exploatare CII res-
Conţinutul orientativ al lucrărilor de revizii L<>hnice a transforma-
toarclor sau a carcasci de răşină pectarea RGM, consemnare In do-
. cumente şi anunţarea organdor de toarelor de măsură este următorul :
- curăţirea cuvei, capacului şi a tuturot părţilor metalice ale traas-
-- coordonare a exploatării
formatoarelor ;
--
2 Zgomot interior caracteristic defectelor - Idl'm
- curăţirea · izolatoarelor ;
3 Străpungerea cclaloa·r clor Ia trans- - ldem - ungerea cu unsoare siliconică a izolatoarclor dacă transformatoa-
formnt.oarelc lip TECU '
-- n~l e sînt montate în zone poluate ;
4 Dispariţia tt>nsitmii sau a curentului - din 'c xploaturc cu rcs-
Ţ-l.ctragcrea - curăţirea şi strîngerea contactelor la toate norncle de înaltă şi
secundar pectarea RGM. COIISC0111at:c in re- joasă tensitine;
gistrul de defecţiuni; comunicarea ·- completarea nivelului uleiului in ~zol atoare şi conservator şi
pe linie operativă şi i cl'arllică
revizia indic~atoarelor de ulei';
- Idcm - controlul şi remedierea eLanşeităţii îmbinărilor, a buşoanelor ;
--
5 Scurgeri masive de u lei
- revizia sis temu lui de etanşare al ulei ului, a filtrului de aer cu
6 Murdărirea izolaloarelor sau carcasci - Consemnarea în documente şi rmun-
silicagel ;
de dişinii . ţarea organelor de conducer e a ex-
ploatării ln vederea rl!tragrrii di n. revizia fundaţiei transform a torului ;
rxploatare Şi remedierii
-- reeoltare probe de ulei ;
7 Spargerea burdufufui In transforma- - Retragerea din exploatate cu rcs- rectificări şi corecturi de vopsitorie;
toarcle tip etanş şi prezenţa scurgerilor pcctarea RGM - consemnare tn încercări şi măsurători profilactice, şi anume : măsurarea rezis-
de ulei documente şi anunţarea organclo ten ţe i de izolaţie a înfăşurărilor, măsurarea tangentei unghiului de pier-
de conduc('re a exploatării
-- deri dielecLrice (tg ~) a izolaţiei principale.
R fncălziri ale imblnărilor circuitelor pri- - ldem pct. 4 sau 6 după caz Costul lucrărilor de revizii tehnice ce se execută la transform~toarele
mare prin care se realizează legarea
transformatoarelor fn Instalaţie
. de măsură nu trebuie să depăşească 5% din valoarea de înlocuire a
fondului fix.
9 Scăderea rigiditi\ţli dielectrice a uleiltlui, - Jde.m pct. 6 Periodicitatea lucrărilor de revizii tehnice ce se execută la transfor-
a rezisteuţei ,de izolaţie sau crrşterea matoarele de măsură este de 1 an.
peste limite a tangent ei unghiului de
pierderi ', • RejJaraţi.e cllrent(i ( RC) a transformatoarelor de măsură cuprjnde
Conform ITI de PSI
ansamblul de operaţii prin care se urmăreşte aducerea la p arametrii
10 Incendii - emisă pentru

-- instalatia respectivă proiectaţi .a tuturor părţilor eomponente, remcdiindu-se toate defecţiu­

. nile eonstatate în timpul exploatării, pentru asigurarea funcţionării în
11 Nivel scăzut de ulei - Idem pct.. 6 ţondiţii de siguranţă pîn ă la următoarea repara-ţie capitală.

F6 177
12 - Cartea electricianului din staţii electl'ice şi postut•l de tnmsformare - cd. S3
 Conţinnlul 01·ien1-at iv al l ucrărilor de reparaţii c~renle a l.ransform a-
toarelor de măsură este următorul :
- lu crările prevăzute la revizia leh nică ; . - încercă ri şi măsurători profilactico prevăzute la repanl\ia curentă. ·
- conlrolul prez enţei depunerilor în cuvă şi recoltarea probelor
de ulei;
- înlocuirea "sau fil trarea uleiului in cazul decuvă rii ;
- înlocuirea , pieselor defecte fără d emontflrea a nsambl uri lor res-
pective;
· - - demo ntarea parţială sau totală · a a nsamhlurilor s;~u s ubansam-
b~uri lor şi reme di~rea sau înlocuirea lor cu altele noi sau reparate ;
- vopsirea;
· - încercările şi măsurătorile profilactice indicale la lu crăril e de
l·e,·izie tehnică ş i în plus: încercarea i zolaţiei înfăşurărilor secundare
cu tensiune a lternativă mărită, încercarea i zolaţi ei î nfăşurăril or primare
cu tensiune al ter nativă mări tă, măsurarea rezistentei ohmice a înfăsu­
rărilor, verificarea polarităţii înfăşurărilor, verifi~arca raportului 'de
transformare, determinarea erorilor de unghi şi de raport, ,ridicarea ca-
racterisLici i de mers. în gol, ridi cll rca caracteristicii V(llt-ampermetice·.
. 0 part<l din aceste încereări ~i mil~urăLori se fac numai în cazul în care
s-au făcut intervenţii la înfăşurări, la miezul magnetic, sau Ia conexiuni.
La transformatoarele de măsură sînt prevăzute în normati v lucrări
de rep araţii eurcnte de grad ul II. Valoarea acestor lu crări nu trebuie să
d epăşească 20 % din valoarea de înlocuire a transform atorului de măsură
1·especliv.
· Periodicilatea lucrărilor de reparaţii curent e este de 9 ani.
e Reparaţia capitală (RK) a transformatoarelor de măsură repre-
-zintă complexul de lucrări pri n care se as igură readucerea caracteristi-
cilor t ehnico-economice la parametrii pro i ectaţi.. În cadrul rcparaţiei .
.capitale se efect uea ză înlocuirea tota l ă sau parţială a unor elemente
structurale deteriorate ca. urmare a 117.Urii nziee, prccuin Şi CXCC·ut'!:\rca
·do modcrnizări mcuite să ' îmbunătăţească starea tehnică a instala:ţioi
sau să ridice calitatea paramelrilor lchuico-funcţionali.
Conţinutul orientativ al lu crărilor de 1·eparaţii capitale ale tra_nsfor-
matoarelor de măsură este urmă to rul : . '
- lucrările prevăzute la rep ara ţiile curente ;
- lu crări de reparaţii afectate in scopul readucerii lransformatorului
cît mai aproape d:e caracteristicile iniţiale, cu demontarea parţială sau
tota l ă a transformatorului, recondi\.iunarea sau -înlocuirea parţială_ sau
totală a pieselor uzate, re_ specLiv a uuuia sau mai multor subansambluri
.compon·ente;
178
îmbunătăţiri şi moderni zări ; .
;'aloarea luc~r~r~lor de reparaţii capitale la tra nsformatoarelc de mă­
sura nu va depaşt oO% din valoarea de înlocuire.
P criod ici tatea acestor lu crări es te de 15 - 20 ani.
3.3. APARATE ELECTRICE DE COMUTAŢIE
3.3.1. CONS IDER AŢII GE~ERALE
, P:incip:lele aparate de comuta ţie ~tilizate în stafii, electrice şi posturi
de _bau~C?t mare sînt separatoarele Şl î ntreruptoarele. Elementele cele
m at sohcrlate ale acestor aparate sînl c onţactele electrice. ,
_1 n:- cazu_! s~.~arato_arel_o~· aceste~. ~rcbui~ să. suporte curenţii. ue hmgă
dm~t~~· cutenţ.n nomt~ah tn condtţn nommale de func:ţionare ale circui-
telot ŞI de asemenea, sa suporte curenţii de scurtcircuit pînă la eliminarea
acestora. •
J_n caz~l î~treruptoarelor, în _afara curenţilor de lungă durată sau a
celor ~om_wa i,J, contractele trehme să permită şi ruperea curenţilor de
scurLt~ lrcmt, m caz de defect. .
. Din_ ee!~ de mai sus rczull~ că_ în f~ncţionarea separatoarclor şi între-
J ~1p toat elor,
cont~etele electnce JOac<~ tm rol de prim ordin, principiul
~1 m~dul de Ju ncţt~nare a acestora fiind direct legat de cel al funcţionării
.apm atelor respective. ·
Contactul electric este un elemen l consh :uctiv care permite efectuarea
11'11ei legături electt_-ice sigure între <.livcrse părţi conduc toarc de electri-
ClLa ~e f~l· P~·i~ natu~a lor, contactele reprezintă unele din componentele
ce!e mat sohc1tate,_ Şl în acelaşi timp sensibile, ale echipamentelor elec-
tnce.
Coulactele electrice trebuie să îndeplinească următoarele conditii.
- s~ fi_e stabi~e termic la trecerea curenţilor norma Îi de fu ncţion;re;
- _sa ·~1 e stabile termic şi eJectrodinamic la trecerea curenţilor d e
scurtctrctut ;
- să realizeze· o legă tură sigură ;
179'·
 să rezisl<' la uzura mecanică ;
sft nu s e sudeze sau să se topeas că la trecerea curenţilor de scurt-
circuit;
- să fie rezistente la acţiunea factorilor externi ;
3.3.2. SEP ARATOARE
' c~ :- montaJ pc dreapta a dispozitivu lui de acţionare; 1 - montaj Îl~
. Separatoarele sînt aparate de c omutaţie care în poziţia deschis
asigură o întrerupere vizibilă a circuitelor electrice din care fac p arte.
Se p arato~rel c 'Sînt constţtui Le din următoarele elemente principale :
a) Sistemul de. co ntacte, care p oate fi al că lttit di ntr-u n contact
fix şi unul mobi l, sau două contacte mobile, constituind calea de curent
:a separa torului.
b) Sistemul izolator, ea re. este format din i7.0latoarele suport ale
.contactelor precum şi din Lij a sau tijele izolanle care transmit m iş ca 11ea
de Ia dispozitivul de acţi onare la co ntacte.
· c) D ispozitivul de acţionare, care asigură închiderea sau deschiderea
separatoarelor. Acestea p oL fi cu acţionare m a nual ă. p n e u ma Lică sau
electrică.
d) Constr ucţi a meta li că de asumblare şi s u sţ.i nere, care realizează
.asamblarea şi susţinerea din punct de vedere mecanic a eleme n telor
<le mai sus.
Principalele caract<'ristici tehnice alr sepnraloarclor sînt :
- tensiunea nominală [kV] reprezintă tensiunea de funcţio n are î n
1·egim nominal ;
- curentul nominal [A] este curentul de funcţionare în regim
nom inal ; ·
- valoarea efeclivă a curentului limită termic [kA] r eprez i ntă valoarea
maximă a curentulu i de defect ce poate trece prin separator timp de
o secundă, fără ca să se depăşească limita de încă l z ire adm i si bilă ;
- valoarea · de virf a curentului limită dinamic [kA max] , reprezintă
valoarea de vîrf a primei a l ter n anţe a curentului de scurtcircuit pe care
s eparatorul îl suportă din pu net de vedere dinamic.
Simbol ul s cparatoa relor Js Le formaL din trei părţi. Prima parte este
formată din litere, a doua d i n cifre, iar a treia din cifre ş i litere.
L iterele din prima p art e a-u următoa rea sem ni fi caţic :
pr ima l i teră : S - sep ar ator ;
a d oua l iteră : M sau T - monofnzal sau trifazat ;
. ' - a tr~ia _l iteră : 1 sau E - de interior sau d<' ex terior ; următoarele
I.tte~·e. p~t mdtc?,: P . cu cuţit de punere la pămînt; F - sigurauţe
luzthlle mcluse, J. - eu J7.olator de trecere; C - p enlru celule ; B - bascu-
laut; R - rotnltv, etc..
. Cifrele din a doua parte a simbolului i ndiclt tensiu nea nominală în kV
ş ' curentu l nomi nal în A.
Literele ~~u c.i frele cuprin~e în a treia p arte a simbolului an urmă­
toarea semn~ fi r.aţic : s - montaj p c stînga a dispozitivulu i de acţion:~ r c ·
l~ mc ; Iz. m .. - cu izolaţi e mărită ; L I - cu li beră înc hid<'re ; LD - cu
h.bcră desch1derc. De asemenea, în a treia parLe u simbolului est<' inclusă
Şl dC'numirca dispozitivului de acţiona re.
ScpnraLoarele pot fi clasific ate d.upă m ai multa c riterii :
a) după numărul. de poli : separatoare mono-, bi-, sau tripolare;
h ) d upă felu l instalaţiei : scp nratoare de interior sau de exterior :
<) .după modul de instalare : separatoaFe mo ntate in paralel, mont ate
in l1mc etc. ; -
. d) după m~du l de· depla~are a coutactel~r : separatoare cuţil, rota-
llve. bascnlaute, de translaţie, pantograf etc. ;
~) după. po7.i ~ia de instalare : scparatoaru pentru· montare în plan
ver tr cal. onzontal, sau atît in plan vertical cît şi în plan orizontal;
_f) după preze nţa sau absenţa dis poziLivelor de lega re la pămîn~ a
p_o~•lor : separatoare fără dispoziti\·e de legare la pămînt, cu un dispo-
.uttv de legare la pămînt sau · două dispozi tive· de legare Ia pămînt;
g) după ninlul de izo l aţi e : cu _izol aţi e normală sau î ntărită.
. T~ cele ce urmează ~or ~i prezentate pe scurt cîteva. din principalele
t1pur1 _de separatoare folosite în instala ţii le clectr oe nergelice din ţara
noastra.
3.:1.2.1. EPAfiAT O..\UE DE f.\'TERIOR , ;l- 3S kY
În acc:easlă categorie intră separatoarele mono şi lripolare de interipr
de 3-.3;_, kV. Aceste separatoare s~ montează in celulele staţiilor şi
postunlor de transformare de medte tensiune interioare.
{:onstru<' ţia separatoare h~r· de in terior· de 3 -35 kV. în fig. 3.3.1 este
prezentat un separator l ripo lar d e interior 'de 10- 35 k V s i 200 - 800 A
î n fig. 3.3.2 - un separator t ripolar de 3 -20 kV; 2 000 -3 150 A,
iar in fig. 3. 3. 3 - o fază a un ui sep arato r t ripolar d e interior de 3-20 J·V :
5 000 -6 300 A. '" '
181
 Diversele cote din figurile de mai sus variază . în funcţie de tensju nea
şicurentul nominal al separatorului respectiv.
La separatoarcle· monopolare şi tripolare de 1 250 A se utilizează
un singur cuţit pe faz ă, la separatoarele de 2 000 -3 150 A se utilizează
~~~
~~
~~
~ ~
~ "'
'"
~~·~
.....
<
~ "' o
...,
......
:"')

~
o

A
""
,.
1~ ~~ o
8 1

·O

- '*
=z:
"'='
~l
-of--

<.:>
~:s;
~~

:?.::
1
<O
<o

1
"'
~

1
c:;,
~

S2
<o
~

~
~

S?
"'
~

~~
--=- w ~
c:::. ~....
"""' ~ ·~· ;:;<o ,._.,
... "'"
~
'<> .,..." ~le ;Q«J \gc;o.
· 0 <>!- - "' "'"' "'" ....
\0 . , '<> ••
"'"
'="' '="' ..., ...· ."_..
"""
~
"' •• ."_
",
~<o ~<o ~<o 3::::.
..,w
<.:> """.,.
...
'O
i2 -1-

--=- "" ..,...."'"' .•o...,....

1:?
~
....., "'
". ~ ~·
.' "" .,.,.
Il=
'<><:>
....
-<>
~
~ ,
~ ~ "'~ "'~ "'"'
""•<:>
~.

1- c:;,
~
.
<:>
.......,..~' . ~ ~
-.. ~

."'"'. ...... ...... . . .. ...~"".. .~. .,"'

~ ~
1___
~ ..,., ~\O ~<.o

....
~ 't-.. lt) _,Jo:

.,~ "" !":. ." ...."

Oimenstum [/nm Masa "' _., ::::~ ~" :?~ "!'- ~<o
Tipul
~ "'"<:>
c o c:
~r ...
...."'
se/]aralorul"' A E 1' H 1 {Kg} ~
8
l1'tO . '10
.~ "- ~ "' ....""
!:: "'
!iti:-N• <:;
fi1l ~t
N
260 250 936 682._ ~75 235 30 ""
..
S71fOI<V
:;
00 <:::
71
320 300 1030 788 360 235 570 ,,o - 1;0
"" ....
(\j

"' "'
~ "' "'
<o
..."'"'
~">
OQ ""..,.<t;
"'
..."'
STi'lOI<V J2
,.
STI 35kV 1h!'
<:> <:>
~ ...,
<:)
7M 1581f 1080 't94 870 60 6() <:)
..,
<-o
"' "' "' .,.
..,"' ...<:>.., ::?....
't80 450 354

-
0~5
...."' .,.,
.... ..,..."'
Fig. 3.3.1.- Separator tripo.Iar de interior• 10 ... 35 kV şi
<.>
~ . .., •l'

.,"' ... ~
.., .....
2 00 ... 800 A. <>:) ~ "' ~
<>;)
<o 00
.,.,
<O

cîte 2 cuţite pe fiecare fază, iar la separatoarele de 4 000 - 6 300 A se -.: ~ ~

.... .... ...,
"'
"' .... ~
ce
cîte 1 cuţite pe fiecare f::l7:ă.
'<) <o
utilizează ::,. " ::,. "' :::,. Ţ
.....
·~

In fig. 3.3.4 este prezentat un separator de i nterior cu siguranţc ~

~ """"
... ~ ~<(
::,., -;:,<:> -;:,<::> ~~ ""~<( ~<( t'l<c
fuzibile incluse de 10-20 kV. Acestea se construiesc pentru curenţi '-<:> >~
~ ~ ,.,.
'<;;'<:>
~
, nominali ai fuzibilului cupri nşi între 25 şi 63 A.
~~ ~~ ,!::"> ,:::'"'
<:: ">
~"" ~.~
t: '">
R ;:::
:::; ;:::; ;:;;""' >:::
"' ""
~ V)
"' "' "'
182 183
 "';:\:
p
~ ~~.
~,~/~"""'.\

r-
~~C'V ·n
,~ )'~ ' ',
''t.<r..~ ', . ',
'.,\ '
~ ' '
' ' ',
>' ' :::;:
t
- il!{"-- '~(,~
c:u
' .tţ'>?. :<:; !:. ..,
• ~V
V::>~
~~~
~~
'l:::
1.Il. - ~· .;r.1·'- lP... Jl ~·c '
R // r-p -a q__~=t
"- .F y ~, x ~~ ~l a

ffi ~ '-..~"_~~~-<:)
.... l- -=> /, - !:l E;~

"-li ~'->1> - 1 1 '

-r-· 1

-___.
' J
c ' A 1
-a:>- e
-~
-
- ~~ -
_,
~- - ~-- u- - ·@1- o-..b
11
· ·<P
<1>- ~-·
>< . ~
:.-: ..J. V.: ~ ·
ct
14r ~
)=(
(<pj-- -
~o
-- 1---
. ~
•
1
1 "1~
lrl~
~
~ ~--
";'
-
j; -(;- -o-~
:t)
(]] @] <J
~ -----.
- ~4 -f.$:. mc·
".=.
--Ee--o ~ • 1 "-'
~--
. -q:>-_ '=<1: - ~ -:1 .... 1 1
..........
.:q, mi rm v
Ei= ;:, @]

A ~ŢiQE} -
<::.!> CD
,1 .,1 -m ~

;J
-Q)
-
J
~t;l-·-
-
~~
T1pul
separaioru/u,
STin-(f}JkV
5000 A
A {J

119 1130
c o t
3~0 320 ~65,
Dimens,um {mrn]
f (] H 1 /(

"0
w 124 J57 50 125
"
L M N

~3 {71t ~50
o
560
p

m - ns
R
S!~
~~
TJ:,ul
tepa aloJ•vlui
'·
i3 c o f
1\
1

..,
c
f50 1

, OimeuS/1/fl! [mm}
li .• h 11~)
1 J K L IM (f(qj
STI11"(1)31< V
6300 A 735 113(1 3~0 320 955 m m 377 150 100 J2S 43 271; 1150 560 293 - 255 ST!f !O kV
[ lian~~::;~;al 552 397 ?50 936 .6 82 t,08 235 610 lf/5 30 - 392 2201 - Jfj
1 c.;a~~{;:fs

-
S TIn·{§) 101<!7 55:2 '397 150 ş!JO 't82 'rfJ8 235 610 ff)j 30 860 p -z '220 1710 l.j
739 1?91 J60 ?50 144 3'37 /50 155 t'lO 18 314 '170 652 292
- s•o -
J~C 1032 235
5000 A ~·~~{hfat 700 5'20 300 1030 782 't86 12J5 810 285 30 300
S Til" 20kll 't'J
ST/n·/6)10kV
6300 A
STtn·(ltJzow
500 A
755 1291 JeG J'tO f037 250 1'14 "17 150 155 120 78

623 1568
'
~211
31~ j ~ 1G

'tZlt IZJ2 W-1 2'l~ H7 150 2~0 J20J78 .j9't 5H ll2

67G ?92 -

292 20 765
265 iia~~'d;s
•·
Caca
....
700 520 f50 j735 +82Î486 ?35 810 ?85 30 !000 5't0 300 jS40
rmmmo
5~

ST!n·(t5) ?Oi< V ~ Fig. 3.3.4. "Separator tdpolm· de intt>rior cu siguranţe fuzibile incluse
6300 A 651 IS68 ~'l~ ~2" 1232 350 224j't57 150 235 120 178 jf) , 55~ MS 252 20 29G · 10 ... 20 kV.
Fig. 3.3.3. Separator tripolar de interi-or 3 ; .. 20 kV şi 5 000 ... 6 300 A
(o fază).
185
 În fig. 3.3.5 este prezentat un separator de interior rotativ de 10 - 20 Tabelul 3. 3.1
kV ş i 400-630 A.
Caracteristice}~ t ehnice principt)le .al_e sep~atoarelor d e interior de medie
Principalele cara el eristici tehnice alE> scparatoarc\or de interior de tensiune fabncate 1n R.S.R.
3-35 kV sînt i ndicate î n tabelul 3.3.1.
Curentul ·limită Ctu·cntul llmită ·.
T ipu l Un In termic d!nmnlc
scp:u:atorulu l
[kVJ {AJ [kAJ J.l'Aoou..]
1
\ 1 250 30 75
Si\U 3 2000 !iO 125
STI 3150 50 125
STfP 4 000 80 200
5 000 120 . 300
6 300 120 . soo
10 200 10 25
400 10 2 -;;>
630 15 38
800 20 50
1250 50 125
2 000 70 175
:l LiO 70 175
1 4 000 80 200
5 000 120 300
- 6 300 300
1'
1~0
Tipul Cote Cmm}
·~:'urafnrului A~:2 812 Cl'Z Ot'l Ct? l't 2 G•2
Masa 20 200 10 25
"g• 5?.
- 400 25
H<2
-- 10
/<2 1.7·2
s 111< w-wo 780 t,j.? 200 J:o 7'20 3f5 !50 't't0 '14 630 15 38
- 1--;;-:t
Silfl 10 630 760 550 '1.00 350
STIRP 10 · 'tOO
120 315 f50 HO 800 20 50
780 550 '200 350 500 720 315 f50 155 .St:S Sf 1 250 50 125
STIRP 10 -630 780 550 200 35!] . fH!O 720 315 2 000 60 150
!.
STI!': ?O·ttfJo 760
150
310 230 -
155 565 S'r
3 150 80 200
1~ ·
960
20 -630 · 950
ST/liP ~O · 'tOO 960
760
760 '285
?85
:!(l5
'150
45'0
-·
-
ll30
U30 370 230 -
5'1<)

~''U
65
sg . 4 ooq
5 000
80
120
200
:iOO
4SO 700 ll30 370 2 30 210
6:100 120 300
- 35
(;65 '7J
STII<f." 20 ·1330 8(;0 760 '2/)5 'tSO 700 830 310 noi ?IO 6$C 1~-
' 200 10 25
Fig. 3.3.5. Separator tripolar interior r o lativ 10 ... 20 kV, 400 ... 630 A. 400 10 25
630 10 2!i
800 20 . 50
.>l e! ionareâ separatonrelor de interiot· de 3-35 k V. Pc11 Lru acţionarca 1 250 -10 100
, separa toarelor de intcrio1· de 3 ·- 35 kV se pot folosi dispozitive de ·ac-
~:ionarc manuală lip AMI sau dispozitive de acţionare cu aer comprimat
STIF ·10 sau 20 2,5
4
-- --
tip AP. 6,3 - -
Dispozitive de acţionare tip AMI. 10 - -
16 - -
a) D i s p o zi ti v e d c a c ţ i o n a r c A l\1 I - 1 t i p ş ta n· g ă. 31.5 - -
Aceste dispozitive (fig. 3.3.6) se folosesc de regulă la separatoare 40
63
- .._
--
monopolare de 6 -35 kV, cu curenţi nominali de 200-800 A. Dimensiu- -
nile ştăngii in funcţie de. Lensiunea nominală a separatorului acţionat STIR 10 sau 20 400 -
sînt indicate in tabelul 3.3.2. 630 -- -
-

186
.
187
\
 "~~ .Dispozitive de acţ i onare cu man e te. Aceste dis- Disp o~ itivel e de acţi o n are cu manetă se construiesc în diverse va-
p oztt_n e se. fo~osesc p entru sepa ra t oare tripolare d e 200 __ 1 950 A 1 • ria nte (AM I-2 ; A.M I-5; A:\II-0; AMI-10; AMI-13, etc.).
fot ft fol osJI P Jn unele cazuri şi pentru separatoare cu curenti -m ai ~~:/ În fig. 3.3.7 este pre.zcnLal un dispoziliv AM I-9.
, n a cest ~az. se ~ulilizcază cite două dispozitive de acţiona~e :nont~i~ c) Di s p o zi t i ve de ?-C ţi o nare Cll ro ~ i di nţate A"\U - 11.
m ace ea ş1 cel ula. ' ·
Aceste dispozitiYe (fig. 3.3.8) s inl ntilizate, de regu lă, p e ntru acţio ­
T (Ibrlul 3. 3. 2 narea separatoar clor cu curenţi nomina li de 2 000-6 300 A.
Dimensiuni d e gabarit ale o;tănt:ri i
funcţ ie de tensiunea nom in ală
a separatorului J50
Dimensiuni [mm)
Un (kYJ ~--c:!±:=========t'i"'',- - - -1
B C
~.
6 1 000 450 1,2 "'
10 1 500 600 1,5 ?
20 . 2 000 750 2,0 t
35 2 500 800 2,4
Fig. 3.3.6. Di~poziti v de actlonarc tip 35 ext. 3 00 0
AMI-.l cu ş<ta~ă . ' 900 :3,2

J
. 1

1
1 Fig. 3.3.8. Dispozitiv de acţionare tip AMI-11 cu roţi d inţa te.

Dispozitivele de acţionarc de Ja punc tel e b) ş i c) pot fi dotate de la

caz la caz cu dispozit iv de bl ocare el ectromagnetică tip DBE , ş i cu comu-
\ tatoare de semnalizare Lip CSA c H 2 + 12 co ntact e.
Dispozitive de acjionarc tip AP. Penlru separatoarele de 3- 35 kV
de interior, disp ozitive~ <.le acţionare pn eu ma l iee 1ip AP (fig. 3.3.9)
Fig. 3.3.7. Dispozitiv dP. acţi o nare ti p 1\Ml -9 cu se construiese în do u ă Yariante:
manet~L

188 . 189

. '
 - AP-2, pentru acţionarea cuţitelor principale sau do punere la Tabelul 3. 3.?
.pămînt ale separatoarelor de medie tensiune mono sau tl·ipolare de inte-
r ior cu curenţi nomiuali 200 + 800 A. Caracteristicele tehnice principale a le scparatourclor de exterior de mcd.ie
· tensiune fabricate in R.S.R.
- AP-3, pentru acţionarea aceloraşi separatoare ca mai sus, dar
,cu curenţi nominaii de l 250 -;- 6 300 A. ' <:uren t de Curent <le sta-
T ip Un ln stabilit:llc termică bUitalc <li.nami<-:U
sepal'ator·
[kV] IA] [k. \] 1k .\ max.l

1 400 10 25
STEn 10 ,.
!:>TEuo 630 15 38
- 20
400 10 2
630 10 5
63 10 2s
10 2,5-16 10
. 25
25- 40 10 25
STEFn
25- 40 10 2
20 2.5- 10 10 2
...... 16 10 2
100 ( 10 25
10
6:10 15 :38
STEb
400 lO 2
20
6:30 10 5

Acţiona1·ca scparatoarclor df! extf'dOt' clo 10-20 ](V. Pentru acţ.io ­

F}g. 3.3.9. Di:>pozitiv de ·acţionare tip AP.
3.3.2.2. SEP!\RATO.'\RB lJE EXTF.RIOU, 10-:W k\'
Construc~ia scparatoarclor de exterior de 10 - 20 kV. Aceste separa-
toare.se construiesc ca :
a) Separatoare tripolare tip euţit pentru montaj în plan vertical
•(STEn 10-20 kV) sau orizontal (STEno 10- 20 kV). Unele variante
pot fi prevăzute şi cu fuzibHe pc acelaşi cadru (STEFn 10-20 kV)·
b) Separatoare tripolm:e tip basc:ulant (STEb .10-20 kV). Aceste
:separatoare se montează de regulă pe liniile ~i la posturile de Lra ris for-
mare aeriene de medie tensiune. · derea cuţitelor în plan vertical.
Principalele caracteristici tehnice ale scpay1l:oarelor de exteriM de
10-20 kV' sînt . indicate în tabelul 3.3.3.
190
narea separatoarelor de exterior se ul ilizează dispozitive de acţiona re
,manuală cu manetă tip AME-1.
Aceste dispozitive de :i cţionarc se montea:Gă vertical pe stîlpul de
beton sau lemn pe care ş c află inslalat separat orul.
=-
. 3.3.2.3. SEl'ARt\TO.'\RE DE EXTERIOrt, :15-'400 kV
In categorie intră separatoarele de 35 - 220 kV, cu deschi..!
această
derea cuţitelor în plan orizontal ş i separat.oarele de 100 ky, ct~ deschi-
.
Constt:ucţia SCf)aratoarclor .de ~xtcrior de 35 - .'J OO 'l{V. Separatolnele
de exterior de 35-220 kV îşi deschid conlactele în plan orizontal.
191
 Tabelul 3. ::.4
Construcţia fazelor separatoarelor de 35, 6G, 110 şi 132 k V est e a se-
Ca r·acteris ticile tehnice principale ale separatoarelor d e tens iu nt!
mănătoare. Sep aratoarele d in această catcgorib se pot monta cu fazele fabrica te în R.S.R.
in altă

în linie (fig. 3.3. 10 a) sau alăturat (fig. 3.3.10 b).

Separatoarele de 400 kV îşi d esc hid co ntactele în plan v ertical Cur!'nlul <It• ~tn-
(fig. 3. 3. 11 ). TitHII Uu r. Curentul de
slnh,ilitat c t c·rmici'l hilitatc din:u11ică
setlat·at orului
[kV] (A] l lc\) [l•A .. ,,..)
'
S.M E 35 1 250 30 75

SM.EP 66 1 250 ~o 75
STE 1 2!i0 30 7!1
110
STEP 1 GOO 40 100
Q
ST E P 1 :32 1 250 30 75
Fig. 3.3.10. Montare,a separatoarclor de exterior d e SlVIE 2?0 1 nno ~ 1 ,5 80
35 ... 132 kV ;
a - c u f azele în lln:ie ; b - cu fazele alâtunt le . SMEP 400 l 1 600 40 100

F ig. 3.3.11. Separa tor monopolar d~ 1'abel1tl J . 3. :i

cxrteri01· cu cuţit d e p unere la pă -
rni'nt tip SME.P 400 kV :
Dispozitive de acţionarc a le sep ara toarclo t·
l - capu l d e aeţionare ; 2 - izoln- '
tor de transm itereA mişcll rli de la dls··
l~<>zitivul t ip ASE l a c apu'J d e acţi<>nnrc ' J)ispozit iY de acţ i o>n~rc
l ; 3 - izolatot· de susţin ere a capului T ip
de acţion are 1 ; 4 - c uptc . ţ{~parator 'D ispozili\· de acţionare m:mu::~l 1uu••nnalic lset'VOlllOIQt'
A)ffi-3 1 .\1'- 1
1 ,\ P-5 ASE
'
S'l\if'J-o: ; S~ IEP; Cu ţi Le prin ci paie X X X
Capul de. acţionare 1 este sprijini t p c t rei ir. olato~u·e. Izolatorul 2 STI..;: STEP; 35;
tra11smite mişca rea de la disp oz it iv ul d e acţionarc tip ASE la capul 1, 66 k V C uţil<' de h ·gnr c lu
print r-o mişcare de rotaţie în jurul axei proprii. păminl X X - -
Celelalte două izolatoare, notate cu 3 în figu ră, sîrtt aşezate p aralel, S;\U3 : S~IEP; Cutite princip~IP X - X X
STE.; STEP ·
u nul lîngă alt ul şi susţin cap ul 1. Pri ntr-u n sistem <:inema tic aflat în -:t t. O; 132 k V Cuţite tic legare la
interi orul capului 1, mişcarea d e rotaţie a izolatorul ui 2 se Lra nsl'ormă păm int X - X X
î nt r- o mişcare în plan v ert ical a c uţitel or 4. S:'I!F.: S~IEP Cuţite principale' - - X X
P rincip alele caracteristici t eh nice ale separatoarelor de 35 -:- 400 kV 220 k\"
sint prezentat e în tabelul 3.3.4. Cutite de ll'garc la
p ăm in t X - X X
Acţionarea sepuratoar·elor de exterior ele :lă - 'lOO ],V. Separalf>arele
d e 35 - 400 kV po t fi acţionate co nform indicaţiilor din tab elul 3.3.5. sl\m: Sl\!E P Cutite pl·incipalc - - - X
400 k\'
Schema electrică a disp ozit iv ului de acţionare cu servomotor t ip Cuţit(' de ll'garc la
ASE est~ i n dicată î n fig. 3.3. 12.
păminl - - - X

192 193
13 - Cartea elect rlclanu lui din staţii ~lectrice şl posturi de tt·ansrormare - cd. 53
 ~ ~ l- . 'CR!z
220~
3.3.3. ÎNTREHUPTOARE DE îN ALT Ă TENSIUNE
c::l

f~~~
12 v
C.,j
'? -~
t::l
t:: i) 1:::

~
t::l
{P-V-E3-{
1 s
1
~

CRDz ,
1 . ./.
-e-<T <
2

2
lntreruptoarele sînt ap arate electrice de com ut aţi e destinate să
conecteze, să suporte ş i să întrerupă curenţi i de sarcină şi de defect care
apar în re \:ea.
"' Una. din le11st'unile : 12; 24; JG; 48; GO ; 100; 'T20 V c c. Funcţ iunea cea mai imp ortantă a îutreruptoarelor · es l c î ntreruperea
~t'2; roo; 1'25; 220 : JBO; 500 11 c.o.
automată a circuitelor eleclrice în momenLul apariţiei curenţilor de
scurLeircuit. Întreruperea curenţ il o r de defect se realizează de · regulă
folosind momenLul trecerii naturale a acesţui curent prin zero. Este
81 S _, R/ "C? t deosebit de imporlant ca stingerea arculu i electric să se facă pe cît pos ibil
CR~ ~~~~~~ la prima trecere a curentului de defect prin zero, deoarece energia d ('ga-
ja tă de arc este teoretic u·ulă în acest momenl. Acest lucru cst.e po ibil
6
numai prin obţinerea ttnei rigidit5ţi cît mai mari a spa\iului dintre con-
5
6 V RD u C/.1 CR/3 •
tactele în treruptorulni în momentul deschiderii acestuia.
~~~9 10
Principa lele caracterislici tehnice a le întreruptoarelor sînL :
5 6 - Ten~i un ea nomin al ă 1kV]: Es t.e tensiunea d e funct.ionare în regim
~\v/
D
v-v·------~------~o-----1 ~-----oo------------~'~/~o
o
RB '"
IV nominal. Ea poate lua una din Yalorile : (3): 6: 10; (15); 20; (2.5);
(30); (35); (60); 110; 120; tJ.OO kV. V:.~lorile d in paranteză se Yor evita,
0 -'
·,fii - ------<o---jc==
~=y
J 60~W4""-------~'~~(...0
V ·
vd-'---- - O~
ele nefii nd mărim i standardizalt>.
- Curentul nominal [A]. Este curentul de funcţiou:.~re în serviciu
o-V !3 o-~ /~ ~./ o continuu . El po~t.e lu a una din ,·aloril e : 400; G30; 800; 1 2ŞO; 1 nOO;
---()""( c 1- 3
c=:~

15
ery-n- 16 ~ 9 ' o 2 000; 2 !iOO ; 3 150; 4 000: 5 000 ; G 300 t-\.
_n-e 1-'t 18 ,
- Frecvenţa nominaUi 1Hz). Este frecYenţa de lnr.ru in· .servieit t
_
,v 19 "1, Cf -5 20), {.o
:::...s_.. o \;t 21 .. ,...CI- 6-<> 22 V continuu. La noi în ta ră frecventa standardizaLă ·este de 50 Ilz.
"t::
~~;.:i
~ ~~
~ !(~ 0 ~V, 25 _.
:::' C / · 7
c 1·8
2't~~ o
26
- Siuelul de ;;olafie nomi~a·l. Reprezintă Yaloarea tensiunii de
ţ.in.ere la im pul~ norm.alizaL po1.il.iv şi negativ şi dr. ţine r e 1 m i nuL la
~ ·~
,...,~ k /.. ()2·2 o frecvenţa i nclustria:tă . pc ea re lrcbuie s-o suporte izola tia uuui între-
ti ~ ,.._
~~~ e;Z2
o-V- 2]
31
~
qo"'( C2-~
- 28,
30 Q,L.o
J'l .. v
l
rup tor destinat a fi utilizat· înlr-o reţea expusă la st~pratensinni de
origine atm osfe ri că .
~~~ ~-
,,
'- -~.
3---
jj
1~
~ C 2·6
-- J.~ ,v, o
35-v - Capacitatea nomi11ală de rupere a curenţilor de scurtcircuit. Repre-
~ .\; o?\1
~- "
37
~ o,V.'3~
C2·7
::::. C_2-8
38 "t. ..o
l.tO 'vt o ~
z intă curcnt)ll eel mai mare p c ·eare întrerup torul e~te capabil s~t-l
'~ ~...,: iiitr cru pă în cazul unu i scu r tcircuit. l.apacilatea nomina l ă de rupere
la scurtcircuiL se exprimă prin două valori ale <:urent ului de rupere
~,~~ V ""'v ol~~
/( 1-i 1/(\.

~-~1~
~ ~ _;:;""
~~ i'>. ~ o~
~·~~
C'"
o
. ~5
43

<:,j \\1 ~ 15_ o~'vif'_;4~9c___ _______

o 0""'0 1<.1·2o--

--<< O.B.E.
K 'l· f
/.._ !( 2·2

-
"5.v-o -c~
!tB 'v'- o
50 '~;~1
. ~
tl t:l ::.
et~
OJ ~.: §!
măsur ate ?n mom.entul separării contactelor î.ntreruptorulu.i :
a) valoarea eficace a compone ntei periodice [kA 1, care pua Le a\·ea
una din valorii~: 6,3; 8; 10; 12,5; lG; 20; 35; 110; 50,; G3; 80; 100;
H) valoarea rrocentuală a compont'ntei aperiodice, care se dcler-
S • Stgurantâ Cl?/ f; CR/2 .... Contacte releu inchidere min ă co nform ST.\S 3G84.
Sm • Servomotor CifOr; CR02 ... C'ontade re/I!U deschidere - Capacitatea nominal (( de înr:hirle1·e la scurtcircuit. Reprezintă
R/ • Releu Î!YCiiid~re CB0 2 ..... .. . Contact: buton deschidere de 2.5 ori valoarea eficace a componentei periodice a capaciLăţii sale
RO •/feleu deschtftpre CB/2 . . . Contact buton inch1dere
81 = tluton Î11Ch1dere Cf -1; Cf 2.. Ct -8;{) 2-1.; .. C 2 ·8 ·'Contacte CSA <le r upere n omi nalc lu scurtcircuit.
80 • 13uton deschtdC'rc K 1- 1; NI 'l; 1< '2- 2 = Con.tac!:e semnol/zare - Secuenfa norriinală de nwne/)rcl. HeprezinUt pos i biliti'\ţile de <H~­
R • Rezisfen!ci/ncâ/Lire cubte punet•e la pâm[nt ţiunc ale întreruptorului în caz de dc[ect. Pentru întrcruptoarele de
R!J ·Releu blocare DI3E •Oispaztliv blocare eleclromagncl:tcâ
C813 ·Contact releu blocare
195
Fig. 3.3.12. Schema electrică a dispoz:ti,·ului tip ASE.

constructie r o mânescă sînt adoptate de regulă următ oa r ele dou~ sec-
venţe nominale: <
D - 3 min - ID - 3 min - ID, la înt rerup toarele ce nu vor
fuucţiou~ în r egim de RAR.
D - 0,3 s - I D - 3 mi n - JD, la î ntreruptoarele ce vor func-
tiona în regim de RAR.
' !n ambele secvenţe, D reprezinlă operaţia de d eschidere, iar JD -
operaţia d e închidere urmată imediat de operaţi a de deschider e.
- DLLrata admisibilii nominală a curentului· de sr:urlcirt;qil. Repre-
zi n tă timpul în care întreruptoru·l f ii nd închis, poate suporta fără de-
teri orări un cur ent egal cu capacitatea sa nominală de rupere la sc urt-
circ uiL. ' :VIarea majoritaLe a întreruptoarelor cu mediu de stingere .lichi~
- Dllrala nomind ă de închidere. Repr~zintă intervalu l de timp ·
dintre momentul î n care mărimea care lucrează asupra dispozilivului
de acţ;ionare a întreruptoru lui atinge valoarea de lucru şi momentul în
care contactele intreruptorului se închid, stabilind circuitele la toţj polii.
- Durata nominală de deschidere. EsLe interva lul de timp dintre
momentu 1 în care mărim ea care l ucrează asupra dispozitivului de ac-
ţionare a inl reruptorului aUnge \·a loarca de !ucru. şi ~nb ii1 C nlnl ~n ca~·.e
co nLa cLelc întreruptoru lui se separă, întrerupmd Circmtelc la toti poln. ·
.,.... Durata nom i nală de l'ntrerapere. Reprezi ntă inLerva lui de timp
di ntre ..momt~ ntul î n care m ărimea care l ucrează asupra ~.d i spozitivului
de acţ.i o nare a întreruptorului alinge valoarea de lucru şi sfirşilu l eir-
c ulal.ici de curcnL la Lo(,i polii. . arc:ului ele<:trie are loc î n camerele de stmgere pnn autosuUaJ. Auto-
Simbolurile întreruptoarelor de fab ri caţ ie rom â nea scă sînL formate
din trei părţi :
Literele d in prima parte n simbolulu i au următoarea semnificaţie :
prima literă : 1 - î ntrcruptor ;
- a dona literă: 0-ortojecLor; S - de sa rci nă; UP -eu ulei puţin .
- a treia literă : 1\1 - varii~ ntă moderniza tii ; n - cu resort ;
P - mediu p oluant ; PN - <KţionaL pneumatic etc.
Cifrele ş i :li terele din a doua pa r te a simbolului indică tensiunea
nominal ă în kV si curentul nominal în A.
Partea a treia, poate indica: tipul mecanîsm uluî âe acţionarc al în.._
treruptorului, pozi ~ia de montaj a mecanismului de . acţionare f:rţă de
întrcruptor, destinaţia îiltreruplorului, caracteristicile unor elemente
ale mecanismului de aciionarc, specifi carea liniei de fugă mărilă a izola-
toarelor int reruptorului etc.
!ntrerupLoarele pot fi clasificale după mai multe criterii :
a) după numărul de p oli : întreruptoare mono-, bi- sau tripol~rc.
b) după felul instalaţiei : întrcruptoare de inlerior sau de exl enor.
<:) după nivelul de izolaţie: intrernptoare cu i zo laţie normală şi
cu izolaţie întărită.
196
d) după modul de ac'ţionare : cu acţionare monofazi că sau cu ac:.
ţi onare trifazică. . . , .
e) . după mediul de stinger~ a arcul.lll electJ.·1c,. mtr e1:upto~rel~ pot h :
- înLreruptoare cu medm de stmgere hclud (uleJ, apa e l e.);
- intrerupLoare cn mediu de sti ngere gazos (h exa flu orură de sulf,
aer compri111 aL etc.);
întreruptoar e cu vid ;
}nlreruptoare cu mediu de stingere gazogenerator;
- întrcrupt6are cu sufl aj mag netic.
· 3.1.:3.1. ÎNTRERUPTOAlU~ CU MTmJU DE STIN GE HE U CIIID
constituie întreruptoarele c u ulei. Aceste întreruptoare se r ea hzeaza
0
in două variante :
- inlrerup toare cu ulei mulL;
- întrcruptoare cu ulei puţin.
!ntreruploare cu ulei mult. Pot fi construite la rindul lor în varia nt e
fără, sa u cu cameră de stingere. .
L a întreruptoarele cu ulei mult fără cameră de stingere, ulcml este
utiliznL atît ca medht de sti ngl\l:C\, cît ş i ca mediu izolant, arcul . electric
format !a deschider ea contac Lelor fiind u n arc liber ce se. dezvo-ltă
în m asa el e ulei. Ele sînL foiosile destu l de r ar, în ins LalaCii uc 6-;-20 kV.
La întreruptoarele cu ulei mult cu c.ame r ă d~ stingere,. s:tingerea
s u flajul se realizează de n•gn l ă prin dep.las~.rea arcului el ecL~i c S J?re
mediul ·de stin Nere (ulei), ca urmare a acţmnn forţelor electrodm a nuce
produsc~ de c:n~en1 ul ~ntrerupt sali . datorită presiu~lÎ~ fon~1ate d? arc.
D atorită volumulUI mare de ulei necesar, datonta pencolulu1 pro-
nunl aL · de incendiu, ca şi d aLori lă exploatării mai dificile, fabr icarea
şi utilizar ea întreruptoarclor e n u lei mulL s-a redu s eonsiderabil în ul-
timele decenii.
!nlreruploare c u ulei pu (in. U l.ilizează ul eiuf uumai ea r!1ediu de
s tincYcr e izolatia pMtilor sub tensiune realizîndu-se prin fo losirea unor
izol~toa;·<> de 'porţeh{u, răşiui s intetice sa u a lte n~atcrial c. .
Stingerea arcului electric are 1oc în c~mera de st1 ngerc cnre poate.fi :·
cu su flaj transversal ;
cu sufl aj longitudi nal ;
cu suflaj combinat, ttansversal şi longi tudinal.
în co ntinuare vom prezenta cîteva din cele mai f olosi le Lipuri de
întreru ptoar~ cu ulei puţin din ţara n o.astră. . 1
întrm·uptoarl' 10,110-400 l•V, 1 600 !\. Sînt . ues!.inate a funcţiOna
în ins l ala ţiile exterioare de 110, 220 şi 400 k V.
197
 Principa lele caracLeristici tehnice a le înlreruptoarclor 10 110 ,.....~ 400 kV Constrzzctia înlrer!lploarelor 10 110..:,- :100 kV - 1600 A.. Intre-
sînt date în tabelul 3.3.6. · , din seri a IO 110-<J.OO ]{V sînt;. construi te pe principiul ele-
ru pto arer.'ţ
Tabelul 3. 3. G mente.lor mod nlare, astre! că luînd ca bază înlrcrttptorul J0-11O l< V,
Caracteristic,ile t ehnice p rincipale ale ~ntceruptoarelor tip 10 110 .•. 4qo J.:V

T ipul întrct·u plondlli • 110-110kV 1 JO -;22~ 1 kV 110 -;400 J(\'

..
Nnmăr de poli ~ ':3 3
Tensiunea nomi nală fkV } 1 JO 220 . 400

Ni\•cl de i zolaţie 50 Hz [k\'] 230 460 68.0

X
nominal 5
' 1,2/50 ~J.S [l< v", •• J 550 1 050 t 550
Cun~nt nomin~l [A l 1600 1600 1600
Capacitatea uom inulu de rupel'e a curcn-
li nii lor îu goli A ]
~ilor 35 ' r:.~o . ' 400
Capacitatea nomina l ă de rup ere' a cu ren· ' JO-IIOkV J O-??OkV
ţilor c.ablurilor i,u gol [A} 1 lO 250 400 Fi~. 3.3.13. Reprezentarea schematic-ă a
C:npacitatcn !le rupere a C llrcnţilot· batcriilor IO 110 .. .400 kV.
intl'(~r uptual'el or
de coudeu:;aloure [A j ~ 40() - -
Capacitate.'! nomitială de t·uperc a curenţilor
- b
mici indu(·ti ,.i (A) .2-15 2-lfi 2~15

Capacitatea nominnUt ele rupere a curchlilor

de scur tcircuit la borne [kA J · 31.5 :l1,5 31)5. Fig. 3.3.1-l. Coloana izolantă a între-
t·upturului 10 110 kV : fJ
Capacitatea de d econecta rc a defectului l - carcasă de porţelan ; 2 - tul> izo!ant
ki lomet ric dll 1
.da da <le irl'alti\ presiun e ; .1 - capac supcri.J1" ;
~ -- 4 - rezervor de ulcl ; 5 - inel •de pm- _. _....l--,-,.-,--,---1. . . . . . . ._
Capacitatcit de inchidere pe scurtcircuit tecţie ; 6 - capacul Interior : 7 - vizorul
d~ulei;S - şasiul . ~ /.,// .,/////// ~/ .. / .. ,.~
80 80 80
(kA,.u]

T ln-3 miu- lD-

. prin adă u gidea pe fi ee:ut?. fază a unor elemente modul asemănătoare,
s-au o bţinnt întreruptoarele 10-220 ş i 10-400 kV. Pentru a ilustra
ScC\'enta nomiualfL :"! min -JO - - -
de mancvJ:5 acest fapt, în fig. 3.3.13 s-a rcprezenlaL sehemalie cîte o fază a fiecărui
Il 1D-0.3 s-10-:"! min- m 1 JJ Il TI tip do ilitrcruptor din seria IO 110- 1100 kV.
Ac'ţ.ionarea ac~stor întrer uptoare se face în mo d obişnuit cu un
Durata aclmis ibilă a cnl'cntu lul de
scuttcircu it (s] 3,()4 3,6-1 3.64 di spm~ iLi v .oteopneumalic tip MOP-1, penLru întrcruptoarele I0-110 kV
şi in mod .obligatoriu cu cite trei dispozitive l\IOP-1 pentru înirerup-
Durata nominală d e Inchidere [ms] 125 120 115
toarelc 10~220 ş i 10-400 k V. .
Durata nomina lă <le d!isChicl•·rn {m~] :J8 :1c <'Il tn primul eaz acţ.i o.narea este trifazică, în a l doilea, ea este mono-
fazi că. In cazuri speciale, Cî!ld este nevoie de o acţionarc mouofazică
Uurata nom inală de îutrc:rnp crc l nts] 58 56 61
la înlrcruptoarcle de 1 LO kV, pentru acţionarea întreruptoi-ului vor fi
1 folosi te 3 dispozitive :M OP-=1.
•198 199
 în cele ce urmează . pen tru simplificarea expunerii va fi pr.ezentat
numai întreruptoru l 10-110 kY, pentru celelalte tipuri neexistind D e s c h i d ere a . Energi a oleopneumatică acţionează pe cea-
deosebiri esenţi ale in prezentare şi funcţ ionare. la ltă faţăa pistonului cu .dublu efect. care intră în compUJ.t.erea meca-
Coloana izolanlil. (fig. 3.3.14) este modu lul care sus ţine cele două nismu lui hiclraulic de acţw nare 2 (fig. 3.3.15), astfel că tija contac-
camer e de stingere în V, şi care as igură_izo laţia acestora faţă de pămî n t.
1n compuner ea ei i ntră ca rcasa de p or ţe l an 1, t uburil e izolante de
înalt ă pr esiune 2, c.apacul s up erio r 3, l'czervorul de ulei 4, _inelele de
protecţie 5, capacul interior 6 ş i vizorul ~le ulei 7.
Pentru susţinerea a două camere de sLingere în V. întreruptoarele
10-220 i<V dispun de două astfel de coloane suprapuse, ia r înlrerupto-
arele 10-400 kV - de trei coloane suprapuse.
Coloanele izolante sint etanşe, f ii nd umplute c u ulei în fa b rica con-
structoare. Ele se f i xează p e ş asi u l S, realizat di n profile d e oţel
suda Le.
· Ansambl ul camere de stingere ln V - mecanism de acfionare
(fig. 3.3.1 5) esle cel ele al d oilea modul al îutrcruplondui.
El este compus din carcasa metalică (car terul) 1. meca nismul hi-
draulic de acţionare 2, contactu l mobil 3. mecanismul de transm'iterc
a m iscării 4, dispozitivul de g hidaj 5. In earter se află o a n um i tă
cantitate tie ulei. N iveh.+l acestuia poate fi 1mnărit la indicator ul d e
nivel 6.
Pr.cart er sîn t fixate două ca mere de stingere aşezate î u V. f n
compunerea acestor a iutră nn izolator de por ţel an ?', <:are conţi ne un
tub izolaul de rezistenţă 8, camera de stingere 9, contactul fix superior 1O,
contactul mobil 3, cartcrul i nferior 11 şi carterul superior 12. N ivelul
uleiului in carterul superior poate fi urmări t la indica t orul de nivel 13.
l n car terul sup eri or, deasupra camerei de stiHgcrc . .9, se află dis-
p oziLivul a n ti cavi taţi ona l 14, c~;· e arc rolul de a nŞ.ura sti?g.cre~. arc u h~ ~
electric format la decla nşa r ea tntreruptorulur, pnnLr-o I llJCC\,te suph-
mcntară ele ulei în camera de stingere. .
Fuuclionarea înlreruploarelor 10 110- 400 kV. lnchider ea sau des-
chiderea· intreruptoarelor din seria 10 110-400 kV, se bazează pe el i- F ig. 3.3.15. Ansamblul camere de s tingere în V - mecanism de acţion~re :
1 - carcasa mctalica (carter) : 2 - mecanism ul h ldraullc de acţiona:-e ; 3 - contact m~­
berarea cneraiei oleopnr.uJŢtalice inmagazi natc ·î n aeum ula toru1 meca- b il · g - ' mecanismul de transm itere a mişcării ; 5 - dispuzitivul de ghldaj ; G - indJ-
nismului de acţionare .MOP- 1, p~ cel<~ clouă feţe a le un.ui p isto n c u
0
catOr de n ivel ; 7 - izol:-olorul <l e porţelan a t camerelor de . stmgere.; .~ - tub izolan.t
d e rezistenţi\ mare ; 9 - camera de Stingere ; 10 - contact ftX supenor : ll - carterul
dublu efect (meca nismul hid raulic de ac ţi o nare .2 din fig. 3.2.1 5). E nergia inferior · 12 - cn r ter ul s upctior ; 73 - Indicatorul de n Jvel fn cartcr ul su perior ; 14 - d ls-
este t ransmisă prin i ntermediul tuburilor de îna l t~t p res iune 2 (fig . 3. 3.1 4). . pozltlv an tlcavitaţiona l ; 15 - dispozitiv. d e zăvorirc ; 16 - spaţii de lucru ..
. ..
închidere a. Ca urmare a faptu lui că energi a ol'copneumatică
acţionează asupra pistonului. cu dublu efect, t ij;l: con tacl~ l ui m.obil . 3
t u lui mobil 3 se va de.ph1sa brusc în jos, deschizind contaclul. Arcul
ale celor două camer~ de stingere se de plaseaza m sus, p a lrun21nd 111 electric for ma t s e dezvoltă în uleiu l din camera ele stingere, determi-
eoulac l ele fi xe superioare 1O, stabilind conlaetul. 1n acelaşi timp, n ind ~::iporizarea acestu ia. Prin va pori zare, uleiul proeluee suflajul
arcul ui, · care esLe st ins. Tija co ntactului mobil tleplasindu-se în jos,
dispozitivele anticavil aţio nale l.f.. se umpl.u cu. ~lei. ? oziţi~ în<;l.tisă r.a
co ntactu luj, esle menţi nută c u aJ utor ul dtspozittvnlLu de za vonre 1 v. 'disp ozi tivul ·a nti cavi taţi onal J.J va t r imi Le uleiul proaspăt :în <:aTI) era
d e sti ngere, gră bi n·d u-se prin acea sta s l inger ca a rcului el.ectric.
200
201
 Datorită faptului că la nn scurtcircuit gazele rezulta te la stingerea
prin inlermcclin! conductei 8. n şază pe scaunele lor e la petele 33 şi 3
a rcului au o mare presiune, a cest ea închid o supapă care obtur ează Ul eiul su b presiune trece apoi din co nduc ta 1/]; ocol eş l e bila 12, pune
l egăt ura hidraulică dintr e sp a ţiul 16 delimitat de izolatorul de por-
sub presiune cond ucta 14 spre clapeta 34 şi acţi oneaz ă asup ra pist o nu-
ţel a n 7 ş i ex teriorul tubului izolant de rezistenţă S, c ar e conţine ca-
m er a de stingere 9. Prin aceas ta se re:~lizează protejarea izolatorului
d e p o rţ<'.lan · 7, pentru a nu fi spart de presiunea foarte mare a ga-
zelor care se formează în camera de sLinger-e. .
Rresos!ot
Fieca re t:ameră de sti ngere este construită pentru o LeusiHne de
serviciu de 85 kV. Rezultă că pentru tensiunea de 110 kV, cele două
camere în \! î nseriate ale unui înLreruptor I0-110 sînt suficiente.
La t e nsiunea de 220 sau 400 kV, pe fiecare din camerele de stingere
este monta t cîte un condcnsator de ş nntarc. Et are r olul de a îmbu- Ni'l;e/ul uleiului
din·r"zervor
nătăţi r e parliţi a t ensiunii de r est a bilirc pe camerele de ~ tingere în-
Plecare
seriale. Aceste condensatoare sînt de co nstrucţie ct.a n şă . incluzînd
infrerupfor'c~~~~~(:E~~~~
cap aci tăţi elementare înscria l e, consl r uite din f olie d t> a lumini u şi
hirlie. în ulei. U n burduf de ca uciu c preia dilatările ulciului. Robmef
de, golire
Dispo;;ilivul de acţionare i\10 P-1. Aş a cum s-a menţionat în para-
gra fele precedente, funcţionarea disp<>z iLivului MOP-1 se haze ~1ză pe
eliberp.rca energiei acumulate suh formă de gaz comprimat (a·zot), care IJ!tt·u Otscoz/fiv de-
est e transm i să prin intermediul Ullll i fluid de lucru (ulei) la Îlltn~J·up tornl sdlliultzort7
10 11O- 400 l<V.
În fig. B.3. 16 este P.rezentaU\ dis punerea elementelor hidraulice eare
intră ' În compunerea dispozitivului l\10P-l.
In fig. 3.3.l7 esLe p rez e nta tă sche·ma de principiu · hidra uli că şi MicroÎnfrerup·
elec tri că a m ecanismului 1\fOP-l. lnore yenlri.t :
Tinînd seama de instruc!iunil<' de- exploatare ale fabri c ii construc- ·- 0,7rirea sipcrt?tr<-:1
Orificiv1de NoC::,_'-L--'-U.~ ;;omaet
toarc, în continuare se prezintă funcţionarea dispozitivului J\IOP-1. ore·oocrulu/ din flOinoă - 8/oc::j .'ldiidere
&'rup ' - 13/&CCJ/ cJtschid~re·
închidere a. Prin apăsarea bntonului de închid<m~ B/, se ali-
; nofoj.J0/77j.lci
mentează electromagnctul de .închidere I. Această comandă este men-
·/
ţinută pînă la închiderea întreruplorului, prin inLerme~iul (lispozili- 1111aIlii;eIti
de siguro11ftj
v.ului de semnalizare DS, c.are-şi sc himbă p-oziţia numai 'cînd • în frerup-
torul se închide. Fir:. 3.3.16. Elementele componente ·a le dispozitivului i.VI OP -1.
. ElecLromagnetul de închidere 1 acţionează asu(}ra valvei de în-
chidere \' 1, care, prin intermediul butonului 1, începe să obtu\·cze lui l S. care se aşază pe scaunul să u 16 şi deschide clapeta 19, tăind
' orificiul .z şi deschide bila 3. Uleiul de înaltă presiune din cond ucta 4 comuni c aţia înaltei p r esiuni cu camera 15.
trece. pe de ci parte, îf1. conducta 6, pentru a elimina o eventuală co- Uleilll de înaltă presiune c ar e soseşte prin conducta 20 ocoleşte
marHlă de deschid.ere şi pe de altă parte, traversează clapctele 7 , şi 5. clapeta 1.9 şi al imentează mec anismul cu. piston cu dubln eft>.ct DP
şi dispozit ivul de semnalizare DS prin intermediul conducLelor 21 şi 22.
·Uleiul sub presiune acţi onează asupra pistonului 9, care dcplaseazrt
de pe scaunul ei bila 12, obturează orificiul 10 şi · în acela-şi limp, Cu puţin t imp înainte de 1cnninarea închiderii, contactul CS ac-
ţionat de dispozitivul D S întrerupe circuitul· elecLromagnctului J, f!}pt

202
203

Fig. 3.3.17. Schema de princJpJu a dispozitiv u lui MOP-1. C iclul inchidere-
dr.schidere.
care determ ină ridicarea butonului 1 î n s us. Bila .1 revine în poz iţi a
inil1 ială, dar datorită clapetelor 7 şi 5. pisLonul 9 nu revine înapoi.
Întoarcerea n leiul ui 'din dispozi tivul DS .se face spre rezervo rul R prin
dapeta 17 bis.
. t n c h i d ere a s i m p l ă: Se presupune că nu s-a dat o c o mandă
d e deschidere prealabil ă . Tn momentul cînd pistonul 25 al valvei de
t emporizare VT I îş i term ină cursa, el l ov eşte pistonul 28 obturînd
orificiul 42 s pre rezervorul R ş i deschizînd bila · 29 (timpul (iursci pis-
t onului 25 cslc mai mare decît a l mecanisll\ului DP). Uleiul. de înaltă
p rt'siune ajunge astfel din conqucta 1 în cond ucta .1(} şi acţioneaza
p e pistonul 31, care prin int ermediul pisto nului 36 deschide clnpeta .33
ş.i aşază e lapcLa 34 pc scaunul să u.
I n urma acestor ope raţii ul eiu l cn presiune .ridicată din co.n ducLa 8
se destind e în rezer\'Orul R prin orificiul 33; fapt care determ in ă ridi-
<·.area pisto nului 9 şi deschiderea o rificului 10. Prin acest orificiu, uleiul
<lin conducta H se destinde, a.i u rigtncl la presi unea rezervorului R.
P istouul 18 se ridică, iat: clapeta 19 revine la po7.iyia i niţială. Prin
el apeta 1'7 se d estinde in' rezervorul R, uleiu l din conductele 1.2. 22 ş i 23.
fu m omenlul cind uleiul din spa ţi ul 2fi aju nge la o presiune sufi-
cient de s l abă, pisto nul :~5 esle îm pins <'U rapiditate în jos datori tă
presiunii ri~i c ate car e sos~_ş Le prin conducta 13, iar ţeava 30 este" pusă
la prt>siunea rc:lervoru lui pri n orifi<:iul 4.2. Pistoanele J 1 şi 36 se ridi că,
iar clapeta .J.1 reYine la paziţia iniţială ş i întreg ansamblul r e\'ine la
starea iniţial ă.
1 n c hiel cre a .p ~ scurt c ir eu i t. Presupunem situaţia în
care comauua de deschi dere de la proLecţie a survenit cînd ci rc uitul
electromag netulu i de închidere 1 este înt.r!\rHpl. P isto nul 3fi se ali-
mentează in această situaţie d e la valva d e deschidere VD, <leschi-
zind clapel.:'l 3 .) ş i aşezind clap eLn. 31 pe st:aunul său. Uleiul din con-
<hlct a 8 se destinde la p rcsiun<'a rezervorului R , nwenirca la starea
de r epaus n va.h·ei d<' închidere V T făeîndu-se ca mai sus.
Comanda di~ deschidere se "a cxecnl.a în momentul cind prcsiun·ea
Îll conducta 40 e·stc su ficient de ~labă pentru ca clupeta 5 bis să re-
vi nă în p o7.iţia de repa us, p e rmiţind exccu La rea deschider,ii.
Deschidere a. Prin î nchiderea hulonului BV se ali1 ncnt ează
cu tensiune eleclromagnetul de ~leschidere D, care acţionează asupra
valvei de rle~c:hidcrc \ '1) . Func~l.o narea Ya h ·ei este id ent i că cu cea
d ~scr isă antcrjor. Cu puţin înain t e tic terminarea d eschiderii. <·.o ntactul
de semnalizare CS este acţi onat de dispo7.itin1l de semnali;carc DS
şi întrerupe circuitu l electromagnctului de deschidt>re D. Yah·a pilot
R·evine în po?.i ţia de repaus. 1
205
 A'limenta rea rnecanismuh1i cn ' piston DP se fac~ In fe lul următor ': Ta bel<ti· .3. 3 . r
d atorită presiunii ridicate care vine din acumulator prin conductele
.21 bis şi 2.2 bis, uleiul snb inaltă presiune este dir ijat automat spre Caractel'isti.cile tehnice principale ale întreruptoarelor tip lUP 110 . leV
pistonul meca njsmul.ni hiclra n!ic de ac-ţiona re D P.
IUP-110/12'i0 ItJP- 11 oJ12.5 0
Uleiul care vine din m ecanismu l DP se întoarce r.~proape în tota- Tipul tnh·cr'n p l.OI'ului Dl'E Cll :i\lJ:l.-1,
li tate· în mecanismul RE prin diafragma· 38. Cînd pistonul din me-
canis.mtrl DP îşi term i nă. c ursa. r ezervor u l RJ.:; r estituie u leiul în rezer- - !
~umăr de 11oli :3 :l
vorul R, pri11 intermediu l ' diafragmelor 38, 39, al conductei 2.2 şi:
bilei '17: · ·
Ten siunea nominală [ k\" ] 110 1 110
IY csch i .d e r ca s 'i m p 1 ă. •ln ·cazul în care nu este dată nici \
o ·comandă de reînchider e, termina rea cursei de deschidere este asi- NiiYCJ de izo1aOc 50 Ilz fk\' ] 230 2:~0
gurată 4e existe nţa elapetelor 7 bis, 34 ·bis şj a val:vei VT.D de des- noJninal
chic~er~. : 1.2 /50 ~~s (l;Ymoxl 550 550
.. Des.. c: hid erea urn1ată de r eîneh icl erea rapidă. Curent n om i11a l [Al 1 250 1250 ;
În ~<Jzu1 cîne! deschiderea .este urmată de o comandă de reînchidere, ' ·• ..
aceasta . eliţnină comanda de deschidere dato ~;ită . aeţi uni i pist.onulu.i C"pacitat ca n(>tninal ă de rupere a curen ţ i l or lini il or
36 bis ·asupra clapet elor 33 bis şi 31 bis. Comanda de reînchidere se în go -l (A] :35 :35
va executa n umai cînd presiunea din eonducta 40 bis a scăzut su-
..
ficie'nt' :d e . mult aştfel încît clapeta 5 să revină la pozi ţ.ia iniţială, fapt Gap.acitutca nq m i nali\ de r upcr0 .il cuFcn t·ilor
cttlllu.rilor în go l [A )
. ,. '
care va permite executa.rea unui eidn ob iş nu i t de închidere.
~

c.o . '·

P r o Le c ţ. i a n t r a s ă r it uri l o r. Este realizată cu aj~l­ O~lpaci tatca de rupere a ·c urenţilor batcriilor de

'· ., ..
t.on\l releu lui de antipomp.aj RA [>, cţ~re este alimentat , simu lla n eu · conrlensatoare [ A l
- - . ,_; ~

·- - -
eleettomagnctul de deschidere D . Prin contactul normal închis .·so
'
·;
al rel,eulu i RAP, comanda .de închidere este eli minată în timpul. ma- Capacitat<?-D nonii na1:1 ele r np c n~ R cun~nţi lor
m:lC.i 'induct i vi ( A 1 2 - 15 2.:..:.15
nevrei de deschic!ere .(in sc,hema prez entată, cor~tactul .50 este deschis, - . ..
deoar~c~ în l rer:l'lptor ul este închis). Heleul RAP se alimentează prin Capacitatea nom ina li\ de rupere a CU I' Cn\ii Ol' de
!·

eontaetul normal deschis ;) 1 (vezi observaţia precedentă) atît tii:np scurtei t~u i L la bornc [kA] 16 16
cît butonul de închidere R I este închis, nepermiţîud o nouă închidere.
· B l o·c a .j u 1. Bloea j ul dispozitivului' MOP-1 poate avea loc fie la Ca paei t:~tea de deconecta re a d d cctu lu i
]dlomctric nu . nu
închiderea, fie ia deschiderea întrerupt orului. '
Blocajul la în chid ·ere . B locaju l la închicl~reare locîn Capacitatea de · ~nchidnrc p c scu rlci rcnil [kAmn.,]
'
:!0 40-
nrnia scă.clcrii presiunii a zo~:ului din. acum ulatorul A . Presost.atul P R "
Secven ţa 110111i11Hh'i 1 1 D.:3n1in ·1 D·Btnin-lD - ··-
î~ i închide c·o ntactu.l pr p t!nînd sub tensiune releu} de bl-oeaj la înch·idere-
<te nlaa cvr:?'t 1 dH
JUBi, care nu permite efecluarea comenzi i de înch i dere, .datori tă COţl­ nj D-0.3 S·TD-3 m in-lD ' da
tactului 52 a l releu lui 1U B i. Pentru semnalizare, reieul RI Bi are o
Durata [sl
serie de contacte cu semnalizare insta nta nee, iar altele c u acţiune tem -·
admi> ilJilă a · curcntll}Îl i el~: scu r tcircui t
·- -----
:l
- :l
pori.zată. · , Duratu nomin~lă de în ch i cii~ re [ms) 190 '190
i nchiclerea întreruptorului poate fi bloeată ~i prii1 închiderea micro- '
D urat:l n om i nali\ de <h~scl1i cl cre (ms]
î ntrerupt orului C.JJi în situaţia in· ca re vohtmul de ulei din acumulator·
4.5
·- ----·---
45

nu este s uficient pentru a asigur a o manev ră corectă. l:>urata notninnlă d e 'întrerup ere [ms] 80 , 1 RO

206 207
 .~~1
B I.o ea j ul la d c schi ele r c. Î n cazul în .cnre volumul dc · nlei
din arumulalor 1m rsle sufi cient pentru a asigura o manevră corectă, ", t
microintrcruplorul CBd se inchide, a lim ent ind releu ! de blo,caj la des- ~~
">..:::
chidere RlBd, pri n <:a re con t aet ele sale blo chea ză deschiderea · intre- -~ ?~ ____ __ _ _
. ru ptoi·ul ui s i ·totodată transmite semnaliz area "î ntreritptor blocat". , -5 __ _ _ _'-!{:
25 - - ·- ---- - -,

în fig. 3.3. 18 este prezentată schema el ectrică de c-omandă~ 1 1

l\JOP-1 .• pentru Yarianla trifaza t.ă I0- 110 kV.
În fig. 3.3.1}1 este prezentată schema electricrt de comandă cu
1
1
26! 1 1
l
lrei l\IOP- 1, pentru varianta monofazată la I O 110-·WO l<V. RllJi~ R!~
1
R/8, 3
~
î n ambele scheme, înfrerup t ornl este î n. po z i ţi e deschis presiune
nor mulă. 1 z, ~~, 1

ÎnH·cruptoare ·ILl'-110 li \'. Este destinat a funcţiona în staţii ex- 1 27 . 1

terioare la tensiunea de 11 0 k\1 . Ac(.io narea sa se poate face cu dispo- 1 1
zitiv de acţi ona rc pneumaLic sati dispoziliv de ac(ionare cu resorturi 1 1

-
tip MH-4. L_ 21; E __ZI_ _ 2_2--- J
.Modul de simboli zare al acestor întreruptoare este : I - întrc- '<::
-.'-
1

ruptor, U - ulei, P - puţi n, prim a gr u pă de cifre reprez int ă · t en-: '6~

...~ ~
t..
t ., ~t..
~~
siunea nom i nală in, kV, iar a doua gru p ă ele cifre reprezintă ·curentul ii~ ~~~
"'
~ ~ ~e
t..

nomi nal, in A. ~~ C) t:l ·-..

1:: "~
()~
..., hl ~ 52p:"
E
Principalele earacteristici tehnice ale în l reruptorului IUP-110 sînt ".
~ ~>""
<>
(.~ ·~
c;:,"'
~ ~.~ <!:)
~~~ ~·S
prezentate în tabelul 3.3. 7.
Constr.uc{ia inlreruplorului 1U.P-110 k \1. O fnz ă a întreruptorului
IUP-11 0 kV este consti lu i lă din ansamblul izolator superior. care
co nţi ne camera de sti-ngere, a nsambl~l carter cu izola t orul inferi or şi
di~loziti v ul d e. acţi onarc. Contacte auxt11are
Ansamblul i zo l a~or super i o r ş i cam er ă d e
st in gere. Este reprezentat în fig. 3.3.20.
Stiugerea nrcului electric dinlre contactele înlreruploru lui se face
prin autosu fl aj, cu njutorul unei camere de stingere rigide cu -suflaj
tJ·a nsvm·s::tl-axia l. Camera de sti ngere este confee(:ionată din sticlo- 1
textolit. · 1 c
Cilindrul izolant de perlinâx di n int erioru l izolalorului este montat 1
în vederea protejării acestuia împotri va su prapresiunilor ce iau naştere J
in momentul ruperii arcul ui eleei ric în camera de stingere. 1 . ,"., 1
An sa m b 1 u 1 c arte r-i z o 1 :-~ tor i n feri o r. tn situaţia in L - - - - - --__ - - ~ - - - - - - - _j
care înlreruptorul I UP-11 0 kV este ac.ţionat cu dispozitiv cu r esorturi
l\lR-4.. ansamblul r.arler-izolator inferior esle alcătu i t din părţi le corn_ Fig. 3.3.18. Comanda trifazi că a intreruptorului I0-110 kV c u un dispozitiv
ponenle r eprezentate î n fig. 3.3. 2 1. MOP-1.

208 1-1 -Cartea electrlclanului din stot iî electrice şi. posturi de tL·ons!ormare - cd. 53 1
 ..,
." "~ {5 ~<;"
~
·;:, <..
"§ !;,"1: 'tl..,<o
?i~ s ~~ ~
·h~
§~tl
~<>"'
<:Sl~~ -
h~
(j'l;\ c:",'l:i
-- -- -:z; - - -13 --- ;s 1
1

1P.ltt
'· .
1
1
1
L_7 --- - - - ----.57,_,
~ ~·
1.. ,.
tJ •S
t~ ~~
t., 8
"'
<:::) "

V>
~ Contacte auxiliare

l'ig-. 3.3.20. .Ansamblul izolator superior ş i ca- Fig. 3.3.21. An~.amolul

mera de s tingere ia întrcruptorul lUP 110 kV : <:arl~t·-izolatot· inferior -
1 - <Suport contact superior ; 2 ~ carte,. superior ; la i ntl'enlptorul lUP
3 - supapă de reinto;•rccrc a "lciu!ut : .J - vizorul
nivelului de ulcl din camera de stingere : 5 - su- 110 kV acţiona t cu d is-·
pnpfl ele <:e)tilibrare a u!eiulul ; 6 - tub de prot('<;ţ!c pozitiv IvTR-4 :
n d('gctelor contoctulu l superior : 7 - degete contact 1 - carter : 2 - manivelă ;
rtx superiot· ; 8 - inel d e protecţie su;Jedor ; 9 - ca- 3 - cont..~ct mobU ; 4 - ax
mera de stingere ; 10 - cilindru izolant din pertinax ; pivot ; s - wb de gll.idad ;
It s ubansam blu deget de contact gJisani inferior : 6 - bielă ; 7 - izolator ce-
12 - izolator ceramic ; 13 - port eoniact inferior ; r·nrnic : 8- :f:lanşc ; 9- ro-
H - port contact ; l5 - t ub de protecti e inferior ; bi net de golire ; 10 - vîrf
16 - şurub ex:•gonal pentru strîngcn'>a cartcrulul de contact mobil.
JllvoJ pc lzo1atot· ; 17 - buşon ; 18 - capac ; 19 - aju-
ta.! pentr u eşapar'€'""' gazelor ; 20 - carbt>r de n ivel ;
2L - tub etc eşapare a gazelor ; 22 - hornâ de racord ;
23 - grilaj 2~ - garn!.tu r:l .
Fig. 3.3.19. Comanda trifaz ică a i nt reruplorul ui
IO 110-400 kV cu trei d ispozitive MOP-1.

.210
211 ~
 ln cazul cînd întreruptorul esLe acţionat p neumatic, ansamblul
carLer-izolator inferior este asemănător. · Fu11c[ionarca inlrerupiorului I U P-11 O acţionat pneumatic. î u c h i-
Dis p o zi ti Y u 1 de acţionar e pneu m a ,t i c. În fig. 3.3.22 derca inl r e r upto r u l ui.
este prezentată schema eleQLrică a dispozitivului de acţ i onare pneu- ~rin acţi o~arca butonului de inchidere Bi (fig. 3.3.24) este at rasă
matic, cu blocaj electric conLra pompajului. armatura mob tlă 8, a clectromagnetului de închidere e.m.i. Ca urmare •
a acestui fapt, se d~schide vcnlilul 9, care dă posibilitaLca aeru lui corn-
l
(- ) 1 ~o------<> 2
o CSA-12 .
.(r, bd. c bd emd J <>-----<>-.o----<> "

--~-"o- - -'L-/-rŢ
?6
5 ~<>-----<>6
7~8

bi
__ ...,-1-~ - _ ~7
1-:J
cbs.,~..a • i~--
emt
S .,_....-----'-ofO
11 ___,_________., 1?
/j o - - /____",It
2
15~/G
17_,---<>--:-"18
19 ?O

Fig. 3.3.22. Schema e lectrică a dispozitivului tip DPE :

bel - buton de deschi dere : b i ...:. bulon de inchide r e ; cb.~ -- contacle de blocaJ
c.:on tn l pompajului ; emd - ·electromagnet de deschidere ; emt - eloctt·omagnct
de incl1îd.ere ; I · - contacte .auxU.I.m ·c (\Cp~n.de" ~ de p o7. l~la lnlTerup-toruJui ;
.ch< - co Dtact penlt'U blocaj încllidcre ; cbd - contact p entr u blocaj ctcscl1 idcre.

1?,? ·r
· ff:.J~ .Pcz~J· ~ ~ ~~.ti· .
lm cs 1 -\] 1~ ·1·. --]--1--- ---1 tli Jt. 27
19

Fm~ · im
1>------~-----------------_j
-
(t-) ___.,
C-dti tÎ7chtdere
81 37 !1 Q ?. 1 27 ?7 'd t;.:J 1;5 47 't9 51 53 .55 Fi!=!. :U.2~. !ntret·uptor ul HJP-110 kV ::tcţioJ1a t cti d ispoztiiv t i p DPE. Ciclul
in c lli dere-de~ch id ere.
F ig. 3.3.2:1. SchcnJa cle<:lridi a dispozitivului tip MR-4 :
Etd. J::tt - electr omagnet de dcschidcru rt>specliv inchidere ; M - motor de armarc ;
Im - mlcro!ntrcruptor penLt'U motor .i. Fm - f uzibi:e pentru moto•·; CS - comu- p1·imal d in rezervorul 1 să pă tru ndă deasupra mcmbranci de caudue 10.
l.nlor de semnalizare cu contact~· ; x.c l, Rc2 - reziStenţe de inoelH?Ire pentru
ca rte:- ; Ri - rezistenţă de incălzlrc pentru dispozitivul de ac ţlonare. A~eas t ă I~lcmbrau~ se dcformca7.ă . şi apasă în jos venti lul 11, care
p_nn ~'cnh_lul super~or închide comunicarea cu atmosfera, iar prin vcn-
D i s p o z i t i v u 1 d e a c ţ i o n a r e c u r c s o a r t e i\I R-4, 1llul 1nfe nor permt te accesul aerului comprimat din rezervorul 1 î n
In fig. ::S.3.23 este prezentată schema electrică n dispozitivului de ac- cil! ndrul 4. Aerul comprimat acţion ează asupra pistonului 7 ş i com-
ţionarc l\IR-4. pn rn~ resortul de des~hid_ere .5. .Pistonul este ţinut în această poâţie
Ca ş i dispozitivul de acţiouarc pneumatic a cărui schemă elccLrică de c_l,tcl_•etul frez~t 3 ŞI_ cltehclu_l de ză vorîre 12. Cind pisto nul aj ung e
a fost pri:\Zt'nLa Lă în fig . :3.3.:.!2, dispozil ivul de ac·ţi onare cu resoarle la siJI'ŞJl.ul curs_e1, ver:tllele 9 Ş I 11 revin în po ziţiile iniţi a le, în t imp
MR-4 este-un clispoziLiv ce
ac·ţioncal.ă o fază a în trer uptorului IUP-110. ce_ aerul compnmat dm corpul vcntilelor precum şi uin conductele de
a limentare este refulat prin p artea superioară a ventilului 11.
212
.213
 Lâ sfirşitul cursei de înch ider e n pis to nului, se deschide eontactul
de blocaj la închidere c.b.i, intrcru p ind alimentarea e.m.i.
î nc h i der ca propriu -zisă a in t1:eruptorului are loc p r in interri1edi ul
hielei 6, manivelei 13, ·iijei reglabile U, manivelei principa le Ui, axului
prin cip a l 11 şi pîrg hici 15, suba nsamb le care 1r<~n smit m i ş tan'a la tija
con lacL ul ui m·obil 2.
Desc hid e r e a e l ectrică a într cr tip Lo nllui. · Prin
a c\.ionarea buto nului d e cl ec l al1Şa re Dd, este atra s ă arm litm a mobilă 2ff
a electr om agnctulqi ele d eschi d er e, d chloc·ind clichcl ul bra \:ului pe:-
cutor 19. Su b ac ţiune a r esortnlui anlagonist, a ces t a l oveş te p u t cr mc
cliche l ul ele z ă vorîre 12, c.arc e li ber ează clich et u l frcL:at .J. Ca urmare
a acestui fapt, resortu l d e deschidere 5 se d es ti nde cu m,a r e viteză,
producind prin in t ermed iul meca nismulu i cinem a tic, d esc hiderea i n-
t reruptorul ui.
La s~irşitu l o p eraţiei de d eschidere, contactul de b locaj. lfi d es-
chid ert',.. c:b.d. se deschide, întrerup ind alimentarea el ecl ro m ag~lelu lui'
de deschidere e.m.d. , ·
D c s c h i d e r e a m e c a n i c ă a î n t r e r u p t o r u 1 u i . Des-
chider ea mecanică se fa ce n u m a i l n caz \tri exc epţion::Jl~, u l il iz ind tij a
d e aepona rc: manuală. i.i1trnd t; op eraţ iun ea se ex ecu t ă în a propierea
t e nsiun,ii înalte, operatorul trebu ie s ă utilizeze o prăjin ă cle <:tt·o i z o lantă
prev ăz ută cu un c îrlig la un ca păl. AeesL eîrlig va fi int r od us în .ochiul
tij ei de~ :~ c:ţio nn re manuală 18. Trăg i nd p uternic, se va produc<' des-
chiderea întrer uptonilui. _ ·'
' Funcjionareu intreruplorului 1 U P- 11 O acfi onal cu dispo:;ili u· de
aclionw :e cu rcsoarle 1\IR- .J. Dispoz it i v ul cu resoarte MR --~ ul iliz ează
pentru acţiona rea intr erup tor ului . e nergia aemnu lată ~n nişte resoa rte
care s 'i n t arma te manua l sa u pn n s ervomotor electn c.
1 :"'t.;., -.•
·r... ...: ....!:!.. ;~
F ig. 3.3.25. ! ntre:ruptorul lUP l J O kV acţi onat cu
d ispozitiv tip MR-4. Ci<'lul i nchLdere-dcschidcrc.
214
în fig. 3.3.25 este prezenta t principiul de funcţ.io.nare a l d ispoziti-
w lo r de acţi o nare c u resoarle din scria :l\IR, l\IR I Ş t :VffU.. ~
P r itL armarc m a nuală s au p r in sen ·omot o r, resort ul .'J. ac umuleaza
<'ner g ia neces a ră efectuării opera ţi ei d e închidere. Cu aj utoru l cliche-
te lor .:; s i 6, r esortul răm ine în poz iţ ia armat.
Y nc.hi cl crea î n treruplo r u l ui . Are Joc în mome nt ul
In ca re ar( io uî nd ma n ual sau electric (prin inter med iul bohi nei ~ e
Inchide re '7) asupra cli chetului u, resort ul 3 se d esti nele. Acesta , pnn
·intermedi ul a rborelui 1;1o t o e 1 şi a l c uplajului comancl a~t 11, acţionează
asupra arbor ciui înt reru p Lorul ui ,'~, fa pt car e determ ină î nchiderea
i n tr<'ru p torului. · · '
,
rn 1impul operaţiei d e î nchid e re, arborele întrer uptor ul ui .2, proclu ~e
armarca r csorL ul ui :1:. Cl i c h eţii 8 ş i 9 me n ţin z ăY o rit înt rcruplo rul 1 11
p o zi ţia închis. . ,
Desc hid e-rea· într er up t orulut. Are loc 111 nwmentul
m c are c li chetul 8 es te e liberat, în urma unei come nzi manuale s au
{')eetrice (p r in intermediul b obine i de desch idere .1 0), d ate asupra cli-
c het u lu i .9.
Vo lnntul 1:2 are r olul d e a r es lilLh energia în maga zi n a L ă la s ri rşil ul
c un;.t•lo r, c înd r esoartele s în t · aproap e d estinse. P ri n aceasta se ur-
mărc;?tc' Îlllb u nătă ţire~\ funcţ i o nării m eca nismului şi r cve uirca l1ii în
})O zi ţii le , neeesa n: de rep:ms.
D ispozit"ivclc d e a e p(iua r c sîn t asL fe~ ~~ 1 nstru i te î nc.lt :m~a re~ r e-
~orlulu i .1 se face î n mod autom at, dupa ftecare Oj)eraţ1e de mchtde re
a în t rerupi oru lu i. Acest lucru se realizează p1;in i ntcrm e? i.nl m icro:
îutreruptorului I m (fig . 3.:·3.23), ca re es te d epe nd e nt d e p ozt ţ 1 a armata
sau nea rmală a rcsort ului ,1.
Întl't!l'Uptoarc de m edic tcJisiunc IO 10-;- 20 k \ ' . S ini în t rer u p t oar e
t ri pola rc c o nstr uitc pe ntru t e nsiuni nominale d e 1O, 1!i ~i 20 . 1< V şi
p entru curc tlţi hominali de 630 ; 1 2fi0 ; 2 GOO şi 4 000 A.
' ~i m bolizarea acestor întreru p loa rc a fos t preze11LaLă la a nL<~ rior.
Ptincip alelc caracter istici t ch nic:e a le acestor înLrerup toare sînt
ind ic ate î n• t a belul 3.3.8. .
Conslrucfia intreruptoarelor TO 10 - .2 0 J.: \1. A 11 sa m h 1 u l p o 1 i-
i 11 t r e rupt o. r. ln f ig . 3.3.26 este prezentată Yed erea de a nsamblu
a u n ui htreruptor IO 15- 20 k\', 1 250 A,iar î n fig . 3.3.27 o sectiune
pri n t :--nnul din polii acelui aş i t ip d e intreruptor.
Atit ved erea de ansamblu cit şi sec ţiunea prin pol sînt relativ a s e-
m ă uitt0a r e la majoritatea tipurilor de îutreruptoare prezentate în
labe{ul 3.3.8. •
215
 O situaţie deosehilă o prezintă î nţreruptoarele IO 15 k V - 2 500 A
Tabelul 3. 3. 8:
·şiIO 12 kV - 4 000 A, care au în paralel cu polul principal, un pol
Cara cteristicile tehnice principa le a le intrer uptoarelor de medie' tensiune
tip 10 fabricate în R.S.R. sepaTator (fig. 3.3.28).

Tipul înt reruplorului J0-10i 1 T0-10/I lO-Hl / 1I0-20/ 1:ro-20/ 1

630 1250 2500 630 . 1230
T0-20
2300
/1 J0-12j 1101\f-24f'
1250
<J()(J()
1
Număr de poli
T <)nsi unca nomin:ll:l [!<V)
Nivel de :10 fh [kV) . 35
10
3 :~ J
--;-o~--;-o~ ~
~ ~
:~ l :1

55
3
20
55
3
20
:~
12.
55 __5~5.::_
1
====2~4~~
1 _ _5_5-,-
3

.i i
m 7
1
Poii intr,•rupfor

tJomti
8v~M umplere .
1
. '
8

10
7

izol aţie
_u_o_m_i_r_
1,2 /50 ;.ts
ta_J_ă_....!,-.![~1{:..\:..''~"~""~·!_·_ _ .,,_5_ _ _7_5_ __7_5_ __1_2_5_ _1_2_5_0__1_2_f'>_O_ ...;1...;2:_5:_0_ __ 1_2..;5_0_._
1
+ -~
t
1
+
~1
Disp!.Mifiv
1 de act1onarc
1)

.=C:...
n.::..
rc::n::t...:':;:lO:..l_'nc:.:il:.:. la:.. l. . !.:A
:[.::.)! _.__ _6_3_0_ _1_2_5_0_ _2_5_0_0___ 6_3_0_ _1_2_5_0_ _2_5_0_0_ _'_
~ .<::..
Jo:·o.::_ __:_
1.::.2..::.
5.::..
0_ MRI r
1
Capacitatea nominal ă de
rupere a curenţilor linttlor
- --
' BOI'f 'ir'
în go l [Al
:::.::...~::....!..:~------ - - - - - -
r - - - - -- - - - - -- , -- - - - -1-'-- iflfetYoariJ

Capacilatca nominal ă de Du;on

rupere a curenţilor cahlu- golti·e
r ilor in gol [A] · - - - 1 - - - - Fig. 3.3.26. intreruptontl 10 15 .. 20 k V.
1 . 15
Capacilalca.d c ;.upcrc a cu- - - .- - . - -
rcn ţilor IJHcriilot de con-
dcnsaloarc [Al -=--=- -=- li~ 175 ~-=- -
Capacil~llcH nominală de 1
ruper e a curenţi tor mici in-
-=--=- - - - - _-__ -
\
ductiv i [A] _ _ __
1
C:::pacitatea !lominală de '
rupere a curcn \il or d e 14,5 1-!,5
s<:nrt.circuit la bomc p,A] ~ __2.1!_ ~ (1.0) ~ 14,5 _ 2_5:..._ _ _fl__
1
Capacitatea de deconectare 2
a de.fectnlui k ilometric - - -
- - - 1 -
- - - - - - - - - - - --~--1---
Capacitaea d e închidere -
pc scu rtcircuit [kA ", •.,1 72,5 ~- 72,5 ~ ~ ~ 02,5 15
Secventa D-3 min-
l 1 '
.
nomin!Ilă ID-i3min·ID I _1_ _ -_I _ _I_ _ _I ___I ___I __ i- -I -- 'F ig. 3.3.27. Păt·ţiiP. componente ale
dc manc- II 1 D-0,:1 s-lD·
vru 0,3 mi n- ID ....Q.Q_ _l!!L ---=.._ (Il)
Durat a admi siiJil ă a curen-
-=._
·111
(Il) -=- -=-- 1 -
î ntrcrupto rulu i IO 15 .. . 20 kV :
r-ent
4 -
d e gol ire ; 2 - bornă de cu-
btlşon
inferioară ; 3 - contRct inferiot· ;
vîrf ul contactulu i ; 5 - bornă de
'{

tu Lui' de scurtci rc u it fs ) 3 curent superio ară ; 6 - c-art er super·ior· ;

d e umple<'e ; 8 - ca._o.a·c ;

__
Î - buşon
9 - camera de detentă ; 10 - jig ler d e

-130·
- - 180 ------
180 -180
-- 180
- -·- _180
_...;__, 120_...;__
c~şa:parc : 11 - vizorul nivelu lui de ulei :
12 - contac t .fix superio r; 13 - e ili ndru
izolo n t din s t iclotcxtolit : H - camera de
; .;;tingere cu s ullaj l ong itud inal ; 15 - tij<<
45 45 50 50 50 50 50 ·15 cuntacwlui mobil ; 16 - cilin dru izolant ;

~~---;;- ---:----:- ---:-1

---:-
1î - bielă ; 18- c.arler :infer ior ; .19 - ax ;
Dur ata nomi nală d!' î·nt r<·.- 20 - · pit>să imobilizatoare : 21 - e~ran
rupcr e [ms ] 65 75 izol.an t.
,.
216 217
 Coma.nd a d e î nch idere sau deschidere se po~1te face electric, prin .
A n s a m b 1 11 1 m e c a n i s m el e a c t i o n a r c. Actionnrea inte~·m ecli nl eţectromagneţi!or de închiqere şi deschidere, sau ma_nual,
întreruptoarclor <.lin scria IO; 10-B şi 10-M s~ face cn dispo~ili_v~ cu priJ~ butoanele de culoare ro\iic, respectiv verd\!, de pe dispozitivul de
resorturi Lip MRI ; l\IRL şi i\IR a căror fu n cţionare de pnnc1pw a •tcţi ouare.
· fost prezentată anterior.
..
{ )
. 1

f
1
Borno
Amomblupol ba-ft bd-1:
(jo ......-: 7
superioara S(!parator o
1 1 9 lf

'~t "l f-
12 o ~ IJ
16 17
15 o o/ 18
,)'rţ{J/Ii$1'1>
d.t' ET: . 18 2{)
0/
~~
Ansamblu ooi!OI70N
21 o
..- • ot ,.i~" . 1 22
./ / ir.f:.eruptor 23 21- .
f(• ~
- 1
1
1
1f l
1
1
l
•2
f
f5 o
27 o
...........
~
25
2<3
(- )

Fig. 3.3.29. Dispozi':iv de acţionorc <.:u resort tip MR.

. 1

lntrcruptoarc de Iiledic tensiune Jl.;p,..J\f 10 - 20 1\\". Sint întrernp-

Fig. 3.:3.28. Inireruptoare de medie tensiune cu pol separa_tor.
Tu rig. 3.3.20 esLe prcz.enlaLrt schema clcclrică a dispoziti,·ului de
acţi o nnre cu resorturi t ip · l\lRI. 1\IRL, MR.
Functionarea întrer11pfoarelor TO 10 - 20 kV. Contactele mo~Jl e :tie
celor tr~i faze sînt acţionate simultan - atit la închidere, , cit şi la
deschid"ere - prin jntermediul unui sistem de biele legnt·e la polul
din mijloc (faza S) şi care primeşte mişcarea direct de la dispozitivul
de acţionare cu resorturi.
Arm:ll'ea resortului de închidere se pojlte face manual cu ajutorul
unei manivele, sa u e lectric prin intermediul rnotoraşului de armarc
(fig. 3.3.20). ln ac~st: ctin 1irmă cn, microîntrernptor nl Im (fig. 3:3.2\)),
dependen t d1~ poziţia resorL11rilor, pennile alimcnlarea motoruhu clcc-
trie 11nm ai dud rt'!so rLurile sîuL uesLinse. L a sfîrşitul armării el întrerupe
aulmnaL aJjmcnLaren acestuia, printr-un sistem cinematic acţionat de
volant11l dispozitiv ului de ac ţ.i o narc.
218
toare tri ]~ol are pentru tenqiuni uomiu<~ l e d 1: 1O ~i 20 kV ş i eurenţi no-
minali de 630 ş i 1.000 1\.
Si m holizarea acestor în trerup toarc a fosl prC\zt•n La l ă la a nterior,
iar pri ncipa lele caracteristici tehnice SÎJJt dale î 11 Lnhdnl :1 . 3 . ~).
Conslrucfia · lnfreruptoarelor juP- JI 10 -.20 k\ '. An sa m b 1 u l
p o 1'-î li L r e r u p l: o r. În fig. 3.3.30 esle prr7.entată Ycdcrea de
.
ansam blu a uuui înLreruptor IUP-M 10 - 20 k\·, iar în fig. 3.3.31, ,o
secti une prinLr-unul din polii aceluiaşi tip de în_Lrcr uplor.
A n sa rn h 1 u 1 m e ca ni s m el e a c ţ i o n a 1: c. Ac~ionan•a în-
1J'cruptoan'lor l U P--:\1 l 0-20 kV st- [ace cu di spozitive cu resorturi
1ip 1\IRI, a căror funrt.ionare ele principiu a fost prezent-ată J~ para-
grafele anterioare.
Funcţionarea inlreruplorului I UP- JT 10 - 20 1 .- r . Co n~actete mobile
a le ce lor trei faze sint acţ.ionalc simultan - alîl la închidere, cît şi
In desc hidere· -' prin intermediul axului în trernpt ornlui, care pri-
meşte mişcarea ele la dispozitiYul de acţionar~ eu n·sort.uri tip ~'vlR I.
La Clt>~chid cre, contactul mobil se dep l asc~ză ele jos in sus, stingerea
nreului avi nd loc într-o cameră de stingere cu su rtaj transversaL
219
 ']'obelnl 3.3. 9'
Caracteristicile tehn ice principale ale între1·uptoarclor de medic tensiune
t ip l UP fabr~cate in R.S.R.

ll{;P-:\I- 11JP-M-
Tip11l întrco-uptorulul
l lUP-llf-
10/630 10/ 1000
IUP-lll -
20!630 20Jl000

Numă1· de poli :1 3 3 3

Nivc·l de i zola~i e 50 Tlz [k\'] 35 35 55 55

nominal
-
1,2/50 !J.S fk v", ••l 75 75 125 125

Curent nominal [A] 630 1000 630 1 000

'
Capucitl\tca nomiuală de rupere u curen!ilor
liniilor In go l [A) - - - - .
Capacitatea nomin ală de rupere a curenţilor
cabiuri!or in gol fA] - - - -
Capacit atea nomi nală de rup ere a curentilor
mi ci indHctivi [A) - - - -
....,..__
Capucil:~tca nominală de rupere a curcntilor
de scnrtcirl:\lit la bornl' [kA] 20 20 14,5 1-J,:i

C:~pncitn l ~a de dcconcctnrc :1 dcrcctului ki-

Joonetl·i c - - - -

Capacitatea de iuchidcrc p c scurtcircuit / -

[I<A .,no:] 50 50 . 36,5 :Hl,5 / ;:J

B
"
3'
Scc.vcnţn
nominală de
I 1 D-3min-ID-3 m.in-lD - ----
J l ) J
~
.t:
manevră

ni D-0.3 s.- m-:'l min- ID Il II (Il)., (J 1)

/
/
/ 0
M
~
:::
......

Durata adnlisibi!ii a curentulu l de scurtcir- ~

cuit [s } 3 3 3 3 ~
~
Durata notniunlil de lnrhidcrc [ms] 140 1'10 i·10 140

Durata nominn111 de deschidere [msl 50 55 50 55

Durata llOillinalil de în trcrUJ>Cl'C [ms} 70 75 70 75,

220
 Arma11ca rcsorluril or disp ozitivului de ac ţion are, p r ecum şi execu-
ta~ra comenzilor se face într-un mod asemănător celui pre'zentat an-
terior.
3.3.3.2. ÎXTRERUPTOAllE CU :mmJU DE ST~G ERE Gr\ Z OS
Îut •·o•·upt.oarc eu aer compr imat. 1ntrerup toarele pnenmatice s int
intreruptoare care fol osesc drcpl m ediu de stingere a a r c ului ·electric
aerul com pr im at, debitat s ub f 0r ma unui jet puternic în zo na de p ro-
d uceJ'C a a rCLllui. Jet ul de aer comprima t , a v înd o presiune b ine deter-
m i nată, l oveşte a rcul longi t u dina 1 sau t ransversal p ermiţînd 11.1t sehimb
între p arliculele de aer încălz i te ş i pul ernic i onizalc din interiorul
întreruptoru lui ş i particulele de aer rece şi proaspăt nou introdus de
jet. Accsla conduce la cre,şterea rapidă a rig i d i tăţii dieleclrice a spaţiului
dintre contacte.
La întreruptoarele cu aer comprimat, o influenţă h o tărîtoare in
procesul de stingere a arcului electric o au următoarele elemente :
orientarea jetului de aer comprimat care l oveşte arcul electric ;
sec\in nea ajutaju lui de cşaparc a aer ului;
di stanţa di.ntre contacte _îi1 m omentul ruperii a reul ni;
presit1 nea ş i. viteza aer ul ui com primat ; ·
f n:eve n ţa proprie a circu itu lui.
OricntaFea jet:u lui ele aer comprimat în raport cu arcul electric
este o caracterist i că specifică a fiecă rui tip de înLreruptor, pulind exista
componente a~dale sau transversalc ale acestui jet. . lativ uşoară etc.
Sec~iunea ajutajului de eşapare a aeJ:nlui are o mare importanţă,
o secţiune mai mare a ajutajului ele C)apare putînd conduce la sporirea
puterii de rupere a întreruptornlui, în limp ee o secţiune mai mică· a
a cestui ajutaj p utî nd con.duce la scăderea puterii ele' ntpere.
Aleger ea <lis La n ţei opt ime dintre · co ntactele într eruptorului pneu-
matic în momentul ruper Î'i arcul ui elect ri c se fa ce Î ll scop nl asigurărti
celor mai b unc e on<li ţii d e s l ing<~t'c a at·c ului <>.lec Lric. S-a observat că
pe nt r u fiecare valoare a presiunii aerului comprimat necesa r s l.iugeri i
arcu lui electric, există o· anumită valoare bi ne determinată a distantei
dintre coutaeLe,· care asigură co ndi\iile cele mai bune de slingere' a
arcului. Aceste distanţe sint mai mici decît -distanţele optime necesare
pent ru a · asigura rigiditatea dit>lect rică între contacte la tensiunea
nolll iua l ă , existind' riscul ca după stingerea arc ului acest spaţ iu dintre
contac te să fie din nou sttăpuus, d e al'castă dală elat orit.ă cliferenţei ele
potenţial c::-..isLent.e într e contacte la tensiLLnea nominală a întrerup-
torntni.
Pentru a e lim ina acest neajuns, la u nek t ipuri de îlllrerup toar~
cu aer comprimat s-a prevăzu L u n separator înglobat in constructia
sa. care imediat după stingerea arcuiui îşi deschide in mod automat
t' uţ i lele mări nd .distanţa dintre contacte la valoarea necesară asigurări i
rigidităţii die1ectrice la tensiunea nominală.
L a allc tipuri de întrcruptoare, viteza de· separare a contactelor
lntreruptorului, se reglează astfel incit contactul mobil se , dep lasează
cu o viteză mar e , p iuă se . at inge distanţa optimă necesa ră stingerii
ar'cu lui e lectric şi a p oi se op reşte î n această p oziţi e c îteva a ltcr na Jrţe,
pent r u a permite stingerea acestu i an~. D up ă stinger ea <\rcn lni, c.on- .
tact ele iş i eon Li n uă c'ltrsa p î nă la a t i ngerea dist a ~ţe i necesare asig ur ări i
ti gidităf. i i d ielectr ice î ntre contact~ , la tensiunea nomina lă.
Presiunea şi Yiteza de scurgere a aeru lui comprimat sînt importante,
întrucît iu cazul creşterii acestora, creşte rigiditatea diel ec lri că, se îni-
bunătăţcsc cond i ţiile de slingcre a arcului electric şi creşte puterea
de rupere a întreruptorului.
În privinţa frec\-enţei propri i a circuitului, în cazu l eă aceasta
creş Le, c ondi~i i le de stingere a arcu lui cleetric se înră ul ăţesc, deoarece
c reşte l 1t ac:e l aş i Limp ş i viteza de rcsLabi lire a tensiunii în spapul dintre
co ntacte, aceasta co nd uci nd în final la s eăd erea pute1·ii de r upere.
P eat ru a r emed iu. acest in con vc.nien t se monte ază niş t e r ez i st enţe
de ştmtare, care reduc p an La de creş t er e a t ensiunii d e restabilire.
Utiliza rea î ntreruptoarclor cu aer com primat prczint~t o serie de
avantaje printr e care mcnţ i onrun: uzură redusă, stingere rapidă a ar-
c ului electric, siguranţă în exploatare, greutate redusă, înlr cţinct·e re-
Ca clezayautaje putem menţi ona : costul relativ ridicat, construcţie
a proximativ complicat~ a întrcruptorului, necesitatea existenţei unei
insta l aţii de aer comprimat al cărui cost este destu l de rid ica t, necesi-
tlnd operaţi i s upqmentare de exploatarc şi întreţi nere.
Întl'enaptoarc cn hcx nfluorudi de s uH (SF6) . D evin t ot mn i ntilizate
dato rită t:aracteristicilor cl ~oseb itc pc care le are hex afluontra de snlC,
şi anume : t igidi tatea di el ectr i că foa r te bu nă, capa eital:ea ele sti ngere
a arcului electric, i ncxi s Len~a perico lului de explozie etc.
· Datorită acest or cal ităţi dcosebile, întreruptoarele cu hexafluorură
de suH au putut fi realizate la tensiuni nominale de ordinul s utelor de
ki lovolţi, puterea lor de rupere ajungînd ]a zeci de mii de ::\IVA.
f lltl"I'L'Uptoarele CU hexaf!U Ol'Ut'ă de sulf prezin lă ÎJLSă Şi unele
deza vantaje, datorită faptului că hcxarluornra de sulf are proprietatea
ele ;-. se li<~ h efi a la temperaturi obişnuite şi presiuni rclat h · eohorîte.
Acest 'fapt face necesară existenţa la înLr crupLoarele cu SP0 a unor
circuiLe a11xiliare utilizate la cont rQiul presiunii şi tempcratu rii aces tui
223
.gaz, a unui sistem automat de încălzire a gazulu i pent ru a prein-
timpina lichefierea lui; a unor comprcsoare de o construcţie specia l ă,
1H·ecum şi a unui con.trol riguros a l umid il:ăţii gaz ului din circuitele de
î naltă presiune.
Acţionarea întrcruptoarelor cu SF6 se face cu aer comprimat.
În prezent, pe plan mondial, există tendinţa construirii unor celule
·capsulate în hcxafluorură ·de sulf, care să aibă înglobate întreruptqa-
r elc, separatoarele şi celelalte elemente a le unei celule obişnuite, întt-nn
singur element de gabarit foarte r edus.
S- au realizat sau sînt în curs de realizare celule capsulate pînă la
tensiuni de 750 l<V şi chiar mai mult.
Deşi mai scumpe, construirea unor aseme nea instalaţii se justifică
din punct ele vedere economic, prin reducerea importantă a volumului
de construcţii, a spaţiului ocupat, a poluării, pri n întreţinere simplă
şi redusă ele. · cnrenţi de maximum 1 000+ l 500 A şi la tens iuni de pină la 25 kV.
3.3.3.3. ÎXTR:ERUl'TOAR E CU \'lD
IntrcrupLoarel ~ Cll vid au contactele aşezaf .e într-un vid pronunţat,
(~u prins între lo-··; ş i 10 - s nun Hg. Ele au o acţionarc rapidrt ş i si gură,
·o cursă a coutaelr.lor de numai cîţiva milimetri. un volum ş i o greutate
redusă, prezentînd şi avantajul unei ru ncţionări îndelungate fără re-
paraţi i sau reYizii.
Ele prezintă însă dezavantaj nl că datorită unor considerente con-
structive, cmentu l nomina l este l imitat la 1 000 - l 500 A, iar curentul
de rupere la 6 000 A, in cond i~iile ln care tensiunea n om in ală uu
depăşeşte de regulă 35 ky.
3.3.3,4. l XTRRRUl'TOAR.E CU MIWIU DE STINGERE G!\ZO G.El~EllATO!i
I'ntrenJptoarele cu mediu de stingere gazogencralor folosesc pentr~t
:sti ngerea arcului ga:tclc rezultate din ne~iu nea arcului clcetrie asupra
pereţilor camer ei de stingere. care sînt co nfcc~i oua\.i dintr-un material
generator de gaze, cum ar· fi fibra sau sticla o)·gan i că .
În funcţie de 1.ipul camerei de stingere, suriajul poate fi longitudinal
sau transversal. · fn ta belu l 3.3.10 sînt indicate prineipalelc~ c.aracteristici tehnice a le
Principalele dezavantaje alo H<:esLor întreruptoare constau în fapLnl
că ele nu se realizează decît pentru insta laţii clct:Lriee interioare, la
curcn~i nn prea mari şi tensiuni de 10..;-20 kV. De asemenea, dup ă
un anumit număr de dccouectări, adaosul generator trebu ie înlocuit .
.224
~J.:l . ~.5. ÎXTH.ER L PTO,utJ.:: Ct.: SUri.. \ .J 'lf.\ G!\'ETIC
Tntreruptoarele cn s ul'l aj m agne l ic rea li zează stingerea arculu i ca
urm are a deplasării accsLuia stib acţiu nea U·lllli cimp magnetic înlr-u n
dispozitiv de s lingere. ·
h ăc ir.ea şi stingerea arcu lui se poate fa<"e astfel :
- răci rea prin conv ecţie a arcului, c~ urmare a înt inderii şi 'depla-
sării cu viteză mare a arc ului sub acţi1 1n ca c'irnpului magnetic;
- d iYiza'rea arcului electric între plăci metalice izolate una de
aHa, obţinlndu-se arcuri mici, care se sting pc prin cipiul arcului scurt;
- răcirea coloanei iouizate n arcului, p r iu dep l a~";Mea acestuia
în t r-u n canal i ngust, p lan, sub fo r mă de fontă , constituit din p e reţii
izolauti ai camerei.
îu trcruptoarele cu suflaj magnetic se construiesc de regulă pentru
3.3.4. lXTnERGPTO.\RE AGTO.\IATE DE JO.\SĂ TENS I UNE
lntre ruptoarc automalo de eu rcllt aJ tcrnativ. A.lUB.O 10 .. .-10 A.
Sint destinate c:o rnenzii şi protecţiei 1<~ snpr asa rcină şi la scu rtr.ircuit
a cliverselor circuite electrice.
Conslrucfia întreruploarclor automate A.JJJW 1 O. .. .J.(J A . în con-
strucţia . acestor aparate intră urm ătoa rel e pă r\.i cpmp o neute;
întrcruplorul propriu-zis - I ;
blocul dcclanşatoure l or termice - DT;
blocul declanşatoarelor electromagnetice -. DE.
Tn funcţie de varianta co nstructivă, aceste întrerupl:oare mai pot
fi dota te în a fara celor de mai sus C t! co(!.lade auxiliare CA (normal
inchise - I\1 şi normal deschide - ND) şi dcclauşatoarc ele tensiune .
mini mă DTm:
Ju fig. 3.:3.:12 sî nt indicate schemele eledric.e ale întreruptoarclo r
.\MRO 10 .. .10 A, fără contacte anx ili are ş i frtră DTm (fig. 3.3.32. a),
c·u contacte auxiliare şi fftr ă DTm (fig. 3.3.32, b), cu contacte auxiliare
~i DTm (fig. 3 . 3.32, c).
înt 1·eruptoarelor a utomate diu seri a AM TIO 10 . .. 40 A .
Funcfionw ea înlreruploarelor aulomate A !Il RO 1 O. .. ,1 O .1. ·t n-
e h i el e r e a ş i d e s c h i el e r e a v o i t ă a . l n t r e r u p t o r u-
1 u i. Această operaţie şe execută cti aju Lornl manetei de acţ.iona1;e .
'
225
1" - Cartea cieclllcianului din statii electrice şi posturi dC transformare - cd. 5~
{)!

{)[

A B C A o t: . A 8 C
Q b

Fig. 3.3.32. Schema electrică a intreruptoarelor tip i\.MR0-10 ... 40 A :

lL~
~~~ ~~ :<> ~ ~~~u-~·
a - !ărli contacte auxiliare
c -
şi fără DTm ; b -
cu contacte auxiliare
cu contacte auxiliare
şi DTm.
şi !ără DTm ; 1- ti [ • 1/ tr ~ i-
1

...._ ' .!' l

. lk+- f-·
'/ +
1

---
1•
1- -

-
1
1

_[
l1
1
IY 1

~ _L
1 t
i
.
J
Tabel,zl ' i . 3. 10
1 r 1 1 1 V j 11 j
'
Intreruptoare de joasă t ensiune, iip AMRO llfr · ~'<l v V l ill J .1 t
1 • 1 rl
Cmentul de l'upcrc
i 1 1 J! 1 j li 1 1
cu ..cntul la 500 V c.a. şi Cm·cnlii de rcglaj ai C'ln1aclc 1 1 / 1Vi L ~- 1 1
nomina l Cod ni cos 'P - 0,7 ckclan~atoarclor termice au~ilinn: DTm 1"
rAl [kA] [A)
t
.:'c::) ;::,~ ~ ~~t::> ~ ~t::) ........
4605 o,.1 ; 0,55 : 0,75; 1 . - ~

10 4.6.01) 1 1 ,:l ; J ,ll : 2,'1 : :1,3;' 11'\l) + 1:--J l -

4007 '1,5: (]; 8· J1 11"1) + 1N 1 X
'
IJ635 0, 11 ; 0,.55; 0,75; 1 .. -
1·6 IJ636 1,2 1,:3; 1,8; 2 ,4; 3.0 lKD + 1~1 -
4637 4,5; 6; 8; :fl; 16 l.KD + 1NT X
---
4610 -. -
25 4611 1,5 11; 16; 20; 25 1:1'1) -lr '.1:--:'1 -
4612 1KD + 1.:\I X
---

10
4621
4622 20; 25; 32 ; 40
-+ 1.:\1 -
2~5 11"0 -
4623 l:K'l) + 1:"\l ·x

226
 Dacă maneta se a flă in poziţia de jos ţ; i pc ea a pa re indicaţia " 0 ", Aeţion a r ca lor p oale · fi manuală simb olizată prin - L, cu mo-
înseamnă că intreruptorul este decla nşat. Dacă maneta se află in po- 1 or - :Vl , sau cu electromagncl ~ E. Execuţia poate fţ debroşabilă - D
zi\ia de sus şi apare ind i caţia " 1", înseamnă că iulreruplorul ~ste în- sau fixă - .F. 1ntreruptoarele p ot fi cu legătur i faţă - L F sau cu
chis. Pozit ia intermediarrt a manetei, · indică deschis prin dcclanşatoarc l egături sp ate - L S. Con s tru cţia intreruptorul ui poate f i: bip o l a ră- II
(DT, DE 'sau DTm~. ~ . tripolară - III sau tct rap ol ară - IV.
Deschi der ea îl ntomata pr1n d e c l a n ş atoar e
t c r m i ce - D'Î'. Are loc tempori zat în funcţi e de mu ltiplul . euren- 1 -0 7
i
lf·
tului de d eclanşare J, a l declanşatoare lor termice, co nform curbelo!· (( 00
din f ig. 3.3.33 pentru A:\'rTI0-10 şi Hi A, fig. 3.3.34 p e ntru Xi\fR0-2!:> A
~{}
şi fig. 3.3.35 penlru A:'.lR0-40 A. sau
Desc hid erea a .utomată prin declanşatoare l-0 7
e 1 e c t r o m a g ne t i ce DE. .\ n: Joe conform curh clor b din ~j

fig. 3.3.33, fig. 3.3 ..3L1 ş i fig. 3.3,35.

- ~--<>a
Desc hid e r ea auto ma tă p rin decl a n şa l oare d e
tens i un e minim ă DT m. ;\ re loc cînd tensiu n<·a de a limentare 5 <>--i -"~>----6
a declanşaloru l u i de tensiune m i nimă scade de regulă su b 70 % din 3 <>--i -.,..U..~-J--- 1---0 2

tensiunea sa nominală. o
<11 - - t - - < >
. , _ _ )----() 'f
Dupu deschiderea automată a intreruptorul!li prin decl~n:;atoare.
închider ea sa nu se poate face decit după efect uarea operaţ1e1 de ar-
mare. Armarea co nsl i;i în apăsarea în j os a rnanetei de ac·ţio nare, manetn
r ăm înînd cuplată în poziţi~ desc his. Numai dup ă aceea .se poate
efectua munevra de înch idere. .
1n sitnatia deschiderii înti·er uplorul ui prin clecl anşatoare termi<:c,
arma rea şi implicit închiderea intreruptorului nu ~r ..racc decit după
A f3C o b
scurgerea a cel putin 3-10 minute, timp Jwcesar răcmt releclor Lcrm1ce fi g. 3.3.36. Schema electrică a intrerupto1·ului A:VTR0- 100 A :
cu bimetal. a. - acţionare manuală ; b - acţionure cu motor elect!'ic.
1ntrt~J·uptoare aul.omatc llc 100 - HOO .-\ . Din această cat egorie fac
parle întreruptoarele illJ l.o matc Ai\lH.0-100; USOL-2GO; USOL-630 Schema electrică a întrer uptoarelor AMR 0- 100 este repr ezentată
~ i USOL-800. . . fn i'ig._ 3.3'. 30. ln fig. 3.B.3fi a este indicată schema electrică a î ntrerup-
Aceste întreruploare automate s ini folosite la conectarea :;;i prot~cţia l oruluJ AMR0-100 A cu acţi onare manuală, iar în fig. 3. 3.36 b sînt
motoarelor eleclrice şi a circuitelor de distribuţie ch~ joasă_ tensnun~ prezentate com pl etări l e ce se a du c schemei precedente, ' iu cazu l c ind
ncţio narea se face cu motor electric.
Construcţia lntreruploarelor automate de 100- 800 .\. in construcţia
În fig. 3.3.36 b, J! reprez in tă m otorul de acţ i onare, E este frina
aeeslor aparate intră următoarele :
rlectromagneti că, iar b o rm:le, 7-6 rep rezintă bornele priz oi-fişă utili-
întrcrN>torul propriu-zis - I ; zale · pentru <:nnectarea ans:l mblului de acţionare la schema de ali-
blocul de d ec l a nşato ar c termice - DT; montare şi comandă. . ·
blocul declanşatoarelor elecLromagnetice - DF.; !n fi g. 3.3.37 este prezentată schema eleclri că a întl:eruptorului
b locul de contacte au>.iliarc - C1 l ; lJSOL-250 A, iar î n fig. :-uus şi fig. 3.3.39 a, schemele electrice a le
contactele de semnalizare "deschis prin deelanşatoare" - CSD. lnlreruptoarelor CSOL-630 A şi USOL-800 A. ·
în fu ncti'e de v<~rianta constr-uctivă. aceste iulreruploare mai pot fi 1n situapn eî nd întreruptoarele USOL sînt ac~ionate cu motor
Jolntc cu declanşaLonre de ten!>iune m i nimă DTm, sau eu declanşa­ t~ll'ctri c, schemele electrice din f ig. 3.3.37 şi 3. 3.38 se completează cu
tpare de deschid e re~ DD. ll' hema diH fig. 3.3.39 b.

228 229
 Cind tntreru ptorul GSOL-800 A este acţionat cu el_ectromagnet,
atunci schema el ectric ă d in fig. 3.3. 39 a se comple tea~a cn sch~ma
din fig. 3.3.39 b, Îll care : ],; este electromagnetul de :lCţiOtlUrC ; C(. . -
contactor de· coma ndă ; R B - rclctt de blocaj ; CFC - contact ft ne
cursă.
P ri ncipalele caracteristici tehnice ale întremptoarel or de mai sns
sînt indicate în tabelul J,3.11 .
rnpt oarclor acp onate manu al, acestf' o p ~raţii se execută î n acelaşi
mod ca mai sus.
La int re.ruptoarele acţi o n ate· cu motor sa u · electromagnet de ac-
ţi onarc, se vor folo si b utoanele sa n ch eile de co m andă incluse în schemele
de comand ă-automati 7.a re în care sînt folosi te intrcr11 p toarcle res-
pecti ve.

:t a belul 3. 3. 11
lnlrcrupto~u·c de joas ă tensiune, 100-800 A. Carac teriSti'ci t e h nice

Codltl
Capn-
Cu.rcnh•l r, Executie A<;\iOll:tl'C LF LS
IIQIUitllll
1,
'·· c itnlc
de r uvct·e
CA CA

. [A] (.\]
40
[.' ) [A] (l.AJ -
F
-
.L
. 4810
-
l C.\

4!:!1 1
1
DT
4812
"'·
sau DU
48 13
-
·t !:!14
1
4815
CA
1 DTm sau. DD
48 16 48! 7
reglaj flx 8 M 48101\l 4 8111\1 4812?.'[ 4813;\1 4814M 4815M 48161\l 4St?M
100(A11HO) 50
101, .L
63 (0,8 ... l)J, 4818 4,810 4820 4821 4822 4823 1824 4825
D ~l
80
100
100 reglaj fi"
1

. F
"" L
4 818M
41 30
4 8191\I
..ţ l:ll
4R20M
4132
482 1M
4 1:"13
4822M
4134
1823M
1

4135
4!):H,\'l
4 136
-18251\1
4137
i:\1 4 130?.1 ·ll:lL\1 41321\L 41:~3M 41341\1 41351\l 4136::\[ 4137?.•1
250(USOL) 125 41, sau
160 (0,8 ... 1)1 r 101, 10
200 n L
-- - - - 4138 4 1:39 41 ~10 . 4141
250 l\1
- - - - 41:!8M 41:39!\1 4HOM -ll'ID[
100: 125 reglaj varia- F L
- 1 •1730 473t 4732 - 4733 473'1 •17~5

100; 200
(0,8 . .. 1) 1r
hil (2 ... 4)
J, sa u
2:i 1\1
- 4 730M 473ti\1 4 7:121\I - 1 73:lM 47:l4 M 473ft'M
630(USOL) 250; 320 n L - 472 11 4725 ~!726 - 472 7 4728 •1729
'100 : 500 (5 .. .10)/,
M - 4724M 4725~1 4 726){ - 4727l\l 472!!~1 · ·17201\1
580: 630
400 reglaj varia- F l. - 4200 •1201 4202 - 4203 ·1204 4205
\)00 bil (2 ... 4) 25 .r; - 4224 4225 422 G - 4227 4228 1l2:t!l
800(USOL) 5ll0 (0,8 . '.1)1, l , S(lll
700 (5 ... 10)1, u L - ·l:l06 4207 4208 - 4209 42LO 4211
-
~ .

800
IZ 4230 1 •l:l:~l 4232 1 - 4233 •123-1 -l2:l!l

t n tabelnl 3.3. 11(: I, - curentul de reglaj al declanşaloarclor ler-
mice, Tt ...:.... limi t·e.le de variaţie ale curentului, .Tm - cnrenlu l de
. reglaj al cl e.d~lllŞa to ar clo r electromagnetice. · .
Funclionarea inlreruploarelor automate AMJW-100 !!' USOL-2J0 -
800 A. i n c h i d ere a şi d c schi de re a vo i tă. ln cazul între-
D e s c h i d e r e a a u t o m a t ă p r i n el e c 1 a n ş a t o r t e r-
m i c - DT. Are loc temporil:at, in fu n cţi e de multiplul curentu lui
de declanşa re 11 al d ecl a nş aLoare lor termice. Lim it ele de 1:eglaj al de-
clanşatoarcl o r Lerm ice la 15° p ot fi ·cuprinse între (0,8 . .. 1) 1,.
In fig. 3.3.40 sînt reprezen tate curbele de declanşare pentru între-
r up toarele Al\lR0 -100 A.

230 231
 t t
f 3 5 7 1m ; "t It ( Proţec!ie} /m: fOit(Protec{ie)
/,nil fTIOfoare
2h

'1
'
1

1
. fh
JOI
({)1
1

-
1
1 1 !
L l
~ a 1 51 ~ ,a t
~~ ~...? 1 ~~. 1
~ 1 ~K

f'
' 70r 1 \ "W
)( fOI ~~ ~
1<0 .
e
r :;.,
2 ~r & ! 1,0-.,. 1
b ~- 1
5'
1 1 2• :...J j
1" 1
os·
{' 1 1 ' '
Ot 0,5'
. 1'( 0.2' 1 1
,l
0.2'
or
~
'1
0,1 ''
0,05" 0.0!;" I,O
0.02" 11 l.f 002" 1

1 I8 I
1
0.01'
rll.005"
/ 1.1/.52 3 It 6 8 /0I:J-2030xlt
1J
O.Ofn
{),005" iT Il
l f.'l /.52 3 It 5 8 1015 20 30x7t .
A C
A 8 C
Fig. 3.3.38. Schema electrică a intre- Fig. 3.3.40. Curbele de rcg laj ale întreruptorului .:\.:\!R0-100 A.
F ig. 3.3.37. Schema electrică 'i
întrcruptorului USOL-250 A rupiorului USOL-630 A.
t[ş) /r • '?00·"630A t[sj • <
R S T ! m · 2.;. 't It !ffl . ,. t- 1(1/t:
- -- - )--O f ICCOO'
R"
- -- >---o 2' 6.C::JU
:rOIJQ"
<.00(}' 11· F.= i=F
f.OOtJ•
co:r
40!1"
~00
lOC' ~
50 1
l f"l:-- - }----0 2 i;(J~

r--- -<> 20 1
1--l:h~ ,::-:s;:
• .J~'l E I[J
6'
- 'L/-..J
·----o :.· 1-

OT
f llf. S~ 3 It 5 810 r; ~-'o

Fig. 3.:1.-!L Curbele de reglaj ale intrerupturU llJ;i .USOL~250 A • .

f)E '~,_c_c_ __.,3
1n fig. 3.3.4 1 sînt reprezent ate curbele de cleclanş1;l~·e p entru intre-
ruptoarl'le USOL:250 1\, iar in fig. 3.3.112 şi fig. 3:3.43 - p entru
ln trenq~toarelc DS O L-Ci:~ o A, respectiv CSOL-800 A. .
In fig. 3. 3. 40 - 43. curbele a corcspu nrl decla nşă rii cind declanşa ­
! oarele 1ermice DT se găsesc: în stare rece, iar c urbele b corespund
e;t ării cîn d dc<~ l an_şatoa r ele tefmice se .găsesc· in stare caldă. .
a b
Fig. 3.3.39. Schema electrică a î ntt·ct·uptorului USOL-800 A. 233
1
 D esc hider ea automa l ă prin de clanşa toare Jntrerupt oarelc cu rcglaj (2..;-4)1, sint fo losite ele regulă pentru pro-
e 1 e c t r o ma g·n c Li c e '- DE. Arc loc conform curbelor c din tecţia liniilor, iar cele cu reglaj (5..;- 10)1, sîn t folosite de regulă pentru
fig. 3.3.40 - 43, la t\Tl curent J,~ = lll l" unde m este un multipl u al pro tecţia motoarelor elccLricc.
curentului termic reglat 1, . .. • Cu rb ele d din figurile de mai sus, ·corespund deschiderii întrerup-
în functie de vari::utla constrncti vă, Im poate fi reglat la mtre rup- torului la un. curent m a i mare decît Im.
t oarele USOL-630 A .şi USOL-800 A înLrc (2..;-4) I , şi între (5+-10) .T,.
'De sch ' iderea · automată prin dec lan şatoare d ,e
J...a celelalte întreruploare preze ntale, l m a re un reglaj fix (tabelul3. 3.11).
t e n s i u n c m i n i m ă ·- DTm. D eschiderea iwtomată a întrerup-
tt:sJ Jr•/t00 i-,580A tLsJ Ir= lt00-:-5BOA tor n lui a rc lo<: in mome-ntu l cind dispare t ensiunea la bornele de in-
l m " 2 .;. /t 1t 1m • 5 + 101t trare ale întrcruptorului.
.f(JOOO'
6.000'
1-t.OOO'
1o.ooo·
6000"
4 000' __, D e s c h i el e r e a p r i n d e c l a n ş a l o a r e d e el e s c h i-
'2 (1(10'
".000'
2.000"
1.000' d .e r e - DD. Deschiderea arc loc cind es t e p u să sub te nsiu n e bobina
600 ' 600"
'-0 0 '
de deschidere DD. ·
~c;;o;.
100'
200'
10 0 ' Înll'Cl'IIJ)IOal·e automate 01Wi\1AX 1 000- 4 000 A. Sînt destinate
60''
L..O'
60''
1<0' p ro tecţi ei liniilor, transformatoarelor, general oarelor sau motoarclor .
20'
10'
20'
10'
electrice de joasă tensiune.
6' 6'
4' 1,·
,.
2' 2'
/' ' 1, 'S
a6•
â l.f' gz.
(}'2'
J -- >---3
0, 2'
0.1 ' ·0.1' R s 7
O.OC" O.C/8' f y f
OO lJ' o. o•· 1 1 1
002"' 0.02'
kf' 1 1 1
o.a<'
1 1 1
O Of·
c.;;os· o,aos· 1
1!.11.52 3 It 0 810 15'20 J(h.Jt ff,'21S2 3 1( 6 810 15 WJOxlt
1.05 f.C5 .
1 - >--- 1
Fig. 3.3.42. Cur be le de rcglaj ale întreruptorului USOL-630 A
t
-- >--- z '
-- ::r--7 ~
2
7
H.sJ Jr • 700+800 A
[m " 2+it/t
tcsJ 1r • 700 +800 A
. !m,S +-fO it - ->---o
1 1 1 1 1' 1 j 1 1 1 - -)--- 9
10.{100'
e.ooo•
1
~.ggg·~ ~
~t. ooo"
r rH""'·:
11 1 11 1 l 1 1J
<;. 000'
?ooo" 1--a
1- - ".000 .
<
1.0 00 ..
~;:..-, "
~u_" "+ 1-::: ld,
1. ' 'r''r' IY I'r'J'Y YY
16 18 2 't 6 8 fQ 12 ~~ 16
tooo• 500 • ~lx 1=
500 4()0 ' ~1?;:)
7gg:
w·
~.to•
~gg;
so· ~~\tJ!"'~'-,"~SJ~~~
~;o· ~ <. -,=t;::E==
'20' 20' :p
6'
10"
411
6"
,o.. ~f!~!4~ţE~!.~
- ··-+--·
• 1--1-- ).. ',1, j, ·····'
~~'1

f 1 f
Jlll .•

0,6"

ar7;,
O I; '

~·
Q6"
0.'1'
1;
a~
1·
~~~~~~~~~lfi-~i·~t ~-
6 6 6
A 8 c
~-~f: ~of.· t-: r= Fig. 3.3.·H Schema electri că :t fntreruptorului OROMAX 1 000-4 000 A:
QO:? . 14 0.02' ld' D - dCJClanşator In'aximal d-e cur ent (tip N' sau MK) ; 111 - motor de .acţlonare :
0 .01" 001· f1tJ:=ţ=~:Jl:t1m
~~F-,~""'~
- Cs - contact de s emnalizare ,.J~oartt! armate" : CSD - contact d e semnalt -
a oo~ u~" tt
f /,'21.5'2 J 6 b 15 211 3(1.< lt f r:z 1.5 'l 3 4 6 8 fO 15 20 30 xIt z,<~rc .,<k\Schis PTin declanşator" ; El - electrom agnet de inchldt'rc · ED - elec-
1.~ ~~ tromagnct d>e <Jes<:h iderc ; DTm - de<.:la:nşator de tensiune minimă'; CB - con-
talet ele bJocaa'e a motor ului in cazul unei de!ectiun.L mecanice ; PFd - priză
Fig. 3.3..43. Curbele de. reglaj ale intrcruptonilui USOL-800 A. şi fişă d.re-aptă ; ' P Fs - pr!ză .şi fi!lă stingă ; s- conectori.

234 235
 Construcţia înlreruploarelor automate OROlVI.AX 1 000 - 4 000 A . face c!ecît după ce butonul 8 a fost apăsat şi a revenit l a poziţia
în construcţia acestor apatate intr ă următoarele părţi principale : iniţială.

cadrul metalic d e sus'ţinere, contactele principale, camerele de stingere ln tabelul 3.3.12 sî1:'t indicate principalele caracteristici tehhicc a le
eli grătar, mecanismul' de acţio nare eli acumulare de energie, dcclan- întrewptoarclor ORO'YIA X 1 000-4 000 A.
şatoarele de protecţi e (tip N sau MK) decl anşatorul de tensiuue . minimă
Tabelul 3. 3 .1 Z
DTm, sistemul ele comandă -semnalizare, contactele auxiliare.
lntreruptoare de joasă tensiu ne multipolare OROMAX
În fig. 3.3.44 este reprezentaU\ schema electrică . a îi'ltreruptoarelor
automate din seria ORO::'I'fA~ de 1 000-4 000 A. 1" Capacil<tl.('
1pct·c la 500 (lo 1'"·1J•:xc-
V c.a . 1 Cod
- - - - . . , . -- - - .- -- -
Panoul frontal al întreruptoarelor automate tip OHOMAX se pre-
cuţ t c

[A] [ A] 1 [l: A.] · KA ~ .N\t

zintă în fig. 3.3.4:'). 600 600 60 490:3A__, tJ905/1.
~:--
-

- - · --
în situaţi a deschiderii înt.reruptori1lui prin declanşatoarele de cu- 1000 1 000 1- 1 4909A 49 11 A' .

rent, butonul 8 iese înafară. închiderea întreruptorului nu se va putea ..."'

1 600 1 600 ()() F
--
- 4·92~~A .' 4925A

"'o.
";.
1)
- 4929A 4931A
2 000 2 tMJ 70 F - ~941A 'Hl43A
\ .5 D - 4945A 4947A
...,
<.)

..."'
2 500 2 5.00 70
--.
' l' - 4581 4584
4589
"'o.
D - 458G
- - - --
• ~ - 4 000 4 000 70 F· - 4080A · 4981A
4982A ' ;...·
:.108:lA ___
D
~ -
1) '" P'""' 1 -})- ~

4981A
- - - -- de nul
..
- ~985A

. .. .,... GOO ·- - F -. t1901C

-·1)--: -,1907C-
- . 490SC

cA - - - - - 1 000
7 "' 1 000 50 - 4911C
y.-
--·- '1921C -·4925C
-- - - - · -- -
~"' '1 6011 1 1 GOO 50 n 1927c- - 4 9:qc
....
O)
1 F 49,llC 49,13C
-
~

- ll
""'..."'o; 2 000 2 000 52 '' 9'15C ~917C

"'
o.
<. 2 soo ! 2 50(i 1
-··
:)~
-·-
·. - --1
F
)) ·-
- 4% tC
49G5C
49(r3C
4%7G

Funcţionarea Înlreruptoarelor automate OROJ1.1.X 1 000-4 000 .t1.

3 Pentru a c ţiona rea într('rupl.oarelor autom.atc din scria OROMAX, l r<~­
FJg. 3.:!'.45. Panoul fron.ta l al într~~r uplorului OROM:AX :
1 - buton pentr~ cornanc~a de înctriden·e ; 2 - lb,, .~~n pentru comanda
de descmdere ; J - .ma net<~ pentru .armarea manuală a· resoarLelm· ;
4 - motor · pent~·u .arma rea .automată a n'!soart <>.l or ; 5 - semnali-
zare de po~iţie penlt' u r esoarte armate (galben) şi resoarte ne•
a:mate (alb) : 6. - semnalizare de poziţie. pentr·u l ntrerup tor înclliS <n
Şl i ntr.e ruplo r <de,.ciHS (O) ; 7 - <li.spozttiv d e bcoc:n-e a . inchideTii
întrentptorului ; 8 - buton (roşu) . pentru sernna\iZal·ea .declanşat
p rin cteclanşatoare de curent. ·
buic ca resoa rtele clispt.>zitivn lui ele ac tionar(~ să fie armate. în fnnc'ţic
de modu l curn se face armarca, me(•aJlismele de <1C(io ~1are ·l)OL t'i:
- Ii1Ccanis1n de ac ţ. i onarc tip N'A. Armarca se fa ce manua l en
.a jutorul manetei .'J printr-o singură acţ.ionare de sus în jos;
- mecanism de acţ. i ona r f. t ip N . Armarea se face manual cn nju-
tornl manetei 3, executind 10 - 12 manevre în a celaşi m.'od .ca mai sus;
·-- mecanism de acţi ona re tip N \L Ar marca se face î n ·mod i~t~tomnt
cu ajutorul unui scrvonwLur. În situatia acestuia, armarca rcsoa rlelor
se poate face şi manual, ac.ţion î nd maneta 3.

236 237
 î n c h i d c r c a ş i d e s c h i el e r e a v o i t ă~ Aceste operaţii Tu!Jelul :J . 3.1 3
se pot executa dircd de la faţa locului a cţionînd butoanele 1 şi 2 Jntreruptoare de j oasă tensiune. Caracteristicile dcc l anşato arel or MK
(fig. 3.3.45) sau de la di stanţă, prin intermediul el eclromagneţil or de
închidere I::l 'şi deschidere I::D (fig. 3.3.44). Cmcn lu l no- Protecţ ia l:l P rotcc1 ia in~tau ta n ec Deci a nş:H·e
mina! nl ins tantanee
Comanda de închidere nu Tip Cod dcclanşatorului
supra:-,arcinii S:\ll lcmpor·lzată

poate fi executată clacft resoarle- I . [A] I, [A] 1 7"1 [S] t 2 :AJ

Temperatura ambion~a 2s•c 1 T, [S] T, [l>c1]
7.200 1
le nu sint ·armate sau dacă de- 600-1000 (2--l S:lll

3.500 m-l-l-+-1-+-f+++lf--1
clanşatorul de tensiune minimă
DTm nu este alimentat sau nu
l\JK 49751 (0,5-1)1. 10 s la -1- 12) 1 . - -
1600-2000 (2- 1 Sllll
I
' l-

6 '•
funcţionează corespunzător. ·1- 10) 1.
~\ D e s c h i d e r e a p r i n d c- 2 500- -!00U (2-4 S:\11 .
• 3-6) 1H
~600
\ .
ijH+~1---~+-~-r~~_, e l a n s a t o a r e de c u r e n t.
1 Tntren{ptoarele automate O.RO- 600- 1000 (2 - 4 sau
}.rK, (0,5 - l )I. 10 s la 4 12) T,.
l\IAX 1 000-1000 .A sînt echi- 4n7G 1600- 2 .ooo 6 11 (2-l sau
{$
1::: i p ate cu declanşatoare tip H sau -1 - 10) In 0,1-0,5 -
a
:!(
f20
.ME:. ." 2 500-·1 000 (2- 1 san
,.., t,[J
'··~
60
'"..:.!.: :::-. ·:·.· r e
D
n t
e c
t
1
i
a
p
n ş
H
a
.
t o a r e d e c u-
Declanşatorul
- :-l- 6) r"
(2 - 4 sau 10; 20;
6· 600~1 000 4 - 12) !"
·~ 70 t ip H este un declanşa tor term ic ~iO
,tt (0,5 1) l 11 10 s la -(24 ~
7

c; ş i electromagm~tic. Caracteristi- l (jQ(l () 1, 4 -10) !" 0, 1- 0,5

c i!~ sale de acţionare sînt reprt:-
{!; 10
MI<,, 41li7
{; -r-- - · - -- (2- 4 sau
5 zentate in · fi g. 3.3An, pentru () . 2 000 4 - 10)/,. 20 ;· :1o
's ....
·~ temperatură de 25°C. (2 .-4 sau
~ · 2 500-4 000
" Curbele a, corespund deschi- ~

1
:J- fl) ' ·
(2 - 4 sau
{t 1 1.2 /.5 2 It 6 8 10 JSxlt derii prin declanşatoare t errni ce 600-1000 4- 12) 111
Fig. 3.3.46. Curbele de reg)<'lj a l<' lntr e- în stare rece, iar b, deschiderii MIU: 4970
1690-2 000
- - (2 - 4 snu - -
ruptorulu i ORQ;yiAX 1 000 ... 4 000 A : prin decl anşatoare termice în sta- 4 10) ' ·
a - deschidere prin d cc lan şatoarc termice ' (2-4 ~nu
în stare rece ; b - deschidere pr·in clecla n- re ca ldă." Curbele c corespund des- 2500- 4 000
s;;:tQarc termice in stare calCill ; c - desc~i­ 3- 6) ' ·
chiderii prin deeJanşatoarc clcc-
1
. dere pri n dcctanşatoar·..: "'!ectromagnetlcc. (2 -·1 sau
tromagnetice. .!IIKE, 4971 - 600- 1000
---- - '
-
4 - 12) In
(2- l sau 0, 1-{},5 -
Aceste declanşat oa re se construiesc pent ru "cur enţi de reglaj de 300; 1600-2 000 4 ~ 10) 1.
600 ; 1 000 ; 1 600 şi 2 500 J\. (:l- 4 sau
Principalul dezavantaj al d eda nşa t o arelor tip H constă în aceea că 2500- 4000 :s - 6) 1.
funcţionarea lor rstc influenţată de temperatura mediului exterior.
600- 1 00\J 1
(2-4 sau
D e c 1 a n sa 1. o n re d e c 11 r e n t ti p l\IK. Decla n şaloare1e din '4 - 12) I II
seria MK sînt 'ctecl anşatoarc maximale de cu rent monopolare. ! n funcţie .MKE,. 4 97:'! 1 GOO . - - (2 -•t -;;n-~-~- 0, 1- 0,5 10; 20;
- de· variauta constructivă (l.a helu l ~.3.13) declanş atorul poate realiza: •(- 10)1. ::JO
. . 2 000 - - 1
(2- 4 sau
protec-ţia tcmporizală la suprasarcină ; · ' 4- 1.0) J,. - 20; ::JO
protec-ţia instantanee Sftt< tem p ori zată ; OQU
~ 500'-4 (2-•i sau
decl anşarea instantanee. 1 '
' :J- G) ! ,

23-8 239-
 De exemplu, decln n~ntorn l · l\H(Ji realizează : · o p ro tec~ie l em pori-
zaHt la suprasarcinft p cnlm curenti mai mari ca I 1 şi temporizoarc T 1 ;
o .protecpe tem pori za l ă pentru cur cnl ull 2 ş i temporizare 1'2 şi o d eclan-
şare instantanee pentru curentul 13 . trs){J./(1,2 0.5 1 2 5 fO 20 50!00200500xl/l 0/{}.20,5 1 2 5 10 20 5Q {0020fl5ll1Jxlh.
zooo tL
1000 ~%; 1 ,.Jll.t! 1'

500
200
100
F:1.
r, r-p ~
::. p:: ;:
e-
'
~·J
l-It.~

~
t·" 500 "' l ~ r.

1 ..![ '

so ~ ţ:J [:.fi-'=-
itt-
~"
20
(0

8 s -'li-"
1 2
2
os. ~~
(

0.2
6 '
~~
O, f
~

m
0.05
.r- 1- ~·
0"'
" L ~·
tt - t
otfşJ,;;s,:t l:2 c:s tO 2( 5!J{)xft 2 5 !O 20 50 f0021JOSOOxln
fig. :1.:1.-17. R<'gla.iul la d~?cl:mşa torul MK.

La un declanşator l\IK. ,, reglajul valorilor de luer u se face asi fel :

·Pentru a fixa curenlul de acţio n arc la suprasa r cină 11 . se a c-ţ ionerJZă
asupra b uton uh1 i 1. d<>plnsincl indicatorul :2, în dreptul valorii I 1 dorite
(fig. 3.3.47). D eclanşatoru l ' ya lucra după o caracteristică 7 1 - f(l 1 ),
dac.ă disenl d e reglaj ,1 s~ a fl ă <·u li nia niarc~1lă în dreptul indicel ui T 1 •
ln acest caz, la un curent el e G 11, declanşarea va aYea loc în 10 secu nd e.
Protecţ i a tem p ori zată la supracurcnt se reglează acţionînd a s upra
b tilonu lui .J., pînă dnd indicatorul .:; a aju ns în dreptul Yalorii ! 2 dorite.
Curent ul de acţ.ionare la supracurent Ya aYea Yaloarea 12• •Acest curent
trebuie să depăşească cu 20-2.> %. cnrenlul d e p ornire al m oloarelor
alimentate sau C'\ rnt ualii supracnre nţi care p ot apare intermilent în
timpul fu n cţion ări i.
Trmp orizarra proleetiei la supracurcnt se rrglrază slăbind şurubu l 6
şi apoi deplas ind elicheta 7, astfel inc it temporizarea dorită să ajungă
în dreptul repcruhti ~ . După terminarea acestei. opera [.ii, se striuge la
Joc surub11l 6. .
Curentul / 3 pen l r u declanşarea i nstantanee nu se .reglează. În
fig . :1.3.4R sînL i u di<:HLe earaeteris t ie ile de acţi o n a re ale deel aşato<trf'.l or
din seria .i\:I K .

'240 16 - Ca r tea electrlc!nn ul ui din staţii el ectrice şi posturi de transformare - cd. 53

 l:(S) 0,1 0.~ 0,5 / - coneclarea şi deconectarea tr~uisfonnatoarelor de tensiune ·
2ouo ~~ r , - conectarea şi deconectarea l egăturii la păÎnînt a neutndui t'rans-·
1000 '1 ' fonna toarelor de putere sau conectarea şi deconectarea bobinelor ele
soo l· "' i.ng~re, dacă_ la dispoz~tivul de ac~ionare a separatoarclor respective-
'200 t 1'\.IS!a montala o semnalizare a apariţiei unei puneri la pămint în retea

~~ - •l}!f 111:1 nevrele nefi)nd permise în acest caz ;

~ c?nectarea şi deconeclarea barelor colcetoare în gol, împreună cu·
' '

upa r alajul aferent;

T
3.3.5. EXPL.OA.TAREA APARATELOR DE COMC'l'ATIE
3.3.5.1. EXl'LOIH 'i\ltll-1\ Şf Î~THETI.NERE,\ SF.Pc\RATOARELOU
Şl i\ DlSl'OZlTlVELOH J.OH DE ACTIOl\'ARE. IlEFECTE
~I U F.UIWLEtll. 1.\'CERC:\RI Şl :\IĂ.SUGĂTOlll ÎX EX.PLOA'lAU!::
In timpul exploatăr ii, ext-cuLarea man~\·relor cu separatoarele se
vor efectua ~inind,u-se cont că separatoarele nu au posibilitatea ruperii
curenţilor de scurtcircuit şi în general nici a celor de sarcină. De aceea
se vor avea în vedere următoarele :
1) Se interzice cu desădrŞi1·c manevrarea separatoarelor în urmă­
toarele situaţi i :
- cind circuitul în care este inglobat separatorul este prevăzut cu
îutreruptor; îrt acest caz la închiderea circuitului, se conectează intii
separalorul, apoi întreruptorul, în timp ce la deschiderea circuitului , se:
deconectează mai întîi întrerup torul şi apoi separatorul.
- cînd in circuitul respectiv există o punere la pămînt sau un scurt-
circuit .
2) Se permi te mnnevrarea suh sarcină a scparatoarclor dacă circu-
itele îu ' care acestea sint conectate nu au întreruptor, în următo::~rclo
situaţii :
1
- conectarea şi deconectarea în gol a t ransrormatoarelor de mică
putere;
- conectarea şi deconectarea în gol a anumitor linii sau cabluri'
t•l(•d ricc s·p ecificate de că tre organele competente.
In perioada exploatării, personalu l de deservire va controla si sesiza
nnn ă Loarele : '
a) lnlegritatca iz.olatoarelor. Se va verifica inexistcnţa fisurilor,.
l'l'[tpăturilor, spargerilor, 1mperilor, a urmelor de cont urnare sLrăpun-
lo{Pl'i, -et.c. . '
b) Starea contacteloi·. Se va urmări dacă în unna man~vrelor ·de·
('onectare, contactele s-au :inchis corect, contactele imperfecte condueînd
In în~ălziri . Înc~lz.ir:a..contac.~e lor po~tc fi.eviuc.ul,.i:.ll.ă îtf timpul nopţii,
rH 1nmarc a schunbar:u t:uloru rnate)·Jalulm, în tlmpul zilei, după emana-
ţ i ile d~~ aer..cald .din zona contactult\i, iarna, prin .t opirea zăpezii sa'u în
nil c S)tuaţu, pnn uscarea rapidă după ploaie.
<') Se va controla în permanen-ţă să exisle o perfe<'lă corespondentă
Intre ?~ziţia. scp~t:atorulni şi sem nalizările ele poziţie la distanţă, pr~­
('llln ŞI 1.ntre poz1ţ.1a acestuia şi cea a dispozitivului de ac; ţiouare.
. ~~ Valoarea tensiunii de comatidă a bobinclor de acţionare, a prr.~
111 1111 .de h!cru .etc. treb uie să fie mcn\in{JLe în permanenţă în limitele-
,rcscn.se. \alon prea mici sau p-rea mari ale aceslor mărim i pot conduce-
fli neexecutarea comenzilor sau la distrugerea unor componente ale dis~
p()zi tivelor de acţiona re.
~") CurcnLul de dur<ltă care străbate scparatorul nu trebuie să de-
pltşcască curentul său nominal. Verificarea cureululni de sarcină prin·
t•parator tre~uie să se facă în permanenţă de către personalul de ex~
ploa tare folosmd aparatele indicatoare de pe panou! de comandă sau
fădndu-sc calcule ale_circulaţ iilor de putere.
f) !n exploatare nu treb uie să se dcpăseaseă de asemenea tensiunea
nominală a scparatoarelor. ·
Î n eadrul operaţiilor ele întreţinere se vor avea în vedere urmă toa rele:
- Se ~'~r controla izolaloarele, verificîndu-se starea lor generală,.
Il'! vor c uraţ.1 d!! praf, urmărindu~se după caz corecta fixare, precum şîi
txccutarea manevrelor fă1·ă vib raţi i, trcpidaţii, şocuri , etc.

242 243
 - Se Yor cerceta contactele principale ale separatorului verifi-
cîndu-se corecta închidere a acesţora, astfel încît să fie rea li zată o rezis-
ten ţă. de contact corespunzătoare. Se va urmări ca acestea să nu fie
pe rlate sau cu s u prafaţa tocită.
- Se va v erifica star ea clemelor de racordare a barelor flexibile sau
slrîngerca corespunzătoare a harclor rigide.
- Se va contt ola dispoziLivul de acţionare, în totalitatea lui precum
şi funcţionarea corespunzăto are a diverselor sale snbansambluri, înlo-
cuîndu-se piesel,e uzate sau defecte. , dt• poziţie aferente, la faţa locului .şi la distanţă. !n funcţi e de gravitatea
Se va Yerifica funcţionarea · corectă a blocajelor mecanice şi elec-
trice :
Se vor reface după caz inscripţionărlle ş i vopsitoria scparat oarelor.
Se va verifica corecta fixare a sepabtoarelor şi starea co nsL,nicţiei
metalice de susţinere.
- Se vor executa măsurătorile şi ·încer cările periodice conl'orm nor-
mativului PE 116 care trebuie să cuprindă următoarel e: măsura r ea re-
zistenţei de izolaţie, încercarea izo la'ţiei cu tensiune alternativă mărită,
măsur a r ea rezist~nţei de contact, verificarea separatoru-lui ' Ia tensiuni
.~ i presinni maxime şi minim~, verifica1:ea blocajelor tlinl.r.e e iJ ~ilcle prin-
cipale şi cele de punere la pămînt, probţ hmc·ţionale la închideri ş i. des-
chideri repetaLe.
3.3.. 5.2. ~XPLOATARBA Ş{ Îl\'TRBTLNBRBI\ Îi\'TRBRUl'TOAHELOR
DE Î:\'AL'l'tl ~fE~SIUNP. ŞI · A DJSPOZn'IYELOit LOR ,
DB ACflO~AUE. J)El•'ECTE ŞI llE.\mDlEHL Îl\"t':ERtĂII( ŞI
J\fi\Sl:JR;\TORI 1~ EXP.LOi\TARE
ln vederea asigur ări i unei funcţionări corespunzătoare , fără pericole
.ele aeeideMe şi .in ee nclii , precum ~i pentru a avea asigurată o durată
· norma l ă de funcţionare a întrcrupt6arclor şi a dispozitivelor lor de
.<Je(:ionan~: este necesar ca 'ln cxploatare să se aibă în vedere u rmătoarele:
a) Celula din care fa ce par.tc întreruptorul trebuie să ·fie în perfectă
stare ele curăţen~ Şi să nn ex iste nici un fei ele obiecte străine depozitate
in apropierei sa.
b) Se vor suprav eghea în permanen ţ.ă înLreruptoarele şi dispozili-
-vcle lor de acţionar e pentru a sesiza posibilele defecţiuni care a r putea
apare, şi anume :
- defecţiuni ele izolaţi e, constînd în urme ele conturnări, străpu n­
geri, efluvii sau zgomote suspecte, crăpături sau spargeri ale materialului
. ·electroizolant, etc. ,; ·'
..244
asigurarea etanşei tăţii perfecte a fluidului de stingere a arcului
:-~a ut a cel ui de acţi onare ; ·
- funcţionarea sigură a clispoziti.v elor de acţionan\ •constînd in
c•xccutarea manevrelor în mod corespunzător, la prima comandă pri-
lllită, fără zgomote suspecte, ~ecări nepermise sau intervenţii supli-
tnentare din afară ; ·
- se va urmări în permanenţă să existe o corelaţie perfeeLă intre
poziţia întreruptorului, cea a dispozitivului de acţioti.are şi semnaliză rile
dl'fecţiuni i apărute, personalul de exploatare poate cere retragerea din
t•xploatare a întreruptorului ;:lfectat.
c) Se v or verifica parametrii agentului de acţionare a întreruptoa-
t'l\lo~· (tensiune, presiune ulei, presiune aer etc.) luîndu-se imedia t măsuri
cir încadrare în limitele prescrise dacă se constată eventuale abateri.
J<:~; te interzisă acţionarca intreruptoarelor în condiţiile în care agentul
ele: acţionare nu se încadrează în limitele prţvăzute în norme.
In cazul în care închiderea sau deschiderea îutremptoarelor se face
prin armarea unor resoarte pe cale pneumatic[\ sau cu motor electric, .
presiuncă sau tensiunea electrică prea mare poL conduce la detei'iorarea .
~ist'emulni pneumatic sau a m.otorului electric. In cazul cind a.ceşti
ug~nţi de lucru sînt prea mici,. arrnarea nu se poate face eorespuuzător,
dc'ei manevrele nu vo r putea fi exeeutate corect.
La întrcruploarele la care aerul eornprimat are rolul şi de agent de
Ht ingere a arcului, prob lema. menţinerii aerului i n limitele prev ăzute este
::-i mai importantlt, întn,J.cît - pe lîngă o funcţionare necorespunzătoare
elin. pnnct de vedere mecanic -este 'afe~tată şi puterea de rupere a între-
I'IIJ~toru l ui. '
În. caz~1 · în care ayţionarea întreruptorului se face oleopneumatic,.
(de f\xemp lu cu MOP-1), se va urmăr~ dacă : ·
c1 ) . Apare tendinţa de scădere a p1;esiunii, fapt obscrvabil prin por-
lliri dese ale sistemului rnotop0mpă. În această situaţie se vor depista
•·auzele .carc au generat aceste fe nomene, ş i: auume: ·
-· pierderi ale "ulci11lui de acţionare pe la 'imhlu ări, în extr.riorul
••c•;r.e'l'von.llni 'e tc.,, în care caz se strîng sau se înlocuiese racordurile sau
Mnrnitu,rile defecte ;
- ~xistenţa unor im purităţi în circ uitul hidraulic, situa-ţie în care se
Ya cur~ţa circuitul prin suflarea sa cu aer eomprirriat;
- prezenţa aerului în partea super.io ar~. a coloanei, ce se remediază
jJJ'in purj area uleiului; '
- nivelul ridicat al uleiului în amortizorul de închidere, caz în care
III' sc,himbă garniturile defecte şi se restaţ>ileşte ulvclul ;
245
 - dcreglarca delentornlu i sau scurgeÎ'ea int:~rnă la detentor, defec-
ţiune care ;e 'r emediază. pri n înlocuirea detentorului în cazul în care se
constată prin măsurători că acesta est e de reglat ;
- apar scăpfiri de ulei la racordul cu palnJ căi ; pentru rt>medier.ea
lui·se co boa ră presiunea}i se strîng sau ~e înlocuiesc elementele defcete;
- etanşare necorespu nzătoare a elapetei de joasă presiune; 1n a-
ceastă . situaţie'· se efectuează c îteva manevre socccsive d~ a n cl anşare­
decl a n şare, 'd upă care - în mod normal - scurgerile' trebuie să di spară.
c2 ) Motopompa· iw re uşeşte să menţină presiun ea în limitele admise.
P entru aceast l'l situaţi e, întrerupt.oarele acţicJnatc cu dispozitiv-e MOP- t
a u p revăzută posibili tatea de a realiza la alegere dc~cl anşarea int rerup-
to r uh.ţ i , sau blo~area acestuia în poziţia închis, simnlt.a n·cu semna lizarea
scăderi i presiunii sub limita achnisibHă. H~gimui de fni1cţi o nare al înt re-
ruptorului . va fi a les de conducerea întreprinderii de exploatar e sau de,
ili~ ~~L . Se va verifica in pehn,attenţă să nu f i e depăş it c urentul nominal al ,
d) S.e va. controla ca tensiunea ele com.anclă a bobi nelor de anel anşa re
sau declansare s ă fie mentinută în limitele admise de fa briea const.ruc-
toare, luîndu-se măsuri u{·gente de restabilire a .acest eia, cînd se con-
stată abateri nepermise. . .
e) · în cazul :intreruptoarelor care folosesc ca mediu tle sl.ingrn~ 'l,l l~ii.1l'
electroizolant, se va urmări. în permanenţă ni·velul acestuia la sticlele
de nivel sau vizoare.
Scăderea .nivelului ule.iului poate fi generată de neeta nşei tăţ.i, scă­
derea pronunţată a tempet aturii, sau cînd înt.rerupt orul a aru ncat ulei.
ca urmare a deconectării u nui s.curt.eircuit puternic.
l n cazul că a· arunca i. ulei, î ntreruptorul va fi revizuit şi după reme-
dierea · defecţitn\ilor, va putea fi . reconectat . · dt'fe-ct.iuni, se va anula RAH-ul şi după ::l minute de la declanşare se
Este lnt.erzi;ă manevrarea sub tensiune a întreruptoareloT dacă nu
se mai observă ulei în vizoi' sau stiei a de nivel, sau dacă uleiul a scăzut si1h
liQlitele minime admise; în cazul ·c înd· acestea sint preciz.ate,
ln situatia Îll care scă derea nivelul ui u lciuhii s-a observat din vreme~
se va ,deco~ecta ÎI}t reruplor.ul înainte ·ca această ,manevră să devină
i m posi bilă.
f) Se va u rm ări ·în permanenţă ca uleiul să. fi.e clar, limpe~le şi fără
suspensii. Uleiul care nu~ş i mai menţine proprietăţile menţion ate va fi
înlocuit . L a luarea deciziei de î nloniire a nleiului, se va ţ.ine seama şi de
rezultatele probelor de Ja}?orator executate in conformitate cu ptev cclc-
rile noi:mativului PE 116.
· g) În c;zul înţrcruptoarelor ee fol osese ca mediu de stingere a a rcului
electric aerul comprimat, în afară de presiunea corespunzătoare, âcesta
t reb uie să fie curat şi uscat.
246
Cur ă ţ.euia aerului es t e as îgu t:ată prin m enţ in erea stării de curăţe~ie
n contluc Lelor reţelei de dis tri buţie a aerului, a i'ezer voarelor întrer up-
I r>atelor etc.
· Uscarea aerului se p oate efectua prin dou ă trei căderi scurte de pre-
si iwe ca urmai·e .a d estinder ii aerului din r ezer voarele ele aer ale insta-
laţie/ de comprimare în reţeaua !le dislrilmţ:ie.
Trebuie de asemenea făcută p urjarea a pei de condens din insta laţia de
IH'r compi·i mat, în special tn perioadele umede ale ~nului, precum şi în
<·de de îngheţ pent ru a nu se pr oduce îngheţul condensului în instalaţ i e.
h) Se v a supraveghea tensiunea şi c urent ul de l ucrn pentru ca a-
<'I'St ea s ă se încadre ze in valorile admisibile. Dacă tensiunea nomi nală
a lnt reruptorului este mai mare decît cea a r eţe lei în care aceasta lucteazft,
M' va ţ:i nc cont de, scăd,e rea corespur~ză toare a ptiterii de r,u pere a între-
rup t orului conform inclicaţiil or fabricii constructoare.
fJttreruptoni ltli; fie prin citirile directe ale ampermetrelor instala t e în
.-ruuera de comandă, f ie pri!l efectuarea unor e:tlcule legate de c i rculaţia
do ;puteri 'i n sistem.
t) Se va 'ţine o ev id enţă · s t rictă pentw fieca re întrerup tor în p arte~
H de clanşă ril o·r pe scurtcircuit. p recum şi a reviziilor periodice sau acei-
tlc Jttrt·le ale acestora·. · · '
j) R,ei rtchide rea înlreruptoa relor dup ă u n HAR n~reuşi t · t~st~ ~er­
lll isă tiu mai după un control vizual foarte atent al întreruptoru!Ut Şl al
••(•1 ulei a cestuia .
în cazul dnd se constată defecţiuni la înl:reruptor sau in celula
t~ l'erent. ă, se interzice închiderea înt r eruptornlui. Da.că nu se constată
m ai 1;oatc face o: incercare ·d,e reconectat;c.' În cazul : că survine o nouă
d eclatţşare, se v a face u n control al întregii instalaţii (c elulă, linie, trans-
l'llrma:t;o)·'· et c.) o . nou ă reconectare fi i nd - perm isă numai du p ~i depistarea
~ i înlăturarea defectul ui. •
k) Reînchiderea întrerup tottrelo r declanşate prin pro tecţie cure nu
aint pre văz ute cu dispozitive RAR, sau · care. nu l-an avut în funcţiune,
H<l [ace ;:tstfel : ·
- la întrernptoarele c u corn a ndă de la faţa locului, reconectarea,
In caz de nev oie, se v a face ' în condiţiile de mai . sus; ·
- · La întreruptoarele cu co mandă de la ·.di.ştanţă, reconedarea se
p oate· face fără · un cont r ol prealabil al întrerupt orului, sau cehl:lei ~f:,­
t•ente dnpă un timp mai mare sau cel mult egal cu cel dat m cartea tehmca
a ţntreru pt omlui pentru pauza de R AR minimă admisibHă. ln _lipsa
ncestei valori, reînchid.e rea întreruptoarelor se va face tot după 2 mmute
de la declanşat:e.
' 247

1) ·Se admilr conecta rea repetată a în!reruptoarclor de medic ten-
siune in scoplll deterrninării locului de dc(cct prin me locla sc<: ~·ionării
d e reţea, fără n se depăşi însă numărul de dec l anşrtri pe scurLcircuit
a dm ise între donă reYiz ii. · - Se vor verif.ica coloanele izolantc, se vor ş l c rge ele pr a f. şi se vor
m) Conc('tarea întrcruptoarelor care au întrunit număru l nw'\im de
d ecla nşări pe scurtcircuit se poate fa<'e cu acordul dispeeerul ni, în
cazuri bine j usi il'iea t e, cladi nu existi:i pericolul el e accidentarc a perso-
na lului care c:xcc ută m <J,nevra în caz do exp l oz i<~ a în1 reruptorului, iar
cl'ectul neali mcntării cn e nergic clecLrică a co nsu:m a! orilo t· depăşeşte
cost u 1 întrerup torului respecti\·.
n) Con[orn~ normatiYclor în vigoare, este inlcrzis a se pune in func-
ţ.iune u n întreruptor car e prezintă urm ăt oa rele defer\i uni:
- .intre ru p t o.ru l a r e pierderi ale fluiclulu~ necesar sLingcrii areului ~
- . întrrrup t orul are izolatoare cră p ale, contur na l e sau ~lrnpunse;
- înlr eruptorul are nivelul ele ul~i scăzut, sa u prc;;iunea agent u lui:
d c slingere ll<'corespunzătoare;
- dispozitivul de acţi onare nu funcţionează r.m·rct sau parametrii
ugnn l.trlu i de acţi011 are nu se i nscriu in limitele p r e\'ăzute ele fa brica
co nstrnctoare .;
- 1ntreruptoru l are unele elemente dcleriorat<~;
_.:.. au fost. de.scoperitc defecte v izibi le în i n~talaţit>, care ar duee la
scurlcircui l c sa u puueri la pă mînt în urma co n ectării intrerup~on~
- ·înl rer npl oru l a declanşa t pri n proLcepe ·ş i :.Jre p utefea de rupere
depăşită; · P rob ele d e mai sus se execută in totalitate cu ocazia p nncri lor î n
- intrcrup!orul a depăşit numărul de dcclauşări pe scurtcircuit,
excepţ.i c f ătîud eazurile indicate anterior ; " t rhnice nu se exec ută .de regulă încercarea izol aţiei cireuitelor principale
- întrcrup t orul a _d~cl an.)at printr- o p·r~ ! eepe care indică c!"efecte
interne a le ac<'.:;tuia ;
1
--: înlt:t'ru ptorul a declanşat ca urm a re a ii b uc nir ii llllU i i nc<tn diu
sau a protlu<·<·rii unui accident ;
Î n cadrul rcviziilor periodice c.are se execută ast1pra intre.ruptoarelor,
se vor verifica :
·.:.::. Aspec tul exterior genr.ral al intreruptoarelor (coloane, t:<un er~ de
stingere, sistem pneumaUe, hirl raulie .etc.). · usigure corecta lor func ţiona re.
- .·Se v or revizui camerele rle stingere, inlocuindu- sc pics.elc sau
subansamblurile defecte, se va completa sa u - după caz ~ se Ya înlocui
uleiul. · · · ....
248
Se vor ,·crifica conladele, înlocu indu-se pi<•sele uzate sau dis- ·
1 ru se.
Se v a ve rifica ansam blul mecuuis mnln i de acţi o n a re al întrcrup-
to ru lui, se vo r slrînge ş i uugc d i:verselc piese în m i şcare.
<·omp leta cu ulei.
- Se vor controla curs<>le Lijei conta('.( nlni mohil. co nt rolul păt run­
<lcri i tijelor mobile în co nLa clele fixe ele.
Se vor '\'Cl:iflca dispozitivele de aeţiona re.
- S e Ya verifica corec t a fixare a întt'er uptor ului;
- Se vor reface du p5. cnz inscripţion5ril c şi vopsitoria întrerupto-
t'U lui :;;i a dispo:zitiYelor lor dP actionarc.
Toate opE-ra(iile de m ai sus se vor e fect ua co nfor m dlrţ i! or tr.hnicc a le
fiec ărui aparat în parte şi respecl îndu -~c indic aţi ile elin l'işe l e t e lttwlo-
gice privind revizia întrerup to arc1or.
Cu ocazia punerilor în funcţiune sa u a r eviziilor periodice asupra î n-
tn·ruptoal•elor de înaltă lensinne se \'Or e fectua următoarel e probe şi
i nc ercări, conform normatiYului PE 11 6 : măsurarea rezistenţei 'de izo-
l aţie, măsurarea curent ului de fugă al elementelor de colo a uă; in eerca rca
Izolati ei ci rcuite.lor pri ncip a.le .eu tensiune alternativ ii măr i tă, măs ura rea
rezistenţei de contact, m ăsurarea timpilor ele acţionar c şi a ncsimul-
t aut'it ăti i înf' hiclerii sau deschiderii eam erelor de stingere înser ia l <~. mă ­
surarea' ri o idit ăţii dielectrice a uleiulu i electroizola nt, măsurarea tg ~
n ul ciulu i ~l e acţio narc al întrerupt.oarcl or I.O 110 ... 400 k V, măsttrarca
t·ap ac ităţi l or ~ i re:zistenţe l or de şuntar e, probe fun cţionale ale intre rup-
lorului la Le n.siune şi presiune maxi mă ş i minimtt.
l'nnctiunc sau a celei de a doua rcpara~i i curente. Cu prilejul rev iziilor
cu Lcusiunca a llcrnat iv miiril.ă .
·~. 3 . 5.:~. EXPI,O.\T:\ll.E,\ :jl 'h Tl ~fD. I::l·tE.\ hTl1E ill: l'TOAlU'J~ OH
1-\ l " l'O\f.\TE DF .JO,\SĂ TF..\' STU.\'f:. llF.FF.tT II:;XJ ŞI H F..\lf.:J)IF.RJ.
i.\C:EHC:,'.\HI ~~ :u,\ s HĂTUR l Î:\ EX l'LOATAitE
Datorită s implităţii ş i robusteţii constructive, întrerupt!}arete a nto-
maLe de joasrt tensitme uu n ecesită de regu l ă operaţii speciale ca~· e să
Rste to.tuşi necesar, ca acestea să fie montate în spaţ.i i uscat e, fără praf,
t't•rite qe şocuri sau ':ibr a·ţi i mecanice.
249
 !n t impul exploatării nu va trebui depăşită tensiunea sat~ curentu~
nominal al înteeruptorului. ·
în situatia în care întreruptoarele sînt acţionate'cu ·motoare electrice
sau cu disp~zitive electromagnetit~e, se va avea în vedere ca t.cnshmile
de actionare ale acestora să se înscrie în limitele prescrise de fabrjca
constl:uctoaţ·e. Acelaşi hlCI·u este valabil şi pentru bobinele .d e inchidere
sau deschidere, pentru _declanşatoarele de tensiune minimă sau cele <ţe
deschidere. · elect rice de transport ş i distribuţie (lini..i electrice, transformatoare; ho-
In cadrul reviziilor periodice, făcute de regu l ă după cirea 1 000 de·
manevre sai.L G luni de funcţion_are, se execută următoarele operaţii ~
Ştergerea de praf şi impurităţ.i a întreruptorului.
- Verificarea strîngerii corespunzătoare a barelor de, legătură.
- Verifiearea stării contactelor şi camerelor de stingere. Gontac"icle
pei-late sau murdare, se curăţ.ă ct1 o pilă fină sau perie de sîrmă. Camerele
de stingere care prezintă urme pronunţ.atc de topire sau carbonizare, se
înlocuiesc. · · . ·l'r ice, existenţa unui factor de pulere redus âre consec inţe negative în
_:_ Verificarea funcţionării corecte a ~ontactelor auxiliare şi' de sem-
nalizare. _ consumatori şi instalaţii electrice fără compensarea factorului de putere:
- Verificarea menţincj:ii cali1ăţ'ilor funcţioJJale ule Îlitreruptoarelor
de joasă tensiune. Aceste probe se exec:11 lă confo.rm indicaţiilor de mai sns. .
· La întreruptoarele care. disp11n de mot or de annm·e se execută · în
plus următoarele operaţii:
- se verifică · şi se _curăţă o- lectorul· cu o cîrpă îmnuiată "Într-un
solvent;
- ~e vetifi'că şi se hlocuicsc dacă este caz.u l pe1:iile ;
- se eură·ţ.ă Je praf înfăşnrărire.
Conform instruc-ţiunilor de fabrică, este neces ~r ca după ficcal'e de-
clanşare pe scurtcil:cuit să se examineze contacteleşi camerele de stingere.
In cadrul operaţiilor ele revizie efectuate asupra întreruptoarelor de
joasă · tensiune, un loc ap,arte îl qcupă efectuarea unor probe care să
ofere gai: anţia asupra menţiJ1eri i ealităţ.ilor funcţionale ale întreruptorului
lui în decursul timpului, în conformitate cu dalele din prospectul între-
ruptorului, precurn şi eu e.ele din normativele în vigoare:
Aceste probe cup·t:ind : măsurarea rezistenţ.ei de izolaţie a circuitelor
principale, încercarea izolaţiei pri n<'jpale cu tensiune alternativ ă m ărită,
veri[iearea rezistenţei de izolaţie a bobinelor· ~i rnotoarelor '!:le acţi onare,
.
a contactelor auxiliare; măsura rea rezisten-tei
. ' ohmice a electrornag neţilor
de actio11are, măsurarea · tensiunii minime de aeţionare a el-ectromag-
.. neţilot: de închidere, deschidere şi DTn1, verificarea [uncţionării ele-
mentelor t etmice şi . electrom~gnetice.
1
250
3.1; . 1\'IOTOAIU~ E LECTRICE ŞI CO,lPENSA:FO!\lm · SINCHONE
lntr-un sistem electroenergetic' dezvoltat, consumul de putere reac-
ivă la orele de vî rf de sarcină se ridică, în general. la· acelaş'i ord~n de
mări me cu consumul· de putere acti vă:. Acest consum de putere reactivă
Se datoreşte consumatorilor şi d iferitelor elemente eonslit:utive reţelelor
binc de 'reactanţ_ă). · ·
Cei mai importanţi consumatori · de putere reacli vă sînt motoarele ·
elect r ice asincron-e, cuptoarele electrice cu arc san cu inducţie, trallSfor-
matoarelc de sudură. . .
Cu cît puterea reactivă creşte, cu atît factorul de putere cos 9 în ·
sist e m este mai mic. ·Din această cauză , deşi puterea rea(~ti vă este un
element auxiliar necesar în, fuucţiona.r-ea maşinilor şi aparatelor clec- ·
sist~mu1 energetic (v j subcap: 3.5). Funcţiomtrea diferitelo r categ orii de
conduce la o încărcare importantă cu putere reactivă a tut uror elemen-
telor reţelei şi a generatoarelor sincrone. Astfel, pentr.u variaţii mic~· ale
factorul\ti de p~ttere, puterea reactivă necesară funcţionări i imei insta-
l.aţi.l variază foarte mult în raport cu puterea _-activă.
Transportul puterii reactive 'în reţelele electri ce du_ce la pierderi ne-
justificate dt~ pulere şi energie electrică şi la variaţii mari ale tensiunii. ;
Op Lim, aeest l.ueru 'se · poate rezo lva pri ~1 producerea descentralizată a
puterii rea·clive cît m ai aproape de consumator prin existenţa unor
surse de pulere reacti vă î11 diverse puncte. de consum ale sistemului
cne~ge t ic . ln acest fel neeesai:ul de pu l:ere activă Ya Xi satisfăcut de · c-en- .
l.ralele eleelrice, iar ~ec~sarnl de pu tere reuc tiva va Ii satisfăcut, în prin-
<:ipa:l; de sursele specializate ele producere a puterii reacti..ve. ·
Diu· puncL de vedtir:e al numărului, cel ·ma:i irnporLant ·co nsumator de.
putere reactivă sînL moLoarele electrice asincrone.
1n staţiile electrice motoarete eleetrice sînt ut ilizate la acţionarea
colnpresoarelor, dispo:d tivel or de acţionate a le eornut:atoarelor de plo- ,
luri .ale transformatoarelor de forţă, ventilatoarelor, elecl.r(lpornpelor.
Gompensatoru l sincron este un generator sincron eare f tJ w~ ('ionind
lillpr aexcitat produce putere reactivă, iar în ca~ul funeţionă ~ii suhexei-
ht c o nşurnă putere , reacti·vă.
251
 Coinpensa Loareie se ·amplnsea:di în nodurife importante a le siste- nre o inrluenţ.ă negati\·ă asupra funcţionării acesteia atît din punct
mu lui energetic ca unităţi de mare pulere, numărul lor fiind relativ mic ele veder~ tehnic, cît şi economic. Transportarea puterii active cu Ull'
în p rez.cnl. , factor de putere mic implică urm ăloar~le con.secinţe:
Din cauza utilizării limitate a acestor echipamente in staţi i le elec- - micşorarea capacităţii de producere a puterii active de călre gene-
trice, în prezenta lucrare nu s-uu dezvoltat, l ăsînd în seama altor cărţi •·atoare;
de specialitate acest l ucru. · - reducerea capaci tăţii de transport a lransformatoarclor ş i li niilor-
l'lecl ricc ;
·- in.răutăţirea tensiunii şi crtderi de Lensiune în diferit~ puncte ale·
reţelei ;
3.5. BAl'J.;;JUI })E CONDENSA'fOAHE
creşlerca picr<.lerilM la producerea şi transportul energiei electrice ;:
- creşterea investiţii lor în sistem pc k\V alimentat; ,
3.5.J. CONSIDERATII GENEHALE - dificultăţile tehnice în exp loatarea reţelel or electrice (creşterea
l'Urentul ui permanent de scurldrc:uil, inrăutăţirea condi ţiil or de între-
3.5.1.1. ~OŢJU~I JXTHODt.;CTI\)::
rupere a circu itului prin sLingcrea arcului electric). ·
în fig. 3.5.1 este rep rezentată creşterea factorului de putere (cos q>}
Bateriile de condensatoare se ni ilizează în reţelele electrice sub for- in sisLem la locul de racord al hateriei de ro ndensatoare. Bateria de con-
mă de baterii de condensatoare şu nt (derivaţie) şi baLcrii de eondensa- clensaLoare furnizînd puterea T Cact i vă , compensează pulerea absorbită.
toare serie. do consumatorii inductiYi, îmbun~Lătincl factorul de putere. !n cazul
Bntcriile de condensatoarc serie se n'l o n l:l~ază în lungul u nci linii elec- instalării bateriei de condensatoare, puterea . debitată ge reţ.ea crr.şt.e
trice de îuu!Ui san medie tensiune pentru compensarea l ongitudinală,..
adi că penLru îmbunătăţirea condiţiilor <le Lransporl., regh1rt~H l<~nsi uni t (Q2 > Q1) şi o dată cu acesta (creşte şi factoru l de putere ( cos q>1 = ~: •
pe lini e, r educerea. Ya riaWlor tensiunii provocate de diferiţi consumatori,
mărirea rapacităţii de transport a liniilor electrice. În condiţiile unui cos <p2 - -Q. , cos <;> 2 > cos q> 1 ) •
· sistem energetic puternic dez \'C>lla 1, la noi în ţară nu s-a adoptat acest s.
s istem de compensare longitudinală, utilizindu-se alle solutii pentru îm-
buuăl ăţ i rea condiţiilor de transport al energiei pc linii, corelate cu o
eficienţ ă economică corespunzătoare.
Fig. 3.5.1 . Compensarea~
Datedilc de co1JdcnsaLoare şunt se montează în paralel cu reţeaua, factoru l ui d e. putere 5l a,
. cos 'P . .
pentru îmhunftLăţ.irea factorului de putere; prin furnizarea puLcrii re- a - :fll r!\ compensare ; b - f1
active absorbite de rcceptoarelc inuuctive (motoare elecLrice, b obine cu cu compensare. ;:.1 .
sau fără mit:;r, de fir, l ămpi florescente), c~ şi de transformatoarcle de o.
forţă ş i liniile electrice aeriene. '
·Deoarece prezentul capitol tratează numai bateriile de condensatoare 3.5.1.2. Ci\HACTETUSTlClLE RATEHllLOU DE CO!XDENSATOAllE
şunt, acestea se vor denumi pe parcursul lucrării baterii de condensa-
toare. Elemenl11l de condensalor este parlea indivizibilăa condensatorului,
Bateriile de condcnsalo<trt! se montează pe barele de medie tensiune consti lnit din melalice separ ate printr-un dielectric.
arrnăluri
ale staţiilor electrice de· transformare sau pe ba1:ele de joasă tensiHlle <tie Cofl([ensatoruluni.lar este un ansamblu format din unul sau mai multe·
posLmilor de transformare, ay imi ea efeeLe reducerea l.ra nsporltd ui de rlemcnle de eon<.lcnsaLor aşezate în aceeaş i cuvă, legate la bornele de·
putere reac~ivă pe linii. Transport tii puLcr.ii re~cLive înLr-o re~ea electrică ieşir e. Condensatoarelc 11nitare poL Ii monofazate sau trHnnle.

252 253
 1:3alel'ia de condensaloare se compune din grupuri de condensal oare n.~'lfel d~ ins_Lalapi de d~scă r care este reprezcnLaLă în fig. 3.5.2. L a .bate-
·uni t are legale electric. l'Irle ele JOasa tensrune, 1nstalaţ.ia esLe consLituită din rezistente hobinate
Tensiunea nominală U.,, este valoarea efectivă ·a tensiuni i între hor ne sau chimice, de putere corespunzătoare, · montate la bornele 'bateriei în
pe care condensatorul trebuie să o suporte în mod continuu. dulapul d e coma ndă al acestuia. Schema el ectrică a unei astfel de insta-
laţ.ii de descărcare este reprezentată în fig. 3.5.3.
Pute~ea nominală Q,. esle puterea reactivă corespunr.ătoare tensiunii
nominale şi frecvenţei nominale pentru care s-a construit eondcnsatorul.
Curentul nominal 1.,. este yaloarea efectivă a curentului care trrce
p rintr-o bornă de linie cînd eondensatorul debitează puterea sa nomi- R S 7
nală, la tensiunea ·nominală şi f.recvenţa nominală.
. Capacitatea nominală C,. e·ste valoarea proiectată a cap,acităţii in-
tre bornele condensalorului, la temperatura de 20°C.
Pierderile c·onrlensatorului reprezi11tă suma puterilor active absorbite
de condensator. TT TT
Funcţionarea bateriilor de condensatoare are loc în anumite condiţii
<le temperatură.. Penlr·u aceasta se definesc do uă l.emperaturi :
- temperatura minimă a aerului ambiant la care condensatocul
poate fi p11s sub t<~nsinne, care - conform STAS 7083 - are una
<Hn urmMoarelc va lori : ·40°C, -25°C, -- l0°C; · Fig. 3.5.2. Schema elec- F' i ţţ. 3.5.3. Schema
trică a instala ţiei de • cl·cctricn a i nstal.a-
- temperatura maximă a <lcrului ambiant la ca;re condensa t·or.ul d.P.scă.rcnn: fonnată din ţici ele dcsdît·carc
.poate fi utilizat, care - konfo r m ST AS 708~ - · arc una elin ur- · două trnnsformutoare fo.I'Jll<:tti.\ din rczisten-
mătoarei~ valori : + 40°C, +45°C, +fl0°C. · clP. t.P.n>li unc ' l:Jlipolai"C TT ţclc 1t. :
H,_ L - rezistenţa ş i 1 - întrerup tor ; 11 -
Umiditatea relative! maximă a aerului pentru bateria ·d e conr!ens:l- ~nductanţa transfor·ma- contac te auxll1are ale
toare, care - confo r'm acelu ia ş i ST AS - este : torului de tensiune TT; !n~rOl'UPlOl'UIUi 1 ; C -
bater ia de conclensatoa-
1. - i.ntreruptun'.
80 % la +35°C penLrn condensatoare de interior; rc : l" - s!guranţc fu-
zlbllc.
85 % la +40~c penlru eondensat oare de exterior.,
Bateria d e condcnsatoare lreh.uie să suporte timp nelimitat o sup'ra-
3.5. 1.3. CI.ASIDCARF.A TIATERllLOR DE COl\'DEl\'SATOAnF.
tensiune de 1,1 Un, cu condiţia ne depăşirii tensiunii tnaxime admisi-
bile pe condensaloare. ·
Bateriile de cond ensatoare se clasifică după următoarele crilerii ::
Abaterile de la capaciLa lea nominală, respectiv puterea nominală,
După numărul faz elor :
sînt cuprinse intre -5% şi + 10 %. · - monofazate;
Ratm·i a de condensatoare ll'ebuie să stlporte la fun cţio nacca continuă, -- trifazat.e.
un· curent maxim de 1,3 1,. pc fază la u,. şi frecvenţ-a n o minală. După natura mediului' în care se amp l asează :
Bateriile de condeusatoare se preYăd cu o instalaţie fixă de dcscăr­ - de interior;
<:are aulomată, conecLat.ă între hornele sau barele baleriei, capabilă să - de exterior;
reducă t.ensiu nea rezi dua lă sub 50 'V în maximum 5 minu.Le la bal <'ri- După i zo laţia bornelor :
He de conclcnsaLoare de m edic tensiune şi sub 40 V în maximum 1 - cu bornele izolate faţă ele cuvă ;
min ut la bateriile de condensatoare de joasă tensiune din posturile de - en una elin borne legate la cuvă . .
transformare. La bateriile ele medie tensiune instalaţia este consLituil5 După tensiunea re~el e i la care se rncordează :
-din două Lransl'orrnHI.oare ch~ tensiune bipolare monLaLc îu " V", ampla- de. medie tensiune 6, 10 sau 20 kV;
sate lîngă baterie şi racordate la bornele eL Schema clcclrică a u nci - de jo::~să tensiune 0,4 kV.

'2 54 255

{
 După număr u l de Lrepte : Pentru realizarea ba leriilor de o anumită putere se co nectează mai
- cu o treaptă ; m ulte ramuri in paralel pe fază. fig. 3.5.5. , iar pentru obţin erea baterii-
- cu mai multe trepte. lut• 'de o a numită tensiune (6, 10 sau 20 kV) se conectează în scrie pe
După materialele de impregnare : l a1.ă mai mul te co ndensatoare, fig. 3.5.6.
- cu llleiuri minerale; In posturile de ţransformare bateriile de eondensatoar.e de joasă
- cu uleiuri sintetice clorurale (clordifenil). t t•nsiu ne sînt trifazate, ·racord indu-se mai multe co ndensaloare în para-
După modui de conectare a baLeriei : It·!. '
- manual ;
- automat. R S 7
D u pă modul de funcţionare a b at criei : .
. - baterii fi xe, ca re s La u conecta te permanent la re·ţca ; RS T
- baterii cu conectare, care se conectează ş i se ueconcctează ma-
nua l sau automat în funcţie de ce rin ţele reţ.elei;
- haterii cu reglaj, avînd o putere Yariabilă clalo,rită co nectă rii
unui anumit număT de elemente.
După conexiunea baleriei :
In stea ;
.,
....
T
.J
1 T
1
.L ·
T
1
J.
T
1
J.
lll T
1
.L
T
1
.L
T
1
.L

- în triunghi.

3.5.1.4. Sf:HE\ IE ET.I!:CTHl CE DE COXl~XfCN I

t
1 J
f1
1J J
Fl g, 3.5.G. Schema d e c.:onexiuni a ba- Fig. :1.5.6. Schema de
In r eţe l el e eledriec, baterii le de condensatoare se r acorclează în tL•riei de condcns.atoare cu ID<ti mulle
r :tmt1ri în paralel pe fază.
conexiuni a bate1·iei d e
eondensatoare c u m::ti
11rm ătoare l e puncte : . m ulte condensatoare în
- îtt s laliilc electrice de transformare, pe barele de G.l O sau 20 k \ ' ; ~cric pc rază.
- in po~turile electrice de transformare, pe barele de O,tl k\'.

3.5.1.5. AUTOU:\TIZ:\REA DATERHLOU Ut:: COND.t::."\' SATU.U IE

Automatizarea hateri ilor de conueusatoare ~ste conceplltă a se rea-

cu un rcgulator electronic t ranzistorizat numit bloc d e co m a ndă
lt ~.:a
uutomată (BCA). R egulatorul asi gură un reglaj automat a pttterii
l't•nctivc debitate ele bateria de <:o udftnsa Loare pe barele demedie tensiune
K,i joasă te ns iun e funcţie de valoarea pulerii vehieu lale pt;in t.ransforma-
(J b torul ue
putere care a lim entează bara respectivă. Regulalorul comandă
Fig. 3,5.4. Schema d e conexiuni a bate~;iei
unclanşarea sau declanşarea în'treruptoarelor b ateriei (trcplc) in vede-
de condensatoare în stea ; l't•a menţinerii la o valoare prestabilită a factorului de putere. Tn
a - stea ; b - stea
slmplă du bl ă.
fig. 3.5.7 este rcprezentaL schematic BCA pentru o baterie de condcn-
ln stati ile de transformare bateriile de eonrlensatoarc: se .racordează llnl oare de medic tensiune, iar iu fig. 3.fi .8 este reprezentată schen~a bloc
in si 1;nplă ~teu , fig. 3.5.4, a, sau 1n dublă stea - fig. 3.5. 1 b, cu neutru! n Ltnui UCA cu trei ircplc egale.
j?:olal (a~ă de pămint. BCA are caracteristicile tehnice prczrnLHLe în tabelul 3.:5.1.

.256 257
t7 - ca~tea e leetrleianulul din sta\~1 electrice şl posturi de transformare - cd. 53

Caracteristicile tehnice ale blocului de
· automată (BCA)
,.....- Tensiunea de semnal
- Vai'iaţia tensiunii de alimentare
- Curentul de setţJna 1
- Var i aţi a unghiulară pentru and:mşare
- Frecvenţa tensiunii de semnal
- Nmnănit treptelor- de reglare
~ E roarea ma ximă :i valorilor de reglaj
- . Vt>riaţ.ia unghiulară pcntnt declanşare
1'abelul 3. 5. 1 1,05 (6,3) tensiunea nominal ă în kV; .'
comandă •60 (75) puterea nominală în kvar;
2 - monofazat cu a~1bele borne izolate ;
Y - tipul de fabricaţie ;
. 100 V c.a·. 1 - cat egoria. .
+100 .. .- 15
O. •.5 A c) USOKP 167/6350, cu impreg nant clordifenil.
o. ... .90° USOKP - tipul condensatorului ; pentru exterior, unitate mono- · ·
48 .. ·.52 H z (azată cu o singură hornă izolată, cu 4; elemente de condensator conec-
5 tate în serie, cu rezistenţă interioară de descărc:t-re de 3 600 kD, sigu-
10 % ranţă fuzibilă• interioară pe fiecare element de condensator ;
90 .. .180°
167 .- puterea nom i nală în kvar;
6 350 tensiunea nomJnală în V.
d ) CSC - 3,64/50 - 100- 2E; CSC - 6,06/50 _: 100 1 E;
C condcnsator pentl:u îmbunătă,ţirea factorului de putere;
S - impregnant ulei sintetic (clordifenil) ;
C - dielect'ric solid combinat (hîrtie polipropilenă) ;
3, 64 (6,06) tensiunea între borne în kV ;

•
Fig .. 3.5.7. Reprezentarea schematică a BCA cu
circuitele de intrare şi ieş iri. ,.
.,

3.5.1.6. TIPURI DE CONDF.NSATOAllE UTILIZATE 1N STNfii

Condensatoarele cu care s-au construit pînă în prezent ba teriile de

medie tensiune din staţiile de transformare sînt monofazat e, de urmă­
toarele t ipuri : hKCF (ISOKO.ND - R.D. G.), KC (U.R.S.S.), US OKP
(NOKIA - Finlanda), CSC (ITM Filiaşi - R.S.R.).
Semnificaţia simboliz ării condensatoarelor este următoarea:
a) 1-KCF 100/3,64 E (100/6,3 E ) cu impregnan t clordifenil ;
1-K tipul fabricaţ-iei; ,
C impregnant cl<>rdifenil ; 1
. r:zJ
F instalare în exterior ;
100 - puterea nomin a lă în kvar ; !
_3,64 (6,3) ·- tensiunea nominală în kV ;
E - mornofazate cu ambele borne izolat e. Fig. 3.5.8. Schema b loc BCA cu 3 tre pte egale .
b) K C-- 2 - 1,05 ·- 60 - ·2Yl; KC - 2 - 6,3-75- 2Yl ,
· cu · impregn~mt ulei ; 100. - puterea nominală în-kvar;
K · - condensator pent ru · îmbunătăţirea eos cp 2(1) - ambele horne izolate (o ho r nă izolată);
C in1pregnant cu· ulei sintet ic; E - · instalare în ext erior.
l n figura 3.5.9 sînt 1:cprezcntate tipurile de ed ndensa t oar'e de mai
"2 - gabaritul CU\' { i; s us, iar în t abelul 3.5.2 sînt prezentate caracterist icile lor.
258 259
 2'a/!clul 3. 5.2

Caracteristicile tipurilor de condcnsatoa1·e pentru medie tensiune

.•-
~· · ..
·\~ ~·' ·~
' "' '"<' l ' . 1 Nivel
Tempc· .
gj;Cl :::: <Z Ca}lacitnte -cii!
rat.n~ă !!'ăl- r;rasi\
Ti}ml condcn.sator ului t;.S 'i:' -~-=~ nomi!_lalrt .,jzola!ic ma:o· ltme [kg) Obscrva!ii
.-E J; aE ;;. (v.l·) 1 [kV) mă. [mm)
~ 8-" E:: g:::_ · c·c>
'
Fără. sigoranţe
'
LKCF 100/3,64E 100 .._3_,6_4__ , ___2_4_ _, __
7,_2_ _-·-
4-5 - 6_-8-6:!:_: --3-5 interioare
ISOKO.ND

LKCF 100/6-3E
ISOKOND 1
- -- - - - - -1-- -:- - - -1- -- - -1'- - - - -- - - - - --1- - -..:..___ _ _
60 1,05 144 1,2 40 740±7 54 Cn siguranţe a. ........
KC·2·1,05-60-2Yl :ZJS
interioare
i l
it '1 :~;;r
1 ' 1
75 6,3 6 7,2
) 1

KC-2· 6,3-75-2Y1
T
1 -: 1i
USOK Ii 167/(i350 167 6,35 13,2 28
~ ,l n 1 ! .'
- - 1-- --1-- - - - - -- --- --- --
--------~--
CSC-3,61/50-100.2E 100 3,61 24:!."~~7" 7,2 55. 720 42 Fără s i guranţe
interioan~
L] l Il!
JU1J-~ ---1---....!~
- - -- - -- - - - - -·1- -- - ·1- - -- - -- - - --1·-----~
._!

55 770 1· 42 Fără sigllranţe f- JJ/J ~

CSC-6,06/50-100 lE 100 6,06 8,672'15 ~?· 12
{0
interioare d

Fig. 3.5.9. Conde:nsatoare de medie tensiune utilizate în staţiile electrice

de transformare :
Condensatoarele cu cnre ·s-au construit bateriile de 1Conclcnsa toa:re • - condensator LKCF 100/3,64 E . (100/6,3 E, ; b - condensator· KC- 2-l.05·00-2Yl ·
(KC-2·6,3-75 2Y1) ; c - condensa.tot' USOKP 167/6150 ; d - condeusator '
de joasă tensirine din p oslurile de ţransfonnare sînt t rifa zate de lip CS CSC-2,64/lOQ-2 E (CSC-6,06/IOO"IE).
0,380-20 (15)-3. 1

Semnificatia simbolizării condensatoarelor este urm ătoarea: Ta/!elul 3.5. 3

C - eondcnsator p entru · ·îmbunătăţiri~a factorului de pulere; Cat·actcristiciJe tipurilor de condensatoare pentru joasă tensiune
S - impregnant ulei sintetic (elordifenil) ;
0,380 - tensim\ea între borne în kV ; Tipul .Putere T ensiune Capacitate Nr. <'le Cw·ent :Masă Tensiunea
condcnsatorull.li notninală norninalf'tnominali't faze nominal [ki) maxi1uă
20(15) - puterea nomina lă în l<var; (kvar) (kV) (tJ.F) [A) [kv1
3 - t rifazat cu loatc bornele izolaLe.
î n fig. 3.5.9 sînL reprezentate t iplH'ile de condensa toare de mai sus, 0,380-15-3 15 0,31)0 330 3
iar în tabelul" 3.G.3 sînt indicate caracteristicile lor.
cş
1 ..3 x22,8 28 0,420

Bateriile de condensatoare de 6, 10 kV respecl.iv 20 k V se execută, cs 0,380-20-3 20 0,380 440 3 3 x30,4 32 0,420

de regulă, ptJ{ă la 3 1\ivar r.e spectiv <1,8 Mvar pe treaptă. Pentru aceste <
1

261
260
 balerii se utilizează, de regulă, următoarele trepte da puteri: l , 2 ;.
• 1,8 ; 2,4; 3 ; 4,8 Mvar.
Bateriile de condensatoare de 0,4 kV se execută, de regulă, cu puteri
pînă la 240 kvar pc treaplă, utilizîndu-se ca trepte mnltiplii de 15 sau
· 20 kvar.
3.5.2. EXPL..OATARE. PRJNC I PAL.EL.E DEFEC'fi UNI Şl
REMEDIEREA LOR
3.5.2.1. EXPJ.OATAREA DJ\TEUIILOR DE tONDENSATOAUf:
a baleriilor de, cond.eosatoare depinde în mare
de modul în care se <lx.ec ută exploatarea lor. Exploatarea bate-
Funcţionarea . sigură
măsură
riilor de condensatoare incepe din faza de preluare în cxploatare după
montarea lor în instalaţii.
L.a preluarea. in· exploatard a hateriilor de condeusatoara ~e vor face
următoarele verificări :
- se urmăreşte respectarea tutu.ror prevc4erilor proiectului de exe-
cuţie privind montarea, l egăturile la reţea, asigurarea condiţiilor de
a
inlocuire a condensatoarelor lăl:ă scoaterea din funcţi une restului in-
stalaţiei, precum şi detaliile construc tive specifica te de proiectan t · şi .
da că sînt mo·ntate toate îngrădir ile prevă:.mte în proiect;
- cxisten·ţa con diţiilor de · acces nepcricu loase la co ndensatoarele
bateriei pentru executarea controlului;
- dacă condensatoarele sîr1t fixate cot:cspuuzător pe stelajul lor;
- existenţa legăturilor !a pămînt a cuvelor condensatoarelor. In
incinta baterici se ve~·ificli exis tenţa următoarelor legături la pămînl: '
carcasele trausformatf>arelor de măsură, secundarele transformatoare-
lor de măsură, mantalele cabl urilor de alimenţare, pa nourile de pla să
metalică a împrejmuirii asigur1ndu-se cotinuitatea elementelor cu
funie metalică, poai·ta împrejmuirii;
·- în cazul bateriilor montate în exterior se veri'fică · î rtcadrarca lor
tn zona de acţionare a mijloacelor d~ \)rotec ţie împotriva supt:atcnsiu-
nilor atmosferice ;
- existenţ:a· lnLuror inscrip\:io nărilor aferente bat.t~riei de conden-
S<;ttoarc;
262
- aspectul exterior al izolatoarelor stativclor metalice care susţi~
condensatoarele; .
- starea părţilor melalice (stativelor, ingrădirilor) şi modul de pro-
tecţie contra coroziunii ; ''
- existenţa plăcuţelor cu datele tehnice şi avcrlizoare si dacă aces-
tea sînt uşor vizibile personalului de exploatare; · ·
- controlul ·detaliat asupra tuturor conexiunilor electrice;
- în cazul ~bateriil~r int~rioare se verifică dac:ă ventilaţia încăperii
este. C<?_respuD:z~t?~rc Şl daca temperatura nu depăşeşte temperatura
maxima admisibtla pc condensator; ,
- existenţa tuturor b ulet inelor de încercări şi rriăsurători ale fabri-
cii constructoare şi ale unităţii de montaj, .conform normativelor MEE
- PE 003 şi PE 116 ;
. - integritatea condensatoarelor, elanşeitatea lor, aspectnl cnrcasei
condensal'oarelor (lipsa bombărilor, fisurilor, deformărilor) ;
- starea izolatoarelor condensaloarelor, dacă fixarea lor în carcasă
este etanşă ;
verificarea descărdri i complete a bateriei ; bateria uu se va co-
necta la reţea dacă condt~nsat:oarele nu au fost (:omplet descărcate;
- în cazul existen\ni aulomatizării batcriei de eondensatoare se
verifică instalaţia respectivă conform documentaţiei fabricii construct~are
sau proiectu lui ;
- în cazul baterici de condensaloare de joasă tensiune se verifică
cărcare) ; l•
.
dulapul . de comandă al bateriei (legături , aparate, rezislenţ.el c <le des- ·
- starea aparatajului de comutaţie, a protecţ i ei , automalizărilor,
,
a aparatelor de măsura t ;
- posibilitatea de preluare în expJoatare se execută ast.rd : se conec-
tează de trei ori bateria la tensiunea reţ:elei de fi ecare dată pe o durată
de cîteva rnitiUte. În timpul conectării nu h ..cbuie să apară fenomene
anormale în funcţionarea bateriei : bîziit. în. condensatoarc, scîntei pe
legături, scurgeri de impregnant, variaţii ale curentului bateriei.
Exploatarea bateriei de condensatoar11 constă în supravegherea în
timpul fune~.ionării de căt.re personalul de exp loatare şi presn pune ur-
•mătoarclc verificări :
- urmărirea aspectului exterior al conâensatoarelor in ceea ce pri-
veşte integritatea cuvei, etanşeitatea, lipsa umflălurilor, seurgel'ilor de
material imprcgnant pe 1.îngă îzolatoare . sau pc la" îmbină riie cu vei
~
263
 •
. - s!.at•ca izolatoarelor condensatoarelor, curăţenia lor, lipsa fis.u-
l'llor;
•- ~eriftcarea conexiunilor dini:re condcnsatoare, starea clemelor de
legatura ; . temperaturii şi se vor lua măsuri de aducere .a t emperaturii mediului la
. - st~r~a ins.tal~ţiei de des-cărcare. a bateriei de condensatoare ;
- ex1stenţa md1catoarelor de secuntate .si de avertizare ·
, - .. existenţa mijloacelor de stingere a in~endiilol' şi de p:·otecţie a
lUUllCll; · ,
s.tarca îz~prejmuirilor şi a parasolamlui Ia bateriile de exterior;
hpsa obiectelor străint; din incinta bateriei · · ~':""' creşterea curentului debitat de baterie peste valoarea admisibilă.
temperatura mediului ambiant · ' Se vor cerceta cauzele suprasarcinii, iar cînd aceasta depăşeşte 30 %
valoarea tensiunii Ia bornele b;tteriei ·
integritatea 'siguranţelor fuzibile. '
3.5.2.2. PfliNCJPALELE)DEFECŢlUNI ŞI RmirmllmEA LOR
Principalele defecţiuni care pot să apa~·ă'la bateriile de co ndensatoare
s înt următoarele : ·
- încălziri ale îmbi n ărilor prin care se realizează leaăttlra bateriei
de condensatoare la instalaţie. Personalul de exploa tare v~ cerceta exis-
'tenp unor încărcări 'exagerate pe fazele bateriei sau scurtciecuitarea
(strapu~gerea) unor condensatoare. Bateria de condensatoare se va re-
trage dm exploat are şi se va îndepăt·ta cauza ; ·
· - -. conturări, străpungeri sau fisuri l a izolatoarelc condensatoarelor.
BaLena se va retrage din exploatare şi se va înd epăeta cauza ·
'
.. - zgomot anorrn~l în >unul sau mai multe condensatoare ale hate-
' a) la bateriile de medie tcnsiu,ne în staţiile d e transformare
nel, care po~tc fi :sub formă de btzîit, descărcări SaJ..l pocnituri . Bateria
se~ ret~age. dt n exploatare şi se vor executa asupt'a condensatoarelor
masuratori ;
- sc urgeri de masă irnpregnantă pe la incheieturile cuvei sau Ia izo-
latoare:. Bateria se retrage din exploatare şi se 'va înlocui coudensato;ul
respectiv;
- bomharea cuvei, care poat e avea loc ·din cauza u nor fenomene
electrochimice sau electromecanice din condensator. Bateria de conden-
sa to ~re :se retrage din exploa tare şi se înlocuieşte coudensatorul res-
pect iv ;
- depăşirea tensiunii nominale cu pest~ 10 %.. Deoarece condensa-
tearele se pot deterioraJprin depăşirea tensiunti maxime de fttnctionare
la bornele lor, se vor lua]măsuri de scădere a tensiunii la h.ornele l'or ; în
caz con.t rar, se va retrage din exploatare bateria de conden.s atoare; ·
depăşirea temperaturii maxime a mediului ambiant.'
264
'
Deoarece este posibil să apară degradări ş i dilatări ale materialului
izolant de impregnare ale condensatoarelor, ducînd la hombarea cuvei
condensatoarelor şi scurgeri de material, se va analiza cauza creşterii
parametrii nominali (aerisire, v entilaţie). 1n caz contrar, hatetia se va
retrage · din exploatare ; .
- sarcina pe faze este ueuniformă, cauzată de încărcări uesimetrice
~de fazelor. l.a depăşirea neuniformităţii cu 10% bateria se va retrage
din exploatare şi se va echilibra sarcina pe faze ;
bateria se va reLrage din exploatare.
rJ3.5.3. ÎNTREŢINERE, îNCERCĂRI Ş I M Ă SURĂTORI ÎN
EXPLOATARE
. Toate lucrările la bateriile de condensatoare se vor executa numai
după scoaterea de sub tensiune a Lu.luror instalaţiilor hateriei de conden-
satom·e din incinta împrejmuită .î n care acestea sînt montate.
Pentru adueerea batcriei de condensatoare în "stare legat la pămîn t",
se va· respecta următoarea ordine a operaţiilor :
- decon(~ctarea întrerup tornlui celulei bateriei de eondensa toare, ·
îil care moment bateria se va descărca pc instalaţia de descărcare (t rans-
formatoarelc de măsură) ; ·
- crearea unei separaţii vizibile prin de~;eh id en~a separat orului din
celula bat eriei de eondensatoare: În cazul' celulelor debroşabile, la care
nu există separator, separaţia vizibilă se va crea prin dcbr oşarea între-
rupt oi·ulni ;
- verifi car~a ou indicalor'ul de tensiune a lipsei tensiunii în; celula
bateriei de condensato<~ re, la c·eJe trei borne ale cablului de alimentare
a .bateriei ; .
·- inchiderea cuţ.itelor de legare la pămînt din celula bateriei.
După executarea acestor operaţii se pătrunde în incint a bateriei, unde
se vor executa următo arele operaţii :
- descărcarea b~teriei de con'densatoare la bornele de alimenta re
cu prăjina specială de descărcare ;
- ' montarea scurtcircn'itorului şi legarea la pămint a fazel or ba le-
riei de condensatoare ;
'265
 - v erificarea lipsei tensiunii la nulul bateriei de condensatoare;
- montarea scurlcircuiloarelor şi legarea la pămînt a barci de nul
a bateriei ele condcnsatoare; . Conţinutul orientativ al lucrăril or de revizie leh nică a bateriilor de
. .- î nchiderea cuţ.itelor de legare la pămînt a stativelor izolate faţă
ele sol ale bateriei de cotldcnsatoare;
- descărcarea cu prăjina sp ecială de descărcare timp de cea 5 s
a condensaloarelor la care se va lucra şi a condensatoarelor învecinate
acestora (d acă se lu crează la toate condenşatoarele bateriei, operaţia
de descărcare se va executa la toate condensatoarele} ;
- legarea la · pămînt şi scurtcircuitarea bornelor fiecărui condensa-
tor (operaţia se execută imediat după descărcarea condensatorului res-
pectiv).
Scurtcircuita rea bornelor condensatoareior şi legarea la pămînt se .
va m enţine pe întreaga perioa dă a l ucrărilor la bat erie.
b) la bateriile de joasă tensiune în posturile de transformare
- deconectarea Întreruptorului (eontactorului) ·bateriei de conden-
satoare, tn care moment bateria se va descărc a pe instala ţia de descrtr-
care (rezi stenţe) a fl ată în dulapul de comandă al bateriei-;
- crearea unei se p araţii vizibile prin scoatei·.e a siguranţelor fuzibil e
din dulapul d e coma ndă al b ateriei;
. - verificarea cu indicator ul de t ensiune a lipsei t ensiunii în dula-
pul d e comandă :d ba leriei, Ia c:ele trei hornc ale cahlului de alimentare
a bateriei. · '
După executarea acestor operaţii· în dulapul de comandă al batcriei
se ridică îngrădirile di n. plasă de sîrmă şi se vor. executa următoarele
opera ţii la condensal oare ;
- des cărca rca h aleriei de coudcusatoare la borne.l e de alimentare
cu o prăj ină specială de descărcare (tn lipsa acesteia, cu .un ·scurtcircui-
tor). In cazul existenţei mai multor trepte de condensatoaTe, ·operaţi a
se repetă la fiecare trea p tă ; · normat. la un a n de Ia llunerea· în runeţiune.
- mont area scurtcircuitoarelor şi legarea la pămînt a fazelor ba te-
rîei de condensatoare. I n cazul existe nţei mai ·multor trepte de conden-
satoare, opera ţi a se repetă la fiecare treap tă.
Scurtcircuitarea b ornelor condensatoarelor şi legarea la pămîn t se
va menţine pe întreaga perioadă a lucrărilor la baţerie.
3.5.3.2. LUClti\RI JJE ÎNTREŢINERE
• Revizia t e hnic ă (H.T) a b ateriilor de condensatoare cuprinde
ansamblul de operaţii executaLe periodic pentru verificarea, curăţirea,
eliminarea unor defecţiuni, piese uzate sau subansambluri, măsurători
profilactice, avind şi scopul de a constata starea tehnică a instalaţiilor
inainte de exec uta~ea reparaţiei planificate. ,•
.266
Revizia tehnică se execută la l ocul de amplasare a bateriei de con-
densatoare, de către echipe specializate.
condensatoare este următoru l :
curăţirea suprafeţei izolatoarelor şi a eondensatoarclor ;
controlul vizual al tuturor ţoncx i unilor;
controlul îmbinărilor şi stringerea pieselor de îmbinare ;
controlul v izual al integrităţii condcnsatoarelor, etanşeitătii
acestora, asp ectul cuvei (lipsa bom b ări lor) ; ·
- revizia tehnică a transformatoarelor de curent ş i tensiune;
- remedieri defecţi uni la fundaţie şna aco peri şul prot ector (la con-
densâtoarele montat e în exterior) ; .
corecturi de vop sire ;
- revizia teh nică a in sta l aţi ei de descă rca re;
- revizia tehnic ă a dulapului de c omandă a ba Leriei de joasă ten-
sitm e ;
- controlul blocului de coman dă auto m ată ;
- încercări şi măsurători p rofilaclicc şi anume: măsurarea rezis-
ten-ţei de iz olaţie diotre ' bornc şi dintre borne ş i carcasă, măsurarea ca-
pacităţii condensatoarelor, m ăsurarea tangentci unghiului de pierderi
diclectrice tg ~ . încercarea cu tt~ns iunt~ co nt inu ă intre borne, încercarea
izolaţiei condensatoarelor cu tensiune mări tă alternativă (50 Hz), con~
t rohrl eone<:Lării Ia tensiu'n e nominal ă. · · ·
Costul lu crăr~l or de revizii tehnice la bateriil e de condensatoare nu
trebuie să depăşească 5% din valoarea de înlocuire 'a fondu lui fix.
Periodicit.atea l ucrăril or de revizii tehnice ce se execută la bateriile
d e condensatoare montate în staţiil e sân posturile de transformare este'
de un an.
Prima revizie tehnică se execulă, indiferent de ciclul de fmict.ionare
·
• Reparaţia curentă. (RC) a b ateriilor de condensatoare cuprind~
ansamblul de operaţii prin care se urmăreşte aducerea tut uror părţi lor
bateriei d~ condensatoare la paramelrii. proiectaţi, remediindu-se toate
d efecţiunile constatate în timpul exploatării, p entru asigurarea functio-
'nării în condiţii de siguranţă pînă la următoarea reparaţiE\ c apital ă. ·
Conţinutul orientat iv al l ucrărilor de reparaţii curente la bateriile
de condensatoare este următoru l :
- I'U.crările prevăzute la revizia tehni că ;
- înlocuirea pieselor defecte fără demontarea elementelor de con-
densator ;·
- demontarea elenHmtelor de condensatnr şi înlocuirea lor cu al-
tele noi.; .
 vppsirca conder1satoarelor şi a co.nstr uctiei metalice ·
încercările şi măsurătorile profilacticc indicate Ia lucrările de re-
vizie tehnică.
~e.ntru baLeriil.~ de condensatoare sînt prevăzute in normativ numai
l~cra~1 el~ repa:·aţu c~u·ente de gradul II. Valoarea acestor lucrări nu
trebu1c. sa. ~epaşeasca 10% din va loarea d e înlocuire a fondului fix.
PenodtcJta.tca Iu?rărilor de reparaţii curente este de 5 ani.
• R:paraţ.r a c~p.ttal.ă (RK) a b ateriilor de condensatoarc repre:dntă
C?mplexul. de lu cran pnn care se asigură readucerea caracteristicilor teh-
mco-funcţw~ale la J?arametrii proiectaţi. în cadrul reparaţiilor capitale
se ef~cLueaza înl~?u.tr~a t?tală sau parţială a unor elemente deteriorate
c~ y1 m.?r.~ a uzt~rn ft7.JCC şt se execută moderni,.ări în veoerea îmbunăLă­
ţmi .staru te~n1ce. a instalaţiei sau pentru îmbunătăţirea parameLrilor
tehmco-fu ncţ1onah . •
Conţinutul o rientativ al lucrărilor· de reparatii cap itale la bateriile
de condensatoare este următorul : ' - relele cu nrutrul izolat, la care ucutrele nu au nici o legături:! YO -
- lucrările prevăzuLe la reparaţiile curente ·
- lucrări d~ ~·ep~raţii efectuate în scopul' readucerii bateriei de
condens~to_are Cit mat a proape de caracteristicile ini~iale, cu dem onta-
re~ parţ1ala sau .totală a J:aterici de condcnsaLoare, cu înlocuirea piese-
lor u7.ate, a unura sau ma1 nurltor element e defect e·
- . !rnbuu_ă~ă (.ir! şi modernizări ale ins ta laţi ei ; '
- . 1ncer·carrle Şl măsurătorile profilactice indicate Ia l ucrările de re-
paraţle curenLă .
Val ?'-\rca lu c:rărilor de rep a raţii capitale nu trebuie să deiJăşească
35% dtn Yaloarea de inlocuire a fondului Hx.
Periodicitatea lucrărilor d e reparaţii capi tale este de 10 ani.
3.6. ECHIPA.\fEN'JJE P1~N1!RU TR!\.'I! ARE.I\. NEU'F RULUI IN
REJELET.E ELEC'Ji lUCF.
3.6.1. CONS IDER AŢ II GENERi\.L,E
Pundul neutru al îr1făşurărilor Lrausformatoarelor cu conexiunea
stea repret.i ntă u.n punct ~i~etric l median) faţă de cele trei fa7.e. Tn regim
nor~~l de funcţt~ nare, dm \ţnotive, d e simetrie, punctul ne u t ru (de nul)
se afla .la poten!.~al ul pămîntului, dar în fu ne ţie de legăturile existente
intre sisLemul tnfazat de conductoarc şi pămînt, potenţialul neutrului
268
faţă de pămîn L poaLe lua valori dHerit.e. Acrastă tensiune a punc tului
neutru fată de pămînt se numeşle tensiune de deplasare sau deplasarea
punctului ~eafru. Deplasarea punctului neutru depinde direct de modul
d e realizare a legătnrii dintre punctul neutru şi pămînt. Dacă se realizeaz~
o le<tăL ură electrid de impedanţă mică între neutru! t r ansformatorului
şi pămînt, aceasta t i nde să "menţină" potenţialul neutrnlui egal <~u cel
al păm inLului, iar cu cît impedanţa de legătură este mai mare, cu atît
,.m entinerea" potenţi alului neutrului la pote nţialul pămintului este mai
pttţin' eficientă. Dacă r1u se realizează nici o legătură a neutrului reţelei
t:u pămintul, potenţialul neutrului poate oscila in rapo:t Cl.l poLent.i~lu l
păm î ntului ; \·a loarea tensiunii de d ep l~sar e a neu trul~H se \'U ~tal? ~ It la~
un potenţial c.:'l re depinde de valoarea unpedanţelor sJslemuhu tnfnzat
de co n<luctoare faţă de păm înt .
Din puncl de vedere a poziţiei ncutrului reţelei faţă de P.ămînL, se
d eosehelic urm ăto arele tipuri de re ~:e l c: .
i lă cu pămîntul;
- re(ele cu neutru[ le,qal fa pi'imînl, la eare neutr'cle pot fi lcgaL.c di-
rect In piimînt sau printr-o rezistenţă de valoare mică. Aceste reţele pot
avea toate neulrele legate la pămlnt sau numai o parte din ele;
- retele 1:11 neutru[ compensqJ, la car e ne utrele sînt legate la pămînt
prin bobine cu o rr.aetanţă comparabilă cu reactanţa capncitivă a re-
ţelei. Astfel de hobinc se numesc b obine·de s lingere.
în fig. 3.Î1.1. · sînt reprezentate tipurile de reţele respecliYe.
- o
z • O sao
l• R
Q
Fig. 3.ti.l. Modul de Lrature a neutrului reţe lelor electrice :
a - neutru! izolat ; b - neutrul legat 1a pămînt ; c - n e utru! compensat.
La a legerea modului de tratare a neutrului unei reţe l e se are î n ve-
dere modul de comportare a reţelei Ia puueri la păm i nt. J?uncrea la pă-
mînt este un defect care coustă în crearea unei l egături accidentale,
prin tr- o~rezistc nţă de valoare zero sau fi nită, între pămînt şi o fază a
reţelei care nu are 1n nici un alt puuct o l egătură uetă cu pămîntul.
Cel~ mai frecvente puneri la pămînt în reţelel e electrice apar din
ca uza co nturnări lor izolaţiei datori tă su pratensi un i1or atmosferice. în
acest fel modul de tratare a n e utru lui unei reţel e are în vedere lichidarea
269
 Tabelul 3 .6.2
cit mai rapidă şi fără urmări a arcului electric de punere la pămî nL care
apare în urma conturnării izolaţiei.
Compararea soluţiilor de tratare a neutrului reţelelor electri ce
Gradul de legare la pămînt a unei reţele electrice trifazate într-un
anumit punct se caracterizează prin coeficientul de _legare la pămînt al
'
reţelei electrice, f{'P. Acesta reprezintă raportul dintre cea mai mare va- ' ' Legat la pă- T,cgat la pil-
)l'cutrul mlnt pri-n Legat direct miQt prin
loare eficace a tensiunii de frecvenţă i ndustri ală între o fază sănătoasă · Caractel'istiti i7.olat bobină de la pi1mtnt rczlste•llă de
şi pămînt în timpul unei defect la pămînt (la una sau mai multe faze, stingere limitare
într-un punct oarecare al reţ:el ei) ~ i valoarea eficace a tensiunii de frec-
1

venţă industrială între faze în acelaşi loc înainte de defect. Coeficientul Arcu l provocat de puner ea la
Se autostingo. Se eli min'lt d,)L'in RAR
K'JI se exprimă în procente. pămlnt

Funcţie de reactanţele de SllCCCSillne homopolară \ x,., dire ctă x,l Arc intermitent Posibil Nu osle posibil
şi a rezistenţei de succesiune h omopo lară R,., echivalente in punctuL
considerat, ex istă cinci clase de tratare a neutrului reţelelor electrice, Punere la pămînt de durată Rcţeau:t poate fi exploa- Linia cu defect se deco-
X
delimitate de anumite valori ale ral?oartelor ](z = ~:şi [(R =
R
x: Supratonsiuni tranzitorii la
La.tă cu punere la pămînt automat
nccte.'lză

în tabelul 3.6.1 sînt prezentate clasele de tratare a ueutrului p recum p uuena la pămlnt 3,5 u, 13 u, 1,8 u, (1.8- 2,5)U t
şi valorile coeficientului Kp, iar în tabelul 3.6.2 este pre:r.cntată compara-
rea diferitelor so luţii de tratare a neutrului. HidiC<iri do tensiune de 3U1 tn toată reţeaua 0,8U1 la 1,1u, Ia
du rată locu1 dt}fcct Jocul defect
!n ţara noastră neutrţtl reţelelor electrice este tratat in 'felul mmă-
tor: , Deconcct:uea puncrilor la Osciloţii Revenire Furii l'enomcne deosebite
- reţelele de transport, dll înaltă ·tensiune, 110, 220, '4.00 l<V: pămînt rezonante lentă a
tensiunii
Heul:rnl se leagă direct la pămînt;
Detoct arca puncrilor la Implică sisteme speciale Se ro..'l.lizea7.ii cu sisteme
1'abelul 3 .6.1 pumln t uzualo de protecţie

Clasele de tratare a neutrului reţelelor electrice

nelatjj de limitare
I nfluenta asu pra liniilor de
t.elccomunie.'lţii Importantă
Noinscm-
nată Foarte. marei Hcdnsă
Nr.
Cl't, Tipul reţelei
J(~ ~ xn !Xa 1 Kn = R,;}X~-
'Rapnrtul
tensiunilor
K -p Extindere reţea Foarte Lirnitatii " Nellmitt- tă -
~ limitată

1 Reţea cu neutru! rigid legat )a lnvestil ii sp<~ci ale Nitnio Bobiue d<', :i\llăsuri de Rczishmtu
pumlnt o ~ ]{.~< 1 K,1 ~ 1 0,75 stingere protecţie, in de limitare
lluiilo de
2 Reţea cu neutru! efectiv legat la 1~1(~.,;3 ](11 ~ 1 0,8 telccomu-
pămlnl nicaţii

'
3 nctca cu neutru) legat la pămlnt
prin rezistenţă ' K,.< oo
3< J(R > 1 1
- reţelele de distribuţie de medie. tensiune 20(15) kV : neutru! .se
4 Roţca cu neutrul legat la pămlnt leaa ă la pămint prin bobine de stingere sau rezistenţă. În reţelele de dts-
prin bobină de stingere - 40 ~ K,...<OO - 1,1
td~uţie de medie tensiune de 6 kV neutrul este de regulă izolat; _
-
5 Reţea cu neutrul izolat o<]("'< 40 - condiţ.i i de - reţele de distri buţie de joasă tensiune 0,4 kV : neutrul se leaga
rezonan1'ă
-diţ·ect la păm i,nt.

270 271
 ,

3.6.2. TRATAREA ,NEUTRUL.UI ÎN RETELE DE THANSPORT
Se consideră reţeaua din fig. 3.6.2 cu neutru} legat direct la pămînt,
în care capacită~:ilc între faz e C1 şi capacităţile faţă de păm î nt C0
sînt reprezentate concentrat.
clirectă a cărei rezistentă este nul::i. Acest cure nt de scmtcircuit este în
general un curent reactiv defazat în urma tensiunii care îl determină.
rIl cazul d efectu lui prin arc electric, care arc o anumită rez istenţă,
curentul de scurtcircuit ars şi o componentă activă .
Valoarea curentului de scurtcircuit monofazat, în anumite cazuri,
poate fi mai mare decit valoarea curentului de scurlcircuit trifazat,

-
l'U care se verifică aparatele de comutaţie pri mară. Pentru limitarea
1 Trans for m at or 1 Linie l s7 I'Urentului de s!:urtcircuit monofazat la o valoare mai mi că decît valoa-
'r rea curentului de scurtcircuit trifazat, sau cel mult la valoarea acestuia,
neutrele transformatoarelor nu se leagă în t otalitate la pămî n t. Rapor-
s tul acestor doi curenţi este influ enţat de parametrii reţelei de succesiune
hom opolară şi directă,. ·~a lorile lor fiind in princip al determinate de
parametrii trausformatorului şi de modul do legare a neutrului acestora
/'
1 1 la pămînt. Pentru ca valoarea curentului de scurtcircuit monofazat
1 ~----. . . .--~~~r-+-~~~--~~
să fie mai m i că decît va'loarea curentului de scu rlcircuit trifa.zat este
1

1 necesar să fie î nd eplinită co ndiţi a ca raportul reactanţel or de succesiune

1 homopolară şi d i rectă să fie mai mare decît 1, ceea ce se realizează prin
legarea nulului unui anumit număr de transformatoare din reţea la
p ămî n t:

--- -- ------- _ _
.... x;, > 1
Fig. 3.6.2. Reţea cu neutru! legat direct · la pămin t : Xa
c. - capacităţi .Intre faze şi pămînt : C1 - capacităţi in tre
t a"P. ; li R<J'U •so'UT 0 -tensi\mea intx-e :f<lze şi pămînt; I,n .Is.~·I.sT- Pentru optim izarea alegerii nnmărului transformatoarelor din re-
curP.n ţLi <le sarcină pe :taze.
ţc•a a l c;ăror neutru se leagă la pămînt, se are în vedere să se limiteze
val oarea coeficientului de legare la pămînt l{.P la 0,8. Această condiţie
. În regim normal de funcţionare linia este parcursă de curc1~ţii de
11(~ realizca:lă dacă raportul reaclanţelor eslc 111~1i mic decît 3 :
sarcină l sR., l ss. IST şi de curenţii capacitivi de încărcare a capaci lă ­
ţilor naturale C0 şi C1 • Dacă la o astfel de reţea se stabi l eşte o ' legăt ură. xh < 3
la pămînt (exemplu pe faza R.), sub acţi unea tensiunii de fază. u,n ia X~,
naştere un curent de punere la pămînt. La aceste reţele curentul de pu-
nere la pămînt se numeşte c:urcnt de scurtcircuit, deoarece arc o valoare ·Suplimentar la aces te condiţii se mai impune ca raportul dintre
mare producînd o scădere accentuată a tensiunii, care pe 'faza d efţclă , rrzi sten ţ.a homopolară ş i reactanţa directă să fie mai mic decit 1 :
la locul defeclului, aj unge la o . valoare foarte mică. Acest curent de
scurtcircuit este determinat de impedanţele transformatorului ZT, -RA
-< 1
liniei ZL, dr umului prin pămînt Zp şi de rezistenţa de trecere la locul defec-
..'{Il

tului R" (în cazul unui scurtcircuit prin arc electric). Deoarece capa ci- O dată cu apariţia şi dezvollarca reţelelor de 220 şi 400 kV, reţele
tăţile liniei .sînt mici, curentul capacitiv are valoare neîn se mnată, el l'nr e f unc ţionează cu neutrul legat la pămînt, apare tendinta ca legă­
putînd Ji neglijat; curentu l de scurtcircuit monofazat arc expresia tura la pămînt a neutrul ui acestor reţele să devină rigid ă, iar curentul
1 dr sc\•rtcircuit monofazat să devin ă mai mare decît curentul de scurt-
(l) -
·
Ur 1· l'ircuit trifaza t. A~:est lucru este impus delransformatoarele şi autotrans-
l- sc •- ~T+ ~L + b· -'-. R. rormatoarele de sistem, ale c:ăror neutre se leagă în m od obligatoriu la
Potentialul punctului nei1t.ru este ţ.inut la potenţ.i al ul pămî vtului , pii m înt pentru limitarea supraterisiunilor ~.:e pot să a p.ară pe neutru! lor.
deoarece 'între neutru! tr~ nsformatorului şi ~ăm înt există o legii tu ră As.tfel, da că autotransformatoarcle ar funcţiona cu Jteutrul izolat , în ca-

·272
- Cartea eleetrici.anului din staţii electrice ŞI postur.l de transformare - cd. 53
zul unui scurtcircitit monofazat pe una din fazele îufăşurării de înalLă
tensiune, neutrul se deplasează cu valoarea tensiunii p c fază a înfăşu­
rării de înaltă tensiune, ceea ce ar supratensiona izolaţia îilfăşurării
coborîtoare.
Pentru reducerea curentului de scurtcircuit monofazat se dezleagă
o serie de neutre ale transformatoarelor de la pămînt, in aşa fel încîL.
în orice punct din sistem să se respecte condiţiile de mai sus.
ln reţelele electrice se adoptă următoarele reguli de legare a neu-
trclor:
- la toate autoLransformatoarele de 400/220 kV, 220/110 kV şi
transformatoarele de 400/11 O kV ncutrele se. l eagă direct la pămînt ;
- în "staţiile .de transformare de 110/ M.T. unde sînt două sau mai
multe transformatoare, col puţin neutrul unui transformator se leagă
la păm înt; · ' ·
- toate neutrele transformatoarelor de 110/ M.T. care uu sint Ie-
gaţe direct la pămînt se protejea7.ă contra snpraten·siunilo"r prin mon-
tarea între neutru' şi pămînt a unor deseărcătoare c.u razisten·ţrt varia-
bilă cu suflaj magnetic.
. Pentru asigurarea unei legături efective la pămîi1t in orice punct
al reţelei electriee şi pentru evitarea ea prin deconectarea unei linii
să se formeze zone în care neutru! să nu fie legat efectiv la pămînt şi
deci l{P să devină mai mare decit 0,8, t ransformatoarele ale căror neu-
tre se leagă efectiv la pămînt se repartizează în toată reţeaua.
Avantajele !"eţelelor cu neutrul legat direct la pămînt:
- reducerea solicitării izolaţiei în cazul regimurilor nesimetricc,
fapt care permite utilizarea transformatoarelor eu izolaţie degresivă ;
- eliminarea rap idă a scurtcircuitelor, cu Loate urmările negative
ale acestora ;
- eliminarea rap i dă a arc11lui electric ;
- absenţa supraţensi unilor periculoase produse de circuitele osci-
_lante ferorezonantc; . unei reţele cu neutru! izo-
- funcţionarea ' sigură a protecţiei prin relee.
Dezavantajele legării neutrului direct la p ămînt:
- întreruperea alimentări i: consumatorilor in cazul scurtcircuite-
lor prin deconectarea acestora de către protecţia prin relee;
- posibilitatea apariţiei de supratensiuni induso în liniile de tele-
comunicaţii din cauza curenţilor mari de scurtcircuit;
- deteri orări ale izolaţiei şi conductoarelor la locul de defect prin
e~cctul termic al curenţilor d e scurtcircuit;
ten:siuni ridicate de atingere şi de pas în zona de defect.
274
3. 6. 3. TRATAREA NEUTR U:b UI lN RE'fEI,.ELE
DE DISTRIBUŢIE
S~ consideră. r~ţ~aua cu neutru! i.zolat din fig. 3.6.3. Datorită siste·
mulm de. capac1tap pr~supus simetric, potenţialul neutrului transfor-
matoruiUt N ~s~e. Ide~tJc cu potenţialul pămîntului (în realitate siste-
mul de" c_~pact~aţJ a! conduetoarelor fazelor este ncsimetric din cauza
nmpla~arn nesJmcti: cc a conductoarclor reţelei faţă de pămînt, iar
potenţialul neutrulUt transformat.orului este diferit de cel al pămîntului,
noesta avînd valori de la cîţiva zed de volţi la cîteva sute de · volţ)
Dacă la una din faze se stabileşte o legătură cu pămîntul, valorile c~~
r<mţilor şi tensiunilor se modifică. Astfel, punerea la, pămînt a unei faze
produce o modificare a tensiunilor fazelor şi a punctului neutru N.
1
l ip UNO • Uo "U,r
uso ~ Us~r =v'J 1/,r
UTO • UTR ',fj Uf
••Jg. 3.6.3. Reţea cu neutrul izolat. F'ig. 3.6.4. Diagrama vector
rială a tensiWlilor în cazul
lnt, in timpul punerii nete
Ja pămînt.
. ~n cazul unei. pu'neri 1~ pămînt nete, tensiun~a faţă de pămînt a
fo1.er clefe?te devmc zero, Iar tens iunea faţă de pămînt a fazelor sănă:­
tons~ devine e~ală cu tensiunea intre faze. Punctul neutru care din
OODSJd~rente de simetric avea potenţialul pămîntului este supus unui
,o1Jenţ1al :ga~ cu cel al fazelor dinainte de defect. In fig. 3.6.4 este re-
prez~ntata diagrama vectorială a tensiunilor în cazul unei puneri la
p6rnmt nete pe faza R. Prin capacităţile faţă do pămînt ale fazelor să-
275
 nătoase vor c ircula curenţi detcrmiuaţi de tens iunile faţă de pămlnt ale
acestor faze ;1
c rn~terea cu J3 a tens iu ni lor fazelor să nătoase duce la s upra-
Ilo licita rea izo l aţiei acestor fa ze. creîncl co ndiţii a p a riţiei celei d e a

ln
.= -~"­
u J -_Y.so
O'!Ji -,
I_ r-- QT.
,,
doua puneri Ia pă m înt (scurtcirc ui t bifazat). ln acest caz linia sau
liniile respective trebuie dceoneelate:
~c ~c !.:.c
- la locul d e defect, IP determină tensiuni periculoase pentru per-
Suma vcclorială a acestor curenţi reprezintă curentu\ capacith· 10 oanelc sau animalele din apropiere;
- deteriorarea izolaţi ei la locul p unerii la p ămînt (izolator, ca blu)
egal cu curen tu l de pu nere la pămint JP care circu l ă prin pămîn t şi
pri n efectul termic al arcului electric ;
locul de defect . - snp ra sarc ină suplime n tară pentru reţelel e electrice;
- funcţi ona re neselectivă a protec\ ic i în anumite cazuri de duble'
- 1_s
1_o- + _I T -= u.\o .,.+ ll..To = :lQ.
7
pu ncri la pămînt ;
::_c !.:.c
- inrluenţe importante pentru liniile de lelecomunicaţii;
în modul: ]0 - su. , U0 fiind tensiunea de deplasare a ueulrului. - prod ucerea şi c i rcu l aţia î n reţea a armonicilo1·.
Zc Din cauza acestor dezaYantajc. în re~clele <'leclrice curen ţii de pu-
în ca;.: ul rc\clelor aeriene .în special, de regulă punerea la pămin ~ ntue la p ămînt se co mp ensează pri1t utilizarea unei bobinc de stingere
nu este netă, ci arc loc printr-un arc elec:lric de rez i ste n ţă Ha. La pune- eonecta t e pe neutru ! t.ransformatorului. Tn fig. 3.6.(i este reprezentată
• rea la pămînt a unei faze poLenţia l ul ei diferă de cel a l pămîntului prin ' rt>ţea com p e nsată prin h o b i n ă de stinl-{ere. Tu cazu l um~ i puneri la
pll mint pe o fază, tensiunea de deplasare a ncuLrului U0 eare apare la
căderea de te usi1~ne pc arc, în consecinţft potenţialul acestei fnc est.e b m·nele bobinei de stinger e produce Ull eurC rlt indLtClÎV f 1, d cfazat C U 90°
diferit de zero. ln fig. 3. G.G csLe re pr eze ntată d iagrama veclorlală a fn urma tensiunii res p-ective, iar s uma curenţi lor 10 spre pă mîn t care
t e nsiunilor în cazu l pune rii Jap ămi nl: p ri n arc e le<;Lrlc a fazei R pnr~u rg cap a~ită_ţile C . .o a le faze lo r n~puse la pămînt esl·e dcfazată c u 90°
Valoar ea curent ului d e punere la p ă m înt lnnmtea tensmnu. Pnn locu l de defect ·
,. T1, în re ţel e l e cu neutru! izolat poate. alingc uma ce lor d oi curenti d efazati în tre
T
va lori a preciabi le, mai ales la r?ţclcl~ 111 cab_lu 1 cu 180°, î n cazul cîr~d sînL egal i în
anp litucl i ne, est e nul ă l v = !o+ ..----~
la ca re ca pa cităţile C0 au valon man. Va l?rlle !_,,. N s
curentului de punere la pămînt p o t alwge tn cazu l unei compensări Lolale a
urentului capacitiv trebuie satis fă- R
sute de ampe ri. .
Punerea la pămînt are o sene de efecte ută. con di ţia de rezonantă X,, = Xc XL
1
negative, şi anume : 11 <>>L = - - , in care Lesle induc-
- la valori a le l ui I p de peste 1O A la ooC.•
LEA si ;{O A la LES, el p roduce o ionizarc h itatea bobinei de stingere.
puler~ic~i a zonei arcului electric, fap t r e d uco t n r eali tate
fazele reţelelor prezintă
la neslingerea acestuia la prima lrecere a
llt•l de pămî nt în afară de capacităţi
Fig. 3.6.5. Diagrama \'N'-
toriaJă a tensiuni lot· In
1 rczisten!e de valoare f ini tă, iar r.g. ;!.6.6. Reţea cu neutru! com-
cur entulu i prin zero, arcul electric fiind inlrl'- 1.i stenţa bobi nci de stingere a rc o pensat prin bobină d e st inl!ere :
cazul unei reţele <·u reactanţa inductivă a boblnel
ne utru! izolat, i n t impul ~inut ·cte tensiu nea care, fiind de('ala t ă t~ u 90o aloare d ifer ită de zero. Jn acest eaz
. \ 1• -
de sting;re.
punerii prin ai'C~ cledric in acel moment, are valoarea max im ii . Astfel, b1bioa d e s lingere va compensa nu ma i
l a pămînt .
dup ă lrecerea prin zero, el se r e apriude, pu- urc11tul capaciti v al reţelei, dar cu ren lui ne tiv dat de rezistcu tele
tî ndu-se men ţin e permanent. Aceste rcaprinde ri r ep etîndu-sc, produc l7.t>lor faţă de păm înt se va însuma cu curentul act iv d at de re~is ­
nf,n activă a b obinci de s ting ere.
supratcusiuni prel ungite, <:are putînd a junge la a tnpli Cudiui d e :5,5U,
fu cazul îndeplinirii condiţiei d e rez'onauţă, de anulare a cu rentului
distrug i wla ţi a ; ultant I p. se obţine un circuit rcwna nt. Din ca uza inegalităţii para-

276
277
mctrilor reţelei (nesimetriei capacităţilor fazelor, murdăririi izolatoa·
relor, a transformatoarelor de tensiune montate nesimetric, a altor
capacităţi p arazite) în regim normal de funcţionare, există o uşoară t en
siune de deplasare a neutru lui reţelei, care aplicată acestui circuit .re
zonant, determină cure nţi mari, iar tensiunea· pe fi~care element creşte
foarte mult periclitînd izolaţia. Aceste fenomene se amplifică in cazul
apariţi ei punerii la pămînt. Din acest motiv în practică valoarea reac
tanţei inductive XL a b ohinci de sliugere se alege diferit ă de reactanţt1
capaciLivă a reţelei Xc, astfel încît wrentul inductiv dat (le bobina do
stingere să fie mai mare sau ma i mic decît curentul capacitiv dat d(l
reţea. ln acest caz se spune că reţeau a este supracom pcnsată sau sub·
compensată. In practică se f~nctionează cu reţea supracompensată ,
cu o supracompe~sare de pînă la 10 % , din următoarele considerente 1
- curentul inductiv dat de bobina de stingere se reglează funcţir
de curentul capacitiv de punere la pămînt al linjjlor in funcţiune, ali
mentate din secundarul aceluiaşi transformator. In cxploatare se poatt·
întîmpla, din anumite cauze, să şe deconţcteze una sau mai multe linii
sau r.acorduri <;le linii. Astfel capacităţile fa~el or reţelei respective scad1
scăzînd şi curentul capacit.iv 10 • Dacă reţeaua ar fi subcompensată, s~
poate obţine rezonanţă (10 = IL);
- în anumite cond i ţii bobiua de stingere se poate satura, ceP.a CI'
determină c;eşterea curentului priu bobină. În cazul cîud reţeaua ar
fi fost subco mpensată (J L < ! 0) prin creşterea curentului I L se p oatr
ajunge la rezonanţă.
Avantajele tratării nenLrului prin bobina de stingere:
- stingerea rapidă a arcului electric de punere ·la păm int şi pr<'
venirea deteriorării izolaţiei şi a conductoarelor prin efectul termic
reducerea curentuht'i la locu 1, de punere ]a pămînt la cîteva pro
cente din -valoarea curentulu i eapacitiv al reţelei ;
- tensiuni mai r.edu se de atingere şi · de pas la locul dcfcctului 1
- continuitatea în alimcnlarca consumatorilor atît la d efc~te mono
fazate pasag~re, cît şi la defecte persistente ;
- influenţe neînsemnate asupra liniilor de telecomunicaţji.
I;>ezavantajele funcţi onării cu neutru! legat la pămînt prin b obin
de stingere :
- supracurenţi şi supra tensiuni de fer01;ezonanţă de 3 V1 ;
....... tensiuni · mari pe fa zele sănătoase în cazul punerii la pămî nt
278
- transformarea unui defect monofazat în defect polifazat a peste
0 °~ <jin cazuri în timp de cîteva minute;
- costul crescut al izolaţiei corespunzător tensiunilor mari care
par în reţele ;
- în cazul ~·eţolelor în cabl uri cu izolaţie din polietilenă sau PVC,
IUstenţa unor curenţi mari reziduali din cauza pierderilor active mari
n Meste izolaţii ;
gl·eutăţi în asigurarea unui acord permanent bobinei de ' stin-
at·e;
greutăţi în identifţcarea locnlui defectului.
Dezvoltarea rapidă a reţelelor de distribuţie de medic tensiune şi
blizarea. intensă a cablurilor cu izolaţie din polietilenă şi PVC, al căror
areut capacitiv a crescut simţitor faţă de curentul capacitiv al cablu-
lor cu izolaţie în hîrtie uleiată, a dus la cresterea însemnată a curen-
ului de p~;~nere'la pămint. In aceste condiţii, 'compensarea unor curenţi
l pacitivi mai mari de 100 A implică construirea unor bobine de stin-
t·~ c:u·e nu ar fi economiee. !11 aceste c·ondiţi.i s-a trecut la tratarea
eutrului prin rezistenţă d e limitare.
T
N
·n. b
Fig. 3.6.7. Reţea c u neutru! C()Jnpensat prin rezistenţă de limitare :
R .v- rezistenta ohmieă a rezistenţei de tratare a neut:ruJ.uJ: •
a - schema electrică de principiu a reţelei ; b - . <tia.grama vectOr.l.lJ.ă a
tensiunilor m cazul unul defect. ,
fu fig. 3.6.7 este reprezentată o reţea al cărui neutru este tratat
de lin;titarc. In acest caz orice punere la pămint este trans-
Il r-ezistenţă
ată tu scurtcircuit monofazat, care este eliminat prin acţionarea
tecţiei. homopolare a liniei respective. Tensiunea de deplasare a neu-
lui U0 este funcţie de rezistenţa de limitare RN, tensi.unile .fa·z elor
279
răm î nînd acel eaşi . Curenţii ca paei tivi fii nd m ici faţi'i de cu r en tu 1 acti\ .-: prezintă independenţă faţă de lu ngimea totală a reţel ei electrice
-det ~rrn i na t d e RN, in flue nţa lor se neglijează . hefu nd necesar acord ul funcţie de co nfi.-rura
o
t' ia re ţel ei ,·
Dcoa re~c R.v este mult mai mare decît . impPdanţa reţ('l ei p înă la exploalare mai uşoară, fiabi litate ri dicată .
locul d e defect,' cure ntul de scurtcircuit mono fazat este det erminat, in . Deza.van~aj el.~
f~~ncţionării c u neutr u! legat prin reziste uţă de li mi-
sp ecial, de Yaloarea R,v. Ya lori mi ci ale RN apropie re \caua de cea cu lnl e au tmphcaţu ŞI se reflectfi asupra concepţiei d e rea lizare şi exploa-
neu t rullegal ·d irect de pămî n t, ceea ce duce Ia cheltuieli sporite pentru lue a reţelelor cleetrice. Cel mai impo rtant d intre e le îl constit uie modul
scăderea rez iste n ţei prizelo r de pămînt şi la lucrru·i suplimen tare pent ru do .eea lizare a i nsta laţiil or d e legare la pămînt d e p ro tec ţie împotriva
a cvila in fluente p ericn loasc asu pra ins ta laţii lor ele Lc: l ecom u nicaţii. acctdenlelor pt:in atingere i ndirectă în posturile d e Lrnnsform a r e la
Creşterea valorii RN so refl c:ct ă nega Liv asupra s upra ! ensiunilor interne, Uniile electrice a eriene şi în ca b ru, p ree um şi influ en ţa a s upra instala-
î nrăntăţ i nd condiţi i le de funep onare a pr otecţi ei la scmtcir cuilc mono· ţtll or d~ telccom u nicaţii.
faza t e.
,\legerca oplimă a Yalorii Rs se fa ce corelat cu Yn loarca curenţilor
de scu rtcircuit monofa zaţi ca re trebuie limitaţ i. Din aceste co nsiderento
a rt>zullal Yaloarca de 300 A p e ntru reţel ele aeriene ş i mixte, şi de J 000 A 3.6.4. T H A~SFORMATOARE PE NTRU CREA R EA
~EUTRUL UI ARTIFICIAL
p entru retelele sub terane. In tabelul 3.6.3 sîn t prezentate valorile re
zislcn ! ci de limitare Rw.
T ransfor matoa rele pentr u crea rea ne ulr ului (1nLiului) arlificial se
folosesc î n r c!:cle elec trice de medi c tens iune trata t e cu bobină d e stiu-
Va loril e •·c7ist cntci de tr ata r e a ncu trului [ !1]
re sau prin rezistenţă d e limi tare, în scop ul creării pu nctu lui neutru
T • •siunen nominalu de uul) artificial necesar racordării bobi nei de stingere sa u rezisten ţei
ll<VJ
o limilare. ·
6 10 15 20
Curentul d e scurtciruit
monotazat lim itat
Reţ el e In cablu 11' = 1 000 .i\ 3.4 5,8 8.7 11,6 3.6.1.L. TIH\' FOR\1.-\TO.\U E l'E.\'Tft U 11 -\ f:ORO.-\RE.\ BOBI\'El
])J.: • 1'1.\' G EllF.
Rclr lc aer iene l p ,- 300 A 11,6 ll,3 28,8 ;}S,5

A va n Laj ele tra tării neulrului prin rez is ten ţă :
- nivelul supratensiu n il or provocate d e p uner ile la pămîn t esli
de 2,5U1 mai mic d ecîl ln cazul tratării neutrului prin bobină dr' stiu
gere; 1 ~a nu reduc~ curentul induc: l iv furnizat de b obina de s tingere ş i ~ă
- s inL e,·itate dublele puneri la pămint, d ec i def('CL<'Ic multiple
-· asigură izolarea rapidă ş i eficace a ecl1ipamen!ulu i dt>fecl, prh
a c (ionarca protectiilor;
- pf~rmite utilizarea cabl urilor cu izola ţie d in ' p o li etil e n ă şi PYC
- ap licabili tate nnivers:l lft pentru re ţel el e elect rice aeriene şi
c<~~lu ;
Tra ns [ormatoar ele p e n tru crearea tteulrul ui t rebuie sti îndeplinească
:
ou ă co ndi ţi i ese n ţial e
-: reactanţa homopoladi a Lrans l'ormatoru lui să fie cit m a i m i că,
1leze curenţ 11 homopolari de defecL;
- c:urenţii de d efect de p unere la. pămî nt să nu d ncă la încă lzi rea
fii,urărilor transforma'torului pe le limitele normale.
In slare de funcţionare, o bobină de stingere reprez i ntă o sarcină
monofazată pentr u Lransrormatorul la uculrul cărui a se ra-

280 281
 ·în practică, deoarece transformatonil pentru crearea neutru lui ar Tabelul 3.6.4
tificial serveşte şi pentru alimentarea serviciilor pr?prii (i~terne), fi intl
Cat·acte1·isticile transformatoarelor pentru crearea neutrului a r tificial
transformatoare de M.T. fJ.T., se utilizează conexmnea z1gzag-stea, ''
cărei imp cdanţă homopolară reprezi ntă circa 10 % din impeda nţa <h Tipul lransformatorului
succesinne directă.
Ct Caractcris tiei principale
- ' 1 200}200 l<VA
21/ 0,38 kV
Gil0/100 kVA
2 1/ 0,38 kV
1

..L Puterea nominală primară [ k\"A) 1200 630

..!- Puterea nominală secundară [kVA) 200 100

1'ensiunca nominală primară [kV) 21 21

---
~ Tensiunea nominală secundară [kVl 0,38 0,38

..!. Cu rentul nominal primar [A] 33 17,7

Curentul nominal secundar ~A] 304 . 1 52
..!.
..J Conexiunea 7..\'Y,v-!3 Z.vY.-.-5

_!.. 1'cns im~ea de scurtcircuit [%) 23 12,75

..!.. Curentul do scurtcircuit [kA] .. 8 7,5

----fi , .,
J!!. !f'recvenţa nominală

DimensiUni de
gabarit [mm]
[lhl
Lungime
50
2 200 .
• 50
2 060
Lăţime 1500 1 200
Înă lţime '2 650 2400
1r Masa netă (kg) '1600 2 500

OIME/VS!l/NI Of C1ABARIT SI MASE

- 3.6.4.2. THA~SJ!ORM:\TOARE PP.:VTRU RACORDAREA Rt:Zr Sn::VŢEl

Oirnl!nsiuni [mm] Masa [Kg] DE Lli\IITARE

T1pul 1
cunslrucl/v ! L ( _1 11 Q~ort l/let o~cvv. Total
830120 1 2060 .J~O(J 1
1?00 l 2Lt00 7.J{) 1700 3080
Pentru racordarea rezislenţei de limitare a curentului monofazat
1?0/J/?O· 1??00 !500 .12650 't350 1?00 2280 '1670 .
defect se utilizează aceleaşi transformatoare pentru crearea neutru:-
Fig.' 3.6.8. Tra'nsformator pentru crearea neutrulul artificial : nrtificial folosite pentru racordarea bobinei de stingere.
1 - cliruclor · 2 - conservator; 3 - izolator J.T. ; 4 - :i7-<>lat.or M.T. ;
s- urechi de ridicare .a transronnatorului ; 6 - urechi de l'ldicare a Se mai pot folosi bobine trifazale pcnlru crearea ncutrului artificial.
, aecuvabUc ; 7 - bornă de p~tnere la pămînt ; 8 - plăcuţă indi-
nstrucţia bobinei trifazatc este asemănătoare cu a unui transfor-
părtii
<~~ • 9 - in.dicator de nivel al Uleiului ·; 10 - filtru de aer ; l1 - Jo-
oa.5 pentru termometru ; 12 - l:iuşon de umplere (conservator) ; 13 - ro-
binet de golire ; .14 - rel1~u de gaze. tor de IVI. T.! J.T. la care există nunuii înfăşurarea de M. T. a cărei
_ ,,..........,tte este realizată în zigzag. Infăşltrărilc sînt confec ţionate din
In fig. 3.6.8 esLc rcprczcntaţ transformatorul pentru crearea neutru• u. rn fig. 3.6. 9 este reprezentată bobina trifazată pentru (~rea rea .
lui artificial folo sit şi pentru alimentarea serviciilor proprii, 20/0,4 kV, artifieial, iar în tabelul 3.6.5 ·s înt indicate caracteristicile ei
cu înfăşurări din ~~.Jnminiu, iar în tabcl{tl 3.6.4, caracteristicile tehnico.

282 283
 3.6.5. BOBIN.E DE STINGERE

La Juncţionarea normală a reţelei fără punere )a pămint, bobina de

111 iJtgere este supusă unei tensiuni reduse determinate de uesimetriile
(uz:clor. . În CU7.ttl unei puneri la pămînt nete, bobina de stingere este
1111 pu să unei tensiuni de fază, care fiind tensiunea maximă ce poate să
']
upnră la bornele ei, se consideră şi tensiune'a nominală a bobinci de
atingere. Curentul care străbate bobina de stingere este curentul de p u-
Filt. 3.6.!>. Bobină trifa- nrre la pămînt. rIl Jig. 3. 6.1 o este reprezentată schema electrică de
z:J tă pentru crearea nP.-
utrului artificial : U1 Uz L1 Tabelul 3. 6. 6
1 - ; 2 - conser-
cărucior
vator ; 3 lzolatoare Caracleristicilc bobinelor de stingc,·e pentru tratarea
J :M.Ţ. ; 4 - urechi de ridi· neutrului
core • a transformatorulu! ;
5 - urechi d e ridicaz·c o
p!\rţil dccuvabU~ ; 6 ~ lo- Tipul 'bobinei de stinQ:e•·e
caş pentru tcrmomctnt ; ",fasurare
6 7 - robinet de golire. •n:watizare
J 20 kV /50 A j2o kţo"/100 A
fOOv

--
2
1 Tensiunea retelei [kV]
Tensiunea 11omiuală a
20 20

bobinei de stingere [kV) 20/3 20/3

- .....
3 Puterea [kVAJ fi80
------
nominală 1 160
Tipul Oimensiuoi [mm} Masa [KgJ
coMJI'vcitv 4 Curentul minim [A l 10 10
1. t It ~JtJI•t e !Jiei Oewv. Total
2'1/JOO 1500 !000 2000 2980 670 500 1000 1800 Înfd$urare 5 C'ureutu l maxim d e
&ol!in;; de funcţionare conti nuă [A] 50 87
21/1000 1650 !!00 2100 3300 670 650 !JOO 2't50 StillgCrt' G Curentul moxim de fun c-
ţionare limitată [A]
1
2'abelul 3.~. 1 - 100 A/ 7 h
Caracteristicile bobinelor trifatatc pentru crc:ue::. ncutrului .artificial 7 Ilaportul d() reglate
T ipul bobinei
s
l mM.ilm tn
'Raportul lranformato-
5 10
•
Kr.
eri. • Camclcris1ici principale 10 kV
1000 A
21 k V
:mo ....
21 kV
1 00(1 A
' t:
,.MSt'C/''1110-
rului de cnrcnl 50/5 100/5
1 ae rv,~MI
·::~r !l Masa n e tă [ kg} 1 2 950 5 500
ln j5A
1 Tensiunea nominală [k V] 10 21 21
2 Curcntu) m11xim prin nul [{\] 1000 300 1 000
Fig. 3.6.1.0. Sch<'ma electrică de princ1pm a bo-
3 Conexiunea z.~ ZN ZN bi nei de stingere.
4 i'vl11sa netă [kţtl 1 600 1 800 2 450
JH'inr.ipiu , în fig. 3.6. 11 este reprezentată bobina de sti11gcrc cu rcglaj
5 Dimensiuni du T.ungim r. 1500 1 500 1650
ga llaril [mm] aontinuu tip RSRC 20/JF I<V, 50 (100) A, iar în tabelul 3.6.6 - carac-
Lăţime 1000 1 0(\0 1100 tl"ri stiei le tehnice.
lnălţ i n1c 2 000 2 000 2 100
Grupul de litere are următoarea semhificaţie :
B - bobină ; S - de stingere ; R - cu reglaj ; C continuu.
284
285
 i
Constructiv, bobina de stingere esle al:iemăniitoare unui transfor'ma-
~- ~--- ---
_______ '.:._______ -- tor monofazat, avînd părţile componente indicate în fig. 3.6.10. Răci­
rea este realizată cu ulei de transformator prin circulaţie naturală.
1n scopul linearizării caracteristicii t ensiune-curent, astfel încît
curentul inductiv dat de bobina de stingere să se modifice linear cu ten-
aiunea, ca şi curentul capacitiv al reţelei, miezul magnetic este prevăzut
cu întrefier reglabil, acţionat de sistemul de deplasare a miezului' mag-
netic 1O. Comanda acţionării se face de la cutia de coma ndă montată
pe bobina de stingere sau Q.e la distanţă. ln fig. 3.6.12, este reprezen-
tată schema de comandă.

Motor
/)ublartt
comanda

Lm

1----!---11----.J..-l .___ ___, ' - - -·

• 8, • 82

Fi.~r. 3.6.12. Schema electrică de com:.mdă şi ac\ionare

Oimens!Uni [mmj a bobinei de stingere cu reglaj continuu :
'r/
() RC A 8 c o c r B., .8:. - buton de comandă; c,. C2- contactot·; L, , L t - n -
mttator cursă; Lm - blocaj maniv~il ; AT - autotrans.t:or-
20k:t 50A 780 //;70 1700 21f?O IOO'f 16(}5
mator regJabU ; P - tntreruptot·.
?OkV /OOA 1050 1865 f70ti 21125 1290 f9'r1
Fig. 3.6.11. BobiJ.la de Acordarea bobinei de stingere funcţie de curentul capacitiv al re-
1/
stinge~·e pentru tratarea ."...1 ţeleise poate executa şi automat eu ajutorul unui regulator automat.
neutrului: Jn fig. 3.6.13 este prezentată schema -bloc a unui regulator automat
1 - circuit magnetic - pentru bobine de stingere.
miezurl mobile ; 2 - cir·
cuit magnetic - juguri la· Pentru compensarea curentuh1i de punere la p ămînt, sint prevă­
terale ; 3 -
prlnclpală ; 4 -
inflişurarea
l.niăşurarea &ute următoarele sisteme de racordare a bobi nei de stingere :
auxiliară (le
5 -
semnalizare ;
transforrnatos· de cu-
pe neutru! transformatoarelor de 110/M.T. kV;
rent ; 6 - cuva ; 7 - con· neutrul Lransformatoarelor de :.Vl.'f. / J. T. kV pentru crearea
servator ulei ; 8 - releu artificial.
ga.:c ; 9 - ixolatoare M.T . ;
20 - dlspozLtiv cu clectro-
motor pentru deplasarea lh fig. 3.6.11 este rep'rezentată schema de~prindpiu de conectare şi
miezului. nalizare pentru o bobină de stingere.

287
1

3.6.6. REZISTENŢE

Introducerea unei reâslcnţc active pc neutru! reţe lei elecLrice are

l'nlul de a limita valoarea curentului de scurtcircuit nionofazat la o
fracţiune din valoarea curentului de scurtcircuit trifazat. Gradul de
hmitare de cfttre rezistenţă a l cu rentului de scurLcircuit monofazat de-
pi nde de stabilitatea termică a acesteia (asigurarea disip~rii pierderilor
du energie în rczistcn~ă pe durata scnrtcircuitului).
nezistcnţa de limitare se notează printr-un grup de litere şi cifre
r.:tre au urmăloat·ea semnificaţie~
n rezistetrţă;
Fig. 3.6.13. Schema bloc a unui ·1·cgulatm· automat pentru bo-
bine de stingere. LT - de tratare ;
N - neutrul.
Cr-Ni sau Tb-Si ·: {!1-aterialu l din care este c'onfecţionat pachetul de
elemente din crom~nichel snn ta]?lă silici oasă, urmaLe de un grup de
1.
8arti colectoare
d uttă numere, primul reprezentînd. tensiunea nom i nală a reţelei în care
ac racordcază re:r.isl'>enţa, iar al doilea număr · - ctlrenl:ul limi tat de
rcz istenţ~ . .
În tabelul 3.G. 7 sînt prezentate caracteri'sticilc principale ale rezis-
tenţei de limitare, iar în fig. 3.6.15 este pro:lentată rez i stenţa de !imi-
are ctt elenHlnl.e din crom-nichel.

'Tabelul 3 . 6.1

Caracteristicile rezistenţţlor pentru tratarea ncutrului

BSRC'
t~' Nr.
crt. C::tractcrisllcl principale
R<'zistcntă cu elemente cu elcrucnle
nczlsto:-ntă
din Tb -Si din Cr-Ni
1
Tensiunea no r uinală u
retelei (kV] 10 20 20 10 20 20

Tcnsiu ncu llOillinală a

rezi stentc i [It V 1 10 tV3- 20 tV:!' 20tV3 10/l/3 20 tJiil 20 1Vif .

1000 1 000 300 1 noo

F ig. 1.6.11. S<'hPma de principiu de conectat·e şi 50 50 50 50
semnalizare a bobinei de stingere :
~ _ separator bobină de stingere ; TC - transformator
~urent ; RG - r·eleu de · gaze ; RI - releu . intet·medtar l !)7 :JS.5 10 5.7 RS,!'i 10
r _ releu m:~xtmal de C\lrcnt ; S~ - semnaltZare acusttcâ.

289
- cartea electticianului ~din stnlii electrice şi posturi de- trnnstormare - cd. 53
 n!--:J
IT MT
1-
2 .
3 q~
J:.---1 '-----'>

_...--
"' ~
1
"'----"

a
~
~

5
- j ..._____.
s 1
7 rn -
!
~

~
l:::l::l --' .....___..
J "(::
MT
Ff
-
8
-
l '-----'>

"'-----"'
. J
b
~
"'-----"'
- J
-=1
""'------"'

'
.
g

tu- !---
........ ar

L
:il
---=r---
L
A
-----...:.

' .....___.,_

1
IT rm'c
-- . 3.6.16. Variante de conectare a rezistentei pentru tratarea neutr ului Ia
z·eţea : ·
- ~ 1 1 - pc neutru! transformatorului de putere ; b - pe n eutr u! boblnct tl'ifazate ; c - p e
neu trul traos.form.atorulu! oentru scrvlc!i proprii.

•
miT!
'f;o:f/J.~~Iiv fi
olm~ns,unt
L H ·"J%~ 1 - p e neutP.ul b obinei trifazate, m ontală d irccL la h ornele transfor-
tt:l Lorului de putere;
20/JOOSl 1280 1128 !'t60 2770 21;30 960
20/lfJOOSi 1290 153/t llt3'2 2770 21;30 /ltBO - ' p c neulr ul transformat orulu i ele sen·icii proprii.

.
10/(000Si 1280 1128 f'tf,() 2770 '21t30 700
20/300 /li 1272 1128 1370 2.770 21t30 700 ~
ZD/IfJOOt:r.A '1270 f51't 1370 2770 21;3/J 980
11/IOfJOCJt/1, 12'79 1128 1370

Fig. 3.6.15.
zm
21t3f) 900

Reziste11ţă
•
pentru tratarea neutrului :
3.6.7. EXPLOAT ARE: P RH\CTPALELE DEFECTi UNI
Ş I HEi\lED IEREA LOR
1 -llOlatot· M.T. ; 2 - inel tip piuliţă ; 3 - transformator de curent ; 4 - pe-
; 5 - lllbli i A cu caraclcrtstici ; 6 - izolator s uport ; 7 - pachet de ele·
reţi
mente ; 8 - scheli\ suport ; 9 - izolawr J:r. ; 10 - bornA de punere la pămlnt. 3.6.7.1. EXPLOATARE A

ConeGtarea l'(~7, Î SL1\ n ţei In retea se poale executa lll m:mătoarel e \' H
ri<w Le, fig. ~ - 6. 1() :
- p e ncu Lrul Ln.1 nsform'a Lorului ele puter e, at unci cînd î n l'ă ş urn r<'I J
ele medi c lcm;iu ne a re co ncx in nca stea şi neut r ul accesibil;
'rrans{ormato·are şi bo.bine lri fa:wle />enlru crearea ~neul r ului artificial.
J>loa tar ea l or se face în confor mitate c11 celt~ incli catc la § 3. 1.~.
JJobine de stingere. Bobinele d e stinger e sîn t supuse regimului d e
oatare coresp u nzător celu i a p licat insh:l lapci <l il t ca t·e fac part e
lea .

290 291
 La preluarea l11 Pxploalare a bobinelor de stingere. de către personalul
de exploatare se vor executa wri[icările indicate la § 3.1 .2.2 şi in plus
următoarele :
- funcţionarea clispozitivuhti de reglaj al bobinei de stingere prin
efecluarca de reglaje pc întreg domeniul de reglaj. Dacă b obina de
stingere este prcvăt>u tă cu acţionaren reglajului de la distanţă, se va
verifica funcţionarea ins.talaţiei ;
- existenţa semnalizării punerilor la pămînt la locul de · manevră
al separatorului bobinei de stingere;
- · verificarea funcţionări i regulaLorului automat;
- transmiterea la punctul de comandă a curentului ilHluctiv regla!.
J::xploalarea hobiuci de stingen~ constă în verific~u·ea şi efect\tarea
următoarel or operaţi i de ~ătr e personalul de exploature :
- verificarea aspectului exterior în · ceea ce priveşte iutegrilalca
ş i eta nşeitatea cu vei, a lipsei pierderilor de ulei ;
urmărirea nivelului uleiulu i din conservator;
- verificarea aspect ului exterior al izolatoarelor;
- starea legăturii la pămînt a bobinei de slingcrc şi a cuvei rne•
talice;
- starea anexelor bohinei de st ingere ;
- sta rea echipameule]() r aferenf e bobiuei de si ingtm~ (separatorul
propriu, descărcii.torul cu rezistenţă varia bilă de la bornele bobinei d1•
slingere, legăturile ş i contactele · căii de curent.);
- executarea rr.glajului bobinei de stingere functie de confi gura ţia
reţelei;
- în timpul exisl.en·ţei punerii la pămînt în rr. ţca, se va observa
dacă bobina de stingere nu prezintă zgomote interne;
- urm ărirea duratei de fuucţionare cu punere la pămint să fie li mi
tal.ă la maximum 2 h, conform STAS 832. •
· Rczislenlele de limitare. Rezistentele ele limitare sînt supuse .regimu
lui ele explo.atare corespunzător celui ap licat instala~iei din care fac purll•
acestea.
La preluarea 1n exploalare a rezistt~nţei de limitare personalitl d1•
exp loatare va executa mmătoarele . verificări :
- respectarea de · eă!.re uni tatea de construeţii-moHI.aj · a tulufm
prevederilor proiectului de execuţie ş i a i nstruc-ţ-iunilor de montaj, pn
cum ş i asigurarea condiţiilor ele înlocuire a rezisten!ci fără scoaterea din
funcţiune . a restului instalaţiilor;
- existenţa condiţiilot· de acces nepericuloase pentru exec!ltaren
conl rolului vizual ;
- starea vărţi!Ol' melalice, a vopselei aulieorosh·e tie pe s up1o1
faţa lor, integrilaLea- ir.olato::rr,elor şi dacă cabina este pre\' ftzută cu on
pcii de ventilaţi e ; · efnt asemănătoare cu cele ale transformatoarclor de forţă. L,a opariţia
·292
existenţa, conform proiectului, a legăturilor de lucru la pămînt
a .precum şi a carcasei metalice ;
rez istenţei,
\ - existenţa tuturor îngrădirilor specificate în proiect ;
- încadrarea rezistenţei de limitare ~n zona de acţiune a mijloace-
lor de protecţi e contra supratensiunilor atmosferice ;
- exi stenţa instrucţiunil or fabricii constructoare;
- starea echipamentelor aferente rezistenţei de limitare (separato:r
p ropriu, celula de medic tensiune); .
- existenţa buletinelor de încercări şi probe in conformitate cu
n ormativul in vigoare. Se admit abateri ale valorii r·ezistenţei ohmice
a rez istenţei de limitare do ± 10% la temperatura de 20°C;
- executarea corectă a îlllbinărilor elementelor componente rezis-
ten-ţ~i pentru a se evita atingeri între ele, precum şi dacă prinderea con-
duetorului activ al rezistenţei în .clemele de legătură electrică este asi-
gurată cu piuliţă ~şi ·contrapiuliţă ;
- continuitatea rezistenţei ohmice intre borne de intrare şi ieşire.
Exploatarea rezistenţei pentru tratarea ncutrului constă în \'erifi-
carea şi executarea urmăloarelor operaţii de către personalul de ex-
ploa t.are:
- verificarea aspeef.u 1n i exterior al cabinei metalice a rezistenţei,
a izolatoarelor ;
- starea legătudi de lu<:ru la pămînt şi de protec-ţie a părţilor
m etalice;
- starea îogrădi rilor de protecţie ;
- starea marcajelor şi inscripţionărilor ;
- . inexistenţâ depunerilor de praf, impurităţ.i, agenţi poluanţi ;·
- iJ1existenţa pătrunderii de zăpadă in cabina metalică ;
- ţin erea evidenţei f tmc"ţionării . la scurtcircuit a rezistenţei, a
tuturor .sem na l ir.ărilor şi · declanşăril or protecţiei. După 20 ele funcţio­
nări pe scurtcircuit a rez i stenţei, precum şi al.unci cînd np~tr anomalii
Jn fu nclionarr. se vor face verificări le indica Le în normativelc l\lEE-PE 016
şi PE. i 16;
- manevrarea rezistenţei prin scparatorul propriu se va face după
scoaterea de snh tensiune a transformatoru loi pentru crearea neulrului
nr tificia 1.
3.6. 7.2. l'lll\'CJP;\LELE DF.FT~CTJUNJ Şl lHZi\l)m mm,;A J. on
ln cazul transformatoarelor şi hobinelor trifazate pentru crearea
neutrului artificial se va consulta § 3.1.2.4.
Bobi.ne de Stingere. Defecţiunile h obinei de sti11gere în exploaLare
•. 293.
 acestor defecţiun i se va proceda ca în cazul remedierii defec ţi unilor la
Tabelu l 3. 6. 8
t ransformatoare.
Modul de acţ iona re al personalului de exploatarc Ia defecţiuni constatate P entru orice fu n cţi onare anormală a bobinei de stingere (scurgeri âe
în funcţionarea boh inelor de stingere ulei, î ncălz ire mare, zgomot anormal etc.) se va an unţa imediat treapta
op era ti vă cu autoritat e de decizie, notîndu-se cele constatate în re-
gistrul operativ.
l\1odul de al
Nr.
crt. Defecţiunea conslalală
ncţio 1uu·e
pcrsonalnl ul de cxploalmt Pentru diferite defecte care apar în exploatare, precum şi în caz
• de incendiu, se va proceda conform celor indicale în tabelul 3.6.8.
Rezistenţa pentru tratarea neutrului. Pentru orice funcţi o nare anor-
l locălzire anor mnlt't şi creşterea Se va retrage din exploata re bobina de m al ă a rezistenţei se va anunţa imediat 1reapta operativă cu autoritate
t emperaturl! în condiţii nor male stingere în următoarel e situa\ii~ de decizie, notîndu-se cele constatat e î~ registrul operativ.
de răci re - t emperatura ulei ul ui cs t o cu tooc mai Pent ru diferite defecte care apar în exploatare, personalul de cx-
mârc decit tompcrat urn ad n,isu ;
in afara creşteri i t omp cl'tlt urii apar şi
ploatare va proceda conform celor indicate în tabelul 3.6.9.
-
al hl fenomene p er iculoase, 1.gorn ot, semna-
lir.nrca rolcul.ui de gazo
-- ' .1.6.8. lNTR EŢI NERE , tKCERCĂRI ŞI MĂSURĂTORI
2 Scurgeri de ulei Se rotrnge din c:-..']>loalarc IJo bi na de st-i n-
goro numai dacă uloiul a scăzu t sub limita IK EXP LOATARE
--
admi să

.3 Schim bar ea zgo motulu i obişnuit
!11 b obi na de stinger e în pc-
r ioada co mpensări i curentulu i
cnpacit iv
Se vn retrage din cxJJioature lH>bina i n
u rmătoa rel ecazur.i :
- in i nter iorul bobinc1 so uuu zgomote deo-
scbite, descil.rcăr i sau pocnituri ;
- î n afura creşte r ii zgomotul ui obişnuit se
observă şi creşterea t cmpcratu.ri i uleiului
• Revizia teh l) iC ă (HT) a echipamentelor pentru tratarea neu l rului
~ uprind e a nsamblu l de o p e ra ţ.ii executat e periodic pentru vcrificarc'a,
cur ăţirea, elim,inarea unor de fecţiuni, m ăsurătofi profilactice, în locui-
rea unor elemente, piese lnatc sau subansambluri, avînd şi ·Scop.ul de
a constata starea tehnică a echipamentelor înainte de execulart'a re-
p araţici pla nificate.

4 Semnalizarea relcului de gaze Se t·ctrago din cxploatnrc bobina de st iu- ·

gcrc
·'
5 Apari h a de f isuri la l.zolatoare, Se ret'rage d in exploatarc bobina de st in-
descărcări el ect ric() sau epntur- gcre dacă se obscrvii fisur i sau străpuugcri
nări de izolatoarc la izolatoare, p recum şi in cazul în car e se
observă emis ii de radia ţii lu minoase Ia izola-
~
tourc. ln celelalte cawri se comun ică feno-
mcnul ln;ptci de conducere cu autoritat e
- de decizie
--
G la sist em ul de rcglarc
D()feeţiUJl i Se va ret rage din exploata re b obina do
al acordului bobinci de stingere stinge re, obligat oriu, fn caznl schimbării
eoufiguraţiei reţelei in Cllrc se compensează
curentu l capacit iv
. ~ o binajului, starea bornelor etc.) ;
•
7 Inccnuiu Se retrage din axploataro bobina de sli n-
gero. Se acţionează conform instr ucţiunilor
PSl
Revizia tehnică se execută la locul de amplasare al accst~r echipa-
mente, de către echipe specializate.
Co n ţi nut u l orient ativ al lucrărilor de revizii tehnice ale echipamen-
telor pentru trataTea neutrului este urm ăto r u l:
La tras{ormaloare şi bobine irifazate pentru crearea neufrlllzzi artificial
lucrările sînt asem ănălo~ire c11 cele ale transformatoarclor si autotra ns-
formatoarelor. ·
Bobine de stingere
curăţi reacapacului, a cuvei şi a accesoriilor;
- eonlrolul nivelului ulciului;
- controlul e tanş ci t ăţi i îmbinărilor inclusiv a dispozitiv ului · de
acţi onare;
- verificarea dispozi tivului de reglaj continuu al bobinei;
- revizia motorului ele<:lric de aeţionare (controlul um idităţi i
revizia angrenajului elicoidal;
recoltarea probelor de ulei ;

295
~ 94 ,
 Tabelul 3 . 6.J corecturi de vopsire ;
Modul de acţionare al personalului de exploatare la defecţiuni constatate
rcmedierj defecţiuni;
în funcţionarea 'rezistenţelor pentru tratarea ncutrului încercări şi măsurători profilacticc, şi anume : măsurarea rezis-
tenţei de izolaţ~e, măsurarea Langentet nnghiului de pierderi dielectrice
:!'lr. Modul de acţlonnrc al
o izolaţiei SnHtşurării tg o,
l'~ăsu.rarea rezistenţei ohmice a lnfăşurărilor,
crt. Dcfccţiuncn consl'a.ta.tă personalului !le cxplout~u·e venucarca traouctorului de temperatură (lermometru), verificarea
c;ircuitelor de comandă, controlul instalat,iilor auxiliare bobinef, veri'-
1 1 Intreruperea elemcntciO!' de re- - . Se retrage din exploatare rez istenta şi se ficarca transformatoarelor de măsură incluse}în bobina de stingere,
zistcnţă Intre bornele de intrare rcCacc continuitatea acesteia
şi ieşire
verificarea DRV de ·la bornele bobinei, 'incercarea uleiului.
Rc:zislenle pentru tratarea neutru[ui
2 Fisurarea izolatoarelor rolă sau - Se programează seltimlmrca izolaţoarclor • 1

suport tisurate, urgent curăţ.ir ea rezistenţei pentru tratarea ncutrului şi n. izolatoarelor;

----------~~---------------------
controlul vizual al stării extc1:ioare, verificarea e l.o. nşei-tăţi'i ;
3 Dep lasarea izolatoarelor rolă, - Deoarece se schiml>l\ earactt,risticilc rozis-
ceea ce permite ca rezistenţa de tcuţcide lilllitnrc, acesta se retrage urgent verificarea legăturilor conexiunilor interioare ;
Cr- Ni ·să calce direct pe cadrele din expioa.lare şi se remediază <lefccţiunc:l verificarea iegăturii la pămînt !
metalice
revizia tehnică a transformatorului de curent inclus ;
4 Scurtcircuitarca unor porţittni - Se retrage rezistenţa din exploatarc şi se rcmedieri defecţiuni ;
din re:r.istenţa . de tratare prin J'C lliCd i ază dcfecţiuu ca
atingerea rczistenţclor elemen· coreduri de ·vopsire ;
tare între ele in<:erdil:i şi măsurători profilactice, şi anume: măRllrurea rezis-
5 Slăbi rea sau clcsracerea legătu- - lu funcţie de nrgenln reclamatii M defect tenţ ei de izolaţie a pachetului de elemente şi a rezistentei in ansamblu,
ri lor la borne so programeaza şi se retrage din exploatarc măsurare;~ rezistenţei ohmicc a pacllelului ele elemente şi a ret.istentei
rezistenta
ru'ănsam blu, verific~ rea tra'nsformatoruţui de curent inclus, -verificar'ea
6 Degradarea instt~laţiilor de legare - Cu ocazia reviziilor programate se r_gme- c:ontaelului electric dinlre borna de legare la păm int a rezistenţei şi
la pămînt u in1.1i defeotclo constnt.atr
priza ele legare. la pămînt a staţiei.
'7 Dcsracorca lcgittu r.' ilor ele la in- - Se pr·ogramează mgcnt scoaterea <lin cilSll tl · lucrărilor de revizii teh"nic e care se execută {J c.chipam.e ntele
stalaţiilc de legare · la pămînt fuuoţittJl e a rczi stonţ.e i şi se refac urgent
legl\turile, d.eoarecc cxisU pericol de dcclro· pentru tratarea neutrului nu trebuie sti dcpăşeaseă 5% din valoarea: de
cutare Inlocuire a fondului fix respectiv.
8 Blocarea sau funcţionarea in- - Pcrsonalul · PRA~I va remedia urgent de· Periodicilaica lucrărilor de r evizii tehnice care se execută la echipa-
tempensivă a instalaţiilor de ·r ectiunilc întrucit oxistă pericolul să dll-
mentele p entru tratarea neutrului este următoarea : ·
protecţie Clon ~eze transforrnatoarele ac putere
- - transformatoare ele ~I. T.j J. T. pentru crearea neu Lrului artificiai,
9 Depuneri de pra r, impurit{rţi, - Cu oca?.i:t n\viziilor programate se indc-
agenţi poluanţ i po rozister1ţă şi pătrează nra(u'J. Dacă sint depuucri de cnre servesc şi pentru alimentarea s~rviciilor proprii - 1 ... 3 ani, func-
pe izolatoaro · agenţi corosivi se protejează rezistenţacu ţie de importanţa ha t.iei de transformare;
unsoaresiliconică
- b obine trifazate pentru cr~area neutrului artificial, bobine de
10 Pătrur\derea zăpet.ii, viscolnlni - -Se retrage din exploatare rczb;tenta pentru &lingere - 3 a ni ;
î u cabina meta lieii îndepărtarea zăpezii din cabină. La revi zia
tehnică se montează puravaue, care să im-
- rezi stenţe penlru tratarea neutrului - 1 an.
piedice pătrunderea zăpezii in cabină Cără • Rep(lrafia curentă (RC) a echipamentelor pentru tratarea neutnr-
n înrăutăţi ventilaţin
lni cuprinde ansamblul de operaţii prin care se urmăreşte aducerea la

. 296 297

parametrii a tururor părţilor componente, remediindu-se toate
proi ectaţ i
defecţiunil e constatate în t impul exploatării, pentru asigurarea fun cţio­
nării în condi'ţii de s iguranţă plnă la următoarea reparaţie •capi ta l ă .
Gonţinu l nl orientaWv al lucrăril or de reparaţii curente este urmă­
torul :
L.a transformatoare şi bobine trifazate pentru crearea neutralui arti-
ficial, lucrările sînl asemă nă toare celor descrise la § 3.1.2.4.
Bobine de stingere · elemente stru.ctur ale detcl;iorate ca urmare a uzura flztce, precu?l_ ŞI
- lucrările prevăzu Le la revizia tehnică ;
- controlul prezenţei depunerilor în cuvă şi în conservator şi recol-
tarea probelor de ulei ;
- înlocuirea p ieselor defecte, de~nontarea parţială sau totală a
ansamhlurilor sau subansamhlttrilor şi remedierea sau inlocuirea lor cu
altele noi sau reparate;
- vopsire;
- înc ercăril e şi măsurătorile pro.filacticc indicate la lucrările de
revizie tehnică ş i în plus: măsurarea rezistenţei de izolaţie a jugu lui,
buloanelor, măsurarea polarităţii şi a raportului de tl'ans[ormare a
transformatoarelor de măsură incluse, încercarea izolatici cu t ensiune
alternativă mărit ă, Ycrificarea încli nă rii COlHlu c:tei d~ l cgătu r ă înLrc
l!obina de stingere ş i eo nscrvator.
Rc:zislenfe pentru tratarea nculrului
-- l ucrările prevăzute la r~vizia tehnică;
~ înlocuirea pieselor defecte, demontarea subansamblclor defecte
şi remedierea sau înlocuirea . lor cu altele noi sau repar~ te ;
----: vopsire ;
- încercările ş i măsurătorile profilactice prevăzute, indicate la
l ucrările de reYizie tehnică ş i în plus : încercarea cu te·usiune mărită a
pachetului de elemente şi a rezistenţei în ansamblu. - · - îmbunătăţiri şi mo d crnizări ;
O parte din încercări l e şi măsurătorile prevăzute a se executa la
e~hip:lm cntele pentru tratarea ncutrului în cadrul RC se fac numl!i
in cazul în care s-au făcut inte rve nţii la î nfăşurări sau la miezul mag-
netic.
L.a echipamentele pentru tratarea neutrului sînt prevăzute în nor-
mativ lu crări de reparaţii curente de gradul II. Valoarea acestor l ucrări
nu trebuie să. depăşească 15% din valoarea de înlocuire a fondului fix
respectiv. · _:_ btlbine trifazate pentru crearea net;trulu i a rtificial, bobine de
Periodicital ea lucr ărilor de reparaţi.i curente la echipamentcle pen-
tru tratarea ueutrului este următoarea :
2"98
- t ra nsfor.matoare de M. T. f J .T. pentru crearea nen t rului arlifi-
cial - 8 . .. 12 ani ; .
- . bobine trifaz ate pentru crearea nent1:ului ~rlif~cial , h obine de
s tingere, rezistenţe pentru tratarea neutrulu1 - () atu.
• R eparaţi a capitală (RK) a ec~ip~mcntelor pe1~tru ~tratarea neutru-
lui reprezin tă complexul de lucrăn p t·Jn care s.~ as1g:1ra r~aducerea ca-
racteristicilor tehnica-economice la paramctrn pr01cctaţ1. In cadrul
reparaţiei cap itale se efectuează înlocuirea totală s.~u .P~rţială a uno~
executarea de mo dernizări menite să îmbunătăţească starea tehmca ~
instalaţi~i sau să tidice calitatea parametrilor tehnico-fun cţionah.
Conţinutul orientaliv al lucrărilor de repara\ii capitale este urmă­
torul: ·
La transformatoare şi bobine lrifa::ale pentru crearea neulrului artifi-
ci.al l ucrările sînt asem ănătoare celor descrise la § 3.1.2.4.
Bobine ele stingere '
lucrăr il e prevăzute la reparaţiile curente ;
- demonta{·ea parţial ă sau toLală a bobinei ele stingere, reco ndiţi o­
narea sau înlocuirea parţial ă sau tota l ă a pieselor uzate, respectiv a
unuia saH mai ·multor subans::Jrnhluri care m1 mai pot fun c ~iona în con-
diţii de sig 11ranţă, în scopul readu cerii bo.binci de stingere la caract~ris~
ticile iniţ.iale ; .
- îmbunătăţir i şi modernizări ; ·
- încercări şi măsu răLo r i prevăzute la rcpara~ i a curentă.
Rezistenţe pentru /rularea neulrului
- l ucrările prevăwlc la reparaţiile c11rcntc;
_ lucrări de rep araţi i efectuate în scopul readucerii fondului fix "
cit mai aproape de caracteristicile iniţiale;
- în cercări şi măsurători preYăzuLe la reparaţia curentă .
Valoarea luc~ărilor de reparaţii capitale la echipamentele pentru
Lratarea neutrului este de 50% din valoarea de inlocuire a fondului fix
respectiv.
Periodicitatea acestor lu crări este următoarea :
_ tran sfon~atoare de M.T.f.J.T. pentru crearea neutrului artificial -
15 ... 20 ani;
stingere, rezistenţe de tratarea ncutrului - 12 <Hli.
1 299
o 1
 3.7. APARAl:E OE PUO'F~~l'IE CON'FRA · SUPUA'FE~SlUNILOR Supratensiunile d-e trăsnet apar ea urmare a fenomenului de încărcare
şi descărcare electrică în atmosferă. Ele se prezintă · sub forma unor unde
de impuls şi depind în principal de valoarea curentului de trăsnet.
3.7. 1. CONSLIJERAŢII GENERALE Efectele trăsnetu lui -.asupra . instalaţiilor el~ctrice · se grupează în
efecte primare, datorită loviturilor directe şi efecte secundare, datorită
inducţ.iei electrostatice şi electromagnetic-e. În fu ncţ.ie de obiectul lovit
Izolaţia echipan1e11tefor . electrice în . e.x ploatare este supusă unui de trăsnet, efectul loviturii directe este diferit. Astfct în cazul Jovirii
ansamblu ·de solicitări de natură electrică, mecanică,, chimică, termică, unui obiect metalic (stîlp metalic a l -unei linii electrice aeriene, conduc-
biologică. Aeeste solicitări, în timp, dnc la degradarea izolaţiei, · adic.ă t oare, paratrăsnet) se produce încălzirea acestuia ; un stîlp de lemn este
la reducerea rezistenţei dielectrice comparativ cu valoarea ei cind aşc hiat putînd lua foc, iar o construcţie din cărămidă san:_ beto11 poate
ecl1iparnentnl era nou. ·. - ' fi distrusă de efectele electrodinamice ale trăsnetului .
. Izolaţia echipamentelor trebuie să asigure o funcţionare normală La căderea trăsnetului direct pe o linie ~lectrică aeriană, în elemen-
şi nelimitată a echipamentelor în timp, la tensiunea de serviciu şi la tele e i iau naştere supratensiuni, a căror Yaloare depinde de locul de
con diţiile de funcţionare ale sistemului energetic. În această situa-ţie, cădere a trăsne,iul"ui, de amplitudinea curent ului de trăs~et şi de para-
din punct de vedere electric, i1;olaţia poate fi solicitată de următoarel.e metl·ii liniei electrice aeriene.
patru ·mari categorii de tensiuni :- în funcţie d·e amplitudinea curenţilo r de trăsnet, s u pratensiu ni le
tensiunea maximă de serviciL1 a .retelei ; pof: depăşi · nivelul de izota·ţie a l echipamen_telor. Din această cauză
instalaţiile şi echipamentele electrice se protejează împotriva loviturilor
supratensiuni de trăsnet (externe sa~1 atmosferice) ;
- supratensiuni . de comuta ţie (interne) ; di'r;ecte de trăsnet prin paratră snete, iar liniile electrice aeriene - cn
sup ratensiuni temporare. · · conductoare de protecţie. .
Pentru· asigurarea func·ţionării S nprat-ensiu ni le de . trăsnet induse sint supratcnsiuni (;are apar, în-
insta l aţiilor; izolaţia echipamenteloi·
t r-un obiect sau linie ·electri că aeriană, ca urmare a ' unei- lovituri de
' U [ %} .
trăsnc ţ ljngă obiectul sa Îl liJlia respectivă. ~cestc supratcnsiu ni avar
100 trebuie să _ suporte şi' solicitările.
90 -· - · datori te sttpra'tensiunilor. r.a urmare a variaţii lor bruşte ale cîmpului electric al trăsnetul ui.
Orice creştere a tensiunii insta- Supratensiunile induse depind de amplitudinea curentului de. trrts-
laţiilor p esl:e tensiunea maximă de
net, de înălţi mea de suspendare a co nductornlui liniei electl'ice aeriene
se1·viciu se defineşte ca supralensiane. deasupra solului şi variază invers proporţional cu distanţa de la locul
.50 lovirii trăsnetului pînă la conductor. Amplitudinea supratcnsiunilo'r
În· reţelele_' electrice. supr:atensi- induse înregistrate ·ntt a depăşit dec.î t în cazuri rare 500 - 600 kV. Su-
unile de trăsnet şi de comutaţie pot pratensitiuile jnduse ap.ar pe toate fazele liniei avînd yalori diferite.
avea forme ctiferite, dar pentru Ac..eastă difer e nţă este mai mare la rodl~l'N! tr:ăsnct ulu i în apropierea
coordonarea iz olaţ.iei instalatiilo1· condnctoarelor şi cînd conductoarele sînt aşezate în planuri diferite,
electrice se consideră definirea'con- · fiini:l neînsemnată la căderea trăsnetului la <}istanţc mai ·mari decît
,forni STAS 6489 a acestor supra- distanţa dintre faze sau la aşezarea conductoarelor în plan orizontaL
F ig. 3.7.1. Unda ele suptatcnsiune de tensiuni prin· indicarea clasificării şi Protejarea ·liniilor contra supratensiunilor induse şe face cu eon-
i.mpuls standardizată : a valorii de virf, fig. 3. 7.1. ductoare de protecţie. Acestea. produc scăderea valorii supraţensiunii
durata convenţionâlă a undei ;
· T1 -
T .~ - durata valor ii ,s emiamplitudinli.
In consecinţă, se defineşte valoa- induse, deoarece interceptînd o paite din liniile de eînip a·te trăsnetul (J i .
rea duratei convenţionale a frontu- determină scăderea · intensităţii cîmpul ni şi micşorarea cantităţii. de
lui ·undei Ti şi valoarea duratei semiamplitudinii undei Tw Astfel se l'le(ltricitate aq1mulată în locul unde cade trăsnetul.
consideră tensiunea nom i nală de impuls de trăsnet, tensiunea cu carac- S!Ipratensiunile de com!llaţie sînt supratensiuni care apar în timpnl
teristicile , 1,2/50 fLS, iar te~si~mea nominală de impuls de comuta ţie, fenomene lor tra.n zitorii prilejuite de comutaţii voite sau intempestive.
tensiunea c u cm·acteristici!e 250/2 500 !J.S.. - şi durata .supratensiunilor. de. comutaţie poat~ varia în

300 301
limite largi, depinzînd de tensiunea de serviciu, de con figuraţia reţelei,
de modul de tratare a neu trului reţelei, de caracteristicile aparatelor
de comuta-ţie ş i de protecţi e contra supratensiunilor.
Supratensiunile d~ comutaţic sînt inevitabile într-o retea electrică
Ele apar in ~ondiţii normale ele exploatare, cum ar fi ma'nevre voite,
în reţea, ca Şl la defecte în funcţionare cum ar fi scurtcircuite.
Cauzele acesfor supratensiuni sînt redate în continuare :
a) Conectarea şi deconectarea curenţilor ....-c apacitivi :
- deconectarea şi conectarea în gol a liniilor electrice aeriene sau
în cablu. Supratensiunile sînt provocate de reaprinderea arcului In
camera de stingere a întreruptorului în momentul depărtării resp ectiv
apropierii contactelor ;
conectarea ş i deconectarea bateriilor de condensatoare;
conectarea şi deconectarea barelor colectoare în gol.
b) Conectarea şi deconectarea curenţ.ilor mici inductivi:
conectarea şi deconectm:ea transformatoarclor în gol şi cu sar-
c ină indu cLivă;
- conectarea ş i deconectarea )Jobinelor ele reactanţă pentru com-
pensare.
ln majoritatea caz urilor supratensiunile interne nu depăşese ::1-::l,:iU,
şi numai în cazuri izolate s-au înregistrat valori de 4-5 u . -
1
Supralens_iunile temporare sînt supratensiuni sub forma unor osci-
laţii ncamortizatc sau s lab amortizate putînd avea ·o frecvenţă de osci-
laţie mai mică, egal ă sau ma_ i mare decît frecvenţa reţelei, cu o durată
relativ mare variind înLre 0,02 şi 1,5 s.
Aceste supratensiuni apar într-un punct âl reţelei dal or iLă uuor
modificări de stare a reţelei, a uno-r defecte sau a unor feuo1ilent> neli
peare.
Cauzele care provoacă aceste supratcnsiuni sint :
efectul capacitiv al liniilor electrice în gol ;
deconectarea unor reactanţe de compensare;
separarea bruscă a unor sarcini mari de la capăLulnne i lini i lungi
. (aruncar~a sarcinii);
- scurtcircuite Cii pămîntu l nesimetrice ;
- rezonanţă în circuitele cu caracteristici lineare alimentale uesi·
met:cie (faze întrerupte sau închiderea nesimetrica· a polilor mli·IÎ tn
treruptor) ;
oscila ţii · forţate· în circtlitele cu ·cara-cteristici · nelineare.
302
Pentr u protecţia i nstal aţiilor electrice împotriva cliferitelQ,r supra-
tcn ~iunise respectă în general următoarele prevederi:
Prolecfia contra supralensiunilor . de trc'1s,nel
a) Protecţia liniilor electrice aeriene _
Liniile electrice aeriene de 110- 400 kV se protejează prin conduc-
toare de protecţie pe toată lungimea lor împolriva loviturilor directe
de lrăsnet.
Liniile electrice aeriene de 6-35 kV nu se protejează de regulă îm-
pnl riva loviturilor directe de trăs n e l. Calculele tehnico-economice i ndică
opor tunitatea renunţării la. folosirea conductoarelor de protecţie.
Pentru p)·otejarea conductoarelor active irnpolriva loviturilor di-
de trăsnet, unghiu l de protecţie trebuie să fie cuprins înLre limi-
te~ = 20-30c, fig. 3.7.2. De asemenea, la liniile electrice aeriene de
1O- 100 kV conductoarele de protecţie se l eag~ la p riza de pămînt a
t'c~ărui 'Stîlp prin elementele contluctoare ale stîlpului.
Pentru reducerea numărului de decl anşăr i ale liniilor electrice aeriene
aLorit ă loviturilor de trăsnet, în reţelel e electrice se u lilizează rean-
anşarea automată rapidă (RAR).
De asemenea, reducerea numărului de avarii provoc ate de s upraten--
iunilc~ rle Lrăsnet se asigură prin înlăturarea puHcLclor slabe cu izolaţie
dusă în raport cn izolaţ.ia resLnlui liniei, sau ·
J'iu protejarea punctelor slabe, acolo unde 11\l
pot înlătura. Astfel, un cablu intercalat în
nia electrică aeriană, cînd. are o anumilă
ungim e, poate realiza a utoprotecţia sa. 1n caz
ntr~r, cablul se protejează cu descărcăto are
11 !'oaruc (DC) sau descărcătoare cu rezistenţ,i\
riabilă (DHV).- Stîlpii speciali ai liniei elec-
icc aeriene se protejează prin întăr i rea izo-
\ iei. reducerea rezistenţei prizei de legare la
mint fată de restul stîlpilor sau prirt mon- l?h::m~mw;mWJ.rmm;~
rea dc scărcătoa relor cu coarne sau cu re- fig.· 3.7.2. Unghiul de
pl·otecţie al conductoa-
cnţă variabilă. ·
relor de protecţie :
b) Protecţia instalaţiil or electrice extcri - h 11 - tnă l ţlmca d e suspen-
re şi clădirilor ·i mpotriva loviturilor directe :;!c a conductoarclor de
protecţie.
lrăsnet
Instalaţiile exterioare avînd tensiuni ltorninale egale sau mai mi ei
20 kV nu se protejează împ9triva loviturilor directe de trăsnet.
Justalaţiilc exterioare cn tensiuni Ulai mari .de 20 kV se protejează
potriva lovit\trilor -directe de trăsnet prin paratrăsnctc. De regulă,
ratră·suetele se montează .pe cadrele in sta l aţiei respective.
303
 ·c) Protecţia instalaţiilor electrice împotriva undelor ele supraten-
siune de trăsnet care se propagă pe li niC'
Protecţia se' realizează cu descărcătoare cu rezistenţă variabilă sau
. descărcătoarc cu coarne funcţie de tensiunea nominală a instal aţi ei
electrice de protejat:, importanţa instalaţiei şi - indicele keraunic al .zonei.
Indicele keraunic al unei zone geografice defineşlc numărul de zile de
furtună cu descărcări electrice în decursul unui an.
Protectia instalaţiilor electrice contra supratensiunilor tie conwlafie
Se realizează cu descărcătoare cu rezistenţ.ă variabilă.
Protecţia instalaţiilor electrice contra supratcnsiunilor lemporare.
La reţelele de me9ie tensiune se aplică măstirile de tratare a neutru-
lui prin bobine de stingere şi rezistenţă ele limitare.
t n reţelele de înaltă tensiune· protecţia se bazează pe compensarea
transversală a liniilor cu bobine de reacLanţă şi prin realizarea unui
reglaj corespunzător al pr otecţiei prin relee corelat cu ca ract eristi~ile
aparatajului din staţiile respecliv\~.
lot.la ele protecţie a unui paratrăsnet vertical este reprezentată in
3.7. 3, iar a două paratrăsnete verticale este reprezentată în
3.7.4. tu cazul existenţei mai mullor paratrăsnete, zona lor de pro-
se delennină compunînd zonele de proleeţie a cîte două din ele.
arald't.snetul orizontal eslc în general realizat din conductoarele
protecţie ale liniilor electrice aeriene. Paratrăsnetele orizontale
!osite pentru prote cţ ia clădirilor sînt realizate de obicei din bandă de
ţ e~ întinsă pe co nturul c l ădirii. ,
Zona de protecţie a unui paratrăsnct orizontal este spaţiul cuprins
jurul paratrăsnetului în care un obiect este ferit de loviturile directe
trăsnet en o posibilitate de 10··3.
Zona de prolecţie a unu i pa ralrăsnet orizontal este reprezentată în ·
3.7.5, iar a două paratrăsnete oî·izontale paralele este reprezentati'
fig. 3. 7.6.
a .7.2.2. \ fJJLOACE UE PROTEC'flE ÎlrPO'fRIVA UJYDELOR
DE SUJ'Jli\TENSIUNE

3.7.2. PRIKCIPII DE FUNC'fiONAHE.- Descărcătoal'c. Principalele mărimi care caracteri zează performan-
T IPURI CONSTRUCTIVE de scărcătonrelor sînt următo~rele : [10]
Tensiunea nominală: tensiunea pentru care este dimensionat
3. 7.2.1. :lfT.U.OAf.E D'E PHOTECŢm ÎMPO'IRl\'A LO\'ITI;RIJ.OR căloml şi reţeaua electrică şi la care sint . rllportate proprie-
DIDECTE DE TIL\SNET ţile de exploa tare ale cl escrescătorului.
- 'l'ensiunea de stingere:· tensiunea de. frecvenţă industrială la care
Paralrăsnelul. Paratrăsnetul esle un dispoziliv de protecţie a con- rcătorul asigtiră intreruperea curentului de . însoţire .

si rucţiilor împotri va lovi 1urilor directe de tră:-;net. Est c alcătui f: din
elemente de captare amplasate deasupra co nstructiei ptotejate, elemente
ele coborîre şi elemente de Jegare la pămînt.
Paratrăsnetelc pot fi verticale sau orizontale. Paratrăsnetul ver-
tical se amplasează de pbicci pe stîlpii din beton eentrifugat sau din
metal ai staţi ilor electrice. Elementul de captare este realizat dintr-o
tij ă tcleseopică din oţel, a cărui parte term inală are secţiunea minimă
de 16 tn,m 2• La stîlpii din. beton centrifuga 1. coborîrea se realizează prin-
tr-una din armăt.uri căreia i se asigură continuitatea pc loată înălţi mea
stîlpului. SI îlpii metalici nn · necesită coborîri separate.
In pra ctică drept paratrăsnclc se utilizează şi alte obiecte inalte,
· cum sînt turnuri de răcire, .antene sau alte construcţii înalte, la care
se asigură legarea la pămînt a vîl'farelor. ·
Zona de protecţie a unui parRtr~snet vertical se defineşte ca spa-
ţiul cuprins î n jurul paratrăsnetului în care tin obiect este prot ejat.
cu o probabilitate de 10- 3 de li.lViturile direcle de trăsnet datoritrt
orientării trăsnetului spre paratrăsnet. · strială a reţelei.
,
304
- Tensiunea de amorsare la frecuenţa industri ală: tAnsiunea de frec-
industrială .care ap lic ată la bornele descărcătorului (produce
morsarca Luturot· eclatoarelor scrie ale acestuia.
- Tensiu nea de amorsare 100% la impuls normalizat 1,2/50 fJ.S'
mai micăvaloare de vîrf a unei unde de impuls de tensiun.c nor-
liza tă 1.2/50!J.S care aplicată la bornele descărcălorului pro-
amorsare de fiecare dată a a~;estuia.
- 1'ensiurrea tP.ziduaUi : tcnsiu,nea care:--apare la· bornele descărcă-
ului in tim pu 1 trecerii curentului ctc descărcare. ·
- Curentul nominal de descăr~are : curentul de impuls norxn'alizat
/20 f.tS care trece prin descărcător după amorsarea eclatoarelor serie,
tru care este dimensionat desc ărcătorul. /
:_ .Curentul de insofire: curentul care trece prin descărcător după .
· ea curentului de descărcare datorită tensiunii de frecventă in-
· '
305
- Carte!! electricianului dln staţii clectrlce şi posturi ctc transformare - cel. 53
 Curentul de conduclivilate: curentul care trece prin deseăreător
la aplicarea u nei Lensiun i date, inferioară sau cel m ult egală cu tensiunea
n ominală a descărcător ului.
Dc sc ărcă·toal'c cu coat·nc (DC). Descărcătorul eu coarne este un dis-
p oz ili v simplu de protecţie împotriva supralensiunilor atmosferice
format din două eclatoarc metalice montate pe izolatoarc sup9rl rigi-
dfzatc pc conso l ă, fi e pe un lanţ de izolare do întindere. Unul din clec-
trozii eclatorului se leagă la o fază a ech ipamentului electdc de protejat·,
iar cel ăla lt eslc legal. la pămînt. În exploatarc norm ală eclatoarele
asigură separaroa faţă de pămînt a bornei aflată sub tensiune, iar
la apariţia unei su pratensi u ni cu amplitudinea mai mare decît tensiu-
nea dC\ amorsa re a spa·ţiul u i disrupti v, aeesta amorsea ză, limitînd unda
de supratensiu ne la o valoare dinainte stabili tă. Arcul care se stabi-
leşlc întt·e cleclrozi ş i care după scurgerea la pămînt a supratensiunii
răm ine aliment at de tensiunea reţelei, de regulă, nu poa te fi stins decît
Fig. 3.7.3. Zona de protecţie
Fig. 3.7.4. Zona de protecţie a d ouă para- prin deconectarea instala ţi ei de pro Lee.ţie prin . relee. Astfel, utilizarea
trăsnete verticale e~tul e :
a unui singur paratrăs net
a - distM ta între pa•·ntrăsnetc; 20.: . ~ Jăţllne~ dcsdi r că~ oarelor cu coarnn presupune declauşăr i frecvent e ale întrerup-
· vertical: minimă o. zonei de protecţie Ja mvelul hz • toarelor insta laţie i protejate. Deoarece dup ă stingerea arcu lui, descăr­
- inl\lţlmca paratriisnetulul ; r~ - raza zonei de protecţie a unui p_aratrăsnet
h
rz" - raza zonei de pro_tecţte ta ta nivelul 1~., ; R . - raza clrcum fcnnţet care căt oru l cu coarne işi recapătă capacitatea de funcţionare şi în scopul
inăltimea lrz ; 11,. - tnlllţtmea ac- trece prin virfurile paratrăsnetelot· şl punctul menţineQ_! alimentării consumatorilor, liniile clectricr. aeriene sînt pre-
. · tlvll a paratrăsnetului. o dispus ta niv~lul Ilo ; It - înâlţi.mca para-
trăs n etelor. Văzt~tn cu dispozitive . de rea nclan şar e automatl't rapidă (RAR).
Dcs c ărcătoare l e cu coarne se pol utiliza p entru protecţ ia izolapil or
tensiuni pînă .la 220 kV. La noi în ţară această proL(~cţie se utili-
ă în prezent. nnmai in reţelele de medie tensiune. Tipurile cele mai
a le de d escărcătoarc cu coa rur. rolosite în reţelele de medie tensiune
reprezentate î n f ig . 3. 7.7. Evazarea clcctrozilor este făcut ă cu sco-
ul de a permite deplasarea a1·cnlui şi toto dal ă întinderea lui. tu re-
e de medie tensiune cu neutru ! izolat sau t ratat prin bobină de
ingerc exislă posibilitatea ca an,:t1l curenţilor capacitivi ele punere la
înt sau a c urenţilor reziduali să se stingă prin întinderea lui.
1
1 n aceasta, se evită declanş a rea li nici la fun cţionarea descărcăto-
1 lui e o fază . Astfel, descărcătoarele cu coarne prezin Lă o eficienţă
/ .,,ntltma în ·cazul eompen sării cu bobină de stingere a curent~lui eapa-
1
/ de punere la pămînt. Prevederea la aceste descărcă Loa re a u nni
/
/ trod suplimentar sau î mpărţirea i ntervalului de pr otecţi e · în două
ţj este nec esa ră pentru cYHarea ~nnorsării im tempestive a aceslora
lorită p ăsărilor.
rig. 3.7.6. Zona de protecţie a două pa
Fig. 3.7.5. Zona de protec-
ţ ie a unui paratrăsnet ori-
ratrăsnete orizontale {)(U"alcle_ : . î n regi~trarea funcţionării descărcătorul ui cu coarne se poate rca-
dintre conductoan: : lr - mălţunCll
zontal : ·âe_ s usd istanţa
pendare a paruto·ăsnetelor : T ,. T, - con• zn prin vopsirea eu o vopsea indicatoar e. După urmele lăi:iate de arc
A - secţiunea orizontall1 a zo- d uctoare <le protecţie. poate face aprecierea asupra fun cţionării dispozitivului şi asupra
nei de protecţie la nivelul hz ;
T - conductor de protecţie : teo sităţii arculu i (dacă a fost ·curent de . punere ·la . pămînt sau curent
r z - raza zonei de protecţie
la nivelul hz; h - înălţimea scurtcircuit).
de suspendare a paratrâsnctu-
lui.
307
 620

Fig. 3.7.7. Descărcătoat·e cu coarne :

a - dcscăt·c~tor cu coarne 6-2il lcV tip vertical fărt• etectrod antipaSăi-e, pe Izolator
Js N s :
1 - izolato1· ; 2 - supo rt iZOlator ; 3 - suport tijă ; 4 - tijă ; 5 - şurub de resta.! l\l8X25 :
6 - bucşă ghida re ; 7 - corn superior ; .8 - con soltt susţinere corn 1n!el'ior : 9 - corn
inferior ; 10 - br~ţal'li iixarc consolă susţinet·e corn inferior ; 11 - brăţară fixare supol'l
tijă. .
b - descărcător cu conrnc 0-20 lcV tiP ori,.zontal fără electt·od anUpas!lrc. pc lr.olator
d
Is Ns ; c - dcscrtrcător cu coarne G-20 lcV cu electrod anUpasiire. pe izolator l s N8 1
d - descărc1Hor cu conme 6-20 kV .cu electrod anl.ipaSăre, ll\ izolatot· ITf!l.
 J.a n1nnl nl't.'n d cscărcăloarel or cu coar ne se vor respecta urmH
toan·lt· : se va face un control . al stării izolatoarelor după care se ext· Eclatoarele au rolul de a asigura în exploatarea normală separarea
cută montarea ş i reglarea intervalelor disruptive conform indicaţiilnr de pămînt a bornei aflate sub tensiune şi de a amorsa cînd ten-
din Labelul 3.7.1. Eclatoarelc şi t ija antip asăre se vor monta în acelaNI nea ap li c ată depăşeşte o a numitft valoare. De obicei, fiecare eclator
plan vertical. De a.semenea, pe verti ca l ă pînă la d i stanţa de 1 m elen a1. ă la valoarea de vîrf a tensiunii cuprinsă între 3 şi 6 kV,
supra eclatoarelor nu va exista nici un obstacol care s ă 'i mpiedice d<'z măr u l cclatoare.Jor cresci nd o dată cu tensiunea de serYiciu a des-
voltarca arcului.
T abelul .~. 7,1 2
RegiajeJe pentru d cscărcătoarele cu coarne montate la JJOstm·i de transfor man
si p e linii electrice aedene : · 2
tipul d 1 +d2 - dcscărcătoare cu coarne cu două. intervale disruptive
cu Plectrod antipasăre ; tipul el - descărcătoare cu coarne cu un s.ingur . J
· interval disruptiv ·

Tensiune:~ nonti-
n ală o retelei
[ k V]
1'1

6 a
10
15 23+23 30 + 30
20
35
cu l'ezistc ntă variabilă (DRV). Descărcătorul cu n
Des(: ărc:'itoal'c
zistenţă vari abilă este un apara t car(: nre proprietatea de a limita su
pratensiunile pină la valori ce pot fi înlrerup le de d~scărc~torul in
suşi prin i ntermediul unor rez i stenţe dependent e de tensnme şr curent~
de însoţi re. ·
Părţile principale ale descă rcătorul ui cu rezis1- cnţă variabi l ă slu
eclatoarele si rezistentele n elineare (variabile). Eclatoarele se conslru
iese in două mod uri : clasic (cu rezistenţă de şuntare) şi cu suflaj ma
netic, de unde ş i denumirea celor două Lipuri (grupe) de descă rcătoaa
desc<ti'Cltloare cu n.zislenţi'i uariabţlă clasice (cu rezistenţă de şu utare)
desc ărcăloare c11 uzislen ţă variabilă cu su flaj magnetic.
Des<-ărcătoaJ·e en rezis(cnţ~'i de şuntarc. Principalele elemente cou
ponente ale unui astfel de descărcător, p~ezentnt~ in fig. 3.7:8, sîn i
disc:urile eclatoare 1 din alumă, monta Le 1n forma de eoloa na ; rew
tenţele de ş untare 2, montate in paralel cu eclatoare~e; col_o_a~a c~ • H
z istcn ţe ueliniare 3, fgrmată din discuri de carbura de s11Icm ; Jzol•
torul de porţelan 4.
310
c
30
Fig. 3.7.8. Descăt·cător cu rezi stenţă variabi lă !3i rezistenţă de şuntare:
- schita construcllvli ; b - sch ema electt'lcă echivalentă ; c - detalU constructive.
eclatoare ; 2 - rc7lsten ţc de şuntat,e ; 3 - t•czistenţc n eUnearc : 4 - izolator din
40 porţelan ; 5 - p iese ~pcclale cu permitivitnţc mare : 6 - nil. '
5Ş
ătorului. Pentru amorsa rea rapid ă a eclato<~rel o r, se menţ ine în
85 ue nţă în jurul lor, la tensiunea de lucru, o stare de preionizare
ajutorul unor piese speciale 5, confecţio nate din material e cu per:-
110
tale mare (titrat de bariu) şi prinse prin niturile 6, fig. 3. 7.8.
Rezisle nţ ele de ş untare au :rolul de a repartiza uniform · cîmpul elec-'
c p e cctatoare, indep endent de capacităţil e lor parazite, permiţind
rea fiecărui eclator la aceeaş i valoare a tensiunii, precwn şi
a co ndiţiil or de stingere a arcului. Sînt confecţionat e- din rn ate- .
ccra 1nice. ·
Coloana de r ezist e nţe oariabile este c onfecţi onată din ma i multe
uri din carbură de siliciu (carb orund) cu aceeaşi caracteris ti că
neară, fig . 3. 7. 9. La amorsarea descărcătorului atunCi cind tensiunea
cată esle mare: ~al oarea rezis~enţei nel~neare es~e mi că, yermi-
sc urgerea rapida· a curentulur de de·scarcarc. Cllld descarcarea
terminat, descărcătorul rrtinînînd sub tensiu ne la frecvenţa indus-
a reţelei (do valoare mult m ai mică decît supr:atensiunoa)
rezistenţei nelineare creşte m ult, r~du cînd valoarea curentului
însoţire astfel încît la prima sa trecere prin zero se stinge.
lzolalorul de porţelan prot ejează eclatoarele ş i rezistenţel e vari<~ -
caTe sînt higroscopicc, împotriva agenţilor atmosferici. Acesta
o etanşeitate în interiorul său , menţinînd o atm osferă usca-
cu ajutorul unor su bs ta nţe higroscopice (silicagel}. Unele descăr­
re conţin azot la presiunea atmo s ferică. La capete! i ~o latorul
311
 este prevăzut (~ li capace şi gami~ uri de et__anşare. La p~rtca Sll
oară este prevă.zul cu un capac ŞI o borna de racord: 1ar la p art
·inferioară - cu un soclu izolat faţă de suportul metalic de mont
prin izolatoare, care permit legarea l.a pămînt a ~desc~rcătoru h~i P!'!
intermediul unui contor pentru înregistrarea numarulm de Iuncţ• o n ar1
Dcscărcătoarel e moderne sîn t prr
Yăzute cu supape de s iguranţă pent
evitarea exploziei Yio}en te a ca
in cazu l unui scurLcircuit interio:-.
Funcţionarea descărci'ilorului ru rt
1•
• ,.
zislenle de sunlare arc loc la ap ari ţl
unei supratensiuni ca re depăşeşte ni_w
lul de protecţie asigurat ele df's<:
cător; Spaţi'" l disruptiv al coloanei
eclatoarc este străpuns (descărclll
1/dn amorsează) şi curentul de
..~::------'.:------ LI- · este. .condus spre p ămîn t, limitîn d
o 5 !O [.~AJ
supr.ate nsiunea in instalaţie. P es
Fig. 3.7.0. Cnrarteristica volt-am- curentul de descărcare se suprap b G
pet· a unui rli!'.r. de carborund : . curentn 1 de înso-ţ i re determinat
u, - tensiunea rezlctualn : l an - cu- tensiunea de, frecvenţă indu str ia lă Fig. 3. 7.11. Descărcător r.u re?. istenţă variabilă cu suflaj mag-
rentul nomltHtl de ctcscărcarc. netic: .· ·
reţelP-i . . a. - Sl~h i(a constructivă ; b, c - schema elcctrlc!i cclllvalenti:l ; (b -
După ·treccr!-a curentului de descărc~re, cur~~-lul de înso-ţ,ire esl scurge1·ea curentlUUi de impuls prin d escu ,·cutot· ; (~ - s CLll"flCt'ca curen-
- tu lui de însoţire prin descârctltOl').
stins de cclatoarc la prima sa t recere J~nn zero,v f•~· 3.7.10. E - eclatoare ; R - rezistenţa variabUi1 ; as - bobin ă de suflaj ;
R., - coloană principală de rezistenţe va riabile ; .n, - re:dstenţa de
Desc:'ircă toal'ele cu suilaj maune ttc. De scar~atoa rele cu s~ şunt:1rc .
aanetic se folosesc în reţelele electrice · unde ~e 1mpu ne ca dr:sc ~rc
:a~ele să reziste la ·unde lungi de supralensiUne (supratens.ntn l Fllncţiona rea tlesc ărc cllorzzlui cu suf'laj magnelie se produce la apari ţia
i u nde de supratensiune. In acest fel descărcătorul amorsînd, cu-
u' ul de descărcue trece numai prin rezistenţele nelineare. care avînd
Fig. 3.7.10. Funcţ ionarea descărcă- l------- . ---~ ri mici şuntează practic şi bobinele de suflaj, fig. 3. 7. 11. 1n timpul
torului cu rczisten\ă ,·a riabilă :
i curentului de impuls, treptat, o dată cu scăderea valorii,
1 1 /' ·- .,. 1
tensiunea d e JmpuiR la bornele DRV
tensiunea etc;
1 -
ntul va trece şi prin bobinele de· suflaj, pfnă c ind - ca urmare
fără amot·sare DRV ; 2 -
impuls pe DRV după amorsarea DRV •
· 3 - curentul d e impuls (de descărcare)
""' reşterii rezistenţei discurilor c u rezistenţă nel i neară - practic
prin DRV: rurentul de Îllsoţire va trece numai prin bobinele de suflaj. tn acest
U ., - t l!nslunea de amorsare la Impuls ; nt se formează tiu puternic cîmp magnetic care întinde arcul
U, - tensiunea rezldualil ; 1, - curentul
spaţiile disruptive ale ecla toarelor, subţiindu- 1 şi răcindu-1, între-
de descă rcare ; '• - durata pînă IJ am or-
sare. Ind astfel curentul de însoţire practic îtta intea trecerii lui prin z~ro.
rn i nsta laţi ile electrice exist ă o mare varietate d e descărc'ătoare
comutaţie), caz in cni·c limita1:ea curentului numai prin rezisten reziste nţă var iabilă, acestea deosehindu-sc după t ip, varia n ta con-
li vi.i şi te nsiu uea 'nomi uat.ă .
el:
llelineare nu mai este posib il. Aceste dcscărcătoare s e deosebes<:
descăr cătoarel e c:lasicc prin fa ptul că fiecare coloană eclato~ re tn Laht~ l nl 3. 7.2 sînt prezentate cele mai uzuale descărcătoare cu
la cel<i. două capete cîte o bobină de suflaj î n paralel cn_c 1Le o rez1stc întîlnite în reţelele elec: Lrice, împreună cu carac-
nel i rteară , fig. 3.7. 1 1. ·
313
 Tal,elul 3. 7. 2
Caracteristicile descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă utilizate în sistemul energetic naţional
§ ~ ~
,g •J Tensiunea g~ (; g-;
-~ ·~ Tcn~iun ca de atnor- ; ·,:: .S :§ .S Tensiunea de

T ipul
"' .,
E~
de amorsa·
re Ia
sare 100 %
la impuls
"-=
-o~
!: <>
9 a tl E 9
Li milele
"'gel curentului de
înccl·carc
Numărtl l de
şi Ta ra elemente
tensiunea }ll'oducătoarc 2 ::> frcevcn·t a de t(msi - "'i:"' - ~ "'~ ~ eondncti vi1a te componcn l.c
nmni tt:.tiU c ::> induştrială un e de ~--=;-~ ~ ·[l ~ ~ C'iJ ~ [r\:] 1 -~----- 1
.:=:~':;, fk Vet l tr;1snet .~Sţ; ii 0: ~ ~ .~ ~ ~ ~ 1
~·g>' [ kVnu~x ) ~ ~ S~ ~-v~ ; g-e~ c.c. c.a.
~~ ~ ~~ s:: u~:: 8E~C.
1 _, 2 ,_3_ 4 5 u ,- 7- -8- ----~,_-
.. - - l-1...:.0_ _,~1-1___:_ 1 12
1
27 400- 580 6
DI'.VS-6 R.S.R. 7,2 16-18 1 22-33 5
DRYS-10 H.S.R. 12 26- 30,5 36- 50 5 43 400- 580 10
DlWS-1 5 R.S.R . 17, 5 38- 48 53-69 5 65 400- 580 16
DRVS-20 R.s.R: 24 48- 60 1 67- 85 5 87 400- 580 20
DRYS-25 R .S.R. 29 58- 72 81 - 99 5 --; 1x6+ 1x15
DRVS-30 R.S.l:C 33 58-72 81. - 120 5 400-580 24
l>HVS-35 R.S.R. 42 76- 96 107-138 .5 151 2x 15
DHVS-1JO R.S.R . 100 232-288 274- 340 5 4x30 .
H VS-6 U.R.S.S. 7,6 1 6-19 22- 35 10 30 400--620 6
HVS-10 U.R.S.S. 12,7 25- 30,51
35- 50 10 50 400- 620 10
HYS- 15 u-.n.s.s. 17,li 38-- 48 53- 70 10 ,67 400- 62Q 16
24
JWS-20 U .R.S.S. 25 49- 60,5 63- 85 10 88 ·100- 620
R VS-3:3 u .R.s.s. 40,5 ()6- 84 1 98- 112 10 143 400- 620 32
HVSc:l5 U .R.S.S. 40,5 78- 98 :1.00-125 10 143 400-620 32
:EWS-60 u.R.s.s. 81 134- 169 170-215 10 2x32
3x33
RVS-110 U.R.S.S. 100 200-250 22P,L 28.5 10
RVS-220 U.R.S.S. 200 400- 500 410:._ 530 10 6x 33
HVi\'1- 6 U.R.S.S. 15- 18 12-15 10 20 450-650 9
RVi\I-10 U.R.S.S. 24-30 20-25,5 10 33 450-650 13,5
HVJ\1-1 5 u .R.s.s. 35~ 43 46- 57 10 65 450- 650 1.8
RV !\'1 -20 u .R.s.s. Hn- 74 10 . 71 450- 650 24
u .R.s.s. 9:~ - 11 6 10 11G SxilO
'W.-1; '

6X30
H\'P-6 U. H. S.S. 7,6 16- 19 22- 3!) 610 6
.- HVP-10 C.R.S.S. 12,7 25-30 35- 50 5 G10 10
GZ-6 R.P.P. 6 11- 14 17- 21 5 62 4
GZ-10 · H.P.P. 10 18-22 27- 5 62 ( 6,6
GZ-12 R.P:P. 12 22-28 33-41, 5 62 8
GZ-2!) R.P.P. 25 46-58 65-82 5 62 16,7
GZ-30 R.P. P . 30 55- 69 ' 80-100 5 62 20
GZa-6 R.P.P. 6 10-13 17-21 5 26 62 4
GZa-lO R.P.P. .1 0 6,5-:?1 27-34 5 62 6,6
GZa-j2 R .P.P. 12 20- 25 33-41 5 41 62 8
GZa-18 R.P.P. 18 30- 38 49-61 5 61 62 12
GZa-25 R .P.P. 25 40- 50 68-85 5 85 6'2 16,7
GZa-30 R.P.P. 30 48- 60 82-102 5 62 20
GZa-37 l~.P.P. 37 69--913 98- 121 5 62 24,7
GZs-18 R.P.P. 18 36-45 51- 58 10 50- 425 18
GZs-40 R.P.P. 40 80- 100 110- 125 10 50-425 40
GZs-97 R.P.P. 97 200-250 220- 285 10 330 x18+2 x 40
GZSa-18 R.P.P. 18 41 49-56 10 50""" 425 18
GZSa-40 R.P.P. 40 72-95 107- 122 10 40- 425 40
GZSa-97 R.P.P. 97 175-220 210- 272 10 x18 + 2x40
VA-7,5 · R.D.G. 7,5 12,5 25 . 5 25 50 7,5
VA-12 R.D.G. 12 20-25 40 5 40 50 12
VA-18 . R..D.G. 18 30 60 5 60 50 18
VA-24 R.D. G.' 24 40 ..:.. 50 60- şo 10 80 50 24
VA-48 R.D.G. 48 75- 95 105- 130 10 70-650 48
VA-60 . R.D.G. 60 95-120 128- 160 10. 70- ; 650 60
VA-72,5 R.D.G. 72,5 115- 145 114-180 10 205 70- 650 72,5
VA-100 R.D.G. 100 160-200 210-270 10 285 x48+1x60
VA-200 R.D.G . 200 320 525 10 540
XAE-75 Suedia 75 112~140 130-179 10 1ooo-·2ooo 75
XAE-120 Su('dia 120 1.80-230 200-· 285 10 1000-2000 120
XAE-195 Suedia 195 310-390 350- 470 500 10 460
\.
x75 + 1 x
X1 20
XAE-360 Suedia 360 575....;. 720 650-865 815 10 86!) 3x120
XAL-90 Suedia 90 120- 150 150-210 10 700-2500 90
XAL-96 Suedia 96 130-165 160- 220 10 . 700.- 2500 96
X.AL-120 Suedia 120 62-210 200-275 10 700- 2500 120
 1'abcl ul 3.7.2 (cont inuare)

5 1 10 12
1 1
2 1 3 1
of
1 1 6 1 7 1 8 1 9 1 11 1

XAL-192 1 Suedia 192 260-330 330- 450 460 10 500 - - - 2x96

XAL-210 Suedia 210 285- 360 360-485 500 10 550 - - tx90 + 1x
\
x120
XAL-360 1 Suedia 360 485-610 620-830 810 10 815 - -
-.
-
-
3x120
3x90+fx
X.:\L-390 Suedia 300 525 895 885 10 880 -
x l20
XAD-a7 Suedia • 37 59 74 75- 100 - 10 - 200- 400 - 37
X.ill-42 Suedia 42 69- 87 80-101 - 10 - 250- 1 500 - 42
90-120 - - 150-- 300 57
----
XAD-57 Sut>dia 57 85- 107 10
-.
~

XAD-60 Suedia 00 96-121 115-156 - 10 250 1500 60

XAD-73 Suedia 73 117- 148 140-190 - 10 - 250-1500 73
104 . 170-215 170-270 - fo - - -
-
XAD-104 Suedia - llx42+tx60
XAD-199 Suedia 199 315 - 395 390-520 10 - - - . - 1 x7:l t2x
x l .GO
XAD-:HO
XCA-6
Suedia
Suedi:l
210
()
335- •J20 400- !545
9,5- 12 19- 26
-
-
10
5
-
20
-
100
-- -
G
XCA-1 0 Suedia 10 16-20 30-40 - ~
5 32 100 ' -..:. 10
XCA-12 Suedia 12 19-24 35'- -17 - 5 40 100 12
X CA-18 Suedia 18 29- 37 lil-68' -- 5 60
EO
100 -
-
18
24
XCA-24 Suedia 24 38- 48 G5- 90 - 5 100
XCD-7,5 Suedia 7,5 12,ti-:1!1 10- 26 - 5 - 100 - 7,5
XCD-12 Suedi a 12 20-25 30- 40 - 5 - 100 - 12
XCD-18 Suedia 18 30-37 45- 60 - 5 - 100 - 18
XCD-2:1 ,Sucdjn 24 40- 50 60-80 - 5 - lUO - 2<1
HKNF-57 El\'ctia 57 8!> 120 - n 11.0 200 - 38
HKH-104 E l,vctia 104 206 260 - 5 250 200 - 69
XAA-665 Suedia 66 106 172 - 5 - •100 - 66
DRV.L-7,5 R .S.R. 7,5 13-17 27 - 5 27 10 6
DRYL-12 R .S.R. 12 21-29 43 - 5 43 ~00- 5.00 10
DRVt.-18 R.s.n. 18 32-44 65 - 5 65 300-500 l5
DR\' L-24 R.S.f\. 2<1 -12-53 87 - 5 87 300- 5UO 20
DRYL-42 K.~.f{. 12 73-92,5 151 - 5 151 - - 1 - It :<: 18 + 1 x24

::: ;:::~ ~
-- -·- -
c:~
-V -
Q -
t-: c- ('!:) ,__,.

e2
- ·G
!':
-·c-.
-:

..., ~~ ,'J,~
~
ţ:)-g~~
C'> P:<~ 4:--,~, .1' A ;::1 ~
!'V '"'' ():) "'> "' -\1~ o' '=~ CIQ',....
C'> ~
>;-:....."""
CIQ <:'>
~ c;
<! u;· ~ ~ ~-
8 :-· o o (;' =.;
";:l :::;, -~
&::s ~~
~ :r :r
c;· ~ ""''"' '" 1 1 1'
~~~-
~()o
r;.:c r+

" ' " ' :::.: !:.>

~ o ,;:c !:j
~ 1> "i
1 q:Q' .~. . ,~ l ~~~ ~o~..._~
·-l'

"" '<>
Cb
i::5
c.r
<.;1 .....
<:.o!:"'>
o, :':1
:h
o.. - ..."
s· c:: §""' tn :::: .
o~;.-.>
!"'! ::;

OG"'s
cn - _, ~ ~
~ ~
(")
0... ~( (")
~· ti>
~ n""'i 'O
p,l:l;...
- ·
g~, g ~(
§jj j~j§. [~~~
. ,~'ro
~ l~
o - t:l C'> :u< P->
M- ("";. ""=
~
pc 1-i c "'ot:l
... r1>
O 1~:::) ~ e;cO,~
c~ ~= O>
- n=u
-· c =~ (;' $l.)t -. - ·

tj;:;
J-o• ~(
'O rt<VPo>
AX::1~ ~ o . -.
G ;::j <" (;~
~ !'\"( ~ ~·
~ =:<5. ~ ~() "El.
3"'
...
r<b ;:l
'"O :::::: ""': t:s ;;; ~ G G
:::;, t:l :=:
c:::,
"'o
__. ).....Q.('j(')
o ~ ~ ..c+ ~ s; a::..
~ c-+!::; o· IC
~2 .
w
~ ~ ;; g< o."' ti>
:-J

..
:::C"'"""
'" r1>
~ p., ::>, ::::. "'
(")
N
~· "'~
... ;:::1
'O G - "'V>
... r- r.,;cn l"
e~~::.
...- P< X <t>
() ~
~ ~ c· ....cn,
q~~ g~ ~ ~- ;:::1
.- o _ ~
....,.
.g
~G
- fl."'<o ~ - <
~~ ;:::1
'"'"
t:>b~~ g==.
< ;· ,....
--· :::...
~ ::; ~ Sl)< g;;

.,,.....
~ :; >;!. (;G
_...
(') !: ...(f) .C.:c ......... ~
a::u:g
fT'"ţ:te'tl~
oll><
° CY ~ tn-
;·o
N
<1>
::;
....,.
ne~:.>·~
o C'> o
e.. !:.>
"...
('!>
--;. ct> ~
t:::$ ;:::1~
. ;:>
o ~ o~ co ('!>
X
1115! 3% §.o 8
,_..
p;l ..~~,...
w ::::
~ ~· ~
e:..<!
f-1 ::s~
-J ;-;::so/ ('D ..__, "';-

pot fi de mai multe tipuri, şi anume : cu il~pe_d~nţă mare, cu numărător
pentru inregistrarea numărului de funcţwnar~ sau cu ecl ~tor_ marto.r
la care se numără urmele lăsate la fiecare funcţwnare a clcscarcatorulm.
tn fig. 3.7.13 este reprezentat co ntorul CDRV produ~ în ţ~ră~
cel mai d es }ltilizat î11 instalaţiile electrice de 6 - 220 kV. Se prezmtu
Fig. 3.7.13. Contor tip CDRV :
1 - corp ul cLttiel ; 2 - capac ; 3 - contor t elefonic ; 4 - cLichctă avertizare ;
!i - i<:OllltOt'.
sub forma unei carcase etanşe, dinlr-un set de eclaloarc prevăzut cu
0 paslilă cu rezistenţa Jlelineară, dottă condens:Loarc, ~~-nul pentru
dist.ribui.rca . uniformă a tensiunilor şi unul pentru 1nmagazrnare~ ener-
rriei impulsului ce slrăbatţ descărcăLoru l, un nutnrtrător telefomc caro
~ '
înregistrează t iecare amorsare.
318
"
3.7.3. EXPLOATARE. PRINCIPALELE DEFECŢIUKI
Ş I RE:'I•IEDIEREA LOR
La preluarea i n exploatarc a mijloacelor .de protecţie contra supra-
tensiuni lor se vor verifica următoarele concti ·ţii generale :
- respectarea proiectului de execuţie şi a co ndiţiil or suplimen-
t are stabi li lc de organc~le de avizare a docume ntaţiei;
- asigurarea prin montaj a cond iţiil or de înlocuire a echipamen-
telor, fără scoatere din funcţionare a restului instalaţiei ;
-:- asigurarea condiţiilor normale de acces nr.periculoase ;
- dacă se impun restri c'ţ.ii speciale în ceen ce priveşte exploatarea
echipamentelor .)i dacă sînt condiţii pentru respectarea acestor res-
tricţii;
- cxislcn\a buletinelor de încercare privind valoarea măsurată a
rezistenţeiprizci de pămînl.
La prelu area in cxploalarc, personalul de exploatare va verifica
de asemenea şi respectarea " condiţii lor specifice menţi onate în cele
ce 1nmcaz ă pentru fiecare mijl oc de p rotecţie.
Paratrăsnete verticale
• - în cazul în care t ij a m e La l ică a paratrăsncLn lui este comp u să
din mai mu lte părţi, îmhinări l e lor trebuie făcute prin sudură, iar por-
ţiunile SLH.lal.tl se vopsesc pe o lăţime Cle cea 200 mm cu miniu de plumb
şi a})Oi cu bronz aluminiu ;
- evitarea montării par a lrăsnetclor pe riglele staţiilor cleclrice
[n imcdia la apropiere n Lrn nsformatoarelor de forţă ;
- fixarea paratrăsneLclor pe c.lăd i ri se va face- cu bride sau su por-
t uri care se îneastrează solid cu mortar de ciment ;
- fixarea lijel-or pe stîlpi i de lemn sau helon trebu ie făcută cu
b ră t. ări di n bandă de oţel, CAre se string pe stîlpi cu şuruburi;
..!... ţegarea paratrăsnetclor la pămînt trebuie făcută cu un conductor
special, de regulă bandă efe oţel de 30 x 4 mm 2, Sali funie de o~el de
,,Q mm 2 şi numai prin imbinări su date;
- legarea In pă m înt a paratrăsneLelor montate pe stîlpii ele beton
arm at se face prin armăl ura stîlp ului, prin sudură cu lunginiea eusă­
l urii de minimum 100 nun;
- legarea la pămînt a paratrăsnctelor mouL<l l e pe stîlpi. de metal
11' face prin însăşi construc\ia stîlpului dacă aceasta este executată
·n sudură, iar la irnbinările dintre tronsoanc - dacă acestea nu sint
le prin sudu ră - se vor fa ce p unţi sudate din bandă de oţel
e 30 x 4 mm~, astfel incit să se realizeze o legăt ură conlinnă cu îm-
inările sudate.
319
 Paralrăsnelele orizontale se întîluesc mai rar în staţiil e electrice. -r- cxisle oţa în star e de fu ncţiouare a <
:o nt.o rul ui pcnlru 'inrc<tis-
Acolo unde există, se vor respecta în general aceleaş i condiţ.ii ca şi in l~·area numătylui de fu ncţionări a dcscăreiilorului (dacă este deblc;cat
cazul paratrăsnetelor verticale. · _ Şt d?că _eontorizează la impulsurile de curent de probă rcromandaLc
ln cazul concluctoarelor de protecţie ale liniilor electrice aeriene de lurmzorul de aparatai);
se vor respecta prevederile normativului MEE-PE 127. -- dacă distanţa pe calca de curent dintre borna deseărcătorului
Descărcălo are cu coarne · şi borna elementului protejat este mai mică sau cel mult er1al ă c u lun-
- mărim ea spaţiului disruptiv să corespundă cu valorile indi cate g ime:.!'· de calcul a zonei de protectie a descărcălorului."'
în tabelul 3. 7.1. - . La desrărcătoarele cu rezistenţă ,-ariabilă 'şi la descărcă toare lc eu
- izolatoarele să fie in perfectă stare (fără spărturi, fisuri) ; roarnc se \'a verifica exisfcnţa buletinelor de încercare, care trebuie
- . pe verti cală, pînă la înălţim ea de 1 m deasupra eclaţoarelor să să cuprindă următQarele verificări conform normativului JI EE PE 116:
nu existe nici un o bstacol care să' impiedice dezvoltarea arcului electl'ic; - pentru descărcăt.oarele cu rezisleu\ă ''a riabilă : valoarea ruren-
- eclatorul să fie vopsit cu vopsea albă pentru a putea urmări ln lui de conductivitate, Yaloarea tensiunii de amorsare la frecventa
funcţionarea lui ; ind ustrială, valoar.ea tensiunii de amorsare 100 % la impuls; ·
- coborîrea la priza de pămînt şi leg~tnri le electrice la conduc- pentru descărcătoa rele cu coarne: încf'rcarcn cu tensiune alter-
toarele active să fie în perfectă stare; na ti~·u mărită între annături, distanţa spa(.iului disrupliv.
- izolatoarele suport ale descărcătoarelor cu coarne aflate în zone hxp loaturca aparatelor de protccpe contra sup ra lensiu ni lor co nslă in:
poluate să fie trata le similar cu. izo laţia ins talaţiei protej a te. Parafrăsnet e
Descărctdoarele cu
lncă din fa?.a de mout[ţj a dcscărcătoarelor cu rezistenţă vari abilă
rezlslenfă uariabi.lă -
p ămint;
veriJicarea vizuală a îmbinărilor sudal~ ale Lijei şi a legăturii la
,
se va avea îu vedere : - verificarea rezistentei prizei de pii.mîul.
- amb alarea în lăzi din lemn în stelaje paralelipipedice care să nescărcătoare 1; 11 coarne
nu permită j oc a l descărcătorul ui; · - ve rifi<~ar.ea stă ri i izolaLo:~ re l or ca re 11u t rc hui n să prez inte
- d epozitarea în poziţie vertica l ă ş i ferirea de şocur i în. timpul fb ur·i;
tran1;porl.ului; · -- urmărirea stări i legăturilor Ja conduc l oarele acti\'C' si de legare
- prevederea în mod obligatori.u la descărcătoarele montate în la pămînt ; ·
sta-ţiile electrice a contoarelor montate pe legătura la pămînt. Înăl­ - veri fi carea f>Oiit,iei electrozilor care 1r t~bu i e sft fie în <'lce l a~' l·
plan .
. '
ţimea de monLaj a conLoareţot· faţă de sol nu va fi mai mare de 1, 7 rn.
La preluarea in exploalare se vor ~erifica următoarele: Descărcăloare cu rezislenlă vâriabilc1 -' •
- suprafaţa carcasei de porţelan să nu prezinte fisuri sau spargeri; - urmărirea stării carc~sei d e portelan, care lrehuic să fie înlreaJ15
- suprafaţa cimentului de armare a flanşelor _pe- carcasa de por- şi fără fisuri; · ' "'
ţelan să fie curată, netedă, fără. găuriri sau crăpături ; - existenţa urmel~r de arc electric pe can~asa de por(clan;
- la scuturarea uşoară a descărcătorului să nu se audă zgomote - verificarea gradului de murdărire a carcasei de porţelan;
in interior; - verificarea cimentului de armare a flan şelor la carcasa de por-
- elementele componenle ah uuei 'faz;e s,ă aibă aceeaşi serie de •·lan;
fabricatie. 1\lontarea elementelor de acelaşi tip conslrucliv dar de - existenţa in bună stare a conductoarclor de legare a dcscărcă­
serii diferite csLc admisă numai în cazuri deosebite (cînd un element toan~ lor la instalaţii ;
este distru s sa n nerepara bil în co tHli (.iile unor valori foarte apropiat o - verificarea stării contoarelor penlrn înrcr1isl ran~a functionăr
• ~
ii :
t") '

ale curenţilor de conductivitate, comparativ cu celel alte ele.mente âlo - urmărirea integ rităţii plalbandei de legare 1a pămînt a descăr­
fazei descărcăto rul ui ; l.onul ui ;
1
. - poziţia elemen telor · pe fază c:onform indicaţii l or furnizorulul -- urmărirea numărului :.~dmisibil de funcponări al descărcătorului
de aparataj ; . . · . . r·in eitirea contoru lui respectiv. Dacă dcsdrât.orul a realiz;al numărul
- exitd.e n[ a a l'lniil.u ril oc de protecţie la descărcătoarele cu tenSlltl\J mi~ibil <l<~ func·ţ i onări, se cleqwnt· ează şi se supune la verificări pro-
nomina le egale sa u mai mari de 110 kV; ae t rec.
. 1 .

320 321.
- Cartcn clcctr iclanului dln staţli electrice şi posturi a e tr::msrorn11\rc - (:d. 53
 Defecţiuni şi
DcCcc\iu nca consl ntnll"i
Hupt·rca tij ci de captr~re 1
Intreruperea flogă tmii la
· de dec i zi~:
pămint
- Det eriora rea c lcctrozilvr
pri1.l'i de pămint
_ Spa 1·g1;rea izo latoarc lor
_ Det eriol'arca <> lcctrozilo r
din di\'crsc t·auzc (meca-
nice. termice)
Dereglarea spaţiului
dis rupti\·
inlr't·ruper<·a 'legăturilor
la relca sau la priz::a ~c
pă min,t.
Dl'rcglări alc spa!iilor
clintr·c cclatonrl.'
- Fisurarca carcnsci
lntrerupcrcn legăttJrilor
In t'elc:J s a u la pămîut
Deplasarea armăturii d<'
protC(' I ie
Deteriorarea glazuri i
Poluarea intensă a Tratarea carcasci l:u u n soa re silicon ic:1,
carca~ei
322
rcm e dict·i în exp loatarc
Modu l de retncdicn> ş i de nc \iounre
· al persona lul ui <11· ~xploat:trc
Se an un 15 treapta operali vă. cu autoritate
de deciz ie . s,, î r llo cuil'Şlt' t iJa .
1 im <~diat Lrepl.ei ope nttive <:u au to ri t a tc de deciz ie, notind u-sc cele
Se anunlit treapta opt'r·at ivă 'cu autoritate
•
Hefaccrcu lfgilluri i pri n sudura (eventual
fuloeuircn portiunii dclcrioralc)
Inlocuirea eh:d r vzilor c!<;lt>r iornti
Se aJJtlll ~i:l
llc deCizie
t renpta opc~mti\'i\
S\· in lo cu iesc ir.olalonrcle
_ In locui rea c l!!l'lrozi' lor
Hcglarcn con1',1rtu taiJcl lllni 3. ?.l
Refact•J'l'll JeglHur ilor, (.Jtolcrioratr
Se aunnlă treaplll opl'rativă cu :mtoril:i.te
de decizii. Dt-montarea 1)}{ V defect. He-
conditioua rea DR\. dc Ccct
--------
- Inlocuirea DHV def~ct cu un DHV incercat
COl'CS[lllllZă lor
_ Reface-rea Jegil.lurilor d clcriornte
- Aducerea arm:ilur ii la pozitia JlrC\'llzUIII de
fu rnizOI'
- Acoperirea cu ciC'ct ropasL:1 a strpn\fctci
deterioratc
şterge rea curcasci
Tabelul 3. 7. 3
Printipalelr! de(cc (iuni şi remedi erea lor. In l. irnp u l exploatări i apa-
r atelor de prol.eeţii îm p otriva supratensiunilor p ol. a p are deteriorări
d atoriti.i l'unctionă rii, da tori tă uno r d efecte de fa briraţie sa u da tor i tă
uz u rii du pă un număr de f u ncţio nă ri.
Orice funcţionare anorinnlă s~iu defecţiuni le ap ărute se vor anunţa
constatate iît registrul operati\·.
Prine ip a lelc~ defecti uni <:u rc pot să apară la a paratele de pro lec:ţie
im potriva sup ra! e ns iunilor s 1'nL j)rczen tulc centra lizat în tabelul 3. 7.3.
3. 7.1. l~TRETI NE_HE, 1.:\TCEI1CĂH I Ş I I\f ĂSUR A'fOfH TN
cu :m Loritate. EX PLOATA RE
H.evizja t ch ni că (HT) a a para te lor de pro tec ţii îm potri va .supra_-
tensiunilor cup ri nde a nsam b lu l de o peraţii ext'<:ut!lle periodic peul ru
v erificarea, ctfră( i rea, un'gen!a , inl o~: uirca u nor piese uzu lc• şi cli m innren
unor defee. ţinn i ca re imp un l ucrări de mică am p loar e, a dud şi scopul
d e a conslata starea teh nică a iustalaţ.iilor înainte de executarea repa -
raţiei pla ttifical.e.
Hevizia lehnic· ă se execută pc locul'dc lucru al aparatului respel'liv. ,
către ceh ipc s p ecia lizate.
Cotrţ.iuulul o r ie ntoti,- al l uerămor de rc ,·izii l t:h n icc este p rezentat
cele ce urm 1~ază :
Descărcăl o ar'! Cll coarne
1
Yerifican!a aspectul ui cxlerior ;
c ură (i rr.a ş i stringerea co nla'c l c lor c lecl.r icc şi la c ob orîrea la
de pă mîn t;
Ycrifiear ea p1:i11 măsura re a spaţiul11 i d isr u p tiv şi reglHn~a lui ;
enrec l. u t i d e v opsitor ie ; ·
măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de păm int.
Dr.sciircăfoare cu rc::.is!e nji1. u aria bilă
c i.t răţ.irca iJ:o l aţici;
verific::ţrcn asp ectu lu i ~~x.teri or şi a rezis l.l!nţci ·de dis persie a
lz c i de Jl ă m î n t;
vcrifit~area legături i la păm int;
323
 încercări si lll as urawri n 1' • •
verificarea ~i n~<:ond i ~ionarea co nlorului penlru imcgi::;lrare:l. vizi~ l ehnică In 'ca· l ~ pro • ac.,Jcc wd•ca l t~ la lucrările de re-
. · •· zu •11 care s-au făc ut intcrvcnt" 11 1 1 ·
funcţionării uescru·călorult1i; ponenle interioare descăr .-t . 1 . . a e emenlele com-
- roi·ccluri de YvpsiLoric; şeităţii. c ca. Ol u ut, . se va executa ~;>i verificarea etan-
- î nc ercări c u măsurrttori profilac.t ice, şi anume: măsurarea re--
Pentru descărcătoare sînt . :-. • . ."
zistenţei de izol:rţit•, măsurarea curentului de. conductivilate, măsurart>a de rcpar:lţi i curente d e Nradul ~Ilev~zule 111 not:ma lJv ~~~~ ~n ai lucrări
tensiunii de amorsare la frecvenţă induslrială, măsurarea lcnsi,unii de să depăsească 10ot d' "' 1 , al?arca .acestor lucran nu trebuie
pecti,·. • ;o m va oarea de llllocut 1·c .1· d escarcatorului
- - res-
amorsare la impuls.
1n general, rczultalclc măsurătorilor profilaclicc de mai sus ::;<•ot
Periodicitatea
. . .. curente este de 4 G
Iucrărilo r <l e reparatii .
în ev id e nţă următoarele: Tn normaL1v nu sînt preyă· 1 1 ·- . - am.
- Yalori mari ale curentului de conductiYitate pcslc limita maximft la descărcătoare. zu e ucran de repara\ii capitate (RK)
indicrt pftlrunderea umezelii In deseărcător sau scurtcircuitarea unor
I.:a instala ţiile de paratrăsnete .nu sînt l'0 ••
elemenle din rezisLenţcle de şuntare; · executa lucrări de · .. · .. · P ' azutc, de regulă, a se
- Yalori mici nle curentului de conducti,·itate sub limitn minimă revJZll Şl reparat11.
Executarea reparaţii lor s i . : r . . .
indică întrerupri·ca circuitului rezistcnţelor de şu n Lare: cu rezistenţă variabilă se r~aJt c;.e;.o~c 1\ •t~·al'llor la dcscărcă toarele ·
_: r educerea tensiunii de amorsare la frecyentă industrială sub amenaj:l1e. • z • z.t Jtl a c •cre sau sta uduri special
limitele admise iudieă ex istenţa punţilor eonductoare care şunlenă
. Pent.1:u verificarea calităţii 1• . sînt necesare
eclatoarclc ca urmare a pătrunderii umezelii în descărcător, umf~ziren lltsl a laţu de încercări: repara,tCJ u r mătoarele
neuniformă a rezistenţelor de şuntare earc ncuni.formizeaz·ă reparliţia
tensiu nii pe edaloarc, fismi în rczistenţele de şuntare care contine la - . instalaţia de măs u rare n curen "' ttltll. •le
' con d uctivilal.e;
dist ribuţ i a neuniform ă a tensiunii pe cclatoa re;
- va lo ri mari a le tensiunii de amorsare, la frec venta indu strială,
pes l·e limitele a dmisn iudică o · dini.ensionare necorespunzătoare a ecl:~­ \
tonrelo r , în LJ'Cruperea rczisLcnţelor de şu ntarc.
(o st. ul lu crăril or ele. revizii tehnice la descărcăloarc llll va depăşi
5 % din valoarea de înloc uire a fond ului fix r espectiv .
Periodicilntea lucrărilor de rcYizii tch t;ice care se execu t ă la dcsd\r-
c[tl oare este de un :1 n la dcscărcătoarelc de 220 ,)i 400 k V şi trei :1 ni la 6
descărdfoarcle de 11 O kV ş i medic tensi une.
R(·paraţia cureulă (RC) n aparatelor de protecţie împotriva supra·
tensi.unilor ruprinde ansamblul de operaţii prin care se urmăr<\şlo
aducerea la parametrii proiectaţi a tuturor părţilor compoucnlt!, re
mediindu-sc toate defec\iunile constatate în t impul exploatării, JH'lll ru Fig. ;1·?}::. S<"heJ1!a !nstalaţici pentru vcrifiC'area
asiguran•n fun1: \ionării in condiţii de sigu r anţă . ctanşcJtaţll descarcatoa•·dor cu rt>7 i <;tf>nţtl va-
Conţinutul orient ati,· al lucrărilor de reparaţii curente este prezentnt 1 -pompă
rinbilă;
z - l'Obln<.'t; 3 -manometru
111 · 4 - ventuz
de · vid
. p ·'
in cele c<.~ urmează : nciu1 tn c~pac~' cle;.il~~~~~%~~~ ?e 7c:_uciuc : IJ - ori-
nesciirciifoarr w · coarne pent:·u presarea ventuzei pe capncul
• placă met:llle.'i
dcscnrcătorulul.

- lucrările prevăzut~ In revizin tehnică . i nstalatia de venTJC<\t tensiunea de ::trito •·sare la Irecvenţ~ in-
d ustdală; ,
Descărcilloare cu rc;islenfil variabilă
- ltH'. rări lc preYi\Zllt c~ la revizi:1 t ehnică ; .insta lat,ia
. de Yerif'JCa t Lcnsnmea
· ele nmorsuc h 100% . l
- înlocuirea p ieselo r defecte. d emontarea parţială snu tot:llr, n t ~~~lsta31~YJa de ,·erifieat 'etanşeiţatea . tlu p ă repn~atie. o unpu s;
11 Jg . . t .1 4 este reprezentaF · ·1, · · :·
subansamb luri lor defecte ~i. îulocuirea lor eu altele noi s:111 reparat<'. , rlcarcH e l anseitiitii dc~c :- . . r l: . l cl S<. l t.ma u n~l mstala!•i pentru veri-
eli ca oare or. A<:easţa l u Hc:!·io n ează astfel : cu
vopsi rea eo JtSlruc ţi ei JHctal icc ;
, ," V

325
324
 -~ [ace vid în descărcător plnă cind presiun~a dintre barele colecLoare aparatele instalate în diferite. eelule.
f\tn
. . 'legătura şi
apttoru \ . p~~~P~'40~) ~~m f-{<s. Se sepa ră \P Olflf)'U 1 d~~ . dcsd.\ rcător . J)c aserhcnea, St~ folosesc bare pentru legarea la pămînt a instala[iilor.
a}unge ,, t? d l oră pcnlru tcrnunarea cvenLtl<t cor Conductoarcle multifilarc neizolatc se folosesc drept bare colec-
robinetul 2, lăsînd~-~t· un tmpl . ~ ·l· • D ·tcă este necesar, se r eaduce toare şi tie detivaţie, in staţiile ,exterioare. Pentru micşorarea pierde-
·- . le uazc dtn clt•tncnlc e .\c l VC. •
d ~g_a.Jat'l d 1 - rilor pri n efect coroa na (deseărcări electrice sub formă de efluv ii). chre
c ' ~ · · , . . ,0·0 - -100 mru Iltr, d up ă care dacft timp · e ora
dm uou preslltliCct J <J 1 ._ · · • • ,.... • L m·•i mult de sînt cu aLît mai mari cu cit diametru! <"onductorului cs'le mai mic,
. ca din interiorul descarcal(ll ulut nu cre~ l~ cu "'
presJUn < t · in instalaţiile cu tensiuni mai m~ri dcctt 220 k\' se folosesc conductoa re
0,5 rom llg, acesta se roustdera e anş.
• • -
flexibil e tubularc (go~tle în inter ior).
"' · Cab lw·ilc se folosesc pentru legarea la bare a transformatoarclor,
a c onsumatorilor alimentaţi prin linii subteraue şi ttnrori chiar aeriene,
a rnotoarclo r e lectrice ale sen•iciilo r interne etc.
Secţ;i n nile părţi l or condu cLoare de curent ale instalaţiilor se ::t leg
în aşa fel încît ele să fie suficiente atît în condiţiile corespunzătoare
regimului normal de funcţ.ionnre . cît; şi în conoiţii de scurtcir cuit.
3.S.l. CONSlDFHA'[II GE~ERALE In eo ndiţii normal e de Jur1cţionnre, căldura dezvo ltată prin I Î'e-
cer ea curentului nu trebuie să determine încălzirea părplor conduc-
· :t· a laţiilor si
·. echipamen-
l.oare dl' curent pînă la tcmpcraturi mai mari deciL lemperaturilc ma-
Lolc Condl 1 ctoar<~ de curent al~
l 1ns • _
xime admisibile de lungă du ra t ă ale :'lcosLo ri\ . Pentru sec·(iunile s t an-
. emen.• _ .~· ··1,
· .. telor clcclnce
EI .. · ·1 · transformatoare 1or ş
•t apara · . .'
t.ulut, î nfaşw. a t J t. • ~ u o r,
111 1 11
. . t tic sint construtlc dm dardiz a t o ah· harelor. condnctoarelor şi ca bluril or, s 'i nt; întocmite
contactele aparatelor de co uecta rc ~~ de_ pr~ ?<,:; • tabele conti nind curen(i admisibili în regim normal de lungă durată.
. . d l . ·e solide (meta le Sl altaJe). '
matenale con uc oul · · . uuctor ':lcc::;l a so Aceste tah~l e l'înt !ntoc.rnitc 'in a numite ipoteze în ce priveşte tempe-
' . 1. ., ·ă la trecerea u nui curen t. p n ntr-un c_o l1 .' 1. .t . , -
· Sc. ~ .w c. ' . - · . · ·m ic al e nrc u tuhtt. Enmgta- C ce nea ral. n r a aerului înconj urător şi co ndiţiile de inslala re · (pozit.ia Larclor,
îneăl;.: l•ste datonta e [ectulut Ler t 1 . ··u pa:-rtile cond uc- numărul de cabluri pozate în acelaşi eanal etc.). In cazul cînd condi-
. - · · 1 1 .- la trecen•a curcn u u1 P11 ·
ţiile reali' diferă de cele cousidcratr la întocmirea l:Jbelelor, Yalorile
• 1
transformata lll ca c _llla • .. : . h' . mcntul ui electric reprezintă
7'
~

toarc de eurcnt ale Justa la~J~lor .le : t rlft;\ r<'a si distrugerea izolaţiei indicate în ta h el trebuie înmulţite en coe f.iei(lnţi d e corec.(ie corespun-
· ·d ·, si ]')Oale determ t na l ll1 )a ' ~ · f' ' d zători. '.Fot în funcţie de curentul de lungă durată, s('cţ.iu,nca elementelor
o PJ~ r exe ·. , . 1 . C ld tra dezvoltată prin decl Joule tll1
si ch1ar a conduci om e OI. .a t . , l . -te de dorit ca aceasta I'Ondu c t oare de curent poate fi determinată pc baza densi tăţii d.e curent
• . - .• • tentn conductoaie 01, C:> • .
P5o~orţ;ona 1:_t <:~t_/ c~~ci cc:nduct oarcle să aib ă o condudivita t.e <:it mat 1\(',o n omicc (indkaU\ în tabele) .
sa ftc ctt nun mH~ 1 · _ . . t. t'• păr i· i lor condu<:toare d e cure nt
e 'Din aceasta cauza, în eons 1uc .•a ~ . . --
In conditii de sl·url circuit. elementele c:onducloarc· de c urent 'tre-
mar . . 1. L 1 . se folosesc · cupru alurntntu, zlnc, huie sii fie ~labilite din punct de vedere termic şi dinamic. ·
ale inslalat.iilor Şt ce ltpamcn 11, Ul · · ' ·
otel ar.-fin't , plumb. Verifiearen s l'.abili'LtL~ii rermie~ constă în ca lculnrca t.mnperalnrii
' , 1:> la c are se încălzeşte r lemenlu l conducător de curent, datorită trecerii
prin el a curent.ului de scurtcircui~. Această temperatură nu trebuie
fiu depăşească limitele m a:-; in1.c a dmjsibile p en l r n sc urt timp, deoar<~ce
3.8.2. CL ASIF.l CAR 8A. EL l!:~'lENTl~LO R CONDUCTOAH G fn caz contrar i7.olaţia. elemenlclc de îmbinare ş i de fixare şi chiar ele-
DE. CUTIE IŢ mentul . rondurl or de curent. propriu-zis se pot deteriorn. Pe bnza
(tee~tui eal~ul se verific:"t secţiunea barelo r . ş i cablurilor.
·L rilor () • Lra nsformaru Verificarea stabilil i\[' ii dinamice a barelor constă în calcularea re- ·
. In .. · •
instalatiile electrice .tl c sta ţ•• 1o r !1 1 pos u "
. eletnen1<>. eonducloarc de curent barele, <'Onducloare1u i stenţei mecanice a aeestora şi a izolatoarelor lor de susţinere sub
se folosesc drepl ''
ţ.jn ~a fo r ţe(()r clecLron inamice care apar dai orită trecerii prin hare
şi cablurile. . . .. 1 u · ·' şi cii' l'Ul'Cn~ il or de scurtcirc uit. Pc baza acestui caleul se determin~, dispo-
nare•1 e c·olcctoarc rea l izează legătura tl.mtre lume c sos tt e .'
d · t' ·ealtzeazl\ ţi a barelor şi distanţa dintre izolatoarelc su port ale aceslora.
plecare ale itistalaţiilor de distribuţie iar barele d<' optva,te 1 • ,

:327
326
 '3.8.3. ilA nE COLECTOI\HE
Bnrclc · c.o lccloare reprezi 11Lă în cireuilclc 'prinu1~·c a le .~la~ii~ ~.r
şi posturilor de tra nsformare calea ~e curc~1t cnrc ~1'11~leştc .ş~ ~Jsb.J ­
buie energia in diferite circu ite ale Jnstal aţ tct , c?ns~Itmnd ~.ulca d111
circui tul l')l'Îlllar prin care s<~ leagă intre ele ch fe1'1lel e ech ~p ~u ~~ C~lle.
Din punrl de ,~edere a l execuţie i , barele co l ~ctoare. poL.. Il.: ttg1de,
flexibi le ~i capsulale, iar după locul de monlaJ : de 1nte1 101 sau do
exterior. . · Il .· ·t
Barele colectoarc poL fi formale dll1 unul sau ma1 ~nu c s1s e~.e
de bare fiecare sistem putînd fi format din n.~a sau mat multe secţ11.
Se ~uuteştc s istem de bll re a nsamblul tntazat :;11 cond ueloar.elor
unei instalatii la care se leagu, priu aparate de conectare, <:lrctnlelc
ce se întîln~sc în inslalaţia resp ectivă. . . . Barele colccloarc ,·or l'i preYăzute Cll clemc şi armături corespun-
Se nunwşlc sccţ. ie de ba-re o porţiune. dintr-un ststem de ~~are c.o~ec­
toare care poate funcţiona separat, dar mtotdeauna legal plin apa1 aLe
de conectare (c uplă) la sistemul de bare ~olec~oa~.e. . ·.. .
Ba rei e eolee t oare ·trebu ie prevăzut e c u . 1 nscn p'ţu clar~ :5' vizlb tla
care să indice: d enumirea faze i. sistemu lui d e bare;. sceţtei d.e bare.
Denumirea fazei va fi iruli<:ată prin litcreiP- H, S. l. respecl•~ eulo-
rilo rosu (FalbP- n, a'lbastru . .\1arcarea sistemelor de bare se . v~ tace c n
cifre a~a·b~. iar cea a seepilor acelt~iaşi . s!slen~ de bare, cu l•Let:e rn~­
jusc ulc Ordinea de marcare la ext.enor ŞI 11\tenor st~ va _faG.e, de t:-g.nla ,
·, ·epî;d d e la ca lea de rulare a tr·ansformatoarelot' p,·, uelpale: tai . in
;:~erior _ dinspre culoarul de deservire. Se .~a păstra_ aceeaşt ~rd.me
î n Îlltreaga insta lapc. La extinderi de inslalaţu se vor pastra maLCaJele
exisleut.e.
B arele colecl oare ş i de derivaţ.ie rigide se vopsesc p~ to~ lra_seu .'
mai puţi n îmbinărilc ş i loeur}le de. ~on t~H·e .. a ~c.~~·tcu·ctlltoate l or.
Barele colectoare şi de derivaţt e fl exdJJie vor f1 ma1 cctte îu puncte le
de fixare pe izolatoare şi a parate. . .
Barele eolectoare rig ide vor fi prevăz ute c u r~tcord u n electnec p e n tr u
legături la bornele aparatelor şi cu piose de d 1latar~ pc. traseu. _
lmbinări l r. barelor colectoare se vor face nnma1 pnn sudura sau
suruburi fiind iutcrz is ă lipirea.
• Barel'e colectoare vor fi pre,·ăzuLe cu cuţite de legare la pă~ln~
( CI.P) l>f. fieca r e sistem ~i se cţie. Excepţi<~ pot face J?:H?le de med'e. Ş I
joasă tenstU · ne, ea re •m 1oc d e CI. ~ p se
·' p ot p ttnr., la
. t>amtut
_ CLt aJuLol ul
scurtcircuitoarelor m obi le. tn acest scop ele V~l: [! .rre~·azt~te cu r~unc.te
accesibile marcate p cut.r n montarea scmLe11 ctutoat e lot. L ega'~~~~~e
la pămînt ale elemeutelor harelor coleetoare se vopsese cu culoare neat>1 a,
exceptind îmbinările. ' -
328
1
/ 329
Disl anţclc înl r e faze şi înt re sistemele de bnre vor li alese conlorm
normel or in \'Îgoarc. l zola(ia barclor col~cloare se va a lege în concor-
da nţă cu' gradul de polu a r e al zonei.
Alît. eonductorul, cît şi elementele de s ustin ere şi îmbinare a barelor
colectoare vor fi verificate la sol icitările mecanice şi eleei rodinamice,
atîL la p roiecta re, c.ît şi în exploatare, ori de c:îte ori se schimbă condi-
ţi ile de <':lfcu l. De asemenea, barele colcetoare şi elementele componente
Vor fi verificate la sol icitări termice la proiectare şi în exploatare cînd
se schimbă copdiţiilc de calcul (p utel' i de scurlţircuit, ci reu laţii de
p uteri). ·
Temperatura maximă .de regim a lHlrclor nu trebuie să depăşească
70°C. ·
zătoare materinlului şi seeţiunii conduetorufui din care sînt confec-
ţionate.
La preluarea in e:rploalare a barelor colecloare se \'a urmări respec-
tarea condiţiilor de utilizare .5i se \ 'Ol' face tmnăloarcle verifică ri şi
probe :
măsurarea rezistenţei de izola(ie;
- verificarea cu tensiune mărită ;
- verificarea. .conlinuilăţii leg~Lurilor la priza de pămînt a izola-
t om·elor s uport Ş I a eera ncl.or ;
- verificarea fa zelor ins !ala t in i ;
- Ycrificarea distantelor minime dintre cleilJCnlele aflate sub
t ensiune a diferitelor fa~e. precum ş,i pÎ nă la construcţiile puse la
1 m asă;
- măsurarea tangentei unghiului de pierderi diclectrice şi a eapa-
cif.ăţii trecerilor izolate ele 110 l<V şi mai mult, umplule cu ulei şi
a Lrecerilor izolaLe din materiale izolanle organice;
-· verificarea continu i tăţii barelor;
- verificarea existenţei armă turilor de prolec[ic Ia lanţurile Il O,
220, 400 I<V;
' - :itwercarca etanşeităţii barclnr cnpsulatc prin verificarea st[trii
garniturjl or. La barele c:olectbare eapsulate se va v·<'rifica dadt sînt
îndeplinite indicaţiile furnizorului.
ln exploatarea carenti"i a barclor coledoare se Ya urmări :
- încălzirea căilor de curent şi în spct:ial a imhjnărilor dintre
diferi Lele elemente ale barelor, din( re barele colcctoarc si cele de deri-
va ţie, dinlre barele ele derivaţie şi echipamente; ·
integritatea legălurilor la pamint ale elementelor barelor colcc-.
t oare;
 Ta betul 3. 8. 1
inlegri la1 ca izol atoa rd or de sus ţinere şi de lre(~rre, urme de
Princ ipalele ti pur.i de d efecţiuni la barele colectoare şi modul de r e medier e con lur nă r i -străpungeri: ·
a ac~ora ·
- integ ritatea condnctoarelor barci şi a ramifica~iilor, Îl?- sp ecial
No·., l\fodul de a l }>crsonahll ui în j urul imbinări lor; se va urmări dacă t:xislă unne de malcna l topit,
eri. ncrccthmca constatată HC (iooţ:u·e
de cxploatarc cil!.lpituri, ·fire rupte sa u desfăcuLe din <:onductor u l m uiLifilar ;
' 1
prezenţa u nor obiecte sau m ateriale a r uncate' pe bare;
1 fncălzirea căilor d·· curr.nt datori'!' ~e­ SciJinobal'(:a căilor de curent co respun- integritatea şi sl.r:îngere a îmbin nrilor şi clemelor;
pi'işirii condiţii lor ue _calcul (sup r:·.·~•car­ zător no ilor coocliţi{
gradul de corodare, în special Ja co nd uctoarcle funie 01 - Al
r~'l.rca, crest erea puten lor de scurlcn cm t)
sta r ea s lraLului de Hns_o al'e de protec·p e l a izolatoar ele de ex -
2 lrocălzi t·ca imb i n ă rilor ~au 1~;(5turi lo r la L)(~sra ccrca, cnră p rca şi stringerea aces- terior, Ja staţii d in zone p oluate care necesită unger ea izolaţiei ; ·
---'-~a~p~a~ra~l~c~--------------------j -------- tora corcsp,.-:u:':.:.:'z:.ii
:.:::.:l.:.o_
o· - - - - - -- - distan ţa între faze, Îll S,I>C(:ia l la ext eri or (legii ! uri în n nghi ce
lntror llpcrca Jcg:1 luri l() r l a p:11111n L ··•
v o
• Ht:faco'·ca
, l cai'itnri
~· i la pămî oo l p ot a luneca pc rigl ă); '
clcrnenldor hnrclor - starea cl cm eutelor d e sus! inere a harelor (s tîl pi, riglc, a ncore),
4 T\UJJCl'C:t sau fisurarca izolatourelor, Îoo loeuirl'a i'l.lllatoat·clor afectate. în sensu l de a nu prezenta fisuri, inclinări, ~111core rupi e par(ial sau
couloH'n:iri MI U străpuugcro to t al ; .
- si ar<'a de curăţenie a barci şi curăţirea periodică, f~mc( ie de gradul
Kupcrca con<luclorului barci, dcsfacerc:1 Schilllbarca conductorullti arcclaL de p ol11 are d in zo n ă .
sa oo r uperea fi re lor din conductoru l fu-
nlri, ciup:.:_it~u:.:•·.:_i- ---- --- - - - -- - . _ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Pentru bare capsula te se YOr întocmi inslruc ţiu ni tehnice interne
de exploata r e ck către fiecare înt reprindere, care să ·l ină co n~ de indi-
6 _:C~_!'~h'~u~oc:.:,
·· .l~~i~
ra:_:;
Tl~ h:,::it~
l i':.:_
n·.:_i..:.f:.::is:.:.: . uccslorn ,
Ynto<:u irca
u.:_a·n:.:.:t:.:.:~~---;-- ____ caţiil e furnizorului .
- 7- Clt•mc şi ÎllllJiuC.ri slahc Stdn~crca acestora dup~ )O eYcnl uală B arele colecloare \ 'Or fi revizui le şi repara le ' periodic.
curi\\ire
- - --C-.o-n_
cl_u _cl_o_r_r_1,-n-ie-, -c-o-ro-(l_a_t·-:-- - - -·-:-: l' n 1ocui t'<'a con uu ctoru fui L a rev izii ~i ·repar atii se vor cxecuLa încereările şi m ăsurătonic
8 prevăzute in norme.
Da·tcriorarcn st ralului ele unsoan: pro- Hcf<tccrca slratului de unsoare . protcc- · Personal ul de exploatarc Ya cont rola pcriqdicitatca cfc<'l u ări i rev.i -
tn·t oar(: (ln ;-.o ne polua Lcl pc ·tzo 1a l oa rc. tonn;, diiJJ ii curăţarca prcala 1111 a a ozo- ziilor, reparaţiilor, probelor şi măsm·ătorilor la barele colecloarc, efec-
~·i_________________________
tuarea tut uror pr obelor şi incadra rea în va lo r ile a dmise.
l~h~tţ~i~

:\lodiJ'icarca <list::mlo;Jor de izola re s~J I ~ Rcadu<;crca l n d istanţele nor m:1te şi Principnlele tipuri de defecţiun i la barele e(Jlccloare şi modul de
limitele admise datorilil unor alunccaro fixarea tn·i<.Jclor p c riglă prin colierc remediere al acestora se prezi ntă în tahelul ~. R 1. .
a lJridclor pc. r igfc 1------------'----------;----
" 11 D c tcr ionarcn cle lll cn l.ci OJ r ?C S(l$\ .onc rc Hc"a ,, rarca sau lnloruir<;a acestor; după
a barclor (riţ;le. slllpi, ancore: ) ~ ~=-------------------
C:l'l.
~ 8. 4. CONDUCTOARE lZOLATE
12 Scnrtcirtnit pc ban; Seoa tl'rcn barei el e s ub t ens iu n e, cu~ă­
ţirc~1 şi înlocuirea clcmcntelcw detcroo-
r at c Principalele tipuri de conductoare i.?.olale u-lilizc..~ în instala!.iile
13 I ncend ii Scoaterea barci de :;ub lcusiune, s.lin- de înaltă şi de jonsă 1cnsiune din s t aţi ile clectri<·e !ji posturile de 'Lransfor~
gc'rca incend iu lui, curăţirea şi inlocuorc:1 mare sînt ·cablurile de cnprgil~, ('ablurile şi conduct-oarele de comandă,
clcrncnlclor dcterioratc
pr()tecţie sccuiHloră şi m~sw;ă şi conduc:t.oarcle izolaţe folosite în insf·a-
14 Punere la piimint pc bare Scoaterea b:t 1·ci de s ul> t ensiune, .ctc- laţiile electrice de foq,ă şi l umină . PeniTu fi~care cn în pa rte, tipul
pistarcu locu lu i de puner e la p ămmt,
înl ocuirea c kment ului ce a dus ln d6 cond uctor. se alege in func:!ie.de deslin~tie, de tensiunea şi curentul
:ţccasta nom inal, de stab ilitatea la seurleir('uil, de ci'idrri le de tensiune, de pier-
derile de puter e, de condiţi ile de montaj şi de exploalare.
330
331
 Cablurile electrice pot fi clasificate după utilizare in următoarele - izolaţie sintetică (uscat ă) care poate fi realiz~1tă cu materiale
categorii : te:mop las~ice (p~liclo_rură de vinil sau polietilenă) sau cu clastomeri (poli-
a) cablul de e nergie, denumit ş i cabl u de forţă, este cabl ul de îna l tă ~trlena r'eLrculal:a, po!Iclorură d e vinil rcticulată, ca uciuc siliconic etc.).
tensiune (110 -220 kV), medie tensiune (6 -35 l<V) sau j oasă tens iun e Ecranul esl.e î n velişul metalic ap lica t peste un conductor· izolat,
(sub 1 kV) fo losit în circuitele primare ale staţiilo r electrice ş i postu- sau peste un ansamblu de conduetoare izolate, cu scopul principal· de
rilor de transrormarc; a ehmma sau atenua simţitor acpunea cimpurilo1~ electrice sau marr-
b) cablul peulru comandă şi co ntrol. denumit şi cablul de circu ite nctice ~tră in_e asupra curentului electric care trece prin conrlucto~,
secundare, est<~ <:a blul fo losi t în instalaţiile cţe comaudă, măsură , sem- oc·espect1v pnn conduc Loare şi invers.
nalizare, b locaj. reglaj , proL<~c:ţie şi au tomatizarc avînd tensi 11 ni 1,a ea~ l ~~~·i lc r~e energie ecr~uele meLalice au seop nl :
de serviciu mai mici d e 400 V. - cr eam une1 suprafeţe echipoteuţiale în jurul izola ţiei şi dirijări i
In această categorie se includ şi cablurile pentru alimenlarea unor in acest fel a cîmpului electric;
receptoare deosebite sau in directă legătură cu aceste instalaţii. cum - reduct~rii efectr.lor inductoare ale cîmpuril or eleclrostatice
ar fi : externe şi interne ;
- dispoz i tiv<~ ele acţiouarc ale aparatelor p rim a re; - asigurarea prolcc~i ei persoanelor si materia lelor ît1 cazu l perfo-
- vauc, ven tilc şi c lapei:P. cu acponare electrică; , t:ării cabluri lor p rin corpuri cond uc:Loa're exterioare.
- încălz irea şi ilum inaLul local a l cutiilor de clcme, dulapu rilor După modul d e disp unere ·
de relee şi contoare etc., dacă puterea acestora nu depăşeşte 10 kW. <1 ccranelor şi repartizării cîm-
c) cablul penlrn telemecanică, denumit şi cablu pi lot, este cablul pului electric în regim trifazat
folosit în instala pile de 1e l r.s~mualizări , telemăsură, Lelecomenzi şi în izolaţie, {cablurile pol fi cu
teleprol:ecţi e Hvîud dimensiuni de serviciu, de regu lă sub 60 V . -cîmp rad ia l ecran pesLe fie-
DLtpă tipul constructiv, ca blurile elecLrice pot fi c lasil'icate în: care cond u<:tor izolaL - sau
a) cablu monopolar - format. ciini r-un conductor izolat şi înv~­ cu cîmp neradial - ecran
lişul de protectie exterior; peste ansamblul conductoa-
b) cablu mul t ipolar (mullieonductor) formal din mai mullc reior i7.olale .
conductoare, izola te distinct electric ~ i solidare mecanic în învelişul In afara ccranelor meta-
de p r otec·ţie exter ior. . lice, cablu ri le de energic poL
Du p ă compo r larea la foc , c:abl urilc electrice p ot fi clasificate îu: fi prevăzu t e c u straturi semi-
Material
a) cablu fără înlirziere la propagarea fl ăcă ril or; ~o nd uctoare peste conduc- umplt.Jturâ
b) cablu cu înlirziere la propagarea rHicărilor ; t oare sau pesle izolaţie, avînd
c) cablu cu inLîrzicrc mrtrită la propagarea flăcării; rolul de n ev it a co ncentrarea P.V.C. -PC.
d) cablu. rez is t:en L la fo c. ~impulni e lectric dat orilă su-
E l e ,~entele co rltpoucntc nle cab luril or sînt condueloarclc, izolaţia prafeţei neregulate a. cond ue-
<:onducloarelor, ecrar1u l şi ia ,·c lişu l cablului. lo ru lui.
C-oi1ducto rul cablului este corpul metalic din aluminiu sa u din cupru, Aceste straturi. sint indi-
care co nstituie o cale u n ică de curen t formată dintr-unul sau m a i mul te Fig. 3.8.1. Secţiu ne intr-un <'ablu mono-
~atc în . fi g. 3.8.1, unde se
fire. Formele curente a le eondnctoarelor s î n t : conductor rotund, ·filar de 11 0 kV ru izo,J aţir. usca lli (polie-
conduc Lor sector ş i co nduet·or profil. · prez i ntă secţiunea într- un ca- , ti.lcnă l"E'ticu l ată).

Jzolaţia conductor nln i esLc co nstitui tă din stratul s.a.u sLraturilc blu mouofil ar de 11 O kV cu
de material izolant cu care este î nvelit t:ond uctorul. Ti p urile uzual e izo l aţie uscată (p olietilena reticulată). Invelisul cablului este consti-
de i zola,ţie sînt : tuit din aasamblul straturilor desLina le realizării unei forme ' deter-
- hîrtie impregna t;i .c u m ateria le iz olan te (cu sau fără prcsiu ne m i nate !1 ca blului şi asigurării protecţiei contra degra dări lor ;!cxte-
lt"Îoare. hw e l i~ul eablnr ilor poale cuprinde : .
de ule i sau de gaz) ;

332 333
 materiale tie ump l ut.u r~ î ntre conductoarele izolaf·e pentr u ob- ..-1îfiiî!ll~~~~..,---C:ondvcL-or de cuprv ..
ţinerea unei geometrii d etermin~tle a ca bl u lui, de regulă, c i liudrică; =.J.-+- - Ecran de 17irlie carbon
peste condudor
·- î nvelişu l de etanşeizarc. den umit ş i manta de clanşcir.are, care ·FS~fil~~~<r-::- tzotat.ie din hirtie
asig u ră p ro(ec \ ia izola ţ. i c: i irnpot.ri,·a urn i dilăţii sau agenţilor corosivi ; Ecran din hirtie carbon
se re~llizează din mat(:riale s intetice sau metalice; --...._ SI hirtie meto/lzaLă
- a rm ătura, consliLu ită din benzi metalice înUi~urate, împleti - Splrale de Al pentru
menfi17ef'P canale ulet
tură de sirmă sau sîrmft înfăşurată . care asigură o proleeţie mecanică
sup lim entară ;
Umplutura de hirtie Jzolanto
- invelişul exterior. denumit şi manta extcr:ioară, realizat în ge-
/3andaj din fibră texLilti
cu insertle de Cu
nera l din materiale s int etice şi cnre asigură protecţia chimică şi me<:a- t./lanta de Al ondulafă
nică a cablului.
· Banda; de cauciuc
La cablurile !rifaza lt: de înallă tensiune cu ulei sub presiune, ca-
nalele pentru circu it ul nleinlui sînt realizate în spaţiile de umplutu rrt
dintre izola ţia eo ndu ctoarelor şi mantaua metal i că. P cnLru men \inerea
acestor canale se rnonh.:azrt de obicei t rei spir ale de a luminiu pe toată - MC!/7fa e.xl.erlr;arci penfm
lungimea cablului, ca în fig. ~t8 .2. profecfie anflcoroslvri
La cablurile monofaza lc, canalu l de ulei este reali za t in inleriorul dti7 po!letilemi
conclue t.orului, ca Îl\ fi g . 3.8.3. ·
Pentru a se asigura 1~ 1 n nş<~ i l.u Lea şi izol::rţ ia cablu rilor, acestea se
leag·ă în Lre e le ş i 1<1 a J>H nil~~. bare colectoare şi linii aeriene prin ma n-
şoaue, euliitcrminate sau ('a pele Lrcminale, d e numite ş i aceesorii pentru
.Fig. 3.8.2. Cablu tripola r cu ulei de j oas~\ presiune
cabluri. de tip convenţionn l.
lnnădiren ('abluri lor de ('() lllantl~t şi control se pennile numai în
cazul in care lungimea l raseulu i este mai mare decît lungimea de fa -
bJ icaţ.ie a cabiului, sau pcnlru înlăturarea deranjamentelor cabluri lor
\ . ... Caflu.l pentru ulei
în funcţiune. Conductor d!• At,
In subsoluri ş i poduri de cabluri nu se vor realiza de regulă man -
şoane. Ecrane
Cablurile de energie p ozate in încăperi, canale, galerii, poduri şi
lto(aţie de hirtie
puţuri de cabluri se vor marca cu etichete de identificare la capete
şi la trecerile dintr-o constr ucţi·e de cabluri în alta. la încruci şări cu Hirtie mela!lzalci si tesâfură
alte cabluri, iar cablurile po?.ale în pămînt se vor eticheta şi pe traseu cu inser,tie cupru · .
din zece în zece melri. ' Manta de Al. ·
Cablurile de comandă şi control şi cablurile de t<~lecom and5. se Strat de bitum cu folie de P.V. c.
vor rnarT~t <:n t''Licheto ele identificare n u mai l a capete, la intersecţ.ia Manta deP. V. C. ancicorosivâ
cu allc cal.Jluri ~i l~t l r<\<:eren dintr-o co n strucţi~ dr. cabluri în alta.
inclusiv la scpara \iil ţ ani ifoe reali?:at.e în cadrul aceleiaşi conştrucţii. ;Fig. 3.8.3. Se<:ţlu ne in tr-un cablu monofnznt de 110 kV cu
Cabl urile pozate în jghenb n ri se vor marcH numai la r.a-petc. presiune de u le i 1X500 m2.

334
 Etichetele pentru eabluri vor fi confer~ionate din plum b, material
plastic, cuprn sa u aluminiu şi se vor înscrie pe ele: lcn~iunea, ma rca
de identifi<·a rc a cablu lui din jurna lul de c ablu şi anu l de poza're.
Toate manşoa nele de legătură ~a n de dcrivaţie, precum şi culi il_c
terminale \'OI' fi p;·ovăzule de asemenea cu etichelo de identificare.
Instalarea va blm;i lor in staţiile electrice ş i i n p osLurile de transfor-
mare se face direct in pămî n t, în ca nele de cab luri viz itabile şi în sub-
so lnri snu pod uri de cnbl uri.·
Tn gospodăr iile de cabluri ale staţiil or electrice şi posturilor. de
transformare, cabl urile aferente fiecărui transforrnaLor sau fiecărui
ol)inct cnr e se rez e rv ea?.ă reciproc: s înL dispuse, de r egulă , _ în fluxHri'
separate .
De as'rment~a, pozarr.a cab lurilor de comandă-conLro l şi ele lele-
mt'canică, inclusiv a eelor aferente inst.a l aţ iil or şi dispozitivelor de pre-
vMire ş i stingere a inecndiilor, se realizează iu flux uri separalc faţă
de tele a le eablurilor el(~ energie. P ozar ca în fluxuri separa te se reali-
zează ş i pentru cab lurile etc energ ic de tensiuni dife ri te.
La po;.~nca eablurilor de energ ic şi de comandă-co ntrol se va pre-
vedea o rezervă de cab lu pentru compensarea deform ărilor şi pentru
a pcrm i te î n lor.nirea cu l ii lor t erminale şi a ma nş oa nelor.
La m auşoam\ se va prevedea ca rezervă lungimt:a n ecesară refa-
<'<•rii de donft ori a manşoa nelor respective, iar la cutiile term inale -
lungimea necesară refacerii o singu ră dată. . I zo latoarele pentru linii sint deslioatc funcţ i onări i în ner lib er,
.l n explontnre cablurile se ~t~rifică peri odic prin incercarea izola ~iei
c:11 1cnsiunc rcclresată · rn ă rită . După această probă sn măsoară ş i rc:t.is-
1e n ţa de izola ţie.
La cablurile de 11 O k V se mai încearcă mantaua exterioară anti-
corosivă cu tensiune rcd r i'\SaLă ~ i se e?'ecută şi probele soliciLal t~ de
furniwr (gradul ele dega?.are a uleiuht i, i·igidiLH!.ea diel ectrică a ulci':'lui,
circulaţi a cHrenţilor îu nianla, sis t emul de semnalizare a prcsiCmii
ulciulni et.c.).
Cclclalle probe la care sînt supu-se cablurilc,· printre care rezistenta
chimică a cond ndo<Jrcl or ~i a ecranelor, i.dentificarea fazelor, tangenta-
t.mg ll iului de pierderi dielectricc, diferenţa de p otenţial dinlre man-
taua metali că şi pămînt ele., se exec ută la punerea in fu ncţiune, după
n•paraţii, după executarea unor modificări în in~alaţii , sau la trecere\l -
la o tensiţt ne s up erioară de · fuucpona re.
O a l e.nţie deosebită trebuie aeordată iri · exploatarea încărcării
cablurilor, regimulu i Lermic, solidtărilor Lt>rmiee şi mecanice la scur t-
circuit.
336
D o tarea gospodăriilor de ca ~lu ri c u mijloace şi in s l alaţii de pre-
''enir e ş; stingere a incendiilor şi me nţ.i nere[~ lor într-o perfectă stare-
d e fun cţi onare esle d e asewcnea tina din sa rc inile prin ~ ip a le a le per-
&ona l ului d e exploat are.
3.9. IZOLATOARE
3. U. 1. CONSIDERATII .. GENERALE
Cresterea tensiunii nominale a reţelelor elt>ctrice a fost posibi l ă
Jn mă s'ura în care teh nica a putut realiza izolatoare coresp u nzătoa r e.
Iz.olatoarele se folosesc în instalaţiile elec trice şi scrv<~sc la fixarea
elementelor con ducătoare de curent, la izolarea lor faţă de pămint şi
de alte părţi ale ins ta laţiil or care se găsesc la altă_ tensi.uuc_. prectt1n şi
Ja imbinarea mecan ică a părţ1lor ailale la pol.en\tale chfcnl.e.
Din punce de vederl'! al des lirw(.iei, iz ola l oarc~l(~ se co nstr uiesc pentru
fi folosite la liniile electrice aeri.ene, prccum·şi ca izolal oare de trc-
şi izolatoarc suport.
r cele de t recere şi suport - penlrt t funcţi o·Jt n rr.a în insi a l aţii ex t·e- '
oare' sau interioare.
Caracteristicile principale ale izolatoarelor sint urmăloarele :
- iznlalorul slrăp zm gibil 1(St) este~ izolatorul la care distanţa d~s­
pti v ă p~in corpu l izola to rul ui _este mai mică deeil J .ttlllăl.aLc dm dts-
n~a disru pLivă exLerio ară (prm a<:r);
- izolalorul n estrăpungibil ()!s) este izolatorul la care diştanţa
ptivă prin corpul izolatorului esle cel puţin egală cu jumălalc
n disLan~-n disruptivă cxLerio'ară (prin aer·).
- distanta disruptivă prin materialul i:olalorului r.st r. dis~anţa cea
mică p~in malerialul izolatorului între elementele metalice c u
tenţialo electrice difcrile;
distanţa disruptivă exterioară ·i:ofalorului osLe distan(a eea wai
între păr-ţile metalice sub Lensitme pc o calc care nu trece prin
teri alu l izol<tlorului; .
- linia dt! {ur;i'i. este cea mai midt uistan!ă pc suprafaţa izolatorului
t re părţile met:Jlirc aflale la polcn·ţiale cl<~\~lriec diferite. Tn cazul.
337
- cartea elcctTicl&nului din staţii electrice şi posturi de transformare - cd. 53
izolatoarelor compuse din mai rrLUltc elemente, linia de fugft csle egală
cu suma liniilor de fugă ale elementelor componente ; .· . . ._
_ linia de {'ugă speci(ict1 este r~p~rtul dint~c. lu~gimea !LlllCL d~ fug~
exprim ată in cm şi tcnstune maxtma de servtcw tnt re fa7.C expttmala
in kV; · _1 • • - · 1 ·.
slrt1pungt•n•a reprez i ntă desdî rcarca utsrupttva pnn corpu 17. 0 •
tanl -solid al izolatorului; _ . . _ • . .- .. .
_ co nturnarer1 reprezintă dcscarcarea" dtsrupttva, extcnoa1 ~ t z~~
latorului , producîndu-sc intre părţile ce smt supuse w IŢlOd obl~JHllt
la potelltiale ui(crite ; , A
_ te~siunea minimii de conlunwre la frecvenţă in.dust.n~la (50. H z) 1n
V
stare . uscată sau umedă (sub ploaie) este cea m~l mu:a. tensiune de
frecvenţă industrială ca t·e produce coutur:1~rea Iz.o lajiAet ;. . . , -~
_ iensiunea rlc tinere 1 minut la frecvenţa cnduslrtala JU-s~are usc.at~
sau sub ploaie este' te usi unea maximă prescr~să la frec_vcnţa llldusL.nala
aplicaLă în stare useată sau sub p lo_a1e pe tzolator ttmp dţ l mmut,
fără a produce conturnarM sau strapungerea ;
_ tensiunea de 50% conlurnclri la tensiune de impuls_ în st~1:e usca~a
este tensiunea de impuls care produce contu_rnarea tzolaţ.tei pcnt1 u
jumătate din numărul impulsurilo.r aplicnte. . .. . . . · ·,
Pentru a asigura izolaţia eorespunzăloare tensnn1u mstalaţtei: 1zo·
latoarde nu trebuie sr1 'permită străpungerea nici conlut:narea IZOl~­
torului. tn general, probabilil.aLca de conturnarC\ este mat mare. d:c1t
probabilitatea de străpung~re. Acest l uc r u depinde de construcţia tzo·
latornlui ·şi de starea mediului ambianl. . .
p 1111 cţie de destinaţia lor, izolatoarele pot prelua efortun mecamc.u
dHerite. De exemplu, la 1i ni il o electrice aeriene, izola t oarele dt1 ~usţt­
nero preiau numai grenl.atea eonductorulu i, a chiciurii şi. prcslllncn
v intnlui, iar izolaloarelc de Lracţiune preiau il~ plus şi efortunle.~e trac
ţiune din condu~toarc. . .. ,· ... . •.
tu plus, izolatoarele de cxl.enor s"tnt supuse la va:1aţ:1 ~o tcmpeta
tură lente sau bruşte. Astfel, cînd uu izolator este tncalztt d~ ra7.elu
soarelui şi apoi este udat bn\sc de o ploaie rece,. sau_ c.ind un. )Zolator
la:Vsuprafaţa căruia se produce o conturnare <1slc ractt su b mfluenţu
s. · t as1
variaţiilor de temperatură, in special a celor bruşLe, tau naş ere 1t1 m .' '
A
izolaLorului eforturi interne c:are pot conduce la· distru~crea aces.tt~lll
eresLerea temperaturii izolatoru lui p oate influenţa şi asupra eahta!ll
-l ui .electl:ice, favorizînd deteriorarea izolatorului prin străpungere cu
,urmare a er.c ctullli qe instabilitate termică.
3.9.2.' l\·fATEJlL\LE FOLOSITE Şl)TIPURJ COl'\ STHUCTIVE'.
3.9.2.1 ..MATEHf/\T.E l'I~NT H U l ZOJ.ATOAR E
lzolatoarele se compun din die lectric, ar mături metalice ser\"ind'
fixarea mecanică, materiale de legătură ca re îm binii armăl nrile c u
j
dielectricu l.
l.\1alerialele electrbizolauLe (dielectricii) sint materiale care sub in-
Ciuenţ.a cîmpurilor electrice pre7.in l5 o deplasare limitat 5 a clectronilor.
Cn urm::tre a depl asării sarci nilor el-ectrice, materialele e lectroizolante·
prezintă o conducLivitale electri că praclic fom·Le mică, respectiv o
rr.zistivilate praclic foarte mare. \
Materialele clcetroiv.olaHLf sînt carac:Le'riznte prin proprietăţile lor
_
diclectricc, meca niec şi Lermice.
Propriellifile dielectrire care caracterizcnză materialelr. clectroizo-
ante sînt în prineipal : rigiditatea dielecLrică mare, pi~rderi dielec-
ce mici, rezistenţa mar:e la curcnp de scurgere şi' la an:u l elec tric.
Propriclăfile mecanice ale materialelor electroizolanLe prezintă o
po-rtanţă · deosebită. Orice degradare a . proprieLil.ţi!or meeanice
nduce la dcfcc t.iuni ale izola('ici. Astfel, apari!.ia unor erăpături,
, porJ fa ce să apară ionizarea ch iar la tensiunea nominală sau con-
uce la pătrunderea şi nbsorbţia umid ităţii, eare arc ca ' rcz. ulta L scă­
ri·g idităţii diclcctriec a izolatondui. Proprietăţi l e mecanice prin-
e care se cer unui material izolant sînL : rezistenţa la tracţiune,
..",..,..,... ,..,sinne, încovoiere, flexibilitate, duril::tte.
Proprietăţile termice care se cer ma!erialelor . clcclr~izo!ante sînt
ăto arele : rezis'tenţă la temperaLuri mari, la curenti de scurgere,
arcul electric, neimflamabilitatc, modificări reduse ak volumnlui.
temperatura, eonduclivitate tm·nri'că man) şi dilatare termică re-
Alte proprielăţi care se cer unui ma terial ele~troizolant sint: re-
mare la umiditate, l\a intcmperii, ][i solvcnp, la îrnbătrînirc·,
ulei, absorbţia redusă de apă, lipsa acidităţii. Malcriale!e folosite
nt la fabricar ea izolatoarelor sinl porţclanul elcctrott>hnic şi sticla
li tii. .
339
 ·1
3.9.2.2. T ll'Ulll t:O:\' STflUt.:'J'IVJ.:: J}J.: IZOJ..ATOAUE
Prinderea pc sltlp esl e . reali :wtă prin înşuru barc p c un suport me-
tali c sau c irlig.
lzolatoan~ pentru linii şi lJarc. Cons trucţ ia izolaloarelor pentru liniil e
eleei rice aeriene s-a dezvoltat concomi tent cu creşterea tensiunilor O in punct d e vedere a l coeficientului ·d e s ig uranţ~t la străpu n O'cro
utilizate pcnl•·u transportul energiei electrice, col'elat cu progres ul teh- •zolato arc!e suport se construiesc în doua- t 1· )tlr·1· ·. s t r apttngi bile şi ue- V "" •
1
nologiei confecţionă rii lor. lrăp ungibile (lnlărit e), fig . 3.9.2.
I.,.a Lransportul şi d istribuţia e ne rgiei eleeL ri~;c se utilizenzC\ izol a-
toare sup ort şi izolatoa re de suspensie.
I zo lntoarele su'po rt se utilizea;di la liniile electrice aeriene cu ten-
s iune pînii la 35 kV. La tet1siuni de peste 35 kV, p entru asigurarea
ri gidităţii dielectrice cores punzătoare , dimens iunile izolatoarelor su-
,..... f 135-260 """
porl ar trebui să fie atît de mari încît rez isten ţa lor m eca nică a r .de-
veni ins ufi cientă . Aceasta se datoreşte efortur'ilor in conductoare, p re-
siunii vîntului, car~ fiind aplicate perpendicular pe axa izol a lorului,
măresc mome ntul d e încovoiere pe mă s ură ce se m ăreşte înălţimea ~I J
âcestuia, fap l. care a impus trecerea la sistemul de pri np.ere a conduc-
.~~-.---J ~ 1
.
toru lui lini ei prin itolato.arc de s uspensie . ~
. I:.:olatoare suport. Izolatoarele suport sînt confecţi o nale aslfel încît 120
să pet·mi tă montarea rigidă p e tijc m.eLalicc, care sin t pri nse direct sau 267 _J
Q
indirect prin iuLerm ccliul unor co nsole dq stîlpii liniilor ele<:trice aeriene. r.
Fi g. :!.9.2. Izolatom·c suport d l' medie tensiune ·
a- cu p erete su bţlt'e, cu un ~tr·n d r : · ·
b - cu două strnl.tll'î subtiri de 'a·e'J' L.c oclcctnc pctHr " tensi un ea d!) 6 kV .
, 1 ce 1 1t: p cn l ru tens tunea de 8fi i(\1 · c _ Cl '
s trat gros cte diclcc tr·Ic. ' L un

_! nce:înd eli~ ~nu~ 1!J7.0 , in ·ta r a noa,')L ri\ >.P. produ ce izolatorui· s n-
or L nestrăpuugibrl dm po rţe lan Lip ls ~s 20 kV desti nat l' "] · 1 •
trc aeriene d" "d . t .· . ' mn ore ee-
" In-,; IC c ns1une. .\ ccst r.wla!or este prevăzu t cu un Io- ·
s pentru un cond ttctor s rr plime ntur (1u txilinr) ele prindcr·e . d •
ului ·ir .· 1 • . . a con uc,-
p t tctpa . Acest al d oilea ·conductor afc rolul de a 'f' ·,
l l 1' " 1 d unr orm1za
.· rn Intr or .c c imp electric .. Solicitări le da t:orite c impului electric,
a IJ c :;;1 <:ele m eca n ice, car e s iuL maxime în rCO'iu tl(" ' supe .·
. . . . ..., "' . 11oara a izola -
V

l tu, Sint ma1 mici la izolalorul ne3lrăpuncrib 'I dec •t 1

Fig. 3.9.1. Tipuri de izolatoare suport de joasă tensiune. • <3 1 .1 a ce 1 norma 1
n cauza faptului că recriutlea . .· " - • · '
o · c u pu n ~a 1ntre conductorul principal şi
ConductorM se prinde pe canclura (şanţ~!) S ! t perio a ră sau l ate ral ~
• •• • . V

<l Lt Xt.ltar se gase] te întl·~u n cîmp e·lec t ric nul, fig. 3.9.3.
a capului izolato rului, prin in termediul unor legături din sîrmă sau lzolatoarclc se construiesc în două variante . 0 vart·a t v . ·
.cleme, trans miţînd astfel di rec~t izolator ului eforturile mecanice dato . . , :- .. . • n a p rr n care
a:orul se ~sam~lec~.za c u tiJC metalice prin înşurubare, tijele fiind
rite forţ.elor la care este snpt.IS şi te nsi~nile elecLrico d aLoritc cîmpului va:..ute cu f.llet. l~'l r lzola toarelc au Leacă de c up ru (t<~hl ă cu grosimea
electric. In fig. 3.9. t sîn t reprezentate izolatoare suport pentr n ten 0,~ mm ) file tala c~t acel aşi file t. A doua variantă, nedemouta bilă,
siuni de 0,4. kV. se cons trurestc dm anul 198? F .:- 1 d' ·
- , a rc\ .eaca rn c u pru ş i prinderea
V
·

340
341

'
tijei fix în masa izolaLorului. În fig: 3.H.4 a este prezcnta1L r:wlaloru l rzolaLoarcle de suspensie se pot clasi[ica di1t punct de vedere elec-
tric ~i mecanic. '
IsNs 20 l<V cu caracteristicil e te hni ce.
Conlurnarea unui Î7.ola t or suport poale avea loc pc una di n. căilt' ' Din punc t de· vedere electric se disling:
11 , 12 , / 3 reprezen t ate în fig. 3.9.4. izolaloare s trăp ungibil e;
izolatoare. nestrăpungib il c (cu inimă plinrt).

a c
F1g, :1.9.4. I zolator s uport nesk~lpungi bil cu strat gros de diclcctric şi locaş
pentru conductorul nuxiliar :
a b -..torma tzolatorului; b - spectn:l liniilor de clmp ale lzolaloru lu! nestrăpungibU 1
c - spectrul liniilor de cimp ale unu i lzolutor străpunglbil.

mecanic, il: o la 1oarcle se clasifică. după natura

Fig. 3.9.:.1 . Izolatoorc de medic tensiune t ip Is K::; şi lT:Cs.
u încovoiere sub influenţa sarcinilor exterioare. La aceste izolatoare
· lzolaloare de Sl!Spcnsic. !\ccstc izoiatoare compun lanţurile de izo
latoare f olosite la liniile e lectrice ·aeriene. Se construiesc din porţel:11
sau st.i(:]ă călilă, a r mul.urih~ fiind realiza~e din fo ntă. Numărul de dl'
mente· din hnţ, pcnlru o tensiu ne dată, depinde de tipul i:.:olu
torului. ·
lor care iau naştere. in masa de portelan sau sticlă cind izolatorul
e supus sarcinilor mecanice, şi anume:
- izolatoare străpungibile cu perete izolant subţire, la care în masa
nlă a par în mod deosebit eforturi de compresiune ş i alunecare
rturile de întindere au valori relativ mi<:i ;
- izolaLoare uestră.rungibilo c'u inimă p linu, la c:are s ub inţluenţa
exterioare în masa i zol antă a p ar in spe<j~~l eforturi de

342 343
 .....;
o'
Tzolatoarele de suspensie slrlipLmgibile. cel mai adesea, se eonsl.ru iesc
c u capă di n fontă ş i liji:i. Prineipalele elemente ale i7.olal orul.u i r. u capă.
-
<O

( /)
f-
reprezcnLaLe în fig. 3.9.5, sint tt rmătoarele: corpul izolalorului, masa u
izolantă avînd partea superioară in formă de calotă cu pereţii su bţ.iri - 1; :5 o•w
:...
' 1

capa deprindere din fontă, - 2 ;tija deprindere d in oţe l - 3; liantul <1J <1J
'oii
c ~~ E
(cimentul) de l egă! ură dintre ca pă ş i c:1p ul izolato r ului - .f. o <1J <1J •
a.
<1J
~ c ·c>~
"' J
·-
CJ;.:: ; j
ci!!?::) .....
;ţ

."
<1J .-; ~ (.J"'
C1 ~::::
G>
QJ

;.;:... ~:g.e;o
1/101)
c
.8 .~<lJ ; j
o ><.-o a.
Cl

"'
<O
o-~
M

-1
b(Î
r;;
Oti"

F i g. ;uul. Tzolotor de !--usp~n­ Fig. J .9.fi. Tzolatorul de• s u~pensic t ip CTS

:c:;ie tip cnpi't'. 60- l.

Izolatoarclc se asamb l ează in lan~ prin inlrodu<:e rca capului tije1

în lo caşul (nuca) c:1pulni izolalo rnl ui superior, prinderea făcîndu-s<l'
cu o piesă elasti că nnrniU:i siguranţă .
Incepind din anu l l979 ~~ inceput conslrueţia în ţară a izolatoa-
r~lor capă din sliclă că li tă tip CTS, care sînt destina t e liniilor electrice
aerie ne . Tn fig. 3.0.fi ... 3.9.8 sînt repre7.entatc ti purile oe izolat.oare
CTS, iar în Lahelul 3.~ .1 sînt indicate caracL<'ris t ic ile tehnice.

Tabelul .1. 9.1

l'r.incipalelt caJ•adet·.istici ale izolatoarclor de suspensie tip CTS

~., ~ ~.:... . _ Tensiunea de 1incre

Tipul Linia Sarcina ~lasa -L-,----=·•~:-----
izolatorulni de fngă ch~ r upt'I'C (kSl 3 .>0 Hz !iO% im)mls
ltUlll] . fkN } sub plo:ue uscat
f kVJ ( kVUlnxl

CTS 60·1 29.'i (10 4,1 35 100

CTS 120·1 :125 120 5,7 :15 110
CTS 160·1 290 160 s 40 110

345
344
 Conturnarea lan·ţului sJ.c izolatoarc lip capă poate avea loc după,
u nul din· traseele indicate în fig. 3:0.0, şi anume:·
- in lungul suprafe·ţei izolatorul ui, l 1 ;
· - paralel în lungul sup r afc·ţei izotatorului, p arţia l prin aer, L2 ;
- t otal prin aer, !3•
, lzolatoarele de suspensie nesln'ipungiblle (ou perete gros de dielectric)-
se consl:i-uiesc în două variante: cu linie medie de fugă şi cu linie lungă
de fug~ . · . ' .
lzolQloarele de suspen::;ie neslri1pungibile cu linie medie de fugă sînt
formate din două corpuri de izolatoarc, care la cele doqrt capete ; se
termină cu două cape din font ă ee se îmbină similar ca izolatorul cu
capă, fig. 3 . ~J.10. '
1
l:tolato arele de suspensie neslrăpungibile cu linie lunglî de fugiJ, se .
' numesc şi izolatoare tij ă . Acestea sînt construite dintr- o bară masivă
de porţelan cu ·o..rl.<iule pe suprafaţa exterioa r rt, armată la capete cu dou ă
cape metali1ce.
Comparativ cu lanţul de izolatoare capă, Janţtil . de izolato are ti.i ă
pi·ezintă un număr n1ic de armătur i metalice, ceea ce are ca efec.;t
s căderea locuril or posibile de defecte mecanice (desprindcri de capă)
ş i electrice · (descăreări în dreptul armăturilor metalice) .
fnl.r- un izolator tijă efortul principal care ia naştere este de înt in-
dere. În fig. :J. 9'.11 este reprezentat tipu J UZUal de izolator tijă CII tare
sînt cchipatO\ reţelei~ eleclrice de înalLă · şi foarte înaltă tensi une din 1//(LS -86/21 1270 20.5 85
ţ.ara noastră, impreu nil eu caracteristicile tehnice. VJ(L F · J5/IG 1240 -/70 75 28 !6
- ---·---1
In reţe l ele ele medic t ensiune se fo loseşte izolat.orul de fabrica! ie Vf(L F -85/ 16 1270 180 ! 85 1J±___
_,____,__
românească lip ITfs, reprezentat în fig. 3.9.3. · împreui1ă cu car acteris-
ticile tehnice. . ' :Fig. 3.9.11. Izola tor de ~uspcn<. ie nes-trăpung i b i l cu li n ie lungă de fugă.
Rcpart iţia poten~ialului îu lungul unui · lanţ de izolatoare este
neun1formă . Acest lucrn se datoreşte unei distribuţ.ii neuniforme a
:sarcinilor electrice pe sis temul de capacităţ.i formaL de izo1a Lo:nele
· l anţului. Fiecare element (izolator) din la11ţ formeazrt un eondensal.or
care are ca armături. păr(ilc metalice al.c izolatoru'l ui, i:u ca· dielectri c
- pdrţe l anitl sau sticla. De asemenea, î1itre armăturile izolatornhii· ş i
părţ.ile legate la păm î nt exisHt capacităţi. SisLewul <Îe ca p aci t ăţ:i al F ig. 3.9.12. Sistemul de ca -
pacituţi al unui htnţ d e
unui' lanţ de izolatoare este rcpn~zentat în~ fig : 3.0.12, i-ar repa rtiţ.ia izolatoarc :
potentia hil ui în lungul la.nfului de izolatoare est e reprezentată în c' - cnpa<:itatea proprie a izo-
l atorului ; K , - capacitat ea
fig. 3.0.9. ' 1 d:i.n t re capă şi· păm î nt ; K , -
capaci t atea dintre cap ă şi con -
Elementele din apropierea condu clo r ului preiau c:ca m ai mare că ­ ductM.

dere de tensiune. !n vederea protejării la nt.ul.ui de izolat oarc î'n cazul

eontur'n ă rilor şi p.entru egaliznreu reparti'!:lei tensiunii pe el~m cnte se
utilizează ann ătni·i de protecţie.

346
 La tensiunea de pînă la 110 kV inclliSiv, armătu r ile C1c protecţ.ie se-
execută de reg ulft sub forma unor eoarne p r inse la capetele lanţului
de izolatonrc. La tensiuni mai mari, prin lungirea l anţului, forma :nmrt-
turilor devine inelară, ovală, în opt, deoarece gradul de ncuniformiLate
a repart.iţiei tensiunii pe izolatoare creşte, astfel încîL penLru egaliz:lr~a
repartiţiei tensiunii este necesară mărirea
(:apacilătii armăturilor fată de lant. Căile
posibile de co nturnare ale ' unui lan(" 'd e i~o­
la 1oare cu armături de protecţie in formă
de coarne sint reprezentate în fig. 3. ~.13.
Izol a toare de trccerr. Izolatoarcle de
trecere se utilizează pentru realizarea tre-
cerii căi lor co nductoare .de curenL din e-xte-
rioru l î n interiorul aparatelor, ca şi pentru
izolarea barelor cî!ld trec prin pe reţii insla-
la~iilor sau. clă d iri l or. f\stfd, izolatoarelo
de Lrecere se clasi f ică în izola! o:t're de Lrc-
cere pe n tru aparate ş i ir.ol atoar~:: d1~ t rcceru
pentru instalapi.
Simplificat, izolator u l de trecer e este un
co rp c il i ndrie pr e văzut la part(~a. C\XI.!~rioarl\
cu o [l an~e rnetali că pentru fixarea i?.ola-
Fig. :uu ~. Cii le posibile to r ul ni de r~pcrcţii aP,a ra l elor sau itJslala-
de contumarc ale unui lanţ
de izolatoarc cu rom·nc tie (.iilor, eorpul cilindric fiind confecţionat
protc>ctic. dintr-un material izolant prin care trece .
1izbfCt~'roJ h, 172 hJ 17" hs o ~. dr d2 d3 A
lija me tal ică co ndlictoare de curent.
La tensiuni de 1 t O kV şi mai mari, în Yederea omogenizării cîmpului
f
i
T/3- f
fig. H h
f 23& 1110 lt3 20 l't
77 20 f8
-
~~ ~~
75 " !..9_
sa 69 36 -
T/3-J •JfO ff6 85
~ 36 80
--
f

electric dintre t ija condueloare de curent şi flanşă este neccsnr să so

utilizeze. în combinaţie cu porţclannl, dfelectrici lichizi şi soli~i. Astfel, t
TB-8
TB-10
f 376 122
f lt36 128
f05 22 20
128 26 t 23
85 97 9? 60 59
105 105 100 6{ ras
36 8lf
36 9o - -
se utilizează diferite izolaţii cum ar fi; aer şi porţelan, numai porţelan, T8-f5 ( 500 13't 155 28 28 f27 112 r,o-7 rwr
69 38 (00 -
1 T8-20 '2 868 138 185 30 30 75 80 fZO 115 75 7't w fiO 96
ulei de transformntor cu ecrane ele hîrtie şi armături de egaliz:ne, hîr-
-
tie bachelizată, hirtie şi ulei. fi 1 TC·J
TC -f 1 236 !fO J '13
1 310 116 77
20 (lf 29 115 IlO 95 91t
20 18 - 59 125 ,~io
-
9't rsf 70
70 r;-,9
·-
t-
,-
Izolatoare de trecere confecţiollale din Se utilizează în in-
porţelan. l TC·6 1 376 122 105 22 20 85 132 12? 95 9'1 70 120

t
1 TC -10 1 'tlt6 134 128 28 '23 105 f'tO ' 135 ·fOO 99 ?O l?.f
stalaţii de tip interior sau exterior cu tensiuni ele 1 35 kV. • TC - 15 ( . 506 fJ9 !55 28 26 -
127 1'17
~~ 105 fOii 70 136 -
La izolaloarele de interior, e:..trdsa de por~elan arc aproape acccaş1 '2 568 /it~ 185 27 JO ?5 DO 155 150 HO 109 70 llt5 130
- -
TC · 20
formă pc amhele pi.lq.i a le flanş~i mctalit:c, ondulcle . fiind mai puţin
TC·J5 3 - - - ._
- ._
- - - -
pronunţate, fig. 3.0.1tJ. F.ig. 3.9.14. Izolatoare ue trecere; tip interior.

848

1
 La izolatoarelr. de interior-exterior; carcasa de porţel an care 1no
,ondulc 'mai pronunţate se dispune ~n exteriorul clftdirii, ia r carcasa de
porţelan car e arc Oltdulclc ·mai p tl ţi n profunde se dispun<} Îil in terior,
fig. ~ .H.l 5.
La acest tip de izolatoarc aeru l din cavitatea de aer interioară iz ?-
!iatorului se ionizcli7.ft determinînd descărcări pc suprafaţa izolaloru lui

1Mslttnr Oimtmsiufli [mm]

1Smbol noml11a .Og/_
lliL'«VJ 11117 I I!JI!g_lO _l O d d, bucl
l_c~e -20 20 588 1!JO j JO l 3~51 2001120 75 ltf} 1!,8

F ig. 3.0. 15. Tzolatoarc de lrecere tip interior-exterior.

·ş1 m vec i nă LaLca flan~ci legate la pămînt, ducind la mie-5orarca ten-

·-siuuii de c,onl urnarc a izo lator ului.
Pr. n1ru mrtrirca tensiunii de eo nturnare, la aceste izolaloare so
înveleşte ti}n conductoare de cmcul: cu un· strat de dielectric care 'arc
-eonstanla dielt~c l.rică mai mare decît a aerului, de exemplu hîrLic
bachelizn.tă sau p laslic. .
Izolaloare de trecere r·u ulei. Aceste izolatoare au ca izolaţie internă,
între tija co nductoare do curent şi izolaţia 'de porţelan, ulei de trans-
formator. Sinl utilizate ca izolatoa rc de trecere de înal tă tensiune la
aparate.
I:.olaloare de trecere lip condensalor. Izolaloarele sînt confecţional o
·din hîrtie uleiat.ă liicuilă <:n răşini de bachelită. Această hîrtie l ăcuită
este ln(ăşurală pe o ţeavă conductoarc de cu r eHt unsă cu răş i nă d e
bach.el ită. 1n timpul ·î nfă~urăriî .între fo ile de hîrtii se in troduc armă
turi metalice sau semiconductoare, a căror lungime se mieşore~1ză
;pc măsura dcpărUirii ck diametru. Aceste armături · au scopul n de
-u niformiza cîmpu l cll~c:trit: în dire cţie radială ş i ax i ală. Intreaga co.11-

.350 351:
 '
. • . ~ 1 rţ·elan iar spatiul dintre car-
-strucţie se 111troduce mtJ-o carcas<\ c.e po . , ~ '. l antă \ O construcţie deosebită a izolâtoarelor -tip condcnsator o reprezintă
... · 1 • t' ·b 1 el iz aUi se . umple cu masa 1zo •·
~asă si miezul dtn Jlf te act · · 'te şi treceri izola1 c izola torul cu patru condu'ctoare destinat să echipeze autotransforma-
Se utilizeazrt ca izolatoare de lreccrc. n~mt • . .· 1 la c.chipa: toarele de 220/110 kV pe partea de 110 kV, fig. 3.9.17.
. . ., d · • ltă şi foarte inallă tensiUne tn spccta ' ' Izolatoare de trecere cu izolatie internă din Jzîrlie si ulei. Izolatoarele
·pc nltu apaJ.tLC e .llla. d 2r.O 1\lvA 400/ 100 kV şi auto.transforma-
rca t.ransformatoatelot e ~ , au partea interioară formată dintr-un miez de hirtie bachelizată ana-

2 3

Tip fig. ~-h, hz hJ ( d, dz d, rL, d_ş__

"~ hs a ~
SA-f 1 f 79 't8 JO - - 20 13 63 32 .§!!_ lt7 t,6 22
·-
SA-3 1' 3 f/7 Bit 62 - - 23 13 73 37 70 47 'tS 22
SA-6 f 6 148 113 8'r - -26 13 83 ~5 80 50 't9 22
SA-?0 f fO !71 f35 f06 - -26 13 88 1,0 as_ SIJ 1;9 22
SA -15 1 15 202 168 f't{) - -28 flr 93 50 89 S't 53 23
SA - 20 2 20 235 19't 89 75 -3() 15 98 55 95 59 S8 2't
SA-35 3 35 355 322 105 e7 !05 'tO 20 lf5 67 ffO 70 69 3f
S!J - f · f f 88 53 88 -
- 23 17 80 t;6 75 60 59 3it
58-3 1 3 127 90 58 - -
28 17 90 50 85 60 59 34-
SB- S .. f 6 160 123 82 -
- 31 19 100 6[) 95 85 fYt 31;
SB-10 f 10 190 f'tB 105 - - 35 19 105 611 100 65 B't 3't
· SB-15 1 15 222 175 130 -- 37 22 113 70 108 '10 69 J7.
S!J-20 2 20 255 ?O't 80 75 - 'tO 25 120 78 115
--
75 1't 't{)
-
1 tl • . b $8 -35 ;3 35 375 328 9't M 9't ltS 24 flt3 93 138 75 7't 3't
-
o o o

· d ~{ · cu 1x1tru conductoare. se-t f 1 92 54 30 - 29 20 103 56 98 80 79 ti()

Fig. 3.9.17: Izolator de trccct·e tlp con cns... 0 t ' · . .
SC-3 1 3 133 93 59 - - 35 20 115 6't 110 80 79. ltO
. 200 l\IVA 2?0 / 110 l•V şi -100 MVA, 400/220 kV dtn Sistemul 1 10 197 15't 100 - - 't2 20 130 80 125 80
toare Lor 1· .. ""
sc - 10 79 110
1 15 227 IBo 126 - - 't't 28 137 87 13c 80
energetic naţional.
~
t t· . ·l·ttorul fahrirât de firma Mi<:afil S/..'-15 79
ln fig. 3.9.Hi este reprezen a . 17.0, • SC'-20 2 20 258 207 77 75 - lt6 25 145 9't 140 fY) 79
·(Elve ţia). Fig. 3.9.18. Izolatoare s uport de interior pentru bare.

352 353
- Cartea eleetr1c1anulut d1n staţU electrice 'Şl posturi de transformare - cd. ~3
 condensator. lntre acest miez_ ş~
loagă cu cea a izolatoarelor . . ~transformator. Izolatoarele neccsrt~
ti
carcasa de porţelan se află _ulet d d:- sibilitatea pătrunderii umczehl
o bună etanşeitate. ~arc sa exclu a po
in interiorul carcaset de porţelan. . bare colcctoare. Pentru fixarea
Izolntonre suport pentru a~a;:~tc ~~mponente ale aparatelor se con-
conductoarelor, barelor sau p_arl ~~
struiesc izolaloare suport avm .
requ[ă
::.
o formă cilindrică.
Tens~un~
IJimens.[mfT!l_ 1./nia l(tgL ·~·§t
tremtna·
Simbol tlel'uif
lâ[/rVj Ht O r/1 /inm ouc] ~~
65-CB/IJ 66 835 220 200 /(JI,o(} $?,7 13
I!O·CIJ/9 fi O 1167 220 21ft. 1725 65,2 9
!fO·C8/IY !fO lf67 250 2f4 2650 72_3 flt
fJ2·C8/19 132 IIJOO 250 Zflt 3570 88.3 19
1 lllalaţiile
electrice exterioare prin r educerea nivel ului lor de izolaţie sub atţiu­
nea simulta nă a agenţilor poluauţi, a cîmpului electric şi a factorilor
meteorologiei.
Natura agenţilor poluanţi este foarte variată, fiind determinată de
sursa de poluare. Agenţii poluanţi care pot produce o scădere a· nive-
lului de izolaţie şi caro în consecinţă prezintă un interes deosebit sînt,
J'n general, gazele şi substanţele de ·natură auorganică, care prin di-
zolvare în apă dau soluţii electrqlitice, precum şi substanţele solide'
insolubil~ care reţin în porii lor gazele şi nruiditatea.
Agenţii de poluare mai importanţi sînt :
- gazele şi pulberile provenite din uzinele chimh~e ; ·
- pulberile
.siderurgice ; şi ga7.ele provenite din exploatările miniere şi uzinele
- praful de cărbune şi cenuşa volantă provenită din centrale
!:>
t ermoelectrice, uzine de înnobilare a 111iuercurilor etc. ; ·
'ar,·- ipsos.
produse sub;
carbid forrnă de pulbe ri provenite din fabrici de ciment,
- ingrăşăminte chimice provenite de pe terenuri agricole.
Din punc tul de vedere al pericolului pe care îl prezintă pentru iu-
după ·Cumelectriet~
urmeâză:de înaltă tensiune, sursele d e pol.uarc pot fi cl asificate •

industria produselor chimice; .

industria de prelucrare a lemnului;
nu~ ta le!industria
or ; metalurgică a construcţiilor de m~şini şi a prelucrării
- industria extractivă ;
F Ig. ... Izolatoare suport penti·u aparate.
. 3 .919 - centrale termoelectrice sa u de termoficare, cu combustibil solid
c•ltrbunc) sau lichid;

Î
. . d'
Izolatoarele sînt eonicc~JOnat;- . tn .~o:- .' . te
t 'oz· <' md smt pt cvazu
cu
rţelan si sînt destinate pentru
ondu le pronunţall•
. . t
- · industria materialelor de construcţie, în şpecial fabricile de ci-
a funcţiona n ex en · . . • d ondulele sînt drm1nua 1'
. f cţ i ona în mtenor cm . . - industria textilă.
precum ŞI pentru a un , .. t pot fi cu corpul dtn porţe1ftll
Izolaloarele suppr~t pent.r~ a;~rclof în interior . .
masiv, sau sub forma de cJ!tndr L ~ olatoar·e suport pentru bare, Utr
După efectul pe care îl are asupra izolatoarelor clc~ctrice,
te fi de două tipuri caracteristice:
poluarea
8 • t ·e rezenta e IZ < <
3.9.1
•
In fig.
în fig. 3. 9.19 sîntSin I p
reprezenta . 'latoarc suport pcnlru aparate.
.t e tzo, - poluarea grauuloasă;
- poluarea electrolitică.
3.0.2.3. POLU.I\llEA JZOLATOAllE~OH Poluarea ,qranuloasli se datoreşte depunerilor de pat;ticule pulvc-
l'nte puţin ~oluhile in apă (cenuşă volantă, praf de minereu, carbid,
' . . . ·ţă a l)l'O<:CSU(UÎ de JUC . l LIS.:na ., , re ' pe. plan mondwl
, . 1IZcl . • nt etc.), care formează pe supraraţa izolatoarelor un strat aderent.
Ca o consccJn .
. - d 1 . de poluare a atmosferei In "
crestere a rrra u UJ .1 i acestui strat reţin apa sau soluţii electroliticc, care conferă stra-
i proprietăţi conductoare.
se înregistreaza
ncle o fenomen
industrializate, . , t:> • ,
eate a f ce tează
, • printre a l lele şi instalaţii

354 355
 Pol 11 area elect:ciili că se datoreşte pulbcrilor de' na tură ano~ganică
solubilc î n apă sau gazelor, care în prezenţa umidi tăţii . al.mosfence for-
meaz~ so luţii el~ctrolili ce pe s uprafaţa izolatoarelor, în ţjC nP.r~J fottrte
bune c onductt.arc.
T r ebu ie făcută însă precizarea că cel e două tipu ri de poluarP, gra-
nu l oasă şi el rcLrol itică , apar de regulă împreu n ă, fiind fcar tt~ r are (:a-
z urile dnd unul d in cir apHC în exclu ::;ivitatfo'. . s~ a l ă în permanenţă suprafaţa b:olatorului, prod1,1dnd o curăţire şi ră­
Conturnarea izolatoarelor in conditii de polua re. Mccamsmul con-
turnării izolaLoa relor sub efeclul poluării a formal obiectu l multor ccr-
ct>Lă ri si studii.
în ~rcneral (cnomcnclc se pr ezintă astfel : p rin stra tul format de
pulberile pc s;tprafa!a izolatoarrlot~, ca1·c devin_c co~ducă~or i~ prez_c.nţa
umiditătii atmosfcrice s:1.u picătunlor d e p loate marunta, prm p chcula
e l ecLrolitică formată d e gazele care intră în rcacţi? chimic~ c~1 ,umiditatca
di~ atmosferă (ceaţă, ploaie mărunUl etc.), tensiunea eleclncă sub ca~c
se află izolatoarele în-. rxploatarc fo rţează tr~cerca u_n~i. curcn~ elcctnr
de scu rgere. Datorită formei izolatoarelor ŞI rcp art iţiCJ ncumfortrH' a
depu ncr ilor, de nsitatea ,cur entului de _fug ă diferă Îl: diversele _zone <~: pe
su pra faţa izolatoarelor. ln zonele m care densitatea cut cntulu1 d2
st:urgcre este ma i mare, ~e produce ? îucăl~ir~ l o.ca lă, car~ p rovoac~
uscarc:1 acestora. Ast fel, p e tzolal or se formeaza m timp o ser~c. d e be~1Zl
uscate car e a l terneaz ă <·u benzi umede. ·în acest sta diu rep ar lt ţw t ensm-
nii electrice pn supra fa ta izolalorului d cvi~te nc~nifor~ă, ~tabil indu-se
la limitele b enzilor uscate tensiuni de valon r elatiV man. C:md valoarea
acestor tensiuni depăşeşte valoar ea de ţinere a spaţ:iului disnq:tiv.: ~n~ep
descărcările prin arc care şuntează benzile uscate. Aceste d cscarca_n s mt
însoţit c de Yariaţi i bruşlc ale curenlului el~ fugă sub for~a unor Impul-
suri. Căldura d(•zvoltat.ă d e d esd'ircările pnn arc provoaca uscarea z onc-
I{H' umede d e la limita benzilor uscate şi liiţirea acestor b enzi (uscate).
Ca u rmare, se modifi că di u nou rcpartiţia tensiu nii pe suprnf~•.ţa izo_l~­
toar elor ş i fenomenele se repelă in a lte zone evoluînd spre Int cnsif•-
carra descărcărilo r si extinder ea lor p este benzi uscate din ce in ce mai
mari. ln acest proc~s co n t ribHie şi ionizarea aerului din j urul izola toarc-
lor p roYocală d e descărcări. Descărcăril e prin arc pot să d ispară sa u să
evoht<' Ze plnă 1::t conlurnat·ea izola l oar elor, respectiv a la nţnrilor de. izo-
latoare, fu ncţie d e c.ond nc tivitn l.ca str a tnlui sau p cliculd elcctr oliLiec d<•
pe s uprafaţa acestora şi de h ilan! ttl termoenergeLic al proceselor ce se·
desfăşoară pe izolatoa r e. (ca ntita tea de apă depu să pc izolaloar e fn ţr, d(·
cantil.a Lea d e apă vap or {za tă).
_. Analiza m<>eanismu lu i de ('OJ;lurnan' a i:wlatorulu i poluat conduce In
următoarele t:o ncluzii :
356
• - agenţii po lu aţi sub form n de depuneri solide sau emanaţiil e ga-
zoase solnbile în apă reduc nivclll l de izolaţie al izolatorului numa-i în
prezcn1a umidităţi i atmosfcrice staponare cum ar fi ceata burnita roua
dezgheţu l, car e pălrundţ in profu nzimea 'stratului de de;uneri fă~ă să-i
spele san ~n rc c r~e az~ so lu ţ ii electrolit ice în utmosfNă care se depun pe
su prqfata •zolatoru lm g ata forma te; a cţiunea ploii arc u n E'fect diferit,
<'lre a acesteia şi împiedic înd în acest fel formarea b enzilor uscate;
procesele care au loc pe su~irafaţa i zo latoru lnipoluals c desfăşoară
leut, !u mai mu lte etapr, avînd un pronun ţa t caracter t enn"o energetic,
<·ombm at cu_ efectul cîmpului electric. Diferen ţa esenţială între solici-
t area la tenswnea de serviciu a . izolatorului c nrat şi cel poluat co nstă în
fapt ul că .Lz_olatorul c urat este solicitaţ doa r la efectu l cîmpului electric.
- sohc1tarea e lect ri că cea mai pericul onsă trebui e cons id erată tcn-
s~un~'a maximrt d e s~rviciu _Ia care poate fi supus izolatorul ; supratcn-
V
smmle de . frecven~a mdu stnală care p oţ a pare în rc~ele l e de medie sau
inaltă t ensiune pot şi ele i nflu enţa procesul' de conturnare, odată fiind
durat~ .lor relativ h~ngă ; s upratcusiunile d e 'comutaţie şi în special cele -
de ?ng1nă atmos fencă, nu afectează p ractic izolatorul polua t mai mult
decit pc cel curat, ele avind o durali'i mult prea scurlă ca să p ermită dez-
voltarea proeesu lu i de conlurnare; ·
- · factorii care d etermi nă sau pot influenţa va loarea tensiunii de
<·onturna re a izolatorului p oluat tre b uie considera ti : valoarea conducli-
vit~ţii ~t1_-atului. s uperficial, neuniformitatca st J:alurilor de depuneri
ROh~c~ Itma de ~ngă, forma izolatoru lui, poziţia a c<'s Luia, staren supra-
feţei Jzolntoruhu (curată, rugoa să. tra tată cu unsori etc.).
Mă su ri pentru prevenirea şi combaterea cîectelor poluării. ln pre-
lcnl dispunem de o gam ă rela tiv mare de m ăsuri profi lacticc care se pot.
np!iea în instalapile electrice de în a l tă t ensiu ne din zonele poluate.
t n principiu ele constau d in :
-- înl ocuirea i zo l aţi ei ex istente c11 izolatoar e d e co nstntcPc speeial ă
destinate zonel or poluute;
- <unplificar en izolaţiei cxislrnte de constru<'tic normală cu izola-
Ioan'! d e c~onstrn cpe specia l ă d est inate zonelor polnate.
- trata rea i?.olaţiei cu unsori p rot ectoa re hidro fobe, silic~nice snu
minerale;
- spă l area manuală cn apă, spirt sau solveHţi ehimici a izolaţeici
in s ta laţia scoasă d e sub tensiune; ·
sp ăl:lrea cu jet de apă su b presiune, cu instala !ia sub tE'nsiune sau
de sub tensiune ;
357
 Evid~·11t se pot. uLiliza şi combinaţi i ale măsurilor prezentate. FiC'-
carc din măsurile dr mai sus arc un anumit domenin de utilizare şi o anu-
mită eficienţă.
Dat fi.ind fa ptul că a ceastă problemă arc o impo~tanţă foa rte mar~
pentru exploatarea instalaţiilor în fuuc~iune, se conside ră necesar să
se explicitezc fiecare d in măsuri i ~ indicate.
Spălarea manuală c u apă curată sa u spirl inipl i că scoaterea instala-
ţiei de sub tensiune; ca este aplicabilă numai în staţiile p·oluatc cu pul-
beri solubile în apă şi ncadcrente. Periodicitatca spă l ă r i i este determinată
de intensitatea depunerilor şi este in general pra c licaLă la intervale
scurte, dar cel puţin o dată la G luni. Procedeul este realizabil in instala-
. ţii electrice în care scoaterea de sub tensiune, pa rpalft sau totală, se rc:-~­
lizează uşor, fără să creeze prejudicii consumatorilor. El nu poate fi
practicat la lcmpcraturi sub 0°C. ' masei izolante şi prin urmare utilizarea la fabricarea izolatoarelor a unei
Spălarea manuală a izolapei, cu scoaterea de sub tensiune, cu utili-
zarea unor solven~i (acizi auorganici, spirt, Liner etc.)J este utilizată in -
instala~ii poluate cu depuner i aderente insolubile. Pentru a fi eficient,
procedeul trebuie aplicat de 2 ori pe an în instalal.ii cu m edii poluate. Este
un procedeu greoi, foarte laborios, care necesită mult timp şi multă
· forţă de muncă.
Spălarea cu je.L de apă sub presiunP. se practică în staţii cu inst.alaţia
sub tensiune, poluate cu ag:::nţi de poluare solubili şi ncadcrcnţi, perio-
dicitatea ·fiind determinată de intensitatea poluiirii. Procedeul impli că
i nstalaţii speciale de spălare (mobile sau fixe), apă de spăl-are de. o anii-
mită conductivilate (circa 100 fl.S/cm), eventual tratată, instalaţii d e
drenarc a ap~i etc. Personalul operator este supus unor risr.uri daeă nu
' se 'iau mă s uri de protecţ ic speciale. Utilizarea procedeului ·pc t.im p de
iarnă nu este posihil.
Amplificarea izolalici c'isteute cu izolatoarc' de tip similar este un
procedeu clasic utilizat pent.i·u LEA şi i7.olatoarc suport, eficient numai
in cazurile unei poluări reduse. U tiliza rea lui este limi tată şi de gabari-
telc liniei sau · de stabilit.atcn .mecanică a izolptornlui suport.
Trata rea cu unsori protectoare hidrofobc, silicouicc· sa u minerale
este un procedeu recunoscut pentru eficienţa sa, putînd fi utihzat în
mod curent îu slaPi de 20-400 kV; in cazuri speciale poate fi utiliza!
pentru protejarea izolaţici harclor s au LEA.
Inlocuirea izolaţ.iei existente cu izolaLoare de eoustrucţic specialrl
destinate 7.onelor poluatc este un proccd·eu foarte frecvent intilnit şi
eficient.. · El poate fi utilizat alît pent ru LEA, cît şi pentru instalaţii de
20 - 400 kV in condiţii de poluare medie. şi intensă.
358
3.9.3. EXPLOATARE. PRI~CIPALELE . DEFECŢIUNI ŞI
REMEDIEREA LOH
1
Exploatarea · izolatoarclor se execută concomitent cn exploatarea
instnlaţiilo r, echipa m entelor sau aparatelor din care fac parte.
La preluarea în exploalare a illstalaţ.ii l or, echipamentelor sau apara-
telor, izolaloarelor se vor verifica vizual dacă nu prezintă următoarele
defecţiuni :
- îmbinări n ccor<>spu nzătoare pc suportul izolatorului· în clemă,
l'i<lll ale izolatoarelor in lant;
:...._ defecte de fabricati~ priv ind pre lucrarea necorespunzătoare a
mase izolante cu porOzilăţi;
spărt uri, fisuri în masa izolatoarclor;
- glazură det eri orată din cauza unor cauze mecanice;
-- desprinder.i ale capelor ;
- murdărirea sup rafeţelor izol:;ttorului.
Defecţiunile care pot să apară in timpul exploatării izolatoarelor sînt
c·ele prezentate mai sus şi, în plus, următonrelc:
- defecte provenind din suprasolicitarea termică dată de arcul
c•lr.ct.ric în urm<l conturnării izolatoarelor ;
- glazură dett>riorată cu urme de· arc ;
- despicări de izolatoare ca urmare a slrăpungerilor ;
- îmbătrînirea izo latoarclor. ·
Remedierea defecţiunilor se execută după cum urmează:
- inlocu irea izolatoarclor eînd acestea prezintă fi suri, spărturi . în
masa izolantă, glazură deterioraHi. spărturi a le marginilor, urme de arc
pc suprafa 1a izolatoarelor ;
- - remedierea defectiunii dnd a cestea sînt localizate la clcme sau
in lan~ul d e izolatoare. ·
3.9.4. ÎNTI\ETINERE, !NCERCARI Ş I MASURATORI
1N EXPLOATARE
Lucrările d e întreţinere; la ·izolatoare se cxecntă cOncomitent cu lu-
,,~ările de întreţiner~ la instalaţiile, echipamentC'lc sau aparatele respec-
l!Vt'. .
La liniile electrice aeriene, ca şi la instu !a}iile şi echipamentele elec-
trice, normativnl prevede lucrări de revizii tehnice (RT), reparaţii cu-
rente (RC) şi reparapi capitale (RK).
359
 zit~nc a sticlei sub acţiunea descărcăril or electrice superficiale. în tabe-
lul 3. 9.2 sînt prezentate ·caracteristicile fizico-c hîm icc ale celor două
In principal, lucrările de revizii tehnice la izolatoarc -constau în ur- t ipuri de uns-ori.
mătoarele:
- - obscnrarea ş i depistar ea diferitelor defecţiuni la izolatoarc spe- 1'a belul 3. 9. 2
cificate la §3.9.3 ş i remedier ea deficienţel or;
- depistarea depunerilor de agenţi p oluanţi pc izolatoare; Caracteristicile fiz ico-ch imice ale unsorilor protectoare
- curăţirea de agenţi po l uanţi şi ungerea cu unsori hidrofobe a Caracler(sticile unsorilor siliconice NI' 11 şi NP 12
izola toarelor. • ·
Penetraţ.it' (1/10 Înm) 280 (NP 11), 200 (NP 12)
I n plus, se va analiza aspectu l şi amploarea d efecţi unil(>r, în vederea Pensl t atc (g/cm•) 0,95 . ..0,~9
stabHir ii cauzei defecţi unil or sistematice (exemp lu, la liniile electrice P unct de picurarc (•c) m ax 250
aeriene), se vor lua m ăsuri de evitare a in<;:identelor şi deranjamentelo r - Extrudaţie d.e ulei la 175°C fn 50 or e. ( % ) 4
date de defecte sisternatic·e şi'se va stab ili riecesitatea şi volurn·ut lueră rilo r - H<>zistenţă s pecifică la 20"C (!1 ·.cm) 10"
- H igiditate dielectric:l (kV Jcm) . cea 1!!0
de reparaţi i curente şi ca pitale. - Tangenta unghiului de pierder i dicleclr icc 2·10 '.
In cadr ul reparaţi il o r curente şi cap.itale, în principal. se executii ur- P~rmitivitate ro/ati vă la 800 Hz 2,8
mătoa r ele lucră r i : .
Caracferisl il'ile unsc-rii min~rale V P JJ T- 2
· - înlocu i(ea izolat.oarelor exislente cu a!Le i:wlatoare eu ·caracteris-
tici superioare; . Penetraţie la 25•c (1/10 nnn) 250-330.
- r epararea izolatoarelor couform t ehnologiei date de constructor, - Punct d~ picurarc. prin turnare (•c) min 65
de exemplu izolatoarele de trecere tip condensator pentru transforma- - Aderenţă 2'1 h/60"C (mg;cm') min 3
- Aciditate organică (rng KOH/g) m:tx 8
toarele . şi autotra nsformatoar ele 220 - 400 kV; · - Cenuşă (%) max 2
- înlocuirea accesoriilor izolatoarelor (cleme, armătitri etc.). - Rezistivitat c la 20•c (!l·clll) 10"
!n ca.drul l ucrări l or de întreţinere se ex.ccuUt următoarele încer căr i - Ri giditate <liclectr i că (kV /cm) tnin 100
şi măs u răto ri:
- măsurarea rez istenţei de izo laţie a izolatoarelor umplute ·cu ulei,
masă izolantă sau hîrtie; ·
- n~ă_:>t~~·are~ taogentei unghiului de p ierderi dielectrice (tg ~) şi 3.10. INSTALAŢII DE LEGARE LA PĂMÎNT
a capacttaţu la Jzolatoarele · umplute cu .ulei, masă iz.olantă sau hîrtie;
Aceste 'încercări .şi măsurători se execută la RC si ·RK.
Funcţie de constatăl'i şi ct/ comportarea în e'xp,loatare. izolatoarele
se pot incer ca cu tensiune alternativă mărită la frecventa de 50 Hz 3.10.1. CONSIDERAŢII GENERALE
ori de cîte 01:i neces i tăţil e o cer. ·
Periodicitatea lncrăril or de intretinere la izolatoare este id entică eu Instalaţiile de legare la pămînt sînt destinale unor funcţii multiple
pt~riodici tat.ea lucrărilor de întrcţin;,.c la insta laţiile, echipamentele- şi
aparatele. respective.. · în ·staţiile electrice şi posturile de transformare, printre care se pot
T ratarea izolaţiei poluate cu u~sori hicli·ofo.b e consLituic o măsurrt enu mera următoa rele :
importantă de exploatare pt~n lru protejarea împotriva efectelor poluării
a) asigurarea securităţii personalului de deservire sau a altor per-
utilizată ~tît în ţara noas tră cît şi pe plan ~no~diaL ln prezent în ţa ra soane care ating diferite carcase, elemente de susţinere -sau de ~ngrăd i re
noastră se uti lizează două t ipuri de unsori protect oare: · siliconice t ip
a instalaţiil or _şi echipamentelor care pot intra accidenl al sub tensiune;
NP 11, NP 12 (proaucţie RD. Germană) şi minerale tip UPUT-2 (pro- se urmăreşt_c realizarea dcconcctării rapide a sectorului în care a avut
dusă în ţară) . Unsoar ca siliconică se fo l oseşte exclusiv pentru prote-
loc defectul şi limitarea tensiunilor de atinget'e şi de pas sub valorile
jarea izolatoarelor din porţelan . 1zolatoarele din sLidă călită nu se t ra- maxime admise ;
tează cn unsoare siliconică, datori tă pericolulu i degradării prin cro-
361.
360:
 ' b) stabilirea potenţialelor faţă de pămînt a unor puncte aparţinînd
circuitelor normal<~ de lu cru, ca de exemplu legarea la pămînt a punctelor Pentru n nu se depăşi aceste valori-limillt de pcricnlozitale, toate . in-
. neutre a unor reţele trifar.ate, a punctelor unor transformatoare dl' slabţiile electrice se prevăd cu instalaţii· <le legare la pămînt.
măsură, .ele. ;
Va loril,c-limită de periculozitate pentru curentul ' şi tensinncn electrică
c) crearea unor circuite pentru (uncponarea protecţiei împotriva
punerilor la păm inL în reţele ; · sint condiţionate de: ·tipul instalat.iei <•leclricc (de joasă sau de înaltă
d) realizarea protec\.iei impotriva supratensiuuilor atmosfcricc sau tensiune), de protecţia i nstalaţici (deci de timpul de deconectare), de
datorită unor cauze interne (de exemplu, supratensiuni de comutaţie);
plasamentul instalaţ i ei (teran, subteran) şi de tipul de utilaj (fix sau
c) legarea la pămînt a unor clen\ceutc, făcind parte din circuitele portativ). Aceste elemente determină Ya l orile-limită de periculozitate
curenţilor de lucru ni~ instalaţiei. scoase de sub tensiune pentru lucrări,
p entru curentul şi tensiunea electrică şi de aici rezultă a legerea soluţiei
în vederea descărcării de sarcinile capacitive şi pentru evitarea apari- practice de realizare a instalaţici de ll'garc la păm în t. •
ţiei unor t ensiuni periculoase (neprevăzute) în timpul C)!.ecutări i lucrării. Efectele curentului electric asupra organismu lui omenesc s înt mai
Instalaţiile de lrgare la pămînt destinate scopurilor de mai sus se mari în cazul în care curentul electric Lrccc prin corpul omenesc pe
iuca~rează in următoarele patru categorii : . calea: m1ioi-picioare (rezistenţa cbrpului , circa 650 .0.) decit pe calea
mînă-pic ior (rezistenţa corpului ometlcsc, circa 975 .0.) sau mînă-mină
- i nstalaţii de legare la pămînt de protecţie împotriva clectrocu-
tărilor (cele de la pct. a şi e);
(rezistenţa corpului omenesc de circa 1 300 .0.). Deci calea de curent are
- instalapi de legare la pămînt de exploatare (cele de la pct. b şi c): o inUuenţ"ă hotărîtoare în cazul accidentelor prin electrocutare.
r- instalaţii d e lrga.re la pămînt de protecţie trnpolriva supratcn- Frecvenţa influenţează efectele pe ca re le poate produce curentul
siunilor (cele cle la pct. d) ; · elcetric asupra ' corpului omenesc. Experienţele a n arătat că domeniul
- instalat.ii de legare la · pămînt folosite în comun pentr,u protecţie de Jrecvenpi 10 - 600 Hz (în partieulat frecven!a curentului industrial
şi pentru cxploatarc. . de 50 Hz) este domeniul cel m ai periculos pentru accidente produse
In cele mai num eroase eazuri, condiţiil e cele mai g ~·ele de dimensio- prin1eleelroc uta r.e.
nare rezultă pentru insta la pile d e lrgurc la pămînt de protecţie împotriva Rezultă că pentru a prolcja omul de efectele periculoase ale curen-
electrocu tă rilo r. · tului electric este strict necesar să se prevadă echipamentele electrice
In marea majoritale n cazurilor intîlnite. în pradică , instalaţiille de <:u iustala1.ii de l<'gare la pămînt.
legare la pămînt slnt folosite în comun, iar. dimensionarea lor este
determinată de protec pa impotriva elcctrocutărilor.
:.UO.:J. ELEJ\IENTELE ' CO::VIPOr\ENTE ALE TNST~I\LAŢIILOR,
DE LEGARE LA P i\MlNT
3.10.2. CURENTUL ELECTRIC ŞI EFECTELE LUI ASUPRA
ORGANISMULUI OMENESC. NECESIJ ATEA INSTA- tn conformitate cu STAS 733·1, o instalatie de legare la pămînt
f:AŢIEI DE LEGARE LA PĂMÎNT .· la o staţie electrică sau post de -transfonlt~re este <~onstituită din
(fig. 3. 10.1) :
l prize de pămînt ;
Se ştie că, începînd de la o anumită valoare, curentul electric (res-
pectiv tensiunea electrică) prezintă un mare pericol pentru organismul reţeaua conductoarelor principale de legare la pămînt;
uman. ' conductoarele de ramificaţie racordate la conductoarele principale;
Pentru a realiza pro tecţ ia impotriva efectelor periculoase al~ curentu- legăturile- dintre reţeaua conduetoarelor principale şi prizele de
lui electric asuprn omulţ1i ,.Normativele republicane de prot~;cţia muncii", pămînt~ prevăzute cu piesele de separa ţie necesar.e p entru verificări.
STAS 2612, precum şi normativele CEI (Comitetul Electrotehni<~ Pi<~sf•le de sepataPe pentru rnăsnrări se montează intre conductoarele
Internaţional) prevăd valori-limită p entru curentul şi tensiunea clectricrt,
1
principale (sau de ramificaţie) şi priza de pămînt artificială. ·
valori depyndente de durata acţiuni i acestora asupra corp_ului ome nesc. Dacă electrozii prize\or destinate clirijării distribuţiei potenţialelor
constituie şi conductoa re principale de legare la pămînt, piesele de
362
363
separaţie pentru m5surări se montează intre aceşti a şi priza de pămînt - carcasele echipamentelor şi elementele metalice sau de beto n
artificia lă. nrrnat de susţinere a acestora (inclusiv tuburil e metalice de protecţie a
Reţeaua conducLoarelor p1:incipale se va raco rda la priza (prizele) ronductoarelor electrice) ;
de pămînt prin cel puţin două legături separate. Excepţi e fac prizele de - ingrădirile de protecţie, atît cele fixe cil ş i cele mobile (demon-
pămînt naturale singulare, care se pot lega. la conductoarele principale labile), d acă nu au o lrgătură electr i că sigură în cxploatare cu alte cle-
printr-o singură legătură. mente.Jegate intenţionat la pămî':lt (prin suda re sau iuşmnbarc asigurată) ;
:.... elementele metalice, inclusiv armăturile meta lice ale construc-
>lJm ţiilor de b etol? armat ale clăd irilor, în care sint amplasate instalaţii
O.Om
[iii _ ;:.-::ţ __ - - - - - - -- -
J.01r1 f.Sm
Cc;;nailclorlb rlectrice şi care pot fi atinse din interiorul sau exteriorul încăperii res-
- legâlvră fa
pective; se au în vedere în special instalapile de înaltă tensiune, unde
tteclroli 01 1 priza de pâmint ramificaţi i importa~te a1e curenţilor de defect se pot scurge in · pămînt
priU'Ior_
ortzof11ale Împrejmuire prin astfel de elemente, precum şi faptul că prin racorda'rea acestora
· [/' h • f.0~1.2m la instalaţia de legare la pămiot generală se evită diferenţe de pqtcoţiale
c/t:C{rolf OI r
v h·0.9dfm
periculoase în incinta i nsta l aţi ei respective;
prizelor
- părţile ·metalice a le stîpilor (inclusiv armăturile metalice ale
1--~~------~--~----~~.qfl
verticale h·O.B ~ t.om
stîlpilor de b eton armat) p e care există aparataj electric; se leagă. de
1 CondiJdoare asemenea, la păniînt stîlpii metalici şi de beton armat fără aparataj,
caie se află în zone cu cir cu laţi e frecventă de persoane în apropiere;
Piese de
.separaţti
-!1~~~~==~~~~~~~~~-
'.!...::...Ţ~ - - - - v----- __
111 prir;cf,Palede
::.J legoretapâmint
prin aparataj electric se înţeleg e unul sa u mai m ulte echipamente din
Cnndvctar Conductor Condvcfor de C'Oi7ducfor de urm ătoarel e categorii: transformatoare de · rorţă sau de măsurrt, llobine,
de prote.ctta de prot,·clle ramificalie p rotcccic con densa toarc, dcscărcăloare, siguranţe, înlreru pl.oarc, separatoar~ etc. ;
af lmif!i L f al tin/ei L 2
Q
al {ini;.>i !.. 11
- suporturile de fixare ale izolatoarelor la intră rile conducto;trelor. în
a ·0.8m cl ădiri şi armăturile (flanşel e metalice) izolatoarelot· de trecere prin pe-
Cond/ldor de r eţi, este, de asemenea, necesar ca plăcile din material izola nt destinate .
Conductor de -;"kgâtvră la
trav crsării conductoarelor prin perete să fie încadrate (individual sau
ramifica fie pn'.!a de pdirTfnl
.in comun) de către o ramă metalică legată la pămînt :
clecfroziar - armăttirile şi învelişurile meLalice ale cablurilor electrice, atît
prizelor
verticale
a le celor de energie ( forţă şi lumină), cît şi ale celor de control, comandă,
_..,., ' 0.9<-f.fm
teletransmisii etc., acestea din urmă în special pentru rgalizarea poten-
h·08-i-I.Om ţia lclor în instala ţie ;
Etectroz/at
pr;zetor - elementele - de acţionare a aparatelor; se exccptează desigur
arizo!ttalr cele din material izolant corespunzător tensiunii nominale de serviciu a
Conduclor instalaţiei ;
principal de
b
legare/a - conductoarele de protecţie ale liniilor electrice aeriene cu stîlpi
pami:1t
metalici sau din b eton armat, precum ş i descăreătoarele de orice tip ;
Fig. 3.10.l.Realizarca • instalaţîilor de ~egare la pămînt la staţii : - b ornele speciale destinate l egătur il or la pămînt ale transforma-
a - cxterloarâ ; b - interioară.
tourelor de măsură şi care sînt marcale cu semnul legăturilor la pămînt.
Legarea la pămînt mmează să fie rea lizată pentru toate elementele Ca regulă generală, fiecare obiect in parte se racordează la instalaţia
metalice care nu fac parte d in cirqtitelc curenţilor d e lucru, dar care, de legare la pămînt de protecţie printr-o ramifica p e sepa rată, indivi-
in m·od accidental, ar putea intra su~> tensiune·printr-un contact direct, duală; nu se accc.ptă legarea între ele a două sa u mai mttltor obiecte
prin defecte de i zo laţie sau p"rin intermediul unui arc electric, cum
Şi numai a unuia dintre acestea la instalaţia d e leg1;e la j pămînt . de
sînt:

364 365
 protecţie. Ni1 este obligatorie racordarea directă la iustalaţia de legare la
'pămînt prin conductor (,le ramificaţie individual a următoarelor cate-
gorii: .
-- carcasele metalice ale utilajelbr şi ale aparatelor eleett·ice montate
pe pa~ouri , tablo·uri, pupitre sau alte construcţii metalice sau de beton
armat, dacă sînt în contact electric permanent de rezistenţă neglijabil ă
(prin sudură san înşurub ări asigurate) cu elemente de susţinere, iar
acestea din urmă sînt legate la păm în.t prin ramificaţii separate ;
- suporturile sau a r măturile- metalice ale izolatoarelor, traversele
şi consolele aflate priit const.ruc!ie .în contact electric cu stîlpul meta li c
·s au cu armătura 1 metalică a st,î lpului de beton armat, care se l eagă obli~
gatoriu la pămînt în conqiţiiile arătate mai sus.
Nu este obligatorie legarea la păm.înt a 'suporturilor sau' a armă­
turilot izolatearelor, a traverselor, consolelor şi n eorpurilor de iluminat
m ontate pc stîlpi de lemn. sau alte co nstrucţii din lemn ale liniilor sau
staţiilor electrice exterioare, dacă se îndeplinesc următoarele cond i ţii :
legarea acestor elem ente la pămînt nu este cond i ţionată de protecţia
' .
' împotriva supratensiunilor atmosfcrice, porţiunea de stîlp dintre ele şi
sol nu este şu nt1;ttă prin elemente conducătoare (cum îll: fi î-nvelişu l
metalic al uP,ui cablu,, Luh ul de protecţie metalic al unor conducloare
etc.), iar stîlpul nu se a flă la o încrucişare aeriană cu altă linie~
E
...
Nu este, de asemenea, obl igatorie legarea !a pămînt a ob iectelor s
d

-aparţinînd instalaţiiior şi eehipamentelor electrice cu tensiuni nominale ><ti

c.
pînă la cel mult 380 V cur~nt altei'nativ (între faze) şi 440 V cit rent ~
c()ntinun, dacă se respectă următoarele condipi : ~

- · obiectele respective se aJi ă în încăperi cu grad mie de peri~ol , "''-' ·cU

~~
<ll«S
caracterizate prin aceea că sînt uscate (umiditate relali vă sub 75%), ..... ti
sînt încălzite şi ventilate (lemperat.uri de lf) 0 C), sînt prevă-zute Cll par- ::l<ll
b-o
doseli. uscate izolante (ca,, de exemplu, cele d in lemn, asfalt etc.) sau ai~
0.;:!
sînt acoperite cu materiale . electroizolante verificate periodic ; ::l~
(!J'.J
- distan-ţa minimă pe orizontală între carcasele sau elementele me- rJ)

talice de st~sţinere a echipamentelor electrice, l)reeum şi cea dintre ţ"'

acestea şi alte obiecte metalice în cou'tact cu pămî~tul, conducte de ~
o
....
• apă sau gaze, elemente de calorifer etc. este de 0,8 . m, în cazul lo- • ·~
c..
.,..;
cuinţelor şi ale încliperilor social-administrative şi de 1,25 m, pentru .l:J bÎ>
<::
CJ ~
încăperile industriale:
Infig. 3·. 10.2 şi 3. 10.3 sînt arătate exemple 'cte trasee pentru le-
garea la .pămînt într-o celulă de 1nedie ten1.iune dintr-o staţie electrică
şi resp.ectiv dintr~un post · de transformare.

366
 /

3.10.4 DISTRIBUŢI A POTEN'fiALELOR, TENSIUNI Tensiuni de atinyere şi de pas ;ulmis ibilc. fn cazul protecţiei împo-
DE ATINGER~Ş I TENSIUNI DE PAS triva electrocutărilor prin atingere indirectă, atingerea unui ob iect con-
ductiv intrat accidental sub tensiune datorită unui defect în insLalaţie
(deteriorarea insta laţiei, couturnarea de izolatoare ele.), prevederile în
Da că unei prize de punere la pămînt formate dintr-un s ingur elec- vigt>are impun limite m:1xime admise pentru tensiunile de atingere şi
trod i se aplică o tensiune electrică, are loc o scurgere de curent prin
electrod în pămînt. Ca urmare, fiecare punct din jur ul electrodului capătă
un poten ţial cu atît m ai mare cu cît distanţa punctului faţă de electrod
r.'ite mai mică.
Pentru exemplifica re, iu fig. 3. 10.4 se arată dist ribuţia pot el)ţialclo r Fig. :1.10.5. Dist.J·il)uţia
p entru uo cleclrod vertical, menţionînd că forma curbei este ~cceaşi . J)<)'k"'ll\h·.lllcli:Yr, t ensi<unea
şi în cazul a ltor t ipuri de elcctrozi. !n figură s-a notat cu dV diferenţa de atingere, tensiunea
de pas şi 'tens iunea (pri-
de potenţia l d intre două punclc. .ze'i de pămînt :
f n cazu l racordării obicclclor care p ot int ra accidenta l sub 1cnsiunc r; • - tensiunea de atingere ;
la o instala ţie de legare la pămînt, tensiunile de atingere şi de pas se fJP•• - tensiunea de pas ;
tensiunea pr!zel de
. definesc ca o parte a tensiunii totale a iustalaţiei de legare la pămînt.. (J -
11
J>ăm!nt.
Prin tensiunea insalafiei de legare la pămînt V 11 se înţelege tensiunea , /{tit neconductar
acesteia faţă de zona de pote nţial nul, la trecerea prin instalaţie a unui / ''j
curent electric. ·. ~.;S. ?riza de pâmÎnt

pent r u tensillilil e de pas. La stn b ili rca acestor limite s-a av ut în veder e
' ro. tensiunea la care est e supus omul să nu atingă valori pcrieuloase.
Î n conformitate cu STAS 2612 şi STAS 7334, in tabelele
Fig. 3.10.4. Dis>tribuţi:a 3.10.1 ... 3.10.3 se dau tensiunile de atingere Ua şi de pas V 11a, maxime
;poten.ţia1clor in jurul
unei prize de pă.mlnt admise (în V) pentru :
formate dintr-un elcc- instalaţii de joasă tcn_s iune de c.a., pînă la 1 000 V (ta belu l 3.10.1);
trod vel'tic-al: u"::.:180V,
mărimea. pasului =0,6 m .
Tabelul 3. 1 o. 1
Tensiunea de a tingere şi de pas maxime admiSibile pentru instalaţiile
de joasă tensiune în curent alternativ
. Mediul
Prin tensiune de atingere U" se înţelege partea din t ensiuma u nei Pttlin
1
foarte
Nr. Categoria periculos periculos perlcLtlos
instalaţii de legare la pămînt la care este supus omul aflaL la o distanţă
de 0,8 m faţă de obiectul atins ; în cazul verificărilor prin măsurări,
crt. Locul de utilizare ulilajclor· 1 1'
timpul de dcc:onectarc
distanţa faţă de obiect se ~onsideră cel puţin egală cu 1 m. f u mod analog, 1 ~3 s 1 >3 s 1 <;;3 s 1 >3 s 1 .;;3 s 1 >3 s
prin tensiunea de pas Upa& se inţelege 'partea din tensiunea inslalaţiri 1La suprafaţă fixe mobile 65 10 10 10
de legare la pămînt la care este supus omul cînd atinge două puucte tie
1 şi
~~~ . 21 24 ·21 21
pe sol (pardoseală) aflate la (:) distanţă de 0,8 m ; la verificările prin mă­ --,
2
1

1 tr\ subteran
porlat ivc
toate
65 10
- 1 - 24 24 2-1 24
su rări .lungimea unui pas se cons id eră t>g::llă cu 1 m.

369
368
24 - Cartea electrlcianulul din staţii electrice şi posturi de trans!orm are - cd. 53

1
 _ instalaţ.ii de joasă tensiune în c.c. (tabelul 3.10.2);

Tabelul 3.1 0. 2 fo cazul acestor instalaţii electrice sp ecifice (staţii şi posturi de .

1rausformare) se pot folosi in comun instalaţiile de legare la pă'mînt,
Tensi'unea tie atingere şi de pas maxime .admisibile de joasă te nsiune cu condiţia respectării tensiunilor de atingere şi de pas admise pentru
in curent contmuu insta laţiile de înaltă tensiune (STAS 7334).
Mediul rn cazul tuturor posturllor d e transformare la care se foloseşte în
comu n instala ţia de ·Jt>gare la pămînt, precum şi în cazul posturilor de
foarte
Nr. Categoria
puţin
periculos periculos pcrlculo• transforma re la ca.re se realizează separarea între instalaţiile de lagare
crt. Locul de utilizare utllajelor la păm înt de pe partea de înaltă şi de Joasă .tensiune şi ca~e se află în ·
timpul de deconeclure zone cu circulaţie frecventă, rezistenţa instalaţ iei de legare la pămînt
1 va fi mai mică sau cel mult egală cu 4 Q, cu respectarea tensiunilor de
<;;3 s 1 >3 s 1 <,;3 s 1 >3 s 1 ,.;3 s 1 >3 s
atingere şi pas şi a condiţiilor de stabilitate termică.
La fixe şi. mobile ~~ţ5 ~~~~ În cazul în care această valoare nu poate fi ob~i nută în condipi
1 suprafaţă

portative 110 65 24 24 24 24 economice, se vor lua concomitent următoarele măsuri:

1-f----'------l...!t;:;o:.:..at=c:.::..:...:___ l____ - _- _2_4_ --2-4- __2_4___2_4_
2 n subteran - ins tal:lj.ia de leg,ne la pămînt p c partea de înaltă tensiune se va
scp~ra de cea de pe p nrlea de joasă tensiune;
- r<'zistenţ,a maximă a · instalaţ~ei de legare la .pămînt pc partea
_ instalaţii şi echipamente electrice cu tensiune nomrnală de lucru de ina l tă tensiune va fi de 1on ;
de 1 000 V şi peste 1 000 V (tabelul 3.10.3). - protecpa impotriva supratensiunilor atmosferice la partea de
lnaltă tensiune va fi asigurată cu descărcătoare cu re;dstenţa variabilă
Tabelul 3. 1O. 3 (DRV).
Ten:.ianea de atingere şi de pa<; ma11."irnc admisi~iJ.e pe.ntru ins~laţiile Instalaţiile de l!'g.1re la pămînt se vor putea realiza numai cu ajutorul
cu tensiunea nominală de lucru de 1 000 '\- Ş t peste 1 000 prizelor ue pămînt naturale, dacă este posibil să se obţină în modul
ncesta tensiunile de atingere şi de pas admise şi dacă se respectă eondi-
Timpul de declanşare la intcnsllnlcn tiile d e stabilitate termică.
Nr. 1 maximă admisă u Clu·cnt.ului
crt. Locul ele utilizare dCl punere la pămtnt

<,; 0,2 5 j o,3 s 1 M • 1 o,r. s 1 O,G s 1 o, 7 • 10,8.•. 3sl > 3 s

3. 10.5. VERIFICĂRI IN INSTALAŢIILE DE LE GAHE LA
~1~
1 !n zone cu circulaţie
frecventă t25 so 76 7Q 65 40 PĂMÎNT
-
2 fn zone cu ci rculaţie 1

250 200 165 150 HO 130 125 125 Verificările în instalapile de leglre la pămînt cuprind următoarele
- - - - - - - - - -- - - -
r('dUSă
lucrări:
3 ln zone cu circulaţie.
a) Revizia exterioară a instalaţiilor. Această operape constă din:
redusă, cu folo sirea
mijloacelor de pro- cercetarea atentă a fiecărei lrgd.turi şi îm binări ; ·
tecţic izolante 500 400 3l!O 300 280 260 .250 250 curăţirea contactelor imperfecte;
strîngerea buloanclor de legătură ;
Brin instalatie sau echipament electric din zonă cu circulaţi e redusă revopsirea de protecţie anti corosivă .
-se înţelege insta laţia sau echipament:u.l electric î.ngr:tdit in c~re arc b) Verificarea stării instalaţici de legare la pămînt. Această operaţie
acces numai personalul de deservire special instru it ; de exemplu, _sta- constă din :

ţiile şi posturile de transformare. - ~erificarea locală prin dezgropare a pri7.ei: în zone caracteristice
din sol (îmbinări, suduri, coboriri) şi verificarea gradului de coroziuue
• electrozilor ;
370

371.
 - verificarea legăturilor intre elementele instalaţiei de · lt>gare la
pă mînt (continuitatea legăturilor electrice de la utilaj la priză).
c} Măsurarea rezistenţei de dispersie a instalaţiei de legare la pămînt.
d) Măsu~·arca tensiunilor de atingere şi de pas în zona instala ţiei şi
în apropierea unor obiecte metalice lungi, care ie.s de pe teritoriul insta-
laţi~i (conQ.ucte, căi ferate etc.).
e) Măsurarea rezistivităţii soiului pentru verificarea stabilităţii ter-
mice a prizei.
Metode de verificare
- Revizia exterioară a instalrrţiilor se face la toate porj:iu ni le su-
pra tera ne ale instalaţie! ; folosind utilajcle necesare (chei, perii de sîrmă,
pensule etc.).
- Verificarea locală prin d ezgropare a Jîrizelo r se face la un număr
de 2% din coborîrile de la aparatele unei staţii, post de transformare
sau punct de alimentare la priză. Cu această oca zie se verifică gradul de
coroziuue . prin m~surarea adîncimii de pătrundere a coroziunii cu iri-
strumente obişnuite.
- Vcrificarea · legăturilor între elementele instala ţi ei de iegate la.
pămînt se face cu olunetrul sau cu i:netoda vo ltampermetrică în curent
alteniativ, cu un curent mjuim de 20 A. Diferenţele între valorile mă ­
surate la diferite .r amificatii (utilaje) nu vor depă şi ± iO%.
- :tvfăsurarea rezistenţei de dispersie-se face prin metoda ampermctru-
voltmetru (în curenţi tari) ' sau prin metoda compensării cu puntea
Behrend (ln curenţi slabi). Valoarea r ez istenţei de dispersie măsurată d e
la oricare din utilaj ele lf'gcltc la pă'rnîut nu trebuie să depăşească valoarea
1 plulitele, şaibele, buloanele şi benzile în zona de îmbinare la aparate,
maximă indicată în documentaţia de execu ţie. · prin ungere cu vasel ină de protecţie, făcîndu-se în prealabil o curăţire
- Măsurarea tensiunilor t;le atingere şi de pa~ se face prin ridicarea
curbelor de distribuţie a potenţialului.
- Măsurarea rezistivităţii solului se execută prin metoda clectro-
·dului auxiliar sau prin meto.da celor pal.ru electi"ozi.
înainte de 'darea în exploatarea ·oricărei instalaţii de legare la pămînt,
.se va executa verificarea, acesteia, pe baza documentaţiei de proiectare
.şi a procesului verbal de lucrări ascunse.
'Revizia exterioară a instalaţiilor do legare la pămînt. se va face cu
·Ocazia. reviziilor întregii instalaţii electrice din\ care face _parte.
Periodic, la termenele indicate mai jos, se vor executa:
verificarea locală prin dezgropare ;
măsurarea reziste nţei de dispersie a ins t.alaţiei ddegare la pămint.
:.372
Periodici tăţile de executare a acestor lucrări sint următoarele :
Pentru staţi i
- măsurarea rezistenţei de dispersie - · o dată la cinci a n i, de pre-
ferinţ.ă vara în perioada solului uscat;
- verificarea locală prin dezgropare -- o dată la zece aui.
Pentru posturi de tran,sformare ş i puncte de alimetrtare măsurarea
reziste nţei de dispersie se va executa împn~ună cu verificarea locală
prin dezgropa re . o dată la . zece ani.
Pentru prizele din instalaţiile de joasă tensiune din cadrul protecţiei
prin legare la pămînt sau la nul, măsurarea 1'czistcnţei de dispersie se va
executa o daţă la doi ani, cu excepţia inst alaţiilor din me&i foarte peri-
culoase (la care se face a nual) şi a instalaţii!or subterane (la care se face
de două ori . pe an).
Prizele de pămînt naturale se verifică în conformitate cu tehnologia
şi la ·termenele prevăzu te pentru elementele ce se fol osesc ca priză na-
tural ă (conduete, construcţii, cabluri).
FunAaţiile armate nu necesită verificări.
Pentru prizele de pămînt supuse la coroziuni puternice precizate de
organele de cxploatare, durala 1 intre veriticări va fi mai redusă ş i se va
stabili prin instr ucţiuni interne. .
Se recoxp.andă ca instalaţiile. de legare la pămînt din canalele qe ca-
bluri, din zona instalaţiilor de epurare chimică etc. să fie verificate mai
frecvent decît cele din sol obişnuit, coroziunca lor fiind de obicei mai
puternică. .
itemedieri. La revizia instalaţiilor se vor proteja împotriva coreziunii
atentă a acestor elemente.
Defectele descoperite la verificăr.i se vor repara imediat.
Dacă în timpul remedierii se folose!)te completarea prizei, porţiu­
nile adăugate prin sudură se vor proteja în mod obligatoriu împotriva
eqroziunii.
În cazul îu care în urma măsurărilor se impune îmbună tăţi r ~a prizelor
de pămînt, se recomandă folosirea beutonitei. Se pot adăuga şi elec-
trozi auxiliari plantaţi îu benlouită. În acest caz se foloseşte tehnologia
recomandată îu instrucţiunile de proiectare şi execuţie a prizelor de
pămint eu hentonită.
Verificarea în exploatare a prizelor de pă.mînt îmbunătăţite cu
bentonită se face în mod asemănător ca · Ia prizele obişnuite.
373
 ln duc tanţa bobi.riei de reactanţă esLc funcţie de -parametrii geometriei
3.1 l. BOBINE DE REAC'f.AN'fA ai bobinoi: înălţime, diametru ,număr de spire.
Bobina de reactanţă limilează curentu l de scurtcircuit prin insumarea
reactanţei inductive relativ . mare la reactanţa circuitului, făcînd să
3.1 1.1. CONS IDERAŢII GENERALE crească impedanţa pînă la locul de defect:

1 k = __!:!_
ln reţel el e electl'Îce moderne puternic dezvoltate, curenţii de s-c urt- . Z~:
circuit pot atinge valori mari1 care p rin efectele lor termice şi clect ro-
dinamico ridică probleme în alegerea, dimensionarea şi funcţionarea Z~c - impedanţa pînă la locul defect.
aparatelor de comutaţie primară şi a că ilor de curent. Reparliţia pierderii de tensiune în circuit in regim norm'a l şi' în regim
În condiţiile existenţei unor puteri de scurtcircuit mari in reţelele d e defect este reprczenta. tă în fi g. 3.11.1·.
electrice, se impune limitarea curenţilor de scurtcircuit.
Obţinerea unei puteri de scurt circuit reduse duce la:
-- micşorare.a p os ibilităţii de apa ri ţie a defectelor la echipamentele ..
electrice i n cazul scurtcircuitelor ; •
- realizarea unor scheme electrice optime din punct de vedere al
cos~ului insta l aţiilor;
- fiabili tate rid icatăa echipam entelor.
Limitarea cu renţilor de scurtcircuit se obţine prin alegerea unor
scheme electrice de conexiuni corespunzătoa re instal aţiei şi prin mărirea
pe eale artificială a impedanţei circ uitului parcurs de curentul de seurl- o
circuit.
Măsura de liniitare a curenţilor de scurtcin:uit pînă la valori admise Fig. 3.11 .1. Repartiţia pierderii de tensiune în circuitul unei
bobine de rcactanţă :
de aparalaju l de comutaţic constă in mo ntarea în serie pe cele trei faze a - in regim normal ; b - tn regim de de!cct.
a unor reactanţe inductive numite bobine de reaclanfă.
Bobinele de reactanţă asi gură menţinerea unui nivel de tensiune la
bornele staţiei de t ransformare in cal. de scurtcircu it în reţea. Astfel, tn regim normal de funcţionare are loc o pierdere de tensiune foarte
în caz de scurtcircuit pe o linie oarecare, tensiunea pc baro şi deci şi la m ică în bobina de reactanţă datorită curentÎ.tlui de sarcină. La defect,
celelalte linii care pleacă de la bară nu co boară excesiv şi rămîne la un din cauza curentului de scurtcircuit, pierderea de tensiune principală are
nivel, numit tensiu ne remammlă, care asigură fu n cţionarea fără între-
loc 1n bobine de reac tan ţă fapt caro permite menţinerea pc bare (în
rupere a consumatorilor. Valoarea maximă a tensiunii remanente pe
care trebuie să o asigure bobina ci t) reactanţă p~ bare la un scurtcircuit amonte de b o bină) a unei tensiuni remanente suficient de mari.
pe linie este 0,7 u...
Această tensiu ne asigură menţi nerea în ruuc(.iunc a Hea<:tanţa procentuală a bobi nelor de reactanţă montate pe ple-
motoarelor electrice. cările liniilor în cablu este de regulă de maximum 6 . .. 8%, iar rcactanţa
Bobina de reactanţă se caracterizează prin uqnăt orii parametrii : procentuală a bobinelor de reaclauţă destinate să secţioneze barele
tensiunea nominală U 11 , curentul nominal !.., reactanţa nom inală pe
colectoare atinge 12% .
fază X 11 , reaclanţa nominală pe fază în mărimi relative, raportată la
reactanţa nominală, X,* In regim normal de funcţionare pierderea do tensiune în bobinele
de rcactanţă 'este dată de di ferenţa, în modul, între tensiunea pe fază
X, = wL [OJ;
d'inaint.e şi după bobina do reactanţă :
L - i nductanţa unei faz e a bobinei _de reactanţă ;
t::.u, = Uu - U21
. X,* = X, ~ 1"
n
100 [%J
375
374 '
în care U 11 , U 21 - tensiunea dinainte respect iv după bobina de rene-
Lan·trt.
~ V, = X,", ..!..!._sin cp
I,.
unde 1, este curentul de sarc i nă maxim ;
1," - curentu l nominal al bobinei de reacta li ţă;
cp defazajul reţe l ei (după bobina de reactanţă ).
Considerind un scurtcircuit l rifazat net pe o linie electri că, tensiunea
la locul de defect este egală c u zero. Arc loc o pierdere de tensiune mic ă
în conductoarele liniei şi o pierdere de tensiune in b obina de reaclanţă,
care esle cea mai mare şi care de termină de fapt tensiu-nea remanentă
pe barel e colectoare. Cu cit tensiunea rcmanen tă este mai mare, cu alîl
scurtcircuitul influenţează mai puţin funcţi onarea consumatori lor de
pe liniile fără derect ra cordale la aceeaş i bară colectoare.
La un scurtcircuit care are loc după bobina ele reacta nţă p e li ni e,
t ensitmea remancnlă de la b arele colccloare este egală cu :
{}_rem' =~X,*J,.n [ %] ~.
In regim normal de funclionare pierderile ele tensiune 'in bobina de·
reactanţă nu trebuie să depăşcsacă 1 .. . 1,5% dacă la consumatori sîn L
i nstalaţii de compensare a fac torului d1~ pnLere, respectiv 2 ... 3 % da că
·la consumatori nu sîn t ins tal::tţii de compensare a factorului de p utere..
Pentru reducerea pierderilor de tensiune se utilizea ză bobine de
reactanţă jumelate (cu pri ză medianlt). Aceasta este o bobin ă de rea cta nţ ă
obişnuită, la care s-a scos o priză la mijlocul înfăşurării. Bobina de rcac-
tanţă jumel ată se earaclerizează prin urmă torii parametrii : tensiunea
nomina lă U", curentul nominal 2 x ! ,., r eact.anţa în mărimi . rela tive
ra p or l ată la reaclanţa nominală a unei ramuri a bobinei de t·cactanţă, în
procente X,* ş i coefi cientu l de cupla j magnetie dintre cele do uă ramuri
ale b obinci de reactanţă :
K =~ ~ M
.VL,L, LJ
In funcţie de regimul de funcţionare (valoarea. şi sensul curenţilot·
prin ramurile b obinei de rcactanţă), reactan ţa rezultantă vari ază sub-
stanţial, Se deosebesc următoarele regim uri de funcţionare ale bobinci
de reaclanţă fig. 3.1 1. 2 : o singură ramură con ectată, regimul de trecere
(ambele ramuri conectate), regimul longitudinal, regimul combinat.
Di n punct de vedere al amplasamentului î n schemele electricr, bobi-
nele de reac t anţă sînt pentru linii şi pentru bare.
Bobinele de reac tanţă pentru linii s înt destinate să limiteze curentul
de scurtc:ircuil pe li nia protejată ş i să menţină la un anumit nivel tensi-
unea în instal a-ţiil e din amonte.
376
Bobinele de rcactanţă pent r u bare se racordcază intre secţiile de '\.
bare sau la secţi i le de b a re Şi Jimiteaz'5 curentul de scurtcircuit al intregii
ins! al aţ ii.
fu fig. 3.11.3 sînt prezentate schemele oleclricc de montare a bobinelor
de reacta uţă pentru bare şi p entru linii.
o
F ig. 3.11.2. Bobina de reactanţă ju me la tă reg im uri de
funcţionare :
a- o singură ramură conectată ; b - rcctmul de trece re ;
c.- rcginml longitudinal. ; d - regimul com btnnt.
. t n fig. a bobina de reactanţă esle co nccta t.ă în scrie cu barele colec-
toare ale celor două surse. Presupunînd că sarci na este n~partizată
unil·orm "pe cele două secţii, rez u l tă di în rc~ţitn normal de funcţionare
prin bobina de reactanţă circula·ţi a de curent esf:tl foa rLe mi că, iar pier-
derile de putere ~i e nergie în b o bină sî nt mici. Bob ina d e reacta nţă va
limi ta c urenţii de scurtcircui t din r eţea (1\ 1) , de pc barele colcctoare ale
sursei ( K.,) din circuilul surse i (K3 ) .
Jn fi,q~ b bobina de reactanţă va limita pnterea de scurtcirCilit pe
b arele staţiei. Bobina d e reactanţă montată in <:ircuilul trausformato-
ruiui limi tează cure nţii de scurtcircuit in reţea (Kl) sau pe bare (K2),
iar intreruplorul va d eclanşa la curen~ii de scurtcircuit astfel limi taţi .
Îll ._?cest caz aparatele de eomulaţie de medie tensiune pot fi alese pentru
curenţii de scur tcircuit, ma i scăzuţi.
' in schema din fig. c b obina de reactanţă este jumelată, fiind folosită
pentr u limitarea puterii de scurtcircuit pc barele staţi ei . Bobina de reac-
tanţă se foloseşte ş i în cazul în care curentul de durată al circuitului
este mai mare decît cu renlu l nomin::Jl a l b obinci de rea ctauţă cu o sin-
gură infăşurare .
Tn schema din fig. el bobina de reactauţă de linie este conectată în
serie cn cireuilu l plecării în cab lu. Bobina rle rf~l:lcla uţă limitează cu-.
renţii de scur tcircuit care apa r pc. linie (K 1) . Bobina de reactanţă de linie
nu lirni Lează curenţii de scurtcircuit in ca7.u l s cmtcircui t ului de pe barele
colectoare ale staţi cî (K2) s au în circuit ul s ursei (Ka)-
'J77.
 3. 11.2. T IPCRI CONSTRUCTIVE
In schema din fig. e, în cazul unui scurtcircuit (K1) întrcruptorul va Bobina de reactanţă este 0 bobină ind~c~ivă fără. miez de fier.i~:~~~­
declanşa la curentul de scurtcircuit limitat de b obina de reactanţă. zentind astfel 0 inducta nţă cu caractenstiCa tenstune-cure~t 1 • . ·
Scurtcircuitul (K 2) se consi deră in bobina de rca ctanţă şi ca atare între- Doşi cu miez de fier, bohin~le de renetanţă ar pn~zentn o constr ucţte
ruptorul va declanşa la uu curent de scurtcircu it nelimitat de aceasta. mai ·co mpactă, această so!uţ.le nu
La alimentarca unor consumatori de mare putere se utilizează b o- se fo loseşte din cauza hmttel o~
bine de reaclanţă cu plccări jumelate (doi fidcri), ca în schema di n 1nari de variaţie a inductanţe1
fig. f'. de la re11imul de lucru normal la
în cazul unor consumatori importanţi, pe fi ecare plecare se montează regimul dc ·scurtcircuit. Saturaţia
cîte un separntor, care permite ca in cazu l avarierii uneia dintre;plccări puter nică a miezului_ duce la ~
aceasta să fie separată, iar alimentarea consumatorilor să fie prel uată scădere imp or tantă a mductan~e1
de plecarea nea\'ariată. bob inei de reactanţă in regtm
de scurtcircuit, a dică în situa ţ~a
cînd inductanţa ar trebui să fte
110-kV/m.f.. mare. ln regim de lucru norm al
o i nd uctanţă .mare provoacă o
cădere de tensiune ·insemnată şi
pieJ'CJeri de energic ~upliment~~c.
fu ncţi e de mcdml de răc11 c,
bobinele de reactanţă se constru-
iesc cu răcire înj aer şi cu răcire
în ulei. Bobinele de reactanţă cu
b c. răcire î n aer sînt destinate in
special pentru montarea în il~­
stala ţii interioare pentru tenst-
uni. pînă la. 20 kV.
Fnncţ.i(~ de materialul iz o ~ant
RL folosi t pentru rigidizarea bobtna-
. jului împo t riva e(orturilor elec-
trodinamice, bobinele de reac-
tanţă se construie.sc : in bet.o~,, Fig. 3.11.4. Bobina de reactanţă cu bc-
în lemn. în sticlă orgamca, ton pentn1 10 kV :
î n răşini. P entru' tensiuni do 1 _ tn!ăşurarc : 2 _ coloane de beton :
6 .. . 20 kV cele mai indica te s int 3 - izolntQare suport; ~ - borne cte racorct.
d e 9 h
bobinele de reactanţă in beton. . .
Fig. 3.1 1.3. Schemele electrice de montare a bobinclor de rcactanţă : Funcţie de tipul bobinaj ului, se deosebesc bobine clm cablun sa u
b obine în formă de disc. . _
i n schema din fig. h bobina de .reactanţă es te amplasată înaintea în- Bobinele.de reactanţă se execută in cot~strucţte m~nof~zaLă. · . ~
treruptorului. La .u n scurt circui t în I<.1 sau l{2 întreruptorul va· dcelan!?a ta fig. 3.11.4 este reprezentată o secţmne pc faza pnntr:o ~obtna.
la curenţii de scurtcircuit l imitaţi de bobin ă . Schema oferă p osibili- de rcacLanţă în beton pentru 10 kV, 600 A. Ea se ~ompune dtn mfăşu­
tatea alegeri i unor aparate de comutaţio pentru pnteri d e scurtcircuit rarea 1 coloanele di n beton 2, izol atoarele suport :J ş1 bor~1~le de. racord 4.
mai .seăzute. Dezavantajul unui asemenea amplasam ent constă în faptul 1nfăşu;arca se realizează din conducLoare flexibile mul,llfllare Izolate cu
că în caz ul unui scurtcircui t în 1<1 , în a fara declanşării întreruptorului
propriu va declanşa şi întreruptorul circuitulyi din amonte, spre .sursă. 379

378
 ,)

lt-;,1! / , /. , / / .
h irtie şi acoperite cu o ţesătură d in bumbac. Intre spire se lasă sp aţii
iS-~~ ~ ~ ~ ~
libere pentru a permite accesul aerului de răcire. ln funcţ.ie de valoarea
~~ -.; <;)
~~e ..... - ...,
~ 1-
1-
-
curentului nominal, înfăşurarea se exec ută din una sau mai multe căi
l~~· de curenL in paralel, efcctuîndu-se transpunerea lor pentru evitarea
~~~
~i~ "'"'
s ~~ 1~ c u renţi l or de c ircu laţi e.

.. ~
'<:! ' <:$
~ ~
' !:S
1-< \1
E
1
Bobinele de reacta n \:ă în beton prezintă o serie de dezavantaje ' :
teh nologic com pli cată de prelucrare şi uscare, g r eut ate şi d imensiuni
~ "ti
.,
-~ ,_%. 1:>
<.;:
~ = E - de gabarit apreciabile, co nsum mare de cupru. Pent ru eliminarea acestor
~ -!:
-!::-~ ~ ~
3 8
" <> le:-.
:;:

CQ ~
1
MH
;l ~ ~ 'IJ
!::
dezavantaje s- au realizat bobine de reactanţă tip modul pentru tensiunea
de 10 kV, la care înfăşurarca este confecţionată din folie de cupru ru-
--
)-
~~ ~ lată împreună cu straturi de hîrtie lă c uită sau ţesătură din sti cl ă şi
<t:
«> .
.()
- turnată in răşini sintetice.
- r--
'l::
Cele trei faze ale b obinelor ele reac tan(.ă pot. fi montate vertica l sau
~(.)
tor'J \(')
~
COlO~
- ~
orizontal funcţi e de g r euta tea lor şi de eforturi le elec Lroditwm.ice car e
a par la .scurlcircui tele.
..§.
<() ~ ;
"' "'

1~
<") jJ"'.., .v-
l::t
i:;· ;:;~ ,- Cl Bobinele nu s e amplasează în veci n ătatea construcţi i lor de oţel,
.I! ""
"'> <:><:) ///• / / datorită încălzilii acestora prin curenţi de inducţie, care · dcterm'ină pier-
-~ <o«> <::>
<:>
"(
<t-"' "'- deri importante de energie el ectri că . De asemenea, în caz de scurtcircuit,
1 datorită forţelor electrodinamice, p~esele din oţel pot fi a trase puternic
...c:, ·-.,.... ::::. ::::. spr e bobi nil putînd pr o,·oca deteriorarea izo l aţie i spir elor.
::::. .". ->::'
·' ~~ ~~ ~ •J Î n fig. 3. 11.5 s înt prezentate bobinele de rcncf.a nţă din beton a le
t:~ 1\:::1 ~ Il: c ăror faze sîn t a şezat e verLical şi or iz ont a l, iar in t a belul 3) 1.1 s înt
~ 't:l 'l:ljCQ
prezentate <:aracleristicilc teh nice a le b obi n<~l or de rea ct anţă consLr\!it e
în ţară. Acestea se cxcculă in construcţie monofazată fiind livrate î u
seturi de cîte trei faz~ identice.
Pentru tensiuni mai mari de 35 kV bobinele de reaclanţă se constru-
iesc cu agent izolant ulei. Bobi uelc sînt de 1ip exterior. Existenţa u lei ulu i
permite m i cşorarea dista n·ţelor de izolare, rnăl'irca densită ţii de curent
şi în acest fe l, reducerea di mensiunilor şi a greuUi'ţii bobinei de reactanţă.
Bobina de reac la nţă cn i zo l aţie î n ulei se poate insLala aproape de piesele
met alice, ceea ce n u se p oate face cu bobinele de reac Lanţă uscate.

b
;u 1.a. EXPLOATAHE. PRl.t\ClPALELE DF.F EC'fJ UN I ŞI
nEMEDIEREA LOH.

:3.1 1.3.1. EXl' LOATAREA JJOlll!\TJ.OR DE RI~;\Cf;\l.X'.fĂ

La preluarea in exploatare a b obi nelor de rcaclanţă se vo r executa · .

Fig_ 3.11.5. Oimensiillli de 'gabarit pentru b obin E' următoarele ver ificări :
d e reactanţă cu beton : - se urmăreşte respectarea tuturor prevederilor proiectului de exe-
a - :~.şe?.;lrC llcr tlcală a fazelor ; Il - aşezare orizontali\ cuţie, eărţ.ii tehnice, a instru c ţiunilor de m o ntaj şi exploatare date de
a razelor.
furnizor;

381
 Tabelul 3 .11. 1
~rincipalele paractcrlst id tehnice a le bobinclor de reactanţă Tabelul J.11.1 (continuare)

.. 'Nr . Tipul bobinci l'f><'l

c;..._ .!!er ,S."ă
><!$
....
~

- :;il.....,
b :§
-
'

~~ 1 o 1 3 5 6 7 8

-
crt. =-a ::- c:- X --~
de rcactant!J ;!:::~ !:'lj -><'l "8 2•1 RB-6-2000 + 2000- 7,2 2 000 8/8 0,184/ 25 /25 6:1,75/1 Se c.:wcutt'l cu
.. e_ g~ f:s~• "ij...so
::~ ~=
o:t: _u ~ ~t~ cg~ Observ o ţii
~~;; "- 8+8 2 000 0,184 63,75 coriduclor Al

-- """-..,. 5~~
... - l i
1-
'-'0
f...c:~ 8~~ ~ ~ ~ !t:t:.g~ .._ c U ".o:::.:.i
..
o
1 RB-6-75-8
t
'
~ 3 -4-ls- 6
- - u-~

7 Il
25
26
RB-10-200·3
RB -10-400·4
12
r---
- --
12
200
f---
400
--
3
1
2,95
1,36
6,66
10
--
16,98
2!),5 ..
7,2 75 8 . 7,15 0,94 2,4

-12.75
Se cx<cutil cu
-27 ..
-- - 200 - 4- -2,38- --
RB-10-400· 5 12 400 b 1, 60 8 20,1
oonduct.•r Al - ·-
2 28 6 . 1,85
RB-6-200-4
-7,2
---- 5 -- RB-10-400-6
- 12--- 400 6,66 16,98
"
3 "
--
29 RB-10-400-8 12 400 8 2,07 5 12,75 ..
--
RB-6-200-8
-----
7,2 200 R 1:2_ 2,5 6,375 .-
4
--
JO
"
RB-6-400-4
- - --- --- 1,18 --
1\B-10-400· 10
- - - - - 10-
12 400 2,38
- 4- 10,2
7,2 .,
10 400 25,5 4
5 HR-6-400-12 ,__E__ ~_,_E_ 2,72 3,:{3 ' 8,491
"
31 HB-10-G00-<1 12
- - -4
- 600 1,06 - 15 38,25 ..
6
- --
:}2
- --
-12- - 600
" HB-10-600·6 6 l,-t82 10 211,5
RB-6-500- 4 1
7.2
7
-500 4 0,935 12,5 31,87 ~

..E.._ RB-10-600-8 12 600 ~ ~ 75 10, 121

"

- G500
-OO - 10-4 . --
HB-6-500-10 7,2 ,.
1,565 5 .. 1-----'--
~
.. -
34
8 RB-6-600-'1 7.2 0,78 15
RB-10-600-10 12
- - --
600 10 1,53 6
-- 15,:!
"
9 RB-G-600-5 , 7,2 ()00 5 0,83
·-
12
~-
:!0,6 "
35 BB-10-1000·4 12
--- -
1 000 ·1 0,438 25 ()3,75
"
10 36
RB-6-600-6 7,2
- - --
600 6 1,01 10 25,5 .. RB-10-1 000· 6 12
-1000 ,~ 0.534 16,6 42,33
"

-- - - -- - -
11 RB-6-600- 10 37 RB-10-1 000-8 12 1000 8 0,625 12,5 31,87 ,.
7,2
---
600
-10- 1.35 6' 15,3 ..........-

-
"
12 RB-6-750-5 7,2 38 RB -10- 1000- 10 12 1000 10 0,715 10 25,5 ..
13
~
750 5 ~ 15 ~ .. - - --- - ----
--
RB-6-1000-4 7,2
~
39 ..
- -- --
1 000
- 4- 0,42 25 63,7'!1 RB-10-1500-G 12 1500 6
- - -
0,39 25 63,75

-
"
RB-6- 1000-5
.
14 7,2 1000 0, 485 .20
--
5 51 .. 10 RB-10-2000- 6 12 2 000 6 0,266 33,3 84,91
15 HD-6-1000-6 .- - -7,2 1 000 6 .
- - - - -
16 RB-6-1000-8
0,525 16.6 12,33 .. 41 RB-15-300-S 12 300 5 3, 12 6. 15,3 ..
7,2
- -- -
1 000 8 0,68 1:?,5 3 1,137

.. -
17 RB-6-1000-10 7,2
"
.1 000 10 0,588 10
-- 25,5 asigurarea prin montaj u condiţi il or de înlocuire a bobinei de
RB-6-1500-6 t
-1500
- -- ..
18 7,2 1 500 6 0,266 25 rcactanţă fără scoaterea din funcţiune a restului instalaţiei ;
9 ~
RB-6-1500-8 7,2 0,293 18,75 - verificarea stării părţilor metalice şi a vopsclei de pe suprafaţ'l
2o ~ ~ " bobinei de rea c tanţă ;
-
RB-6-1500- 10 7,2 1 500 10
21 .' --- - - - - 0,355 15 :18,25
" - ex istenţa buletinelor de probă şi. încercări în conformitale cu
-
.HB-6-2000-6
-~
Î,2 2 000 6 0,152 33,3 ' 84,91 uunnativclc MEE-PE 003 şi PE 116;
22 -25 63,75 ~
.
- existenţa tuturor în gră dirilor prevăzute în proiect; .
RB-6-2000-8 7,2 2000
- 10- ----
8 0, 184
r-----
.. - dacă spaţiul din jurul bobinci de reactanţă este degajat de mate-
23 RB-6-2000-10 7,2 2 000 0,236 20 51 .. l'ialc şi scule ş i dacă starea de curăţire este' corespunzătoare;
382 .....: se verifică dacă bobina de reactanţ:ă este b ine fi xată ;

383

se verifică ca fiecare fază a hobinei de rcaclanţă să fie prevăzută
cu o etichetă cu următoarele indicaţii :
tipul bobiuei, inclusiv marcarea fa zelor (A. H, C) ;
tensiunea nominală ;
curentul nominay;
frecvenţa nominală ;
ii:npedan ţa nominală Z.,. măsurată ;
curentul de scurtcircuit h şi durata admisă;
tensiunea de scurtcircuit U t; ' bobin ă .
număr şi an de fabricaţie;
greutatea tota l ă a unei faze în stare montată ;
- furnizorul. ·
In montaj se vă inscripţiona dispunerea Jazelor (de exemplu pc ver-
ti cală: jos "faza A" , mijloc "faza B" , sus "faza C");
- respeclarea distan!:ei minime de 500 mm pîn ă la cea mai apro-
piată bară de oţel ; . .
- rc!-)pcctarea distanţei minime de 1 500 rrim pînă la , p l an~cul dea-
s upra bobinei ;
- se controlează dacă au fost îndepărtate toate piosele sau obiec-
telf~ din materiale magnetice din jurul bobinei de reaetanţ.ă;
- se verif i că dacă sînt îlldl~p linite următoarele ~c ond iţi i de mediu
conform documcula\iei date de fabrica constructoare :
• altit udinea faţă de nivelul mării să nu depăşească 1 000 m; pen-
tru altitudi ni mai mari se vor respecta prevederile ST AS 10990.
• temperatu ra mediului ambiant : - 2!>°C . .. -j-40°C;
• temperatura aerului de răc ir e să nu depăşească următoarele va-
lori : -f-30.,C pentru temperatura zilnică şi + 20°C pentru temperatura
medic anual ă ;
• valoarea maximă' a umidilrtţii relative a aerulni si\ nu dep ăşească
80% la tcmpcraturâ mediulu i ambiant de -j- 35°C.
e inexistcnţa îu atmosfera din incinta bobinei de reaclanţă a gazelor
corosive, prafului l.Jun conducător de electricitate, v~porilor de apă sau
altor elemente şi coiupuşi chirn.ici activi şi dăunători ;
- asigurarea condiţiilor de venti laţie a bobinelor astfel ca diferenţa
intre lemperaturile de intrare şi ieşire să fie de maximum 15°( ;
- în incăpcrile bobinclor de reactanţii se vcrificrt existenţn distan-
ţelo r pcuLrn manipularea fazelor hohinelor.
Se admi te ca scoaterea bobinelor de reactanţă din încăperile res-
pective să se facă prin demonlarc::t pereţilor încăperilor în t:arc sînt
instalate. ·.
384
Se va urmări să se evite formarea circuitelor magnetice închise în
apropjcrea bobinelor de reactanţă. In acest scop so vor :ec ţiona ramele
uşilor di n oţel.
La preluarea în exploatare a bobinelor de re::tctanţă se vor întocmi
instrucţi uni tehnice interne specifice locului unde acestea s înt montate.
ln timpul exp loatării, bobinele de reactanţă sint supuse regimului
de cxploatare corcsp unz'ător celui aplicat instalaţiei elin care fac parte.
r11 timptil exp loatării nu se va depăş i sarcina nominală adm i să de
Este interzis nccesul in încăperea bobinei de reaclanţă îuainto de
întrerupe1:ea ten::;i nnii în celula de alimentare.
!n încăpcrea bobinei de' reaetanţli nu se vor depozita materiale,
scule sau obiecte.
Periodic, porsonaiLtl de exploal::tro va efeclun vizual, de la distanţă,
urm;Itoarele verifi cări :
starea izolatoarelor ;
c outurnări pe suprafaţa izolatoarelor ;
starea coloanelor din heton ;
couturnări pe suprafaţa betonului do la sp ir ă la spiră dato rită
umezrlii;
slarea spirelor 5i a izolaţiei acesţora;
sta rea rncordurilor la priza .de pămînt ;
starea î.mbinărilor de montaj;
- starea <:ontactelor ;
starea şi condiţiile de venlila\ie ale încăperii;
se verific{t dacă nu sînt piese metalice atrase şi fixate de spire.
Suplimentar, personalul de cxploatare va executa verificări asupra
bobinei de reactanţă după fiecare declanşare pe scurtcircuit a intrerup-
lorul ui aferent circ uitului bobinei.
:1. 11.3.2. Pfll"VCIPALI::LE DEFECTIUNi ŞI REliEUIF.IlEA LOU
Orice funcţionare anormală constatată trebuie anunţată imediat t.rep-
tei operat ive ett autoritate de decizie, notîndu-se cele eorstatate în re-
gistrul operativ:
Pentru diferite defecte <:are apar în exploatare, se va proceda co11form
<:elor indicate în tabelul 3.1 1.2.
385
25 - Cartea electrlclanului din stnţl! electrice şi posturi de transformare - cd. 113
 Hevizia tehnică se execută la locul de amplasare a bobinci de rcae-
Tabelul 3.11. e lanţă de către echipe specializate. .
Principalele defecţiuni care apar in exploatare Ia bobinele de reachinţă Con-ţinutul orientativ al lucrăril or de revizie tehnică a bobinelor de
reactanţă este următorul :
Nr.,
crt. D~recţiun.ea COIIStotală Modul de actionarc al JlCr<onalului Operativ
contro lul vizual a l stă rii exterioare a bobinci de reactanţă ;
controlul şi verificarea conexiunilor legăturilor electrice;
remedieri defecţiuni ;
1 Încălziri ale îmbln:'l.rilor prin - Scoaterea instala\ iei d~; sub tensiune
care se rcalizcazfl la'g:lrca hob1· - Stabilirea locului de !ncălzirc
corecturi' de vopsitorie;
încercări şi măsurători profilactice, şi anu me : măsurarea r ezis-
ne lor [:l lnstnlaţi c .. tenţei de i zol aţie a înfăşurării faţă de armăturile metalice puse la masă. ·
2 Detcriorare:l izolat lei spirelor, - Scoata:rca instalaţiei de sub ll'.nsiuue încercarea u leiului, măsurarea tangentei unghiului de pierderi d iclectrice
dtformntii lllc spirelor bobinti, - Controlu l vizual al bobinei cu stnbilir~u a înfăşurării (Lg a).
dcfccpuni ale coloanei de beton locultti deformări i spirclor şi unor CVe11 ~
tunle C.J'u}>ături ln IH;tonul bol>inei Costul lucră rilor de revizii tehnice· la bohinelo de re ac La nţ:ă nu ·trebu ic'
- Jnform orea imediată pc calc operativă in să ucpăşească 5% din· valoarea de înlocuire a fondului fix. -
scopul rcvcri ficăril curenţilor de stabilitate Pcriodi<;.itatea lucrărilor de re\·izii tehnice care se execută la bobi nele
dinami ~l şi t er micil, luind măsurile ce se
~
impun (a u locuir~a boblncii de rcncta n ţă este de 3 ani.
• Reparafia curentcl (HC) a bobinelor de rcuctarrţă c:npri nd c ansarn:-
3 Conturniiri sau strllpungeri ale - Scoaterea instalaţil'i de sub t ensiun e blul de operaţii prin care se urmăreşte aducerea tuturor părţilor bobi-
izolatuarclor supol"t ale bobinei - ldcuti ficarca iwlatoarelor defecte nei de stingere la parametrii proiectaţi, urmărindu-se toate defec ţiuhile
- \"crilicarea legăturii la pămint a :~rmăturai
tuturor izolatoarclor constatate în timpul exploatării, pentru asigurarea fum;tionării în co rJdi-
ţii de siguranţă pînă la nrmătoarea reparaţie ca pital ă.
·1 Piese metalice atrnsc Şi fi xa te - Scontcn1a inst al:it id de sub tensiune Co nţinu tul orientativ al lucrllrilor de reparaţii curenle la bobine le
de spi!·c - Înlătu rarea pieselor a trase cu respectarea
NPM-PE 119
de reactanţă este · următorul :
- lu crările preYăzute la revizia tehnică ;
Smulgerea bornclor dl: racord - Scoaterea i nstalaţici dl' sub t ensiune - reparaţii necesare;
-
5
Se Ullllll tit pe lin ie ierarh ică
-- Incendiu la bobiml
vopsire;
- încercări şi măsurători pTofilaclice indicate la rev!Zla lch ni că şi
6 - Scoaterea imediată :l i nstalal iei rc.~pccti\ c
de sub tensiune, inclusiv a instalat iei vecini' in plus : măsura rea rezistenţei ohmicc a căii de curent şi a rcaclan~1~l or,
periclitate IIwcrcarea izola ţ.iei cu tensiunea a lternativă mărită de frecvenţă iudllS-
- Stin!!crcn inct:ndiului. cu rnijlonccle t'X Î S·
t!·nlc in dotarea s la\ki de transformare trială (în cazul intervenţiei la bobinaj).
" - În locuirea lkbinei do rcact:mtă afectată Costul lucrărilor de reparaţi i curente la bobinele de reaclanţă un
de in cendiu trebuie să depăşească 15% din valoarea de iulocuire a fondului fix. Con-
for il1 normativului aceste lucrări sînt de gradul II.
J>eriodicitntea lucrărilor de reparaţii curente eg.ţe de G ani.
:3.1.1 .4. fNTHE"f i Nţ:RE, 1 1\'CERCĂDl Ş I M.ĂSUHĂTOR I JN • Repara/ia capitală (RK) a bobinelor de reactanţă cup.r iude ansam-
EXPLO.\TARE blul de lucrări prin care se asigură readucerea caracteristicilor lehnico-
ec{)nomicc la parametrii proiectaţi. ln cadrul reparaţiilor capilnlc se
• Rel)i.:ia
tehni~(l (RT) a .b obinelor de reactanţă euprindc ansambltil efectuează înlocuirea totală sau parţială a unor elemente detcrior::~tc ca
dl~ operaţii executate periodic pentru Yerificarea, c urăţirea , elimi narea urmare a tJzurii, executîndu-se modernizări in vederea îmbunătăţirii
unor defe cţiuni, piese uzate sau subansambluri, · măsurăţori profil actice. stării tehnice a insta l aţie i sau pentru ridicarea parametrilor tehnico-
avînd şi scopul de a constata starea tehnică a inst.a laţiilor inainte de [u ncţi onali.
r.xccutarea reparaţici plani ficalc.
387
:186
 . .

de
Conţ.inu lul orientativ al l ucrărilor
reactanţă este următ orul :
de reparaţii capitale la bobiuele 3.1 2.2. SIGURANTE
. FUZIBILE.
l ucrările prevăzute la reparaţia curentă ;
l ucrări propriu-zise de reparaţie capita lă ; Funcţionarea siguranţci\fuzibilc de medie şi j oasă tensiune comportă
urm ătoarel e etape convenţio na le: [41
îmb unătăţiri şi modcrnizări ;
încălziren f uzibilului ;
încercări şi măsurători p rofilactice indicate la reparaţia curentă.
Valoarea rucrărilor de reparaţ.ii capitale nu trebuie să depăşească topirea ş i evaporarea fu zibil ului ;
soo;:) din valoarea de înlocuire a fondului fix . - slră pnngerea mediului şi apariţia arcului ;
Periocl icitatea lu cr ăril or de reparaţ:ii capitale este d~: 12 a ni. stingerea . arcului electric din siguranţă.
Carac t cristicile electrice principale care determină a legcrcn şi utili-
zarea siguranţe l or fuz ibilc ·sînt ţtr măLoarelc : ·
- tensiunea nominală este tensiunea pentru ca re au ~ost dimensio ..
, 3. 12. Al•AUATE DE l'ROT.ECŢIE CONTRJ\ SUPRACUHENTfL OR nate s iguranţel e şi fuzibilul, funcţie de care se d etermină cond iţiile de
incercare şi limitele tensiunii de serviciu. .
Valorile tensiunii nominale sînt indicate în tabelul 3. 12.1.

3.12.1. CONS IDERAŢII GENEHAL E Tabelul 3.12. 1

Valorile nominale ale tens iunii şi c urentului

Aparatele de protecţi e contra sup ra cure nţilo r (suprasarcini şi scurt- penţru so clul siguranţclor
circu ite) permit separarea -la timpul oportun a elementelor deledora le
de celelalte elemente ale insta l a ţiei, acţi o nînd rapid cînd nu sînt res- Tcn~iunen JHJminală t.u J't•n tul nominal al >oclului
[kVJ ' fA)
pecLa le c ondiţiile normale de fu n,cţionarc ale echipamentului prolej a 1:.
t'n reţel ele electrice, cele mai răspînd ite aparate de protceţie co ntra ,7,2 ; 12 ; 24 ; 42 10 : 25 ; 5 :~ ; lOD ; 200 ; 400
sup racurenţilor sînt sigura nţcle fu7.ihilc.
Siguranja fuzibilă este un apa rat de comuta ţie 'i ntr-un circuit elec- curentul nominal al soclul ui sau al porl{u:::i bilul ui este curentul
tric, care 'Intrerupe curentu l ce depăşeş te o anu mi tă valoare d ală în- care caracterizează un soclu sau 'un portfu zibil şi rezistă un t imp
tr- un nnumit timp, deschizind circuitul. Intreruperea curent ului are indelungat fără deter i orări ş i fără a depăşi încălzirile prescrise. Valorile
loc priu topirea uneia sau a mai multor elemente fuzibile destinate şi acestor curenţi sint indicate în tabelul 3.12.1.
dimensionate în acest scop. - curentul nominal al elementului tie ·înlocuire ( frd bilulj este curentul
Siguranţa fuzib ilă, prin topirea fuziDilului, limitează amplil.udinea
care caracterizează elementul de înlocuire şi la care acesta rcz i s l ă timp
îndelungat flfră deteriorări ş i fără depăşirea încălziri i prescrise.
ş i durata supracurenţilor. Fuzibil ul constit uind un punct slab al cir-
Va lorile nominale ale te nsiunii ş i curentului patroanclor s i nt indi-
c:uilulu i, trebuie să se topească îna inte ca efectele termic ş i clec lrod ina- c~!'.e în' tabelu l 3.12.2. Treptele de curent în cadrul dornenii10r indicate
mie ale suprac{m~nţilor să conducă la temperaturi şi forţe periculoase sînllClu lt iplu de 10 ai numerelor: 1 ; 1,25 ; 1 ~(3; 2; 2,5; :.1,15; 1,5; 6,3; 8.
pentru conductoarc, aparate şi izolaţia acestora. Tabelul 3. 12. 2
Folosirea sig uranţelor fuzibilc în in sta l aţi il e electrice au o bazr1 eco- Valorile nominale ale tensiunii şi curentului p entru f uz.ilJilul siguranţelor
nomică, deoarece siguranţele fuzibile sînt aparate simple, la un cost
scăzut, putînd înlocui întrernptorul în unele cazuri unde nu este nevoie Uo (kV) i,2 1:! •12
un înalt grad de operativi tate.
Folosirea siguranţclor fuzibilc s-a dovedit eM nomică în reţe l ele de 1. JAI 2,5 ... 100 2,!i ... 100 2,5 ... G:l 2,5 ... 63
medie tensiune şi j oasă tensiune.

388 389
 curentul de rupere este cureoLul de scurtcircuit pe caro fu-zibil ul
ti poate intrerupe la o anum i tă tensiune de restabilire ;
~!_') ~
- lensi unea . cle reslabilire este tensi unea care apare la bornele u nei - ~ ~1l~~ ~<;:)t'q
~ "· ~~""'~ ~""""
. -~ "':)' ~ ~<::;~ <::;
~
~
sig uranţo dup ă stingerea arcului ; o.'{)09
~
'/)(J,t
f--· l
J ' '"'

. /;
otJ,1!.'1..~
a
1

E·==f=
'==
~~ 1-'---·
2 J '1 5 67t!$f0 &..~ ~
- -- ~~. .'1,
-
Q.'OOC j
~

l vv!/V/
i/ -

-,
1
• • · ~ -·- - ooz 1
V
[&~ v k{DI
200 - ---
Ţ- - 30(}
200 niJ{)J
fM!,
'
- --
r 1
.. l,/
!!'
J
- ---::-:;:::1= • 7
E::- .;..
-
tlf!L.
.---
-17'::::: -:

1
~;-:-
"'="

-- --
/.
......
~:
1/
~ -- ~ / r..:
-- ......
- ~
- /

-- --.-
-
--.. -
IJt};
1- l.-- ·V I ...4: /
OOf V"
20 f-- .. 20 L--- ~ ....... .)

--
~

-~ A
-- Q(Jt
1 :-::;:;;;;
._f ţ..-- !-- 'i '> l
--
1
-

- ~- ~
1
3
f-
- · f-. ·- --
3
/J; i~-
1 ' i
-- 1 v
l.--=--
f'
2 2 ~ 09
z;~s
-·--
o~
.--
f -
~~~
~
- ~~~ ~""<><!-(")~ ......~~~ ~lg'~~~- ~

~~
~ <:::t::,'<::;c::;o::::;~ ~<::l<::i <::i<::; <::;
"' '[SJ Jpllfl~~S IIJj!U/IJI/ j
-- 1
,t

-r- ,-n--·-r
\ \ 1\
Q.~

~\
(].2 ..... -. .
-- ~~\ -
"' .::::" . -·r ~r--
... - . . - '- i ---
~-~
'09 ..l ~ --:-
lţ?J" -
. rm; ~ l
t~ l1
o.,03 1 \ p[~ 'O& .. --
o.,02 fJ \
1\
(l()J
(}j]2 ~
1 J
O.Of
1 2 J
li\
4< 5 6 7 8910
f\ 0.01
1
1 1-)/
'OI ' 11
()f} -- '-- .
1--
. - •
-;:;:: ~ - !-

09
$ r- Llt9t .
Fig. 3.12.1. Caracteristica timp-cur·ent la fu:r,ibilclc. tip 07
FTn-FEn 2,5; 4 ; 6,3; 10 A. Of i
iJ --
1
~
- .caracteristica timp-curent (caracteristica ,de topire) este curba <:urc
reprez i ntă durata de funcţionare funcţie de veţloarea efectivă a curen- 1
ţilor. Tn diagr amele d in fig. 3. 12.1 ... 3. 12.3 s înt reprezentate caract.c- ~ - '1 · ---
r isticile de t opire ale celor ma i uzuale s igura~ţe fuzi bilo de medie ten- '"" .. -
--
+ -
~
t--
siune. <()

1~~ ~ ~~~ ~ ~~«) ~ "'~~'ţ$ ~

~-c

390 ['sJ :Jpum:Js UJ;ndw,1.1

 . .. d d' tensl.upe cu t e nsiunea pînă la 35 k V,
· Supratensiunilc maxime care poL să apara m timpul funcţionări i Pentru ~nslal_aţul~ e . me te ' le căror atroane au umplutură de
siguranţelor fuzibilc sint indicate In tabelul 3.12.3. cele mai răspin<.llte smt sJguranţcle aA L pt o substanţă de umplu-
. d' · ·· p de cuart ces a cs e · · •
mică g ranu } aţlC lll lll~l en l r~ ·a nu rovoca creştere a· presiunii î~
• tură care uu produc~ ",_az e, ~ l t'a lu ip adecvată permile ca vaporn
T abelul .1.12.3 interiorul patronulHl, ta r g~anu a,l•
Valorile maxime a le sup1·atensiunilor s iguranţelor

Tensiunea .nOJninali:i S uprnlensiunca mn1timi\ 1

[!<\'] de f unctionare
[k\'] ::

1,2
. 2:l
! : ~~
:;·:. l .,
12 :!8
~ 1

~~
24 75
42 l :l{) tt 1
'
1
1

\
r'
1

3.12.2.1. SlGUll ANT' E "F UZiULW DE Mt.mm TE.tVSlU~E

.
-' \
La noi în ţară se construiesc şi se uti li zează sigura nţe fuzibilc de 1
. medie tensiune, ale căror părţi conwo ncnte principale s înt următoarele : 1

- bornell' sigura nţei siut p ărţile conductoare de c uronL a le siguran- ~ :: l 1

1
ţei cu aju t orul căro r a se co nectează circuitele exterioare; · ~: 1
- soclul este p revăzut c u b orne de r acordare la reţea şi cu p rinde el e- 1~
' ...' .
m entele ~a re asigură izolarea s igur a nţei, ;
- con/actul soclului este p artea conductoar(} de cure nt a soclului
~:
< \ J:}.
care se c o nectează la o bornă ş i care este pusă Jn contact cu olcmcnt.ul
~ ?:;
de înlocuir e ;
- port{tdbilul este partea :;i guranţei desi inată a purta elemeţJ.Lu l de
inlocuire ; /
'd
- contactul porffu:zibilului este partea <:ondU-Qtoarc de curent a porl.-
u ·b c
fuzi bilului aflaU). in contact cu elementu l de înlocuit·c şi destina tă a fi .> ntru siguranţe de medic tensiune'! :
f'jg. 3.12.4. 1 a tro<tnC pc t ... _ idcm patron nc<~samblat ~
p.u~ă in co ntaet cu un contact al soclului ; :fU1:1'bUul Infăşurat
a _ patron asamblat cu . . l " pe supor •
fl\ră suport . d _ ldem, patron ne
v · ' nsamblat
·
- elementul fn:;ibil, care se înlocu.i cşle dup ă fuucţio narea sig ura n- c - patr.cn aSllmblat cu i uz!bllul î n Splr!l a '

ţe i, înai ntea r eco nect ă rii ci în circuit ; , d n'sip uc:urîncl răcirea ş i

f ibilului topit să d ifuzeze uşor m masa e . l . ' . : .
- dispozitivul indicator este dispozitivul pus în legă t ură cu un cir- uz . A l ig urante au efect hm1Lat0l.,
sti ngerca arcuhn. ces c s. . 1: fie pe un .suport eera m ic (pentru
cuit de scmnalizaru destinat să indice la locul de instalare a sigu ra n ţ.ci f uzibilelc sînt aşeza~e ~n pc~ • onf. ., 12 4 sint prezentate două pa-
d acă aceasta a funcţionat . . î r 1 7 5 A) f1c hbt·r. 1n 1g. ;> . ~·
cuTenţl p na a_ ' . , 1 ă ·o. fuzibi l este înf ăsurat pe suport, res-
P orlfnzibi1ul, eo ntactcle p orLfuzibilu lui, elementul fuzibil ş i mcdi 1JI troa ne de medJe tensmne a c ~ 1 - ,

de stingere a arcu lui e lecttic sî nt denumile patron. pectiv cu fnzibilul liber tn spJrala.
393
392

1
 Siguranţelc cu nisip de cuarţ s înt. s iguranţ e sudnlo şi fără zgomot.
Pentru depistarea siguranţei arse se prevede un indicator special de
intrerup ere. După ee se arde fuzibilul de serviciu şi curentul trece prin ·
fu zibil ul indicator, acesta se arde împreună cu firul ca re reţin e resortul
in dicatorului permiţînd indicatorului să sară.
Siguranţ.ele fu zibile de medie tensiune stl simb o lizeaz ă după cum
11rmca ză · :
a) Pentru protecţia circuitelor principale (transformatoare de forţă)
' - siguranţe de interior : SFI cu patron FI _ (si g uranţ e normale),
respectiv SFin <:n patron Fin (siguranţe cu nutre .putere de rupere),
fig. 3.12.!'), tabelele 3. J 2.4 ş i 3.12.5 ;

Tabelul 3 .12.~

Caract':risticile suporturilor siguranţelor fuzibile de medie tensiune

• Tipul
suport
Tensiune
nominal:!
Tensiune
max imlt de Curent
nominal
Tipul
patronului
serviciu
l117ibil (kV) [ kV) fA ) 1 folosit
1
~ lip(J/ S/g(Jranfei Olff/CfTStl/nt e> aaaanc mm

, f SF!-8kV/P.5+ IoA 2~8 lfo ~6J 3_'!!?_?58 130 fSO 235 11.5 Lfl!· ~\!~ InG/var. l
SF lnGj ,·a'r. Jl
SFlnlO /var . 1
G
6
10
7')·
7,2
12
·- 100
100
100
F In6{2,5-16A
Fl D6 /25-100A
ţ· J nlO/2,5-16A
11._ SFI- 6/<.V/25: fOA 228 ?16 ~53 3o/O 258 1.30 180 2J5 S2-:-t-..,;.=-l SFlnlO/vrtr. 1r 10 12 100 Fiu10/25-63A
3 SF!-6kV/63+80A 228 ff6 lf53 Jl1ti 258 IJO IBO '2JJ -7.t: ~/ SF I ~20fvar . 1 20 24 J OO Fln20f2,5-t0A
y. SFI-fOkV/2,5 i- foA 328 200 553 ltW 358 150 200 2:;;:'55-.:-t-:4;-::-
~-t--:--l SF1n20/var. II ~o 24 100 F.ln20/16-40A
S SFI- !Ok{/j25+'tqA 328 200 553 'tltO 358 150 200 12fsrs·2 1 9 !->F ln:35/vnr. 1 35 42 100' Fln35/2,5-G,:JA
f '
SFJn 35/val'. li a5 42 100 F ln:J!i/10-40A .
s sr:_; ·!Oki!/G JA 328,200 553 #O 358 15o 255 rs ziio '~·;" SFLT n 6 6' 7,2 100 FITn 6
.J_2.!J·20kV/2_5 +10A 'KJO JOO 705 600 508 2.30 280 335 't5 ff/,3 Sf'lTn 10 10 12 100 FlTn 10
S.F LTn 20 20 24 100 Fllll 20
1

8 SFI~20kV/!~~ -.- ~. JC!!}_ 705 S!JO 508 ZJO 280 335 ·62. flf6 35 42 100 FITn :15
9 SFI_ 20kV/25:~40A IKJO 300 705 600 508 230 ?80 J35 76 ,;-~ ~:W tTn 35
Sl•'~n (6)10/vn r. I (6)10 (7,2 )12 200 FEn 10/2,5-lGA
JQ SF/ JSkV/2,5.,.6,3A 628 ltOO 853 788 660 360 '100 'f55 45 2--,_j SFEn(6)10/var. 11 (6)1:0 (7,2)1 2 200 FEn 10/25-63A
rf!_ St=I-Jqm.J..D~if61)_ 62§ 'tOO 853 788 860 360 itOO uJ. ·r,2_'" -- L SFEn(l 5)20fvar . r (15)20 . ( 17,5)24 200 FEu 20(2,5-lOA
12 SFI·Jil<_V/23+0F'S2a wo'853 788 &60 360 'i0tl rf!s}~6 i~ SFF:n(1 5)20/var . li (15)20 ( 17,5)24 200 FEn 20/16-40A
2 SFEn· 35 :15 42 200 ( Fl:::n 35/2,5-40A
f3 SFI - Bf<V /100 A 328 200 553 -~ltO 358 130 180 9.35 76 . : / SFETn :1:> ' 35 42 200 F.CTn 35.
14 SF!T-6kV 228 f16 1t53 3'f0 258 130 180 235 '15 iâT
.!5 SFI T - fO kV 328 200 55.3 4-'tO. 358 150 zoo 255 tt5 r~_g
16 SFIT- 20 k V 't80 300 '705 .600 508 2JO 280
1
335-451 f!t 3 - sigura nţ.e de cxLerior : SFE cu patron FE (sig uranţe normale),
-J.-.--- • respectiv SFEn ·cu p atron FEh (siguranţe cu mare putere de ruper e),
17 SFIT-J5kV 6'2e WO 853 !788 660 360 !4-00 t.:5 s 0"J 2 i- fig. 3.1'2.6.
-- ·- ~-----
b) Pentru prolccpa circuitelor de măsură (trans[ormatoare de tcn-
Fig. 3.12.5. SigÎ,u-an~ă fuzibilă de interior de medie tensiune
ttpSFl--5FIT 6 ; .. 35 R:V. shwe)
- siguranţc de interior : SFIT cu patron FIT şi SFITn cu patro n
FITn, tabelul 3. 12.8;

395
 -1'a~clul .1.12.5
Caractci>îsticile patroanelor tip Fin
Tensiune 'Puteru
l'ipul 'f<lrlSiunca maximft de Curent Curent do rutl~'l"ll Tipul
patrou nominală
serviciu nominal de . t·u p~rc calculată suportul ui
fuzlbll [k\"] (kV] (AJ {k.<\.,) (i)t VAJ folosit

F In6 /2,5 6 7,2 2,5 37,5 400 SFin· 6

Fln6 /4 6 7,2 4 37,5 400 Sfln·6
l'ln6/6,3 6 7,2 6.3 37,5 400 SFin·G
Fln6/10 6 7,2 10 37,5 100 SFTn-6
Fin6/16 6 7,2 16 37,5 400 SFln-6
Fln6/25 6 7,2 25 37,5 400 SFin·G
FlnG /31,5 6 7,2 35,5 37,5 400 SFln-6
FTnG/40 6 7,2 40 37,5 400 SFin-6
Fln6/63 6 7,2 G3 37,fi 400 SF ln-6
Fln6 /80 6 7,2 80 27,3 300 SI? l n-6
FlnG/100 G 7,2 100 27,3 300 SFin-6
Fln-10{63 10 12 63 17,9 525 SF!n-10 ~ f25mm.penfru
Fln20/2,5 20 24 2,5 18, 1 700 SF ln-20 cbnex!li/7e
Fin-20/4 20 24 4 18,1 700 SFiu-20
Fln-20/6,3 20 2·! 6,3 18, l 700 SFin-20
Fln-20{10 20 24 10 Hl,t 700 SFin-20
Fin-20/lG 20 24 16 18,1 700 SFin-20 rp 20mm p~rttru '\
Fln-20 /25 20 24 25 11,2 425 SFiu-20 - monta;
r ln-20/31,5
Fln20/40
20
20
24
24
31,5
40
11,2'
11,2
425
425
SFln-20
SFfn-20
~ Obs:
F ln-35(.2,5 :15 12 2,5 11,1 700 Sl!In-35 ~~<Pt. SfEn (5) !OI<V
Fln-35 /4 :15 42 4 1t,1 700 SFln-35 echipate cupafroa;1e
F ln-35/6,:l :!:> 42 6.3 11,1 700 SFln-35 FEnde f0kV/2,5+ f6A
Fln35 /10 35 42 10 11,1 700 SFin-35 ...........-:..-,... u Pt.SHa(f5) 20kf/
Fln35/16 35 42 16 11, 1 700 SF fn-3f> echipate cu pafroMc
Fln·% /25 :J5 42 25 6,7 400 SFin-35 deHa 20kV/25+fOA
Fln35/31,!) 35 42 31,5 6,7 400 SFCn-35
Fln-35/40 35 42 40 6,7 400 SFin-35
~ -.

1'aoclul :r. 1:!.6

Caracteristicile patroaneJor tip FoTT n- ffiT n

Tensiunea Puterea
'l'lpul Tensiunea rna--timă de t·upero Tipul
patroqulul nominală de serviciu nominală suportului
[kV] [·MVA) folosit

.,
A C It E f . O 1
B
F ITu-6 6 500 SFITn-a SHn/6)10-kl/ 1;()0 280 ~~ 875 ltft5 JltO 455 680 670 680 350
~

FITn:10 10 12'·- 1000 SFITn-10

ITn-20 20 24 1000 SFITn-20 . SffiT(f5}20k 51t0 4'20 "!,!~" ff55. 5!}0 't25 6fJif 920 875 920 350 90
F ITn-35 :J(j 42 1000 SFITn-35
F ETn-6 6 7,2 500 SFETn-6(10) Fig. 3.12.6. !:)uport
fuz "1 bilă de
Sl·gur~., nţă SFE exterior de medie tensiune tip
FETn-10 10 12 1 000 SFeTn-10 6 ... 20 kV.
FETn-20 20 24 1000 SFJ::l'n-15(20)
FETn-35 35 42 1000 SFETn-35

396

__ siguranţc de exterior : SFET cu patron FET şi SFET
FEI n, tabelul 3.12. 6.
1_n fig. 3.12. 7 sint reprezentate pat roanc 1e f uzr·b·J
1 e pentru t ipurile
<l c s1gurauţe indicate..
Sigura nţel e fuzibilc se clasifică în următoarele categorii :
·. - s i guranţc fuzibihl c u mare putere de rupere, folosite in .inst alaţi i
n c u p .ltron .
industriale cu curenţi nominali de ordinul sutelor de ampcri şî cure n ţi
de r upere de zeci de kiloamper i ;
- siguranţc fuzibilc cu filet, folosite in inst alaţii industriale ş i la
consumatorii cusni<:i cu c urenţi nominali pînă la 100 A şi curenţi de
rupere pînă l a 33 k A ;
- sigura n ţe [uzibilc miniatură (mignon), folosite in instalaţiile
electrice ş i l a co nsumatorii casnici cu curenţi nominali pînă la 1O A şi 1 •

cu renţi de rupere pînă la 2 kA. . .

Siguranţele fuzibile cu mare putere de rupere·, notate în general
cu iniţia lele MPR, sint destinate pentru ruperea curenţilor mari de
scur tcircuit, în special pc baza efectului de limitcy·e. .
Sigura nţa MPR este con-
struită din trei părţi princi-
pal e : soclul , elementul înlo-
Ati'. cuitor (patr onul ·ruzibil) şi
cre. . Tipul patt•orll.llui fuzibil· !Dimensiuni
L . -~,..
de Qaoari!:/irm 7
fjJ, rh dispozitivl..!l de manevră, cu
1 t=ln -f{" c!tV/2,5-!BA siFIT -ffTolcli 258 4S vb
~;~ ajutorul căruia se realizează
2 f/,7 -Ftn-SkV/25: 40A 258 62 introducerea şi scoaterea pa-
3 Fin -rt,"-BI<V/63 ~ao-A 258
56
- 69
tronnlui d in conta<;tul soclu-
76 56 86
~
o
f ln-fE" -6k. V/100 A 3§t3 76 56 86 lui. Acest dispozi tiv este pre- 2 J J
f~, -rtn f0kV/Z5~!6Asif/T-ffTJ!J 358 !t5 56 văzut cu un mîner electro-
6 . fin -FEn·fOk V/25'~- .WA Fig. 3.12.8. Fuzihil de joasu tensiune . .
358 62 55 89 iz<rlanl fig. 3.2.11 . . .
7 f in -Hn · fOkV/63A 358 76 Patro nul fuzibil, reprezentat în fig. 3. 12.8, este compus din: ele-
56 88
8 fln·ffn20trV/?5-!·fOAsif/ Ht12fl 508 ~5 56 mentul fuzib il 1 realizat de regulă din 1 .. . 6 benzi de argiJ1t, cupru,
9 ft,7-Ffn 201fV/!6A 62 56
508 69
zinc, cu lăţim ~a de 4 .. . 10 .mm şi grosimea de 0,1. .. 0,5 mm, dispuse
10 fln -n" 20AVL25+'tOA 50B, 76 56 86 în paralel; cuţitele de eoutact 2, realizate sub formă ·de bare plate sî nt
11 fln'fff/J5 v/15<-0.3Mf/Hfl.J5 V 660 't5 solidare cu capacele frontate 3. Elementul fuzib il se află în interi<>rul
56 unei.anvelope 4 (de regulă din porţelan) umplută cu nisip de cuarţ 5.
f2 f!n-fl.n- 35AV/!0 ~ 18A j 660 62 56 69 Etanşarea este rea liz ată printr-o garnitură de :rzbest, iar identificarea
13 Fin ffn·35i<V/25+'tOA L66.0 76 56 813 fun cţionă rii si guranţei se realizează prin indicatorul 6.
..
. Fig. 3.12.7·. Patron fuzibil de medie tensiune tip FfTn- FB'l'n- Soclul (fig. 3.2.9) este compu s dintr-o piesă ceramică 1 ş i două furci 2
Fin-Ffu 6 ... 35 kV. de contact, care servesc şi ca bare de legătură. Pentru realizarea unei
presiuni de contact foarte llunc, furcile sînt strînse cu un resort spiral 3.
3.12.2.2. SIGURAiVŢEL.E FUZilliLE J)E JOASĂ l'F..tVSIUiVE Fu zibilele se construiesc in aşa fel încît să asigure Cu ncţiouarea la
suprasarcină şi la scurtcircuit, fig. 3. 12. 1O.
sim~~ if;;~~~~i~ee ~~·ojt~~:s.~ ~~~~~~~~e, sigu,ranţele
fuzibile mai ~înt. c~le. Pentru a realiza protecţia la suprasarciuă, pc partea centra l ă a
şi siguranţe.Jo fuzibile de J~edic ten ba~e~ză
pe ~cclaşt pnnerpiu ca
: Se benzii se aplică o cantitate de aliaj mai u şor fuzibil decît materialul din
un circuit atunci cînd curentul ;;~~le~c~~t~ dace;aşttrol de a îu~r~'Tnpc eaTe esLe confecţio nat fuzibilul. Protecţia la scurtcircuit se realizează
!oare prin d ·. · epaşeş e o anumita va- prin reducerea secţiunii benzii la 0,12 ... 0,25 din secţiunea normală
• • ar Cica unma sau a mai multor elemen te f 'b'J . ,. prin pt:acticarca unor orificii în· masa benzii.
m acest scop . uz1 1 e 1 ca 1zate

398 399
 Siguranţele fuzibilc cu filet sînt compuse din trei p ărţi distincte : Sigura nţele fu zibile cu soclul tip LS sînt destinate pentru montarea
soclul, capacul şi patronul fuzibil. . . . . numai pe panouri izolante din marmură sau azbociment. Picioarele
După tipul soclului se disting următoarele t1pun de stguranţe cu hleL: soclului îndeplineşte rolul de fixar o a soclului pc panou ş i ca borlie de
soclu cu legături faţă tip LF şi LFi ; · legătură.
soclu cu legături spate tip LS. în fig. 3.12.12 sint ilustrate soclurile cu l egături fa ţă şi spate.
20f 1

BO:tJ

3 2

1 u
Fig. 3.12.9. Soclul sigurctnţei l>'JPR. Fig. 3.12.12. Socluri pentru siguranţcle cu filet :
a- slr,uranţă l!p LF ; b ..: siguranţă tip LFI ; c - siguranţă tip LF ml nlaturll ; ct - sl-

wtH#f~· ~~[7!1]
gur::mţ.ll tlp LS.
Topire la
'1>235
scvrfc;;:c;;;'[

lopi'N 1a ...

=~
ollprasarcină

Tooire la
scurtcirr;Utt

a. b 1---
1
- --'-'-=-- - - - - -
Fig. J.l2.13. Ca~ Fig. 3.12.14. Fig. 3.12.15. Capacul şi pa-
Fig. 3.12.10. Caracteristicile fuzi- Fig. 3.12.11. Dăspozitivc de manevră pac filetat.
bilului siguranţei MPR. a siguranţclot· MPR. Patron tronul siguranţei tip LF
fuzdbil. miniatură.
Siguranţele fuzibile cu soclul tip LF şi LFi s int destinate pentru
·montarea pe plăci, bare sau profile metalice s::su izolantc, legăturile Pentru toate tipurile de siguranţe LF, LS, LFi se utili zeaz~• acelaşi
conductoare făcîndu-se prin faţa panoului. Tipul LF are un capac de tip de capac filetat, reprezentat în fig. 3.12.13. Patroanelc fuzibile sînt
protecţie a bornelor de legăt ură, iar tipul LFi nu are capac, bornele de ce pentru diferite t ipuri de socluri, dar diferă în fun c-ţie de cu rent,
legăt ură fiind neproL~iate. De asemenea, soclurile tip LF şi LFi. pot f) 3. 12.14 . Pentru siguranţcle tip LF miniatură există un anumit t ip
de tip miniatură. ca pac şi patron fuz ibil, fig. 3.12.15.

400 401
- Curtea electrictnnulul din staţj.l el ectrice şi posturi d e transformare - cd. 53
. .
 3.12.3,. EXPLOATA11E. PRl :-iCIPALELE DEFECŢIUNI '
Fu7,ibilul nu se va monta rara. pa t ron sau
t t•cţie (porţelan). în afara tubului de pro-
Ş I ~El\1EDIEHEA LOR
. Scoatere~ sa~introducerea patroanel
'a fa ce cu Circ mtul scos de sub t . o~ •In contactele
. . .
siguranţei se
Siguranţele fuz.ib)lc se preiau in cxploatare o dată cu instalaţia in Cazu n'J
or • d
Cln .
lucrarile se ensmne
efectue
w
. s1 de sttb sa . ·
\
• rcm a, cu exceptia
w

velor MEE-PE 114 şi PE 119. aza sub tensiUne, conform normati-

r. • .
care sînt montate. L~ prcluarca_în exploatare se vor veririca următoarele :
- respectarea tuturor prevederilor proiect ului de execuţie;
- asigurarea prin montaj a condiţiil or de înlocuire a siguranţel or . Ar~erea unei sigurante fuzibile • .
hv prm consemnarea uimătoarelo/e lmregistreaza m registrul opera-
w •

fără scoaterea din funcţiune a restului instalaţ.ici; n~se. numărul şi curentul nomi l . locul de montare a siguranţelor
- existenţa buletinelor de încercări şi măsurători în conformitate siguranţei. na a . patroanelor arse, cauza arderii
cu normativele MEE- PE 003 şi PE llG ; P rincipalele d efecţiuni care t ii
- existenţa condiţiilor de mediu pentru fum:ţiouarca siguranţ,clor. ranţelor- fuzibile şi modul de sio . s apara! ITl timpul exploatării siau-
w • •

- existenţa unor restricţii speciale în ceea ce priveşte exploatarea lul 3.1 2. 7. mmare a or sînt prezentate în tabe-
siguranţelor şi dacă sint create condiţii pentru respectarea lor ;
exi s tenţa tutu ror i nscripţi i lor ; sau rccondiţionare.
nere?atroanele •fnzib ile arse sa tJ dcteriorate se vor eol~cta pentru dcpu-
existenţa legăturilor la pămiut de protecţie;
integri tatea şi calibrarea corespunzătoare a fuzibilelor; Ta belul 3. 12.7
continuitatea, fuzibilelor ; Defecţiu ni princip ale şi modul de remediere
alegerea curentului nominal al p atronului fuzibilului şi siguranţei
în funcţie de echipamentul protejat, cu îndeplinirea condiţiilor de se- l"r.
ert. Ocrcx:tiunea c;onsta t(ltă
:Mndul de acţionare al
personalului d e cxplontar e

lectivilate ;
verificarea asigurării contaclului prin elemenLcle de presiune ; - Curăţirea contactelor cu 1 · . •
- \'eri!icarea str. . . 1 llf a brazzva
- vermcarea stării indicatorului de seJrlnalizare; . contact e . .u·u c cme 1or de presiune diu
- se verifică dacă extremităţile şuruburilor de fixare a ca drelor de ulocuirca tubului
siguranţf1 nu micşoreazrt distanţele de izolaţie în aer pînă la părţile suh
rta sau înlocuirea arcu:ilot· de strîn·
tensiune; re a d i spo·
- aşezarea fazelor siguranţ.elor de medi e Lensi une în poziţie verlicalii .
!l•l ontajul orizontal are influenţe 'd efavorabile din punct de vedere ter - Debl.ocarea
ruJu indicntor ului snu înlocui rea fi .
acestuia
mic, iar in cazul spargerii unui patron, gazele pot produce scurteircui lc 1

Conturnareu sau spargerei! izo·· - inlocuirea izolaloarelor ' - - -

pe faz ele vecine..
Exploatarea siguranţelor fuzibile se realizează concomitent cu in- 1atoarclor suport
stalaţia in care sint montale. Cu aceaslă ocazie se vor urm ări : Dcsprindcr~a capacelor de con- - În locuirea patro:melor
- starea iz.olatoarelor suport şi a suporţilor, soclurilor, tuburilor
tact dt• pc patroane
izolante ale patroanelor observîndu-se urme .de conturnări şi. fisuri ;
- starea contactelor între suporţi şi bare şi între suporţi şi patroane,
urmărindu-se schimbarea culorii prin încălzire ; . 3. 12.4. llNTRETI NER E, t~CE HCĂR I ŞI MĂSURA. TORT
- poziţia indicatoarelor pentru semnalizarea arderii siguranţei; N EXPL OATARE .
-:- existenţa şi starea palroanelor fuzibilc de rezr.rvă.
tu cazul arderii unui patron fuzibil, acesta se va înlocui dup~i stabi- Lucrările <.le întreţi· ncre la• SJgurauţele
cu lu crările de intretinere l·
. .
h'
f - 'b 'l
UZ I 1 c se execută concomi-
lirea. şi eliminarea cauzei care a provocat arderea. deservesc. · . ' a ce lpampttele şi instalaţiile pe ca re
Palroanele fuzibile se înlocuiesc cu patroaue similare. Nu se vor Normativul prevede l ucrări d . .. .
folosi imporvizaţii sau patroane avînd alte caracteristici: (RC), repnraţii capitale ·(RK). reVIzii tehmce (RT), reparaţii cu-

402 ., 403
 · · .te1•mcc
· constau tn : Capitolul 4
. . l lucrărilede revizn
tn pn_n~tpa ' l . r rmărindu-se: .
a) revtzta . contacte OI_ JXC, u , . oi să fie aşezate pe acelaşt CIRCUITE ŞI APARATE PENTRU COMANDA,
toate contacte!~ [IXC de pe a~elaşi. p nstata dacă lamelele de SEMNAUZARE, MĂSURARE, PROTEC~
. .. rin introducerea patronului se va co '.
~~~t~a:t ~akă cu presi.u~le po capacele .patronuhll; ŞI AUTOMATIZARE
_ curăţirea de aciZ_I ;. ăţ~ de praf şi murdărie şi se
- inainte de montaJ C{)ntactelc se cur .a .
ung cu vaselină neutră ; . . ·
b) revizia patronului fuztbtlclor: trebuie să prezinte fisuri sa.u
- verificarea patroanel?r, care nu , t:t. . capacelor, sau să nu fte
-<:răpătur i in porţelan, sau •n zona arma a a
deformate; -. . · ţ. ~ .·· ·ndicatorului de semnalizare pentru a nu 4. 1. CH{CUITE PEN'VRU COMANDA ŞI SEi\INAUZAREA
- verificf.lrea fu ne ·w nalll 1 POZIŢIEI APARA'FELOR DE COMUTAŢIE PIUliARA
fi blocat; .· ~ţ·· r l . fuzibil cu inductorul sau oh-
- verificarea co ntin u tla .11 J rtl ul Comanda de la distanţă a aparatelor · de comuta ţi e constă in de-
metrul ; . ~ ·· 1 pei · danşarea unui impu~s de comand ă ca urmare a unei acţiuni m anual e
_ verificarea etanŞeitaţH anv.e 0 '
sau automate asupra elementelor de coma·ndă şi în transmiterea acestui
c) revizia suportului si~ura~ţei ; • . Impuls elementului de execuţie, care modifică starea aparatului.
- dacă toate şurubunle Sll1t strmse , . t'i fisuri sau crăpături şi in cazul comenzilor executate manual, acţi unea asupra elementu-
- dacă izolatoarele de porţel an nu prezm •
lu i de comandă se numeşte comandă, persoana care efectueaz ă operaţia -
dacă suprafaţa este 7urată ; . . · . operator, locul de unde se transmite comanda - punct ele comandă,
- vopsirea părţtlor meţahc~. nK în rincipal, se execută lucrări aparatul prin care se transmite comanda - cheie de comandă sau buton
tn cadrul lucrănlo~ de RC ş~ d ~erii. ~paratajului cît mai nproapl' dr co m andă, iar elementul de execuţie ~ dispozitiv de acJionare. Cone-
de reparatii efectuate Ill scopu1 1ca ul • ar·ţi ală sau totală a ansam xiunile electrice dintre postul de comandă şi elementul de execuţie alcă­
, , . . ·t .. 'ţ'ale cu demon arca
de caractenst1Cl e tm 1 , • •
p bl 'l
artială sau totală a ansam .u~t ~o~. tuiesc circuitul de comandă. Circuilcle de comandă sîn L deci acele cir-
blurilor componente, recondlţtOnarea p d, 'mbunătăţiri ~ i modJflcan. r.uitc care servesc la acţionarea manuală sau automată, de la faţ.a. locu-
·emenea st• pot a uce 1 • • ~ .
Pieselor uzate. ' D e~· as
·1
' ,.
de întreţmere se cx
·ecuta~ următoarele tncercan
. lui sau de la distanţă, a aparatelor de conectare şi reglaj.
ln cadrul lucran or , ·. ţ . de i zolaţi e încercarea cu tenslUnl' Semnalizarea de poziţie a aparatelor de comuta (:ie primară arc drept
·i măsurători : verificarea re~tsLcn el . • ' cop indicarea poziţiei acestor aparate ÎJI punctul de comandă.
~ărită de frecvenţă induslnală 50ţ.Hz. . costul lor sînt identice cu Principalele aparate din staţi i şi posturi de transformare la care
Periodicitatca lucr ărilor de ~ntrc . t~tere~ Şl .
le fol osită comanda şi semnaliza rea de la distanţă sînt intrcrnptoa-
cele ale instalaţiilor pe caro le proteJeaza. clc şi scparatoarele.

4.1.1. CIRCUITE PENTRU COMANDA

ŞI SEMNALIZAREA , POZITIEI INTRERUPTOARELOR

Pentm o funcţio nare corespunzătoare, schemele circuitelor de co-

ondă ale intreruploarclor trebuie să îndeplinească simultan următo<J­
e funcţii :
- să permită me nţinerea impulşului de anclanşare sau declanşare
nl1 l a terminarea operaţiei respective de către inlreruptor ;

405
 poziţia d ec lanşat; ,
- să blocheze întrcruptorul împotriva săriturilor (pompajului) în poziţia nnc l anşat;
cazul în care schema interioară a dispozitivului de ' acţionare al înlre-
ruptorului nu a fost prevăzută cu un astfel de blocaj ; 1. - poziţia declanşat sau anclanşat nccomandatc voit din camera
'c comandă . Acest semnal anunţă comută riie care nt •
- să fie astfel co ncepută şi r eal izată încît să permită at.îl. efectu area unor · comenzi prin protecţie, RAH, AAR etc. ' 1 avut loc Ju mma
comenzilor mauualo, cît şi a celo~ autornat.c prin prot ec-ţi e, nAR, ·
AAR ele.; Jn fig .. 4.1.1 este prezentată spre exemplificare schema de d"
1 semnal · · · · coman a
- în eazul acţionării manuale sau automate, schemele trebuie să tzare a pozJţi~t unui întreruptor, I O· 110- - 400 kV cu acţio-
dea informaţi i disti ncte asup ra modul ui de comancÎii (manual sa u au- rwre monofazatii cu trc1 dispozitive .MOP- 1. •
toma t): (
6 PL IJIL
8Sit

- - -- - - - - - - ........... ' __
b'tOf

~~T--+~·_,--~~~~-- ....___,

__.-._ ___

efO'f
----- -·---
-B.S

Camera de comandâ

~·emnalizarea dectan&tirti
d<!! avarie ·
Srmna/izarea de pozfb~

cu a,cţio
•
nare •monofazică
.
folosind trei dispoz·t· MOP - 1.
t tve ."
Fig. 4.1.1. Schema de comandă şi semnaliza re poz iţie întreruptor IO 110-400
Alimentarea circ~it.elor de comandă, cu tensi une operativă f
- pot fi date comenzi manuale din mai multe locuri, (ca mern
ţ înd ~~:t~le ~B.C pn~ mtermediul siguranţelor ei O1 şi e 102. Rele~~ d;~~
de comandă, cabine de relee, de jH! întrcruptor et.c.) .informaţiile asn P g te~?;a mtegntatca acestor siguranţe .
pra comenzilor fă<:ute din camera de coma udă se vor diferenţia de ceh• Comeu~tle de a~clai!Şa:c sau declanşare manuală pot fi dat d'
făcute din alte locuri. era de corl)anda pnn mlermediul cheii de comanda" Ctl la : . m
Semnalizările .de poziţie .trebuie să cliferenţ.i eze optic următo::t r clt·
b401 d' }' cmpa m-
' m ca Hna de relee prin intermediul b~toanelor de comandă
situaţii ale unui aparat de conectare :

407
406
 biOI şi b102, sau dela faţa locului prin intermediul bu toa nelor aflate
4.1.2. CIRCUITE PENTRU COMANDA
pe dispozitivul de acţionarc MOP-1, faza S. ,
P e ntru declanşa rea la răm î nerea în două fnzc, se foloseş te releu! de ŞI SE~NALIZAREA POZIŢIEI SEPARATOARELOR
- timp d20I. 1n cazul rămin erii în două faz e, bobina acestuia se excită
ş i contactul 11 - 12 al releului d201 comandă temporizat declanşa rea ~a ser:ar~toare, ca şi 11\ intrcruptoarc, sche1nelc trebuie să fic ·asLfel
trifazică a întrcruplor uhli respectiv. realizate mctt să permită menţi nerea impulsului de . ·I , . '
el • ~ 1 . ancanş are sau de-
Pentru m ultiplicarca contactelor auxiliare ale- întrcruptorului, s-au . anşa rc. pma a lerrmnarca operaţiei respective de căLre t .
qto ntat relee intermediare d 143 şi d 145, pentru mult iplicarca contac- Se slre c~' ·t • c separa or.
. . ·• , a scpa~a _oare1e smt apara Le de coneclare care nu pot comuta
telor normal înch\se ale intreruplorului şi releele intermediare d 14 4- ~Ircuttc .s~b' ~arcma. Pen.Lrn a preîntîmpina apariţia nnor acţio năr(
şi d 146, p entru mult iplicarea contac telor normal deschise ale între- tntempcstJ~~- ~~ cazul unm dn_,blo puncri la pămîut (una pc ( +) şi alta
ruptorului. . pe ! - )), ?11 c mtul de c omanda al separatoarelor trebuie astfel realizat
Semnalizarea de la distanţă a p oziţiei întrerup tor ului se realizea z ă t~c1t .bobmole de co1::::\ll?.ă ale dispozitivelor de ac,ţionare să uibă, in
tot cu ajutorul cheii de comandă cu lampă inclusă. Tn funcţi e de p ozi- s~tuaţ1e de repaus, cucmtul de ahmcutare întrerupt atît pe (+) •t
ţia cheii de comandă (în chh;ă sa u deschisă) faţă de întreruptor, lampa ŞI pe( - ). · , CI
inclusă poale avea l um ină continuă sau pîlpîitoare. 1n fig. 4.1.2 este prezentată schema de corn an · d -a s1: se. 1·. ·
·ţ· · · 1 · • mna tzarc a
Cînd lampa luminează conlinuu, înseamnă că exisUi co ncordanţă P OZI ICI m cazu unur separator de 220 -400 I·\ r c
< ,
t" •
f · - tT- • d · . . . ' , u ac ,to nare mono-
intre poziţia întreruptorului şi cea a cheii de comand ă. !n această si- ~ZJca, u 1 Iztn lre1 chspozttlvc de aeţionare en servomotor tip ASR
tuaţ ie, poz.i~i a cheii faţ.ă do schema oa rbă a panoului de co mandă in- crte unul pentru fiecare fază. , _.
dică dacă întreruptorul este -anclanşat sau declanşat. După. cum se obser~ă, .alimentarea circuitelor de comandă se face
Cînd la mpa l uminează cu lu m ină in lerm it entă, nu există concor- ~e. !a batetele ~BS prm rutermcdiul siguranţolor e 103 şi e104. Inte-
d a nţă între p ozi~ia cheii ş i cea a întrernptorului. gntatea ac~stor .s1gurar:ţe este supravegheată de releu! int ermedia r dl Z ·
Cornenztle de includere sau deschidere pot r1· d"l \,,. 4' ·
Siguranţa e 105 alime ntează lampa din cheia de com and ă cu l umină
. d- · · . .. · · ... c ulll camera de
pîlpîi.toare rtin bareta DP.L (barctă lumină pîlpiitoare), iar siguranţa co~a~ a pnn.mtermediUl che1r de comandă b.J02, d in cabina de relee
e 107 alimentează lampa din cheia de coma ndă cu lumină c ontinu ă - - pnu mtc~·mc~lUl. hutoa n~lor b 102 şi b20.Z, sau direct de la dis ozi t i-
BIL Sig~ ranţa 106 asigură minusul necesar funcţionării lămpii (prin vcle ASE PliU u~tenncdlUl bu toauelor montate pe aceste dispop·t·1 ,
siguranţel e e lOi) şi e10·7 se primeşte un plus). h ~e~tru scmnahzarcaJ'(le poziţie în · camera de coma nclă. este nt~~z ;t~
Pentru in<licarea poziţiei întrerupt orului în ca bina de relee, se uti- c Cla. c eomand.ă cu .la mpă ~nclusă b:J.02, care are. acelaşi prînei iu <d e
lizeaz ă indicaton1l de po7î\ie h30 1. runcţr~nare ~a Şl cheta foiO!>ILă IH!ntt"ll intrcruptoare. Pentru so~nali­
D ec l anşarea întrcruptorului prin protecţi e este semnalizală optic zarra 1n cab ma -~0 rele e S~ foloseşte Î ltdicatoruJ de p oziţie flJ 0 J.
datorită l uminii pilp îitoare a cheii de coamndă, ca mmare a apariţ:iei n cazul staţulor electnce cq un. număr redus de celulo d"' • - 1 -
necorcspondenţci dintre cheia de comandă a fl ată pc pozitia inchis şi
IlO 1 V · ·l · · · " , " pwa a
.. ~ Inc USI~, acţwnarea sep~ratoareior se poate fa ce m anual CU dis-
poziţi a înlreruptorulu i care a declanşa L prin protecţie. pozttrv.e. A~IE-::>. lu acest· caz lipseşte c heia de comandă, scmnalizar~a
In cazul decl anş,ării prin protecţie, plusul de semnalizare cules de de pozrţw 11~ .~amcra .de comandă făcîndu-se prin intel·rne diul indicatoa.-
pc bare ta B SC (bare tă pe ntru scmnalizăr i în celule) trece prin inter- relor de poziţre. folosmdu-se o schemă asemănătoare cu cea antcrioarii.
mediul dispozitivului de deconecta re b80 1, a l cheii de coma ndă b40 1
şi al contactelor auxiliare a0 r, a08 şi a0 t ale întrcruptorului pc bar eta BSA
(baretă semnalizare av~rie) , de unde ajunge la panou! de semnalizări 4.2. CUtt~ UIJ:E DE DLO CA.J
centra le, producînd un semnal acustic prin intermediul unei h t~pe.
ln cazul alto r tipuri de întrerupLoare, ac·ţionarca acestora do la tn in.stal~ ţ~ile clec.trice ale s~a ţiilor eleetriee şi posturilor de trans-
di stanţă s<! faec prin internicqiul unor circuite asemănătoare şi res-
pectînd aceleaşi principii ca mai s us. Sem nalizărilc de pozi ţie se fa c şi
r~Jrmare mtm vm o sene de blocaJe, realizate pentru a prcinL împi na dif"e
rrl e manevre grosite <'tl t 1 · -
ele asemăuător. D iferenţel e ca re apar se datoresc folosirii altor t ipuri d ' , separa oare e, pentr u sr guranţa pcrsonalultJ i
f' ~:xploata re, sau pentru a asigura respectarea unei anumite s . . · ··
de dispozitive de acţionare. a drvcrselor o peraţii sau manevre. uceesnmr

408
""'. . 409
 D upă natura lor, blocajele· pot fi :
1) Blocaje operative. Aceste blocaje se n~a lizoa zft. de regulă, pe ntru
1. n evita mancvrnrea greşită a separatoarelor in sta ţii ş i posturi de trans-
1 for mare.
1
1 2) Blocaje de sigur anfă. Se folos~sc p entru a <'vi ta intrarea acciden-
1 tal ă a perso ualulu i de exploatare în i nslalaţi ile electrice sub t ensiune.
1
1 3) Blocaj e lefmologice. Se realizează în scopul respectării u nei suc-
1 cesiuni stricte a diverselor ma ne vre, impusc de regu l ă de instala ţiil e
1 tehnologice ali mentate de staţia sau postul de transformare res pectiv.
1
Jn tabelul 4.2.l sint indical.e condiţiile de bază impusc In cazul
blocajelor aferente aparatajului din celule.
In tabelul 4.2.2 sînt indica te condiţiile de bază impusc peul ru scheme
r.are fo losesc cuplă, fără ş i · cu celule de transfer, sau făr.ă şi cu secţio­
n ări longitudinale.

tn tabelul 4.2.3 sînt prezentate condiţiile de bază imp usc pen tru
cel ule de cup lă de transfer. • . ·
In tabelul 4.2.4 sînt indica te co ndi ţi ile impusc in situaţia execut.ări
do ma nevre' cu separatoarelc de secţionare lougi t udinal ă şi pentru sepa-
t·atoarele de legare la pămînt a barclor colcctoare. Co ndiţiile din acest
l.abd sînt cnmulativc, pentru manevrarca unui aparat trebuind să fie .
tndeplinite toale condiţii le aferente.

4.3.. CHtCUI'J!E PENTRU MĂSURARE

Pentru măsura rea curenţilor, tensiunilor. frccve uţelor. putcrilo~ şi

uoergi ilor vehiculate pe linii şi prin transformatoare, est.e necesară insta-
la rea in fiecare celulă - sau pe barele sta ţi i l or - a unor aparate şi cir-
'~ uite de măsurare.

4.4. CIRCUI'FE PJ~NTRU SJN~RONIZI\UE

Circui Lele pentru sincronizare se' montează in staţiil e de 110 --400 kV.
(~are· a'u linii sa u lra.nsformatoare care pot - sau la un moment dat ar
vpu.owo' :J<Jj<l-1 ;Jp lJ.IOOf./:JjU :J;ljJ.i ;;p ?}pUDL!.IO:J <;;p putea - :.~j unge să interconccteze părţi dill sistemul cmcrgetic ce func-
:Jjt D.JJI./.JC,? Dl.l,lf(O:J VfJD.fS lJI.I,IIJO:J JJ.l./Ll/0() ţio nează nesiucron. ·

411 .
 Tabelul 4. 2. T

Condiţii de bază pentru blocajele aparatelor din celule

SCI!E:\1.\

~""
~

lT
* ~~a,
ao
f~
ag ~ t:g
_::.r '
CONDIT II
ag
1 -1.-
5
o 1 2 3 4

Scparatoarclc a, ; a,. şi a, pot fi coman- '

da t e dacă lntrcruptorul a 0 es t !' <l••schis
(protecţia contra mam•'-'rl'irii S<'Prtra-
toar clor s ub sarci nă) . Ci nd inlr(:rup-
toru l es t e i nch is, ma nc'-·rar ca scpara-
" toarelor a, sau a, se poate racc cu res- X X X X X )( X X X X
__ 1_.o..p_c_ct_a_r_c_a_co_•_J-d-'i!_i~_·i._·l_ _ _ __ _ __ _ ! _ _ _x_ _ _ ! _ _ ! _ __x__
2 !ntrcruplorul a0 nu poat c fi in chis in
poziţia intermediari'\ a sc parator.rclor
a,; a. sau a, (blocnj la poziţia eronată X X
a_sc...:pc..a_r_a_l_o_a_
_ _ __ r c_l_o_r):___ _ _ _ _ __ __ _ ~ __x__ _2(_ , 2 _ _ _x__
X X X X X X
1- -X-- ---- ----
1
3 St•parat o:lrelc a, şi a. trcl>uie să fie r e-
ciproc blocate In' :-~şa Icl Incit numai
unu l Sti poată fi ·Inchis (cu CXC<:'P \ ia ca·
zul u i cln<l se respectă condiţia 4). In po-

~~1-
-
r.i ti<-'. int~rrnediară (pozl\il' eronată) a
unni scprn·a t or , altul nu t r1•buic să poul {t X X X
- -- - --
X X X X
li comand:tt
Un al d )ih~a scpnrnt or d,, ba re 1 saua a:
din :1cc~aşi celul ă pont1• fi In chis:'\ nu mai
ct nd cupla transv<•rsal:i es te tncl~isă . ·
După aceasta, p0:1te fi dl'schis unul din
cele dou:1 sc pâratoarc ce :1u fost Inchis.:.
ScparntOJ·n l n'lmr~s in poziţia "lncltis"

·- . . _-1-- ·-·
tr ebuie din nou blocat contJ·a comen zii,
ctnd lntrcrupt orul cor<'spunzi'\tor este
X
Inch is (trcceren d<' 1Jl~ p bară pc alla X X X X X . .X
sub sar cini\)
Separal orul a, sau a, pon t e fi tnrhis nu-
1
5
mai clntl sq .w.ral orul corespun zăt or de
legare Jn pămiut n bn relor din sectin
respectiv:'\ de b:~rc este dl'Schis şi In caz
că exi s t ă un scp:~rator longitudinal,
numai dad el nu eslc In poziti a iutcr- X X X X X X X X X X X
X
- ·-X -
X ~
mcdiar:\

-
6 Separatoru l a, ]Joat c fi c()]nand:tL nmnr~i
dacă scparatorul tic lt.:garc In Ptlmlnt a, - X X
este deschis
- X X X X X X

41 3
412
 X X X X X X X X X
Conditii suplnncnta1·c pentru aparata),
tn cdulele cu separatoare de legare In
pămlnt in celula (a., şi a 5.)
·1 Scpnraloarele n, şi a0 pot fi comandate 1
-
numai cind scparnlorul do lega re la p!l·
mint a 5 , ·este deschis - 1 - - - X

- Separntorul a, poato fi comandat numai

~~-~ X X X X X
:!
cind sep:~ratorul a,, este deschis - - - X
X X X X X

414 41 5
 Tabelu l 4. 2. I (continuare)

o ' 2 . 1 5
7 8 9 10 11 12 lf> 11>

3 a.,-
Separa t oarele a 11 rl pot fi comandate
num ai cind separatoarelc a" a, şi a,
X X X X X X X
,_sint desch ise _ _ __ __ __ _ 1 - - -- - - - - - -- - --X -
_..:.....:..:.:..::..._...:.:...

__ _______,___ - - - ---
1- - - 1 - - - - -- - - - - - - - - - - - - - -- - --- --- ---

_
4 Sepa rnloarclc a, ş i a, pot fi lncbise
cind!scparatorul
__:.......:._..:.. a 1 1 este deschis
_:.; --- ---
x _x__ --~-- __x_ _ __ _________ _ _ _ _ x_ _ __ x____
x_ _ x__

5 Separalorul a, poate fi inchis cind

separalarul a.,
es t e desch is • X X X X X X X X

'Tabelul 4. 2 . 2.

Conditii d e bază, p e ntru cuplă fără şi c u celule d e t ransfer, fără şi cu secţionări long it udi n al e

~~ !l
~~.
SCH EMA

Q7
ar•
.
coNnr ru
~

o 5 6 7 s
1 :!

1 Separa tour clc n" a 1 , a" a, şi a, pot fi

coma nda te numai cind lnt r erup tor ul a0 1
es t e deschis (pro tect ia con tra mnncvrăril
scparat oarelor sub sarcină) X X X
X X X X X
-
2 I n pozi ţia i ntern1clliură a scpar11 toar. lor ' ,
a u a,, a:l, a, sau Il" lntrcr uptorul a.
nu poate fi anclanşa t (pro t ectie lmpo- -
t r iva poziţiei eronate a scpar:~toarelor) X X X X X X X X

:·l Separaloarcle a" a, respectiv a,, a. t r c-

buic sii fi e reciproc blocate In aşa fel
incit In fiecare grup;\ să nu poată fi
inchis decit un s ingur separator - X X X X X y

- -
4 S eparatoarch! a ,, r' t• a, , a, pot fl coma n-
date cind. scparn lonrclc de"legnrc la pă-
mint a barclor respective sint deschise
şi sepa ratoarele (]c secţionare loDgi t u-
dinală a barelor respective nu sln t in
X X X X X
pozlpe ln ter m cdiar:l X X .X

416
. ' 4H
');} - Cartea ele<:trlctanulul din staţll elect rice şi posturi de transformare - cd. :>J
 1
T a belul 4. 2. f! (continuare)

5 7
o 2

5 Scp nra torul a, al barci-de transfer poulc

fi comandat numai at unci cind toat e sc-
paralo:~rclc barci de transfer din celule
s Tnt dc~ch.isc, s:w cel mult unu l es t e In-
chis, ~cpa ratorul de lega re la păminl a
scc\it:i cc.respunzătoarc barci ele trans fer, -
es te deschis şi sep:u;;torul de secţi onare
longitudi oa l ă a barci de trans fm· nu
es t e In poziţie i ntermediară
1•
li - X X X X
;
\

6 Separaloarclc a,, a. rcsp cctiY a., a. care

stnl legate direct (deci nu prin tntrc-
ruptor) cu separatoru l a7 al barci de
1
tra ns fer treb uie să fie astfel b loca le fală
de separntorul a 7 , incit dac:\ scparalorul •
barci de transfer este inchis, ni c i unul
di n s r·r>nrntorelc grupei respective SrL nu
poa l ă fi comanda t şi inv ers 11-
- X X X X

7 f ntrcrupt oru l d in celula de cupJ::i de

transfer a, poate fi anclanşat nu mai c ind -
In nici o celulă;~ secjjci d (' bare de tra ns- '
fer respective s au a unei alte se~\ ii legate
{cu nc-eslc:t, scparatorul d e la barele de
trn us rcr nu es te In pozi ti e in tcrmc-
- X X X
. X
dillr:'i
-
';
- -- - - -- - -- - - --- - - - -----1--J
~i---- - - - - -

8 Întl'cr uplot·u l de cuplii a 0 poa te f i dc-

{clanşat n umai cind in fiecar e cclul:'i nu ·.
este inch is mai mult decit un sepnrntor
de bare, nici uu a llul nu este In pozipc
i nlcrmodia ră şi de asemen ea nici un Sl'pn-
ra tor de secţionare longitudinală din
cuplă nu cs tc in poziţie intermediară ' X X X X X
(bloc::~jul lnlreruptorul ui d e cuplă) , X X X
1
419
4 18
 Tabe lu l 4. :t. 2 (contjnuurc)

o 2 3 7 8
.
9 Un separ:~ lor lle secţionare lon gitudinală
a 11 sa u a,. poate fi comandat ctnd Intr·
una din cele două secţi i de bare r e ~-
pccli vc (sau in secţiile de bare colccloare
parcu rse) toate ~ eparatoarele de b:lrC
sint deschise şi cind in ambele sccţ.ii
de bar\! formale ele separatoarcle longi-
tudinalc, separatoarelc de legare la pă- 1
111 inţ u barclor slnl deschise - 1 X - X X X

10 Un <l e secţion:~re lougitu di -

SCP:ll'~l tol·
nul ăa barclor a," a•• p oate fi comandat
ci nd exis t:l (1 calc de curent paralelă,
printr-o cupl:1 l ongitu di nnJă - X X X X

11 Uu s~p:~rator de secţionare Jongiludl·

nal:'l a,. şi a•• po:1te fi eornanclal cind In
am bel\' secţi i de bare formate de separa- .
torul lougiludinal, separatoarelc de le-
ga re la Pllmlul a bar elor sint lnchisc
:ldicii :ttunci cind există pun eri la pă ·

-
mint de ambele părţi ale scparalorulu i
longi tncli n:11 - X X X X

l:l Treb ui e prevăzută posibilita t ea cxccu-

tări i ori că reimanevre f:l r :l lndepllnlrca
coudi \ii lor de blocaj. l\'!ancvrcle, In acest
c.a z. se rac pe răs punderea oper atoru lui X X X X X X X X

l~ Este ncccsnr ca schemele si:i fie r ealizate

in aşn rei încit după dispari ţia t empo-
'
rară şi revenirea tensiunii auxiliare sau
a presiunii aerului comprimat, blor:~jelc
M fi e corect realizate X X X X X X X X
Condiţii suplimentar e pen tru aparntnj
In celu le cu sepa ratoare d" legare In pă­
mînt In cclulii (o., si a •• ).
"
1 Sep:n·a l o:u·clc a,, a,, a,, a., şi a, pot: fi
comnudn l•: nu rnai cînd separaloarcle
(1 •• şi n" s inl tlcsch il>e - - X X X X
2 Scparatoarclc au ş i a,. pot fi <"Om:lndatc
numni cind separaloarele a l> a,. a,, a.
"i a, si nt <lcsch.ise - - X X X X

3 Scpar:llo?rele a., a,. a,, a. pot fi lnchise

cind sep:lr':lto!'lll a,. es te dcschi:> - -· X X X X

Scpnra torul a, poate fi inchis cind se-

-
4
pnratorul O.s t este dei;c!Lis -- - X X

420 421

Condiţ ii de bază pen t ru celu la d e
SCHEMĂ
CONIJITlf
--.,--------------------~1 ------l------1------l-------· ,
o t 2 ;;
1 Sepnrntool'('le a,, a, şi a, pol fi 'co-
mandate numai cind lnlrcroptorul a.
este deschis (protccţin contra mane-
vrării s epa ratool'('lor sul> sarcină).
Ctnd lntreruptornl este Inchis rnanc-
vraren separatoorclor a, sau a, se
poate face cu respcct:~rcn C()ndltiei 4
Tabelul 4.:.!. 3 Jl'f
cup lă de tra n.~fer Tabelul 4. :!..1 (continuare)
•
o 2 3'
.. 1
•• Scparatorul barclor de . transfer t1 7
poal e Ci comandat numai cind cele-
lnltc separatoare ale barelor de trans-
fer din celule sint deschise, sau cel
mult unul ..-stc Inchis, separatorul
d e legare l::l p5n.lnt a barci de trans-
4 1
fer corespunzătoare este deschis şi
scparotorul longitudinal aferent al
bare lor de transfer nu este In poziţia
intcrmcdi:u-.'1 X X X X
1
···----------------------------!--------J
lntrerupt orul din cl'lula cuplei de
--------I--------1----------
tr:lllsfer a. poate )i , anclanşat cind
x X X X In nici o celul:'l a secţiei de bare de
'• transfrr corespun7.<'\toare sau a unei
alte· secţii legate cu aceasta JIU 1'-

_,__
2 ·t n poziţia intcr mcdinrll a scpara- xistll un separat or de bare de t rans-
t oarc lor a., at sau a 7 , tntreruptorul a0 fer tn })I'Zi\fc intermcdinr:l X X X X
n~t pontc fi ancl anşat (protecţie la
1------- 1------1-------1-----
pozi ţ ia t•ro nu1<l a scptl!illoarcl~r) x X >< X Trebuie Jlrcv:'lzută pos ibilitatea exc-
- - - - - - - - - - --.._ _ _ - - -•1-- --- - --·--- Cllt:'lrii odcilrel manen e, fără inde-

...,_,__
3 Separatonrelc a ,, a, trebui(• să {ic plinirea cond i ţiilor de blocaj. Mane-
bloca t e t·cciproc In nşa fe l i ndl nonr vrele, In ncest ca z, se fac p e riispun-
un ul din ele şă poaUI fi Inchis (cn ex- 111 drrr::t opera t orului X X X ·X
cep ţ ia cazu'lui cind se respecta con-
· diţin 1). În pozit ia intcrmedia'ri'i •a (u \
Este necesar ca schemele s:l'i fie reali-
zate tn aşa fel, inc,tt după di spariţia
u nui separator, altul să nu poată ri (
concctnt temporar:\ şi revenirea tensiunii auxi-
X X
liare sau n presiunii aerului compri-

4 Cind cupi:l transversală este lnchisă,

.._..:.___ mat, .Qloc:~jclc să fie corect realizate X X X

poate fi tncltis un al doilea separator Conditii suplimentare pentru celula

de bnrc a, sau a,. l)upă aceea, poate de CUJ>Iă de transfer cu separatoare
fi deschis unul din cele doull separa- de legare la pl'1~1tnt In celulă (a.,:
toare ÎI\Cilise. S,cpuratorul ri\rnas In n,.)
poziţia incuis trebuie din nou blocat ------------------~----~----~~--~--------
contra comenzii, dadl tntrernptorul Sepnratoarele a, şi a, pot fi coman-
corespunzător este tnchis date numai ct nd separatorul a. 1 este
1
X X
deschis X X

5 Separatoarele a, şi a. pot fi coman- Separat oarcle a., . şi a., poţ fi coman-

date cind separatorul de lcţ~arc la pă­ date numai cind st>paraloarelc a,,
mtnt a barelor colectoarc corespun- a. şi a, sint de-sc:hise X X
Zătoare secţiei de b:~re es te deschis,
iar dacă există un separator lonllit u- Separa 11\ar(•lf' a, şi a, pol fi inchiSI'
dinal, numai cind nccsta nu ~~slc tn numai cind st>paratornl a.,
este
• pozi ţie intermediarii X X X X desch is X X

Sepl\l'a t . orul a, poate fi inchis ciuci

St'Ptll·al orul a,,, es t(· deschis
422
X X

423

·.·
 Tabelul 1.2.4
Condiţii de bază pentru separatoarele de secţionare longitudinală
şi p entru separ utoarele de legare la pămînt a barelor colectoare

SC H EMA az,
a<, 1 J,_ats a2,
1 _,1Ţu!5
'"21
!lt•• ,. ga,6
-1- a;: 4,a.16~at,.i-

COND IŢ U
a •. · a
:!f.... 15
tl.2t.
l TIiau +
1
J.->'
Cl;t,
--
....,. f:lt6
::ţ::;;~~
a,6 ..1,.4,_a2c.
a21

a7,,
a"
~Gn,fi;" !4~V6
,
o 2 1 CI 4

Un separator de secţionare longitudinală a ba-

r elor colectoare a., sau a._ poate fi com:~ndat
clnd lntr-una din cele două sccl ii de b:1re1 ...._
colectare (ş i In secţiile de bare cuplal<! cu
acestea) toale scparatoar ele de bare sint des-
chise şi cind in am bele s ecţii de bar e format e
de scparatoarcle lon gHudjnale, Hparat.onrele
de legar e la pămlt!t a barelor sint deschis e.
In caz contrar trebuie respectati\ co ndiţia 2 X x· X

2 1 Un separator de scctionare longitudinală a.,

suu a,. poate ii comandat cind tn ambele
secţii de bare formate de separaloarele loogi-
tudinalc, separatoarele de legare In pămtnt
stnt conectate, adică a t unci cind există legd-
t ură lu pămlnt de ambele păr ti ale sepnrato-
rului ele secţionare longitudinală 1 x X i<

3 1 un srparalor de legare la păm!nt a barelor

colectoare a,., a,. respectiv a••, a.. poate fi
comandat cind In sectia de bare corespunză-
toar e toate sepnrntonre:e de bare ale sistemului
corespunZător sint deschise şi cind ambele
paratoare de bnre longiludinalc care cicli
teaz.ă aceste secţi i sint deschise.. În cn7.
se va rcs)i~:clu condi [ia -1 1 - 1 x X X

-1 1 Un sep:nator de legare !a pămlnt a ba re lor

colccloarc n 10, n,.
r espect i..- a,.
sau a,. poate fi
romandat dup5 o ope ratie specială dt.: de blocare X X X

5 1 Trebuie prcYăzu l ă pos ibililaten execuli\ri i

oricărei manevre fără îndeplin irea conditiilor
de blocaJ. lllancnek, In acest caz, S<' f11 c pe
ri'tspun derca operator ului ·1 x X X X

G 1 Este ncce~:~r ca schemele să fie r enlizate in aşa

fel incit, după dis pariţia temporară şi reveni-
r ea tensiunii auxiliare sau a aerului comprimat,
blocajele să fi e corect realizate 1 X X X X
 1

Dispozitivele de sincronizare propriu-zise s înt alciHuite dintr -u n

braţ d e sincronizare, car e conţine un dublu voltmetru, dublu. frecvenţ­
rn etru şi sincronoscop.
!n fig. 1.'1.1 es te p i'CzenlaL.ă o schemi'i simplificată de sincr o nizare
d i ntr-o staţie.
Xn principiu. braţul de sincronizare tre buie alime.ntat cu cîte o ten-
siune :-;ecundară (d e m ăsurare) aparţinînd celor două părţi :.d e siste-
mul ui energetic ca re urmează a fi interconec l ate.
La linii, se compară tensiunea de p e barele staţiei cu tensiunea de
po li nje, la lransformat oare se compară tensiunile de pe înaltă ~u cele
de pe j oasă, iar la cuplc se compa rii te nsiunile de pe ba rele ce urmează
fi i Hterconectate.
Aşa ci.nn s·e observă în schema din fig. 4 .4.1, tensiunile ce mmează
fi co mpara f c ajung la braţ:u 1 de sincronizare prin intermediul baretelor
de sincronizare JIJSJ şi 2BSI. Barcla JBSJ corespun de sistemului de
referi nţă, iar barcla. 2BSI corespunde sistemului cnre se sincronizează
t·n pri mul. TensiHnile de rcferi nţl.\ se culeg pentru bareta JB S I di n
buclele de măsurare de pc bare, sau d in sistemul de alegere a tensiu nilor,
p rin inl ermcdinl co nta~telor auxiliare a le separatoarclor de bare şi al
i de sincronizare b604. Printr-un all cout~lcl a l c:heii b601- se ali-
cutează barcta 2 BSI cu o tensiune,. aparţinînd sistemu lu i al cărui
ncronis m trebuie verificat cu primul.
Pentru a preinlîmp ina inchiderea diu greşea lă a întreruptoarelor
:n controla sincronismul dintre părţ il e de sistem ce urmează. a fi
nter conectatc, comanda de onclanşarc manuală pl'in cheia de co-
andă b 401 nu poate fi făcută decit dacă a fost conectată în prealabil
hcia dt~ sin.cl'onizare b604 şi sînt în depli nite co ndiţ.iil e d e sineronism.
Se precizează condiţiile de s incronism al<' celor două p:1rţi ale siste-
ului energetie ca re urmează a fi interconectate, în punctul în car~ se
c uplarea : ·
- \'<llorilc tensiunilor instantanee să fie egale ca mărilllt' şi de sens
ntra r ;
- l'recven ~ele să fie rgalc;
..... - ordinea de succes iune a fa zelor tensiu·nilor să fie accnşi R-S-T.
<1.5. CIRCUITE PEXTRU SEMNALIZARE
~ 1:::!
~
.;:
...,
::.
~ !n sta-ţii şi posturi d e transformar e se prevăd în general unnătoarelo
·~
<o
~ ipuri de semnalizări :
' t: ~
1
;;:; <:':1 t:J-
a) SemnaJizări de poz i~ic. Asigură semnalizan~a la distanţă a pozi-
OI)~ .......
<'< .., ~
,~
.... ' d iversclor apar ale de comu t are şi reglare, ca : întreruptoare, sepa-
1~
~
"> <o
toal'e, conta.ctoarc, com utatoare de ploturi etc. Despre semnalizarea
poziţie a intrer upi oa rclor şi separatoarelor s-a dis<:utat la § L!.l.l şi
4.1.2.

427 .
 a .

Semnalizarea la distanţă a poziţiei comutatoarelor de ploturi so Anularea semnalului optic se produce in momentul cînd a dispărut
face prin intermediul unui dispozitiv de măsurare logornetric care mă ­ eauza care 1-a generat. Anularea semnalului acustic so poate face din
soară practic nişte rezistenţe etalon aflate în dispozitivul de acţionaro pan ou! de semnalizări centrale PSC prin intermediul unui buton de
a comutatorului şi introduse in c ircuitul de măsuran~ in mod succesiv, anulare.
ca urmare a trecerii c omutatorului de ploturi de pe un plot pe a lt plot.
. Semn~lizarea. po:dţiei miezului la bobinele de stingere se face prin
mtermedml unu• voltmel.ru care măs o ară o cădere d1~ tensiune culeasă
de pe un autotransformator al cărui cursor este solidar cu miezul rcrrla-
b~l al bohiuei de stingere. Voltmctrul este etalonaţ in amperi, indicind
dtrect curentul de compensare al bobinei. .
b) Semnalizarea de avarie. Are rolul de a anunţa optic şi acusti<:
declanşarea prin protecţie a unui întreruptor. Semnalizarea optică se
face prin intermediul luminii pîlpîitoare care apare în cheia de com a ndă
a întreruptorului ce a declanşa t. Aşa cum s-a arătat, lumina pîlpîitoarc
apare ca urmare a nccorcspondenţci dintre poziţia cheii de comandă.
aflată pe poziţi a anclanşat , şi po ziţia întreruptorului caro a .declansat 1'?o1
automat p r in prolcc~ic. '· '
.§0__
Semnalul acustic apare tot prin intermediul cheii de com a n dă ,
11
.;_ IBSP
în momentul apariţiei neco rcspondenţei d intre poziţia cheii :;;i cea a .:;:oo ?BSP Panou
semna/;;ari
întrefuptorului. După eum rezultă din fig. 4.1. 1, plusul de semnalir.an~ 50 7 JBSP centrale
cules de pe. hat:eta RS C trece prin cheia de comand ă a [lată pc poziţia 508 't8SP
anclauşq..t ŞI aJunge prin intermediul rezistenţei d o· avarie pc ba-
reta de semnalizare de avarie BS:l. P ri n intermediul aceslci baretc,
semnalul ajt~nge la panoul de scmnalizări centrale PSC. caro emite un PorntN! Allta{;locore
semnal acusti c prin intermediul unei hupe. jlOtnpâ
MtJP
i nchtdN'I!
inlr<-rvolor
Intreruperea semnalului optic se face prin punerea cheii de c o mandă
pe poziţia declanşa t/ iar anularea semnalului acustic se face pri'n inter-
Fig. 4.5.1. Funcţionar~a şi transmiterea semnalizărilo1· prcvl"nlivl".
mediul unui buton de anulare din PSC .
. _c) Semnal iziir i. prc ' 'Cllti ve. Au drept scop avertizarea optică şi acus
bea a personalului de exploatare asupra unor abateri ale in stalaţiei de Barctelc 1-2BSP transmit semnalul optic şi acustic simultan cu
la regimul normal de funcţ i onare. care prin natura lor ar putea coodu1:C apariţia deranjamentului. Ele sînt folosite pentru a înştiinţa persona-
la avarii în instalaţie. lul de exploatare asupra producerii unor deranjamente care pot genera
In fig. 4. 5.1 este prezentat m o dul de fo,rmare şi transmitere a semna defecte grave şi care trebuie remediate neîntirziat. Astfel de semnali-
lizărilor preve ntive. Astfel, in momentul apariţiei unui dcranjamcuL,
7.ări pot fi : " ardere siguranţe de comandă", "ardere sigurn.nţe de sem-
ca urmare a închiderii unui contact aparţinînd unui releu, contactor.
întrer1,1ptor automat eLe., plusul de sem nalizare este adus la o casetă nalizare", .,ardere siguranţe baterie de acumulatoare", .,dec lanşat sigu-
ra nţe automate la transformatoarele de măsură", "lipsă tensiuni
(h20 1..:.-1!205) şi apoi prin intermediul baretelor de semnalizări prc
pro teclie de dislanlă" etc:.
ventivc 1- .ZBSP sau J-4BSP,fla PSC.
Prin aprindere, caseta tra nsmitc semnal ul opt~c dind o informaţie Barctelc 3-4BSP transmit semnalul optic simultan cu apariţia de-
precisă asupra deranjamcntului. Semnalul acustic este transmis dl! o
ranjamentului, d ar semnalul acustic se transmite cu o anumită tempo-
sonerie aflată ·în panou! de ·scmualizări centrale. rizarc. Introducerea tempori zării a fost necesară deoarece există anu -

428 429

mite deranjamente -care pot avea un c~racter pasager şi dispar de la
sine. ~n situaţia c,ă deranjamentul persistă se transmite şi semnalul
, sonor. Astfel de semnalizări pot fi : "pornire pompă MOP", "autoblo-
eare închidere întreruptor", "punere la pămînt în curent continuu" etc.
4.6. <:IRCUITE PENTRU PROTEe'fJE ŞI AUTOMATIZARE
Protecţia prin relee cuprinde totalitatea dispozitivelor destinate sepa-
rării uAei instalaţii electrice în caz de defectare, sau .de ivire a unui
regim anormal de funcţio .nare periculos pentru instalaţie . Separarea
i nstalaţiilor electrice afectate se face prin întreruptoarc a căror dedan-
şa re se efectuează în mod automat. 1n cazul uno'r regimuri a normale,
care nn prezintă un pericol imediat, protecţia prin relee c o mandă· numai
o semnalizare care avertizc~ză personalul de exploatarc.
, P rin comanda declanşării întreruptoarelor şi prin separarea instala-
ţ.ii lor electrice protejate, se urmăreşte :
- preîntîmpinarea distrugerii elementului în · care a ap ăru t de-
fectul ; · lecJia ·de gaze (fig. 4.6.1). Este una din protecţiile de bază ale transfor-
- împiedicarea cxUnderii defectului '1 urmat ă de o posibilă avarie 1
gravă;
--· restabilirea regimului normal de fune ţionare pentru restul sist e-
mului energetic, în scopu l asigurării continui tăţii în alimcntarea cu
energic electrică a diverşilor consumatori.
Pentru îndeplinirea clezideratelor de mai sus, protecţia p rin relee
trebuie să fie : ·
- selectiuă, să deconecLeze numai elementul ava;-iat, ast fel înciL să
permită funcţionarea în continuare a restului instalaţiilor ;
- sensibile!, să permit ă sesizarea defectelor sau regimurilor a nor-
male chiar şi în situaţia cînd acestea se deosebesc cu puţin de regimul
normal de funcţ.ion,are ;.
~ sigură,. să acţi o neze ·corect în orice situaţie ce· se impune, chiar
~i după o lungă perioadă de repaus ;
- rapidă, să elimine defectele într.-un timp suficient de scurt, pen-
t ru a nu se produce perturbări în instalaţiile care trebuie să rămîn ă în
funcţiune.
Circuitele şi dispozitivele de automatizare au drept scop realizarea
unor indici tehnico-economici cît mai ridicaţi şi . menţinerea unor para-
metri 'de funcţionare corespunzători în sistemul energetic.
430
4.G .l. CIRCUITE PENTHO PROTECTIE
4.6.1.1. t>fl0113C'l'IA TRANSI:onMATOAflELOU .DE PUT:llRE
Transforrnatoarele trebuie prevăzute cu protecţii pri.n relee impo-
triva defectelor interioare şi cxterio~re lor. ·
Defe.c tele interi.oare sînt defectele care pot apare în t ransformator,
sau .pe barele de legătură dintre acesta şi transforrnatoarele de curent
ele pe înaltă şi joasă tensiune. Dintre defectele interioare menţionăm :
- sc-urcircuite polifazate în 'înfăşurări, la borne şi pe barele de
legătură ;
- scurtcircuite între spi;·elc aceleiaşi faze şi atingerile la masă ale ·
irafăşu rărilor sau bornelo.. . ·· 1
" Defectel e eiterioare sînt defectele ce apar în reţelele la care sînt
racordate înfăşurările de înaltă şi de joasă· tensiune de la t:ransforma-
loar cle de curent de pe înaltă sau jo asă tensiune, spre exterior. Dintre
defede]e exterioare menţionăm :
-- supracurenţi generaţi de scurtcircuite exterioare ;
- suprasarciui în reţeaua alimentată. .
1) Protecţia !tntlotriva defectelor interioare. transîormatoarelor. Pro-
matoarclor de putere· împotriva defectelor interioare. Ea acţionează în
Fig. 4.6.1. Schema de principiu a protecţie i de gaze
a transformatoarelor.
1,1 rma apariţiei unor defecte în cuva transforma.toarelor însoţite de de-
gajări de gaze lente - cînd protecţia lucrează de regulă la semnali-
zare, sau intense - cînd ' protecţia luerează la declanşare. tn mod nor-
mal, ea cornandă declanşarea ambelor întreruptoare (de pe înaltă şi
de pe joasă tensiune).
431
 Protecţia de gaze se prevede de obicei pentr u t ransformatoare cu Sectionarea de curent (fig. 1.6. 3). Acţionează împotriva defectelor·
puteri mai m ari sau .cel puţin egale cu 1 000 kVA. Poate fi folositi'\ şi la inter ioâre, la b orne şi pc barele de legătură ale transfo~matoarelor.
t ransformatoa re cu puteri mai mar i sau cel puţi n egale cu 100 kV A, Ea se insta lează pe partea alimentării pc do uă sa u pe tre1 f~ze, după
dacă tra nsformatoarele respective dispun de întreruptoarc pe partea <:um tr ansformatorul 'esle alimentat de In o reţea cu neutr~1l tzolat sau.
de alimentare. legaL la pămînL.
Elementul principal al protecţiei este releul de gaze B uchholtz (vezi
scap. 3. 1).
La degaj ări intense de ga 7.e, contactul rcleului Buchh oltz se poat.e
-4<''- +-- oedanşart-
închide un t imp foarte scurt, insuficient pentru ca releele de execuţie !Jed017SoN
0or ri 0 ot
să efectueze comanda de d ecla nşare. Pentru a elimina acest neajuns, ao,?oot
com anda de declanşare .trebuie menţinu tă un timp · mai · îndelungat,
folosind fie relee cn o temporizare la r evenire de 1- 2 s, fie autoreţi­
nerea releului intermediar care prim t'.şte impulsul de la releu! Buchholtz,
l
p rin i ntermediul unui contac t norm~l închis al unui buton IJ 031
(fig. 1.6. 1) folosit pentru deblocarea prote cţiei .
Proiecţia di{erenfială longitudin ală (fig. 4.6.2). Acţion eazrt împotri va
defec t elor interioare, la borne ş i pc barele de legătu ră ale transfnrma- oef'ecf exterior Oefect interior
toarelor. Zona prot ejată esle cuprinsă între transformat oarcle de cu rent. zonei flrotejate ZO!'Jetj7rotejate
Protecţia comandă decl anşarea tuturor înlrcrup loarelor transforrn alo- Fig. 4.6.2. Principiul de funcţionare a protecţiei diferenţiale
r ului. · Jon gitudinale n trans!orrnatoarelor.
Ea se prevede în genera l la transforma toare cu pulerea nomina l ă
mai mare sau cel puţin egală c u 10 000 kVA. Se poate folosi şi la trans-
formatoare cu puter i mai mici, in cazul cînd se alime ntează consuma- oectan~are
t ori importanţi, sau dacă funcţioneaz ă m ai multe transformatoa re în
paralel şi se cer condiţii deosebite de selectivitate.
In funeţie de necesităţi, proteeţia diferenţială poate Ii realiz ată cu :
- r elee maximale de cure nt în montaj diferenţi a! ;
- relee maximale de curent ş i transformatoare intermediare cu
saturaţie rap idă ; nemente izOtaflLC
- relee speciale care au transforma toare cu satu raţi e rapidă şi Fig. 4.6.3. Schema de principiu a Fig. 4.6.4. Schema de prinCIPIU a
protecţiei secţionare de curent a protecţiei de cuvă (Chcvalicr) a
infăşurări de fr înare ; transformatoarelor.
tTansfor maton r e lor.
- relee cn frînar e şi blocare prin' armo nici superioare ele.
în fig. 4.6.2 este indicat principiul de funcţionar e al protecţie i dife- Protectia comandă declanşarea ambelor înlreruptoare ale transfor-.
renţiale lo ngitu dinaleJ După cum se observă, ln cazul urwi defect ex- ma torul ui.' Ea se p revede de regu l ă la ~ran:form.ato~ r~le care nu au
terior zonei protejate, c urentul i4 prin releu! diferenţia! este md , deci protecţie diferenţial ă ş i cu p ut erea nomm a la ma1 rn1ca sau cel mult
protecţia nu acţionează. ln cazul unui defect interior zonei protc!jate, ega lă cu 10 000 kVA. . . . . .
· Protectia de c uvă (Cheueh er) (fig. 1.6.4). Acţwnează la defecte care·
curentul ia pri n releu! difere nţia! este suma eelor doi cure nţi secundari apat ca u'rmarc a distrugerii i:wlaţici dintre înfăşurări şi masă, ceea ce·
ia = i 1 + i 2 , releu! diferenţi a t acţionînd în sensul declanşării întrerup- echivalează cu un scurtcircuit monofazat în reţelel e cu neutrul legat
loarelor a01 şi a 02 • la pămint.

432 433.
28 - cartea electrlcianulul din staţii electrice şi posturi de transformare - cd. 53
 Ea trebuie să comande dc~ lanş arca ambelor 'i ntreruptoare. Pro-
tecţia se foloseşte la lransformatoarclc care an toate înfăşurărilo legate
în reţele cu neutru! legat la p ămînt sau p,rin rezistenţe şi poate înlocui
protecţi a diferenţială pentru t ransformatoare cu puterea n ominală mai
mică sau cel mul t egală cu 40 000 kVA.
Pentru ca protecţia să funcţioneze, transformalorul trebuie să se
monteze complet izolat faţă de pămînt, rez istenţa de izolaţie dintre
transformator şi pămînt trebuind să fie mai mare sau egală cu 10 MQ.
Elementul care sesizează apar iţ:i a unei puneri la pămînt este un
releu d tl O,G - 2 A montat în secundaru l unui t ransformator toro id al de
·Curent de 50 - 200/5 A, care se disp une pe co nductorul de punere la
pămînt al cuvci. · sari, protecţiile maximale montate la transformatoarele cu alimentare
2) Protecpa împotriva dcîecte lor exterioare transiormatorulu i. Pro-
lecjia maximală de curent (fig. 4.6.5). Este utilizată · împotriva supra-
curenţilor peric uloşi care pol lua naştere în transformator ca urmare
a unor scurtcircuite pe liniile alimentate de acesta. Ea mai poate fi
fo l osită şi ca rezervă a prolecţiilor ·co acţionează împotriva defectelor
.interioare.
Protecţia se montează pe partea alimentării. De obicei ca trebuie-
să comande declanşarea ambelor !ntreruptoare. ·
La transformaloarele coborîtoare la care protecţia maximală insta-
lată pc partea sursei nu asigură un coeficient de sensibilitate de 1,2 pe
bara de tensi une inferioară, se prevede o protecţie maximală şi pc această
b a r ă.
La Lransformatoar ele cu surse pc ambele părţi, cu puteri de cel pu-
ţ.inl O MV A se prevăd protecţ.ii maxima le pe a mbele îni'ăşurări, sensibile
la curenţii de scurtcircuit de pe barele respective.
ln cazul în cat:e nu se pot realiza coeficie nţii de sensibilitate nece-
bilaterală se pot completa cu bl ocaje de minimă tensiune (rig. 4.6.6).
Blocajul de minimă tensiune se instalează şi în cazurile cînd se ur-.
măTeştc o dcsensibilizare a prot~cţici faţă de demarajul la suprasarcin ă.
R eleele de tensiune ale blocajului se montează în stea sau în t riunghi,
în asa fel încît să crească cit mai mult sensibilitatea protecţiei.
De re<tulă, releele de tensiune se alimentează de la trausformatoarele·
de tensiu;e de pc partea sursei, protecţia acţ.ionînd şi la defectele care
apar îu 'l rausformatoT la punerea în funcţiune .
în cazu l transformat.oarelor t;ll tn~i înfrrşurări, pro tecţia rdaximală,
rare se moutează · de regu l ă pe fiecare înfrtşurare, trebuie să acţio neze-

~".r-6>..,.
tt-
1T...
,.,-&-
~JDI U< , Vlf
Oedar,scre
001 f• 002

'"'F~'M·
1

a - ln reţele
a
Flg. 4.6.5. Schema de principiu a

cu n eutru! Iegnt In
protecţiei
a transformatoarelor :
părn1nt ; b - In
b
maximale de curent
reţele c u neutru izolat.
aJ ·. '
Fig. 4.G.G. Schema de principiu a
(l

Fig. 4.6.7. Schema de principiu a protec-.

protecţieimaximale de curent ctt ţiei maximale de curent homopolar (a);
Protecţia maximală de curent trebuie să fie astfel rea li?:ată şi reglată blocaj de minimă tensiune a !'Chrma de princjpiu a protecţiei maXimale
transformatom-elor. de tensiune homopolară a transformatoa-
incîl să deosebească scurtcircuitcle de suprasarcini, să fie sensibilă la ~-elor (b).
--orice tip de scurtcircuit exterior, să fie rapidă.
Pentru realizarea protecţiei se folosesc trei transformatoare de selectiv numai la defectele de pe barele respective, deconectînd intrc-
-curent în reţelele cu neutrullegat la pămînt (fig. 4.6.5 a) ş i două trans- ruploarele aferente.
formatoare de curent în reţelele cu neutru! izolat (fig. 4.6.5, b), cu posi- Protecţia maximală de curent lwm.opolar sau tensiune homopolară .
bilitaLea monLări i unui a l t reilea releu de curent, pentru mărirea sensi- Ac caslă se uti lizează la transformatoare şi autotransforma-
protecţie
.bilit ăţii. toare cu a limentare bil aterală conectate în reţelele cu neutru! legat la
pămînt (110-400 kV), fig. 4.6.7.
434
435.
 . Ea poate avea rol de rezervă pentru protecţia li niilor (defecte cxt e- .s on al ea comandă temporizat semnalizarea "suprasarCÎnă", iar in cele
n oarc) sau rol de rezervă a protecţiei de gaze şi diferenţiale (defecte in- fără persona-J · sat\ telemccanizate poate comanda declanşare a.
terioare).
Protecţia de supralemperalur ă. Regimurile anormale de fun c ţiona r e
Protecţia mnxirnală d"e curent homopo l at~ pot conduce la apari ţia supraternp{~r aturi lor.
(fig. 4.6.7, a) se monteazft nuniai pc înfăşurarca care are neutrulleaat Ja
pămînt. La autotransformatoan~, se montează cîte o protecţie p~ fie-
caro înfăşurarc, daLorită fapt~il ui că neutru! legat la pămînt este colilurt . ..,.-.Semnalizare
ambelor reţe l e. (dec!M sare) \
r> r o t c· <' ţ i a m a x i m a 1 ă d e t e n s i u n e h o m o p o 1 a r ă
(fig. 4.6.7, b) poate fi folosită indiferenL dacă momentan neutru! trans- '•) ~Semno/;'<ore
. ~~ ( d~clonsore)
for·matorului este conectat sau nu la pămînt. .Est e necesar numai ca
e!lo•·
releu! ele tensiune să fie alimentat de la celula do măsurare de pe barele
care aparţi n reţelei cu neutrul legat la pămînt la c :'l.r(! este conectat trans-
formatorul r espectiv. ·
Pro tecţia de distanţă (fig. 1.6.8). Se utilizează la transforma t oarele Fig. 4.6.9. Schema d e principiu a Fi.g. 4.6.10. Schema de
:Ş i autotransformatoarele carte fac leg ătura d intre re·ţele l e de 110 - 400 kV. protecţi e i s uprasarcin[l a trans-
d (~ principiu a protecţi ei
formatoarelor. de supratemperatură a
. Acest lu·c ru este necesar datori tă faptului e~ p roLec ţi<;~ maxima l ă transformatoar elor .
:nu poate asigura totdeauna sensibilitatea i10ccsară în regimurile minime
sau de suprasarcină ale func~io - . La transformatoarcle c u puteri mai mari sau egale cn 10 000 kVA
r·J-a- occtafisore a9 , s1 a02 uării, chiar dacă se introduc h lo- se prevede de obicei o scmÎ'taliz~re de suprateinperatu r ă trea~ta 1, even-
L~. _f(l\ _ _ _ ~ J ca je de tensiune minimă sau t ual ~i trea pta II (fig. 4,{i.1 0). î n cazul transformato a r~lor l~portantt:
·-...~o,;---- -~ a d irecţionări. ea se poate pre vedea şi pentru transformatoare cu puten nominale mai
220-~<v, ttOI(I/ Protec·ţia de dislanţă se f olo- Ul!Cl.
seşt e în general cînd puterea în staţiile fără personal protecţ.ia de s upratcmpe r atură ·poate co-
nomina l ă a transforma toarelor m a nda declan~area print r -u n r eleu cu tcmporizare la mare acţi onare.
sau autotransformatoar elor este 1
mai mare sau egală cu 200 MV A. 4.61.2. PROTECŢ. IA LINULOR DIN HEŢELE CU NEUl'ftuL IZOLAT
b
Pentru puteri mai mici p rotecţi a ~ [ SAU CO)fPJfNSAT (6- -20 kV)
S<' utilizeazrt ori de cîte ori situ-
''F ig. 4.6.8. Schema d.e principiu a pro- aţia 0 cerc. Liniile electrice a e riene sau în cab lu d in r eţelele cu neu trul izola t
:tecţiei de distanţă a transformatoa relor sau compensat se protejează împotriva următoarelor tipuri de defe cte :
~i autotransformatoarelor. . Pro tecţia de distanţă se mon-
scurtcircuite înt re faz e, cu sau fără pămînt;
\ tează :
dnble puneri l:;t pămînt pc faze diferite;
- pe partea a limentării sau alim entă rii principale la unităţile cu
puner i la pămîn t mouofazate.
-t ensiunea superioară de 220 kV (fig. · 1 .6.8, a);
- pe arnbel~ părţi (înaltă şi joasă) la unităţile cu t e nsiunea superi-
- oară de 400 k V (fig. 4.6. 8, b):
A. Proţecţia liniilor radial" 'din reţe l e cu neutru) .izolat sau compensat.
Protecţia de supr asarcină (fig. 4.6.9). Se montează pe o singură fază,
A.l. Protecţii împotriva scurtcircuitelor între faze sm~ dublelor puneri
.suprasarcinile generînd .,
ctirenţi simetriei. De regulă, în staţiile cu per- la pămînt pe faze di ferite.
· 436 437

P r o t e c ţ i a m ax i m a l ă t e m p o r i z a l ii. Este protecţia
de bază împotriva scţtr tci rcuitelor între faze şi dublei pun eri la pămîn t
pe faze diferite (fig. 6.1. 11 ).
... Oeclan~are
svrsâ
FiR. 4.6.11. Schema dt> princip iu a protecţiei mrtximale
tempori:.:ate într-o singură treaptă a liniilor electrir.c din
rc\de cu neu tr.ul i7oJot sau compensat.
Ea comandă declanşarea inLrcruptorului- liniei ş.i se in sta lează la
capătul dinspre sursă al acesteia. Protec ţia se realizenză do obicei cu
două relee şi două transformatoare de cu rent, montnte pe acel eaşi faze
in intreaga retea legată galvanic.
Dezavantajul acestui mod de couexiu ne faţă de schema cu trei
transformatoare şi trei relee cl'e curent constă în sensibilitatea mai
· scăzută' la scurtcircuite bifaza t.c exterioare d up ă t ra nsformatoare cu
conexiunea stea-triuughi . Pentru a eli mina acest neaju ns, se poate uti-
liza sehemn cu două transform atoare <..le curent s i trei relee, e:.ue se
comportă cu şi sch ema cu trei transfonnatoare şi 'trei relee de cutent.
In cazul mai multor linii radia le legate succesiv. temporizarea la
acţionarc a p rotecţiei maximale de pe fiecare linie ·creşte prog resiv de la
linia cea mai depărtată către sursă. pentru a avea asigurate condiţiile
de selectivilatc.
Protecţia maximală tempor iz ată în două
t re p te. Acţionează impotriva . aceloraş i defecte ca şi protecţia maxi-
mală într-o singură treaptă (fig. 4. u.l2).
Ea se utilizează în situaţi a cînd :
- t ernp orizarea declanşării perturbă consumator ii ra cordaţi pc li niile
învecinate neavariate, dat orită căd e rii de tensiune ce ap[tre din mo-
mentul <lefectului şi pî n ă la • elimin area lu i ;
438
t emporizarea declanşării micşorează eficacitatea rcan_clanşării ,
automate rapide (RAR) sau anclan şării automate a rczcrvet (A.AR)
p entru co nsumatorii propri i ai li niei;
Oeclanşare
Sursa LEA t Ui4ll UAID.
Fig. 4.6.12. Schema de princ i pi~ p. protec~iei t~.a ximale tem-
porizate în dou ă trcptq a lin itlor J elcctn cc dm reţel ele cu
neutru! izol::~t sau compensat.
_ nu se pol obţine timpi de maximu m 3 s la .protecţiil e ~c r~zervă
ale transformatoarelor din amonte, la care tensmnea supeno~ra este
P.gală sau mai mare de 110 kV. .
t n aceste situaţii, prima treaptă este o secţi onare de .curent .(pro:
tecţie maximală netemporiz ată), iar ~ .~oua - o pt:ot c.cţte maxtmal~
Lempori za tă. Din con~ide~·enle de se~sl bt!tt~tc se a dmt t.e tn nn,ele cazun
V
ca prima trea ptă să fJC.ŞI.. ca tem~onza ta, ms.a la un t unp fo arte scur~.
în caz ul mai multor hm1 succestve, tcmportzar ea . se aleg e în trepte,
t impul crcsc tnd către sursă. . . . .. .
I ntroducerea secţionării se r~s fdnge p ozitiv as~p.ra reducew .tim-
pului de declanşare în cazul unor defe~l? grave pc. lnne. ~a __conduce ~a
reducerea timpulu i de declanşare pe liDia cea mai aprop iat~ de sursa,
dacă protecţia liniei p e care a avut loc defectul nu a lucrat m mod co-
respunzător.
Prote cţia împ otriva duble i puneri l a pămî nt
p e Ca z c d i f e r i t e u t i 1 i z î u d f i l t r e d. e c. o m p ~ n e vn t e .
s i m e t r i ce inverse. In situaţia cînd protecţia maxtmala de
curent uu este suficient de sensibilă la duble P\Ineri la pămînt pe faze .
439
 Fazn pusi! la pămînt se identifică urmăriud indicaţiile volLmeLrelor
diferite, se utilizează, in complel::trea acestei protecţii, filtre de com- din celula de măsurare. Pe fazele sănătoase tensiunea va fi crescută.
ponentă simetrică inversă (fig. 4.0.13). putînd ajunge pînă la j3u rază, cînd defectul este foarte aprop iat, ·
Funcţionarea acestor filtre se bazează pc faptul că la duble puneri in timp ce pe faza pusă la pămînL
la pămînt pc faze diferite apar cure nţi de secvenţă inversă şi hom o- tensiunea vn fi scăzută, sau chiar
zero, la u u defect apropia L. Ct!lula
Prnt ee ţi a se rea l izează aş o
cum este iudicat în fig. 4.6.14, ff
·ţ
::::=:fl-+I-. --.___
măsura s{abe (post)
tJare stat1e

1
fpost f.ransformarc·)
cu un rele u maxima} de tensiun<~
montat în. secundarul î n triu nghi
deschis al t ransforrilatoarelor de
Leosiune din celuJa d e măsurare
racordată la barele sta ţ.iei.
Ul,.
Semnalizarea poate fi tempo-
rizată sau uet.emporizată.
Protoc ţ ii
împ otr iva
selective
punerilor
nT''
1 a p ă m i n t m o n o f a z a t e.
Aceslc protocţii se prevăd in ·sta-
ţiilc sau post.t irilc de transformare
'
Fig. 1.G.l3. Schema de prineipiu a. protec.ţiei eonstrnit.c pentr u cel p uţin trei Fig. 4.6.!4. Schemn de principiu a p ro-
împotr iva dublei · punerl la pămînt pe faze di- li nii ş i unde natur a <:o ns u mato- tecţiei de tensiune homopoJ.<;lră a li-
. feritP. n liniilor electric<: din reţelele c lectrirP n i il.or electrice din reţr. l el e ~tt neutrul
cu neutru! izolat sm.t compensat. rilor nu permi~te depistarea
izolilt ~au rompensat.
punerii la pămînt prin metoda
deconec tăril or succesive.
polară, care produc acţionarea elemeuLu lui său sensibil, practic un releu
J\ccste protecţii pot acţiona la semnalizare sau declanşare.
de curent, montat la ieşirea fil trulni.
Acţio nare a la declanşare arc loc:
Pentru protecţia liniilor, filtrul se instalează pe două faze. Din mo-
tive do sclcctivilale, comanda de declanşare este Lemporizată, cu o - in instalaţiile la care, din punct de vedere al protecţiei muncii.
treaptă în plus faţă de protecţia maximală a liniei respective. Un astfel nu se admite funcţionarea cu o punere la pămint;
de filtru este rcleul FRC-2a produs de lCEMENER G. -'- ir1 i nstalaţiile la care durala de i ntervenţie a perso nalului de
exploalare, pe n t r u izolarea dc fect ului, dep ăşeşte timpu l de sl.nbilitate
termică n prizelor d e p ăml 11 l..
A.2 . .Prolecfii impotr iva punerilor ln p6minl monola::ate
rrotcctlu max lmal:l Ilo curent homot•ol:u·. .
Se real izează în cazul liniilor electrice aerie ne cu ajutorul a trei transfor-
Prote cţ ii nese l cctive împotriva punerilor l a
matoare de curent, conectate ·i n montaj Holrng r een (fig. 4.G. I5. a). iar
p ă m 1 n t m o n o r a z a t e. P r o t c c ţ i a d e t e n s i u n c h o-
în cazul linii lor în cablu. cu ajutorul unui transfoni1ator de curent to-
m o p o 1 a r l'i. Este o p rotecţie ncselect ivă care acţionează la s emnali-
zare (fig. 4. 6.14). r oid al (Cig. 4.6.15, b).
Ea se prevede de regulă pe loale secţiil e ş i sistemele de bare care po t In ca:w l liniilor in cablu. pentru evitarea deconectărilor neselective
funcţiona independent. datorilă enrenţilor de punere la pămint vagabonzi care pot veni prin
· Se nlil izenză în principal în staţiile sau posturile de transformare man taua cahlului, euti:1 terminală se pune la pămînt astfel încît con-
în care consum~torii racordaţi ! ~1 bare pot f i deconecta ţi seu rl timp, ductorul de legare la p ămînt să tr1~:-~di prin interiorul transformator·ulu i
pentru a depista pun erea la pămînt.
441
440

de curent. C urenţii ,·agabonzi trec ast.Icl de două ori în sensuri contrar'C
prin transformatorul d e cu rent şi efectul lor se anu lează.
Protecţia homopolară de curent ridică probleme în fu ncţionan', da-
torită curentu lu i mic r.nre ia naştere la punel'i le la pămînt monofazate.
homop olar de pe fiecare linie. Linia pentru car e deviaţia acului apara-
t ului pc acelaşi domeniu de măsur are csLo cea ma i mare are o punere
la pă m î n L

Linia 1
1
1 ----r2 1
1
1
1 1
__ ..,.----1 17
1
1 18
1
Linia !8 Rts
a

Fig. 4.616. Schema de principiu a dispozitivului ISP.

Fig. ?.6.15. & hemn d!> principiu a protecţie i maximale de curent
homopolar a lin iilor E>lectr ice din reţelel e cu neutrul izolat sau
compensat. ·
De aceea , proLcc'ţ.i a nu d ă l'ez ultale în reţ0lele în care punerile la p ămînt
an fo s t compensate, sau .c ur e nţii primari de .defect nu depăşesc auumil e
valori bine stabilit C!. · m tcrco necta doua ·sau ma1 mu!Lc asc·menca dispoz itive .
Ea acţionează la semnaliza r ea sau decla nşare, cu sau fără t.ernpo-
rizare. !n cazul mai multor linii succesive, tempo rizăril e se aleg î n trepte,
cel mai mare ti!"lP fiind la s ursă .
Prot~1·!ia pcutru sesiznrea selectin'i :1 pu~rilor 1:~ piiminr f olosin d
pentru ses iznrea sclectlvil a puucrllor In păwiut I SP~
Dispozitivul I SI? (fig . :J. G. l G) lucrează la semnalizare ş i poate descn·i
maximum 18 linii.
Curenţii homopolari se culeg pentru un aparat fie numai de la trans-
formatoare de curent toroidale, fie numai de la filtre Holmgreen. ln
acest din urmă caz este necesar ca transformaloarele de curent să aib[1
la toate celulele de linie acelaşi raport de transformare, preferabil 1OOJ!i A.
Dacă această condiţie nu poate fi îndep linit ă, se montează transforma-
toare intermediare de egaliza,re sau mai multe dispozitive ISP.
Practic, dispozitivul funcţionează astfel : curentul homopoln r al
fi ecărei li nii t rece printr-o rez istenţă etalon, de pe care se culege o ten·
siu ue propo rţi o nală cu el. Arrnonieile a lreia şi a cineea sînL fil trate,
redresate şi aplicate unui aparat de măsurare. Cu ajutorul comutato-
r ului I< se m ăsoară conţi nutul' în armonici sup erioare a l curen t ul ui
442
l'rotccpn se lecti ~i\ irutJotriva JlUll cr ilor la (Jămlo t lll'l' (DPI').
Dispoz~.ti vul y~utru pro~ecţia se,le c~ ivă Îlll p<JLrivu pu neri 1or la părn înt
HPP (fig. 4.G.lt) lucreaza la sf:mnahza r e sau declan!jare şi p oate deservi
~nax imu m cinci l~nii. In ca~ul staţiilor cu mai mult de c:iuci linii se pot
. Pentru a selecta linia care arc punere la p ă mînt, dispozitivul RPP
d1spune de filtre de armonici sup erioa re, care - în ca7. do defect - s î nt
aliment ate cu curentul homt>polar a l fiecăre i linii d o la transformatoar e
de '.:nre ~t toroidale s~t: filtre IIolmgreen în aceleaşi cond iţii ca mai sus.
. ld il'afllru l fensm nea <:perattva de lucru este de . 100 V c.a . ş i este o bţinută de
la celula de masurare a barolor la care sint co nectate liniile descrvitc
de RPP, numai In cazul a pariţiei unei puncri la pămlnt.
. B. Prote cţia liniilor Cll alimentare bilatct·al ă din reţelele cu ne utru)
tzo la t sau compensat.
8.1. Protecţia impotriva scurlcircuilelor lnlre fa::.e sau dublei puncri
~fl păm_inl p e {az~ diferite. ~a li niile cu alim entare bilaterală, protceţi a
unpot:1v~ scurtclrcuJtelo: mtrc faze sau dublei puneri la pămînt pe
faze dtfenLe se poate realiza î n acelaş i mod ca la liniile radiale.
În si tuaţi! de0sebite cind se cer condi ţii superioare din punct de
vedere al sclcctivită ţii se pot folosi pe aceste linii :
. P 1: o t_e .c ţi a maxim a 1 ii dire cţ i o n a 1 ă (fig. 4.6.18). Poate
f1 roaiJz,ata 111 una sau două trepte ea şi protecţia ne direcţională.
'1-13

Fig. 4.6.1 7. Schema de princip iu n dispozitivului RPP.
Fig. 4.6.18. Schema de principiu a protecţiei maximale dircc-
ţionnle a liniilor cu alimentare l>ilaicrală din reţelele cu neu-
. trul izolat sau compens;:tt.
În cazul fo losiri i direcţionări i SC Uti lizează SChema Cll două trans-
formatoare, două relee de curent şi d o n ă relee direcţionale. Dlcă nu se
asigură o sensibilitate sufici<~ntă la defecte bifazate după tra ns forma-
toare cu conexiunea stea-triunghi, se poate utiliza varianta cu două
transformatoare, trei relee de curent şi trei relee direcţional c. Releele
direcţionale se. al i mentează cu tensiunile furnizate de celula de măsu­
rare aparţinînd barci la care eslc racordată linia, după schema de 90°
(curentul de pc o fază, şi Lensinnilo de pc celelalte două).
P ro t c ('ţi a de dis Lanţ. ă (fig. 4.6.1 9). E ste folosită în si-
tua ţii cu t.oLnl deosebi te, cînd confi guraţ.ia reţelei sau natura sp ec ială
a consumatorilor o impune. Ea e~l(} de asemenea recoma nd ată la liniile
nt t ensiunea de 20 kV ş i mai mul t, care fac parte din reţelele bu clatc ş .i
la eate protec-ţia max im a l ă ar trebu i realizată în două t repte cu bloca j
direcţionat.
Fig. -t.6.J9. Schema d e princtp!U a
protecţiei de d~stanţă a liniilor cu
;tlim(!Tltare bilntcrală din reţelele
t'U n~utrul izolat sau compensat.
Liniile de medie tensiune echipate cu protecţie de d istanţă nu ~or
mai fi prcvăzu l•~ ~ i .cu protecţii de reze rvă.
B.2. Pro tec ţia i'mpotriva punerilor la pămînt monofa zalt!. La liniile
1' 11 alinHmtare b ilateral ă, p rolccţ.ia împotriva punerilor la pămînt
mono razate se p oat e realiza utilizînd pro tecţi i maximale de ctirent
homopolarc, dispozitive ISP sau RPP. ln caz uri speciale, cînd se cer
F'ig. 1.6.20. Schema de principiU a
protPcţ.ici maximnle de cw-cnt ho-
mo:polar cli.rectio nale a liniilor cu
alimentare bifnteralii din· reţelel e cu
ri0.utrul izolat sau compensat.
l'ondi ţi i superioa re din punct de ' 'edere al selecti:'ităţii , se poate folosi
pr otecţia maximală homopolară dirccţională (fig. 4.6.20).
Protecţia maximal ă de curent homopolar util izează relee direcţio­
nate varmetricc. Releu! dir~::cţi ona l lrebuie astfel ·monta t inc it.• "să
vadă " numai defectele spre linie .
445
 • 1
lnfăşurarea de curent a rele ului se alimentează, în cazu l liniilor eh}c-
triee ac:llene, de la trei transformate> a ro de curent în m o ntaj Holmgreen, A.2. ]Jrolec[ia maximală homopolară (fig. 4.6.22). Este protecţia do-
iar in cazul liniilor ~lc'ctrice în cablu, de la transformatoare de curent l<'zervăa liniilor radiale de tnallă tensiune din reţelele cu neutru! legat
toroidale.
la păminl. Această protecţi e poale fi prevăzută (;u blocaj · direcţional,
Infăşurarea de tensiune a releului se alimentează de la înfăşurăril e dacl:i aportul de curent
secundare ale transforl\latoarelor de tensiune din cel ula de măsurar e. homopolar a l transforma-
<:O nectate în lriunghi deschis. toarelor din aval poate
ntinge valorile de declan-
<1.6.1.3. PROrJ::C'fl.l\ UNULOH HIN REŢELE tU NEUTHUI, LF..GAT DIDECT sare ale protecţiei la defecte
LA PĂMÎNT SAU PRrv REZISTI~~l'Ă (110- 400 k\')
rnonofazate în amonte.
Protecţia trebuie astfel
Liniile de înal tă tensiune din reţelele cu neutru! legat la pămînt se r<'glată încît să protejez e

prevăd împotriva scurtcircuitclor între faze sau pe faze. cu prote cţii atît întreaga linie, cît şi (Jh
infăşură ril e tra nst'orma Loa-
-de bază şi de rezervă.
rclot· care au neutru! legat F'ig. 4.6..22. Schema de principiu a protecţiei
maximale de curent homopolar a liniilor ra-
A. Protecţia liniilor radiale din I'C\Cicle c u neutru! Jenat la pămiut
la pămînt ş i s înt legate la ~.li ale din reţelele cu ncutrul legat In pămînt.
aceeaşi bară.
A.l. Protecţia ma :rimalăde curent în două trepte (fig. 4.6.21). Este Ea arc <.~van tajul cii poate fi reglată la o valoare independenlă de
protecţia de h azil a liniilor radiale şi este folosită împotriva scurtcir- curentul de sarc ină ş i are o temporizare mai mică în general decît pro-
.cuitclor între faze. Prima treaptă a protecţiei se dcscnsibilizc-ază faţă Iecţia maxim a lă de pe aceeaşi linie.

e,o2s e2o17· e202r rizo1 A..3. Protecţii de distanţă (fig. 4:6'.23). Pot fi folosite ca protecţii de
r-------r -----~--~ bază în cazul liniilor radiale, în cazul în care lrcnpt~ întîi a protecţiei
T
q,
. ·' maximale ar conduce la t im pi prea lungi la p rotecţiile de rezervă din
amo~1tc. Prima treaptă a prote cţiei de distanţă se desensibilizează faţă
de bara staţiei alimentare. ..

Fig. 4.6.23. Schema de prinCIPIU a

Sursâ protecţiei de distanţă a liniilor ra-
diale din ,·eţclcle c u ncutrul legat la
1 pămînt.
Fig. 4.6.21. Schema de pt·inctptu a protecţiei maximalc d~ curent
in d&uă trepte a liniilor radiale din reţelele cu neutru! legat la
pămin.t. B. Protccpa liniilor interconectate din l'ef,c l(' h~ (:Il neutru 1 lcnat la
pămint
de curentul de scu rtcirc ui t de pe bara de medie tensiune a staţi ei ali-
. montate şi se reglează la timpul col mai scurt permis de condiţiile do B.l. Prolecfia liniilor de 110 - 220 kV. Pro t ecţia de baztt a liniilor
selectivi tate. mtcrconcctatc de ll0-220 k V împotriYa defectelor p0lifazate şi mono-
Pentru realizarea protecţiei se utilizează trei transformatoare ele razat·c este protecţi a de distanţă. Protecţia de rezervă este asigurată
curent, cu secundarele conectate în stea. de o protecţie maximală de ru r cut homopolm· direcţionată, în una sau
:clouă trepte.
446
447
 B.2. Protectia liniilor de 400 kV. P rotecţia de bazil o linii lor inter-
-conectate de 1oo kV împotriva tuturor tipuril or de defecte este asi- mare a circu'faţiilor de curenţi cHre iau na.~lcre pc u nul din circuite,
,gurată de două protecţii de distanţă, recoma ndabil, de tipuri d i ferit~ . In m omentul defectvlui pe c.elălalt circ ui t. Oupii c um se observ~i în
Protecţia de rezervă este asigurată, ca şi mai înainte. dintr- o protecţ1e fig. 4.6.26, în momer~tu l unui scurtcircuit pc ci rcuiLnl /, poal e apare pc
maximală homopolară direc!:ionată. în una sau două trepte . .
La liniile de 400 kV, la care pot apare creşteri de te nsiune periculoase
aor11 L ..il._ 'l.lot s
pentru echipamentele rnonlalc in staţii ca urmare a deconectării pe
scurtcircuit . a liniilor respect ive, se prevede o protecţie de lcnsinne
maximă.
La liniile interconectate de 11 0-400 kV scurlc, la care prima treaptă
Fig. 4.6.26. Posibilită ţi de fun<:ţio n<lt'l' eronată a
a protecţiei de distanţă nu poate fi regla tă corespunzător. protecţia de protec-ţiilor unui c irc·uit in s itu<tlia un n i defect pc
bază poate fi asigurată d e o protec-ţie diferenţială longitudinală celălalt circuit, i n C3ZUl l1niilm· dublu <'ricuil.
(fig. 4.6.24), urm în<.l ca protecţia de rezervă să fie protecţia de distanţii. circnilul Il, datorită aportulu i la scurtcircuit, nn curenL suficient de
mare, care să ?onducă la dcclanşar~a falsă a întrcn.lpl oru !ui a JrA sau
0
Fi~. 4.6.24. Schema de principiu a pl·o- ''ono· în afara mtre~;uptoarelor a0 r& Şt a0 w care lrebtnau să declanseze.
tcctiei diferenţiale longitudinale n li- Aşa cum se observă în Iig. ·1.(1.25, pe1tLru fillc a rc diu protecţii!~ în-
tJo-1
ftol
niilor interconectate din reţel ele cu
neutrul legat la pămînt.
Hialate la unul din capele se definesc trei zone de lu cl'lt ale protectiei
diferenţiale transversale, î n funcţ:ie d~ locul defcclnl ui pc li nie. Penh-u
pl'ol;ecţio din staţia A, aceste zone sint: '
- Zona moartă lv în ca re prott~c.pa din sla(.in 11. nu ac lionează la
B.3. Protecţia linii.lor dublu circuit ·de 110 -- 220 kV. La liniilo \111 scurtcircuit trifazat în apr op ie rea sta~ici A, ca urnutn:. :l' tipsei teu-
ct'ublu circuit de 11 O - 220 kV se u tili zează, în coinpletarea p·ro- lliunii pentru releele d irectionalc ; '
Lecţiei de distanţă ş i a celei homopolare direcţionate. o protecţie - Zoita de acţionare in caseadă l 2 . Această zonă este si tuată în
diferenţială transvcrsală direcţionată (fig. 4. 6.25). Ea .este fol o- apropierea staţ iei B . 1n cazul unui delccL în aceas t ă ;~,onă; ca urmare
a pen t ru a e v1'l"« dec l •!lllŞ' a.l'rl·l e fc"lse
SI' t- co ale liniei neavariate ca m· 11 egalitliţii celor doi curenţ i 11 şi I 2 de pe cele d ouă linii. protectia din A
nu acţionează (releu! !le cu rent este coneclat în montaj diferentia!).
l>up ă ce declanşează îuLreruptorul din 'slaţia /J al liniei defecte, dato-
Slaba . A· Stafie;. O" rită inegalităţii ereate între curenţii T1 şi 12• protecţia din staţia A
0 ou, Circutlul / /',:;1 l!o/8 deconectează înlreruptorul li niei defecte. <:ealallii linie rămînînd în
funcţiune.
Zona de lucru l 3 , în care intreruptoa rele dirr sta~iile A si B de-
lnuşează simu ltan de la ambele capete linia defcclă. '
Pentru mărirea gradului de siguranţă al acestei protecţii se folosesc
ontaje speciale pentru blocarea protcc(iei diferenţiale l ransversale la
Circuttul !! Ct·onecLarea uneia din linii YOit sau prin protecţ ie. Poul ru situaţia cînd
nia funcţionează cu un singnr circuit. ea este echipată cu inslalatii de
rutec:ţie prin relee ca orice linie simplu circuit obişnnit· n . ·
1· .1 ..
l

1· .(.6.1.4. l'ROTECŢIA BLOCURILOR T.lNJ E-T.UANSFOlt\'lf\TOH

Fig. 4.6.2G. Schema · de principiu a protecţ iei difen~nţi~le t rans-
vcrsnl c direcţion~tte de curent a. liniilor du blu circuit din reţc:­ '
f.!~ilizal'!')a sistemului bloc linie-transfo rmator a re ava rthlj ul simpli-
lt>. ll' l'll neutru! legat l<t pămînt. r·u schemelor de comutaţi e p1·imadi. a sta (.iilcJr, mic:şorînd costul iu-
l aţiilo.r, permiţînd. to 1odată o explottlarc mn i simpl ă .
.A4B
449
Cat·Lca elcctt·icianului din sta.ţli electrice $1 postut·l etc u·anstonnm·c - cd. 53
 transmiterea impn!surilor de declan şa re dintr- un capăt în altul se po t
utiliza dispozitive de telecomandă lip DTC (TCEl'v1ENEHG) sa u simi-
. . [ . a tor este prevăzută . cu
1n caZlll în care schema bl oc hme-trans ?' m - 1' . ·oLecţi' a l~re. Aceasta implică ulilizarea unui cablu fii' pilot. Protecţia tra us for-
• • :- . . transformatorulUl legata 1~ '.m.~ , pl . m.atorului va co manda de~i declanşarea ambelor întrernptoarc a01 ~i a02•
mLrernptor pe ,~[aşur:Jt.eal . , ·ealizează co nform pnncJpnlor expuse - Tra.nsformalorul de putere nu es le eehipat cu transformatoare
liniei :ji a transformutolt\ ut se r -
de <·uretlt declt, pe partea de joasă tensiune ([ig. 4.6.27. b). In ~cest caz
anterior. . :.- ·lt întreruptor pe înfăşurarea trans- se poate folosi o proiecţie ldircren ţial'ă longitndinală comună pentru
ln situaVa în c~re m~ ~sle(l? cv;~l27 )· protecţia se realizează astfel:
1
litlic ş i t ransformato r. Aceasf ă p rotec \:i.c Lrebuie să fie pre văz ută . la ca-
fonnatorulm legata la hmte Jgl. ~o~or{Loare cu tensiunea superioară p ~ltul dinspre sursă al liniei cu un releu suplim(:ntar c~re să blocheze
_ Pentru transforma oare e _ r. • funcţionarea protecţi ei d ife re ntiale longil.ndi nale la apariţ·ia curentului
'1 . 20 l·V --~ instalează 'signranţ.e pc aceasta inf.tŞuiare. t de magneLizare al transformatorului. La noi în \.ară se foloseşte pro-
ul ' ' . . . , t .· mai mari se poate m o n a
- Pentru transf?r~atoarel:el~cd~~n~\~ă tensiune ale Lransfonnato- tecţi a 9..i fercnţială longitudinalii tip HDL (ICE:V1ENERG), sau alte
un separator ele sarema ~e b or ~ , L defect in transformator, pro- tipuri s imilare.
rului, .uc~iona~ de prote1!a ?ce~~~~~~a· aS~I~aratorului între faze pentrn
tecţia acestma col:lan a mc J neutrul izolat sau compensat, sau între 4.6.1.5. J'ROTEt'fLo\ CUl·U~LOH
transfonnatoarele dm reţelele cfu t ·ele c·Ll ncutrul leo·at la pămînt.
o fază Şl. pam
- î n·t pent ~u trans· orma oai · "'
t . . . t si va declansa inLreruptoru .
1 A. P1·ot ecţit\ · <'UJl lelor t ra nsversale. Se realizează asLfel :
Protecţia liniei va scstza un scur Cll c~J , , A.L Cu piele · transvcrsale din staţiile de medie tensiune sînt echi-
blocului linie-trans[ormator. . ·e poate folosi şi o altă pate ele regulă cu o protectie maximală de ~;urent tcmporizată, cu o
. f al oarele do pu tere m::u e s 'J singură treaptă. .
Pentru trans orn:· · . 'li' . L' , lor de tra nsmilere a impnlsun or
soluţie, constînd în folosirea lspozl 1\ e . A.2. Cuplele transversale din sta ţ.iile de Il O-ti.OO .k V do la Le cu baru
de transfer se eehipează cu o protec·ţie cl<: distanţă cu posibilitatea anu-
Sta ţia. 4" lării elementului dire<~ţional şi c u o protecţie maximală dirceţionată de
cureut homopolar. '
A.3. Cuplele transvcrsalc din sla~iilc de 110 - 400 kV care nu au
bară de transfer sînt dotate cn protecţii care să permită inlocuirea pro-
tecţiilor altor elemente racordatc la harc, i 11 s i tuaţia cînd se înlo cu i eşte
Jn Lrentptorul acestor el.emcnte priit tnlreruptorul cuplei transversale.
B. Protccp a c up Je lo•· l onr~ itud iu.ale. Protecţia euplelor 1ongitudinale
ac ca la cuplele lran.·m~rsale punctele (A. l) şi (A.2).
realizează

C. Prol t-cţ ia c uple lor

de transfer. Protecţ.ia cuplelor ele transfer se
re alizeaz ă în funcţie de modul de amplas'are a transformatoarelol' de
curent din celulele racordate la bare, astfel:
- Jn staţii l e la care tnlltsfonnatoarcle de curent s înt. a mplasale î11
sta;ia.s · i nteriorul eelulelor, cupla de transfer este echipal[t ca oricare din celu-
u ele de linie, putind prelua pc protectie proprie oricare din aceste celule.
F'., 4 6 27 Schema de principiu a protecţiei biocurilor linie- - ln staţ iile la care 1ransformatoarcle de cu1:ent s1nt amplasate în
1"' · · · transformator. txleriorul celulelor, cuplelc ci'e transfer au numai o protcc~ie maximală- .
curent, folosită Ja încercarea barelor. Protecţia di v('rsolor cel ule care
l l sare de la protecţia prin relee a lr~nsfoi:~natorulni la intrerup- ncţionează pe cupla de tru nster csle asiguratti dtl protecţia proprie
de <ce .a~.. t t caz oL apare două Situa tu : c•elulelor respective, declanşarea fiind transmisă însă întreruptorului
torul 1tme1. n aces ' P . hi 'ti· c amb ele infăsurări cn · de transfer.
_ Trarrsfonnatoru1 de P 1•1 terc e~~e ~~c f~ ~fes; caz, atil li~ia cît şi
transformatoare de curentţ.(.flg. 41.6:~1 'cel~r arrtt.ale . mai inni nlc. Pentru
transforrnatorul au protec u con OI 451

450
 I OII SDlCitONJ': Şl AS:UVCRONE
. T'·,,
4.6 .1. 6. l'lHlTJ, C'j'JA :ll Ol'OAII l n caz ul motoar elor s incro11c, pe lingă d eco nccLarea în l.rcrup!orului
d e ina l tă t,cnsiune a l moto rului, protectia r.rebuic sli eomande ş i declan-
. . ca )este 1 kV trebu i ~ prevăzute cu şa rea disp oziti\'u llti de dezexcila re rap idă a l acestuia.
:Motoarele clectnce cu ~.cnslll.n :tI . 1 . defecte sau reai muri aaor-
proted:i i prin ~·elec impotnva tuma oare or b

male de func~10nare : · 1 ·.
w • •

. l ctrcut
scur . 'Le pol'•I'azalc
• · in înfăsuranlc
· statoiu
. Ul,

- . 1
puncn a pa mînt w 5n 1nfăşurările stalorulm ;
suprasan:ini; . . d · ·· b'le ·
scă derea tensiuni i de alimentare sub houtele a ~ISI 1 :
fu net iouarc:l în reg .nn asmcron
. •a motoarelor smcrone , Oeclonsare
(scmna'lzar~)
- int.n;ruperea ungerii sali ventilaţ.iei forţate. . . • w . :- ' 1•
. 1't l o lifazate JO mîa ~urarJ c
A. PI·ott~cpa 1~poll'Î va_ s.e.u rl·~~~~~ pc o~i~a:ate '1;1 infăşurăril~ &Lat o-
statoi'tllu i Împotnva scul tcu CUI • . ..
Fi!!. 4.6.29. SchPma de prin-
• · · d f ·· de j)rotccţu · r:'ig. · 4.15.:!0. Schema d (• prin <'ipiu a
rului se folosesc d e regulă oua •pun · ' (f' 4 G28) utili-
w
' ipiu a protecţ ie i diferen-- pl'Ote<'ţi C' i im pol!'iv.n punerilor la p~i­
. lă
A 1 Protec tia maxzma l ne el
l nporizaiă de curen1 4 000
. ' . · d
•g. kW· · Această
' \la lc longitudin::~l e n mo- mîo t fn îMiisurărHe statoarelor mo-
. . , l c l puten mm miCI c
.
. tool'elor electrice. · . to;11;clor electrice. '
zată în general•t la1 mo .oare l J· r fa· ''e 1ltl'lizînd două relee m
5. de re•1u!a pe c oua " · ·
w
.
. n-
.
protec·ţie se tns o. e~. z , 6 28"" ) ' Jn cazul unor motoare cu puten maJ
L •

B . l'rotec!.in. împnlriva plllH'I'Îim· la p;hn iut in Î1~r:1~uraera stato•,·n-

xima,le de curen l: (llg. 4. · f • hema eu un releu de cu.rent ~i ~ec~u:­
a_.
mici de 2 000 k'vV ~s~ poalfo 0 1~Sll ~c de cure n t montate în opoz1ţw hd. Această f~l·otecţie, se insla.J.eozi\, de rognli-'i . Ia motoare cu pnterea
darele celor d oua trans orma oare ma i man~ sau egală c n 4 000 k'W, daeă curcnLu l de punere la pămînt
(fig. 4.6.28, b). t•sLt\ 5 A (fig. 4. G. 30). Ea com a ndrt declanşarea Îll( rernpt orului de ali-
mentare.
Prolec-ţia se 'poatl\ inslala şi la motoare cu puteri ma i mici de
4 000 1<\V. în ca~m·i bi1:e justificat e şi dadt cure ntu l de punere Ia păm înt
dcpilşeşte 5 A. l n această situaţie, p rotec-t ia lucn~ază de regulă la sem -
nalizare.
C. l'•·otH(ta împotrh-a s upr·a sar c inilor. Se m o ntează in si tuaţia cînd,
d .ll o•·ită condi (ii lor de funcţiohare, p ot apare suprasnrcini periculoase.
'a se realizează de regulă cu ,relee de cur<~nt, montnlc ca ir1 fig. 4.6.28.
a l11 fu111!ţie de necesir ăţi, poate aetiona la declanşa re sau semnalizare.
' ? Jlema de principiu a protecţiei maximale D. l)rolec! ia împott·h ·a scihlt'rii t ens iunii dr alim <'nlarc sub li mitele
F ig. 4.6.~8. Se_ te de curent a motoareior electnce.
netemporna i ibil<'. Se instalează (fig. •LG.3 1) pentr u decoueclarM motoarelor
mai mică importanţă în scopul uşurări i condiţiilo r de rcslabilir e a
A· 2· Proiectia
· -
dif~renlială longilrulinală (figl. 4. 6.2490)0tOJL~~~~l:\~~a~:~,
' · 1 · mari sau ccra e cu nsiu.nii după eliminarea scurtc.ircuitelor, ca şi pentru a deconecta acele
.
neral la mot?arc cu ?ulcn. ~ată c d~uă f ;ze (R şi T). L a m otoaJ:oll·
·
oi oare a căror au Lopornire nu ~s l.e permisă d in punct de vedere teh-
Protectie se m staleaza ele te",u p t ţl·e rapidă im potriva pu ncniOI logie sau a l securităţii m-uncii.
, . . a ·e nu posedă o pro ce . • .
de puten man c 1 • t . f·. , Poate fi folosi tă şi la m oloarcll' Pon rru a se evita deco nectări grcşile. la ard,: rea unei signranţ,P. pe
.1 instalt\aza pe re1 a zc. . •
la p amln , ea s_e . . ,. 000 k\V . dacă protecţia max unal<l nct.cmpu
V •

cu puter ea mat m •ca Ilo 4 ' ... w

uil.ele d e măsmare, contactele releelor de t e ns iuuc care sesizează
, ces LOl! ll1oLoare nn este suficien t de se nsibila.
rizată a a
pe ha re se JeaţEă în serie. De a sem enea p lu sul de d e-

452 453
clan.şaH~ esLc LrecuL printr-un conl.acl a uxiliar al separatorului de bare
al celulei de măsurare. deoarece la desch iderea lui, releele 1 (de ten:..
siune) ar sesiza scăderea t ensiunii , şi ar comanda declanşarea. J?:.3. O protec ţie de snprasarcină.
ă 1} n t?ate ~azurile în care nu este prevăzută
z "· p1otecţ1a comandă declanşarea motornlui.
posibilitatea resincroni-

- oecL.
1 M 1 ;Mz;AIJ

F i g. 4 ·6.3~ .. ·~chema de principiu

n__p~otec:ţtet Impotri va !uncţionă­
Oeclansare ru In regim asincron a motoa-
M'-;M5 relor sincrone.

F. tVrote,cţia_ i~potJ·i va intreruperii lllHJerii sa u nutilat i<' J. r·oi·f"t"

La mo oare e dHl t 1 1··1 r ~ · '· ·• '·
UU ere fc;rta . ~ lD'S ~.al,J! C ar~ pel:sonai de s upraveghere Şi ca re Ull
Fig. 4..6.31. Schema de principiu a protecţiei i mpotriva scăderii ~
rorţate ,. ta, pro l 1ccţul. e tmpotnva mlrcrupcrii u nD"crii satt ,,e 1 r· l ·t·· ·
tensiunii de alimentare sub lirn.itele admiSibile a motoarelor
comandă
• <e Iegu a,
r d eclan5area
, • "'
mlreruptorului m9torului.
1 1 a ,.tct
eJP.<":trice.

Tn cazul scă derii tensiunii de alimentare de pc ·b are, releul de timp 2 4 .6.1.7. rnon.::C'fJA B:\RRJ.QR COL:ECTOAJIE
comandă temporizat declan~area primei tranşe (motoarele 1VI1 , M 2• Jl.13 ),
iar dacă t ensiunea ttll se restab ileşte es l.e coma ndat ă t ranş a a doua (mo- Protcc~ia barelor poate fi asigurată prin :
toarele 11IJ şi .iU~). răminlnd în funcţiune numai motorul j\16 • - protecţiile elementelor racordatc Ja ba I'C:
Prima tranşe comandă , de regnlă, declanşare a motoarelor de mai protecţii specifice a le b arelor colectoare. '
mică irnporLant.ă, la scăderea 1 ensi u nii sub 70 % din t ensiu nea nomi nală
a moloarelor, cu o 1emporiz:.u:c de aproximativ 0,5 s.
,\ doua tranşe comandlt dec l an~area alLor motoare la st:ădcrea ten-
siunii s ub 50% di·n te n siune~ iu'nnina l ă a motoarclor, cu o temporizare
1
a ba~e. s:
A J J>··~tecţja hnrclor co~:-<·to:ne prin protH!ia elementelor racorrln;c
folos:şte la st~.!JJle cu o configurape redusă sau de mai mică
impm tant.l, daca protecţule elementelor racordate 1" b". ~ · ~
d1' t.)"J Je d c selectn. ntate
. .. .. le astgura r.on-
· wpriusă înlre 5 şi 1O s.
E. PrQtcc~ia împotrh·a
· )
in rc·gim as incron a motoarelor
iuu cţio n i'ir ii .l
' st . ·
erou 1 ~ nerget 1c.
•
<
şi ra11idi1 ate im puse de ...
n
t · 1 · · ·
... para aJu stat1et s1 de
· '
s incrone. Ieşirea din s incconism a motoarelor sincrone este generată, . In ea_zlll staţiiJ or de îna ltă tensiune, protee(.ia barelor colectoarf' est '
de regulă, de întreruperea H nei faze a reţelei sau de scăderea tensiunii asigurata d ' L 't · ·1 d · ~ · c
c pro..ec.u e c dtstanţa sau maximale ale liniilor ele ali-
pe barele do alimentare. Impotri va acestui regim se u ti lizează : mentare ale statnlm·. respective 1n cazul staţ 1· 1·1<) t. d 1! mec,.te t cnsmnc
·
. . • . • • -
E.L O protecţie maximală instn lală în circuitul de <~xcitaţie caro prote-~ţt a barelor colectoal:e este asigit rată de protee"ţia maximală ;
lucrează In aparipa unei componente alternative a c1trentului de ex- trnnstormatoarelot· coboritoare din statie
~itaţie ([ig. 4.6. 32). ·
' .
E.2. O pr otecţie sensibili\ la schimbarea unghiului de dcfazaj dinţro
B. Pmt.•·•·J:ia bal'clo1· cohlc"fo:ne ·l>l'in 1n:otecfii ··p;c:••· .
B 1 Prolccr 1 d" l ~ , ~ .u 1cc aC(lStora.
c urentul şi tensiunea statorică. · · . ·'~.ce 1s ~nţa s~w maximală de curent a cuplelor longi-
nale. Pt otec ţnlc de dts~anta·'
sau
•
prot ectiile
1
ma• :oma
-· 1e d e curent m-·
nla te PG Cltplele longih tdinale di n s la(iile c u nn singur siSt<'m de bare
454

. 455
 suma c_u rcnl:il or secundari ai: Uniilo r.'
(;LI aport In sc urLeirc ui t . Protec.ţia
>ol asi .,.ura protecţia ~>an~lor coleclo~trc în cazul t~Illti clc~ec~ ~~:.una di~'l va acţi ona în acest caz comand înd dcelanşarca lu l uror între r uptoare~
I t"
sec ·n gp n· 11 de c·l"" llS"t'e·t " udtnale. Pnn
-. " • CLtj>lc·i· lon<1tt . der.lan~arc,t
, ) cuplet, lor racordate la bare prin -care se alimentează defectu l.
se lz~leazr1 bara cldcclii limitîndu-se defec t ul (ftg. 4.G.33 ·

Fig. 4.6.33. Sc·hcma d e principiu a

p 1·otccţiei barelm· . colec_toat·c foi~
r-~ • l ''~ Oec.t:J;?st:N' sind protecţia de dtslanţa ~u max•-
/> L9 c:..•!J:;J
mală a cuplelor long.tudmaJe.

(- }

? >. di~'erenlialli a barelor colecloare. Poa~:e_ fi rea lizată :

. .
B.-~ J JOL~cfw
t' t' t• în siLua~:ia în care protecţia barclot· colec-
- m vana nla comp e a, : . t 1 b' rele sta~ie i ·
• 1 de toate circuitele pnmare racotc1a e a a. . c '
toare mc u ' ' . L 1· barclor colec-
în varianta in co m.plelă, în situaţ.ia it~ care pro eci•a .
. . .· , .
toare i ud ude numai ctre tntcl<\ plin c.tt e ) 1 ar·ele sî nt ' sau ar putea f1,
alime nl.aLc în car. de defc('.t.
Fig. 4.fi.35. Schema de princiriu a protecţie i difr.-
renţiale c u acţiune de frînare a barelor colectoare. ·

În practică, Clatorită neidenti tăţii transformatoarelor ele cure n t, poate

apare î n circuitul diferenţia!, în regim normal de func-ţi onare, un curent
de d ezechilibru cu valori apropiate de cele de declanşare. Pentru a eli-
mina acesL neajuns, se pot folosi transformatoare de egalizare, transfor-
m aLoare cu saturaţi e rapidă, sau relee diferenţiale cu acţiune de frînare.
1n fig. 4.6.35 este reprezentată schema de principiu a protectiei dife-
renţiale c11 acţiune de frînare.
J3-f'leul diferenţia! propriu- zis este rt>lt·ul H de curent continuu . .
Fi?.. 4 _6 _34 _ Schema de pr;n cipiu a protecţiei diferenţiale a barelor co-
T,., T,~, 1'~ sînl transformatoare sumatoare care transformă sistemul
Jeetoare. • trifazat d e cu renţi al celulelor racordatc la bare intr-un eurent mono-
fa zat. T 1 t, 'i'n, T 13 sînt transformaLoarr de frînare, iar T L este lrans-
formator de lu cru. Aceste transformatoare reduc c urenţii 1 81 , 1s-!• 1
Schema de princ 1p tu a pro tecţ.ici difm:~nţial~ a b~relor ~o ~~~L~~re
la valori aplicabile punţilor redresoa rc tl~ frînare P şi de lucru P , .
83
~ • '" rr • ·~ 3-1· Circuitul
~ste prezenta t a l1l ! 10 - 'J.v .
dtferenttal esle asLfd 1_cah zat 1
Curentul de lucru IL este dat de valoarea redrcsal.ă a sumei vectoriale
1
. . .. _ _ • . .:-
încît, în cazul unui scurLcircuit exterwr z onei plo_tejate (a~tc~ ~~ una a curenplor l 81 , 1 82 , I s3 • Curentul de frînarc 11 t'ste dat de suma modu-
din linii), cure nLul prin releul di[erenţial cs:e teoretic zero ([1g. 1.0.:34~ a) lelor acelo r::lş i curenţi r cdresap.
si protecţia diferenţ i a l ă de bnre nu va acţiOna. . . . . Hclcul difrrPnţ.ial R acţionează numa i la dt•fec.te în ZOltă (pe barele
· r' . 1 n ui scurtcircuit î tt interiorul zone1 p r olcJ aLe (pe b arelo colcctoa r c), s ituaţi e în care este înd ep l iniLă eo n d i ţ i n h > ! .
n cazu u . .. 1 b) . f e ·al ('U 1
colectoa re), CHrcnl tll pri n rele u! dif:t{renţial ([Ig.' 4.Q.3L., ya 1 g. .
4-57
456
 Pentru a se eviLH dec l a nşă ri intempesLive la apariţia unui defect
în cin:t!itul diferenţi a ! , im pulsu l de d ec lanş are dat de · protccţia difcren- . 1n reţrkle cu lleutrul legat direct la păm 'inl (110 -400 kV) r ·
tia lă a junge la în l n• rn plor ul celulei numai după ce a verificat că pro- ll vele de R AR se instalează astfel : ( tSpOZI-
tecţia acesteia a deniara L. semn d't există nn defect pe b are sau p e cir- RA~ ~:a liniile. de 11~-lJOO kV cu alimen tare ra dială se fol ose ste
cuitul p rimar rcspccth·. - cu un s1ngur CiclU. ·•
Schem a prezentată pnalc fi utilizalft şi p entru un s istem dublu d e b) L a lin iil e de 110 k V cu surse la amb 1 · ·
llare. In acest caz. pc fiecare sistem se instalează cîte un releu diferenţia t în para,lel cu a lt r .. . . < • ce ~apet.e ca·re funcţiOnează
văd R \H. T . e lll.ll pnn .caie se poate rnr nţm e smcronismul, se prc-
împre ună cu cirl'uilele af(•rente prezentate şi pentl'll fiecare celulă în . ' -. cu un smgur c tclu, cu ronlrolul li psei Lensiunii sau ... , s 1·n
parte, n i şte relee intctmcdian· (le selecţ ie a b arci I sau li in fun cţie . OlllSJn li 11.11.
cr . ' "' -
de poziţia separatoarclor de bare. · c) P e linii~e de 110 kV se admile instalar ea HAR-:\·[ numa i in C" · •·
cu t otu 1 spec 1ale. · . · • ••zm i
d' d ) Pe liniile de 220-:-'100 kV cu surs(• la ambele capete si făcînd a 1
4.6.2. CI RCLJ !T E PE~THU .\UTOl\l ATIZAR E FOLOSITE tn r) eţcle ~t~ ~}ate, se lllstalează dispozit ive mixte RAR-·T şi RA~ ~Ie
. IN STATlf Şl POSTURI DE T R ANSFOR\l ARE li ..c La. lmule de _ 220 - .400 l·V
' ca1·c nu f un c~w
· neaza- in
• paralel
. cu alte -- .
nu se msta 1caza numa1 R AR-.M.
<
'
~etnlrul a fi ef!c.i.e nte, insta laţiile de RAR t rrhuie să indeplineasca-
Urm a oare e cond1tu · ·

Rea nclanşarra a u tomată rapidă a liuiill)r este o operaţie complexă

r;lpton~t~f~~~ii~n~~-~~~~~~~J~uie să se producă numni la declanşarea între-
care co ns l ă în rean c l anşarca automată a înt reruptor1ului liniei declan- .
f· ~. C~manda de an~lanşare da.l.ă p rin HAR tr<•hn ie să aibă 0 duJ·a r· ~
1

şate prin prote cţ ie. Heanc.l a n şarea arc loc după un anumit timp de Ia sn .tca.nta I .pentru
. a . a 51::.,r 1..·11..'1 a ne 1anşarca •rnt.rr.ruptorului. ' .a
dccla 'uşare, tirnp nll'e - tlc regn l ă - nu l.r ebtiic să depăşească cu rnulL - n cazul t-xtmdern dcfecL 1 · ., · · · ·
pauza de RAH: ·. , .: · . .. . u ~J. r s~u apanţ.I<' I nnm nou defect în
interva lul uccesar ·pcntru a se asigura, prin .întreruperea Lensiunii, stin- . .t . drspozJlnul tJ ebtue sa coma nde cleclansare-t t- ,-~· raz ·'t ~
d C f lUI 'IVa. •' ·' · < -« a
V ,

gerea a rc.niH i elet:Lric produs l:,t locul defeclului. Acest t imp poartă numele
ele pauză de Pd\R. ·
r ~a liniile futlcponînd în re t.cle lc c u neutru! izolat sau compensat de nA~ur~ bef~ctuvarea ~l~ui c iclu simpl.u ~ait dublu de RAR, iRstalatia
de tim > î re ute •Sa revma. automat la slarea i niţia l ă dup ă o peri oadă
(6-20 kV), .Ja ca n~ dec l anşa r<•a. întreruploarelor se fa ce d e regulrt Lri- . J_ n care nu se m at poate produce ni('i o rennclansar A · .v
fazal, rcanc lauşa rea a.utomată se face trifazat RAR-T. p enoada se numeşte perioadă de blol'aj. < > e. ceasta
In caz11l liniilor func~ionî nd în re~elele cu neutrul leg<rt la p ă mînt . .tn caz~l cînd după efectuarea unui r iclu de RAR d f .
-
(110-·100 kY). la care proLecţia poate selec ta şi comanda declanşarea Slstă, Jnstalaţla trebuie să comande o declansa re trifazatăe 3c~?l}>:~­
fazei dr[eelc. se aplică de la caz la caz RAH-T, sau reanclanşarea auto- sau - de la caz la caz -:- un al doilea eic·ltr. , e llll n ·a ,
mată monofazaU1, RAH-:\f.
tn rc!:<·lele cu neutru! izolat sau compensat, dis poziti,·clc HAR-T - Instalatia .de RAR nu trebuie s:- d
ruptorului la .declansarea YOită a . ta .coman e. reanclanşarca înt re-
ttces Ula, sau cmd decla nsa rea ·
prot ce ţ le urmeaza lmed lat după o coma , - l
se înstAiear.ă aslfel : . - .· .
. a) La liniile radiale, RAR-T cu dublu ciclu, la ca păLul dinspre su rsă - I t 1 . d .
1 ·. prm
ne a ce anc anşare JU<tnuală.
al litiiei. • · ns a atta e RAR nu trebuie - ·t-
cJan~5area· est~ provocată .de anu . .5 a ycrm~. a reanclanşarea cînd de-
b) La li ni ile cu surse la amb ele capete, care funcţionează în paralel tecţia diferenţială de bare, DRR~~~~c~~otecţ.u sau automatizări (pro- ·
cu a lte linii p rin care se poate menţine sincronismul între cele două ca-
pete. HAR-T c~t un singur c iclu, cu controlul lipsei de tensiune sau al
sincro nismului. 4.6.2.:.!. DECLANŞAREA DE REZF..R}'Ă Li\ U:EFUZ DE ÎNTI~ERUPTOll (TJIUU)
c) La liniilr. eu surse la amh e.le eapcte la care nu există alte legături
pe ntru păstrarea sincronismului în timpul pattzci de RAR, nu 5-\>,. i n~La­ tn practica exploatării s-a obser v·1t
unei adva.rji, întreruptorul elementului a vc:ri~~~~~~u:r~t~~~r:u~~:d, tca~ul îf
.V • - • • • • •

.lează de regulă RAR-T.

unor efecte· mecanice, electrice sau de altă natur'i, dest· c·~e . ~talondt~
' • <• ~ 11.ctn e e a

459
 A AH-ul lrt•hnie să-si ))loehezc funct·i'onarea în următ oa rele situatii :
priltec.ţie au funeţionnl corce t. ~i .au 1ransm.is impuls ul de declanşare la - ca rrnruHe a a'rdcrii unei sigun~n'ţc în ci rcuiLele secu ndare 'a le
întn:ruplor. • . . ....... r ·a,·c care a r putea avea loc în acest transformatoarclor· de tensiune care a limeuteazr\ releele de min imă
Penlru a prellllttnpma .1\attt 1e b'• ' , ~ f 1 • t. tensiune pentru pot·nirc ;
. '. . ·r ·uitch• de declat)!:mre de rezcrY a la re uz ce ..m te-
caz, s-au tnltodu~ ct _c. 1 1 l)nl-'1 s·x,· pre,·ăd de r<'<tnlă la st aţt)le de - ex istenţa unui defeet. pe hara snpravcgheată prin AAR, sau cînd
. DIUH Ctrn11te e c (' l \ \ · . · · · "' r' aceasU\ bară a limrnLeazrt un defect ne(;'[iminat p c unul din elementele
r upLot . , . . ' te l)o·t r·, 't tîsLahte ş i Îtl car-ul b a n•lor de v -
J.10 400 J•V 1\ceslt' Cli'CUI · · ' ' • . • 1 · conectate la barele rcspeclive; această prevedere nu se cons ideră obli-
'JO 1-'r din ~ta.tii. 'i n cazul în care protec ţia m~ximală a transform,~ l~~te ~~ gatorie în cazul dispozitivelor AAH. ale inst·a la.ţiilor de joasă Lensiune.
- b' 'l ar·c , est" S<'nsibill\. la sntr lctrcutt<•le produ se pe tnu e
cn on .oc nu ~· · -:Jn principiu. schemele de AAR trebuie să con j. ină un elem ent de
li - 20 kV. . ~ ..... •mc sau secţii de ban•, instalaţi a p ornire formal din re lee minima l(' de Lens iune care srt controleze li.psa
I~ .el s-ta·ţiile .cu t·<'l. ~putut 1 ua s t., 1l
<o . ' . . 1 1 .. 1 tensiun ii pe b a rele snpra.veghcalr şi să comande por oirca numai după
1. 1 . tcc• ii le cl<'mentelor eoucctatc a ).ttc e
de nrnn \'a ft porntta (U<' a pt o } ce ~- a constatat cx.isLcn~a tensiunii pe bar ele a limentării de rez ervă .
co 1.<c toare
c
si
·•
\'a eoma nda. :• l .• • 1 statiilor cu lcnsntnt . · mat· JntCl
· · de Pe lingi\ accsl demen t, schema trebuie să conţin ă un element d e tcm-
- deconcctarNt cup let, Il cazu ' , . p oriza n·. cu o \ cmporizurc mai mare dccll prote c ţiil e liniilor care pleacă
11 0 kV; ·.. 1 . S'l ll deco necta rea tuturor ('\emcnlclor r acor- de la hart'l<' s l a !ici, penlru a nu pune în ruucţiune schema de AAR în
- declanş~uea ~up ci .:., de bare cu înLrrrupl orul care a r l:'fuzal cazt, l dcfeel rlor în reţeaua consumatorilor.
dal e la acera~t secţ1 e sau s t ~. em · \· . .Sc hema de AAR. mai conţine o cheie de AAR, pentnl alegerea rcgi-
" l t:Y~itlOr d(' 110 -tlOO ,\1· nnvilor, cart' permite l ot odală scoaterNt din funcţiu ne a Sch emei, 'in
srt d eclanşeze, m cazu s' . . l·~ d la DHRI ya act iona numai asu-
Coroanda de declanşar<:_ pr~0: ~al:lii' de >rotectii
1
;n
demarat, sesi- mowenl ul cind se ex.t'rulă manevre cu iulreruptorul alimentării princi-
p ra iolrcruptoa rdor ~le calror_ Insfl: ,.l'e mai ~tts fa~ c uplele transversale p al<> sau l'l' Yizii a le in sla l:rţiei de automatizare.
' i d f 1 l Ex.cc{:.)'t le <\c a 1 CO'\ el " • • c • 1 . Folos irea in stalaţiilor de A.AH. pre7. iută următoarele ·ayauta jc:
zJnc ~ er.._u . • ~ , • ·l· "'. . se fac e Irtră c.onLrolul d ema raJ u Ul
si louctJtudma lr , a carol d r< anşate . se măreşle siguranţa 1n funcţionare, ~n caz de avarie ::;au de
, :::> •.
proteet iilo r propnt. m aue,-re gre::;ill' ;
- se s implifică sc ltt•mele de a limeuLarc, pr.nt t·n acelaşi grad de
! '> 3 """'LJ\!\"~t\llEA AUTOll;\TĂ A HEZEnVET (A:\Tt) s igura n!ă ;
4: . !).~. . ' "'"' •
-· S<' reduce personalul ele cxploalare .
. . . , t~ a rczcrYI:'i sP inlelcr1 dispozit ivele care,
Prin anclanş:n~e~. a~tom.~\ a r. a alimentării ~ormale, eonecleazrt
în cazul deconcc.tarn dm Ottce _caRuz:' cită că el ispozitivele AA H se inst.a- 4.6.2.4 . Ill::;SCAitCAnEt\ AUTO~IAT.i\• A SA.UCl:VIl (DA S)
automat a lirnenta n·a de r ezerva .. ,ezu c ·t' : . ·e t'll care pentru a li-
l ţne_~~.
"l . !)Oslunle de trans Ot meu '
lcază în toale sa .· . ~ ale de alimentare normală şi uua Arc rolul de a. reduce in m od automat sarcina co nsumată în sistem
me nt.area co nsuma t·onlot ex. tsla O c, în m omenLul apar i ţiei în interiorul său a tlll,Of regimuri de funcţionare
de rezervă. . ·r·;, . , ., • momentul ·dispariţiei tensiunii <;an~ pot periclita eehilihrnl dintre puteril e c<>nstu:nate cele produse.
şi
Poruirea sclu·met de AA ' se 1.\C<' lll ,
t u funcţi e d e paramrt rul supravegh eat se dt>rincsc mai multe tipuri
p e lJara supravegheată, astfel: .. . ~ O 'J5U de DAS, şi anume :
· l ·:-d rea tensiunii pe bnra alunentala sub .- .o''"
t<'mponzat. a sca ~ ' ·. .. F 1'. Lcmporizarea p ro- DAS d e [rec Y e trţă - DAS-F;
l·impul de...actionarc aleg. tnd.u -se cu o tteal) ·~ patesa~ ,tc.le ./)A.R.
' · . d b ·a sup rav e"•IC• · ,., · DAS de tensiune - DA~-U;
ectiilor
t · hnulor a It menta te e at' · ::o • • ~ .. de D AS d e putere - DAS-P;
. t' -~ ·a u 1) r111 prolectte a c.ut
- rapid, la declanşarea mtempes tva s , • DAS de curent - D AS-C.
alimentare normal:i . • l · 1 · de Puterea consumatorilor sacrifica ţi prin D AS :;e stabileşte pe ,zone
. - . l .
Schema de_ AA~ Lrc n~te
rezervă numa1 daca a fost. ee
J
ă crm ită ac~ionarca tnt rerup o~t c .ot ~ ..
~nt'<'Lată în prea labil calea Hlunentarn
~ r Y'\loarea minimă de
şi pe î ntreg sist ernul energetic, in funcţi e de parametrii indicaţi mai
sus. ţ ioîndu- se cont de condiţiile locale privind structura sistemu lui
normale şi dacă tensiu nea pc ralea de rezerva a e • , energct.ie şi a consumatori lor diu zona res pecti vă.
J unc ţ i o na re admisă.
461
460
 4 .6.3. APARATE FOLOSITE Î N INSTAL.AŢIII.E
Pentru a nu se prodnce perLLi.rha! ii in sis Lem la d.econ('el·area p rin DE MĂSUHARE, COMANDĂ, · PROTECŢIE
DAS a unor eonsumatori în t impul vatiaţiilor d e scurtă - durată ale para- ŞI AUTOMATIZARE
metrilor · supravegheaţi (frecvenţă, tcnsi.u.ne etc.), ea urmare a unor
scurtcircuite, sau în timpul pauzelor de RAR san AAR, scl1emele de 4.6.3.1. APAIINm DE }fĂSUR AT
D AS trebuie pre\'"ă.zute .cu :
a) rccoucctarea automată a consumatorilor decl~nşaţi prin DAS; După cum s-a arătat, în staţii electrice şi pos turi de transformare
b) temporizarea la acponare a DAS, corel ată cu reducerea timpitlui se folosesc o serie, de apar.ate de măsurare, cum ar fi : ampermetre, volt-
de RAR, sau AA'H. metre, wattmetre, varmetre, contoare. de energie activă şi reactivă,
Conform normativelor în v igoare, reel)nectarea automală a consu- frec.v enţ:metre etc.
matorilor declanşaţi prin DAS se apliert' în următoarel e cazuri: Acest e aparate pot fi :
- la staţi ile fără personal perma nent şi fără ·ins ta laţii de t ele- lndicalnare, cînd va loarea manmu măsurate este indicată de un ac
comandă; . care se de'r>lasează î n fa ţa unei scăr i gradate. Din această grupă fac
- in sistemele în care exisLă o rezervă de putere cu intrare în ac- parte ampe rm elr<' le. YOltmetrele, wattmetrele ş i va.rmetrele. ..
ţiune rapidă (hidrocentrhle, turbine cu gaze, grupuri Dksel-elec- I nlegrctlo(u·c. cînd valoa rea mărimii măsurate se însumează pe o
trice ete.). t anumită pe t·ioaclă ele timp pe un cadran. Din această grupă fac parte
contoarele de energ ie activă si reac tivă .
4

4.6.2.5 . .'\ UTO:MATI7~~ m DE SEPARARE ÎN RF:p~..~ ln regislraloare. Cind variaţia în timp a mări~rii 1năsurate se înscrie
pe o diag r·amă. EstP cazul amperm~trelor, voltmetrelor, wattinetrelor
1 şi v anncl rclor îurcgistratoare.
Pierderea stabilităţii de funcţionare · a unui sistem energetic consti-
t uie o avarie deosebit de grav~, care poate genera ieşirea to.tală d in P,c ca dranul al)itratclor de măsurare se înscriu anum ite date privind:
'funcţiune a generatoarelor şi implicit a siste1)1.ulni. Picrden:-a sta b ilită ţ.ii · a) tipul/ aparatulu i; _ ' · ,
se 1Ttanifcs{ă prin fluctuaţii rep,l!tate ale frecvenţei )i puterii la anumite b) na~ ura xMtrimilor la care se co J1ectează aparatul şi modul cum se·
intervale scurte ele timp, ca re gen<~ rează aşa- zisele ,.pendula ţii" în 1-;~ s lem. face a<:t>sl lu!' ru ;
în. vederea lilnitării şi elirnjnării <H;<,slor regimuri a norma le de I;unc- c) clasa ele pree,izie ;
ţio narc, se folosesc automat i zările de separare de re [:ea, cq a,i ntoru 1 unor cl) pri ncipiu l de funcţioq,a rc;
dispozitive de debuclarc ş i 'insularizare. · .
e) tensiunea de încercare etc.
Acesţe dispozilive vor ·comânda separarea sistem ului . in sectoâre
Ccml'orm normativelor în v igoare, instrumentele de măsura re utili-
(ins'ule),. în cazul apariţiei fenomenelor nedorite de mai sns.
zate 'l n 1-;ta~ii, şi po.sluri de tra nsfodnare vor avea următoarele clase c\e
Pentru menţinerea funcţionării stabile a n i1<îr co nsumatori impor-' precizie minime :
ţanţi la :1p ariţia unor fenomene ned,oritc in reţea ca re ar putea conduce
la piei·derea stabilităţii sistemulu i. consumatorii imp.o rf an!:i sau deosebit --- Instrumentele indicatoare şi inregistratoare folosite la ţahlo urile
de sensibili la variaţii de frec'-;enţă putere, tensiune etc.', vor fi separaţi de .co mandă trebuie să aib ă cel puţin clasa de p recizie 2,5.
de restul sistemului, împreună Cll unul sau mai mull~ g eneratoa re. - I ns:trumentele folosite pentru măsurarea · frecvenţei sistemelor
Dispozitivele de separare pot actiona d u pă unul sau mai multe din energetice şi a tensiunii pe barele controlate de dispecer trebuie să aibă
1
următoarele criterii: scăderea frecve nţ.ei, schim harea mărimi i şi seh:mlui cel puţin ţlasa de precizie ·1. ·
energiei, supraîncărcarea generatoarelor, seăderea de durată a tensiunii - Transformatoarele de măsurare, şunturi l e satt< rezisteuţele adi-
în reţea .etc. · ··
ţionale prin care se conectează instrumentele de măsurare trebuie să
Pentru restabilirea echilibrului în sislem înlre puterea· produsă ş i . ' 1
coresp undă cel puţin cla-sei de precizie indicate în tabelul 4.6.1.
cea consumată, protecţia de separare de reţea poate fi col!lpletată cu o
instalaţie DAS. j ·
463
462 '
 Tabelu l 4.6. 1 4.6.3.2 . Al':\II ATE DE COMAN DA. PROTECŢIE ŞI ,\UT0:3i ,\TIZARE
Corclarea clasei de precizie
1) He lec inH~Hned ial'c. Sînt relee electromagnetice cu annătur~
Clasn de prr<:i"ie Clas:'l <le lll't'c.izie " 1 r"nsfo r- Cl,:sa fie preci·zic n şunttlJ'ilor bascu lantă (fig. 4 .6.30) utilizate în instalaţ ii l e de· co mandă, control ~I
a ins l n nncnlu1ui nl~t l o:tre1or de lllfi S \I t'ă. s'"' " •·czisten tci Hdiţ ionalc
automatizare, ca ekm('nL amplificator sau de exec u ţ ie a u nor r:omenzJ.
E le au de . recsulă · nuti mult e contacte, care pot: fi nonnal închise sau
1 . 0,5 0,5
n cfrma l deschise. 1il gcncr~l acţionarea lor este instantanee, clar există
1,.5 o,.; 0,5 ş i t ip uri la c:\r e a<·. ţio.nar~a se face rll ternporizare la înehidere ,sau cl~s­
-
•) ,:)
..... 1 •o,;:; chid ere. Eohina poat e fi acţiona tă în curent continuu sa u alternativ,.
·pentru :tensiuni ele: 12, 24, %, t!8, 60, 110, 220 V c.e. sau 12, 2-1, 112,
48, ilO, 125, 220, :lBO. C>OO V e.a.
ConLoarcle de ene rgif"\ activă şi react.i vă , în f uncpe de loc ul de
ii1st:alar e, t rebuie să a i bă u rmătoarele clase de .p recizie : Helcelc R I-3 (fig . .J: . G.:n) sînt construite în diverse variante, cu 4 ,.
• contoarele instalate pe partea de Înaltă t e ns iune a blocurilor ge- 6 saLt R conta~ te, unele normal închise iar a ltele normal deschise. Ac ţi o­
ner ator-tra usform a t or şi ea re măsoadt en ergia d ehitaţă de generatoare narea lor esLe practic instanta nee.
în reţea ua de 'inaltă tensiune, clasa de precizie 0,5 ; Releefe HI-3 T s înt asemănă toa re cu releele R I-3, dar au o a n um i t ă
• contoarele de e nergie a c t ivrt siLuate în cireuitele (ahto) t ransfor- temporiza re şi se constr uiese cu pat ru contacte ( ~ ND + 2 NI).
matoarelor ele t100 f 22'Q kV, 220j l1 Q kV şi 400/110 kV, de regu l ă, clasa R eleele H.I-3 TR reprezinta varianta cu temporizare la :r evenire,.
de p recizie 0,5, cel m ult 1 ; · iar HI-3 TA, v a riant a cu temporizare la înehidere. ·
· • contoarele de decont are a energiei· eleclrice active, de regulă, :ReleeleTU-t! şi Rf~5 (fig. 4. 6.38) pot avea contacte norn1al închise,.
clasa 1 ; •
normal deschise sau NT+ ND Ctl pol comun. Heleele se p ot conecta p rin
. • ~ntoa.rele de contro l ~1 energiei electrice active, de regulă, clasa
intermcd i~tl unui socl u, sa u direct prin lipirea fir elor.
de precizie 2 ·;
.. contoa rele de decontar e şi de co ntrol a 1 <~ne rg i l:'i ~le c.; t r i ce rea eLi ve,
lb"
1 _____...--~ 2 .
clasa d e p reciZie 2,5. . 3~~'r
Contoarele m enponate anterinr t r-ebuie eonee La Le. la Lrausfon naLoare

f~ ~
5..___../<>-----<>6

i
de mă surar e av'lnd cel p upn elasa de precizie O,:J. 7 ~<>----o8

t-rJ
9~!0 2
Limita sup e r ioară ele măsurare a inslrumeutclo.r şi- a t ransformatoa- 1 Yf 8 ? 1 f

~
ff~/2
relor de măsurare, a şuriturilor şi a rczist cnţdo r a di~iona l e, trelJuic sft
corespundă în. SC<!-ta standard izat ă t reptei t•gale cu 1 ,2V n (Vn fii nd va- u~v
loarea nominală a mări mi i ee st~ mă s oa r ă) , sau dadt pe scara sLandar-
dizată nu există treapta 1,2Vn• va corespunde Lrcplei imediat strpcri-· fig. 4.6.36. Helee intel'- Fi::t . ·1.G.37. Releu Fig. 4.G.38. Helec intcr-
m edia re. i.ntPr medi a r R f-3. m<~dia re RI-4, RI-5.
oare a cestei valo ri. '
Fac excep ţie amp errnetrele el in circuitele i n ·ca re se .p r odu c vîrfuri 1
Rele'e l.e TU-7 (fig . 4.G.30) se COJis truiesc cu şap t. e-e o ritacle, ea re pot
dese de sareină, de scurtă durată (circuite ca re conţin motoare e lectrice fi no rma l lncbfse sau descnise, Î ll diverse varianle cons tructive . . Hele ul
'
cu roLorul în scu rtcirct1it, transformatoare pentru cuptoare electrice ete.) esLe eind se aplică o tensiu'ne corcspunzft Loare la horn,e lc U - -V
a cţiona t
.

şi din circuitele în care se admit, în conformitate· eu Ţire.scripţiile spe- şi răm în e blocat mecanic în ace1'ţstă p o ziţie, chiar dacă dispa rt> l·pnsiunea
cifice,' suprasaTcini de durată limitată în caz de a varii (generatoare,.. de la accstc.borne. Pentru d.ehlocar e este necesar să se apl ice o tcus iune
transformatoare). 1:). bornele U 1 - v\ ale hobinei. de deblocare ele~tromagncLică.

464 465
30 - Cartea electticianului din staţii electrice şi postuJ'i de transf or ma re - ceL 53
 Hclc·ele n f-10 (fig. 4 .0.40) au palru contacte cu pol comun, pal ru
normal închise şi patru normal desc hise. Prinderea pe panou se [ace prin
Aslfd, în poziţia intermediară (col. 1, tabelul <J.•6.2) rrlcul est e pre-
inlC'rmcdiulunor prize cu l<'gături faţă (CF- 10) sau legături spate (CS-10).
găLi t. pentru a ac\ io na . Cu clapcta căzută (col. 2, t~1 h c lnl 4. .~.2) ~- e~eul a
fun cţio n at. ])adi se Incearcă să se ănul ezc scm na!JZarrn pnn n tllcnr ca
/
l~o---o2
) ~.,_____.., ~ Tabelul 4. G. .1
~ ~<>----O t;
7 o-----o----o -----<> 8 Fig. 4.6.41. Poziţia cJapctci de senmalizarc la rcl!~ul R SE
Relee de
e ~'o semnalizare Ca zuta

so-j ~ s ·
• /ntermediarâ Ridica ta
11 o--o-.::r---o 12 RdS-2, 7-:J~"
I.J<>--<>--~ /~ HdS-3.
uo---~v rr-Ţl~
~ ,;....:J C~t Pozitia

~~"'
3 5 cla,aetei
!--{1--> 2
' '
Fig. 6.39. Re-leu
it1tcrme'diar nr-7.
rfl-1
.1 . 2 l'lg. 4:.6.42. Re-
lee d e seninali- Sta!'ea 1 RSf ·(J f lleexc!La la txcita!;a t!xr:ita ~.z
Z<Il·e -RSE-B J, bobir;e/ =~2_,__:_E::.x::::
P.SC ·{J Ct_:,(::.a_:,ta-:-.~I-:-!V_:e::.:('.:..XC.:..it::.:a_t""
a-1-t/.:..
ei!...::>:...::CI,.:.'ta.:..t=..a-
Există trei varia nte constructive : RSE-B2.
- RI-10 A, fără semnalizare;
- RI-10 B, cu semnalizarea poziţiei; dapcLci şi aceasta revine la poziţia intermed iară, insNunnă că scmpn-
- RI-10 C, r.n semnalizarea fun el. ion ăr ii. Jizarca a di s p ă ru L. Dacă dapeta ri\mînt! în poziţia ri dir:1Lă (col. 3, la-
2) Relee de semnalizare. Sînt rel~e clcetromagnel i()e cu armătu ră bclnl L!. G.2) semna lizar ea n u a dispftrnt.
basculantă, utilizate în insta l aţiil e d ~· (;Omanclă , p rotecţi e şi autoHta- Ca s i relee.le P.dS, ,·arianta îmbunătăţi tă de relee de semnalizare
t izare pentru a pune în cvidcnţl'{ aparipa unor fenomene nedorite sau lip HSE {fig. 4.6.42) cuprind e dou~ t ipnri :
p entru a in_dica ce releu sau ansamblu el<' relee au luc rat. · tn general, ele HSE- Bl . care lucrea ză
se constrmesc ca relee d e cur ent sau tensiu ne continuă . la upa ripa mă ri mii cont ro-
Releu! de semnalizare RdS-2 l ucrează la apa ri1:ia măr imii contro lntc,
iar releul RdS-3 luc:rează la dispariţia m ă rimi i cnnt rolate. 1n fig. 4.G.4l
IHI,e;
este prezentată schema el ectr ic ă a u n ni releu t ip · H dS-2 sau RdS-3, iar RSE-B2, ca re lu crează
in tabelul 4.6.2 sînt. indieate p oziţiile claprlei de :::.t>mnalizare în func ţ ie la di spari~i a m ă rim ii con-
de starea electromagnetului de acţionarc. 1roia Le.
Tabelul ~.c. z. ln La b r,lul 4 .6.3 sint
Poziţia cl apetei de scmnali7;a r c ta 'rele ul RdS incHrate , pozip ilr, dapel.ri ,
de ~wrnna lizarC' în fnnc p e
lnt~rmediarâ Ctizutâ Rid;cattz
de starea el-ed ro magnet ului
F ig. 4.6.4.3. Relee Fig. 4.6.4-1. R eleu d e
Pozitia ~Alb de acţionarr, în cazul re- cu rent RC-2.
clapete' ~Alb I?Ofv ~ de <"llr<"nt.
#egrv AIIJ ' Roşu ll'cl<>r P.SE- Blşi RSE-B2.
Negru :-{) Relee dt~ cm·ent. Sînt relee electromag netice cn a rmătu r ă rol i-·
1 Rd.S-3 Excil:atâ txcitată
toare (fig. 4.6.40).
Starea Nee'Xcifatâ
Ele sînt construite ca relee maximale, arponînd la t·reşler('a ~u rc n­
bobinet 1fi.d S-J C'XCt'tal:ti Neexcita câ Neexcicatâ
t ului p este valoar ea reglată. De regulă, an un con tar l normal d eschis.
Contac't:e Oeschise !ncl11'se Oeschis~
- tn prczerlt la noi În ţar ă se fabrică relt•ul de eu re ni nC:-2 (fig. .J..G.44),
care poate fi reglat î n mod continuu intre 0,251., şi 1 / ., .,prin intermed iul
466
467
 unui buto n te pon l <> fi r ol.it in faţa un<'i sc::d e. O t>disă d e comutare p r ccă de re re1eu l R ·r p~h>
•·st.t• u l il iza t. cu ... cvrui
r: ,, a sehc. mă c l cetrică este
p oa te stabi li donlC'niik cit' acponare 0,25 .,..... 0,5Jn sau 0,5 - 1 ' "· r.. es l t•
rrp rrze ntata 111 f"rg. tj ·G·'18·
V •

. . . . ... . , d ora-
c urent ul nomina l a l n•fcului. H ele<• fe RC;·2 se fabrică. pe n tru c v rcnjii P entru rea liza rea tcrnporizăr r lor el d1spu nc de ~tn c1~ ~~oz r 1" .c
nom inali: Q,2; 0 ,6; 2; (); 10; 20; :) 0 ; 100 şi 200 A. loge rie. a că r ui f u ncţionare rste in i ţ~atr1 l~c un <lrs p n.:r,tt tv ~ledtomag­
1) Helec dt• ten s iune. Ca şi r<>lecl c de cure n t, releele de tens iune s .! nt n elic. cu un miez mobil care executa o nu!5carc de tr anslal tc.
relee cl ectromag nel ic<· cu armătură rotitoare. Ele siut construite fie
ca rc•lee maxima lr . fie ca n'lre minimale d e tensiune.
Rt>leelt• ma xinHlle de lcnsiune (fig. 4.6.45, a) lucrează la crrşl erea
tensiunii IH'ste o anumită ,-~l!oare reglată şi au de regulă un contact
normal deschis. f.a noi se fabrică r eleu ! maxima! RT-:~ ~~ re-
leul maxim al slah il t.<.>rmic RT- 3 S.
Hekele minimalc de· te r1sinnc
tJ /2 (fig . -1 .6.-15, b) fuereaz:i la scă­
o.o---c~ ....--.Q;...Q:--- o derea tensiunii suh o anunrilă ,·a-
Ioan.• rl.'glată şi an de regulă 1111
conlact normal inrhis. În p r·ezen l.
se
fa noi f~11Jrită C<'lcul minima l
el<• te ns iurw RT-4 şi releu l mi'ni-
mn f stahil te rm ic H T -4 S .
o b Helf.t>le d e t e nsi une p ot U re-
.Fig. 4.G.4G. He l~e> de te ns iune : gla Le eon tin uu îuLre 0 ,25 U" ş i
a - RT-3, R'l·-:IS ; b - H'l'-4, R:r-1$. 1 u,~, p ri n in te rmcdhilunn i buton
si a l t llH?i eclise de ('.Otnuta rc F 4.6.46. Rcku de curent cu caracteristică
care poate stahili domeniile de nction~re 0 ,25 - 0,5U,. sau 0 ,5 - 1 (/,.. ig. limitat dependenti:"! .RTpC-1.
U,. este tens iunea nom iualu a re lcul u i. R el<'cle RT-3 se fabr idt p e nt ru
tensiuni le nominale : 60; 200; '100 V c.a., iar Rr~1 - penlnt 18; l GO
ş i 3 20 V c.a. · , t[.s/
12 - 13. ...~ o{.~

5) R e lee de curent 1:11 c ara t! Cd !>l il'ă l imitat dcpcndt~ntă ltTp C~I. !OS

::;::
ft! ,,_;t.;_
·s înt relee de inducţie cu spiră în se uri circuit (fig . 4.6.45). e ~..::::::" ...=1 t-- 6S- f-
12
6
-
Echip aj ul mobil a l releu lui este un d isc de alu miniu JJ, car<' t' 1
:~ I
' 1

poate roti în j urui axului A, în întrcfierul d ec.tromagucLu lui E. Prin 2S

B
L
construcţie, fiecare pol a l electromagnctului a fost sec-ţionat în două 1o
părţi. P(~ una din păr~i el are mo ntată o spiră în scurtcircuit (Sp. Cf 2 J 'f 5 6 7 8 9 fO x 1reg o 2

se. 1 sau Sp. se. 2), c ea laltă rămînînd l iberă. Fig. 4.6.47. Curbele de variaţie a temporizării Fig. 4.6.48. Releu de timp
Releu l RTP C-1 arc curentul de acţiona re regla bi l în trepte de in funcţie de curent a rclcului RTpC- 1. RTpa-5.
2,5 ; 3 ; 1 ; 6 ; 8 ; 1O A şi te nworizarea cuprinsă înt re 2 ... 1O s. Curbele
de variaţie a temporizări i în fun cpe de rnrent sînt in dicate în fig . ;4.6.47. Rele u! RT pa-5 esLe pt>evăzut cn ma i multe co n~acte:
6) llclcc dt: timp. Sî nt utilizate î n instalaţiile de a u tom atizare şi' - con 1actu l 11- 12 est e contactul fina l tcmp on zat cu reglaj co n-
t.i nnn . ;
con trol p entru realizarea anu mitor temporizări im puse d e necesilăple
- co nla cl.ul 13 - 14 este u n contact pasager care p oate fi d e ase-
funcţiona le ale sch emr lor. f n staţii electrice şi posturi d e t ra nsfo rmare menea reglat în mod c o n ti nu u ;
468
469

co nt ndul normal inchis 3 - G şi ce l normal deschis .'J - J. stnt
con tacte inslantanrP.
,_Rclet~l~ HTpn-5 se construiesc pentru te1~porizări de 0, 1 ....:._ 1,3 ~;
0,2:) - 3,:> · S; 0,5 - tl s; 2 - 20 s ş i l.<'nsiuni nominale de. 2tl · :(8 · 60 ·
110 şi 220 ' V C.('. ' . ' •
7) Re lee de ft·revc ută min imă UFm· 3: UFm~-'.. Sint clesl inat:c clrco-
automate a unor tonsumatori cind frecYenta tensiunii rrtelei
neclării
scade sub o anumită valoare reglată pc releu. Ele fa c de rraulă p;trte
din schemele de DAS-F. . ;:,
Funcţionarra releu lui de frt•c ,· t·n~ă minimă RFm-3, RFm-4 se bazea ză
· p e com pararea du ra l t'i perioadei semna lului supraveaheat cu o dura tă
etalon interioară. o '
. Se~n a h d sinnsoidal_ supravrghrat •este aplicat circuitu'lui. 1
(f1g~ LJ.u.~9). Arr~ l ~t . J)I'Odu c e nişt.e imp ulsuri drcptunghiulare cu o du-
rata egala cu perwada semnalului supraY(•ghcat. Imp ulsul dreptunghiu-
lar prod~1s d_c 1 se comp::n:ri ca durală cu impnlsn l etalon interior, gene-
rat de c1rcut tu l mvuos l abtl :2. Dacă dura~a scmlialulu i T 1 (egală cu pe-
Fig. •I.G.·I9. Schema de principiu a rc-lcelo r
RFm-3 ~i RFm-4.
rioada semnalu lui supravegheat) rstc mai · mare decît durata im pulsulu i
etalon 1', arc loc com an da cirnlit ului monostabil 3, c.are
acponează
circuitul de execuţie 4 şf implicit releu! de ieşire R.
Dacă durata (periouda) st?mnal nlui supravt>gh eat T 1 este mai mi că
decît dur ata imptt lsu l\l i etalon '1', este acţionat circuiLul monostal) il 5,
ca re bloehrază cire nit1il de ' execupe 4. · ·
470
Sche ma interioară a r eleulni este a lim cnLaLă p ri n intermediul r e-
dre:'}o rului stabilizat 6, a căl'lli su rsrt este tot semnalnl s ttpraveglteat.
P cnt;ru a ·nu avea loc ricponări h~ scăde rea semnalului s n pr~\\·egheat
~ 111> nivelul d e · stabilizare a rcdresoruhl i 6, s-a introdus detectorul d.e
ni'vel 7. care.in eventuali tatea apar i~i ci acestui fcuomerl blot:hcază cir-
I'Ui tul de execuţi e 4. Această blorare trchu ie srt sur\'ittă la o scădere sub
;)O V a tensiunii suprawgheale.
Pculru a e,·ita ac.ţi onarea fal să :1 n•leu lui la apa riţia unor sem nale
de frecven ţă redusă ca urmare a unor regimuri lranzilorii datorate de-
cone ctă rii uuor linii, s-a introdus circuitul monoslabil 8. Acesta este
t'eglat coresp unzător unei frccven~e de 38 !Iz. Tinînd cont de relaţia
T = 1/f, rezultă că circuitul monoslabil 8 arc o durată a impulsului
de T 3 = 1/ 38 s. Deci dacă durata (perioada) semuaht'lui supravegheat T 1
este mai mare decît duraLa T ., a circuitului monostabil 8, a t unci ·este
t·omandat circuitul monostabil 5, de blocare a · funcţionării.
- În prezent se utilizează pe scară largă releu! de fr~cvenţă tip
Tt•hnoto n.
8) nelce filtru de tens iune de c omponentă s im etl'ieă in ver~;ă FRT...2a.
Est:(~ uLilizat; pentru protec ţ:i a insta l aţii l or energetice împotriva regi-
murilor nesimetri ce, fiind fo losiL ca protecţie de rezervă în schemele
g('nera t:oa r elor, trausfo rma-
~om·el or, liniilor ,electrir.c, san
in s chemele de DAS-U.
Releu! (fig. 4.G.50) se car.xa~u~
1 ·a'
comp um• d intr-nu organ de
măs urare RT, a limentat cu o ,..:..-- -:A.
t ensiune redr6sată de la un
l'iltru de tensiune de succe.-
:-.iu ne inversă, conceput in
s chema activ- capacitivă.
tn siluaţia" cind in sist<'-
mul trifazat care alimentează
rclcul apare o componentă de
su ccesiune inversă , filtrul per- Fig. 4.6.50. Schema de priAclptu a re-
mite obţinerea la ţ>ornele M N leului F'f\T-2a .
a unei tensiuni proporţionale
cu valo~rea comp onentei de succesiune invers ă aplicate. Această t en-
siune este redresată şi fla că valoarea ei d epăşeş te valoarea reglată pe
R1', rcleul va acţiona . Terisiuneu nominală a releu lui t-.ste 3 ~ 100 v.
domen iul de reglaj a tensiunii de succesiune inversă fiind l.O ... 20 V.
9) (ţel ee filtru de curent de CODlJlonentă simetrică inversă FUC-2a.
Sint utilizate ca proţecţie de rezervă a liniilor de medie tensiune din
reţelele cu nrutrul izolat sa u compensa!, impoLri' a regimurilor nesi-
R elrul direct iona ! <·u clcn1eute st.alicc RDC-3 [uncPot~e~ză dnprt
mclrice. El p oal<' fi folosit In unde si l tia\ ii de as<'rn<'uea · ca protecţ i e· p 1·incipil11 "bala ;1 ţci eleclricc·' . El d c tenn i nft se.mnul fnnq,Jel :
de rezervă ş t In ;:azul transfonnato:1rclor, genel:aLoo r<)(or şi motoarclor
M = li- + u]
- - ]i- - -ul
electrice. · "
unde i si 11
sîu\. mărimi care seLohţ'.in în sccundare lc 1n~nsfo:matoru!ui
· - - · - (f' 4 () r.:: 2) Ele s mt
(le Curent T ş·i t rausformatornhu de lenslllne T ':. 1g. · .;) ·
1 l 1 .
P'·oporţipuale cn cure}l~· t~l _ şt
' t .
enst-
11n ca Q, care se a pl1 ca la bornele
relt> ulu i.
În.Iig. J!-6.52 se ol>servă că puntea 1
2 n •drcsoare es te alimentată cu
1', l
mărimea u -{ i. în timp · c e p 11ntea
rcd rcsoare ~p~ {\.,te a limcnl.:tl ft ctr m.ă­
s r imea 11 - i. s(~ obţ i n asLfc l elo i curen\.i
6.
rcdres<l!.i i;
~ i i P!• care acţionează în
3
sensuri conlra ~t' asupra relt:'u lui RP.
9 Cînd:
i 1H>- i 1,·; · <kc.i : l _i + _Lt l > l~~ j, ...
10 Fi.f!. 4.6.52.. Schc111U de pnnclptu
rcleul ac ţ.i o n<·:, zl.l ; u funcţionării r c lee1or d i recţio-
. 1. + _.!..ti <1_i - _
Il 1
11
. <L. ,~ . d eCl:~ rnale HDC-3.
lp 1 1 ,
Fi_.t!. 4.6.51. Schema de prinC'ipiu o rclcului FRC-2a. re lcul nu aC'Iiourază. 1
P(•11tru ,·ato'ri co nst a nte ale curentului si te~1siut~ii aplicate la horne e
· 1uu1 d JO Lt·e ( ·•s 1 U
rele ului, st·m unl lnnq:iei 1\( dcp i 1ţc.lc de ung si de un-
_ ,
Releu! (l"ig. -l.Ci ..)l) Pslt~ rea lizat dini.I'-Hn f ilt ru cir. cu rent de com-
!Jhiul inte r io r o: al rclcului.
ponentă simet t' idi inw~rsă, c·o mpus_din clourt tr.ausformatc~are de curent
7\ şi T 2 şi uu organ de măsurare, const,iluil din relcul maxima! de curent
RC. Acesla se cotH'C'tează la 1rnsiunea se cundar ă a filtru lui, eare este redre-
sată prin iul c rnH' diul un ei pun p cu di ode. Pentru p r ol t·c~ia punţii contra
su praten~iun il o r care )U' p11 l.ea apare in diverse rrgimuri de fu ncţj onare,
s-a pre,·ăz u l llt\ rclat or c· u g tz P. ·
1n funcţiE> de clemt·utul ee unneadt a fi protejat, rclcul FRC-2a se l'iu. 4.6.53. Caracteristicile de 3Ctionare ale t•clcelor
conectra,ză în schema cu două, sau trei transformatoare' de curent. direc·ţioJ:alc RDC-3.

10) .Relee tl irt·t·{innalc. nc lcu direcţ iona t cu elerr.u•nle s,t atic·e noc.;j,
Releele di rcc}ionale acţionează sub influenţa a două măt:imi, curentul
şi tensiunea. E le controlează sensul puterii in cin:u ilul su pra ve~heat
şi sînt folosite în cadml prolecţiilor maximale de t·ur('nt direcţionate
sau în componenta unor rrl ce complexe, cum ar fi t·ele de distanţă .
472
1.~ relcck n DC-3 ung hiul' de sens ib il itate ma x im ă poate avea. v:tl_o-
rilc 30°; 4;)0 s i ll0° capacit iv, in funct.ie d~ regla.iul a les. C a ract,c r t s tH~J ie
de acţionar<' ' pt·nlm acrst~ unghiuri sint in.dica~~ in f!g- v 4..6.53.
11) Uelr e d iir rmţ ial r tm s~:'Ja. Prol cctm dlfcren~tala est~ o. pro-
t<•r t.ie d e 1Ktză a lra nsfMmaLoarefo r, utili zată impolri\'a srurlt:tretlllclor
interne saLt la bo r ne. ·
\
473

H clcul RDS-3A (Tig. 4.6.54) este uti lizat pentru protecţia unei faze
a t ransformatoarelor de pulere. fu compunerea lui intră un transfor-
m ntor cu saturaJ.ie rapidă cu trei coloane, pe care s înt d ispuse· mai
multe;: înfăşu rări, şi un releu de curenl RC- 2.
·~·l:~u~sf~ rma:loarc~ c c u sat u r[q:ie rapi dli asigură d esensibilizarea pro-
tecţiei faţa de şoeunl e d e cu rent de mtlgnetizarc In co nectarea transfo r- '
matoru lui sau la resta bilirea tensiunii in r eţea . P c coloana din mijloc:
a circu itului magnet i<', se găseşte înfăşurar<'a de lu cru ·w, şi înfăsurările
de rgalizâre We~ şi \\ 'e~> care servesc la <'galizarea curcuţilor eli~ infă­
şurare.a de l':lcru. Pc fiec·are d in . co loanele laterale se găseşte cite o jumă­
tate dlll h obma d e frinare 1V1 şi cîte o jumătate din b obina sccundarrt Wb
cnre al im entează rc!('ul de cu re nt ne. .
, Pentr u protcq.in · clifere uj:ială a ha ltsformatoarelor, ·zona prott.'jată
est<' cuprin să între tra ns fonnat oa rele de cu rent.
La defecte ce apar in afara zonei prol cjate (fig. 4. 0.5'1). it va par-
curge infăşură'ril e W,, ''' •1 şi IV1 . Purcurgind w" i 2 va produce fluxul
de frînare <1>1 , care se inch ide riumai p r in coloanele exterioare, aYind
sensurile din figură. Rezultă că i 2 esle cel care prodl!ce ~rina rea, deci i 1 =i~.
l i. 1
Fig. 4.6.51. Schema de prin<'lpru a ţ~c'ţionării r·e lcclo:r
diferenţial f' RD5-3a la tlefcx: te ce apar în af~ra zonei
protejate.
Curentul secundnr il străbate b ob ina d~ lucnt " ' 1, în sens contrar
celui î n care i~ străbate W 1 ş i W.1• Fluxurile produse de aceşti curenti
la trCC<'I'Ca prin W, ~i \V01 se anulează I'('Ciproc, fluxul rezultant în ('O-
Ioana din mijloc fiind , teoretic, nul. (Pnrctic apare un flux datorilă
curentti!ui de dezeeh il ihru iaez - Ît - i~.')
Releu ! R.C nu Ya acpona 'in acest raz, deoa rece flu xul <~ 1 va prodncc
fn cele d ouă secţiuni. nh• lui ll's tens iuni elecLromotoare de sensuri con-
474
trare, aslfcl încît curenţii produşi d~? ele se anulează .recipt~oc în })obina
t·cleului RC. Deci la defecte exterioare zonei prot<·pte, releu! nu lu-
<'l'cază .
5~---
7 or---<>-..Jr-- - - '
J
2
Fig. 4.6.55. S(·hcma de principiu n acţionării relcelor Fig. 4.6.56. Releu
difet·enţiult' llDS-3~ la· defecte <·c apar în inter·iorul penb·u controlul
zonei protejate. sincronismului
RCS.
1n <'CI/.ll l unLti scurteirc:u.it î r1 inţet'iorul zonei protejate, (fig. <!.6.55)
şi i~ pa rcurg in ;1celaşi sens b obina de luc ru ş.i :or pro.d ucc un. flnx
care se , înc- b idt• prin coloanele lalera le. Dat:onf a valonlor 1~1 a n ale. cu-
r entiiOl' d<• seurlrircuil, <1> 1 este mai mare decît <T>1 . Releul RC va aeţtona
în acC'st caz. [luxul <I>e producind in cele două scc~inui ale înfăşurării w.
<1> ,
curentul i.
1:!) Jt t•kn pr.1t t l'lt Mnlrolul ~in ct·o nis mu l ni llt: S. Sînt utili7.nte de
rf)t.ru l ă î n s('ht•tnc l t~ de !\ AR trifazat. Ro lul lor co nstă în a cont roia de-
ra'ininl clinl rl' \ ('nsiunca d e p c linie şi cea de p c bare şl !o si tuaţia că
aee:;ta <'SI c• ma i mic decît va l<>arc·a reglată pc rele ţi, să permită rea nclan-
·5area liniei.
Cind tensiu•u•a de pc bară şi cea de pe linie sint în fa ză sau au u n
d ef:uaj nrit. rrl<>ul îşi mcu\:in c contactul ·inchis.
'Cind f[t•fu%;1 ju l dint r e lcns iunca de pe bare şi cea de pe li Jtic este
mai mare cled l \'a loa rca r eg l a t ă, re leul îşi· deschi de eonLoctu l.
tn [ig. ;l.f',.fi(i ('ste reprc%enlntă schema e l ectrică a rdcnlui pentru
-control ul s in<" rnn ismului Lip HCS produs d<• ICE:.\IENEH.G. El este
rea l izat clint r-u1~ releu electromagnetic, p e al dtru i miez sint dispuse
două br•hinc•. La una di ntre .ele se coneeLează tensiunea de linie. iar la
{:ealaltă, t eHSitwca- de pe bare.
475
 Func_ponarea relenlui se baz('ază pe principiul comparării flu xmilot·
antagomste cn•atc de t cnsiu ni le al (~iiror sincronism se controlează.
~eleele R~S au dom~>niul de func !.ionare l'cglahil între 20 - 40°. în fnn('-
ţJe d? vananta const.rucl ivă. tensiunile a l căror sincronism se c ontro-
lează pol ana valori](': 100/ 100 V; 1V03..; 1 ?~ V; IOO/ ~~V, 50 Jlz..
:3 )i 3 y3
.-~3) ~is~ozi_tivl' yenfl'll t·can~\Jan~an•a rapiilă - R AR. Sint inst a -
la:.n c~1e.. teahzraza rt-anrl:lnşarea automa tă rapidă a î'ntreruptoa-
relor hnulor care au fost dec-lanşate prin protecţie.
· Dis!'o:i~iv de R .-1 H tip R_A_J}-S. Este utilizat de regulă )\t'nlru r ca n -
cla~şat ea ~' nlreruploan·lor lm11IOr de medie tensiune, fi ind realizat de
ICEME~ER G prnt ru un s ingur ciclu de functionare.
In fig. 4.G.57 rstc rt>pr<'zcntală schema int~rioară si modul de co-
nectare în ins ta la!,ic a dispozilinllui HAR-S. · danşare.
Puner_ca în functiune n acestuia se face conectînd cheia de RAR,
C}l.111· Prm aceas ta, conclensatoru l C se încarcă datorită circ uitului
format înt re ho~·na J, contact ul instantaneu R'l'vt• rezislenja R 1, con-
~ensatorul C Şt horua .~ a dispozitivului.. Datorită rezistente~ Rt.
tunpu l de îndi.rearc a c ondensatorului C este de minim 20 s. '
l Condensatornl C se va d<'scftrca pt> rc•zisl <' n \':l dl' {lesdi rC'.a n: Hd, hlocin-
!f
Acceteror!' { ;
profecfte g de zero. C1111 cslc acţionat la fie carr ch'danşan• prin prolec-pe la care-
Fig. •1.6.57. Releu de RAR tip RAR-S.
Dn că lnlrerupt oru l liuiei dcrlatlşează prin protecţie, prin circ11ilul
format de cheia de romandi\ ş i rontacti:tl auxiliar nnrmal închis 1 (al
întrerupt or ulu i) se t•xc-il ii hohina n·lenlui ele timp RTp.
Îl't urma dcschitlel'ii <·on tactului HTpi şi închiderii temporizate a
contn<;1·11lui pasDge r HTpa, rond<•nsa lo rul C se va descilrc~ p e b obina
' 476
\ .
releu lui intennediar E , care cxeit îndu-se, se ut t tomcuţi n e prin rontac- .
tele F,, E 1 ş i trimite un impuls de reanrlanşare prin conLatLlil li~.
Prin înc hide rea co,.:ntactului E 2 , bobina t; t:> leulu i RT 1, va fi în conti-
nuare alimentată, deşi contactul auxiliar f al in t r cruptorului s-a deschis
(ea urmare a rcauclanşării acestuia).
tn momentu l închidet'ii con lactuln i n Tpf, se exd Lă rdeul F şi astfel
se dez.excită releu ! E. Odată ('U a ceasta, SI' între rupe ş i impulsul de
r<-auclanşare (prin deschiderea contaetului E 3). Hrzultă că durata im-
pulsulu i de reanclanşare este dată de dirercnţa dintre· rrglajrle celor
două contacte RTpf şi RTpa. .
Prin închiderea contactului F2 • condcnsalorul C se descarci'\ complet
pe r<'7.Î Slenţa R , astfel incit, în cazu! u m<i noi lkda nşări prin prote cţi e
(RAR nereuşi t) . acesta nu mai este capabil si\ proclută o nouă rea-
în urma dezexcitării releului E. se desc·hide to ntac lul E~, astfel că
releu! RTp se dezexcită ~i ,eL Prin cleschicler(•a contact ului R1'pf', se
dez.('XciLă relrnl F. Prin inchiderea ront arlu lui UTpi conclensatorul C
începe din nou să se înca rce, astfel l~ă după seu rgl'n·a timpului necesar
încii rci'\rii, dispozitivu l est e prcgftt.i t pentru o noul\ r eunc:l<lJ1Şare.
l n cazu l efectuării unei c.omenzi ele declanşurc p ri n che ie el<> eo m a ndă,
se în t rerupe circuitul de alimentare al lwhinci rcl0.u lu i de timp J(J'p.
du-sc fut)cţionarea dispozitivului.
Dispozitiv de 1-L'lR tip RJ\R-2c. Est<' drsl inat rcanclansării auto-
mate rapide trifazatc a înLreruptonwlor liniilor de mc•die t ~nsiunc. El
poate efectua la a legere unul sau d o uă c-iclur i de l'.r\H.
Alimentarea dispozitivului se fncc printr- un g r up de r<·dresare
(fig. 4 .6.5~) compus din transfonualorul '1:,ş i pu1_ttra cu <~i?d<· P, ~a o
t ensiune allNnalivă de 100 satţ 220 V c.a . , 111 funr~1c de pmAta cchset E 1.
PenLru a fi prrnătit de f unctionare, este HN'rsară inchiderea ch<>ti:
ele HAH şi aşezarea::> comuta torului pas cu pas CvP• pc o poziţie diferită
trebuie să lucreze RAR (bornele ? -S). El se r,·eşlc la limitar ea numă­
ru lui loLal de reandanşăr i posihilr, la valoarea fixată de C".p ·
Cheia de HAH. fiind inchisă şi Cpp p <' una din pozipile 1- 20, releul S
se I'Xcită si prin contactul său S 1 prrgftleşt c l'ircuilul releului ]\[, iar
prin conta'ctul ,s:!. aprinde lampa ctt nron L 1 • care scmwllizl:'ază că dis-
poziLinll csLc în funcţiune.
Din acest moment, condens:~t oan·lt' JC şi :~C încep s~ st' incarce
prin eircu itul format de bobina rele ului d e timp H7', c·ontactul nor mal
inchis al accsLni;Î. RTi , rl ioda })" sau n~, l'l'S pl:!l'liv lRi sau 2 H.i.
/
477
 H ez i stenţe l e 1R 1 sau 2Rt sînt asi fe l dimensionate indt îurărcarea
condensaloarclor s ă se p ro d ucă in 60 .. . 100 s.
La declanşarea î nt r eruptorului pi·in protecţ i e, contactul auxiliar
normal închis T a l acestuia scurtcircu it<>ază bornele 3-4 ale dispoz'ili-·
vului, cxcitînd totodată b obina releului H.T.
După scurgerea ·timpului reglat corespu nz ător p a u zei ele RAR a
ciclului l , se 1uchicle cont a ct u l lUa- 1 ş i condensaLorul lC se descarcă
pe bobina releului A , car~ se exe it ă . PriH contactul A 4 a l r cle ul ui .A, se
alimentează r elcul 1"\1 şi contorul de impulsuri CO- .1, dacă ectl"sa b'2 se·
află în poziţia conectat. ·
P ri n 'i nchiderea conlactului 112, se )'eal i zează descă rcarea rapi<lrt şi
comp letă a condensatoru lu i lC pe rezistenţa l R d. astfel că lC nu va
m a i f i capabil decit d upă 60 ... 100 s. de la rewnirea dispozilinJiu i în
s tarea ini ţi ală, să producă o nouă ext·itarr a. releului A . Prin ateasla se
rea lizează autoblocarea d ispozitivului in fa! a unor scrii de anc lanşări
şi decl a. n şăr i repetate in caz el e ddecl persistent pe linie.
Prin contacţ nl i\1~ al rele ul u i !11, d ispozitiv ul comandă rt'andanşarea
întrerupLoru lui.
ContftCt.ul .M1 realizea ză sc Ltl't.circ ui ta rea clem elo r J - :1: p t: t o ată
perioada închid<>.r ii eo n t.a dului a lmiC'c_1i l.or Rla-1 a l releu lu i tk t.ill1p,
asigu r înd astfel o duraHl d e 1 ... 1,5 s a impulsu lui ele anchlnşan'.
l n situatia cînd d eft;ctul a. fost elim inat prin HAR cidul I, între-
ruploi:ul rămîne a nclanşat. Dacă defcclu l persistă, pr:olec·p a va acţiona
din nou şi va declanşa întreruplorul.
D roarecc condensatorul 1C nu a ~l.\"Ul timp sufieienL să se incarce•.
la închiderea contactului R ta- 1 releu! .:1 nu se va mai eAtiLa. 1n schjmb .
la în chi<lcrea .conta ctului IOa-."Z, cor<>$p unzill.or pauzei de RAH a ciclul-
lui II , st~ va excita contor ul CO-,Z ş i releu! B , ca re \'a <·o nutnd:.:~, prin
1
conta dnl B~ şi ccl isa E 3, excita rea relculu.i il·f şi apoi o n.ou ~t rea nc l a nşarc.
'-12 !
( f-)
D aeă d efectul n u a fost elimi nat niei de a!> l:ă d a L ă , ntu r1ci p rotecţia
17
Reonclonsore Ya d eclanşa d in nou în t reruptorn 1. Deşi rrleu l R 'l' se Ya ex.citn, o nouă
!8
reanclanşare nu va ma i aYea loc, <it'oarece condcnsatoarclc JC şi 2C

l
ff
1'2 Accelerare nu au avut timp suficien t să sr î rwarce.
protectie
Blocarea RAR-2c la comenzi de dt"clanşare a intrenrpl orului prin
19 j
cî 1eia de comandă se rE'alizează prin descărcarea condrnsalo:uelor JC
şi 2C, ca urmar e a scu r l. circui Lării bornelor .j ş i 6 p'rin intc•nnediu l cheii
Fig. 4.6.58. Releu de Hi\R tip RAR- 2c .
d e com andil. (în s il ua-P a ac·ţi onării acesteia în srnsul declanşi'\r i i intr~­
rup torulni) .

479
 13.~l. DTSPOZITl\' DE RAR TIP RAR·T

0 !?Al? C+J
Dispozitivul (fig. 1.6.59), produs d<' I CE.MENERG, efect uează re- 1 CRM 1 t _..I
:a nclanşări automate ra pide trifazalc cu un si ngur ciclu, fiind desLinat
<>--Ţ-1-

T
.• 1

în gr nNal reanelan ~ă rii l iniilor de 1 'JO kV. Dispozit ind RAH-T este ~pl ~ A1 ~p 2
pr<'giHil penlru Junc! iona re. dacă ch eia de RAR se· afl ă p c p oz iţia "RAR .... o1l 3 .
r+J Pornire dela'
îu funcţiune". _/o pl .1 c, E, n MP I prol:ec.l:ie
Pentru p ornire-a funeponării d i5pozili\·nlui, este necesar ca în b orn a 3 1 (J) "__j
,,,._, <:: î u
să se primească un impuls de la releele d<' excitaţie ale proteeţiilo r. d e
b ca re se do rcştc rra ttcla uşa rea a uloma Lă ra piclă. Sr. exci t.ă astfel re"'
~~~ _a o
lrul P , eare prin co utae lul P ,1 ex ecu l.ă co manda de declanşa r e, iar prin
Go nL:t CLIII P~, <.>xcită rc ku l JVIP. H<' INtl NJP se :ntLomen \:inc prin con-
. 't ~ E:! s
.w~ · IMIA~J
$ o--- .... 5 <>--(+ l
Oelap~'Otecţ;11e
care b/aclu:ozd
R.AR
tac lltl 1 1P1 , iar prin co ntactul NIPa CX<' iLrt releu! RTB. 6 r+; I?Af( cu con /roi!P,sâ
ten.siune .sau ~xistenţâ
Dacă' după <kclan.. area lin iei s 'i nt îndep linite cond i ţii l e d e lipsă
tensiu ne sau controlul s incro nismului, se cxe ilă rrlf'ttl de t imp· RT"
~Ripa C; AA sincronism
(prin contactul. MP2 ). v~F ~~
~c~
o~

După scurgerea limp Hiui reg lat al pauzei d e HAR. se închide co n- e, 1 n. C A Ac Ap

tact ul- RT2,", c::1 rr prin co n lactul Ga n o rma l închis exciltt releu! .t1, ce t J5. 8 : +, : - I·•J
ceo--,--
'-(;g _j ~ .
h:r"C CJ ,.-<>
se automenţ i ne lu rindu l lui prin conLad ul A~ . 1 6 . t:.J 1
1-
1 \

P rin contac.Lu l A 2 , rclcttl ' .t1 coma ud ă reauclanşarf'a î ntreruptorului, ~~ H, Rm Impuls' de blocare

W• ""Tf~c71
de la ciN:ia de
iar prin couLacLul, 11:1• (i(·uxe it ă releu! de hl ocaj RTB, cai·e revine în comanda
pozi!ia ini!ială. ~!J ~B.z t

~
Rdeul HTp rămîne in continuare alras (pri 11 conlaclul î nc his A 3)
şi prin inc hiderea con l aclu lni RTPt excită rclef'le C ş i (;, care se auto- 7
m. cn ţint' prin eon l adul (;.1 .
.<) A~
Conta ct nl G~ inlrt>rupe alimentarea releului A. Tiezul tă dt durata <r! B 'i - ~~
9
Reanclonsare
inqnd s tlllli el e rcanclanşa.rc este ega l ă C ll dil'crcnţa dintre reglajele lui 1•) {{! . ..- Plf ff
_ Rlpt G2 Declansa re
BTJI/ ş i R'J.'J)(•• 15 13 Accelerarea protecbei
Prin deschiderea !'Onlarl:ulu i n ornta l închis el, se dCZPXcită rc-
h•ul J\fP, iar prin C(mlactul c2, se excilă releu! de blocaj RTB.
t inainte de !?AR

Darii d rfec.t ul a fos l eliminat pri.n HAH, după t recerea t im pului d e .. /ce" l f't Accelerarea
dupâ RAR
protc ctiel
F2
h locaj rrgla l. pe releu! l<TB. se î nchid<~ co nLacttil RTB1 . Prin aceasta re
se t'xci l' ă 1:e le ul R . ca r e prin c.o ntactul DL cln cc la d.ezexcitarea rclcelor C ? 17 Acce/erorea protccl.-ieJ
şi G. sdtema rcwnind la s tarea inij.ia lu. la comandă mo11uoia
D aC'ă defectul nu a fost. elimina t prin H .'\R, se va produee o n ouă
dcrlanşarc. Ht'lt'ul RTH fiind excitat, rclcul B nu va mai putea produce
.' Fig. 4.6.59. Releu de RAR tip RAR-T.
excilarca rclcului 11IJ> prin contactul P~ , deoarece contactul Ct este
des{'his. Dispozitivul RAR-T fiind bl ocat., îr1t.rcruptorul rilmine dedan-
şal.

480 1
31 - Ca.rtca clcch'lclanului din sta\ii electt·ice şi pos tu ri de transtoz:m are - cd. 53
 pent ru t r ea pta I, dar mai mjcă dec it v a loa rea reg l ată r.ent r u treapta
. B locar ea fun~Ponării dispozitivu lui are loc· şi în următoa rele sit.ua ţ,ii :
a II-a. releu! va comanda dec l anşarea în trea p ta a II-a. În a celasi m od
- Cîrtd . d u pă decl a nşarea p r in pr otect-ie, nu sint îndeplinite con- se petrec lucrur ile şi în cazu l treplei a III-a sa u a I V-a. ·
·_diţiile de lipsă lensiunc sau controlul sincronismului (nu se va mai
produce reanclanşarca, schema revPnind la sta rea iniţial ă după t r ecer ea
timpului de blocaj reglat pc R1'B). . r--r--
- După comanda anclnnşării voite a întreruptorului ·(datorită ,.plu-
sului" primit în hor nn 7, s e e xcilă releele E şi F, iar pr·in contat·t ul E 2 1
se excită releu! R.TB). r t/Jl
- Da că au funcţi o nat a cele protcc~ii ca re bl oc hează R .\R-ul (ap a re tJll.
( + ) în borna 5). . ' (: 1 l t tu
•
14) Helec dr di ~ l a nJ ă. H ele.de de di sta nţ ă şi, implicit, pro t ec ţ ia de OI l fst)

distanţă constituie la o ra actual ă elt>menlul de bază utilizat in sc.hemele 1 lre!"'blfZ·)I -1 l(l(.m)

de prot cc~ie a liniilor iut.crconecLa l e de inalt ă ~i foarte inaltă l <'nsiuue. TNaata il (Z2 )

·Principalele avantaje ale protec pei de di stanţă _în corripa r a1ie c·u a lte frea::?t a lii ( z ;)
Treaol:a JJl f Z.)
tipuri de proLeq.ii consLn u în :
- · depPnden !.a redusă a sensi bili tăţi i faţ.ă de r egimul de funcţ.ionare . 8 c o
a reţelei ; · · 1 . ~-o-f~
- deconectarea clC' ft•ţ:Lelor cu o tempo'rizar e cu atit mai mică, cu Fig. 4.6.60. ·Schema de principiu n mod ul ui de ncţi.o­
cît acestP-a :-;e prolluc mai np'roapr <le locul i nst alări i releului ; nar e a protecţiei de dis tanţă .

==r=~==±.Ţ;=::: 1}Sl'ab'e
- dPJ im i l,area cu s uficie ntă pL·ecizi e a · zonelor p rotejate.
Î n p ri ncipiu, Î!l caz de defect, releul de <.listanţă mă so ară im p edanţa
de la locql de insLalil r c pînrt la cel de scurtcircuit. E l c omp ară in mod ~ ~ .
succesiv aeeastă va l9arc c u nişte irnpcdanţc reglate pe releu. Acest e -::+---1:. fzot
imp eda n ţe refl ecLă <le fapt lungimea zonelor protejate, eşa l on a te de r--- - ---------------1
1
regulrt îu trei-patru trepLe. !

In t r eapta 1, cot·espunzătoarf' unei anumite lungimi a liniei p r otejate 1 ro- - ---- ---
(fig. 16.90), releu! va dec l anşa foarte rapid.
Jn tn•ptele superioare, pc măsură ce creşte distanţa de la locul de
instalare a releu lui, crrşLe şi tcmporizarea la declanşare.
EP
Valorile i mpedanţelor r('glale se obţin în urma unor calcule care 1in
cont de lungimea liniei protejate, de caract eristicile ei geometr ke, de
rap or lul de tra nsformare al transformatoarelor de curent şi tt>nsiune 1L __________ ...J
ce al i m entează releu! de dislanţă, precum ' şi de încadrarea liniei in sis-
- Fig. 4.6.6 1. Schema bloc a rc lcC'Ior d C' di sta nţu .
temul e nergetic.
R e leu! de d istanţ'ă acţio nează la scăderea impedanţ ei supraveghNlte
~şa_ cu~ se _observă îu ţig. 4.G.G1, în com puner('a u nu i releu de dis-
sub valoarea impedan~e i reglate pe el, p ent ru treapta resp ectivă. t anţa 1ntra mat mulle eleme nte rare concm5 la b u na lui f unctionar e. ··
D a că v a loarea măs u ra·tă este mai mi c:ă decit valoarea regl ată pentru . Ele1~1:t~tel_c d e _rornire EP au rolul de a scsh:a a pari~ia tmni defect
t reapt a I, rel eu! va comanda declan şarea in această treaptă. Tn m od şt de a uuţ1~ t u!l Cţ tonar~a ansamblu lui·. Ele pot fi co nslit uite din relee ele
a nalog, dacrt valoarea m ăs urată este m ai mare decît va l oa r (~a r egla U1 CUt'Clll llllţXUllaJe sau d m_reJee ·de lllÎnÎrtl.U im pcd a 1 1ţă . f 11 caz de defect,

482 48 3
elementele de pornire vor iniţia funcli?narea elementului de tin1p r.
a blocului de comutare BC 1 · şi a blocului de comutare BC2.
Blocul de comutare BC1 sel ectează tensiunile corespunzătoare scurt-
circuitului. El alimen leaz.ă cu tensiunile necesare funcţionarea relet~lui
Fig. 4.6.62. Releu de d istanţă PD-2.
direcţional D ' şi prin interm ediul releului de t imp T, organul de măsu­
rare M.
Blocul de comutare BC2 are rolul de a alimenta releu) direcţional
şi organul de măsurare M, cu o tensiune pro p orţional ă cu curentul de
scurtcircuit, culeasă de pe grupul de rezistenţe (transformatoare) R.
Releul de di stanţă mai conţine un element pentru blo<ta jul la pendu-
laţ ii DP ş i un bloc de exec:uţie a comenzilor de declanşare, 1JE.
484
Sl'hcma bloc din fig. 4.6.61 corespunde releelor de dista n ţ[t tip mono-
sistem, care utilizează un . singur element de măsuxare ş i un sin'gur ele-
meu! de direcţi e, alimentnrea acf'stora făcîndu-se în fun cpe de scurt-
circ uit, p rintr-un sist em de alegere a unor contacte (blocurile de comu-
Fig. 4.6.62. (continuare)
tare BC, şi BCz)· Exist~ însă şi relee de distanţă care au cîte un element
de demaraj sau măsurare p entru fieca re t ip de d efect. 1
Releu! de distanţă PD-2 (fig. 4.6. 62), p rodus de ICEMENERG,
este un un releu de t ip monosistem. .
Elementele de pornire la minimă i mpe cl an·ţă P 11 , Ps, P~1• 1 elementul
măsura re 2, precum şi elemer}tele direc ţional e DF - Ds funcţionează
485
după principiul comparării valorilor absolute ale unor funcţii lineare de Eleme-ntul de Iilăsurarc a fost astfel conceput încît, în caz ul unui
curent ş i tensiune. scurtcirc uit la capătu l zonei protejate, el să lucreze corect pentru valori
Ca organ "de nu l" în .schcmt•lc de comparar e se utilizează un ampli- max ime ale rezistenţei de arc egale cu 60% din impe~l anţa fixată pe releu.
Elf'mcntul de direcţie DF - Ds este compus din două elemenLe clirec-
f icator basculant, care fo l oseşte ca element execuţ ie ·uu releu Cll con-
jiona le, D~:· şi Ds. DF acţion ează cind c ircu lapa energiei este de la bare
tacte în gaz (R eed).

Crrcu!tl' oe lf!Sir('

l •ll
frJR~~-Rs·o~·tJ~:~~1~~~~~;=::::::~
Il ·lftoz
R,·l'tOJ
~

5
28
~9
~-~t,o+
,,6 30

Fii!. -!.6.63. Caracteris- Fig. 4.6.64. Caracteris- Fig. 4.6.65. Diagr·ama de

tica de ncţionnre a ele- tica de acţionarc a ele- acţionare a elementului
mentelor de demaraj mentului d e m<':istn·a•·e dJ.recţ ional.
din releu! PD-2. din releu! PD-2. •

spre linie, în t irnp ce Ds acţionează dnd circulaţia energiei esLe în sens

conLra r.
tn fig. 4.6.6[) e.ste prezentată diagrama de acţionare a rlcmenlulu i
dircc ţiona l Dp-D,$·, al cărui ungh i· de sens ibilitate maximă este !5~ ,
respectiv 225° capacitiv.
O bţinerea tempo.rizărilor necesare rea l izării caracteristicii impe-
d an~.ă-ţ i mp se face utilizînd trei relee de timp RTpa-5. Treapta I este
netempori zată.
Pentru a sesiza apariţia curentului homopolar în cazul unor defecte
ru pămîntul, este utilizat releu! de curent homopolar P 0 .

·i. 7. lL\ltGAREA .\PARAT.EI.OR ŞI BARETELOlt

'Fig. 4.6.62. {continuare)
Releu! de distanţă PD-2 dispune d e trei·elemcnte de pornire la minim ă
imp cda nţă Pn, Ps: P 7•. În plan\tl Z . caracteristica lor de acţionare este
un cerc (fig. 1.4.63). Raza,' raportul de excentricitate/fa~~ şi unghiul
se reglează prin intermediul unor cclisc pe panoul fronta r.
E lementul de măsurare a imp cdanţci de defect are în planul Z o
caracteristică în f ormă de cerc (fig: 4 .6. 04);
FOLOSITF. 'iN .SCHEliELE DE ClRCUlTl~ l'Ril\IARE
ŞI SECl.JNDARE
Ma1'carea aparatelor folosite în schemele de circuiLc primare şi se-
cunda re a le staţiil or şi posturilor de transfornH1 re se 'face conform indi-
caţii lor din tal)elul 4.6.4.
Marcarea baretclor f<>losite in schemele jlc ·~.:h:euiLe secu ndare ale
staţii l or şi poslurilor de transformare esLe indicaUt în t abelul 4 .6.5.

486 487
 Tabelul 1.6.1 Tabelul 4.6.4 (continu are)
Marcarea circuitelor de raconl.ar~ .a aparatelor
1 2 •3
Grupa de aparate Suhl( t'UJ)a de aparat~ Simbol
- Aparate diverse
1 2 Buton comandă anclanşare b 101. ..b 119
~~h---~~ .,.: ~ Buton comandă declanşare b 201 ... b 219
a) Aparate de conec- Intrcruptor de putere (unul pe circuit) a o Alte butoane b 301 ... b 319
t are utilizate tu Idem (mai multe pc circuit\ a 01; a 02 Comutator de comandă b 401 ... b 419
circuitele primare Separator de bare sistem 1 -secţia A 3. 1 Alte comu tatoare b 501. ..b 519
Comutator vo ltllJetric sau de
Idem sistem 2 - Sl'Ctia A a 2 sincronizare b 601 .. . b 61!1
ldem sistem 1 - secţia B a 3 Blo.c de irtcercare . b 701. .. b 719
Idem sistem 2 - secţia B a 4 Dispozitiv de deconcctare b 801 . .. b 819
Separator bare transfer· a 7 Întreruptor sau comutator pachet b 901 ... b 919
Separator legare la păm1nt li nie,
trnfo, antotraro a 8
Separator linie . a 9 c) Contactoare utilizat.- Contacloare de putere 1: .. Cn
Separator legare la piimint J>arc tn eireui tele pl"imat·t·
:;istcm 1, secţ ia A . aUJ
Idom sis lc)tl 2 - scc!it\ A a 26
Jdem si stcm 1 - secti a B a 3G d) Contnctonre aux i· :Releu i ntermediar, conlaclor (releu) do
Jdem sistem 2 - sect ia B a 46 lial'e (utilizatr în coman dă :
St:parittor longltudinnl bare ci reu itele se cun dare) - pentru protecţi e - automatizare d 10~ ... d 139
sistem 1 a '20, a 21, a 22 - pentr u comandă · - con Lro 1 d 140 .. . d 19fl
Jclcm si stcm 2 . a 2:3, n 24; ~l 25 Heleu. de t imp d 201 .. . d 299
Separator lcgar~ la piitnint întrer uptot' He leu rle pîlplire d 301 ... el 309
\ spre bare· (în celulă)' a !il Releu polarizat d '101 ... d 409
ldem spre linie (in celul ă) a fj2 . Releu pentru controlul izolati ei c .c. el !:i01 ... d 509
Separator legare la pttmint bare Releu de scmnnlizare fără clopct:'\ d 601 .. . d 629
transfer a 76
Nold : Pcntm separato;~re pot !(folosite e) T)ispozitiYe de pe cărpci or (la cc.:lulc
Sigm·at~ !•'i
~imboturile A 1 - A 5, A 7-A 9 ; pr.'tecţie prefal' r.) c 011 . .. e om
A 16 ; A 20-A 29 ; A 3!l ; A 40- Alte s iguranţe c 101 .. . e 199
A 7!l Releu de curent e 201 ...e 299
Releu de tensiune
1
e 301 ...e 399
• Releu diferenţia! e -101 ...e 499
Releu de putere e 501 ...e 599
b) Aparate de conec- - Aparate le~ato de pozitia cărucio · Heleu rle distnn\1.1 c 601 .. .e 699-
tart• a uxiliare rului (la celulele prefabricate) Releu de frecventă e 701. ..e '/99
(utilizate in circui- Contact !imitat or poziţie b o Releu Duchholz e 801 ...c 899
t ele secundare) Priză şi fişe cu multe· contacte b 1, b 2 Releu termic e 901 ...c 94~
- Aparate aparţinînd dispozitivelor de .Manometru cu contacte e 951 ... e 999
aeţionare (pot r; marcate de aseme-
nea cu simbolul apm·atutui primar)
Buton co•natHlă anclanşare b 011. .. b 019 f) Transformatoare Transformator de curent f 101 .. .f 199
Buton comandă dcclansare b o:n ... b 029 dc măsură Transformator de tensiune t 201 ...f 299
Altu butoane.: · b O:H ... b 039 Transformator intermediar f 301. ..f 399
Comutator de.: comaudit b 041 . . . b 0119 f 401. ••• f 1!99
Con vc.:rlor de măsură f iiOl .. .f 599
Traductor de măsură f 601. ..f 699

488 489
 . Tabelul 4.6 . 4 (c-ontinuare) '\ Tabelul 4.6. 4 (continu are)

1 2 3 2 3
..
gj Apa r·nte ele mi\surat Ampe,rrnetru g ,101 ... g 109 n) .A.cmnulatoan~, rc- 1\cunm Jator n 10 1 •. .n 109
p ent ru .mărimi Voltmetru g 201 .. . g 209 drosoarc, ba ter ii, Elem ent galvanic n 201 .. .n 209
e lectrice Wattmctru g 301 . . . g 309 accesorii :Rednlsor n 301 . . .n 309
Var met r u g 401 . . . g 409 hivertor, ondu1or n 40l. ..n 49!)
Contor' de energic activă, ceas
contor:i7.at g 501 ...g 509
Conto r (1<' cuer·g ic reacti\•il g 60 1 .. . g 609
Logonielrn , g 70l ...g 70 9
Localol' de defecte g 80 l . . .ţ; 809 p) E lemente electr o-' Tub electric p 101 . .. p 10!)
Os ci lopertur bograf g 901 . . .g 909 ni ce amplifi catoare Semiconductor P. 201 ...p 299
Am plific::rtor electron ic p 301. ..p 399
Amp!}ficator .m:Jgnetic 1> . 4 01 .. .p 499

Il) Avcr lizoare lumi- Lampă in general h 101.: .h 199

noase şi acustice Utmpă de scxnnali znrc, casetă d e semna-
r) Rczistoarc Rezistenţă în genera l r 101 . . •r 199
lizare h 201 . . . h 299
11 301. . ..h 399
r 201 ...r 299
Indicator de pozi\ie Rezisten ţă de încă lzire t 301 .. . 1' 399
Releu clapct~1 h 401 . . .h 499 :r. 401: .·.r {09
h 501. . . . h 599 D ivizor de tensiune
Simbol luminos
h GOl . ..h G99
Pot ell'ţiometru r 501 .·. . r 509
Sonrrie Re-.~: i stenţil sau reostat d(\ porni re,
. Hupă h 701 .. .h 799
ele frînat e, de ~.xc i tflţic .r 001 . ..r 609
Şunt r 701 ... r 709

i) Condcnsatoare şi Condensator • k 101. .. k 109

bobine Dobină de Feact anţă 1<201 .. .'k 209
de compcnsar·c k 301 .. .k 309. s) .-\lte dispozitive de Bobină de pc dispozitivul de
anclan şare
.. Bobină
Bobină de filtraj
Bobină de 1nnltă frecvenţă
•
t
k
k
401.: .k
501 . . .k
409
5H9
acţion a re acţionare (poate fi marcată de aseme-
nea el}' simbolu l aparatului primar) s .O l, s 02, s 03
•Filtm de cuplaj k 601 .. .l< 609 ldcm de d <~cJansare , s 04, s 05, s 06
Bobiu ă peutr·u kgarca la· pămint a Limitaţor de cursă la servomotor s 07, s 08, s 09
statorului ·' k 701.. . .k 709 Electro- venti l s 101. .. s 109
i Dispoziti v ele blocaj , S· 201 . .. S 209
j F.:lectromagnet d t.' ridicare etc. s 301. . . s 309
Cuplaj sau frin:'i magnetică s 401 . .. s 409
Servotnotor s 501 . .. s l509
111) Ma')ini, transfor - Gencl:ator m 101 .. .m 109
matoare Mo l or m 201 . : .m 209
Converti zor
Tahogcnerator
m 30t . . .m 309
m 401 . ..m 409 u ) Dispozitive
.
Relcn de teledecl nnşare • u 101 .. ,11 109
coll;lpk'<e Aparat de siucroni:wre u 201. ••u 209
Tr ansiormato1· m 501 . . .m 509
m 601 . . .m 609
Regu Jator de tensiune, de ·frecvenţă, ..
Compensator r j)tativ de tura tie et c. ll 301 • . .u 309

490 ' 491

 Tabelul 4.6.5 Capitolul 5
Mar~area baretelor d e curent continuu şi alternaHv
Kr. Denumirea sau funcţiunea Marcarc:1 conduc- Culo:u·ca
INSTALATll
'
AUXILIARE
.
crt. baretclor Simbolul toro:elor racorda te baretei
1. (evcnlunl) ŞI UTILITAŢI
a. G U HEN T C O N T IN V U
1 Alimentare circuite de · 1, 101, 201, 301,
comandă, automatizare, 1+BC, + 1 RC 401, 701, 801, !lOl Verde

--
protecţie, reglaj -BC, - 1 DC
-·
? 102, 202. 302,
402, '702. 802, !l02
2 AlilliCntare circuite de +RS, +1 BS 501, 1101.
semnalizare precum şi 1 201 . .. 7 !lOt ..\1::\ro
ncponiir i separatoare -BS, -1 BS· 502, 602, J 102 .5. t. INSTALAŢII AUXIUARE DE CUUEN'f ALTERNATIV
- 3- I'!lpiirc BPL, 1 DPL
l 202; ..7 !)02
503, 603 1\taro cu
- 4- Semnalizare acustică a
in<llc g,11l>ene
5.1.1. CO::-iSIDERATII GENERALE. SOLUTII DE ALIMENTARE

--5
declanşării de avarie

Semnalizare prevenliv:"t
BSA. 504 Maro
Instalaţiile auxiliare (proprii sau int~rne) de curent alternativ dintr-o
-- ()
nctcmporizată

Scmnali?.are preventi vt"t

1 BSP, 1 BSP

'
505, 506 Maro :-;taţie electrică cuprind totalitatea• instalaţiilor electrice c;\rc asi gură
alimcntarea cu energic electrică în c.a.. a circuitelor secundare, a instala-
--
7
tcmpori?.ată

Se rnnalizăr i optice
3 BSP, 4 RSP 507, 508 Maro ţiilor şi dispoz itivelor d~ automatizare şi reglaj, a celor de acţ;i'onare pre-
cum şi a instalaţiilor anexe de iluminat şi forţă pentru producerea aerului
(de la protecţie) . 5 DSP, 6 TISP 509, 510 Maro comprîmal, de redresare, pentru încălz it.
8 Semnalizare Violet cu Tensiunea de alimentare a receptoarelor este de 380/220 V, 50 Hz,
'
clapetă
neridicată BCN, 1 RCN 513 ....515 inele galbene denumi tă conventiona l 0,4 kV, cu excepţia cazurilor în care pentru res-
9 Aprinderea schemei Maro cu pectarea normclo~· de protecţia muncii este nec esară folosirea unor ten-
-- S!tnIncercarea JămpiJor RlL 519 unele verzi siun i mai mki, de regulă, 24 sau 12 V. InsLalaţiile cu ţensinni nominale
.'
~o A limentare semnalizi\ri !n de 0,1 kV funcţionează cu neutru! legat direct la păm înt.,
celule ( + de la semnali:âll:i
~XCncralc) BSC 601 Maro Heceptoarele instalaţiilo r (serviciilor) auxiliare se clasifică după cum
urmează:
b. C U R E N T A J. T F. R N A T I V
(1) Receptoare care permit întreruperea alimentării numai pe o
1 Măsura tensiunii (nculrul
trafo tensiune legat la Mt~ro cu durată scurtă de timp, cîteva minute, ca de exemplu : ·
p:!mtnt) BT-N N 200 inele roşii - insLa l aţHle de răcire a le transformatoarelor şi autotransforma-
--
2 Sincronizare : sistemul de toarelor;
1 BS l. s 800 Verde cu
- inst~luţia de ventilaţie mecanică a bateriilor de acmnulatoare,
--
rof<•rinţă
inele
3 Sincroni7:are : sistemul de
conectat ' 2 BS 1
. s 900
galbene dacă ea trebuie să funcţioneze r-ontinuu ;
- rezistenţa de încălzire pentru pornirea grupului electrogen.
Verde cu
~

4 Ali mentare motoare aparate

(2) RecPptoare care admit întreru.perea tensiunii de alimentare pe
--
5
luregistratoare
Alimentări ţi(verse
BA-R, BA-1'\
RA-R ...
R 700, N 700
R, 1 . .. , s 1 ...,
inele roşii
Verue cu o du rată mai lungă decît cele din categoria preeedentă, funcţionarea lor
N 1, ... inele ro~ii trebuind totuşi asigurată chiar în caztil unei avarii în circuitele de ali-

493
 mentare ale instalaţiei d e distribu Jie principale a serviciilor proprii.
Aceste rcceptoare se împart în două grupe: 1 - Surse de alimentare normal ă, servesc pentru alimentarea r~cep ­
Rcceploare a căror alimentare urmează a fi p rE'lua tă de sursa de ali-
mentare de siguranţă, ca de exemplu: . in perman{'nţă sub tensiunt> ~i racordate la i nstalaţia de d istribuţie
dispozitivele de acţionare ale întreruptoarelor ;
i nstalaţiile d~ rcglaj la transformat oare;
insta laţiile de stingere a incendiilor;
echipamentele de telecomunicapi;
insta latia de iluminat în camera ele comandrt ;
agregate de încărcare ; · gra !li sau a unei pă,rţi din cons umatori .
- i nsta laţii l e de iluminat elin încăpe rca grupului electrogen.
Celelalte· receptoare din categoria (2), de exemplu : · scoaterii din f un cţiu n ţ a surselor normală şi de rezervă, preia alimentarea
- instalaţiile de ilu minat bloc comandă, cab ine relee;
- instalaţiile de încălzit electric pentru a sigu;aren microclimatului
necesar echipamentelor de categoria (1) ş i (2).
(3) Rcceptoare ·care permit intreruperea func ~ionării pe t oa lă durata
unei avarii î'n circuitele de alimentare a le serviciilor proprii, <·a de
exemplu :
- dispozitivele de· acţionare ale separatoarelor ;
- insta l aţ-i il e el e iluminat îu staţii" de medie şi înalLă tensiune;
- prizele p entru conectarea lămpilor ele iluminal' p<>rLalivc in punc-
tele mai pupn. irnport~ntc ale inst.a l aţiilor;
instal aţiile pentru alimentare, iluminat şi forţă ;
iostalaţia de centrifugare a uleiului (şarplp);
in stalaţi ile de ridicat ;
diverse.
Părţil e componente ale instalapei auxiliare de curent alternativ sint '
urrnăloarele :
- I'u sLa laţia de distribuţie principală, care cuprinde b~!r e l e <'olec-
toare a le serviciilor auxiliare de O,t! kV, alimentate din~cl de la sursele
de a lim~n Lare, precum J i că ile ele alimentare respective.
- InsLalaţia de distribuţie secundară, care -;t:uprinde înLJ;cHga re!-<~a
de distribuţie, alimen tată de la insLalaţia de distribuţie principal ă.
- Calea de alimenLare, care cuprinde t otalitatea elementelor înse-
riate între sursă şi punctul care trebuie a limentat (bare de dislribuţie
sau receptor).
- Sursa de alimentare a instalaţiilor auxiliare, care cuprinde e.Je-
mentele de la care se ra·c e alimentarea instalaţlci de distribuţie princL
pală, ca de exemplu : transformatoare de se.rvicii proprii, infăşurări
terţiare ale (auto)transformatoarelor, ' bare colectoa re, lini_ i electrice,
grup~ri clectrogcne.
494
Sursele de ali1~ e nlare sin t de următoarel e feluri: \•
toarelor în regim normal d e funcţionare al schemei de alimentare, f iind
princip ală. I nt_r- o insta laţie auxiliară de curent alternativ pol exista
un a sau două surse normale fl.1nc~ionî nd concomitent.
- Sursa ele a limentare d e rezervă este o sqrsă care, în regim normal,
nu participă la alimeutarM rt-ceptoarelor clar poate in l o~u i voit sau
automat sursa n o rm a l ă. Sursa de rezervă poate prelua alimentarea inte-
.
. . - Sursa de alimentare de s iguant.ă ' este o sursă care, în cazul
unei părp a receptoarelor pentru care trebuie realizată o siguranţă d eo-
sebiLă a alimentării . ·
Alimentarea consumatorilor (receptoarelor) de la instalaţia de d is-
tribuţie prin,cipa lă piuă la tabloul cel mai apropiat de receptoare se
realizează după cum urmează :
-v Receptoarele de categoria (1) vo~ avea · dubl ă alimentare de la
dou ă secţ ii de bar.e ale ins talaţie i de d istribuţie principa l ă.
· La receptoarclc de categoria (2) se va adopta una din variantele in
urma unui calcu l t ehnico-economic :
- dublă alhnentare în ace l eaşi condiţii ca receptoarele din cate-
goria (1) ; ·
- a liment area în buclă de la două secţii de b are ale insLalaţiei
de distribuţie principală ;
- două sau mai multe bucle alimentînd fiecare un număr mai restrîns
de tablouri de distribupe.
Receptoarele d e categoria (3.) au, de regu lă, simplă alimentare.
Instala tia de d islribuţie principală se alimentează du pă cum urmează : ·
- l n cazul existen'ţei a două $Urse de alimentare normale, sau una
normală ş i u na de reze;vă, instalaţia de distribuţie prin cipală cuprinde
un sistem sirnpi'u de bair secţionat, fiecare sursă fiin(i racordată la una
din secţii .
1
Dacă cele două surse sînt normale, ele se conectează in permanenţă
la cele două secţiî de bare.
Dacă una din surse este normală şi una este de rezervă, numai sursa
no rm ală va fi conectată permanent la secţia de bare respectivă.
Ins lalaţia de distribuţie po.ate cuprinde numai un sistem nesecţi,onat
de bare. In acest caz, chiar în cazul existenţei a flouă surse de a limentare,
numai una este co nectată p erma nent.
.495
 In ca z~ ! ex i stenţei şi a celei de' a treia surse de alimentare, de sigu-
ranţă, aceasta nu· este conectată permanent la serţ.i ile de bare, avind
posibilitatea de preluare a u nei p ărţi din receptoarc.
In ca zul existe nţei unei singnre surse de ş_limt>nt::~rc, instalapa de
distribu·ţi e cuprinde un sistem s implu de b are.

5. 1.2. SCHEME DE INSTALAŢII AUXILIARE

D E CURENT ALTERNATIV

Sch ema electrică de princ1p1U a unei instalaţii auxiliare de curent

a lternativ p entru o staţie d e transformare 1 ţ 0/~L T. k Y este reprezentată
în fig. 5.1.1. Ea cuprinde două secţii de bare colrctoare principale, pe
care debitează cele două surse normale. Su rsa de sigumntă poate fi rn-
cordată la oricare din cele două secţi i de bare.
Alimentărilc care pleaeci de la barele colectoare. principale sint duble.
Racordarea fiecărui receptor la tabloul de distribuţi(' cel mai apropiat
în amonte este radială.
In vederea !imitării curenţilor de scurtc ircuit pe horel.,e O,tl kV, cele
două secţii de bare funcţio n ează !>epa ra t .

5.1.3. EXPLOATAREA Ş I Î:r\TREŢJNEREA IN STALAŢIJLOR

AUXILIARE DE CUTIENT~ ALTERNATIV

L.a preluarea in exploatare se vor executa următoarele lu c rări:

- u rmărirea resp ectăr ii prevederilor proiectului de execuţie ;
- verificarea integrit ăţii corpurilor de sigui·an!ă şi dotarea lor cu
fuzil.Jilc conform p roiectului ;
- ·verificar ea con duct.oarel or din spatele , tablo uri!or ;
- verificarea strîngerii conexiunilor e.ouductoarelor şi monl a rea
papucilor la conductoare ; • ·
- verificarea inscripţionăr ii denumirii circuitului ş i dimensionarea
fn zibilului în dreptul fi ecărui circuit ;
- urmarirea fixării şi funcţionării corecte a intreruptoarelor şi
prizclor; ·
- conductorul de fază să fie legat la contactul din fund al siguran-
ţelor cu filel sau duliilor ;
se va verifica conectarea şi deconectarea corectă a intreruptoa-
relor;

496
82 - Cartea electricianulUi din staţii electrice şl postu ri de transiormare- - cel: s3:
 1
- verificarea rezistenţei de izolaţie a fiecărui ,circuit pe toată por- 5.2. INST.U;AŢII 1\ UXlLIARE DE CT;m~ ~T CO~'fiNUU
ţiunea . care trebuie să fie de minimum 0,5 l\10.
ln timpul exptoatării se vor executa următoarele operaţii :
- controlul funcţiouării iluminatului ş i prizelor din toată staţia
5.2.1. CONSIDERAŢII GENERALE
int erioa ră si exteri oară ;
- cont~olul integrităţii corpurilor d e iluminat;
- controlul f un elionării iluminatului de signranj:ă ;. . Instalaţii~e attx iliare de curent contiu11u din staţiile el~ctrice şi postu-
- controlul funcţionării transformaLoarelor pentru iluminatul de ' nle de transformar~. constituite de · reaulă din baterii de acumulatoare
24 V sau 12 V din subsoluri ş"i poduri de cabluri; surse de alimentare şi panouri de ser~icii interne de curent continuu'
înlocuirea fuzibilelor arse ; asigură alimentarea următoarelor categorii de receptoare: '
- inlocuirea duliilor defecte, globuri sparte, lămpilor deterioratc ; . a) rcccpt?are. e_le_c trice. a .~ăror alimentare trebuie să fie asigurată
- refacerea inscripţionării circuitelor şi a s~gma nţel~r ; . . m Lrmpul d1spanţ1et t~nsmnu alternative a serviciilor proprii ;
- · curăţir ea nişclor ş i cofretelpr în care se afla tablounle de dJstn- . _b) receptoare electnce a că ror alim entare nu trebuie să fie întreruptă
b uţie. ; . . ntc1 un moment ;
- verificarea leg[tlurilor la întrcruploare, comutatoare, pnze etc. c) receptoare electrice cu consum.uri mari şi de scurtă d urată care
Pentru J se asirrura functiortat•ea corespunzătoare a instalaţiilor nu suportă vatia~iile de tensiune ce se produc dacă alimentarca lor se
auxiliare de curent ;ltcrnatiY. ~te necesar să se ia măsuri de remediere fac~ exclusiv prin redresoare sau con\·ertizoare.
a defecţiunilor ce a par accidental. . . In cazuri exce~ţionale~ bine justificate, se admit şi alte soluţii pentru
!n tabelul 5.1.1 se prezintă principalele ,deranJamente şi modul lor ahmcnta·rea anumitor reccploare de curent continuu, în afara hateriilor
de remediere. " ' de acumulatoare (de exemplu, baterii de eond<?nsatoare). ln accaslă
s!tuaţie sîn t i_nstalaţiile de protecţii-!, comandrt şi semnalizare d<>. la postu-
Tabelul 5.1.1. nle de t ransformare la earf' sînt instalate dispo:dtivele de a li mentare
Modul de )tcţionarc a l personal ului d e cxploatare la ·def~ţiuni constatat e în curcnl continuu, tip DACC, fabricaj:ie. ICE:MENER G. · ·
l a instalaţiile auxiliare d e curent alter nativ ln .cadrul instala ţiilor auxiliare de curent continuu din staţii şi posturi
de transformare sint folosite de regulă următoarele tensiun i : 2·1 , 18.
Nr.l
crl. Dc!ccţiuncn constata tă
:\lodul de ac1ionnrc ni personalului
<1<, cxploal!u·c ,
110 şi 220 V ce.
Alte tensiuni n01ninale, ca de exemplu GO V c.c., se folosesc în cazuri'.
Arderea un ei sigurnn ~c (uzibile de pt) - Se desfac ranlifJcn ~iile din doze, la sp.cciale, al unei cînd 'echipamentul este asigurat din il)'lport.
circuitu l de alimcnlurc din cauza unui fiecare lampă ~i S!l depistea,.ză< p or· La · staţiile electrice importante de înaltă tensiune se foloseste în.
scur tcircuit pc circuitul de alimcnfare ţiunea dcfcclii
general tensiuţ1ea de 220 · V c·.c., avînd în vedere consumul imp~ttant
şi căderile de tensiune în conductoare. ·
2 ldcm, din cantn unui scurtcircuit - Se înlocuieşte dulia respectiv11 .
inlr-o dulie Schema clecLrică de distribuţie a serviciilor proprii de curent continuu
esle simplă, clară şi permite alimentarea fără întreruperi a eonsumatorilor
3 Declanşează un tnlreruptor sau con· - Se ve;ifică :circu itul din · a val de care im.~un . aceas tă c?ndiţie .• atîţ în exploalare curentă , cît şi îit t impul
tactor int rcruptor san contact or
scoatem de 1-!ub tensmne a oricărei părţi a insta'Jaţiei, în vederea revi-
Verificarea lămpii şi a s iguranţei din
ziilor sau a repa raţiilor. ·
4 Stingerea Ulici l ămpi din staţia cxtc· -r-
rioară. <'Utia de rarnifica~il a lămpii Sursele de alimentare a pabourilor de servicii interne de curent con-
tinuu sint cornpuse, de regulă, dintr-o baterie de acumulatoarc şi două_
5 Stingerea unei lămpi din staţia inlc· ldem redr esoare de incărcare racordate fi ecare la cite o secţie de bare.
rioară
La sla!iile electrice de înaltă lensiu~e foarte importante, sau cu 0 .
(j 13Iocarea unui întrcruptor sau contactor nernedicrca llcfccţiuuii int indere ~arc, sînt montate două baterii de acum ulatoare, care se pot
rec•proc.
·~~~--------~------~------------------
-498
49~

1
 in anumite ştaţii sînt instalate şi baterii de act~mulaloare suplimen- ele~ente mai redus, avînd o tensiune mai ridicată pe element, cu o va-
tare. cu tensiuni nominale diferite. penlru alimentaren in sta laţiilor de naţie relativă a tensiunii la incărcare şi descărcare mai
si un cost mică
curenp slabi, de tdcmecani.că, protectia de rezer Yă a barelor de medie mul t mai redus. ·
tensiune ş.a . Capacitatea acumulatorului reprezintă cantitatea de electricitate (în
Ca schemă de nlimcntarc în curent continuu a consumatorilor se în- amperore) pe care o poate debita un acumulntor încărcat, dHcă este
tîlnesc în staţii ui·mrtt.oa rcle so lu ţii (fig. 5.2.1): '

~ ~[TÎTI
IT
1

1
1
t ~/II ~
1
1
1
1
\
1
'
' 1
1 1
1
1
1
'
;
+Jr"
••
1
1 1 1 1 ;'\ 1 1 1'
1 1 \ 1 ,,' 1 t
1 1

-M ih M~-~,-&
1\ '
1 / 1 1 '

~ nr Q
c b
Fig. 5.2.1. Scheme de principiu ale alimcnt5rii consumatorilor de cu-
rent continuu :
a.- alimentare t·adlală: b - alimentare dublă : ·c- almentare fn bucHi ;
l - sistem de b:'ll'e colt!ctoarc de luc•u : l1 - sistem <le bare coleetoare de
reze:va.
- alimentarea radială, care arc avantajul de a fi clară şi econom ică,
,dar are dezavantajul că nu oferă nici o rezervă, motiv pentru care este
folosită la donsnmatorii de mică importanţă sau care admit întreruperi
·în alimentare ; · · rnieă cu cît ~ure.ntul de des<:ărcare este mai mare (deci timpu l de descăr­
- alimentarea dubli/. - mai scumpă, dar oferind o mare siguranţă,
motiv pentru care este folosită la consumatorii foarte imporlanp sau
-care nu admit într<'ruperi ;
- alimentarea în buclă - reprezentînd un compromis între cele
două soluţii de mai &us.
În cazul în care în staţie sint monLa~e două ba terii de acum11latoare,
îu general, nu se admite punerea lor în paralel decît pqntru scurt timp,
i11 vederea unor operaţii de comutare fără întreruperea alime n tării anu-
mitor consumatori.
Datcdi de acumula.toare. Î n privin~a tipului acumulatoarelor, în sta-
ţii şi posturi de transformar.e pot fi întîlnite acumulatoare acide (cu
plăJ;i de plumb fig. 5.2.2) şi acumulatoare alcaline. Cele rnai răspîndite
sînt acumulatoarele acide, şi anume cele de tip staţionar, care au un ran-
dament n1ai mare decît acumulatoarele alcaline, necesită un număr de
u b
Fig. 5.2.2. Acumulator cu plăci de plumb :
a - în timpul. dt.>scArcărti ; b - în timpul încărcării.
descărcat pînă la tensiunea m inimă admisă.. Acen.sta d'cp.i.nde de curentul
de descărcare (deci de t impul cît durează descărcarea), fiind cu atît mai
.-are este ma1 mtc). În acest sens, acumulatoarele cu plăci de plumb con-
ru i te în ţara noastră sînt de două tipuri :
-::- tip L, pentru durate de descărcare de 3 - 10 h;
- tip Ls, pentru durale de descărcare de 1-2 h.
În afara acestor litere, simbolul acumulatoarelor cuprinde un număr
re rez:~ltă prin împărţ~rea la 36 a capacită-ţii acumulatorului în regi~
1lescarcare O.e 10 I1. ln ~ara noastră se fabrică mai multe tipuri de
mulatoare, cu capacităţi de descărcare variind între 36 si <!464 Ah
i curenţii lor de descărcare în regim de 10 h variind între3,6 şi116 A).
Pent~u obţinerea tensiunii necesare în serviciile interne ale staţiilor
postunlor de transformare (de obicei între 24 şi 220 V), acumulatoarele
leagă în serie, iar pentrn obţinerea unui curent mai mare ele
leagă î11 paralel, constituindu-se baterii de acumulatoare. ln
l bateriei se instaleaz ă un comutator , cu ajutorul căruia în

5oo· 5·0'1
timpul încărcări i şi al descărcării se scoate, respectiv se introduce în şi as i gură separaţia intre reţeaua de curent a'!tcrnaliv şi cea de curent
circuit un număr de acumulatoare, menţinîndu- se astfel tensiunea ·con- <·ontinuu.
sta nt ă.
Reţelele de se rvici i. proprii în · cu rent continuu ale s la~ iilor cleclrice
sîH!. 'în genera l complet izolate faţă de pămînl. Ap ~1 ra t e l e de comutare
Acumulaloarele alcaline cele mai mult utilizate sînt cele cu fier- nichel
-~1 de protecţie se montează pe ambele conductonre a le circu itelor. Pro-
si cu cadmiu-nichel. 1et:pa circuitelor se realizează, de regulă, prin siguranţ c fuzibil e san
. Tensiunea acumulalorului incărcat este de circa 1,3 V, er puti~ fi :•utomatc de protecţie cu . funcţi onare sigu ră.
descărcat piuă la circa 1 V. Capacitatea acumulatoarelor alcaline de- în retelele d e servicii proprii în curent continuu se măsoară tensiunea
:pinde foarte puţin de curentul de descărcare, în schimb ea scade odată pe fi eca re. sistem de b are colectoarc, la bornele b aleriei şi p e fiecare sec pe,
cu temperatura. . · p recum Şl la bornele surselor de încărcare.
Sursele de încărcare ::J. bateriilor de acumulatoare din staţii electrice Curentul se măsoară în circuitul bateriei, in circuitul fiecă rei surse
şi posturile de transformare sint formate din convertizoare rotalivc, de Îllcărcare şi în toate circuitele în care este necesar controlul sislt>matic
sau redrcsoare statice. :d regimului de lucru. În circuitul bateriei se, montează de obicei un
Grupurile conuerlizoare sînt alcătu i te dintr-un ·motor asincron tri- ampcrmetru suplimentar, cu un domeniu de măsurare redus, p'ent.ru
fazat alimentat de la barele serviciilor interne şi dintr-un generator de măsu rarca exactă. a curenl.nlui de în cărcare permanentă. şi care se intro-
curedt continuu cu ~xcitaţia în derivaţie. Tensiunea generatorului poa te d uce în circuit numai in m omentul citirii. Ampcrmelrrlc montate in
f i variaLă între limite largi, cu ajutorul unui reostat legat în circu~tul d reuitul h ateriei trebuie să fie cu zero la mi.ilocnl scă ri i . .
să u de excjtatie. Gcncratorul este '])revăzut cu o protecţie maxim ală În toate puuctele ·principale ale reţelei de curcnl continut1, cu'm s înt
de .cure~t· şi c~ o protec j:ie direcţionată, p entru a nu fi alimentat de ba- barele colcctoare g enerale, tablourile intermediare si consumatorii '
terie în cazul cind tensiunea la bornele sale scade dintr-tm motiv oarecare. ilnpoJ'lan·ţi, se face supl:avegherea pre- .A '
Con:erti:warclc rotative datoriLă uz.urii şi între'ţinerii mai complicaţc r.euţci tensiunii. De asemenea, est e + .-~-'1'---------
sînt înlocuite în' pr~r.~nt cu convertizo<frele statice pe bazrt de rcdrcs~w rc. ~cmnalizată arderea siguranţe l o r sau
Redresoarele· ~e poL folosi pentru în- declanşarea întrl:!ruptoarelor automate, JR.o > Rm
cărcarea bat eriilor de 'acumulatoart>, în <'<.'1 ~pu Pn în circuitele principale. m~
specia l ca surse de hicărcare permanentă t.n reţelele de servicii p roprii în 1
în funcţionare cont inuă. (·urcnt conLinuu, care function cază 1
1 Ca redrcsoare statice se preferă ceh· izolat faţă de pămînt, există pericolul 11~ 1 {
cu sem iconductoare (siliciu sau seleniu). r:• o dublă punere la pămînt acciden- 1 r.r:("
care sînt mult mai simple decît cele cn ,llă să provoace o comandă nedorită L__j
vapori de mGrcw·. Rcdresoarele cu sclc !Iau a lte neajunsuri. În fig. 5.2.4 este Fig. 5.2.4 . A<'ţionarea ncdoi·ită a
niu, deşi au u n ' randament mai redus, lndical modul în care o dublă punere la w1ui r eleu i n urma unei duble
sint utilizate pentru cazul puterilor mici. t>ăm int poate să conducă la · acţionarea puneri l a pămint:
de ordinu l kilovaţilo r, pentru că sînt m::u nNiorită a unui releu. P entru a se R - releu : c - contact de acţio-
'l f 1 d n:rre a relcului : A - prima punere
puţi n sensibile la supratensiuni şi su l'VJ a ast e e situapi, esLe necesar 1a plmint (parţială) ; B - a tioua
Fig. 52.3. Rcdresor pentru in- prasarcini. se ia măsuri de remedierc imedi- punere ta ptuntnl (n etă> : R P - rezis-
cadrarea bateriilor de acumu- D eoarece densitatea de ,curent ad t• 1 't ' · · . l tenţa primei pun eri ta pAmfnt; R., _
latoare. a, a apan.Ia prunci punen a pă- rezistenla li m lti\.. Ia care punerea ia
. misă la redresoarele cu seleniu este d1· m int. 1n acest scop, este rea lizată sem- pămlnt a e<'ine periculoasă.
0,2-0,3 A/cm 2 , iar tensiunea sup ortată d.e un etemenl este c~~· na.lizarea opt ică şi acustică a punerilor la pămînt şi măsnrarea p eri-
16-18 V, şe realizează un montaj cu mai multe ele~1 ente legate in sen1· odică a rezistenţei de izolaţi e faţă de pămînt. .
şi în paralel. In fig. 5.2.3 se prezintă schema "?nm astf~l de ~ec~resor. Ba~eriile ·ele acumulatoarc se ins la l ează în încăp er i special destinate
Autotransformatorul 1 arc rolul de a regla tensmne.a, pnn vana~w .ou ""'"''"'-''-" scop, de rt>gulă cu intrarea printr-o antecameră. În' aceeaşi în-
rnărului de spire. Transform atorul 2 transformă tensiunea reţelei cl1• ere se pot instala mai multe baterii de acel aş i tip (acide sa u alcaline).
curent alternativ pînă la valoarea corespunzătoare tensiu nii redresati· erele în care se insta l ează b aterii de acumulatonre trebuie să aibă

502 503
înălţimea minimă de 2,1 m, p enti·u a se asigura o deservire. comodă~
şi trebuie asigurate contra pătrunderii corpurilor străine, a prafului~
a impurităţi lor şi a gazelor agresive. Pereţii, p la nşeele şi pardoselile
vor fi din materiale incombustibile şi rezistente la umez eală şi el ectroliţi.
In cazul instalării acumulatoarelor cu plumb, se recomandă vopsirca
pereţilor, tavanului, uşilor şi ferestrelor cu vopsea antiacide. Ferestfeie
situate în băl~ia soarelui vor avea geamuri mate. Uşile camerelor:_de
acumulatoart' Şi ale antecamcrelor se vor deschide spre exterior.
Acumulatoarelc se montează de regulă pe postamcnte, simplu sau
dublu parter şi simplu sau dublu etaj, cu coridor de 0,8 - 1 m intre şiruri
şi se consolidează anliscismic. Elementele fiecărei b aterii trebuie nume-·
rotate.
Deoarece camerele ncumulatoarelor, camera tamp.on şi depozitul
de electrolit sînt încăperi umede şi cu mediu corosiv, iar din punct de
vedere al pericolului de electrocutare sint încăperi foarte periculoase,
instalaţiil e electrice vor · fi de tip antiexP.loziv, întreruptoarele, prizele
şi alte elemente eare produc arcuri electrice n u vor fi montate în aceste
înâperi, iar corpurile de iluminat se v or plasa 'deasupra cul oarelor.
Pentru a· se asigura o temperatură minimă de + l0°C, în aceste în-
căperi se vor prevede instalaţii de încălzire. Cu ajutorul acestora însă,
nu s~ va depăşi temperatura de +'25°C. Corpurile de încălzire vor Ii
rezistente la umiditate şi electroliţi, temperatura lor superficial ă nu va
depăşi +20oo'c , iar distanţa pînă la vasele acumulatoarelor nu va fi
mai mică de 0,75 m. In cazul încălzirii cu radiatoare utilizînd aburul sau
apa, acestea vor fi integral sudate, iar flanşele, mufele şi organele de
închidere şi reglaj se vor amplasa în afara camerei acumulatoarclor.
· Camerele .de acumulatoare trebuie să fie permanent venlilale. V cn-
tilaţia; fie naturală, fie forţată; va asigura intrarea aerului proaspăţ
în apropierea pardoselii şi ieşirea în partea opusă intră rii, în ap ropierea
plafonului. Ventilaţia forţată se reali'zează toldeauna în dcpresiiiil'e,
şi va fi prevăzută cu un sistem de blocaj care să oprească în~ărcarea
dacă nu funcţionează t ventilaţia. Conform normativelor în vigoare, in
antecameră trebui-e să existe o chiuvetă eu rob inet şi un duş flexibil
racordate la reţeau~~ de a pă sau la un rez'C~·vor care să permită , spălarea
p ersonalului dup ă atingerea acci d entală a clcctrolitului. D e asemenea,
s.înt necesare in scripţii de avertizare contra intrării sau lucrului cu foc.
504
5 .2.2. EXPLOATAREA INSTALA.ŢIILOR AUX ILIARE
DE CURENT CONTINUU
~~ activitatea de exploatare şi de urmărire a funcponării instalatiilot'
auxiliare d e curent continuu din staţiile electrice ş i posturile de tra n~for­
marc, o atenţie deosebită se va acorda surselor de curent continuu.
În exploatarea surselor d e curent continuu se deosebesc următoarele ·
fa ze. ~c fu ncţionare : încărcarea, descărcarea şi repausul (scoatere din
:;ervtcm pentru mai multe luni).
În exploatare, bateriile de acumulatoare p ol avea următoarele regi-
muri de funcţionare : ·
- incărca rea în regim tampon, sau în regim de fl oating, pentru
bateriile de lucru ;
încărcarea permanentă pentru bateriile a fl nle în rezervă ·
!ncărcarea-clescărcarea ; '
descărcarea (n orm~lă, de av~rie, de întreţinere) .
Se face preciza rea că şi la bateriile de acumulatoare afl ate în rezervă
se \~OI: e~ec u ta~ încă rearea permanentă (în paralel cu. sursa, dar fără
sarc1na) Ş I descarcarea de între·pnerc.
Fu neponarea bateriilor de acumulatoare în oceste regimuri este
urmrttoarea :
a) în l'eg im tam}lon , adi că 'in paralel cu sursa de încărca re si în sarcin ă.
~~~t()ria. se încarcă 'în p ermanenţă, consumul norma l al r~ceptoarclor
f llud n_s1g urat de sursa de încărcare; bateria d ebil ează energie numai
[n ·P~ n oad~lc ~de creştere accidenta lă a consum ului peste capacitatea
su1·se1 rle tncarcare. .
Curentul de sarcină de lungă durată se va determina prin măsurători.
. Alegerea unei valori a tensiunii de încăn·are in regim tampon de-
pmd: d_: ~atura 1~e~cptoar~lor ş i aceasta trebuie să asigure compensarea
d escarcan~ bat~ne1 în t1J??pul fun cponării anumilor receptoare, Se
recom~nd~ ~~· m acest .reg1m, tensiunea de încărcare (tensiunea redre-
sorulm) sa .lH' astfel reg lată, încît pc elementul de baterie să existe
2,1 5-2,20 V / element. Tensiunea de încărcare in regimul · tampon nu
nre Yaloarc fixa, ea depinde de fenom enele ce se 'observă la baterie.
n ~că nive~ul electrolitului scade în timp prea repede, tensiunea se reduce
1mn regla]. Dacă densitatea electrolitului scade în timp, tensiunea tre-
buie, mări tă prin regaj.
b) în l'egim de iloating, adică in paralel ru sursa de încărcare si în
tH.tnină.' D eosebirea faţă de regimul tampon constă î tl aceea că ; ursa
de încărcare este complet automatizată ş i menţine tcnsiu nea consta ntă
In anumite li miţe imp use (±1% U rcglaj redresor) indiferent de varia-
505
ţiile tensiu nil :'lltcrnn Livr. de alimentare, aic fi·ecvenţci reţel ei ş i ale
sarc inii.
.Funcţion:1rcn in acest reg im se. cxecntă in conformitate cu indicaţiil e
f~1rnizorulu i ins t aln ţ.iilor în cauză şi a celor de p roiect. Tensiunea pf' cle-
ment în. ac csL r egim v a a vea valorile cuprinse între 2,15 - 2,25 Yfele-
ment;
q) in t'C!Jim de încărcal'c~ dcscărcarc, adică în paralel numai cu sa rcina
în faza dP d escă rcarP. R eîncărcarca peri o dică se execută cu snu fără
mcnţincrcn sa rcinii, în func ţie de destinaţia batcrici de acumulatoare.
Funcţio nar<'a in r<'gim de încărcare-desrărcare este cara cteristică, in
ge neral. b a t eriilor de acumulatoare mici, pînă la 48 Vcc şi de importanţă
ma i redu s ă sau dimensionate special penlru un astfel de regim de func-
ţiona re.
inclircarea baleriilor de acumulaloare se execută în exploatare în Bhid
·permanent (i ncărcan•a Îll tampon şi floating) ş i periodic (înc ărc:nrea
ocaz i onală, incărcar<·a comp l etă. încărcarea de Pg'llizare).
- t n c ii r ca re a o ca z i o n a 1 ă se execută după descărcări
pro11u n ~atf' în func·!ionar~. Tensiunea fi n a lă de încărca re .pe clement
va · fi de 2.2;) 2,11 V. pentru regimu l float ing şi de 2, 5-2,7 V la regim11l
ta rnp ori. T nd\ r cări l ~ CH~az iona l e d~ exploa ta r e şi înt reţin er e a h at.e riilor
de acumulatoare ou ea scop refacer ea cap acită ţji.
- t 11 <~ ă r <: n r ca c o m P. l e l ă esl e compusă dintr-o încărea rc
normală şi o . înc;i'irca1·.e de omogerlÎzare a stării plă~ilor ş i element elo r..
Încărcarea· de omogenizare constă în cont inuarea î ncărcării norm ale,
piuă .cînd toate elementele bateriei man i festă srm ne de s[îrsit de in-
cărcare. · '
- t n că r ca re a d e e g a 1 iz are . esle o op~aţie specială şi
constă d intr -o încărcare completă, conti nuată după aparipa semnd or
de sfirşit de încărcare, în scopul restabilirii integrale a maselor a ctive
în toate plăcile elementelor.
Sîn t supuse unei astfel d e incărcări:
bateriile la care s-au executat remed ieri de elemente ;
bateriile exploatate în regim de încărcare-descă rcare;
bateriile aflate in rezervă, în regim de încărca r e permanentă;
bateriile scoase din serviciu pentru mai multe luni, la repuneren
în serviciu .
La i ncărcarea de egalizare, tensiunea fina l ă pe element va fi de
2,75 V, dadt nu sînt alte indicaţii a le întreprinderii furnizoare de acn-
m nlatoare.
DescilrcarPa baterii lor dt~ ac um ul aluare p oate a vea loc în cxploatare :
periodic (descărcarea normală ş i descărcar ea de î ntre-ţin ere.) şi oc!lliona.l
(descă rca.rea de avarie). · - curăţe nia, ordinea şi asp(jctu l g ~ n cral a le instr\l aţ. ii_Jo r ;
,506
.'
D. e s c ă r c a r e a n o r m a 1 ă este · acea d escărcare care se
produce la bateriile utilizate î n regim de î ncărcare-descărcare.
- J?. e s că r ca r e a d ~ î n t r e ţ i n e r c (a n t re n a m eu t)
a baterulor de aGurn ulatoare este o d escărcare for.ţată pe o sarcină con-
lrol.ală şi este u rmată întotd eauna în exploatare de o încărcare comp letă.
. E a se execută p eriodic î n ex ploatare. Descărcarea de antrenament are
ca s cop aducerea tuturor e.lementelor în aceeaşi :;tare de descărcare si
cont r ibuie la menţinerea capacităţii în limite normalt>. '
Dcscărcarea de întreţinere se \'a face cu curentul co respunzăto r duratei
de d escărcare de 10 ore pentru bateriile aflate în re1.e rvă sau t r·ecu t e în
rezervă, pînă cind tensiunea va avea valoarea 1,93 \'{clement.
l n instalaţiile care nu dispun de baterie (sursă) de rezerYă. se va
deco necta redresorul şi bateria va fi lăsată să aliment eze sincrur}t reeep-
toarele. pînă cî,n d tensiu nea va fi de 1,93 V/elem ~ ut. "'
- ·D c s că r care a d c ava r i e este acea d escărcare care se
p roduce în limpul incidentelor ,care provoacă disp ari ţi:J tensiunii alter-
native la serviciile proprii. în cazul baleriilor [u ncţion înd In reg imul
tampon sa u Iloating . ·
Î n Limp ul dcscă rcă ril or d e. avarie ale bateriilor dr luc ru, tensiu nea
nu t re buie să sca d ă sub 1 ,7Ş Vjelt>menl, <:'ind dcscărca r ca d u,rcază ma-
· x imurn 2 ore şi, r espectiv, 1,8 Vjele1~1 ent, eînd duruta descărcării d ep ă-
şeş te ' 2 ore. •
~ersonalu l d e e~p.l oatare ~a acorda o atenţie deosebi tă întret~upto­
r';lhl l cu contact a ux1har sau · Slgu ranţe l or, controla Le:: CLt dispozilive s pe-
ctal c. care asigu ră prolecp a bat1~riri. La hpari ţiu semnalizări i declanşării
a ces tui întrcruptor sau :l. arderii s iguranţelor respectiye, se vor lua ime-
d iat n:ăsuri de lnlăturarc a cauzelor şi r evenire la schmna iniJ.i:.llă, pentru a
se t-nta alimentarea serviciil or interne de curent continuu nun1ai pri n
redr esoare. De altfel, această funcţionare este inte rzisă chiar pentru scurt
timp.
Inslalaţia penLru conlrolul ard.erii sigura~ţel o r de pe redresoare.
ca ş i aparatele care controlează rezistenţa de izolaţi e, vor fi de asemenea
în alruţia personalului de expl oatar('.
· Î n timpu l exploatării surselor de curent continuu, se execută urmă­
t oat·clc categorii de l ucrări de descn ·ire op erativă : ··
- controale curente periodice ;
- lucrări de întreţi n ere curentă (programate sau neprogramat e)
p entru remedierea unor mici dct'ecţiuni- apărute la b a teriile de acum ula-
toate şi la sursele de încă rcare (redresoare).
Cu \)caz ia controalelor curente periodice la bateriile de acum ulatoarc.
vor cdnt rola următo ar ele :
507

l- dens itatea 5i temperat ura clec Lrolil-ului la minimum 5% din
elemente. dar cel puţ.in la t rei elemen te pentru bateriile cu U nom ;;::: 110 V ce
- tensit~nea la b ornele a minimum 5% din elemente (aceleaşi la
care s-a măs urat şi densitatea) ;
reglaj ul tensiunii şi al cw·enlu lui de î n cărcare ;
degajarea gazelor la toate elementele ;
nivelul electrolitului la t oate elementele ;
st area ' elementelor şi nivelu 1 depunerilor ;
i zolaţia electrică a părţilor co ndu cLoare;
temperatura mediului ambiant ;
starea şi suficienţa dotării b ateriei ;
existenta corodării îmb ină rilor ;
func ţio {larea şi integritatea tuturor instalaţiilor ş i dotăril or din
camera baleriei de a~umulatoare.
Parametrii principali (tensiunea la b orne şi deJ.tsitatea clcctr~litului)~
care cara cterizează funcponare a U ecărui element 1n parte a une1 bateru
de acumul atoare in .stare normală, trebuie să fie egali sau cit mai apro-
piaţi între ci. . categorie de lucrări de întrepnere curenHL programată, şi anume trata-
Corectarea nivelului clectrolilului se va efectua numai prin adăugar e
de apă rli!'.tilată piuă la nivelul prescris.
f.Me<:ta rea d e nsită-ţii electrolitului se va executa numai du~ă efec~
tuarea unei încărcări de egalizare şi num ai după refacerea mvelul~1
elccLroliLului prin adăugare de apă distil ată, pînă la nivelul p rescns.
In sala de acumulatoare şi în încăperil e a nexă acesteia, se va păstra
ordinea si curăten i a . Se v or controla vizual eta n şeilatea vaselor elemen-
telor, e;cntual~lc' lor deformări, continuitatea şi sig.uranţa lcgătud!or
dintre elementele fixat e prin înşurubare (să nu prezmLe semne de JD-
călzire şi, in general, integritatea şi starea de funcţ~? nare a tuturor insta-
laţiilor şi uLilită!,ilor din încăp erile aferente baterulor de acumulatoare.
Se va verifi ca cu atenţie dac.ă toate elementele bateriei de acumula-
toare staţio nare acide sînt acoperite cu plăci de sticlă ş i dacă acestea nu
depăşesc gabarilele vaselor pe nici o la t ură . · .
· Periodic, de regulă, cu o,cazia reviziilor tehnice, se :va controla niv~lul
·depunerilor. Izolapa externă a bateriiJor de acu mulatoare se va men~me
prin păstrarea curăţeniei vaselor şi postamentelor. . curentul de încă r care ;
In exploatarea redresoarelor, se vor urm ări şi controla p eriodic cel
puţin m:mătoarele:
ordinea şi aspectul genera l ;
curăţen ia ,
tensiunea de alimentare ;
reţelei
<wr~ntu l debitat de r edresoare;
funcponarea dispozitivelor de automatizare ;
508
încălzirea î.n funcţionare no rm ală;
starea rcdresoarelor ;
temperatura mediulu i ambian1.
Controlul periodic a l redresoarelor se v a execuLa o dată ch controlul
,periodic al bateriilor ele acumulatoare.
Izolaţia redresoarelor se va păstra în limitele prescrise, în speeia 1
prin men·ţinerea t:u răţeniei. P eriodic, se vor şterge d e praf suprafe-ţel e
exterioare ale redresoarclor, ev itîndu-se căderile de praf în interior, prin
fantele de aerisire.
R edresoarele se v or feri <ln umezeal ă şi agen ţi coros iv i. ·
Tensiunea reţe l ei de alimentare in curent alternativ se va menpne·
în limitele indicate în instru cţiun i le elin fabrică ale r edresoarelor, evitîn-
du-se, în special, suprav olta rea lor.
Se va evita d epă şirea curentulu i nominal redresat, a cărui valoare·
va fi inscripţionată cu o linie roşie pc sca la ampermetrnl ui fiecarui re-·
dres or. Se va verifica periodic lipsa scurgerilor de ulei, în cawl redre-
soa rclor cu răci re în ulei.
In timpul exploatării surselor de curent continuu se cxeclt tă o singură
mentele p eriodice de menţinere în exploatare.
Bateriile exploatate în regim d e încărcare-descărcare: eare în timpul'
des cărcă ril or norma le furnizează ma i mult de GO % din capacitatea n o- ,
mina lă în regimul de descărcare eorespunză tor, vor fi supus.e unei in-
cărcări d<! egalizare anual. Cele care î n timpul descă r cărilor normale·
furnizează mai puţin de 50 % din capacitatea n ominală vo r fi supuse
anu al unui ciclu de descărca r e· de întreţinere- încă rcare de egaliznre.
Bateriile exploatate în reg im t ampon vor fi supuse semest rial unei.
descă rcări de întreţinere (antrenam ent) urmată de o încărcare . completă.
La b ateriile acide exploatate în regim de flo aling, d escărcarea şi în-
cărcarea ele întrelinere se va fa ce alunci cînd se constată că tensiunea
este sub limitel~ admise, de 2,1 5- 2,17 V/elem ent, densitatea este
sub 1,19 gfcm3 , sau capacitatea a seăz ut sub. 80% din cea nomin al ă.
ln timpul ex~cu tării tratamenlelor de menţin ere în cxploatare, se-
efectuează următoarele, măsurători ş i aprecieri calitative :
- tensiunile sursei, tens iunea ·b ateriei ş i tensiunile pe. elemente;.
duratele parţiale şi totale a le op craliilor ; .
t emperatura şi nivelul ele<:lrolitului ;
densitatea elecLroli tului;
degajările de gaze la fiecare clemenl:;
temperatura m ediului ambiant ;
izola ţi a el ectr ică a bat eri ei şi instala ! ii lor de curent continuu-
509

•.Măsurătorile, şi observaţiile se vor cfţrtqa asupra tuturor elcmenLelor
bateriei. Măsurrltorilc se vor executa în t impul cel mai scurt posibil,
pentru a nu se pierde corclq.ţia dinlrc date.
La sfîrşitul descărcării de antrenament, parametrii principali care
' caracterizează funcponarea fiecărui clement în parte (tensiun~a la bornc
;şi densitatea electrolilului) trebuie să fie egali sau cîUnai apropiati pen-
tru toate elementele.
în faza finală a opr.raţi ilor de încărcare de egalizarc sau descărcare
de antrenament, temperatura eleclrolitului se_ Ya măsura mai frecvent
spre a se putea stab ili c.u suficientă precizie momentul atingerii tempera-
turii-limită maxim admisibile. La atingerea acestei va lori, se va r ed ucc
75au chiar se va intrerupe curentul, operaţia rcLuîndu-se după ce tempe-
ratura electrolitului a scăzut cu cel pu ţ in 5 grade.
Completarea elcmeJltelor cu C'lectrolit de densitate normală se va
"face nbmai îu cazu l aparipei nnor fisuri ale ,·.aselor elementelor sau numai
în caz de vărsări accidentale de clectrolit. Corectarea densităţii electro-
litului acumulatoarelor acide se, va face, în toate cazurile, numai după
cercetarea cauzelor abatcrii de la valoa rea prl(s Cr isă şi cu certitudinea
·Că:
- ac'umulâlor nl a fost hine încă rcat în ultima perioadă de utilizare ;
- măsura rea ucnsi~ăţii a fost efectuată la 2 - 3 ·ore după 'i nc i\rcarea
de c11alizare ş i s-a aplicat corecţ. i:,\ de temperatură ;
~
- uivdul clcctrolitului este corect.
o o
tn cazul acumulatoarelor acide, corectarea densităpi .eledrolitulu i
·se va executa după rcl"acer~a nivelului (pri n completarea cu apă di st ilată
plnă la nivelul prescris), în conformitate cu indicaţiile fa b r icii constrm-
toare.
Bateriile de acumulaloare exploatate în dulapuri speciale (conform
reglementărilor în Yigoare) se vor descoperi in timpul tratameutelor
-pentru menţinerea în exploatarc, atît pentm măsurători, cîl şi pen tru
Tăcirc.
In cazul stapilor fără personal permanent sau al punctelor de ali-
mentare şi posturilor de transformare d otate cu harerii de acumulat oare,
se recomandă efectuarea lralamcntclor de menţinere în exploatarc dt'
către personalul care e~ecnlă revizia tehnică a hatcriilor de acumula-
, toare respective.
între ţinerea b alcriilor de acumulatoare se face prin lucrări anuale
·de revizii tehnice, pr.in lt~erări de reparaţii curente_ la_ ~ periodicitat.c
·de 3 ani şi prin lucrări de reparaţ.ii.capitale la o p enotllcttatc de 9 an1.
Dintre sursele de Încărcare, redrcsoarele uscate~ sîut sup~tse anual
'Jucrăril or de revi?.ii t ehuiec, la 5 ani repa r aţiilor curente şi la 15 ani
~repara ţiilo1· ca pitalc.
.5 10
1
La convertizoarele rotatiYe •·eviziile tehnice se execută la 2 a n i,
r epara-ţi ile curente la G ani ş i r epa raPile cap itale la 12 ani.
l,anourile de S!'I"Vicii in tcme de curent conl im1u. Hcprczintă ansa m -
blul constituit dintr- un suport metalic, echipat cu ap[lratele de conectare·
şi măsurare şi ~ircuitele ah•rcnte prin intermediul cărora se asigură a li-
mentarea consumatorilor proprii cu t>ncrgie electrică ele curent continuu:
SînL destinate să lucreze în incăperilc închise ale sta ţ ii lor el cel rice sâ U'
nle posturilor de transformare, cu temperatura mediului amhiant intre
+10°C şi +40°C, umiditatea rclatiYă maximă de 80 % la 20°C şi cu 'depu-
JH'ri limitate de praf, lipsite de gaze, Yapori şi fără pericol de explozie.
Tn fig. 5.2.,5 este prezentată schema elcctric·ă monofilară a unui panou
ele sarcini auxiliare de rurenl continuu pentru tensiunea de 110- 220 Vcc.
Suprav<'gherea şi controlul acestor panouri se face de două ori pe
se himb, respecliv la prelua rea şi la mijlocul sch imhul ui pen LJ'LJ . staţiile­
rlcctrice şi posturile de transformare exploata Le .,cu personal permanent
şi de patru ori în 24 ore pentru staţiile electrice cxploalatc cu personal'
la domiciliu. ,
1- ~ instalaţiile fără personal pennant•nt, periodicilatea se stabileşte .
înlre două controale pe lună şi două controale p e a n, în funcţie de impor-
tanţa instalaţiei Şi a cqnsumatorilor, de starea Iir.idl, de u z,nra instala-
\iilor, de în cărearea insLala!.iei şi de' condiţiile meteorologice de altitu-
dine, de temperatură şi de poluare. ,
Controlalele 'in instalaţii l e Jără personal perm:lllcnt se vor faee Îll'
perioada sarcinilor maxime.
Lucrările de întreţinere şi rcpara!ii ale panourilor de servicii auxiliare-
de curent continuu au ui{ caracter pr eventiv, planificat. în Yederea pre-
ve~irii uzurilor premature, a aYariilor şi a dcfccpunilor. Ele constau din.
revizii tehnice, care se execulă ·cu o periodiciLale de un an, reparaţii:
curente, care se execută cu o periodicitate de G ~ lO an'i şi reparaţii-•
capita le, . care -se execută cu o pcriodicilale de 15 - 20 ani.
5.2.3. DEFECŢIUNI ÎN FUKCŢTONAR'EA l~STALAŢilLOR
AUXILIARE DE CURENT CONTJNUU
ŞI MODL"L DE REl\IEDIERE
Cu ocazia snpravegherii şi controlului instalaţplor auxiliare de curcut-
uu, personalul de deservire operativ[\ constat:li a.pari-ţ.ia u,nor_even-·
a le d efecţj uni, stabileşte gravitatea lor, rcmediazrt defecţi unile uşoa re~
5~.1
 1

,-A -~lf/L Ol
1
.t.CUMUt ~ '101tl

. . [:. ·.1·6·'""''
CYY6 • Jw .Otnrnl

Sf'ECIFICAT!c DE Af'ARATA.J
tfr. GIMJl(/1. OENUN'IREA AI'Af!J.TUWI TI/'UL f_:'u~~S (cWCTlii iSl j&'< COS.
·1 /~ M<.0 il!llfTRUMIII:'IlTOlU C711. Ali · ~ IIS· 71730 2(}·0·20A 1
1 ?A 4A Hlf!R!.AfT/1/JM~t;/YETO!UCTif. M· IJ RS· 711W O· tOA 2
3 3A AMff,1MlTI!UM#SIIll!lflU'lii, I-M ·/5 R$ ·717JU (·0• Iti t
f-+ _'{..__~NfETf!U~!!Ef!.!JJCIIIICi l.l/·8 coo3550 0 •3()0~ 1
5 /U ;K2 CGIITACiOR M ONOI'OLAfl - M &/00 Co 3S5Uit' 'N; , ••n• 2

ll..r-!t..;;:- ~iJ.!V I'C<VTIIU SHUNTJ.,qf. IJF·l; 25A: 380~ f

~ 1 HP ~ELEU OE 1_tJO!IIfl: f!f'.'/ 2'20 Vcc '2
Il 2/?T HE![(I IAAIIMAI Ol TENS/U!Yl I?T f •f2 1'20 Vcc f
1~ I RT flltcU MI.'IIIVIAt Q{ ftliSIGKt 1!1 z-2 '2'20 Vce 1
IS ~ ~1 fiiii. i'ELEU I NTR{/!UPT!JR lf1· 2 '220 Vcc {
16 Pt f'R!7.A OIPO~IfAOINI'ON!~ fSA ; ~OOV 1
17 R RCZ!SfeNTĂ COIJINATA q 1n · O A t
18 SICUIW!TÂ MONOf'OI.AKA COMP L!·'25A & ~· ?1131 ZS 2SA;50a 5
19 Sllii/IWif,>. MONOPOL. cOMf'llTA u. 2~A · 0 'l/JJI ?5 fl.A:500 IZ
20 SICUP.A!IrAMQNOPOL.CDM!UTJ. Lf25A 2031 2.1 IOA:SIJO 4
21 ICt!iWJTA •'DNU,Ol. COI.1PLCT. L • 4 2iJ31 25 &A:SOOV /~
22 12V;??V Cfllii"!JTATOII Vf/1 TMCTR/{; • II'L33 , UE5 · '2
Fig. 5.2.5. Schema electrică un ui panou servicii interne de cu-
monofilară a 2.! A$PP·3 APARJ.TPT.M S.f!CDIIT/I.!lJJIA!II •sn' ' f
rent continuu 110- 220 V c.c.

513
- Cartea electriclanuluj d ln sta!Ll electrice şi postlu·i de tra nsrormare - cd. 53
ia măsuri pentru oprirE>a evoluţi ei şi limitarea efE>ctelor celor nereme-
cliate şi in[ormcază personalu l ierarhic pentru luarea măsurilor ce se d
P rinci J>ale le defecţ· . .
.un • care JJot să apară j 1 f
Tabelul ti. 2.1.
< dl ut~c,•onarca l.Jatc t'iilor
1• ·
e acum ulatoar·c acid e , cauzele C".u••c 1e • pro uc Şl modul de rcmedicr e
impu 1t.
Ddcclele haLeriilor de acumulatoare se pot clasific.a in următoarele F enomenul ol>sc1·,·at Cauzele l•o,ibile )!O(lul de •·<·•nedlerc
'
caLegorii: 3
- strtri de fttnclionare deficitare; care se pot el im ina pJ:in tratamente
Elcc'L rol ilu l ie se din .v as l. Niwlul clcctmlitu lni ~~t<· 1. Sco:'lt--rca de clcclrol iL din
de mc nţ.i nere în exploatarc; \'0~. piuă ' '' Jli \'C ) III prC·
- defe.cte uşoare ce pol fi înlăturate prin lucrări de intrcţine1~e pren ridi<;at pt~stc plăci
SCI'IS

curentă ;
- defecte ('arc se pot înlătura uşor p rin intervenţii acciclentalc 2. Capac m·ct~m 5 ; masti!: 2 . :\Tasticul şi garniturilc so
turunt încorccl: garni- ~cot şi se înlocuiesc : se
(lnl otni r i sau rccondi\ionări de piese şi at·.esorii); lurt montate incorect. de· ~nlocuieşte vasul sau se
- degradări care <·cr reparaţii c11rente sau reparaţii capilale. rormi'iri ale v11su lui ca mdreaptă dup:I demon-
u rm are a înc.'ll7.i rilor sau tarc; bateria se fixează
1n tabelul 5.2.1 s1nt enumerate orientativ fenomenele anorma le <'.arc tmpi'i ni'i•·i i clcJ'cctu oas~. in-
pot să n.pară in func.ţionarea b aleriilor de acumu latoare acide, cau?.elc cliu~n:e c.xageralii : · joc
care le produc şi iucţicaţii sucCinte asupra modului de remediere. Î n ta- In bnclclc de fi:xor·c a ha·
belul 5. 2.2 se dau acel eaşi indicaţi i pentru bateriile de acumulatoarc te rit i in locaş

alcaline. Pentru economie de spapu în aceste tabele au fosl ;nume-

rotale cau?.ele şi modul de remediere fără a le mai repeta sau indica • "
Electrolilttl unui .ele·
mc11' de bntei'J'c este sttb
nivelul cciOI'Ialtc
pe scurl.
In <·azul surselor de încărcare a bateriilor de acumul" t oare şi a ele-
mentelor de automatizare şi reglaj, personalul de. dcservirc operativă,
1'~3~·~'~'a::l>:ll:l-:-s_p_'1_rt~-----l-·::_"''"-~~~'=::.:_:.:_~:_
n ocui rea vnsului
___
. 4. Sul fata re (cl<•gaj:ll'C t•.xa- <J. Tr·ntamcn l de dt:sulfa-
gcral:l de ~azc. t1 mpt:l'a- t.nrc. ln fun(·!i c de graYi·
tatea
tun'i r i dicttt:i) su)fată'l'ii

după cr. constată apariţia unor .d·efecţiuni şi st.ahill'şte gravitatea lor, 5. Scur'lcircuit 5. Eliminarea scurtcircui-
ia măsuri pentru localizare scoţ'i nd din fun ctiun e sursa ele înd11·carc lu lu.i

afectată; o înlocu ieşte cLl sursa de încărcarr d<' rrzervrt şi înşLiinţeazli Spumă !'ară, albicioasă G. Nu consliluic defect ; dis-
la s1.1prnfat1\ elt•<·troli- p~re ~le la sine dup 1'\
perso11alul ierarhic. lului · c1tcva
tn eazul d~feetării unei surse de înc:ircat·e (redrcsor), cînd exist~
ulcăt·cări

sursă de rezervă, înloeuirea acesteia trebuie să se facă 'in timp cit mal Electrolit colorat 7· J mpnr i lu~i in clcctrolit 7 · Annliza elcctrolitului şi

scurt. ln lipsa sursei de rezervă, sursa de îndrcare defectă se va înlocui inlocui rea l ui

în 1naxirnum 5 ore. 1
F.lectrolit cu dcnsitntc 8. Folosirea grcşilii a addu· 8. Scoate l'f!:l de c lccll'nlit si
ln cazul unor defecte în pano urile de se.rvi<~ii auxiliare de cun•n\ prea luare dnlui suJfurir la 1·cfaccrea inlocuirea cn npă disti·
nivc.lulu i. in lo<.: de apă la tii
continuu, la h aretele nnci secţii de bare, la !'lt>mentcle nnui circuit (ltslrlată

sau la cablurile de alimentare a rcceptoar<'lor de curent continuu, pers<~

nalul de deservi re operativă va izola d efectnl, va 'll:ccc alimeutarea ronsll• lliivelul electro!itului 4 . Sulfalarc .j, Trat:1 111CHt
acadc prea repede la 5. Sc\lrtcircuit Elitnin:lrea scurt<:ireuil
matorilor sau a ,reccptorului pe cealaltă cale de alimentare (dadî «xisti\)
~·
elementele !l. Tocărc:arc cu curent prc:r ,!. Hcdu c(:~·ca curent ului;

şi va anmYţa l)erso na lul ierarhic pentru a lna măsurjle ce se impllll· 111arc: supraincărcarc
cxagcral.:i ·
r<mtr•>lul incărci'îrii
în cazul unor defee~iuni mărunte sau Lrccătoare, personalul df' dcscrvill'
opeTativă va lua 1uăsuri de înlăturare a lor şi de rest:tbilirt! a alimentării 10. Desdi rcarc cu curent 10. Utuitarca cu rentului dacă
mare este :\J'HJrmal ·
Tecep Loarelor.
515
514
 Tabelul 5. 2. 1 fcontinnare)
Tabelul .;. 2. 1. (continuare)
t 2 1
3
Elcctrolil cu densitate :{. \"nsul spart :~. Inlocuire vas Tensiune nulă -L Sulfatarc
ln ai mic:' la u nele ele- 4. ~ttH::rt.avc -1. Tratament 4. Tratalllen t'
5. Seu rteirc Hi t
llll'll l l\ 11. :\Jiei pierderi de electml it 11. Înl ocuirea vas uiu;, dnp:' l 18. Dcsr:lrcar ca exageratii 5 . .E ii rn in::lrc sc urtcircuit
ueobservatc : la comp le- stahilirea cl\actă a cauzei 18. Trata nlent de dcsulfa-
d.Upt'i o pict·dere ch. cnpn-
tarc, se t1dau gii mai m u ltii CJtate ncobs~~n·ati\ larc, <'Vcntunl ~dtiiiiJJaren
apă decit la celela lt e d e- p lăci lor '
Tensiu ne i nversă
mentc şi efectul apare lJ. Po l:n·itate inYers:i
l :l. !nCiircare cu polar! tate
după ci t \ ' U timp
Ten sill rJc u rni m ar e la JUStă şi tratamen t
8. Fo losi rea ,gt·cşit:l a :wiclrr Jui
Dcnsilt,tea elc<'lrol itultti 5 . Scurtcircuit .j . Eliminare scurtcircuit 1ncii rcnrc, dcS<'ărcat·e, S. ~coatc_rc a \dec'lrol ilHh li şi
r<'pans s.n lfur ic In rcJaccrea n i-
1111 l::t val oa n :a 12 . Scurgel"ea d t• curent l a 12. Hcmcdicrea izola~il;i IUIOCIIII'~'a p:ll'jia) CII llp<l
cr"~tc velului, in loc ele apă di~- distilntă
uo r malii Il\ incărcare 111as ă , datori tă izol:\ţi ci t ilaU\ ·
li efect e Tensiune nol'lna.J ă la in -
ceputu l dcsc:irc;iri i mai 20. Scăderea l cmpcraturii ;11
ti mpul dcscun;iirii
2 !). f !ICiircm·ca ~·omplel.l
/ 13. Po lari t atea in versată la 1~. ln c:ircarea c u p nlarita tc mică deci t r"tln nor·;Hn l ă
unul sau mai lllllltC ele- jnstă, urmntă de trata- la sfiJ'5i tul clc~riirc:~l'ii
rnente mcn t Tcnswnca are Yalot· i
n cohişrr uite 2 r•· S u Hatarc deosebit d~;
2 1. !ud\rcn rc. UICl,)l,il'l', tr:>-
H. 1 1. Inciircarea completă ur- rt <l in cit ; elcctroJil t'n "bc-
Tncărcare in~uficicntă
!at " t:lmen t de dt~su !fatarc
mată de incărc:\r"•a de
egali zare Capacitu te i ni ţia Tă sub
C:<~a no rma UI In un r·c-
22. Pu n urc in funet iHHc
22. 1rH.:{trci'i rJ si duscărcăr i
Tensiunen bat crîci la o 4. Snlf:lt.are ·l. Tratament
gim de descărcare ctnt incomple t.'
tHH'malc
st:mt
cu
curen t con-
descărca rc rtată est e 5. ~curtc!r.·cu it 5. l':J imin arc scurlcit·c.nit Capaci lntc m i cşo ra tă la 4 . Sul fnta rc
mai mieii decit cea ·obiş- 12. Scurgerea de curent la 12. Jiclllcdicrc izolator l lll rcgi 111 dn t 4. T r ntal JJt! ll t
!J. Su pJ·:tlucărcarc
nui tu masă 1:J. Încărcare şi lratnnwn t 1(). Bnl cria pt·ca rece
!l. Heduccrca cut·~·ntului
13. Polarit al.: in vHsă '15. S t ringerea con o:-- lunilor 2:1. Degradarea p li:\c ilot po- JG. TnciircaJ·c sau încălzire
15 . C-ădere de tensiune mare lnşuruhalc, la n evoie, cu- 2:l. În loc'ui rea plii cilor p ozi-
zitive
pe conc:>~inn i rătarcu şi ungcr<-3 lor t ive
Dcmon Larcrl ::;i rcmontarca 2 1. Plltt nbuirca }Jlih:ilo~ -:2::-,:-_- ;-:-.:.....- -- - - - --
gali v~ 1 1nloc uii'C:l p liîr.i)o1• pozi-
corcclă a l<:gil t m·j lor
Li \'(: şi ll cga t ive
sudate 25. Funcjlonarca cu niYcluJ' 1-:)-:--::-~...:::..:..:.:...::.2:::.:::..:.:::.____
eh:ctrol itu lu i s trh Cel :.5. Hefaccrca nivehthti si trn-
16. Bateria prea rece, d\lpă 16 1ncll r(·a rea S(l(l ln dUziren no rr naJ t alllcnt etc egali 1.ar~
repaus In aer liber sau in in spaţii inchisc
.
Tcusiune mai mi că la
spaţii n cîn că l r.ite Îlll'n:.j

4. Tratament
26. Elcctrolitul de dcltsitatc
nlic.J 26. f.oJ·r,~· tarca dcns it<1 ţii clcc-
4. Sulfatare t J'Ol ituhti
desci\rcarc, mai mare In 13. Polaritatc invcr~ă 13. În~irC!lre şi tratamen t Capnci tate m:hiUi la un
iu cli rcarc, în co rn para(io regim d•tl 8. Folo~irca gn•sită a aci -
16. Dater i:J prea r cc~ l() 1ncill·ca re sau incăli.ire ctuT l\i.su lfm·ie · 8. În locuire cu apă cli~tilat•l
cu· valorile anterioar e 17 . Separatoare uoi iutrc plăci li. Se remedi ază de la sin o ·t. St.:o~t t~; r·c Cll: clcctrolit dh1
27. Cnnli lntc mai mare de
cu rezistenţă mai mnrc la dUpă cllCYU iuc:'ircări
elcctrolit \ '!lS
incepu t
T ensiune mai llli('ă in 4. Sutfatare 4. TraLament 28. 'l'c mp or·a tm ·a de frtncţjo- 28. De la ca:r. la caz '
mu·e ridical:l
repa us, dcnsitatou elcc· 5 - Scurtei rcuit 5- Eliminare scur tdrcuit
t'rolitulu i m1cşo rată
Tensiune mai micii In 5- Scurtr,rcuit
.. 5. Eliminare scurtcircuit
29. A ci ilH·i rea fot' nJ ăl'i ; m nt c-
· ·
r~cr ncuw, corod:uca
·)n r ··
-v. ~· ară rem c<Jierc
\- 1 formarea gr:it arclor de
dcsri:ircal·c şi 1n cărearo pl um b a nti nronios

516
51'7
 Ta!Jelul 5. 2. 1 (con tinuare) 1.'abclul .5.2:1 (continuare)
1

•
Tcmpcrntur-n de fu nt:l io- 1. SuH:Hnrc 4. T rat:1111ent Vase ele cbonită sparte 3?. Va sele vechi sint cas:m te; 3. Inlocuirea Yn~ului
n are ~gală sau mai mare :.. Scurt ci rru il 5 . Eliminare scurtei reu it forţa te in spaţiul de fi-
de 45•c !l. Supralncărcarr cxn~tt·­ 9. Heduccrca curentului xare la tcmpcraturl joase
rnt:i cbonita c C.'ISalllii : înghc-
10. l>t:srărrar<! cu currnt 10. neducerea cunm tului tarea electrolitului
mare
25. Nivel sub normal al 25. Ref:JCt:rca nivel ulu i
clcctrolilului
~~imei prea mult la 9. ~upraiHciircarc exagerată 9. ncdurcrt>a Clii'CiltU!Ui
fu ndul 'ase lor

1ntrcrupcn·a circuitului
batcrjei, Plit la iucil.r-
care, cit ş i la dcscilt·ctu·c
Legături între c lcmen l c:
tnai C!ll<.le decit cdt:l rtllt:
30. Hupcri ncohscn·a!Jile ale
lcgi\lu•·ilor poli lo r, cles-
prindcrcn de la puncte n
unui grup de p luci n cspri-
.iini te de prismclc de p e
fmtdtll \':lSII]Ui
·~;:;. Cilctc:re clu tensiune mare
fH: l'lll1eX iHlli
30. Cercetarea batcrici dcco-
ncctatc cu un vo ltmctru
portabil la fiecare c le-
ment, a poi n:m~:dierea ci
15. Strlngtlrca conexiu nilor,
curăţ i rr:, un g\Jt'C, l'Cglar6
l egături
~ă mol de cnlore cas- 33. t;w ra p l ăcilor po7iliYc 33. F:lră rcmcd icr c
lan io
N il m<J l de cn lon rc ce- · 34. Pl ăci negative staţ i onare 3·1·, Eli minare:1 contactulni ;
uu ş ie în cu n taet prelu ngit cu scoaterea nllmolu lni ~le
cilptuşea la dl' ptn111JJ a ma te rie ac ti v:1
v aselor sau cu ni'i m ohtl de
p c fundul acesto rn, s11 p us
un ei acţiuni rcrlu ctoarc n
cu ren t ulul de ln cil rrnre

Degaj:1re de gaze în 7 . !lnJHil'll:ili in elcctrol it 7. Analiza e!r.ctrolilului şi Nămol cu mult sulfnt dt. 14. încărcarea insuficicut:i.
ti mpn l înlocuirea lui 14. fncărc:1rca compleEi m·-
dcscă rc:iri i ~fiU plu mb
în repaus la 2- 3 on• mată de cgalizarc
după intrcn1pcren inc5r-
C'iirii
Porpuni alo ciiplUŞ<'I i i 3n. Contact :1ccidcntal cu pl:i- 35. Eliminarea contactului :
de plumb a 'asuluj, de cile pozitive cudtnrca cllptnşelii de
culoare C.'lst:lnic plumb
Degajarc ele gaze la in- 4. Sulfatare 4. T ratament
~eputul inc:\ruării 9. Sntratar·e, inci\rcarc exa- 9. Reducerea curentului
gc ral:1
:~6- Creştere:> in tlimcnsiuni a 36. Reparaţie capitali.'l
plăci lor pozilive, cu efect
asupra cap acc lor, grupu-
rile fiind sprijiuilc pc pri-
Vase de sticlă sparte 31. 1\ şczarca pc trei colţuri 3. Inlocuirea vasului
smele de pr fu udul vaselor;
in loc de patru ; <l~for­
acid acetic in ch:clrolit
marca exagerată a plăcilor
po)'.iti ve <le mare sup ra-
fa ţi\ ; tn ghc ~a rea clcctro- smulse, vase
Jitu lui : calilatca JJ ecorcs- 37. Expl ozia g:1zclor lo ncu- 37. Hl·panq ic p nrţlalil
nm )nloarc comp let
p unz:Hu:lrc !1 vaselo1· închise

518 519

Pllincipalc lc defecţiuni c:He p ot să apadi î n funcţiona,·ca batcriilor
de acumulatoa rc alcalinc, cu u?.ele care le produc ş i m odul de remedim·e
Elcctrolitul iese din vas
Densitatea <ll('ctrolitnllll
es te prea mare
T abelul .$. 2. 2
'l'rtbt!lul J.2.:! (<·onl lnunre)
3
'c:am:e posih ile i\lodtll d e rcmed Icre Elcctro li tul a 1·c c uloarea J O. A piHr u n s il1 etc nl t•nt acid
roşiatic:'\ 10. lulocuirca imediată a e-
sulfu r ic o dalii cu apa de
refacere a nivehtlui lcclrolitului /cu soh•Ue de
rczcrni, după agitarc si
1. Ni\·elul este prcu ridicat 1. Se ron·ctl'azil n i\·ctut elcc-
".ă t·s~rc _(s~u cu ap;i d is-
trolilului; se c uriitil şi se tt ra ta pmu 1:1 prepamrea
ungo c u p cus ul a SO illfiei)
Ekctrolitn l an: ~.;ul o:H·ea 1 1· D itt cauza m att·t·ici active
2. Tnc:'lrcarca se face cu 2. S<l n•ducc cu rrntul : se negricioasă 11 . N u ccns tit u1·c (1ctanj a-
c nn·nt prea man: curiltă şi se uuge cu pcn- u•cnt
sulo
Spumft persitentti ta su- 2.
prafata elcctrolitul ui !!.
2.
8.
:1. Completarea ckctrolitu lui ::!. Se m k~orcază dcnoi latca, 12. j,~~iircnrc la temperatură 12. De l::t caz la C[lt.
a fost l'ăcuHt cu so hlli l' de inlocuiO([ o parte din c lcc- prc::t rid icată
potasă causticii, îu loc ti'Olit cu apă dl sti IaU\, se
de npii disli lat:i încMcii pentru omogwi- Capacu l şi lcg:'lluril!' e le· 10 . ...
zurc m cn lului au culoare l'll· 10. . ..
gini c (alacată)

Dcnsilatc::t <:lcclro l it uln i 4. In dircii r i exa!-(t)l':\l<1 4 . Elementul tn;IJui<: o bscr-

Ct·i stnlc de potas11 caus" 1.
c~lc prea mică v nl in c xploaLIH'e
tlcii p c cnpnec .5i co- 2. 1.
lleX iUJJ i 3. 2.
3.
5 . Elcctrolitul ar.: ni\·cl prea 5 . Sr corectează d tnsitat ea,
ridica t, a ieşit din ,.tl,
şi a inloctLind o parte din clee- Hugina in exterio r 13. Umczeala din a llllOSftJrii
fost <.;<J< nptc lnl cu prea I rol il cu solu ţ i e de pota~ă l:l. Cuniţire c u şnJ i rghel f in,
m u ll:l npă dis li lalii c:wsticu de 1,211 g/cm' ;
se înc:trci't • u ngere cu pcnsutn : su
ll l Cu~in e Uscată h31c r·ia
ln~.;ll rcare 2.
Tt•mperatura clcctroli- 2. 2. 9. 2.
tului este prea mare G. l>rsc:i rc:1r~a se face c u 6. Se reduce curentul 9.
14. Tctttperatura prcn scă­
c u rent pt·ea maJ·c · l·J. De la caz la caz
z util, l'n special la Fe -Ni 1

7. Se• tm;arcă prea llllllt t i n1p 7, Se uprc~tc în ci\ rca,·en 6. . . .

6....

8. 1uc:ălziripro,·ocatc de prc- 8. i\n3li7.a clcctrolilttlui ; in -

zcn\a impu r iti\\ ilor iu c· lo<:uirc:t 1ni mare de 7.
7.
Jcc trolit sau de un c k c· 23. Yas spm·t 2:!. s~ . inloct;ieştc
'tro l. i't })rea Ycclt l
iu re- ?4. Lu element ul Fc- N i. la
9. ncco rccle saţ1 9. Se se curăţă 24. Nu co nstituie dcmnja-
Tn şm·uhi\ ri controlează. temperatura ridica ti! fie- ment
<ltf•·cle a le kţt:'llurilor ~~ se ung lcg:llurilt- ; ln- rul din lllatcria aclivă este
dintre elemente (conta~.;lc cărcarca cu pauze atncat de către elcctrolit
slaht') şi djn reacţie se tlcgaj?t
lJidrogcn

520
521
 5.3. INS~J..L.\TH llE :\ER t:OMPJU.\1.\T ~scar:_n aerului se reatizt>ază priu comprimarea lui la o presiune
du.hl~ ~aţa de cea de lucru. Imediat la iqirl'a din compresor <'Stc instalat
u n racrlor care răceştc aerul comprimat. fădnd să se condcnseze sur-
5.3.1.. CONSIDEHATII GENEHALE

U t ilizarea aerului comprimat esle foarte vari ată, acesta fi ind folosit
în ultimul Limp ca fluid de co111andă in instalaţi i dl' automatizare,
ca clement de stingere a arcului electric iu intreru ptoarelc cu aer com-
primat, ca clement de acJ.ionare a i 11 l rcruploarelor şi separatoarcLor diu
~laţiilc electrice, ca element ele real izare şi me n ţinere a unei p resiuni
consla nle a apei d e la insla la ţ.iilc f ixe de s t ins i ncend ii cu apa p ulveri-
zalrt etc.
În s t.apilc elecl ri<:(' se in Lîlnesc de regulă do u ă t ipu r i de insLa l aţi i de
act'·comprimat . şi anume:
- insta laţii cu co nsum mic de aer, la care aerul comprimat este
utilizat numai pentru acţionarea separaloarelor sau a înLreruploarelor,
iar stingerea a rcului diu intreruploare se real i zează prin suflaj cu ulei
sau cu cxp ansină. La aceste iustal:q.ii p rcsiu nr.a ci r. procluet're a aerului
<:.ompri mat est r. de cea 10 kg fjc m~, ia r presiunea ele utiliz:.\ re est e de j

r - . - - ·· ·-- -J
4,5 kgf(cm~. ·P e ntru tra nsportul ar.rului (:o mpr imaL la aceste insta l a·ţ i i
se 111 ilizează ~evi d e oţet ;
- i nstala ţii cu consl!m mare ele aer, la care aerul c:o.mprimat este
utili;.at concomitent pentru acţionarea ş i p e ntru stingerea arcului in 1' ,
întrcruptoare sau la inst alaJiile de stins ineend ii. Presiunea de producere ~
a aerului comprimal la aceste i nsta laţi i es-te de 25 10 kg[jcrn,::, i:)f pre- ~ .. 1
siunea de utilizare este în gene ral cuprinsă în tre 12 ş i :20 k g t'jcm 2 • L,a --<><l-i
1

ac:cste i nstala ţi i p en tru t ra nsp ort ul aerulu i comp r im at; se folosesc ţevi
t
1

din c up r u.
Instal aţia de aer comprimat, a ci"trci schemă este prezentată în
f ig. 3.3.1, se compune din eompresoarele de aer, recipicntele de aer com-
primat, răc itoa r e intermediare, oale de condcns, mauom etre, ventile d e
sigurar1ţă, rcductoare de presiu ne, dulapuri ele co m andă, conducte pentru
a s piraţ ie şi reful a r e, rob inete, vcn tile de sens ş i a lte acceso rii.
Aerul folosit t reln1ie să f ie usca t, d eoarece, în cazul scă d e rii lem pe-
r aturii mediului ambiant, umezea la d in aer co nd e nsează s ub [orm ă d e
picături, care d ep unindu-sc pc izo l aţi e micşorea ză r igidiLaLea dielcdrică
a izolatoarelor, ducînd la contu r narea lor, chiar la tensiunea uoth i ua l ă.
'Iarna. umezeala îngheaţă , blocînd supapele de comandă a le dispoziti-
velor de acţ iouare ale separaloarelor şi a le întrer u p toaretor.
De asem enea, aernl treb uie să fie curaL, l ipsit d e praf sall va pori de
ulei. 1 o supa p a cl ecl romaguetică automati'i, ca r e se <kschide fa' oprirea co.rrrpre-
Fig. 5.3.1. Schema unei instabţii do aer comprimat :
1 - compresor ; 2 - motor electric : 3 - răcitor cu oale
de condens ; f - ventil de reţinere ; 5 _ recipient de
aer C<?ID;Pnmat ; 6 - manomet..>-u cu contacte pentru co-
manda ; 7 - manomewu cu contacte pcnţru semnaliza .
8 - tablou de comandă ; 9 - clapel:i de semnaJ:i.zar~ :
10 - ~ u~ă .: 11 - ventil de inctlidcrc ; 12 - ventil
lleducel't~ , 13 - ventU de siguranţă · u rnran
de
tru
con·t:1cte pentru semnalizare ; 15 - 'rntr~pto.a~:~a~ 5~~
. t va ratoarc c u a er ·comprimat.
plus ul d e .vapori conţiuuţ.i în acesta. Condensul este reţinut d e oala de
condens, 1nstalată după ră<:itor.
Asupra răc!torului se suflă aer de la un v<'ntilator antrenat 0 dată cu
comp rcs_orul de aer. Oala de condens are, de regu l ă, la partea iuff•rionră

522 523
 h) Se controlează functionarea corec tă n automatizăr il or compre-
soru lu i, golind co ndensul, Yapo rii de ulei din oală şi aerul ca re se mG.i
sorului (presiu nea ulei ului, 'temperatu ra şi presiunea aerulu i în diversele
gltseşt.e in comprcsor, pregil l ind ast fel rcpomirea sa.
tl'cptr de compresie etc.).
i\erur comp rimaL e~Le refulat apo i ln l r- tm r'ecipienl (butelii') de înm ~t­
i ) Se ~' eri[ică funcţionarea supapelor (supapl'i) d e siguranţă ale com-
gazinare, care <·stc instalat în serir pr circ uitul de aer. Conduc ta dt' in-
prcsoruhu.
trare a aerului 1n rrcipit•nt pillrundc în interiorul ci pînă spre f uud.
iar conducLa d e ie şire a aerului pălrunde pînă spre ca pacul sutH•rior al j) Se c~nLr~lc~ză, dacă carcasa molomlui de la compresorul respectiv
· recipientului sau este racordntă in partea superioa ră a acestuia. Astfel este lt'gala la pam mt. ·
se realizează o nonr1 sepa1·a~·e a umiditătii şi a ntporilor de ulei. prin dcs- k ) S~ co nlrolează dacă apărăLoarele de protecţie sînt. în buuă s lare
tinderea şi ră<'i l'('<l aerului din recipicnt. d e func~wnare (la agrcgatele prcvăzuLe cu asLfcl de accesorii).
$chema unri instalaţi\ de :t<'r compt:imat dint r-o staţie electrică cu- . Dup~ u~ anum it num~r de ore de funcponare, care se sta bileşte prin
prinde intotdeauna două compresoare. <'Il in <;la laţiile de pornire ş i oprire rnst.nH·t runtlc tehn1ce 111terne 1n funcţi e de tipul şi fabricaţia compre-
aut o mată a act-stora şi cele de sem nal izare a presiunii minime in ln1tdiilc; ::.oardor, se mai cxecuLă şi următoare l e operaţii :
de aer de r<'z e rvă. a ) Se ,·er ifieă etauşeitatea supapelor de re! inerc; dacă presiunea din
recipir ntul de aer c.omprimat scade cînd compresorul nu lucrează,
înseam nă că supapa (supapele) de repncre nu funcţionează corect (re-
5.3.2. EXI'LOr\TAREA ŞT t~TRETINEREA . IKSTAL .\TILLOR cjpic ntul Lrdmic să fie izolaL de n'stul instalaţiei pentru că numai astfel
DE AER COI\1PH.I~i 1\T fJ
se p oaLe c<.lnsLaln dacă supapa permite circutapn aerului în sens invers).
l n accsl caz se va inlocui garnitura supapei (supapelor).
Personalul de exp loata re a s1 a\ ii lor t·leclricc, în tim pul servi,ciului ),) Se ,.a demonta sepa ra toru l fil t r11 de aprt ş·i u lei (se sr:)ală) şi dacă
de tu ră, e xeru l ă urm ă lonre le operaţi i în cadrul l ucrări lor el e întretint~re est~ cazul se Yor î nlocui e lemen tele filtrante.
curentă: · '
c) Se Ycrifică inslalaţia elecLridi.
a) Se conlro l e;lză nivdul dt~ ulei din car ter şi d in baia de ulei a fillru-
d) Se ung l agă rel e roţilor d e rulare ş i cepurile robineLelor (Yentilelor).
luj d e aer (se va cornp leUt dacrt este cazul p î n[t la sem n u L' SLtperior de. pe
e) Se Yeri fi că etanşe itatea diferiLelor element<~ fixate p e recipient.
sondă, cu c.ompresoru l s<·os de suh Lcnsitme) ;
f ) S~ Yerifică ::;trîngcrea şurubur i[or ele la ))lOC, ch iulase Şi COnduct e.
b) Se e,·aC'ttează lichidlll coudensnt din răciton1l intermediar, reci-
g) Se ,· eri fică funcţionarea sigură a rcducLorului de presiune.
pienţii tampon ş i din oalele de condens, inclusiv . cele din ca ualele de
h) Se inlo('uieşte uleiul d in cartcrul compresorulu i cu n lei utilizat
bhluri.
c) Se verifică sensul de rotaţie al motorului (să coincidă cu
cel înscris
la m otoare auto.
i) Se verifică dispoziLivele de coinandă (decornpresorul, purjările
pe carcasă). •
automate, presostatul, contactorul). $(' vor <·udi !·a contactele sau se vor
d) Se ,·erifică dacă sinL bătăi in timpul funcţionării.
înlocui dacă va fi nevoie.
e) Se wrifică întinderea curelelor veutilatorului, apăsînd pc curea
j ) Se Yor controla şi se vQr unge cu vasclină rulmenţ ii electromoto-
cu o for~ă de 3 - 4 kg[; săgeata normală a curelei trebuie să fie in acest
rului.
taz de 1O- 15 mm. (Corn presorul va fi deconectaL~de la reţea a Lunci dud
k) Dacă S(' constată o scădere a dchiLului com presorului se vor e li-
· se face această ve~·ificare).
mina neetanşeităţile Şi a p oi se vor curăţi supapele. Pentm curăprea su-
f) Se controlează funcPonarea co re ctă a aparatelor de măsurat (am-
pa~elor se demontează .chinlasa, apoi se dcşurubcaâ supapele de aspi- .
permet.re, termomet.re, mnnometrc rlc.). ·
ra ţte . . .
g) Se. verifică fu ndionarţa ser~ nalizăr.ilor de la panouf de comandă
1) Se ver ifică str higerea piuliţel or la lagărele arborelu i coLil.
şi de la panoul d e semna lizări centra le.

524 625
 5.3.3. DEFECTi uNI J\I AT DES TNTiLNITE
fN FUNCŢIONAREA -1!'\STALA.'flEI
CU AER COMPfilMAT Ş I MODUL LOH
DE RE:.\fEDJERE
În funcţionarea instalaţiilor cu aer comprimnL se 'i ntilnesc unele
defecţiuni ea re pot fi sesiza 1t> de pn•sonahll de exploatare fie in ur ma
apariţ;i ci unor semnal iz~ri, a unor zgomote anormale, a unor încălziri
t·xageralt', a sc5dr.rii rapide a ·niYelu lui de ulei, a unor porniri ·repetate
~\ compresor ului nejuslificale printr-un consum mare de aer la manevre
sa u în insi ala Pile de stins incendii şi altele. Dintre acestea enumerăm
principalele defec! iuni şi m odul lor de remediere.
Uătă i 'in c ilin tl•·u. AcE>sl Pa se poL detecta dacă se lasă compresorul
să fun cţioneze fără sarcină, cu supapcle de aspiraţie deschise şi S<' u])servă
o reducere sau dispariţia acestor bătăi. Cauzele bătăil or în cilindru sînt:
a) Uzura suprafeţei cilindt"ice deg ltidare a pistortulu i sau a cilindrului.
Remedierea acestei ddecpu ni se execută prin înlocuirea pisLonului, cu
a lezarea cilindrului dacă esle cazul.
b} Uwra· segmenţilo J.: sau a ea 1talelor penlru segm<mţi. Dcfecţiunen
se reinediază prin înloc.ni rca segmen'! ilor.
c) Gripa rea pistonului sau a S<'gm<'nţ il or datorii tt fie 11111'i unat-ri
nesatisfăcătoarr, fie unei răciri insuficientt-, fie Iormrtrii de depu1~eri.
Dacă la ntă.l'irea debitului de ulei pentru ungere b ătă ile uu dispar, Sf;'
dt'mon Leadt pistonul şi segmenţii p~nLru spitlan:~ şi <"ll l'il("ire.
d) Spaţiu l dintre chiul asă şi pistonul aflat la punctul morL interior
fiind mic, apar bătăi im ediat după pornire sau ce,·a mai ! irr.in. flnp i-. <·P
compresoml se incălzeşte. Remed irrra se ext- cută prin clemontnrea chiu-
lasei şi mo1~tarea unor garnituri mai groase.
e) Dez.axarea dintre pistomli numi at in l·ilindru şi biela montată pc
arbore. Pentru remediere trebuie rcfăcută ajustarea şi apoi se Ycrifi că
jocul dintre piston şi cilindru, rare trPh11ie să fie uniform pe circum[e-
rinţă, în orice poziţie a pistonului.
f) Pătrunderea unor corpuri străin-e sau a apei printr-o garnjtură
llefecLă sau spărturji. Remedierea se execută prin oprirea compresorului
şi înlocuirea garniturii sau obturarea s părt urii respecl ive.
Bătăi, la supape. Cauzele care conduc la brttăi în supape sint :
a) Ruperea organului de etanşare, a arcurilor lamelare sau a discurilor
amortizoare. Remedierea defecţ:innii se exec ută prin demontart>a şi
înloeuirea pieselor avariatc.
b) Slăbirea şi · ruperea. arcurilor. Remedit•rea se face prin înlocuirea
arcurilor.
526
c) ~cau~lLll_ de aşezar? al supapei esle p rea adînc, dalorită uzurii
sau cxcc nţ1e1 1ncorccte !;iL pistonul loveşte supapa. Remedierea se fa ce
pnn demontarea supapei şi montarea uuei garnituri mai groase.
Bă t ăi la al'l,orele cotit. Cauzele acestor bătăi sînt: .
. a) Uz ur~ f t~ s u rilqr arbor elui sau a cuzincţilor, ca re lllfl l'eşte . jocul
d.111trc ar?~H~e ŞI lagăre. La aparipa bălăilor, compresorul trebuie ·oprit
ŞI s e .venhca starea fusurilor şi cuzineţilor. Dacă se constată uzuri la
fusun, acesLea se r ectifică ş i cuzineţii se încarcă cu aliaj de ~utLifricl.iune.
. h~ U?.ura !agrmtlui hicki. Remedierea necesită :;trî1lgerea cuzi~eţilor
biele1 sa u re ·1nc ărcarea lor.
c) Uzura bol~ului de piston. Se Ya înlocui boltul cu unul nou.
d) Slăbirea ~uruburilor de stringere ale lagăr~lor. Se remediază prin
slrîngt•n·a ace~tor şuruburi . _
Ju<:_ăl~ i rea an unua lă a com}H't').Ot'nlui. Ca uzele principale care conduc
lu I ucab~1rea rom prcsorului s1ut :
H! Dt'z::~xar~:t cuziueţilor din cauza prelunării greşite a acestora cu
oraz1a rcpara~u l or. Rcn1edierea se execută prin prelucrarea din nou a
cozine~ilor.
. b)_ Poziţia g r::; i!ă a cuz !nr.ţ'il or, care face să nu se menpnă poziţia
axta la a arhorelu1. Se re mecltază prin montarea co rectă a acestor cuzincti.
r) .loc prea mare inLrc cuzint~ţi ~i fusurile arborelui, diu cauza -uzu;·ii
sau a stării şuruburi lor de strîngere. (În accastrt situa tie uleiul se scurae
uşor prin spaţiul dint re. cuzinet şi fus, făcînd posibiÎă aparitia frecă~ii
uscate) . ' ·
d) Ungere insufic ientă. datorită lipsei uleiulni din un"ăto~re sau
gresoarc, imhicsirii san în.fundă!·ii conductelor de ulei, dercgiării pompei
de ungt•re sau nlc sup:1pe1 de s1guranţă, nivelului de ulei prea coborît
ÎH ea r l c1· etc. .
e) Utilizarea unui luhrefiant necorespunzător conditiilor de functio-
nare alE' con~presorului. · '
f) La etajul (Lreapt<~) snperior(ă) 'sînt defecte or"a nele ~e etansare
alt~ snpapelor de asp i raţi e, ceea ce conduce la sol i~itare.'l excesiv·ă a
etaj ului inferior. '
g). ': entilato~·u·l· .debile~ză o r.a.ntitate .de aer de răcire prea mică,
datonLa alunecam · curelei trapezotdale. Se Ya remedia pri n înt inderea
curelelor trapezoidale.
Alte tipuri de defecte. a) Comprt>A-;orul absoarbe o putere mărită fată
ele cea nominală. Aceasta se <la.toreşte faptulu i că orificiile supap elor 'şi
ale conductelor de a er compruuat sînl murdar e. Pentru a , înl ătura
defedul se vor curăţa supapele şi conductele de aer comprimat.
b) Aerul comprimat ~o nPne mult ulei. (Este mare consumul de ulei) ·
Aceasta se datoreşte, pnntre altele, uzurii pistonului sau căii' de rulare
527
 a cilindru lui. Se Vtl rem edia m onUml ci lindri ş i pistonne noi. O a llii (.:~l\lzn
care du ce la um cclarea nerului co mprimn t c u ulei se. mai dator<'ştl;' ~i
existenţei in carlerul moto rul ni H unei ca ntităţi de ulei pesl c nivelul
prescris.
c) Comprcsoru l d<'hil eazil aer insuficient. sau nu rea lizeaz ă pr<'siunea
prescrisă. Accasla se d atoreşte su papelor ca re sinl : murdare, Hl'l'lanşe
sau defecte. Dacă esle eazul, se ,·or in locu i plăcile de supapă sau a rcurile
supa p elor. Cînd supapele nu sint cta n şe se vor înlocui inelele de clanşarc
deteriora le.
d) Compresorul nu por n rşl<'. Ca uza constă in lipsa tensiu nii d<' ali-
mentare a moloru lui el('cl.ric. Se remediază controlind <'ircuitele de ali-
ment<1 r c cu energic electrică (s ig uranţc, inlreruptor, blocaje ale auloma'-
t-iză ril or ele.).
e) Compresoru l se oprcş t c. Dacă ma nomctrul de pc colect orul de aer
ind ieă presiu ne scăzută . insea mnă că s-a defcctat presostatul de comandă
automată a comprcsor ului. Se rem ed i a ză -defecţiuneu apărută la releu!
respectiv.
f) Comprcsorul po nte-., le (oart.e des, de·ş i nu se fu lost'şte aer p entru
. mmwv re sau p entru a lte scopuri.
Cei uza' co n s t ă 'i n faptul că cxistrL pierderi mari de aei- comprimat in
insta laţ.ia de dis Lr ibuj,ie. Se \ ' O I' controla cu aP,ă şi clăbuc de săpun toate
îmbinările, :.trmăLuril c. e t c., elirnini U'Clu-se neetanşeităţile.
g) Fmt c ~ionar ea defec tuo asă a insla laţiil o r de comandă ş i autom ati-
zare. Ca uza poate cons ta in a rd erea bohinelor de la elementele d<• co-
mandă (relee, <'lt'l:l rovt•nl ile. cont act oar e, 1ntrcru ploan· e t{'.) sau in
dcfcdurea c ir<·uitului pneumat ic al acestor dispozit ive. fn funct ie de
constatări se în l ocu i eşte sau se izo l ea ză elementul drtcrioral.
5.4. I~ S TAL.t\Ţil DE YENTILqH::
5.4.1. CONSIDERAŢ II GENERALE
Funcţionarea normală a instaltq:iil or eleei ril'e este condi ţiona lă de
existenta u nei at.mosfcrc cu a numi! e c.aracteristici fiz ico-chimice. Su-
plimentar, dar absolut necesar, exist enţa acestui m ediu este in1pusi'\
şi p1~ntru prevenirea incendiilor. U na din metodele pentru asigurarea
condiţiilor de mcdi tr in încăpe ri este v cntil aţia.
528
Jns talatia de v entilatie se montează în sta ţ.iil e de transformare
prnl n 1 rv~cuarea gazelor'· rezultate din proces ul de iurărra rc .ş i descă~·­
t·arc a hntcr iil or ele acum ulatoare şi introducerea în loe a aeru ltu proasp at
tiin almosferă . t n aceste condiţii se impune r ig uros ,·c nlilarea camerei
acumulatoarelo r, camerei tampon, d epozitului dr t>lect.roliL şi apă
tlisli la tă . I nstalaţia d e ventila ţ i e se p r~vcclc corelată Cit proiectarea şi
ruonlarra hateriei de acumula loare. Veni ilapa l'a merelor de acurnula-
1oare ş i a incăperilor an~xe are doi.tă scopur i : . _
- diminuart'a ·concenlrapei de hidrogen in aer pcnlru mlalnrar~a
pericolulu i de explozie ; amestecul de h~d rogrn şi aer este exp loz1v
cladi conţine inlrc 3.8 .. . 75% hidrogen;
- diluarea şi e,·ac.uare~t d<'.gajării de e lrc·troliL în aer, avind In_ v;dere
nociv il:.tl<'a a rest or substanţe pe ntru personalul de <.''<p loat nrc şr mtrt>-
l in(' re precum ~i pcnlru redurrn·a gradu lui de agrrsi\'il ate asupra
111 a LNialclor.
::u.2. :\·~ODU L DE -RE:\LIZAHE.
Venlilatia ca merelor de a cum ulntoar e şi a înd ipe ril o l' a nexe este·
11nl turnlă sâu fort.ată .
ln ca?.uf îr1 c~re venl:ilaţia natur:.\l ă n u este su f i ci e ntă , s nplimentar
se p reYede ş i o ventilaţie forţată, care va, f uncţi ona in · pel'ioadele de
incărcare ocaz îonal ă şi ele ega liza re a h atrriilor.
în ca?.u l ventilatiei naluralr. ~u·rul este inl rodus prin deschideri
pracLh:atc tu per ete 'imedia t lingă pa.rdo:ra, e\·acuar~a făcîndn-sc prin
deschideri praetical..e la partea supcn oara . a peretrlu 1.
I nst.alaţia de \'e ntila~ic fortaLă S<.' compune d in unnrtLO<Hcle părţi
princ ipale :
''l'upul motor-venlilal ur;
- tubulatur a de absorb ţie şi refulare;
- panoul dt' comaudă-pro lccţic .
Grupul m olor-Ycutilator se compune dintr-un 1~1 0 1 or .asi~cron cu-
plai direct cu un ventilator, ambele mon.tate JH' o lundaţiC d rn beton.
Tubnlatura este special construită penLru a ' pr<>lua sim ultan ga~~lc
de la nivelu l pardoselii şi de la nivelul lavanull.Li prin guri de ahs.orhţ-l e_.
Echi li brarea dt"presiunilor pe dift·riLc ramifica~ i i se..fa ce cu a1 utOI~u ~
unor ela p ete manevrabile, care co ndi~io 1.1ează d icac1l.<1 tt•a ms l a_la~l.ei
dG veulilatic. Tubulatura de distribuţ~ic JHtrod ucr aerul proaspat m
jurul tava~ului camerei de
acumulatoa re şi a in d\ pNil o r ant·xr. Tu-
bt~ l atura de evacuare cQndţtc.e gazele de a bso rb!i c fn C'X Lenor.
529-
- catte a elec trlclanulul di n staţtl elcctrlcc şi postul'! t.lc tnom;Corm,u·e - ~d . 53

. T uhulat ura d.l' asp iraţ i e a aerului din exterior este pr evăzu tă c u
f1ll ru. de a rr p t~ l t l.l'll t m ă ! ir<'a a<.:r.sLuia de pra f, evrntu a l ş i cu un dis-
poziLI\' pe,nLru i n ~ii l z irea il 1i in t impul ano.l impului frig ttros.
Pentru ca Yibra p·il e grupului m otor- ventilator să nu fi e tra nsm ise'
tuhu l a.t u~·ii de a bsorb ţ i e ş i c, ·acu a re, l e~ăt u r.a dint re car2asa ve n t ila-
Lf)ruluJ Ş l lu h u l at ut'ă se exc~ută din! r-un m atP.rird moa le prin ca 1;e ·llll
trece a<!ru l (piei<?, pinză i m~>r:!c.{ IH\L:i rez i.>Le n Lă} .
Panou! de comandă-pr olcc!ic rral izeazi . comanda de oprire p or n ire
manual şi aui omal , semna li zăr il c resp ect in•, precu m şi protecţia contra
supracure nplor a lllotorulu i .e lectric.
Î n cazul vrnt.ilaJiei forJ.aLc se preYede u n sistem de b locaj care
intreru p e î ncă rcarea ocazional ă dud nu fu nc !.io uează inst~ l aţ i a dc
·ventila! ie.
'1
5.4.3. E X P L O ATAn EA Ş I Î NTHEŢI~ER EA INSTAL!\.lllLOH
- controlul fuucţio nă~·i i ş i reglarea clapet elor p e nl.rn cga lizarea
ubso r])!.ie i g a zelor d e In nivelul pardoselii şi a l Lava nul u i, preeum şi a
l'lapctclor d e distribuire a aeru lui î n ~.:a m era ncumulaLoa relo r ;
- controlul etanşei tă ţ.ii îmbi~1ărilor lububt nrilor şi a l axel or cla-
pe! elo r d e reglnj ;
- . lipsa zg o m ol elor p rod use de v ibraţiile tubu latnrii ;
- rl' n trarea corectă a cupliJ,j ului m otor şi Yc n ti laLor;
-- verificarea protecţi e i într (fruptorulu i elect r ic ş i a siguranţelor-
cle la tahlou l de a limenta re.
• Exp loatarea insta laţi i l or de q•nl ilape constă în următoarele: ·
- unnărirea ca apără Loarele de p roLec p e să fie monlaÎe la Jocul
lor, să: fie in stare b u nă şi in caz de n<>vo ie să se pună în
ord.inc ;
- urmărirea fu ncţionării corect c it. g rupnrilo t' v t• nt ilatoare sesizîn d
~g o m otel e a no rmale, cu ca re oca-zie se vt· rif.i că p ri n ;1Lingere cu m îna

DE VENT ILAŢIE dacă la gă re l e .motorul ui electric sau a le ventila Lorulu i nn s int sup ra-
tndUz.il.c ;
st~ v f' rifice dacă ambele grupur i (cd d(• introdu cere a aerul ui
• La preluarea în cxploaL1\re a iusl ala J.iilor dP ven t ila ţ·i e se vor
~fect ua urm ătoar el e operaţii :
~i <~el de evacuare a gazel or toxice) sî nt In [nnctiu ne si-
- se ver i fi că cl::tdt r otoarc lc mot oa relor s e rol esl· fi:i r:·t piedic i ;
- să se verifice prin atinger e cu mîna dadi <'a rc<~ sa mo t ornlu r
- se ver i(i că sens ul d e ro Laţic a lrotorului şi d acă a ces La corespunde
rlccl ric nu rslc prea ca l dă (ma x imum -!-60°C la -f- :\;J°C în medi11l am -
• CU sensnl siig eţi i vops ite p c car casa m otorului;
bia n t) ;
- se v e rifi că nivelul d e ule i din lagftre şi g resa rca c u· vascliu ă a
lag ărel o r r n r ulmenţi;
în l impul iern ii se \'a verifica dacă se ns igură i n ră l zirea ac•rului
p roaspiiL ;
- s e vr.rifi că dacă carcasa motorulu i e.sle l egată la pă mînt;
- se verifi că b u letinele d e măsură tori electrice p en tru m otor exe-
- sr verifică tia c-ă absorb ţia gazelor toxice se face al il la nivelu 1
tanullllui di şi cel al pardoselii ;
cutate conform normalivelor :\1iilist<.'ru lui Energiei Elect r ice PE 00~1
- urmărirea et.anşeit ăţi i lub ulalurii;
şi PE t 16 ;
- rcglajul clapet.elor 'de pe t.u h u l atnră să asigure absorb! ia g tzelc r
- SI' fac:e p ro1Ja de fu ncţi o na re a gr upului t imp de d ouă or e, c u care
ega l ă măsură la n i,·elu l -pa rdoselii, ra ş i la n ivelul solului.
ocazie se ,·erif iră func p o uarea d e du rată ;
D efecţiunile ca re apar i n t im p u l fn ncti onă rii inslalatiei de vcnti-
- se v erifică încă l 7. i rea lagărelor mo t orulul şi v ent ila torului c u
!ie p oL provoca d eteriorarea Htilajelo r, ce~a ce poa Le d u c~ Jn arumulări ·
a jutorul Lermomclrnlui ~a 11 , în lipsa acestuia, prin atingere cu mîna;
e g aze t oxice, explozie ş i incendiu in cam era acu mnlaloarr.l or si în
se verifică ·îucăh:irea uHJ t oru lu i electric ; ,
pcrile anexe. ·
- se verifi că vibraţiile venLilatorului şi a le motorului;
· Principalele defecţiun i earc po t . să apară la insLa l n ţiil e de vt'n L ilaţ i e·
- se verifică dacă insLalaţia de îneălzire a aerului 1~roaspăt este
recum şi modul de. remedicrc s înt prezenta t e în t abe ltd GA. l.
bun ă şi dac ă r ca lizeazrt încă l z irea acestuia ;

530 53 1

1
 Tabelul 5. -1. 1 5.:>. HXST.\.L.\.f'll DE .\Ul\JENTAJU: <:U .\PĂ
Modu.l de acţi o narc a l perl>o n ş lulu i d e cx vloatarc la defectiuni constatate
la instalaţii l e auxiliat·e de r u•·cnt contintln ·
5.5.1. CO~SIDERAŢII GENEHALE
J:'- •l,··
cr j Ddcl·)iHnca constalfllă ~ lotl11l cit• ac ponarc al personalului

Inslala~iile d(• a limentare ('Il apă utilizt>ază a pa p'Uiverizată la si in-

Lipseşte ten~iunea ele alimentare ~- Se ront•·oteazii circuitul el<' alimentare cu
., motorului e lcl'tri c •· C 1I'CLfi·c·
CI1C•r ~-:··c a gerea. incendiil or de lichidP combust ibile cu temperaLura inflamab il ă
11 vapo rilor mai ma ri d e ()OI)C, 1ic. hidt~ i nfla mahile, lliclrofile, cah l uri
2 Scurtei rc11 il )le cnloan a Ilo ali- - Se ÎII IOell i cştc co loaua
t•lcctrice, la limitarea pos ihili Lftţilo r de propagare rap id ă a incendiilor
--:1 11\Cn tare
Mo torul este de'lcct
-
- Se srol ea pace le ş i se con t ro lear.i\ iufil~ur il-
JH'În ·stropirea zo nei de ardere, proLccpa co ntra în că l z i rii exccsivc şi
1 ăci rea in le ns i vă a maleria leiOJ'.
--
.J
r i 11'. Se inlocuh•5lc Juolorul
Î n cousccin~ă , se pre,·ă d iJtstalaţ.i i fi xe cu apă puh·eri za tă pentru
-- :)
\'euti l a(~rul este descenlral
.Joc prea Jll:\1'1! in lagăr~
-
-
Se l't·hllihrl'azil r olo rul
Se ng leaz:i i<•Clll lag:i r~Ju r
s t.ing.crea incendiilor la u nnă loarcle obiecLive energeLice : . ·
- goşp odăria de cabluri, cp nform llOnnativului MEE-PE 107;
(j Lcgă t nl'i r igi de In t re ca rcasa ve n- -: Se i 11 l1·1·c::Licaz:'l o ll·gi'i lură o! cctrit::'\ (Lexti li\ - transformatoare d e mure tpntcre, conform normntivului M.EE-
t ilatorul u! şi Lul.> ulatur:i p il'l c, ••L•· .)
PE 101.
7 Garnitura clas ticii ·a flan ~c i de - Se inloc u ic~lc gunt il urn
cuplare este clclerii>rată In cazul staţ iil or eleclricc se prevede ins La la~ie fixă cu apă p ulve-
rizată la t ransformatoarele ctt putere unitară peste 40 l\IVA inst alate
8 Clapctelc de rcglare a intrilrii - !:>e rc,.:Jrnză clape le as tre 1 incit cele din
a~rulu i p ri n ctUcrit elc gmi nu slnl d1·cptu 1gu ri lo r acopcn L1: de vcnti la Lo r S;1 fie ht cl ăd iri suprat eranc şi la t ra nsformatoare şi autolransformatoare
reg late bi lli! a J.H'O:I fln în e h ise, ia r c~:le de la cttp cl c des- (' U t.ensiunea nomina l ă de t100 kV .şi pu tt'ri nominal e de 200 MVA

--9 S-a de~pri us Jcgătunt elas lică -

ch isu (:O lllpJr;t
Sc dcsfac·c colicrnl
• ~i se prinde di n nou,
sau mai mari, în cazul cind sînt p revăzute dou ă itnităţ i de acest fel ;
rezervoare de ul('i exl erioare e u <'a paciLa Le mai mare de 1.00 m 3 •
dintre Clll' C.'\~:1
tubulatura
wntilatorullli şi sldnglnd bine ln cxploatare există inslala~ii fixe cu a pă pulveri zaLă pentr u sLin-
>rea incendiilor ş i la autolransformaloarele de 200/ 110 kV, 200 MVA.
10 A apu•·utn d eschide re in tubula- - se co n Lro lca~ă tu h u! t1tu ra şi se rcmcd i::tzi't1
, Apa utili zată la ,11ceste inst~t l aţi i trebuie să fie d eca ntată, filtrată,
tuxa de r e fu la •·c a nerulu i clefcctul
---r neu tr ă cu o conductivitalc ma i mică de 1 500 p.S.
11 Filtrul de aer es te infnndn t şi - S t: ct! r{,l:\ fillr u l de :tel'
murdar

--
12 Lagărole uu au un gen· - Se , ·or 'u nge lag:lrcl c
5.5.2. I KSTA.LAT II DE ST INGERE A INCENDIILOR CU APĂ
13 Lagărele sînt prea s trinsc - St1 (1\;mon l.c ază, ~c ajustează şi se l'cg lcaz:\ '.
-- str (11gc rc·a
1 I nslal aţia fi xă cu apă> pu lve rizat ă se compune din:
14 A di spil ru l tcns iuuca, Cl'C:1 ce a - Se verifică siguranţcl e pc intregul c ircuit de
pe rmi s d ccl:u1şarea Îrtli'CI' UplO· ali mcn lat·c a) I nstalaţii h idrotehnice, cu urm ătoarele elemente, ~mpo uente:
rului recipient ul a pă- aer ;
15 A lucrat protecţia lutrcrupto- - Se vc rificil rotirea uşoară a . roto ru lui şi pompa pentru comp,lclar ea pierderilor accidentale de apă ;
rului tQmpcratura 111oton1lui . Se verifici\ pro -
tcc ~ia
gr upurile de ventile p entr u acţionarea automată şi 1ha nua lă
- instalaţ i ei fi xe de · stins incendiu ;
16 Hczil;ten ţa de inci\lzire a aeru lu i - Se vci'Îficii rez islt:nţa şi se con ectează
nu osle .,:oncctat:1 eo•·cct comprcsorul pent r u aer ;
sem ua lizatoarele magnetice · de nivel ;
17 Este arsă siguranţa de pc cir- - Se inlocuieşte s igu ranta arsă
cultul t e7.is tcntci de inciilzii'C rohinet.ele d e inchidere a circuitului de apă ;

532 633
 s up ~ p e de s ignrantă ;
lf>i 007
ţev il1•. Zltt ; r 11-v ewvJ
b) I nstn la(ia fix1 propr iu- z isă de stins incendţu, cu urmă loare1e IS 1 Vt/IJJ JJdS
,....----"-- --,
elemente componcu'l c :
du7.cll' puh·l'rizal oare;
inelele , puri ătoan• d<• duze ;
m onlan~ii IIH:taliei di n !eavă pent.ru s usţinere<! inele.l or.
c) Tnstalatia de sesizare. care are unnătoarPie elemente principale :
splin klcrclc sau scsi7.oarc eu d e t r rlor cu fir (uzibil, care repre-
z in tă e lemenl<>le sesizoare a le t('mperaturii;
. - l~lan om<'trr, Yentilc pn<'um a tice. rohincţi de repnere şi r educ-
toare de JW<'siu ur ;
- oala d e condens.
d ) Instatapn de t Qillandă ~ i S('mnal izare, cu următoarele elemenle
·principale :
Yana Jc a t \.ionnrc eu motor electric sa u mecanism Regmo;
dulapuri (k d>ll 1 :.1 1Hl ă, a \I Loma ti zări, semnalizare;
g os p odă ria de cah lu r i ;
instahq.iilc dr, lncă lzire, il umi 1wl şi. for\.ă, legare la pămînt. -- -------- - -- -- ~- --~
Iu fig. G.:). l PSle re pr(•ze n lalfl sc h em a de prineipiu a unei jnstnlaţii
uztl'ale d1~ s i im; Îllt:l'udiu ('tl apf1 puh'<•rizaLă la autot.ransform atoarele
de 1100/ ;200 kV.
Aeru l ~·stf• adus l:~ c lădirea j nst;1 l aţici d e s t ins incendi u la o pre-
s iune ele· 30 kg l'jcm:l (bar), iar prin intermediul unui rcductor de pre-
s iu ne ~0/ 1 0 kgf/ c-m 2 l'S I(• introd us in rer.e rvor
• 1) \ • ~
nre-
u l de apă-a er, R, la J-'
s im1ea de 10 kgl'jl'm·.
In regim normal rczeiTOnd R co nţine G,3 m 3 apă ş i 3 .7 m 3 aer (în
cazul exisle n \t>i a două aulo l ra n:>fo rmal oa re). P 'resiunca de 10 kgf/cm~
este c ontr0Ia tă de m a nom elru l d e contact JJIC. iar nivelul în rezervor
este supraYrgheat de indi(·al oarrle d e ni,·cl 1 SS şi 2SN.
Tnstala!ia de sesizare eu splinklcre funcţionează cu aer la presi-
unea de 3 kgf/nn 2, iar in-.ta lapa d e pulverizare - cu ap ă la presiunea
de 10 l\ g fjc m ~.
P resiune:t ln instalaţia de puiYcrizare cu apă este supravegheată
de un manom('l.ru <' li <·onUwl <' rrgla l la 9 kgf/c m~, montat în arn on le
de rcductontl de prt•s iutH~ 10/ 3 kgrj rm~.
C ind nivelul ape i stade în rezen·ocul de apă-aer, indicatorul d ('
n ivel 7SN îşi dcscllill c c oulactul, fapt· ce permite ventilului 50 V1~
să se deschidă,· iar eleetromotorul propriu să pornt>ască a utorna l.
P r <;>siun ea In ins t a la!in d e st>si7.are esle ~uprawghea lă J c mnno-
met r('le cu co n lrt<'lf' de minitntl presiu ne regla tă la 2 kgf/e m~ '{2MC, Pru;;ţs.t•~

3MC). . Vf'lD/O:jSu:
r1f ;,p JJO ~~~ pJDYO(J

534

La apariţia unui început de inc<>ndiu, cînd temperatura depăşeŞte·
o va loa t·e, de regul{t 9G°C, elementele sc.sizonre l u crează producî.nd o-
desti.ndere a neru.hti în reţeaua de sesizare. Această destindere este
sesizată d e , ·entilele dik rentiale H' P san :!V P si comandă manomC':tre''le
cu <·onl·act '2MC, .'JJlC, . c:arc prin contael.e ll~ lor deschid veutilek
1 ... 14 \:].;, fapt <'e permite pătrunderea apei din rezervorul R în
cele t r e i inele ale ius l.ala ţiei d e pu lverizare la o presiune d e 1O kgfj cm 2 •
Tndicalo r ul de n iYel 2S.V, m·ontat la partea inferio a ră a rezervo-
rului R, evită s uflarea aerului pe autot.ransforrnator la presinnea de
lQ kgfjcm 2 • · . , ·
La fun cţionar<>a protecţiei .de gaze sau diferenţiale impulsul. de
con~andă este transmis la ventilt>le VE.
5.5.3. EXPLOATAREA ŞI ÎNTRKţlNEREA INSTALA'fllLOR
DE . A.UlviENTAHE CU APA
e La p re!twr<>a' în exploatare se va urman:
.- înclinaţia conducteior spre pnnctcl e de golin~. care va fi de 2%.
Inelele Lrehuie să fie cxecuLal.e 'i nclinat spr<' coloana de alimentare;
· ·-::- se va verifi.ca. ea inelul de sus să nu fie deasupra nivelului su-
perior al c uvci l.r<~nsf ormato r\IIui , iar duzele <le pe acest inel să fie
astfel înclin,at~, îndt să. fie stropită supmfaţ.a superioară a tra:nsforma-
torului pi nă lu · marginea i nferi o ară a i:r.olatoarelor ;
- .se va urmări ca inelul <le jos să fie montat la o înălţime de cel
· puţ.in J m faţă d e niv,,Jn J . şinei de rulare. iar -duzele de pe acest inel s ă
fie astfel înelinate îneît să fie.. s trop it ă !narginE>a inferioară a · cuvei
transforrnalornlui ;' . - imp rcg narca i:r.olaţ.iei solide (hîrtie, preşpan) pentru , îmhună­
- ine lul din mijloe va f i amp lasat la distanţe egale faţă de cele
două inele ; · •
se YO urmăyi 1ca d i stauţa dintr~ duzft ş i cu va transformatorului
să fie de 0 ,8 ... l , :~ m ;
- se \·a Y<'rific<! ea presiunea apei la dn:r.c la ineeputul operaţiei
de stro pire să fiL' de cel puţjn :) kgfj cm 2, iar la sfirşitul opera~iei de
pulvf•ri;r,are Stt fil" de e<'l pu pn 3 kgf/ em 2 ; · ·
se va verifica cOI J ~lucLivitatea apei ;
se va verifica existenţa vanelor de separaţie şi de cuplă ~
se va verifica ctanşeita tea . vai1cl0r, robineţilor, conduetelor.
• În timpul exp l oatării se ,vor verifica llrmătoarele:
funcţionarea col·cctă a pompei de apă ;
536
presiunea la rezervorul aprt-aer şi pe com.tuctelc ele la insta l aţia
·ch~sesiza re ;
~ verificarea manornţtrclor prin sufla re p en tru depistarea even-
tualelor oblurări ;
-· se va scoate permanent apa din inelele de pulverizare rezultate
.din -evenl.ualdc sr ăJJă ri ale electrovent ilelor, îndeosebi iarna;
- func ţ.ionarea vanelor nJ.anugle prin 2-3 manevre manuale de
închidere :;;i desrhidere ; ·
1
- u rmări rea funcţioJ~[trii indica to:l·uJui de niYel de la rezervorul
~pă-aer ; · ·
se va vcriCica c.onductivitatea apei;
- verificarea vcutilelor de reţinere şi rohinetclor;
- co ret.la închidere u Ya nclor şi rolJ ine Lelor, pentrit a evita rămî-
ncre::t a pei pc conducte. perma nent, îndeosebi iarna.
· 1ntrcp riad erea . de exploata re va preciza prin instru cţiuni periodici-
tatea execuHtrii acestor veriric!tri : zilnic, lunar, trimestrial; anual.
5.6. GO~PODi\lUA DE ULEi
.
5.6.1. GEKEHALITAŢI
Uh>i11l d<'ctroizol:nrt, pe bază de hidrocarburi, di n echipamentul
itlectr omagM I ic al sLaJiilor electrice şi posturilor de transformare în-
dcpl iu e~: e unu~tloarele fu ne tii: '
. - i~o l :.~ rea părţil or suh 'tensitCne între ele şi faţă de masă;
tă ţil' P<t eonsl;tntei dielectrice;
- d is ipa rcn energiei termice generate de partea activă a transfor-
rnatoa rel lJ r de putere;
- Hi La rcfl d('scărcărilor p:nţiale;
- :-;1 ing ' : ·r~ a a t·eulu i eleetrie ea re apare în î ntl't'l'l:tpLoan•.
D eoa reee impttrifiea rea uleiului clPctt·oizolnnt cn eantităt.i inLime
dn substante ~tr'ăine soluhilc sau insolubile înrăutăţeşte nÎ\"C'lnl d e izo-
l"tţit~ a echipamr ntului electroenergetic, miqorindu-i :-;iguranj:a în ex-
pl o~tar c, se imp un măsuri d.cosebite privind ' transportu l, manipularea
şi c o ntrol ttl <1~· .ealilale atî t a uleiului uou, d !. :;;ia cd tti din exploa-
t:f;lre. Aceste mftsHri se asigură pr.in otganizarca gospodiirii lor <l e ui E'i
şi a laboratoarelor de analizn a prop rictă!: il o r fizice, chimice şi
d1el et~t ri ce a nleiurilor deetroizultm~r.
537
 •
ln general, gospo dăriil e de ulei înnutga z ineazft ş i manipulează mai
multe sorluri d e ulei: ulei pentru lrunsformatoarc şi într<~rnptoare
tip Tr. 30. co nform STAS 871 ş i STAS 8 ~1 ; u le i pcnlru siste-
mele ele comandft elect r opneumaLică a inLrcruptonrelor de îna l tă ten-
s imle 'tip ET 10, conform ST AS 10130; ul<~i de turbină pcutt·u
('ompensatoarclc s incro ne tip TB 30 ; ulei aditivaL etc. .
G ospodăriile de ulei cuprind următoan•Le dispozitiv(', indicale şi îo
:,chema de principiu a circuitului de ulei din fig. 5.G.l :
- rampa de încărcare-descărcare, <'arc lrchnic să fi e prevăzută c u
d tc dourt g11ri pentru ficcârc tip de ulei şi anume, una p entru uleiu l
nou (curat) şi cealaltă pentru uleiul uzat;
- rezen·oarele de depozitare ;
- st::t~ia de pompare, const itni Ui în general din pom.pe de ulei
(!U r oţ i din!atc;

........ agrrgatclc de filtrarc -usrare (pcntl'Ll rcco ndi!·iotUtrca fizică a

ule~ului) ;
'
- eonducl('lr ~le legătură, şi armăturilt•.
în' afara aees lor d ispozitive car e asigur~ wancvraren, depozitarea,
rcco11d i! ionarN1. şi distrihuin,a u leiului .la punctele de consum, fi ecare
gospocHi ri t· de ulei trebuie d otat.ft eu c.:de necesare pentru controlul
<:aHLativ şi cantitativ a l uleiului.

3.u.~. CO~TH.OLUL UL.E IUR ILOR EL.ECTR.O IZOL..\NTE 1N

EXPLOATAHE .

·Co afli ~ii le de funcţionare a echip<~ nH'uLclor c~cctricc înrăutăţesc

propricU\! ih• fizice, chimice şi didcctrice ale ult•iurilor elcctroizolaute,
arl't:l ind la . riudul lor fnncponan.'H sigură a CChil)amentclor, reducînd
c hiar duralu lor de utilizare. Ca urmare, se impune supraYcgherea
uleiurilo:· el eclroizolante di u exploalarc priulr~un riguros control d e
Fig. 5.6.1. & Ilem'! dl' principiu a circu itului de ulei d in- la})o ral or <'a par lc iutcgrantă din încercările profilacticc la care este
tr-o go-<podil•·ic de ulei : SUH\IS JH'~·iodie echipam~nt.ul electric.
circuit de uict <·urat ; -IA- robinet de reţinere ; Detrrminiiril(' riz.ico-ehimir-c şi cl<'ctricc la rare sint supuse probele
d«' ull' i, precum şi limitele impusc penlru cxploalarc sinL indi cate în
- c irc uit de ulei uz:1t ; -i><}- nmă ·
t~b el n l 5.fJ.I.
l - Pompă cu ro11 dlntm.c ; 2 - rezervor pent:u 1·e · dlti · •
3 - t·ez;eJ·vo•· pentru ulei de turl)ină sn u 11lci E'l' lO . ~o~ r~~~~!v~; Un tl·nns[ormalor nou sau rcparal c:1pilal p uatc fi pus in funcpune
pentr u ulei <le transformator'. ' 1H1ma i dacă la buletinul de În(·crdtri c lcetriec emis dt~ fmniz:or sau
<ltt•lit"rul tle reparaţii este anexat ş i hul1•Lill\il d e a nalid1 a n lciul11i
.olcc t roţzo tant.

538 539

\ .
OI Tubelul 5.6. 1
~
o Determinările fizi~o-ch imice ş i e lectrice La car e sînt supuse probele de ulei

i\lomcnlul
Nr., Denumire.~ C<•ncli (ii le th' cxccu pc a probci ln(licajiile şi valori le de control r fcctufu•)i OlJservali!
eri. proLci
probci
----
o 1 2 :! '~ 5
- ' ·c -

1 1 .\~pcct E)>an •i nar•·n 'i:~.ua!ă a u n ei ('Jci nou, u lei notr rcco ndi \ionat f izic r..c.
probe d.r ulei luată într-un ş i ulei din expl oata rc: limpc<lc, fără A.R.
pahar Bcncli us de 250 cm• suspcnsii . Dnc.'i proba la aspect nu A.C.
corespunde uleiul se fillrca7.ă la rece
2 Cărbune .in ExaJUinarca se face vi :~;ual ''' \.'lei 11 \Jtl şi 11lli nou rrcondiţi onat C.(;. ln cazul prct.Pll·
~ I< !.JICllS i C vns u l ap arn t u lui p en t ru dc L•·r- flzie: lipsit ,\,( ~ . l<li c:) r buut;ln i in
tlli na r ca rigi tliti'l!ii cl iclectri ee U l. i di p c;xp loat arc: 1\ .C: ţ!leiul q in li'nns-
n) la trans lorru atoarde <le for l ă,. Iormatoare l<\ d<:
. măs ru·ă: l ipsă: · putere, mibu ră
h) ICI uleiul din coloan\'1..: izola n tt> ale ş i coloanele izo-
iulrcrttploarclor : li p~ă : lan le al\' intre-
c) la camerele de sliugcre ale in l re- ruptoarclor se
t·uploarelor se admit llt·mc de căr· ,·a face n:coudi-
hun e cu cond i\ ia rcspccliirii ,·a: \iunarc:J fit.ică
_____:..1 l Juri i ri giclit:1ţii d iclccl.r icc. _ _ a u k_·i_ ul_u_i_ __

:J Prczcn ja Exam i11arca S() face cal iiali v U lei nou , u lei JHHI rccondi\'ionat j'izie J c.c.
npci in 11l<'i prin mclo ela crcpitării inlr·o ş i ulei d in explo alore: nu lrclmic să J\.H.
ep rubetă incilh:iti'i la C!ac:ru·a se audă pocnituri. · . A .C.
de gaze In cazu l prczcn\ci apei, ttlci ul se va
re con di li una Ci zic
•
4 J'uncl dr Detcrmina rl':l ~c f:ice conform \"alori lllinimc, ve A.H.
inflamabili· STAS 5·188 cu aparnlu l în cr<>- .\ .C.
talc uzct .inchi s .Pcnsky-:lfarlens. Ulei ST:\ S STAS
,\ l arlcns- Orientativ St) poa te determi,Ja 5·18l:\ 5-189
Pcn~l<y şi In crc u ;~;ct dnschi s (metoda No u, uou re-~
MarC!LSson) (Jupi'l STAS conditionat .
5<189, rJr.lc ~i la PTF 140 145
Din cxploatarc [ 135 140

,;;i":
""" -!'·)';,.::- T.a valori m ai mici d~:cil cele indkale -j

n loiul nu şe utili zează, ia r ce l di n

cx ploatare se scliitnl>ă

5 1 l'und de Determinarea sr e..xecută con- U lei no\1, u!ci nou rccondi [ionat 1 A.C.
cougl'lttrc form ST.I\S :!9 şi scn·eşlc nzi(':
la caracterizarea compoziţiei -lo~c

ulei u l ui t:lci d in exploalarc :

-4o•c
- 1 1 . ,_ 1 1

6 Aci dita tc De tcrmi outrcn so execută COll- Li lei. \'a lori max1\)1C A.H.
for m ST AS 2:1. Prezcu ta t11 g/I\.O H/g A.C.
organică
aditintlui 5C determină ca li-
1 c.c.
tati,· cu com plex fosfomollb· !'\ou. ·uou rccou-

·- dcnic.
- l'rc:tl'n\a şi clo1.aren nd ili ·
,·iJor el<> l1p rcnolmultipJu:iJ·
<li\ional filiC şi la
PIF
- Hcallithal 0,03
chila\ i se determină conform - atlili\ at 0,06
STAS 1 J i:J T, in labora- Di n c~ l)l oa Larc in
toan· ~pcdn l i 'l.nlc l~thipa11.1Cil[C CIL
tens iune:
~ :w k\' 0.50
:l5 110 li\' 0 .30
~.
220- 100 k\' 0,20

Pc~te \'Ulorilc JH'Clt:lllalt· u ll'iul no11 .\ . H.

nu se uliJiz~ază. iar c~:1 d in cxplo:l- A.C.
l ;l rc se sch i" 1JJ~t
Aceas tă an nl i ză
se fac-u a lunci
'i 1 ( lll(JUI'ită\i D.:ten ui JJ ărilc se fac conform - Clei Hou, ulei n ou rcwn rli ~ iouat ci11d p rohc le e-
m~<·nu ice ST,\ S 3:J lh.ic :;.i ulei la P IF : l i p să lect r ice uu ies
Clei din <•xploal;trc: lipsă corespuuz1\Loarc
D:tc:i ~n t prezente illlpurit.:lţi meca- şi eiud uleiul nli
llÎI'(',Uleiul Sl' supune rccondilionării co re~pundl• <·a
fiz ice aspect
..,.
01
1 1 -
~
~, 'Frtb~lut 5. 6. Z (con tinuare)
>!:..
N

o1 1 2
• 3 ti. 5

8 Stabil itate Dete rminarea se op tic;] numai \'a lor ile determin ate tt·ebuie săo co- i\.S. Ana liza se \ n
la oxid::tre u tciutui non. Pt·obc se rxecuti\ respundă pre\'cderilo t· STAS ' 811 efectua numai
conforlll S !'AS 67!18. ele rtlnnci cind este
ciitr~ un laborator de s p ec ia· neccsal'ii ames-
!itale lec.'lrea a donii
uleiuri difm·itc
s:lu cind.mtislil.
dubii asupra ca-
liti\tii uleiului
recepţionat

9 Te'nsiunc Dclct'lllinarca se face conform ,l uler 1 cr 2;N:. dyn f c:m A.S. Proba se exc-
in terfacial:l ST.\.S 9G5 t la un l:lbo· rut.!l numai
apă-ulei rato1· de spcci:llilatc - nou si nou re- atunci cind re-
eleetroizo- condiţiotlat fizic m in. ·10 ?.U itate le an a -
lant - n Jei din ex- lize i comp lete
ploatare min. 20
stnt nccon cln-
Pen tru Ya l ori ma i mici a le o 25~C dcnt.c
u leiu l. nou se recondiţion ează fizic,
iar u le iul din CX}>loalare se sch imbi\
.O Con p mttul - Prolcvaren probe lor ele ul ei, Inter p retarea datelvr se va face de A.S.
de ga ze tn cX l l'f·gC t'W :11Hlli7.ll
g~I ZC IOI' Şi către laborator ul specializ at , In
ul ei lor cautil~tliv:1 ş i clllitatlvi'l se fun c ţie de an a lizele anterioa re şi de
vor face (k că tre u n la borat or rc7.ultatelc ob ţin u te la t rafo s imila re
spec ia li zat.
- Ana liza scn·cslc ca rnc todă
p reYClltiY" de 'u r rn•1rii'e in
exploat:uc a lr:lns formatoa-
re lor de mare pu tere (200-
-
400 MVA) şi fonttc îna l tă ten -
simte (220- 100 kV). .
- Proba se execută Ja uni-
t.'lţi le res p celi Ye şi in caz de
semnalizare sau clcclanşare a
releului Bucho lz, p~rmitlnd:

1 ~· - stabilirea naturii defec-

tu lui;
- cvidcnţirrca declanşării
i ntcmpeslive.
li Co n ţinut l\lclodal(ar·l·F ischc r L imita maximă admi să la traus fur- A.S.
de . av:l Dclcrmino rea s~ face confor m m ato arcle de 220- 400 kV
STAS 70-1 1 de t"'Lrc labo·
ra loun; speciale, a tu nc i cind , 'C lei Conl in u t <le apă
n;zn!Li\lclc ana l izl' i comp let e
1
tuaxim, p .p.m. '
sînt n<:Ctll tCl ndc nLc
- non rccon<li-
\ ionat Ii.:ic 10
- la PIF 20
- din cxpl oa t an: 30

_..
P entr u \':tlor i mai mari , ulc iur ile se ...
supu n r ccondi \io n ă ri i n :~:icc
- 1 1 1 - 1- -- -- -
J:! Rigiu i tolea Dclcrmi narc11 se exec u tii con· a) U leiul pentru t ronsformatoarc lc c.c.
uiclcclricit fvrm ST AS 21>6 de punere se considrră corcşpunzălor, (L:l lJ nus-
a ) Tran:.forma to:trl de putere dn~ă Yalorilc măsurate sint superioa- formfi toarc lc
Proba . :.c cxccut:i la !.oale re următoarelor Ya lori l imită: clauşc <le
lr:msrormato:m:lc de putere Ocazia fabricaţie
ue 6- lOO k\'. răr·ii
măsu­ Ri~idil:-.tca t!i c h·dri~:i
[k \' {cm] minimă pcn- slrăin;i: o
tt·u tr:-.nsCr,rmatoarclc clală la
de putere aYind ten- 1} :1ni)
si unea superioară .\..H.
fk\']: .\.C.
6-351 60- 1 2201 400
1 110 ,_____ ,_____
,_____ ,_____
1 2 3 tj 5
Înainte de
ulllp le re (u le i
n ou şi ulei
<:J1 nou recondi-
,!:;;.
tionat fizic) J 200 1 200 1 220 J 240
~
 Tabelul 5.6.1 (continuare)
01
~ 2 :1
1
1
4 1 5
>1:.
1 1 2 1 ~ 1 4 1 ;:,
La 7:.! de ore
după umple-
l'l' - 1180 1200 1220 1240
La P!F 160 ~ 200 220
'in exploa-
lare 1 1:20 1 1()0 1 1 ~0 1 200
b) Transforn1atonrc de L.lt~ i ul elin
rt tptor11! com ul:llol·u l u i <k
m:'\s ur:l sa rcin:l 'n cort:~pll t HI~·a·
rcg l:-~j ~ub
- JnCCI'(;!\I'l~:l Se CX\'Cll l11ullli· lorii inclicnte de fu r ni zo l' ( 125/ 150
g:.~to riu numr~i la tr:msfornHt· kV jcml.
lor~relc de Jlli'lsură de -110-
b) l'leiul diu tnm>rormatoan:h: ch:
400 kv. m:isurii se consideră corcspunz:itor. c.c.
- La transformatoarclc de dnţii \aloril<' mlisumtc sînt supcri-
A .R.
mi\sură de 6-60 k\. prolJ:l o::m.• următoarelor valori !imiti\ :
este - facu~tini
Oca1.ia 1Rigiditatea di~lec-
m:\sttrării trică minim/\ [k\'/
cm] pentru trans -
Cormaloarc ele mă­
s urii de:
-6--351 60- ! 220-
k\' 110 kV '100 k\'
1
l nainte de um-
plc ro (ulei 1 1 ..._
nou recondiţio- ~~ 1
!_lat Iizic) 200 :.!00 ~
•După umplere
1 1 .
(lmmni in cazul
unei' reparaţii
sau rccondi ţio-
n!irii a trans- 1 1

rormatornlui) 200 200 200

La PlF 14.0 1iiO """"i80
In exploat.are 120 140 160'
___ ~
c) -fntre;;;j,t~ar;·-
·~ .
.~ .. - -.
c) tneiul din lntreruptoare se consl-~
·- "..

c.c.
1 . Proba se c.'ccuti\ în mod nor-
mat numai asupra ulei ului din
dcră corespunzător daci\ vnlorlle
măsura_te sint superioare urmiltoa·
n
..
"...
ti)
Il> .
camPra de stingere.
- tlt:ntru uleiul din roloa-
nele izolante, încercarea nu ~c
" ' " ''''"' Hmi"'
Tipul Locul Rigiditatea
1
ti)
~ va executa dec!t ·ln cflllll cln'd !nt rcrupto- prelevării di ekctrid
se constată o rezistenţi\ ele rului probe!
~
;:;·
"1

Q;'
lzolaţic necorcspuuz.ilto:~rc
- Peutru intrernpt.oarelc cn .
minimă,
/kVfcml l
:;
e llc \iou are oleo-pueumntictt se L11 ltn cx-
§: VII executa şi veriflcaren Lll c-
P [F jploa-
l i\I'C '

..
s·
Il;
iulu i · de acţionate

pr
- 1 1 2 1 3 1 4 -
E lUP 6-10- din CCI·
~ Hi kV merele
ti)
() I0- 10 kY de stin- 1
~ 5i alte
o tipuri
gere
' '
"'
~ similare so 1. 50
'O
o 10 15- elin CII·
"'t= -20 kV si mcrde
alte tipuri de stin-
;:!.

simihire gore 1 100 1 GO

Q.
"'
.,"
:; lU 35 kV din. ca-
!Il
şialte merele
o
'"'
.,"'3 . . tipuri sinli·
la re
de stin·
gerc 1· 120 1 80 1
"' l UP 25 izo- ~
(>
şi elin
1001
1 35 kV lntoarclc
n
p. şi :~ltc ti· suport 80
CJI

"" - puri simi-

bre din ca-
mo.:rele
de stiu-
l l
CJl
gere 1 100 1 60
,ţ.
<:.11 1
 ()1 Tabelul 5.6.1 (cunliuuarc)
,.;:,.

1.
O>
o1 2 3 4 j

2 3 4
ICP llO'kV- ~ din izo-
1!l00 :YlYA latoarclc 1 f
şi a_llc_ ti_- suport -~I__!.!.Q_
pun S!lll!- li din cn-
larc mcn le
de stin-
1 gere
_1U 11_0_]_{\_;.,.....cd:....
_P__
_
1
in- i-zo- - ·j- 130 1
- -, - 80-
-3000 }lVA laloa)'clc '-
şi alte tipuri suport 1:!0 111)
simi lare ' diu (':1 -
mcrclc
de stin-
1 gere ~ ~ ~~
din ca-
mere le
e:xtcrioan'
c:\mcrclor
d~ stin ge re 1ao 1 1oo .
ro 110-220- d in izo- La tntroruptoa-
400 kV lalQan:i<' rcle 10-110-220-
(vezi ohs.) suport 200 1 200 400 kV probele_
şi altt• din io:olatoarclc
din ca-
li puri merele suport . se vor
similare de stingere 1:.10 1 60 t.>rcclua uumai
din r.a- în cazurile spe-
merele ciale cind es.le
exteri- necesară reetan -
oare
şarea coloanei.
camere-
lor de Lu era rea se Ya
stitJgcro 130 1 100 cxccu to conform

din ci r - t ehnolog iei a-

cuitele probate de IEP
de co- Craiova
mandă 120 1 80
13 T:mgcntn Dclcrmin!itile St' r:ll; C"•>nrorrn :~: l'le iul p entru trnnsformatourcle c.c.
unghiului S1'AS 6799 la o tcmpcra- de pute re s~ considcrii coresp1UJzător A.R.
pierderi lml\ a u tciului de !Jo•c dacă valorile măsurate slnl infc- A.C..
dielect rice a) Tra n sformatoare le de pu- rioa.re următoarelor valori limită:
tere
Ocazia 1 Yaloa rca maxirn:l n t,:; 8 a
măsttrild i ulei ul ni la 9o•r., pc n lt·u
transformatoare <It• putere
ay.tnd tens11men snpf-
rioară :

6-
35 k\'

1 1 2
Inainte 1 0,005
de um-

La 72 de
ore după .
1 umplere 1 0,02
---
/

La PIF
şi după
reparatii
in ale-
!icre spc-
cinlizate 0,03 10,0251 0,02 1~02

01 In cx-
~ p loataJ·c 0,20 1 0,15 1 0,10 1 0,07
-'l

-
. j
1
 \

'<....:">'
c:
;:;
tn c-azul în care u leiul nu corespunde la controlul curent (C.C. ), el va fi
l:l
:;:; supus analizei reduse (A.R) şi se vor lu~ măsurile necesare pentru a aduce
ţl C"> caracteristicile uleiului la valori în cadrul limitelor impuse. Asl"fel :·
~ a) dacă uleiul nu este limpede, va f i supus filtrării la rece;
.....
<O h) dacă rigiditatea die1ectrică este sub limite, iar tg ~ este în
..; limite, uleiul va fi supus reconcliţionării fizice (filtrare la cald şi uscare
în vid) ; 1
c) dacă indicele de ncutralizare, punctul de inflamab ilitat.P, pier-
derile d ielectrice nu · se încadrează în limite, se schimbă uleiul.
Amestecarea unor sorturi (mărci) diferite de u lei se va face numai
după determinarea compatibilităţii uleiurilor conform ST AS 11 605.
Analiza completă (A.C. ) şi speei a lă (A.S.) se efectuază, da că este
cazul, atît asupra nleinlui nou, cît şi a celui recondij;ionat fizic.

5.6.3. DETER IORAREA' ULEJUR ILOR ELECTROIZOLANTE

ÎN EXPLOAT ARE

Uleiul d in echipamentul clectri<: este supus unor solicitări eare duc

la înrăntăţirea proprielăl ilor sale.
Apariţia apei se poate datora:
a) aerului atmosferic care pătrunde o dată cn răcirea transformato-
rului în conservatorul de ulei, prin filtrul cu silicagcl a cărei cnpa-
citatc ' de pbsorbţie a aju ns la satur~rţie şi nu a fost schimbat ;
h) d~gradării celulozei din izolaj:ia solidă (preşpan, pcrtinax, hîrtie).
Prezenţa apei in ulei micşorează rigiditatea dielectrică a uleiului
accelerează d eteriora r ea izolaţici de hîrtie.
lmpllriiăţile mecanice sînt particule solide care impurifică uleiul şi
p ot proveni : .
a) în urma lmci cură·ţiri necorespunzătoare a cuvelor înainle de
umpler ea lor cu ult>i ;
b) din degradarea izolaţiei solid e;
c) datorită condipilor normale de funcţionare a echipament ului
(cărlmne în suspensie, oxizi mctalici).
Prezenţa impurităţilor mecanice condu ce la micşora rea rigid it ăpi
d iclectrice şi la creşterea valorii 1g ~ -
Prod!lsele de degl'adwe p rov in din dizolvarea unor materiale uLili-
zate în construcţia ech ip a mentului şi prin oxidarea uleiului elcctro-
izolant.
o ·. Acestea sînt substanţe care conduc la creşterea valorii tg ~ la 90°
la inrăutăţirca tuturor proprietă!ilor fizi ca-chimice.
548
549

1
 5.6.4. TIECOND IT IONAREA ULE IUlULOR ELECTRO-
O . metodă mai perir.:ecJ~onată P.entru înd~părta:rea . apei este uscarea
IZO LA~TE sub uzd a uleiului (fig. o.o.o): Realtzarea unm proces de uscan>, pr in tr- o
pulvc,rizarc coreclă. la un vtd de 90 % şi Ja. temperatura de ·15°C, con-
Pierderea calităti lor uleiului cleclroizolant în timpul exJtoatării
poate fi cauzată de pătrunderea în ulei a diferitelor su b stanţe sau de
oxid area uleinlui.
lu primul ca7. re~.:ondiţion area ulciu lui se face p rin curăţire mecanic ă,
resp ectiv prin decantare, centrifugare, fillmre sau spălare.
In cazul oxidării ulciului, ca lităţi l e sale se sc.h imb ă radical ş i est e 18
necesar să se folosească rrictodc chimice de n·g ·~ uerare prin tre care

--
tra tarea cu absorbanţi, tratarea cu acid sulfudc sau tratarea cu alcalii
şi pămîn t decolorant.
20
Curăfirea uleiului prin decanlare este rcla.tiv simplă şi nu necesi tă
utilaje compliealc. Se lasă uleiul un timp mai indelung tt într- un re-
zer vor care a r e posibili tatea de ev<H:uarc a năm o l ulu i şi impw;i tăţilor, . Fig. 5.6.4. Insml,aţie complexă ele cen~rifugru·c a ttldult~l :
1 - ventJJ de ln<tr.nrc · 2 - :nttru · 3 Il
. ca îu fig. 5.6.2. 5 - rezistenţă . (j - manomcttm : 7- ~p ; <! - vas de încălzire el ectrică a uleiulul •
trilug<i de vld': 1o _ condU<:tA 'cie -;v::. rmometr:-t; ·8 - ventil de siguranţă; 9 _ cen.:
A pa ş i impurităţile meca nice, avind g re utat~a. specifică mai mare. 12 - tambur centrtfugal · 13 _ aparat de?;;~~ 1 : un~u~~or ; l i - picături de ulei ;
se lasă la fund. La anumite perioade se scurg [H'este reziduuri fie prin 17 - pom pC. de Vid ; 18 : - aparat a e con dens:~ ţi-;. l!lor_: po;;;pvăa~uzuometru ; ~6 - ventil ;
. . · , , - venut de 1eşlre.
Ol'ifi~iul de pe fundul înclinat a l rezervorului (fig. 5.G.2 a). fi(' de pe
fundul dublu al rezervorului (fig. !U3.2 b) cu avantajul că se evită agi-
Larca sedimentelo r la adăugarea de u lei. Pt•nlru uleiul de. tra nsforma tor
d eca ntarea se face în condiJ.ii optime la t empNal ttra de 30 - 40°C.
. O metodă mai rapidă şi mai efif~ace este curliţirra ulciului prin
celllrifugare. P rin învîrtire rapidă (fig . . 5.g.:l), părticele le rnai grele decît

1-'- - - ·- Apa Fig. 5.6.5. Schema · u·scăTii

uleiuJui prin pulverâzarc
_ Sedimel7t f' .~'Ub vid.

o. b
Fig. 5.6.2. tn depărt,wea nămolulu i Fig. 5.6.3. Se-pararea apei din ulei
d e pe iundul r ezervorului. p1·in <.:entri(ugarP..

uleiul sînt aruncate d atorită f orţei eeo.trifuge spre. p ereţ ii vasului, ia r

lichidul se împarte în straluri.
Î ntr-o insta laţie de ceutrifugare a uleiului (fig. 5.6.4) uleiul se in căl­
zeşte, se centrifugllcază şi se u:;ucă în v id. T rehu.i~ remarcat că acea stă
met11dă arc dezavantajul predispunerii ulciului la oX:idart'. Cculrifugarra
repetată a uleiulu i conţribuie la· îrn băt rinirea prematură .
duce practic la uscar. ea totală a uJcJ'ttlu t· . Dato 1•1·tr._, ra pt'd 1tăţii
· uscării,
n u are loc nici un fel de oxidare a uleiului.
După ~ primă curăţire a ttJeiului, cu ajutorul unei centrifuce 1
acesta .se.. Jlltrod
. • ucc_ . in circuit CI I pompac 2"· l~n sci11· 10.ul:l
,,vt·oru 1 d e "" că i-' ·
3 Şt m mcal.zJtor,ul 4, uleiul este adus la temp eratura de LJ5oC

550 .. 551
şi se p ulverizcază în recipie~tul ~ 5. Din ac~t r:c!p it>~l •. c_u a!u;or~l
p ompei 6, se trece prin schtmbator.ul de. caldura J Şt. hlttU-pt csa '·
Vidul în recipientul 5 se realizează cu aJ utorul pompet de vacuum 8.
Deoarece · aceste i nstalaţii sînt complexe, c u re~t: se f~loseşt~ corn-
p lelarea instala ţiei de centrifugarc a ul ~iului cu o t.n~ta l ~ţtc de f•lt.rare ..
P entru ca filtrarea să aib ă loc cu maxt.mu~. de l{t~te nţa, este ~ ecesa:
ca uleiul să fie încălzit la 40 -45°C. Insta l aţule de ftltrare fuu~ţ10nea~a
la o presiune de 4-5 at. Uleiul care se filt rea ză. l t~eb u~e să f~e rela l~v
u scat, trecl\t prin centrifug ă ; în ca~ ~ontra r lurtta ft.ltranta trcbute
schim bată des pentru a nu se umezt Ş I rupe.
Regenerarea uleiului se impune cind a~est~ îşi schim~ă ca l ităp l e
chimice. Posib ilităţi le de regencr~re a ulewhu. se ~1azeaz~ P~ fap_~ul
că îmbătrin i rea se extinde nwnat la 3-5% dm in drocarbunle, l~lll~­
cipale a le uleiului, cealalt ă parte răminînd d~n pun.ct. d e ~edere. ~hllnt~
nesc himbată. Astfel, regenerarea se reduce la mlatu1 ~~ea . du!- ~l e.I <l ~~~ e1
mici cantităţi de produse de descompu nere. c~t:c unpH~ dtca fot?s!.' ea_
ulterioară a uleiulni. R egenerarea se face de obtcet. tn cadrul gospodan:lor
de u lei, dar pot fi amenaja te şi instala ţii mobtle de. r~~ cuera•:~· U ~1a
ditl m etodele cele mâi eficace prin care se pot restabtlt p rop11etăţtle
J
Fig. 5.6.6. Schema rege nerări i dupii ciclul : acid suHudc-al calii-pămînt deco-
lor.ant :
1 _ rezervor d e ulel ; 2 - filtru ; 3 - ococs ; 4 - var ; 5 - v~ de mAs~re cu -actd sul-.
curie · 6 - silon · 7 - amestecător cu aicalil : B - ames\ecut~){· t:u pllmmt decolorant:
9 - ·,n;ama de abur ; 10 - filtru-presă : 11 - N!Zen.ror cu utet curat ; t2-l3 - pompe ,
14 - amesteclitor cu acid.
nl eiu hli. este meLoda de rcgenei·are cu acid, alcalii şi p ămî nt decolo-
rant (fig. 5.6.6). · .
Uleiul rece sau pupn în căh: it se ia diu rezervorul 1 ŞI , cu pompa 1 Z,
se trece prin filtru l 2 ajunglud în amestecătorul cu acid 14, unde se
tra tează cu acid sulfuric de co ncentraţie 95% timp de 1 oră. Acidul
552' ..
sulfuric i ntră în rezervorul H , din rezervorul 5, prin cădere liberă.
Amestecul u leiului cu acidul sulfuric se face prin barbotare cu aer com-
primat, uscat la trecerea prin recipienţ.ii 3 şi 4 în care se găsesc co<:s
şi var. Acidnl sulfuric, care este în proporţie de 0,5-1 % în r~port
cu cantitatea de u lei, leagă compu şii n estabili şi îi transformă în gu-
droane acide. După tr:~tarea cu acid, uleiul se lasă să decanteze t imp
de 2 ore, iar gndroanele acide se îndepărtează.
Unn ează a doua operaţie, a lcalinizarea, care are ca scop ncul rali-
zarca resturilor de acid snlfuric, de acizi organici ~ saponificarea este-
rilor si a alt or substante tare nu au fo st atacate de acidul sulfuri c. Uleiul
trave~·sează, p rin conducta 6, bazinu.l 7, în care este încălzit şi tratat
cu o soluţie de hidroxid de sodiu sau a lte su b stanţe. Amestecarea se
face cu un amcstecător mecanic. După deca ntare şi îndepărtarea lcşiei
şi emulsiei formate, uleiul se spa lă cu ap ă distilată, se încălzeşte la
90°C suflînd prin el aer useat pînft ce o probă de ulei va fi perfect
transparentă. <::u ajutorul pompei 12, u!Ciul se trece în agitatorul 8
încălzit cu serpentinele 9, unde se amestecă cu pămînt decolorant
p iuă la completa îndepărtare a urmelor de acizi şi alcalii. Cu ajutorul
p ompei 13, uleiul se trece prin filt rul 10 şi se depozitează în r ezervorul
de ·ulei curat 11.
Deşi această metodă dă rczulta l~ foarte bune, este compl t>xă şi
durează mult timp. În ea.zu l în care uleiul nu arc un grad înaintat
de 1mbălrînir<', indicele de aciditatc organică este 0,4 - 0,6 mg KOH,
se pot utiliza cicluri reduse acid - păm int decolorant sau alcalii- păm int
d ecolorant. În ultimul t imp s-au răspîndit metode care se bazează
p e f enomenul de absorllj.ie n produselor de oxida1·e din ulei. Pentru
r egenerarea uleiului se u tilizează absorbanţi naturali sau artificiali, .
cum s înt cărbunele amorf sau activat, diverşi silicaţ i de aluminiu na-
t urali denumiţi pămîntu ri decolorante, silicagelul, oxidul de aluminiu
activat etc.
Regenerarea uleiului cu ajutorul absorha1rţilor se poate face în
două feluri :
- uleiul se amestecă cu a bsorba ntul măcinat mărunt la tcmpcra-
turi ridicate
1 şi pe urmă se fi ltrează - metoda de contact. Ca absorbant
se utilizează pămînturi decolora nte;
- uleiul se filtrează printr-un strat de absorbant - metoda fi L
trării sau percolării. Ca absorbant se foloseşte silicagelul ·şi alumina
a cLivată.
Pen tru regei!erarea ulciurilor din echipamentele în funcţiune se
amenajează instalaţii mobile de regenerare montate de obicei p e re-
553
morei c·u pneuri. J\.cestca se compun (fig. 5.6.7) .. din rezervoarele 8
şi 9 p entru uleiul oxidat şi respectiv regcuerat . ahsorberul 1, de-
canlor ul .Z, p ompele de ulei 3, filtru presft 5, ce n trif~tga 6, încălzitorul 7
şi o serie de aparate de măsu rat conducte şi vent.ile.
r-= -++--'.. La
trar;sformafor
oe ta
transf'ormator
F ig. !i.6.7. Schema instalaţiei mobile de regenc-
rare a ule iului.
5.6.5. SCHL\1BAR8A. ULE IULUI DIN THA.NSFOR~1:ATOARE
fnră utătirea caracteristicilor normate ale nleiuril or clect.roizolantc
în t impul funcJionării echip an:entl:llu_i ~elcct:ic ne;esită inl~cuit:ea J~i,
atunci cînd sînt dep ăşite valonlc -h m1ta tndtcate m normativ Ş I uleml
nu m ai poate fi recond i ţi onat.
Uleiul clectroizolant scos ca n ecores punzător dintr-un tip de echi-
pam ent se poate reutiliza la un alt echipa ment, car~ impl ică c? nd iţ~i
mai p uţin severe ş i dacă se în cadrează in preverlenle normattvulut.
Schimbarea ulein l ui din trans[ormatoarele de măstuă. Uleiul de-
gradat din tra nsformatoarele de măsură trcbttie înlocuit în _ateliere
d~ re parat m aşini el ectric ~, p ent ru ·ca o dată cu schimbarea uleiului
554
să se ponti\ inspecta şi interiorul transformatoarelor, iar dup ă umplerea
cu ulei_ nou, să se P?a tă v erifi ca la standul de p robă.
.• Ulcml ..degradat dm transformatoarele de măsură se poate schimb a
ŞI m sta ·ţJJlc de t ransformare, la locul de montaj, dacă sînt îndeplinite
ur mătoar elt• conditii :.
a) în locu irea ~e fa ce pc timp fr um os, fără vînt şi cu umidilate
scăzută;
h) c ur·ăprea interiorului se face cu jet de ulei;
c) umplert>a cu ulei se face sub vid, respectindu-se tehnolorria din
a telier şi nedepăşind debitul de 100 lf h; <>
d) execut area măsurălo ri lor de u lei ş i global la transformator se
fac inainte de înloclli1'ea 1lleiulni vechi şi dup ă înlocuirea cu cel nou
conform nor:mativului.
. Seh imban'a ulc iu )ni din tnm sformatoarelc de putere. Uleiul de-
gradat din transformaloa rele !le putere se va schimba, de regu l ă, in
atelierele d e reparaţii:
Uleiul degradat din trnnsfonuatoarele de putere se poate schimba
şi in sla Pile de transformare, la locul de montare, în u rmătoarele
.condiJii:
a) pomparea uleiulni c!in c uvă în rezervor sau . în autocisteruă se
va face .îna inte ca uleiul ş i partea aet.ivă ' a transfo rmatorului să se.
răcească;
b) în loelll uleiului se introduce azot, din butelii sub prE>siunP,
pregătit e în acest scop ;
c) se aştea ptă 2·1 ore pentru scurg erea uleiului de pe partea activă
a_ transfo:matorului şi uleiul adunat se elimină într- un butoi priu ven-
tllul d e J u nd montat la h a?.a cu vei ;
. el) în intf•riorul .euvt'i se realizea ză un vid înaintat · (valoartoa vi-
dului ~c va stabili !uncţie d_e rez i~tcuţa metanică a cuvei) timp de
16-36 _ore. Absor~ţ1a p~mpt>l de v 1d se va face pe la ventilul d<• jos
al cu:ve1, pentr_u ca daca se face pe la parl<'a superioară a cuvci, se
antrenează eventualele s<• dirn<· ntă ri datori1e îm bătrini rii izolap<'i sau
uleiulni şi se împroşcă izola !ia bobinelor trausformatorului cu acestea.
Dup ă realizarea vidului cu absorb J,ie p e la partea inferioa ră, se va face
u n vid p <~ la partea superioar ă timp de 1-10 ore, operaţia fiind necesară
pentru )nd cpărtarea bulelor de aer din i zo l aţia transformator ului,
climinîndu-se astfel deseărc?.i r ilc pa rţiale în timpul funcţionării;
c) se umple lransf orrnalorul cu uleiul adus în autocisterne cu ajl!-
torul instalaţiei de reco ndiţi onare fizică, ncdepă ş ind dehitul de 2 000 1/ h;
f) dup ă 24 ore se recolt ează o probă de ulei pentru analiza redusă
(rigiditatea dieleetrică trebuie să ·fie mai m are decît val orile indicate
în. t a belu l 5.6.1 şi se pune sub tensiune transformatorul ;
555
 g) uleiul nou se omogenizează cu cel rămas în porii izo laţici de Tabelul fi. G. 2
celuloză după circa 1 000 ore de funcţi onare, cînd caracteristicile ulei ului Caracteristicile tehn ice de calitate ale uleiului clcctr oizola n t n eaditivat
se determină printr-o analiză comp l etă. pent-ru transforma toare 5i intreruptoare e lectrice t ip Tr. 30 '

Nr.
crt. Cuo·aclcristici Metode de nna1!zl1
5.6 .6. P RELUNGIREA DU R AT EI DE UT ILIZARE A ULEIULUI
- o-
D I:'f T R ANSFORMAT OARE 1 1 2 3

Cheltuielile de exploatare generate de degradarea :ncdiului izolant

1 Aspect
. J.impedc,
fără
Vizual

'd in transformatoare p ot fi diminuatc prin prelungirea durat.ei de utili- sus pensii

zare a uleiului.
Mijloacele uti lizate pentru atingerea acestui ohiectiv sînt: 2 Densilalc la 2o•c, rnax. 0,890 STAS 35
Eliminarea conlaclului direct al uleialui electroizolanl cu aerul at- 3
.
Viscotltate cinematicil. eS t :
mosferic, p rin menpnerca u nei p erne de azot î n conservatorul de ul ei~ - la. 2o•cmax.
separarea s.paţiulu i de aer şi de ulei al conservatorul ui printr-o membrană - la so•cmax. 30}
10 STAS 117
elaslică sau alte solupi constructi-ve. - la -ts•c max . 800
Adili uarea uleiului eleclroizolant cu aditivi antioxi danţi care fr în ează --
proccsrlc de oxidare şi împiedică , allt timp cît conceutraţia lor nu 4 Viscotitate conveot~ională la 2o•c, •E, max. 4
scade s ub anumite limite, degradarea ulciului. -
5 Punct de inflamabi!itatc MP, •c, max. 1-10 STAS ~5488
U leiul de t ransformator fabricat conform STAS 811 nu contine
aditiv i. '
--
6 Punct de con gelar e, •c, max. -40
In sistemul energet ic naţ i o nal există transformatoare cu ulei ad it ivat STAS~_39

provenit d in import ş i t ransformatoare cu uleiuri electroizolante '

':} Indice de nrutralizarc tug KOH/g, ma..x. 0,03 STAS 23
(STA!:> 811) aditivate cu FBN (fenil-~-naftilamină) - aditiv anti-
oxidant. Uleiurile aditivatc din transformatoare trebuie urmărite prin 8 Aciditate minerală şi alcalinitate Lipsă, STAS 22
analize speciale. ......,:;«:
Completarea niuelului dP. ulei din conservator p ină la limitele p i·escrise 9 fU1purităţi mecaui ce, % gr . Lipsă STAS 33
se va face : 10 Coroziunc Noga tiV STAS 40
a) la transformatoarele cu ulei neaditivat, cu acelaşi sort de ulei metoda II
(STAS g ll ) n ou, rccondiţiouat fiz ic;
b) la transformatoarele cu ulei aditivat provenit dia import, numai
- - '

11 Furfuro l Lipsă STAS 3663

cu ul ei din acelaşi sort, conform prescr ip ţ iil or furn izorului echipamentului; - -
c) la transformato;trele cu ulei aditivat cu FB:'f, numai cu ulei nou 12 Rigiditate dielectrică, kV(cm, min.:
- la. ulei ne tratat
. 120 STAS 286
(STAS 8ll) aditivat cu FBN. - la ulei tratat 200
Completările cu eanLiLăţi mari de ulei nou, care depăşesc 30%
(iu cazuri de pierderi. m asive) în transform atoare cu lllei vechi se re- - •
13 Tangenta unghiului de pierderi dielectrice
comandă să se facă du pă efect uarea detcrm inării compatibilităţii celor la oo•c, max. 5 ·10 -S STAS 6799
dou ă uleiuri.
/Il lransformaloarele auariate ale căror defecţiu ni au fost remediate
....1(
~

Stallllitatca la oxidare :
în atelierele de reparaL maşini electrice, se va introduce numai ·ulei nou, - aciditato orgm1ică, mg I<OH/g, ma.x:. 0,35 STAS 6798
- gudroane, % gr., max. 0,10
reco ndiţionat fizic. - tangenta unghmlui de p ;erderl diclcctri ce
Condit ii tehnice de calitate ale tt leiulni clectroizolant Tr. 30 nou la 90•c. max. 150 ·10 -a
sînt imp~se prin STAS 8 l l şi sînt iudicate în tab elul 5.G.2.

557
556
 ..
5.6.7. ULEIUL ELECTROIZOLA ~T PENTRU I NT RERUP- . P ent ru co ntroLul uleinlui ET io, se colectează prin robinetul de
TOARE.
golire a. rezervorului, un lit ru de ulei, car e se supune pr obelor electrice -
În :întrernptoarele d e înaltă t ensiune, ~nd iferent de tip, se introduee (a11ual se efectu ează rigiditatea die lect ri că şi ' la 2 ani tg~ la 70°C).
ulei Tr 30 (STAS 811). La 4 a ni de la umplerea cu ulei, se goleşte rezervorul de joasă p re-
Uleiul T r 30 din întrcruptoare poate fi men-ţ i nut în exploat are siune al dispozit iv ului MOP, se cură ţă depunerile prin spălare cu ulei
pînă cînd rigiditatea d iel eCt ri că se m enţ.inc în limitele prevăzute în din ace l aşi t ip şi se renmple cu ulei ET 10, avînd valori pentru rigi~
tabelul 5.G.l. ditate diclectrică şi 'tangenta u ng hiuiui de pierderi dielectrice conform
Dispozitivele hidranlice d'e ac!·ionare MOP fu ncţionează cu ulei
ET 10, ale căru i proprie tăţi fizi co-chimice treb uie să corespu ndă valorilor limită indicate. Buletinele de ana liză ale ţlleiului vor ţi anexate
· STAS 10130 şi sînt indicat e în ta belul 5.6.3. la procesul verbal de re.V.izie a mecanismulu i.
Tabelul 5. G. 3 Uleiul E T 10 inlocuit d in cauza rigidităţii dielectrice necore3pun-
"Caracteristicile tehnice de calitate a le uleiuJui electroizolant zăt.oare se c o lectează în bu toaie şi, dacă există posibilităţi, se recondi-
pentn1 dispozitivele de com;'\ndă electropneumatice ale î ntreruptoarelor
de înaltă t ensiune tip E'l' 10 ţio nează. · fizic într-o insta laţi e de rec o nd i ţionare fizi că cu debit mic,
utili~ată ex clusiv în acest scop .
~lctolle •le unaliz.ă
fie
. Nr. , Caracteristici
mo·t . '--------~------,-----------------.----------l-------------- Este contraindicat ca t ipurile de ulei Tr 30 şi ET 10 să r"econ-
1 2 3
ditiouate
. în aceeaşi instalat ie. .
Limpede
1 Vizual
Aspect \ '
-· -21 Culoare RQşic Vizual Uteiul ET 10 cu pierderi dielectrice necorespunzătoare se colectează
3- - Dens itate re la tivă la 20 •c, Jll ::\X. 0,870 STAS 35 în butoaie şi se predă organelor d e colectare ale PECO.
4 Viscozitat.c cinemaUcă, eSt : STAS 117
- la 500C, min. · 10
-la - 40°C ,max. .-...._
- 5-
..l
500
Viscozi ta te convenţionalrt la 50"C, 0 E , min. 1.84 5.6.8. DOTARE A L ABOB.ATORULU I DE ULEI
- 6- Punct de inflamabilitate M, •c, m in.
-
93 STAS 5489
\

-- Indice de n eut ra li zare m g KOH/g, :max.

--7
8 Rigidit:Jte di electrică la proJJa uscată -
0,05 STAS 2:1 ' L aborat orul de pe lîngă gospodăria de ulei trebuie să fie ast fel
k V/cm, min . 140 d ot:lt încît să poată efectua toat e analizele necesare controlului ulciu-
- 9- Tan genta u ngtJiu Jui de pierderi dielectrice
STAS· 280
r ilor in exploatare conform t abelului 5.6.1.
l a 70QC, ro ax. ., 12 ·1()- $ STAS 6799
10 Stabili t atcu la ox i dat·c ln 100°C timp de 1'abelul 5.6. !l
168 ore:
- p ierder i pt·in corozi u nc p c cupru şi pe . Dotarea laboratorului de Uleiuri

-
oţel m.g;cm"', max.
vi scozi tate cinema ti c;\ eSt : - Q, l pct . 4, 1
·. N~. c.rt.l A parat sau materiale
..:... la 50 •c, m in . 9,5 o· ----------~------~------~-~1----------------------------
- la - 4o•c, max. 700 '
- ac iditate o rganică, mg KOH/g, ma:x . 0,5 f . Ap arat p entru determinarea rig idităţi i di electrice cu scală pînă la 60 kV
11 Rt:lzistivit 3tea de volum" la 20°C, n cm, m in . 1,5 ·10 _,. STA S 7040 ?. Apa rat pentru dete rmin area tg 8 J90°C .
3 Aparat pentru determinarea viscozitil ţii ci ncmaticc
4 Balan ţa Mohr-Westphal pentr u det erminarea dens ităţi i
- Uleiul ET. 10 se va colora în 1·o şu , pentru a pu tea fi deosebit de
ObseJvaţii .
5 Aparat pentru determinarea puu ~tului de inflamabilit at e Marcusson .
celelalte ult>iuri. 6 Etuvă terrnoreglabi lă 100-2000C
- Viscozitatea convenţională şi rczis.tivitatea de volum sint inform ative. 7 Balaniă de torsitme pentru determinarea t ensiunii intcrfaciale
- în !Yulctinul de analiză se va inscrie şi valoarea rigiditi.iţ.i i dielectrice, C011form .8 Po mpă de vid pentru laborator, debit evacuat 5 rna/oră, alimentare la
STAS 286. la proba de ulei ca atare. 220 V sau 380 V

558 559

'
 T abelul 5.C.4 (continuar e)
OapitoiU!T 6
o 1
ORGANIZAREA EXPLOATĂRII ŞI INTREŢINERil
V Microbiurctă de 1,5-2 cm' STAŢIILOR ELECTRICE ŞI POSTURILOR
10 E xicatoarc + diver se materiale pentru laborator
11 Sticlărie uc laborat or DE TRANSFORMARE
12 Seturi tcrmomclrc laborator
13 Hcacti vi p entr u analiză
14 B~Ian ţă tehnică
15 Balanţă analilică

tabelul 5.6.4 se prezintă o dotare m inimă , care ţine seama de

h
actuale de procurare a aparat\lrii.
posibilităţile
6.1. EXPLOATAREA STAŢIILOR El,ECTniCE
Laboratorul va fi dotat cu ventilaţ.ie corespunzrltoare şi cu mese
de lucru placate cu g resie sau faianţă. ŞI A POSTURILOR DE TRANSFORl\lARE

6.1.1. CO -S IDE R AŢII GENE RALE

Staţiil e electrice şi posturile de transformare· sînt instalapi energe-

\
tice complexe, care cuprind un n u mă r variat de fonduri fixe : co nstru cţii,
aparataje, echipa mente, utilaje et c., de a căror fu ncţionare n ormal ă
depinde conlinuitatea al i mentării cu energie e l ectri că a consumatorilor.
Siguranţa in funcţionare a instal aţiilor energetice nu înseamnă numai
fiabilitate potenţi a lă (de proi<'rt), ci ş i fi abilitate operaţiona lă (în func-
j-iun e), care depinde în mod direct de modul fu care sînt exploatate şi
întrcţinuLe aceste ins talaţii. .
Pent ru o funcţionare sigură şi economică a staţiilor şi posturilor ele
Lnmsformare, ca de altfel a tuturor instalaţiilor energetice, este necesar
să se desfăşoare o activitate a lentă de exploatare şi să se aplice un sistem
preventiv planificat de întreţinere şi reparaţu. Prin acest sistem se urmă­
reşte diminua rea în m ăsură din ce în ce mai mare. a reparaţi ilor acciden-
t ale (nepla nifieat e) şi creşterea ponderii lucră ril or cu caracter prevent iv
planificat. C o nsecinţa firească a acestui sistem de cxploatare ş i intre-
ţinere este red ucerea duratelor totale de indisponibilitate, r espectiv
creşt e rea ca pa cită ţi lor de fu n(1ţ i o nare a instala ţiilor.
P entru m cn ~inerea în stare de funcţi onare şi p ent ru evitarea avariilor -
• şi a întreruperilo r accidentale, la fondurile fixe energetice se efectuează :::
lucrări de exploatare (E) ;
lucrări de reparaţii (R).

561.
36. - Cartea eleetricianului elin staţii electrice şi posturi de tranSformare - cd. 53
 Desfăşurarea activităţii de exploatare şi întreţinere în cadrul unui
astfel de s~stem organizat, în continuă p erfecţionare, asigurarea dezvol-
tării capacităţilor de reparare în funcţie de starea fizică a instalaţiilor
respective, programarea, pregătirea din timp şi . executarea, cu c~ractcr
preventiv, a lucrărilor, precum şi ţinerea unei evidenţc statistice complete
;privind lucrările de cxploatare şi întreţinere, asigură prevenirea unei
uzuri premature şi a defecţiunilor accidentale şi conferă staţiilor electrice
.şi posturilor de transformare un g rad ridicat de sigurau!-ă în fun cţionare.
1
6.1.2. PRINCIPIILE DE
•
ORGANIZARE A EXPLOATĂRII
Exploatarea (E) cuprinde ansamblul de operaţii şi activităp care au
.drept scop asigurarea continuităţii proceselor de producere, transport,
distribuţie şi furnizare a energiei electrice în condiţii tehuico-economice
. şi de siguranţă corespunzătoare.
Lucrările de exploalare (E) constau din :
- lucrări operative (LO) ;
- întn~pnere c:urenlă (IC) ; .
- intervenţie accidentală (J A).
Lucrările operative (LO) cuprind:
- supravegher·ea instalaţiilor (S);
- executarea manevrelor programate şi accidenlale (M) ;
- executarea controlului curent în instalaţii (C).
In afara acestor lucră ri operative, în s<uciua .personalului de exploa-
·tare, mai stau lucrăril e de întreţinere curentă (IC) care ci1prind:
- lucrările de întrepnere curcnLă periodică (ICp) ;
- lucrările de înlreţiuere curenţă neperiodică (fCn)·
Intretin erea curenli'i (IC) cuprinde ansamblul ~e operaţii, de volum
redus, executate periodic sau neprogramat În exploatarc, avind drept
scop prevenirea nnor deteriorări, avarii sau incidente.
Lucrările de întreţinere curentă periodice sînt cele prevăzute in instruc-
ţiunile furnizorilor de echipamente, rrgulamenLele de exploatare teh-
nil:ă , inslrucpunile tehnice intern~. cuprinzînd, de exemplu : completări
ale nivelului de lubrefianţi sau fluide izolautc, curătiri exterioare sau
interioare ale elementelor componente ale instalapilor, măsurători şi
încercări profilact.ice ale in sl.a l a ţiilor etc.
Lucrările de înire/inerc curentă neperiodic sînt lucrări de mică amploare,
. executate în scopul prevenirii sau eliminării detcriorărilor, avariilor,
: sau ineiuenLelor, cum ar fi, de exemplu : ţucră;ri de r~r'nediere la unele
subansambluri, re.glări, .strîugeri ue contacte, înlocuiri . d e siguranţe,
· climinări de ncetauşeităţi etc.
. 562
Tot în sarcina personalului de exploaLare revin şi unele lucrări de in-
t·e rvenţii accidentale (IA).
Intervenţia accidenlalcl (IA) cuprinde complexul de lucrări ce se exe-
cută pentru remedierea deranjamentclor, irlcidenlclor şi avariilor care
apar accidental în instalaţiile aflate in regim normal de exploatare sau
ca urmare a cfeclelor produse de fenomene natura le deosebite (cutremur,
incendit, f urtuni distrugătoare, inundaţii, alunecări de teren, prăbuşiri
<>te.). Intervenţiile accidentale; funcţie de volumul lor, pot avea şi carac.-
1crul Jucrărilor de reparaţii, însă cele de volum mic, care - conform
prevederilor instrucţiunilor tehnice interne sau a atribuţiil or de serviciu,
cad în sarcina personalului de exploatare - intră în categoria lucr.ărilor
de exploatare.
După ·felul deservirii cu personal, staţiile electrice, p osturile de
transformare şi punctele de alimentare se împat·t în următoarele cate-
gorii de instalaţii energetice :
instalaţii cu personal p ermanent de PXploat.are;
instalaţii cu personal de exploatare la domiciliu ;
- jnstalaţii fără personal de exploatare.
In timpul funcţionării acestor inslalapi se e fectuează următ.oarele­
oper·trţii de supraveghere şi controale :
a) Supraveyhe.rea carenlă, asigurată prin personalul permanent de·.
cxploatare şi care se referă la :
gradul de îhcă l z i. re ;
,- tensiuni ;
s:trcini active, rcactiYc, fre~.:vcntă ;
presiunea aerului în ţonduct~le 'penlru instalaţii cu aer compri-·
mat.;
temperaturi ;
relee de protecţie şi semnalizare ;
citirea instrumentelor de lllăsurat ;
supravrgherea instalaţiilor de elimatb:arc in funcpe de starea_
timpului şi coutrolul gradului de poluare a instalaţiilor;
- exislcn.ţa efluviilor pe timp de ceaţă.
b) Suprauegheri periodice, prin examinare vizuală, la care se verifică :­
starca cuvelor l.a. apara"tcle cu ulei ;
nivelul ulciului ·în cuve sau al expansinei ;
starea silicageluhii din filtrul de aer ;
sLarea aparatelor dţ conectare (dacă sînt hine închise);
- starea izolatoarelor (dacă nu se produc pe ele efluvii, dacă au
urme de conturnări , mu.rdărirca izolatoarelor, fisuri etc.) ;
- zgomote produse în funcpon;wea echipamentelor şi caracterul·
acestor zgomote ;
 - starea elementelor de l eg ătură (ba re, cabluri) încălziri loca le,
·scurg ~ride ulei, ciup ituri p rovocate de arcul electric etc. ;
- b una funcţionar e a s istemelor de răcire;
- starea încrtperilor. a uşilor, a ferestrelor, a încuietorilor, a il u-
m inatu lui, a cură~en i e i încăperilo r;
starea legăturilor In pămînt de protecţie sau d e exploatare ;
- slarea legăturil or lelefonice;
- incărcarea instalaţi il or care nu au personal de tură ;
- g rosimea depunerilor de chici ură.
c) Controale e{ecluale de personalul tehnic şi ingineresc.
d) Controale nepcriodice .
In funcţie de categoria de deservire cu personal a instalaţiilor respec-
-tive, de importanţa şi complexitat ea instalaţiilor se stabilesc periodici tă­
ţile penlru supraveghere şi control, in condiţii de exploatare norma lă a
î.nstalaţiilor, recomandîudu-se următoarele:
- p e n t r ţl i n s t a 1 a ţ i i 1 e c u p e r s o n a l p e r m a n e n t,
de două ori p e schimb, respectiv la preluarea şi la mi.ilocul schimbului.
La preluarea schimbului vor fi verificate obligatoriu mod ificările apăruLc
în instalaţii în schimbul precedent ş i unele locuri, caracteristice p entru
·staţia resp ecti vă. Controlu l în timpul schimbu_lui va cilp.ri.nde loate i.ns L~­
·Iatiilc aferente sta ·ţiei r espective. Dacă există televJzmne cu <t}.l'CUJt
in,chis, p eriodieitaLea s upravegherii insLalaţiilor şi formaţiilor c·înd
-execută lucrări se va stab ili în funcţ.ie de complexitatea acestora ;
- p e n t r u i'n s t a l a ţ i i 1 e c u p e r s o n a 1 d e s u p r a-
-v e a h c r c l a d o m i c i 1 i u, de trei ori în 21 de ore, astfel : un co.n-
trot'la prehtarea schimbului, unul la predare şi u nul în cursul schimbului.
In ambele cazuri indicate mai s us unul din controalele .d in schimb ul
·de noapte se va face cu iluminatul stins, pentru a se observa existen}a
·descărcărilor sau a contactelor slabe ;
- p e n t r u s t a ţ i i l c f ft r ă p e r s o n a l p e r m a n e n t,
•un control pe lună, programat in perioada sarcinilor maxime. Cel p uţin
·o dată la două luni controlul va fi efectuat pe timp de' noapte ;
- p entru posturi de transformare şi puncte
d e a l i m c n La r c, un control pc an, care poate să se suprap ună şi
.ocu revizia postului în anul de programare a rcviziei acestuia.
Controalele tehnico-ingincreşti in instalaţii vor fi programate p e baza
·unor g rafice.
Controalele neperiodice se efectuează cu ocazia unor evenimen te
.deosebite, cum sînt :
incidente sistematice sau avarii în instala ţi e ;
manevre în insta laţie ;
- fe nomene naturale d eosebite în zona inslalaliei (fnrtuni cu des-
cărcări atmosferice, înzăpez iri , inundaţii etc.). '
Aceste conţroale se execută din iniţiativă proprie el e ci'itre perso-
nalul din tură în caz ul deservirii permanente sau de la domiciliu, ia r
cele fără personal permanent, la dispoziţia cli spcc~eru l ui sau a org1nelor
de conducere a exploatării.
G.l.3 . OBL I GATIILE PERSONALULU I D E EXPLO.\.TA11E
Personalul ele exploatare în tură răspunde nemij locit de fuuctionarca '
î~~ condiţii ~e siguranţă şi potrivit regimului de lucru stabilit, ~ instala~
ţn.l or (electn ce, mecanice), a utilajelor ş i maşin i lor pe care le are în pri-
rnrrc, in care scop are următoarele obligaţii cu caracter general :
a) să cunoască caracteristicile constructive şi fnnc~iona le a le irist-ala-
ţi~lor. utilajelor şi maşinilor la care luc'rează, să ap lice întocmai normele
de funcţionare şi întreţinere curentă a acestora, de protectie a muncii
şi prevenire a incendiilor ; · '
. h) .s~ asi~ !lre supraveg~~rea p erma nentă a instala1;iilo r, utilajelor
ŞI maşnulo r şt a celorlalte miJloace încredinţate, să verifice buna fun cLio-
nure a dispozitivelor de siguranţă, a aparatnrii de m ăsura t şi contr'ol ';
c) să folos eas că şi să păstr ez~. în conformitate w r e<Yulile s tabilile,
echip amentul de proteeţie şi dispozitivele de siguranţă t' ·
d) să se prezinte la serviciu în deplină capa citate de muncă, p entru
a putea executa în bune condiţii sarcinil e ce îi t·evin ;
c) să aducă de îndată la cunoşt inţă conducătorului lo cului de mu nr.ă
o rice nereguli, defecţiune, anomalie sa u a l tă situaţi e d e natură să consti-
tuie un pericol, pe care le constată la locul de muncă, precum si orice în-·
călc~re a normelor de protecţie a muncii sau de prevenire a i1;cendiilor ;
. f) ~ă ~n ~ărăsească !o.cul .(lev muncă fără aprobarea şefului operativ
u•rarh1c ; m t1mpul servtciUlm sa se preocupe permanent de buna desfă­
şurare a activităţii ;
g) să ia măsuri urgente d e lichidare a avariilor şi accidentelor alunci
dnd se produc ; .
h) să respecte regulile de a cces în unitatea în care lu crează si să nu
p rimească persoane străine în incinta unităţii decîL ' în conformitate cu
dispoziţiile în vigoare; ·
i) să r~spevcte cu s~ricteţe_. dispoziţiile referitoare la predarea-primi-
rea orgl:nizata a schtmbulUJ ;
j) să îndeplincaseă întocmai îndatoriril e d e serviciu, să prevină or ic e
fap trt care ar putea pl).ne în r~ricol securitatea p ersonalului şi integri-
565
tat~a instalaţiilor, utilajelor, maşinilor şi altor bunuri, să înlăture operativ
orice situaţii care ar putea constitui o •sursă de . pericol: ~ sc·hema normală, P.rin verificarea acestora direct -in insU\Iaţii ;
Personalul de deservire operativă în lură este obl1gat sa luc n•zr
în conformitate cu graficnl a probat de şeful subunităţii respectjve ~
în cazuri. excepţionale, se admite înlocuirea u nei persoane din tură C\t
alta, dar nmnai cu aprobarea şefului respectiv. . .
Se interzice prestarea serviciului în două schimb un . consecutive.
Orice persoană care prestează serviciu.! de tură, venm~ !a lucru
trebuit; să preia schimbul de la persoana dm tur~ p~ecedenta, 1a: după
terminarea lucrului să predea se:v icittl p:rsoane~ dm ~ura ~n!n~ t o~rc.
Plecarea din serviciu fără predarea sch1mbulu1 este mterztsa, md1fe~
rcnt dacă echipamentul deservit este în funcţiune sau rezervă.
Şeful de tură care predă s?rviciul va verif!ca d~ac.ă p erso.ana.prez~ntată
pentru preluarea sch1mbulu1 este cea prevazuta, m grafrc Şl daca esti.'
aptă pentru prestarea servici~lui. _ .
La sfirşitul programului, perso~alul d(; ~xp loatarc în ·~t~r~ ~ste. ohh.gaL
s ă comunice p ersonalului care preta servJcml toate modif1canle mletve-
nite in functionarea instalaţiilor .şi agrcgatelor deservite şi să atragă
acestuia ate1;ţia asupra instalaţiilor şi echipamentelor care necesită o
supraveghere deosebită. . ..
· Seful de tură care preia serviciul va verifica prezenţa la serv1cm,
conform orafi(:ului de tură,' a personalului din subordine şi dadl acest
personal ~ste apt pentru prestarea serviciului. . făcute personal, şeful de tură care preia serviciul va sernua procesul verbal
Tn cazul în care, se constată abateri neaprobate de la graficul de tură
sau persoane inapte de a ex.ccuta serviciul,. ş~ef~l de lură care a făcut
ronstatarca va anunţa imed1at pe şeful unrlaţu de exploatare p entru
luarea unor măsuri operative şi nu va p ermite prelu a r ea-predar~a ~er~
viciu lui pentru zona de deservire respectivă decît cu .aprobarea Şl. în
conditiile indicate de acesta.
L; preluarea serviciului, personalul care intră în schimb are urmă~
t.oarele obligaţii: ~ . . . . .
a) să se prezinte la locul, de munc~ .od1~n}t Şl t>C~lP,at de _lucru, !n
timp util, apt pentru efect:larea suer.YlClUIUl .m condJ~il de . SJgnr::mya;
b) să ia eunoştinţă de msemnanle inscnse în evt~~n~e~e _ ~.~lJDlco~
operative şi de dispoziţiil e primiLe din partea conducem umtaţn de la
ultima sa predare de schimb ;
c) să se informeze asupra stării e~h!_pa~entelor. _aflate în exploata~<',
asupra abaterilo~· de la .~chema 1!-o.rmal~ _a J~stalaţnl~r. ~supra d~fecl.J~~
nilor apărute inmstalaţn, asupra s1tuaţ1et m~Jl o_a~c!o! P.S. I., de pr ~tc~ţ11
a muncii şi prim-ajutor, precum şi asupra modtftcanlor ee _u rmeaza sa sr
efectueze in schimbu l său (rt>lrageri diu cxploatare, trecen în altă sta~e
a echipamentelor din exploatare mod i ficări ~n inslalaţii~c ~ d.c comutaţ1e
primară, modificări în instalaţiife de protecţte 1 automat1zan etc.) ;
566
d) să ia cunoşlin~ă de schema de funcţionare şi de abaterile de la
e) s[t ia cunoştinţă de parametrii d e funcţiona r<' a <'chipame utelor
prin verificar ea directă a unor parametrii principali prec izaţi p ri u in-
strucţ· iuni le de .serviciu ale postului respectiv;
f ) să se informeze asupra stadiului lu crărilor d e reparape, p recum
şi asupra stării echipamentelor aflate în rezervă ;
g) să verifice funcţionarea semnalizărilor optice :;;i acustice din
instala pi, precum şi a iluminatului de siguranţă, a cireuitelor telefonice
:;;i staţiilor radio din dotar~;: ; ·
h) să verifice ex istenţa şi starea mijloacelor de protecţie a muncii
de folosinţă comună din dota re, existenţa şi starea sculelor şi disp oziti-
Yt'lor de lucru şi de manevră din inventar şi existenţa la tabloul special
tunenajat la punctul de comandă, a ch eilor de acces în .instalaţii, precum
şi starea curăţeniei în insta l aţii ;
i) să raporteze şefului ierarhic operativ (ş e ful de tură) cO JlStatările
făcu te in urma controlului în instalaţie, să~l informeze în detaliu asupra
stării insta laţiilor şi a echipamentelor din zona de deservire şi să semneze
de preluare în raportul de exploatare după primirea de la şef a aprohării
de p reluare a serviciulni ;
D după primirea raportului de la persona ~ul în s ub ordine asupra
l'.ituaţiei constatate în zonele de deservire şi a couLroalelor şi verificărilor
d t> predare-primire întocmit de şeful de tură care prcdă schimbu l, după
care dă aprobare personalului din subordine să preia serviciul;
It) controlul în inst'al a'ţic pentru prelnal'ea-predarea serviciului se
f;\c e de către persoa na care .preia împreună cu persoana care pred'ă ser-
viciu l, prin parcurgerea traseului de rond stabilit pentm locul de muncă
reiipeetiY. .
Stabilirea punctelor d e controi (rondului)' la preluarea-predarea
scllimbului, precum şi a detaliilor org'lnizatorice privind cfec Luarea
acestui conLrol, se reglementează prin instrucţiu ni tehni.ce interne sau
atribuţi i ele serviciu. , ·
La · preluarea serviciului, şeful de tură al punctului de in ter v e nţie
pentru lichidarea deranjamentclor şi avariilor din retelele electrice si
posturile de transformare şi din staţiile electrice are în.plus următoareie
obligaţii:
1) să verifice existen·ţa şi star ea mijl oacelor de transport aut o şi
speciale rcparLi~ate;
m) să verifice ex is len~a şi starea mijloacelor de proLecţie a muncii
individuale, a iiculelor şi dispozitivelor de lucru şi manevră aflate în
dotarea echipelor sau în dotarea indi vidua lă a p ersonalului tiin s ubor-
dine şi să reţinft pe cele necorespunzătoare ;
567

n) să se informc7.e asupra stadiului de re7.olvare a reclamaţi ilor primii<·
şi· să verifice registrul de reclamaţii de la ultima sa predare de schimb ~
o) după informarea persoanei care preia schimbul şi efectuarea verifi-
cărilor menţionate mai sus, se vor întocmi formele de predare-primir<•
în conformitate cu reglementările existente şi se va semna procesul
verbal de predare-primire de către cei doi şefi de tură, cu indicarea or<'J
exacte la care s-a făcut schimbul.
Se inter7.ÎCC pr<'darca şi preluarea serviciului în cazul în care :
nu există ordine şi curăţenie în instalaţie;
in timpul lichidării avariilor;
în timpul execu tării de manevre.
Se interzice predarea şi preluarea serviciului în cazul în care s<·
constată . că evidenţele tehnica-operative ale turei precedente, car<·
trebuie întocmite în conformitate cu reglementările în vigoare, sin t
incoll}plete sau necorespunzătoare.
În timpul schimbului, fiecare persoană din tură este direct răspunz5-
toâre de exploatarea sigură şi economică a întregii instalaţi i p~ care o
.deserveşte şi este direct responsa bil ă de producerea a va riilor, incendiilor,
accidentelor de muncă sau a altor anomalii în flmcţionare, provocal<·
de nerespectarea instrucţiunil or.
Personalul de· cxploatarc în tură este obligat să menţină regimul crl
mai sigur şi mai economic în funcţ i onarea instalaţ.iilor, în conformitai •·
cu regulamentul de exploatare, instrucţiunile tehnice interne, graficei••
de regim şi clispo7.iţiile personalului ierarhic superior pe linie operativa
sau tehnico-administrativă.
P ersonalul de exploatare în tură din staţii este obligat să înregistrez<
la timp datele de flincponarc a le instalaţi il.or pe care le deserv eşte, î11
formularele şi registrele de evidenţă. Este obUgat să efectueze cu regula
ritate controale periodice în instalaţiile pe care le deserveşte, pc baza
unui grafic de c·ontrol, pe traseul de rond preci1.at de instrucţiunile tehnk•
interne sau atribuţiile de serviciu.
Graficul de control trebuie să cuprindă locurile din instalaţii ce trebuit
controlate, periodicilatea de control, lucrările de întreţinere curcnt rt
periodice şi persoana responsabilă cu efectuarea acestora.
In~trucţiunile tehnice interne referitoare la controlul instalaţiilor
trebuie să cuprindă modul în care se. face controlul sau verificarea fi<·
cărui echipament din instalaţie, elementele sau parametrii de funcţiona r•·
care trebuie verificaţi în mod special în timputfuncţionării. D e asemenra
cu ocazia acestui coutrol se va verifiea şi dotarea P.S. I.
Efectuarea controlului în timpul schimbului conform graficu~ui SI
va menpona imediat î.ri rPgistrul de tură şi, după. caz, în fişe le de roncl
existente în instalaţie. Eventualele deficienţe în funcţionare sau. defct·
568
ni constatat e vor fi raportate şefului ierarhic operativ şi se vor evi..:
ţia. după caz, în raportul de exploatarc, în registrul de tut;ă sau în
registrul special pentru consemnarea defecţiunilor echipamentului din
exploatare.
tn cazul în care înlăturarea deficienţel or sau defecţiunilor consta-
tale comportă lucrări de mică amploare, stabilite prin ITI ca fiind lucrări
d e întreţinere curentă, ele se vor executa de către personalul d e exploatare.
_Lucrările de mai mare amploare urmează regimul ,.intervenţiilor
acc1denta le", care pot avea şi caracterul lucrărilor de reparatii. •
La staţii fără personal permanent de exploatare în tură. ta' posturile
de transformare şi punctele de alimentare controlul periodic se va exe-
cuta de asemenea pe baza unui grafic de control şi a instructiunilor teh-
nice interne referitoare la controlul echipamentului, iar consemnarea
(•fectuării controlului, evidenţ i erca şi remedierea defi c ien ţelo r constatate
va avea acelaşi regim cu cel menţionat pentru staţiile cu personal per-
manent în tură.
Î ndatoririle personalului de exploatare în tură la pregătirea şi exe-
t·.utarea manevrelor în instala ·~ii (manevre îu regim normal de funcţio­
nare, ma ne vre în caz de incident~ şi a varii, manevre în eaz de accident,
manevre Îl~ cazul efectuării prob elor, manevre pentru darea în exploa-
t~\re a cclupamen.telor sau pentru retragerea definitivă din exploatare 1
a ::u~est.o ra) sînt indicate î n subcap. 6.2.
6.1.1. DOCU.\1ENTAŢIA TEIIN IC1\ ÎN EXPLOATARE
La fiecare unitate imp o rtantă de cxploatare (staţie electrică, secţie
sau centru de înaltă tensiune şi distribuţie) trebuie să existe următoarele
documente necesare exploatării :
a) actele de posesie şi planurile de situape ale terenurilor;
h) planurile generale, cu amplasarea construc~iilor şi instalaţiilor
nflat:e în exploatarea unităţilor respective (inclusiv ale instalaţiilor s ub-
t erane) ;
c) planurile clădirilor sau ale construcţiilor specia le, avînd notate
toa t<" mo difică rile sau completările făcute după luarea lor in primire;
d) s.tudiile, datele g eologice, geotehuice şi hidrologice cu privire la
tcrcnunle pe care sînt amplasate instalaţiil e aflate în exploatare;
e) procesele-verbale de constatare în timpul exeeu ţiei şi planurile
de exccupe ale părţilor de l ucrări sau ale instalaţiilor ascunse (fundaţii,
zidări i, canalizări etc.); ·
~) proi~ctele. de execuţie a luer ă rilor, cuprinzind memoriile tehnice,
devtzelc şr a nalrzele de pre ţuri; planurile şi schemele i nstalaţiilor etc. ;
.
/
569
 g) documt> nlelc de recepţie, preluare şi lichidare a lucrărilor :
- procf'sele verbale de măsur i cantitative de rxe cttţie;
procesele verbale de vrri fi cări şi j)robe (inclusiv probele de vc-
rifieare a pa ,·amctrilor şi pcrformanţel. or gua ntate, a buletinelor de
verifid'H1i şi inccrcări şi a indicilor t eludco-economici de ·funcţionare
ele.) ; · t) registrul cu cererile de r~trag~ri din. exploatare ;
procesele vcrbâle de punere in func ţiune;
procesele verbale de predare în exploatare;
procesele verbale de recepţie şi înr hei ere a investiţiilor ;
lista echipamentelot· din ţară şi din import monl:ate în instalaPi
(inventarul şi caracteristicile tehnice) ;
docuni.entC'le de aprobare a recepţiilor şi de predare în exploa-
tare;
procesele verbale incheiate între rxecutanţi şi organele de Px-
ploatare (care an prel~1at . mijlocul f ix) prin care se con.semneaz.ă lichi-
dart'a ohsrrva[.iilor ş i a rrrnedierilor; . Un i tăţ i! ~ de execuţ ie sînt oblig 1tc ca, o dată cu predarea lu crărilor,
h) schemele de functionare a instalnţiilor, planurile de ansamblu,
desenele de dclaliu corectate conform situaţiei de pc t<'fen, planurilc
de ansamblu şi de detaliu ale fiecărei instalaţii, inclusiv planur ile şi
cataloagele pieselor de schimb ;
i) instruc.j. iunil<~ fabricilor furn izoare şi ale unităţ.ilor pentru mani-
pularea, exploatarea, întreţinerea· şi rcparaţi a . echipamentelor şi in~
sfalapilor. pn•r11m şi cărple (fi~ele) tehnice ale echipamentelor prin-
cipa le ale instalaţiilor comp lexe, ~artea construcţiilor etc. ;
j) normele. generale şi locale (speriale) de protrc~ie a m u ncii
specifice fi ecăru i echipament, fiecă rei instalaţii sau fiecărei activită!i
ce se desfăşoară în . unitatea respectivă ;
k) instru cliunile cu privire la prevenirea ş i stingerea incendiilor.
Planul de rlo1are şi amplasare a mijloa celor P .S.I., planul de apărare a
obieclintlui in caz de incendiu, calamit ă~i sau alte situaţii excepţio-
nale; , 1 n toc mită de proiectant, fără aviz ul acestuia şi al beneficiarului.
l) regulamentu l de organizare şi fu.ncponare (nOF) şi atrib uţii(('
de serviciu, cu dreptuiile şi obligaţiile întregului personal ;
m) aYizele şi autorizaţiile legale de funcţionare pentru clădiri,
laboraloa1·e instalatii de ardere etc. (inclusiv pentru clăd irile sta ţiilor
de trausfor~are), obţinute de la organele de stat autorizate pentru con-
trolu) în domeniul respectiv (Inspecţia de stat .pentru igienă, orgnnelc
·Ministernlni de Interne pentru . prevenirea şi stingerea incend.iilor, or-
ganul local de stat pentru metrologie etc.) ;
n) inYentarele instalaţiilor şi liniilor electrice conform in strucţiu·
nilor in vigoare;
o), instrucJ.iunile privind accesul în incintă · şi instalaţii ;
..
570
p) documentele referitoare la instruirea, examinarea şi autorir.a-
rca personalului din unitate;
r) planul unic de . măsuri ;
s) registrul de control ; .
ş) convenţia de exploatare;
ţ} bilanţul cuerg~tic de proiect al obiectivului.
Documentaţia de b ază a lucrărilor şi datelor g en erale necesare ex-
ploatării sint întocmite de .fnstitutele de proiectare ·de specialitate o
dată cu proiect ul lucrări l or respective şi se predau titularului fondului
d e i1westiţiL ·
Unităţile de proiectare au oblig1ţia să corecteze toale planurile de
exec uţie, în toate exemplarele în care s-au operat m l) dificări pe par-
cursul execuţiei şi, în final, să înlocuiască aceste p b nuri CLL altele noi,
(Jriginale. actualizate 'COJ~I'or rn situaţiei reale de pe Ll~rcn. .
să predea şi schernele, planurile de situaţi e şi de cxecupe etc:, modi-
fi cat e conform s i tuaţiei reale de pe teren. Tn cazul în care nu s-au făcut
mo difi cări faţă de planurile inipale, se va preda d t e un exemplar
~in aeest.e planuri' avînd pe el confirma ma prin care s e arată că nu s-au
'făcut mod ifi cări în timpul exeeu.ţiei. .
Org::tnir,aţiil e de execuţie ş i de montaj au ohlig1ţia să certifice că
exec ut area lucrări lor s-a făcut în conformitate cu docuwenl a pa în-
to cmită de proiN'tant atît pentru schemele, planurile de situaţie şi
t• xecu ţie etc. care au suferit modificări, cît şi pentru cele care uu au
suferit modificări in timpul execuţiei.
Un.ită !;il e de exp loatare au obligaj.ia să urmărească obţinerea
de la executanj.i a document:.J!.iilor necesare, care trebuie sft corespundă
:sit ua ţi ei reale de pe teren.
[u timpul execuţiei lucrărilor se interzic abât~ri de la doc~mentaţia
Toate unităţile d ~ exploatare. sînt obligate să-şi org :t ni zeze o arhivă
tehnică )ntr-o îneăpere separată pentru păstrarea documentelor de
l1 ază. Această arhivă va fi în aşa fel aranjată, încît orice .document
să fie găsit cu uşurinţă. . •
Se vor respecta, de asemenea, cu stricteţe reguli!<' i'n Yigoare pri-
viud păstrarea şi manipularea documenLelor secrete.
Pentru nevoile cu rente ale cxploati;Jrii se vor folosi cop ii de p e pla-
nurlle, schemele ş i documentele aflate în arhivă, pentru a se eYita .dis-
truge rea- sau pierderea ori~inal elor.
Cărţile şi fişele tehnice ale insta!aţiilor · com plex ~ din reţel ele şi sta-
ţii!~ electrice se întocmesc de către beneficiarul investiţiei, conform
57,1
datelor din proicclc ş i datelor cuprinse în documentele tehnice predate
de furni zori sau de executanţi şi cluprt datele luate direct din exploa-
tarc de pe t eren, toale fiind certificate prin actele de recepţie, care tre-
buie să confirme corE-spondenta lor cu r ealitatea.
Cărţile şi fişele tel1nice menţionate trebuie că conţină caracteris-
ticile tehnice ale obiectivelor şi instala Pilor conform precizărilor făcute
în formularele tip sau in instrucţiunile de .detaliu date de organele
co p etente.
f'işele tehnice pentru echipamentele staţiilor . electrice şi sectoarelor
de relele se întocmesc conform instructiunilor si trebuie să contină
toate. datel e in legătură cu caracteristicile tehni"~e, exploatarea, repa-
raţia şi încercarea periodică de control.
Fişele tehnice se intocmesc pentru toate agregatele de bază ale
reţelelo r sau slaţi il or de transformare, precum şi pentru compensa-
toar ele sincrone, transformatoarcle, motoarele principale, pentru in-
stalaţiile de legare la p ămî nt , dispozitivele de protecţi e împoLr ivn su-
pratensîunilor ş i p entru insta l aţiile de telecomunicaţii.
Pentru recipientele care lucrează sub presiune trebuie alcătuite re-
gistrele ccrL~tc prin instrnc1,iunile orga nelor de stat p entru controlu l
instala ţi i lor.
Fi:;;ele Lehni cc a le cchipamcnlelor, că rţile conslrueliilor ~i rt>gis-
trele ele control cerute de organele de stat pentru cont rolul in sta l aţiilor
se prt strcază la unitatea de cxploatare care a luat în
primire echipa-
mentul sau insLalatia res pectivă.
Pentru t oate agregatele de bază (echipament sau aparata.i) ale sta-
ţiilor elcclrice va trebu i să exisle o evi denţă a lu crăril or d e 'i ntrej.int're
curentă, revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale.
Aceaslă ev id enţă se va păstra astfel :
. . - pentru staţiil e de 220-400 kV ş i 110 kV care a limentează plat-
formele nominalizate: în staţie, la Centrul de Înaltă Tensiune (CIT),
resp ectiv la . secţ i a de inaltă tensiune (S I'I) ;
- pentru restu l instalaţiil or, la centre şi sec.ţii.
Agregatele de bază ale staţiilor electrice (transformatoare, motoarr
primare, com iwnsatoare sincrone etc.) echipamentu l auxiliar (p ompe,
motoare), precum şi principa lele instalaţii mecanice (rezervoare, po-
duri rulante, macarale etc.) trebuie să fie prevăzute cu plă cuţc indi-
catoare cuP.rinzînd datele nomina le stabilite de standarde sau altC'
prescrippi tehnice penlru echipamentul r espectiv..
Toate echipamentel e menţionate, precum şi cond uctele, barele
electrice, in sta laţiil e independente, depozitele, trebuie să fie numero-
tate după un sistem care să permită identificarea rap idă ş i uşor vizi-
bil ă în timpu l exploatării în conformitate cu normativelc în vigoare.
•
572
L a sec·pile de distribuţie, staţi i şi PRAJVI, la punctele d e c:onclucer~·
operati vă .a exploatării, pentru instalaţiil e din acstiune sau elin autori-
tatea de decizie trebuie să se găsească alît scl~emele aenerale ale i ns-
s~ala_ţ.iilor (s<:hcme normale de fu ncţi onare electrice şi ter momeca nice).
c1t Şl ---: dupa caz - cele .a le diferitelor instalaţii auxiliare (aer compri-
mat, a llmentarea cu apă a instalatiilor fixe de slincrere a incendiilor
i)um_in~t prill:c!pal ~i de_ s~g;tr.~nţ.ă, 'amplasarea mij!o~celor P.S. I. etc.}
potnvtt spec1flculm act1v1ta~u ş t atribupilor.
Sch em~le. treb.uie_ să corespundă întocmai instalaţiei existente şi
se vor reviZUI penod1c. Once modificare a instalaţiilor trebuie introdusă:
în sch ema existentă resp ectiYă, imediat dup ă executarea modificării.
Schemele n ormale de funcponare tl:ebuie să fie afişate Ia loc vizihif
i~ ~ncăpe~·ea de u~de se face conducerea exploatării (dispecer de ser-
Vlcm, şefi de tura, camere de coma nd ă electrice etc:).
O col ecţie ~ sch emelor prin~_ipale t rebuie să se găsească la dispe-
eerul şef de tura, la coordonatoru de manevre si la sefii de tură din sta-
ţiile el ~c trice. ' '
. ?riginalele tuturor schemelor, instrucţiun il o r sau •altor doc.u mente:"
SJmtla re se păstrează în arhiva tehni că a întreprinderii. .
' 1
. In strucţiunile tehnice interne (IT I) n ecesare d eservirii agregatelor ·
ş~. co nduce~·ii operative a instalaţiilor se întocmesc p e b aza prescrip-
ţ:n lor :tehniCe (normative, regulamente, instr ucţiuni) de e:xploatare şi;
întrcţ1nere cu caracter general, pe baza dalelor c uprinse în do cumen~
taţia tehnică primită' de la uzinele con stru ctoare, a circularelor de ex-
plo?tare! a măsurilor de prevenire a avariilor, precum şi pe b aza ex~
p er1 e nţe1 acumulate in exploatare, ţinînd u-se seamă de conditiile lo-·
cale şi de specificul ec:hipamentului r esp ectiv. ·
. lnstr~cţiu~1 il e_ tehnice interne trebuie să fie exacte şi să nu permită,
mterpretan dtfente p entru ·aceeaşi situalif', să fie scur te si să contină
date a_s upra echipamentului, asupra metodelor pentru co~trolul stărif
aces tuia, asupra regimurilor anormale şi asupra modu lui de înlătu-­
rare a lor.
Pentru fi ecare i nst.ala J;ie şi pentru fiecare Joc de muncă unde tre-
b uie să existe i nstru cţiuni tehnice interne (ITI), acestea trebuie să cu--
prindă:
a) instrucţiuni privind d rep turile, îndatoririle şi respo n sa bilităLil e-
personalului de deservire; '
b) instrucţiu ni pentru exp loatarea echipamcn lelor, care vor cu-·
prinde urm ătoarele:
- descrierea constru'ctiei şi fu neţionării echipamentului, inclusiv-
schem e şi schiţe dplicati~·e;
573.
 17. Mapa cn sdwm~ .
- reguU referitoare la deservirea echipamentelor în condiţiile 18. Schema de amplasare a mijloacelor P .S.I. şi pentru controlul în i )lstalaţi f •.
unei exploatări normale (manevre . de po rnire- oprire, de funcţ ionare, 19. Programul d e serviciu al personalului.
-de punere şi scoatere de sub tensjune) ; 20 . Dosarul cu instrucţiunile tehnice int erne.
'- reguli privind controlul echipamentului în exploatare' normală ; 21 . Dosarul N .P.M. :
evidenţit,r ea scurtcircuitoarclpr 'm obile din s taţi e :
parametrii normal~ şi cei limită d~ func ţ ionare a echipamentelor ; - buletin ele de Yerificări ale t'chiparnentulni de protecţie şi mijloacele de pro-
reguli de prevenirk şi lichidare a avariifor ; tecţie; /
reguli ae prevenire şi stingere . a incendiilor ; ' - lista echipamentului de lucru şi protecţie .
c) inştrucţiuni pent ru repararea echipamentelor utilajelor; 22. Hcgish,ul p entr u .urmărir(•a densităţii şi tenşiunii la b a leria de acumulatoare.,
23. Opis docume ntaţi i in sl api.
d) măsuri pentru asigurarea protecţiei muncii. 24. Lista personalul ui de conducere, control şi cu drept ue acordare a asisten~ei
Instruc_ţiunil e tehnice interne (ITţ) trebuie să delimiteze exact în- tehnice cu adrese şi numc:re de tclcJ'oll.
-datoririle personalului care concură la exploatarea, î nt r e ţine rea şi re- 25. Ta belul cu numărul ele dt•concct ilri p c scw-tcircuit admise pentru in tr eruptoarcle·
J>ararea instalaţiilor ; de, asemenea, t rebuie să conţ in ă enumerarea din staţ.ie .
26. Registml PR AM.
·,funcţiilor pentru care sînt .oblig<ttorii însu ş ir ea instrucţiunilor tehn iee 27. Registrul circuitelor prim are.
·interne ş i promovarea unq.i examen de :verificare în acest sens. · 28. N .P.M., P.S.l., R.G.i.\f., Decretul m. 400 /81, R. E .T., . Regulamentul de con-..
Instrucţiunile tehnice int erne (ITI) treh ule să fi e semnate de şeful duccrc prin dispecer .
·secţiei respective ş i aprobate de directorul teh.i1ie (inginerul şef) al uni- . 29. Lista punctelor cu condiţii deosebite de lucru.
tăţii de ex]!>loatare. Totodată, se va specifica data intrării în vigoare
, a fiecărei instrucţiuni t ehnice interne, Se vor respecta regu lile în v i- L-a staţiile d e transformare fără personal, inclu-s iv cele teleco man-
goare, stabilite la nivelul sistemului energetic naţional, cu privire la date, documentaţia tehnică de exploatare va cuprinde eviden'j:ele in-·
elaborarea, circulaţia, evidenţa şi · păs tra rea TTT. dicate la.' poziţ ia 3, 11, 13, 15, 22, 25, 26, 27 ş i 29. Cu ocazia mane-
La începutul fiecărui an şi ori de cîte ori apar necesare unele mo- , vrclor, lucr ărilor sau eonlroalelor ce se ex~c ntă în staţie, personalul
<dificări,• ITI trebuie revăzute, tinîndu-se seama atît de sch imbăril e resp ectiv va complet a documentaţia aferentă activităţii dcpttse.
:survenite în· instalaţii şi scheme,' cît şi de circu'ln reJe, prescripţiile teh- l::..a tura d e dera njamente din cadrul centrelor de distri buţie care·
nice sau alte directive apărute între timp. · exploatează posturile de transformare ş i punctele de alimenta re tre-·
· Modificările şi compl etările se aduc la cunoştinţă (~ub s emnătură) buie s ă existe documentaţiile operative indicat~ la poziţiil e 1, 4 , 5,
;personalului obligat s{t cunoască şi să execute inst ruc ţ i u nile resp ective. 6, 7, 8, 9, 10, 15, 16, 17, 19, 20, 21, 24, 28 şi 29.
La fiecare staţie cu personal permanent sau staţie cu personal la Documentaţia opera tivă trebuie exam inată zilnic de către perso-
->domiciliu, trebuie să ex iste doeurnentaţia operati '>;ă după cum urmează : nalul tehni<) superior, care va dispune măsurile necesare pentru elimi-
narea defectelor şi deranjamentelor constatate în func·ţi onarca instala-
1. Registl'ul operativ. ţiilor, precum şi a d eficienţelo r co nstatate în munca personalului.
2. Fişele cu datele orare.
3. Registrul penlru ci tirea contoarelor de energic activ ă şi rcaclivă. Personalul tehnic superior v a viza documentaţia operat.i v ă exa-
4. R egistrul p entru efectuarea halanţelor. minată.
5. R egistrul de evidenţă a au torizaţiilor de lucru.
6. Dosarul pentru păstran·a autorizaţiilor de lucru .
7 . R egistrul de evidenţii a foilor d e manc\•r iL
8. Dosarul pentru păstrarea foilor de lnanevră. 6.2. EXECUTAREA llANEVREJ,OR ÎN STATII ŞI POSTUIU
9. R egistrul de defecţiuni !n instalaţ.ii . DE THANSFOR.MARE
· 10. Registrul de dispoziţii si note t elefonice .
11. 1:\e.g istrul de control. ,v ·
12. R egistrul pentru urmărirea declanşării intrerupto::trclor prin prot~cţii şi cvi- 6.2.1. CON SIDERATII· GENERALE
d.enţa rcviziilor t ehnice.
1.3. Schema normală (circuite primare, servicii inteme de c.c. şi c.a., aer comprima t) În timpul funcţionării sta ţ iilor electrice, a puncLelor de alimentare
14. Programul 'nivele.lor de tensiune. · · 'Şia posturilor de transformare intervin s itu.:tţi i în care sînt necesare
15. Planul reglajelor prolecţiilor prin re lee . .
16 .. Tabelul tranşclor de sacrifi<..iu. efectuări de manevre. Manevr.ele sînt operaţiile ce se ex ecută îu in-

.574 575
:stala~iile electrice pentru schimbarea schemei in care fu ncţionează De o importanţă majoră ·este cunoaşterea scopului manevrei de
.a cestea , precum şi pentru retragerea din exploatarea unor echipamente către toate formaţiile angrenate în pregătirea şi executarea manevre-
în scopul de a fi reparate, revizuite, încercate sau trecute în rezervă. lor. De aceea tot personalul angrenat în pr eg ătirea şi executarea ma-
Manevrele în staţ iil e electrice şi p osturile de transformare se execută nevrelor trebuie să fie informat de s~o pul acestora. ·
"în conformitate cu "R egulamcwtul general de manevre în instalaţiil<l Prin operaţi~ se înţeleg e acţion a rea detaliată de către personalul de
·electrice". Pentru a unifica exprimarea, în acest regulament sînt de- descrvire op erativă a elementelor de comutaţi e primară şi rcgla.i ale
finit e situaţiile şi stările operative în care se pot afla echipamentele din unui echipament, celulă, elem ent, a elementelor de com utaţie secundară,
:Sta ţ ii şi posturile de transformare. În tabelul 6.2.1 sînt indicate î n precum şi executarea unor măsuri speciale sau forma liţăţi ce derivă
din aceste acţionăr i. .
cezumat aceste situaţii ş i stăr i operative. La· executarea operaţiilor personalul nu arc voie să ating ă direct
p ărţile conduct.oare aflate sau destinate a se a fl a sub tensiune.
Tabelul 6. 2. 1 Prin grupă distinctă de operaţii se înţelege ansamblul acelor operaţii
Tabel reca pitulativ cu PrtVJre la situatiile şi stările din cuprinsul unei. manevre ce se execută la un echipament care în-
operative ale echip:unenteloi· deplinesc simultan condiţiile :
- au o succesiune bine d eterminată în cadrul grupei respective ;
Stările oper·n 1ivc tn cnrc se pot - operaţii l e din grupa r espectivă se execută în totalitate de aceeaşi
Sltuaţii tn care se pot arin echipamentele arta echipamentele
formaţie de dcservirc operativă ;
- i'n functiune - succesiunea operaţiilor din grupă nu se a fectează reciproc cu
- in rezcn·i.l. caldă succesiunea operaţiilor dintr-o · grupă id enti că, ce se efectuează in
disponibil't - rn rezervă I'CC\~
acelaşi timp de altă formaţ:ie d(~ deservire operat i vă , in cadrul mane-
- tn stnl'e operativă
nenorniltalizabilă · vrei de coordonare respeetive ;
·tn exploatare ·
- op eraţiil e de grupă nu necesită coordonare în timp cu alte for-
- în stare cnluă ma ţii de deservi re operativă, care execută la echipamentul respectiv
in disponibile - în stare rece opera ţii le din g rupe identice.
- in sL'lre opcr:~li\•ă
nenomin:~lb:abi li'i ' P rin operaţie distinctă se inţelrge operaţi a din cadrul unei manevre
de execuţie care necesită coordonare în timp (al cărei moment de exe-
- in stare ctcconoctnt cuţie se precizează prin eoonlonare) cu grupe disLinete de opcra1:ii sau
- in stare scpnrat v izibil operaj:ii distincte, care au loc în cadrul acel eiaşi manevre ele coordonare.·
:Retras din exploatarc - în stare legat la pămint. Manevrele care se execută în sta"ţii şi posturi ele tra nsformare pot fi :
- în stare operativă
nenominalizabilă 1\11 anevre curente - rcspccLiv manevrele care au ca scop modifica-
r.ea regimului de fun cţionare a sistemului energetic, a reţelei sau a unei
1 Situaţia echipamentelor disponibile se p oate indicn prin tcrm~nii "tn runcţiune" insta laţii (realizarea unor nivele de tensiuni, reducerea unor eirculaţii
$!1U ,.tn t:ezervă ·', atunci cil1d nu este nrcrsară' pr·ecizarea stării op~rativc sau aceasta de putere, reducerea pierderilor etc.), sau sînt determinate de schim-
urmca;r.ă a fi nominali<~:ată detaliat. barea regimului de funcţion are a sistemului energetic (vîrf de sarcină,
gol de sarcină). Aceste manevre au un caracter frecvent, se e;x.ecută
tn spiritul ,.Regula mentului generat· de manevre" prin manevri1 mereu în acelaşi fel şi trec echipamentul din .rezervă (rece sau ca ldă)
:se înţel ege ansamblul unor operaţii, operaţii distincte, gmpe distincte hi funcţiune, sau invers.
de operaţi i, prin care se sch~ mbă starea operativă a echipa mentelor, Nu se cons ideră manevră curentă aceea care are drept scop retra-
-elementelor, sau schema de conexiuni în care funcţionează acestea, gerea echipamentului din exploatare. ·
însă la care personalul nu are voie să atingă direct părţile conductoarc,
Manevre programate, respectiv manevrele ~are au drept scop: mo-
dificarea configuraţiei sistemului, instalaţiei, reţelei, fără ca acestea
..afl ate sau destinate a se a fla sub tensiune. să aibă un caracter frecvent sau periodic, precum şi cele care au drept

.576 577
- Cartea electrlcianului d.ln staţii electrice şi posturi de trans!ormare - cd. 53
scop retragerea din exploatare a echipamentelor, elementelor, celule-
lor, pentru lucrări sau probe.
Manevrele programate, după felul cum au fost cerute, se consideră
de două feuri : · a_) foaie de manevră /)ermanentă, înţelegind foaia de manevră .al
a) manevre programate normal: cele care sînt programate la in-
tervale de timp stabilite ;
b) manevre programate accidental; cele care se programează in
afara intervalelor de timp stabilite.
Manevre de lichidare a incidentelor şi avariilor, respectiv manevrele
ce se execută cu oc.azia apariţiei unui incident (avarie) p entru izolarea
defectului şi restabilirea alimentării consumatohlor. T ot în această
categoric se încadrează şi ţnanevrelc ce trebuie executate fără amîna rr
pentru prevenirea unui incident (avarie).
i\11 anevre cauzate de accident, respectiv manevrele ce se execută
pentru scoaterea victimei de sub acţiunea· curentului electric.
Manevrele de execuţie sînl acele manevre ale căror o per~ ţii se des-
făşoară în cadrul unei insta l aţii (staţie, post etc.) şi sînt îndeplinite în
totalitate nemijlocit de acelaşi personal de deservire operaLivă aflat
în insialaţia respectivă (sau acel aşi personal delegat special î.n acesl
scop).
Manevre de coordonare, respectiv lnanevt;ele ·ale căror grupe distinc-
te de operaţii sau operaţii distincte afectează un ansamblu de staţii
şi zone d e r eţea, fiind -executate în două sau mai multe sta·pi sau zom·
de reţea, de către două sau mai mnlte formaţii de deservire operativfi
diferite. Coordonarea executării în timp a grupelor distincte de operaţ,ii
sau operaţii distincţe se efectuează telefonic sau prin radio, de cătrr
personalul de comandă operativă al trcptei de conducere operativ!\
aflat inLr-6 cameră de comandă independen tă de instalaţiil e coordonate.
In cadrul unei manevre de coordonare pot avea loc m u !tiple mauevn·
de execuţie. · ·
Manevrele în staţii electrice ş i posturi de transformare se execuU
pe baza unor foi de manevră.
Foaia de man·eură este un document scris care stabileşte Ul'l)lătoa·
rele : . ponsabilul manevrei de execuţie.
-· te.m a manevrei (starea operativă finală a instalaţiei, echipam en•
tului etc.);
scopul 'manevrei ;
- starea operativă iniţială a instalaţiei, echipamentului etc..
- succesiunea grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor dili
ţincte ce urmează a se efectua ;
concepţia inanevrei ;
notaţii în legătură cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor ;
578
- persoanele care au l t>gătură cu manevra şi responsabilitatea
acestora.
După scopul manevrei, foaia de manevră poate fi:
căre1 conţinut este prestabilit într-un formular sau în instrucţiunile
tehnice interne şi care se poate folosi la manevrele curente sau la anu-
mite manevre programate şi la anumite manevre în caz de incidente şi
avarii, care se t:xecută în baza instrucţiunilor tehnice interne respective;
b) foaie de m'ane vră programată normal, înţel eglnd foaia de nume-
.vră care se întocm~şte pentru manevrele p rogramate normal, avînd
un regim de întocmire, verificare . şi aprobare normal ;
c) foaie de manevră programată accidental, ·inţel t-gind foaia de ma-
nevră ce se înto'cmeşte pentru m anevrele programate accidental avînd
un rt-gim de întocm_ire, verificare şi aprobare speciaL ·
După personalul care o folo seşte şi felul manenei conpnute foaia
de manevră poate fi:
a) foaie de manevră de executie. înţell'gînd prin aceasta foaia de ma-
n ev ră [olosită de personalul d e descrvire operativă (sau personalul
delegat special în acest scop), după care acesta execută manevra (ma- ·
nevra de execuţie) într-o instalat.ic sau zonă de reţea aflate în dese'r-
virca sa. Foaia de manevră d e execnpe cuprinde înscrierea d eta liată
a tutmor opera ţii lor ce se execută :
b) foaie de rnanevră de coordonar'e, .în~el('g înd prin aceasta foaia de
manevră folosită de persona lul de co mandă operativă al unei trepte
de conducere operativă, după care ac.esta coordonează executarea în
timp a grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte ce se
execută în cadrul manevrei de coordonare. Foaia de manevră de coor-
donare cuprinde înscrierea grupelor distincte de operaţii şi a operaţii lor
Ge uriY\ ează a se coordona.
Foile de manevră de execuţie se întocmesc de personalul de. deser-
vii:e opera ti vă, se ·verifică · şi se a probă de şeful instala-ţici (staţiei, zo-
nei de reţea, centrului etc.), se contro l ează de persoana de serviciu la
treapta de conducere operativă şi se verifi~ă şi se acceptă de călre res-'
. Foile de manevră d.e coordonare se întocmesc de către o persoană
dm tură de la compartimentul de comandă opei·ativă, se verifică şi se
aprobă de către şeful compartimentului de comandă operativă şi se
verifică şi se acceptă de persoana în tură de serviciu din compartimen-
tu l de comandă operativă care coordo nează manevra.
Persoana care intocmeşte foaia de manevră răspunde de corectitu-
dinea concepţiei acesteia (în cazul foilor de manevră de execuţie care
fac p~rte dintr-o manevră de coordonare, şi de corespondenţa con-
cepţiei acesteia in raport cu . indicaţiile primite de la persoana care are
57fJ
com anda de coordonare), de corecta înscriere a punctelor respective
în foaia de manevră ş i succesiunea lor corectă, de respectarea preve-
derilor N PM~ ale reg ulamentelor de exploatare tehnică, a prescr i pţiilor,
instrucţi unilor tehnice interne, dispoziţiilor etc. privind manevra res-
pectivă, de aspectul foii de manevră, de utilizar ea unor termeni şi ex-
presii corecte, şi a lim bajului tehnic adecvat, de întocmirea lq_ t imp a
foii de manevră resp ective.
P ersoana care v erifică şi aprobă foai a de m anevr ă răspunde de ace-
l ea şi l ucră r i ca şi p ersoana care o î ntocm eşte ş i în p lu,s de corect a r ea
event ua lelor gr eş eli , de v erificarea ş i ·a pr obarea la timp a acesteia.
Prin apr ob ar ea foi i de manevl'ă r esp ţc live s e certific5 cor ectitu-
dinea şi posib ilitatea de folosire a acesteia, î n condiţii le pentru care a
fost concepută.
' Persoana care controlează foaia de manevră de execuţie răspunde de
co r espondenţa concepţiei acesteia cu concepţia foii de manevră de
coordonare (sau de cor ectitudinea concepţiei acesteia în raport cu coor-
dona r ea), de corectitudinea grupelor distin_c te d e operaţii şi operaţi~lor
distincte inscrise şi succesiu nea lor corectă , de resp·cctarea prcvcderrlor
NPM, . a le r eg ula m entelor de expl oata re te hnică, a pr~scripţi il or , in-
strucţi u nil o r tehnice inte rne, l!li sp oziţii l o,r etc. priviml punelele cont r o-
lat e, de n t il ir.ar ea unor termen i şi expresii ' corecte şi a limbajului t eh-
nic a d ecvat, de corectarea eventualelor greşeli a le punctelor controlate,
d e respectarea prev ed erilor pi·ivind aprobare: foii d e :n a n ev~· ă (va cerc
tot deauna celui .care citeşte f oaia d e manevra să prec1zcze cme a apro-
b at-o şi data aprob ării), de conlrolarca la timp a acesteia.
Persoana care controlează foa ia de manevră nu răspunde de corec-
titudinea şi succesiunea corectă a operaţiilor care fac parte din grupa
d isti nctă de operaţii (operaţ.i a disLinctă respectivă), precum şi de op~­
raţiil e complementare operaţiilor distincte respective. La controlarea
f oii de m anevră, p ersoa n ei care o control ea ză nu. i se vor citi toate
op eraţi il e, ci numaî punct ele la care sînt înscrise g ru p e distincte de
oper aţii şi o p eraţ.ii distinct e.
P ersoana care controlează va acorda o atenţie deoseb ită inscrierii
corecte în foaia de manevră controlată a temei manevrei, scopului
acesteia şi stării oper ative i niţi ale (pentru aceasta din urmă, in li~ita
responsab il ităţilor comenzii de coordonare), răspunzînd de ~orectltu-
d inea acestora .
Persoana care co ntrolează foia de manevră d e execuţie va înscrie
· în evidenţele operative (registrul operativ) nu mărul foi i dE' manevră
con trolate, ora control ării şi nume le persoanei care o c i te~ t e pentru
controla re.
580
Persoana care verifică şi accepUi foaia de m a1~eur ă (resp onsabilu l ma-
n evrei), f iind ultima persoană care citeşle foaia de manevră, răspunde
de verificarea co n ţinutului f oii de manevră în rap ort cu situaţia exis-
tentă în momentul începerii manevrei şi de posib ililal<'a d<>sfăşurării
normale a man~vrei.
Pri n semnarea foii ~e manevră la rubrica rcz.ervală ri'Sponsabilului
de manevră, acesta c o nfirmă că a făc u t şi verificarea şi a ccept area
foii de m anevră respective.
G. 2.2. MO DUL DE HETH AGERE D IN E X P LOAT AHF.
A ECHIPA:\1EN TEL OH
Retragerea din c.xploatare a echipamentelor din sla.ţii şi posturi
de tra nsformare se a pro bă de organul care ar!';;. echipamentul în auto-
l'itatc de decizie, pe b :1za unei cereri înaintate d e un ilalca c<He arc ech i-
pa men tul în gestiu ne, p rin l r cp lr.lc care au echipa m entul în com pc- '
ten ţă. tna in La r ca unei cer eri este obligato rie, chia r dacă rxisU:i un p lan
ap rohat anterior. '
. Cer:-ril.c se fac de căt re ş eful uni tăţii resp ective (loe !.ii to nd nces-
tew) Şl se înscriu intr-un r eg ist-ru d r. cerer i, existe nt Ja unilatr. lu
a celaş i n·g istru se vor înscrie ş i aprob~ril c sau răspuusur i lt· primite.
'ln a fara o rdo r de program . registrul de cereri va fi păstrat înlr-un
punct cu personal ~erinanent al unilăpi respective.
PP.ntn~ ·c~h ipam~n tele aflate in aulorilatea de deci;r.ie a organu lui
care a pnmtt ccrcnle, acesta le va analiza ş i va comunica so licitan-
t ulu i răspunsu l. Aprob area (răspunsul) va fi sc1n,nat.ă de ~eful orga-
nului respectiv sau de locţii toru\ aeest u ia. ~
fn caw l în ca r e a uto ritatea de d e.cizie asupra echipamentul ui
res1rcet.iv t reb llie corelată ş i cu nn nit: orga n, cerer ea va fi înai ntată
a ~estuia de organul care a prim il-o, decizia luîndu-se pri n acord re-
Ciproc.
Pri1i analiza c<:rerii SI' în~el rge ana lizarea c irculaţiilor, a nivelelor
de tcnsiunr, a p uterilor de scurtcircuit. posibilitatea asigurării unor
aje de protecţie prin\ relee şi automatizăr i corespu n zătoare. a unor
reglaje de compensare a curenţilor capacitivi în funcţie de yarian-
t elf' de conf iguraţie ale reţel ei ele., în vederea a li mentării consumato-
rilor cu o si ngu ra nţă de fun cţi o n are eît ma i I.nai·e, la parametri' co res-
pu nzători.
581
 Aprobărilc organelor care au autoritate de d ecizie sînt ele principiu
Decizia acestor organe se aplică in funcţie de regimul de funcţionar<·
efectiv a l instala·ţiilor sau reţelelor în momentul cînd Lrehuie aplicatrt.
prin aprobarea operativă a relragcrii din exploatare ee se dă de căln·
personalul de serviciu în tură a l org1nu lui respect.iY. Personalul din
tură răspunde de luarea tuturor măsurilor operative în instalaţiile·
aflate în autoritatea de decizie, cornpelen~a sau comanda sa d e coor
do11ar<', pentru a face posibilă aplicaren, deciziei organului de C."'re apar
ţ,ine. !n caz ul cind decizia nu poate fi aplicată , aee:;Ur va anunţa şef11l
organului respectiv sau pe locţ,iitorul acestuia, care decide a nular~a
aprobării rct ragerii din exploatnl'c. t n lipsa acestora, personalul dtn
lură este cel care va Q.ecide anula rea aprobării re~ragerii din exploa
tarc.
Durala penLru care se dă aprobarea se consideră astfel :
a) .,pentru echipamentele aflate în funcţiune", din momentul de
conectării acestora, pînă în momentul repunerii in funcţiune in con
figuraţia prevăzută (sau redării in exploatare şi aduc;erii în starea op r
rativă prevăzută) ; în cazul grupurilor electrogene şi cornpensatoarelor
sincron<'-, piuă în momentul · î ncărcării acestora la sarcina nominaHt
(sau sarciru'l prevftzută) ,
b) ,.pcntnt echipamentele aflate în r ezerv{t · ş i pentru ede indis
pouibilc", din momentul încep erii manevrelor pentru retragerea din
exploatare, pînă în momentul redării lor în exploalarc şi aduc.crii în
starea operativă prevăzută. ~ Ca principii generale, nu se va ac~iorta un aparat cu ajutorul că rui a
Dacă dintr-o cauză oarecare. echipamentul respectiv nu a fost de
conectat (executarea manevrelor nu a "fost începută) în termenul
indicat, durata apro b ată se reduce 1n mod corespunzător, t~rmcnul
stabilit pentru rcpunerca în funcţiune (redarea în exploatare şi adu-
cert>a în starea operativă prrvă:wlă) răminînd cel anterior. Durat<~
ap robată nu se poate p relu ngi decît cn permisiunea organului cart~ a
dat apr:obarea iniţială.
Pentru n~eesiLaten efcdnării lu crărilor; probdor, măsurăto rilor ete.
ul.~nţion:1t ~ în cerere, precttu"l şi pentl'l\ încadrarea st ri c t ă în tenncncl<'
aprobate, răspunde cel care a făcut cererea. · trenlptoarelor) s e va verifica poziţia deconectată a inlreruptornlui dbt
Pentru cazurile mai complexe, în care se fac modificări 1n instal aţii,
re~cle etc., se Ya inainta o dnlă c u <~ererea şi un program de lucrări,
manevrr, însoţit cînd este cazu!' şi de schemele necesare. Program el!'
:;c 'or întocmi de comun acord ş i cu t reptele de conducere opcrativn
care au echipamentele respecth·r în comanda şi eoordonart>, eompt•
teuţă sau autoritate de decizie . .
Se vor fixa prin aceste programe ş i sarcinile şi responsab ilită ţik
persoanelor. a ngrenatc, în opera ţiilc respective.
582
6.2.3. HEGGLI TEHNICE GENERALE PRIVI::"·m CONCEPŢ IA.
~1ANEVRELOR
Prin concepţia .mq.nevrelor se în~elegc aranjarea succesiunii grupe-
lor distincte, .operaţiilot distincte ş i operaţiilor din cadrul manevrei.
îu a.5a fel încît. să şe asigure desfăşurarea normală a acestora.
t ntreruperea şi sta}?ilirea curenţilor de sarei nă în circuilcle d e înaltă
şi medic tensiune ţrebuie să ·se facă numai cu ajutorul întreruptba-
refot· sau a l separa!oarelor de sarcină, ordinea acţionării 'întrcruptoa-
relor şi separatoarclor este: deconectarea întîi a întreruptoarelor şi
a'poi d<'schidcrca separatoarelor. La conectare ordinea eslc inversă.
Ordinea de acţionare a separatoarelor este : la de:;chidere întîi separa-
t oarelc de linie, trafo sau borne şi apoi cete·de bare; la închidere ordinea
este inversă.
Pentru a preveni ca în momentul acţionării unui separator (broşării
sau debroşării unui întreruptor) să se producă conectarea accidentală
a inlrcrupLomlui din circuitul respectiv (:;pre exemplu . . anclanşarca
prin scheme de automatizare, comanda accidentală a eo n ectării etc.),
Loa t~~ a 11 Loma Liză ril~ care pot provo c~ anclanşarea acestuia vor f i anula te.
Oril:c aeponare a unui aparat de con1utaţie trebuie urmată ele vc-
tific~rea pozipei acestuia, pentm a căpăLa certitudinea ert aparatul
respectiv a acţionat corect. •
e::;Le interzis să se întrerupă sau să se stabilească curenţii de sarcină. ·
pînă cînd nu se va executa verificarea poziţiei deconectat (desch is) a
aparatului uin cjreuitul resp~ctiv care are rolul de a întrerupe sau sta-
hili :t ceşti curenţi ; de asemenea nu se va conecta (închide) un aparat
prin car;e se stabilesc curenţii de sarcină (aparat cnre are acest rol),
gină cînc1 nu ·se va executa verificarea poziţiei închis a aparatelor din
circuitul respectiv carţ au fost acponate in prealabil şi car~ nu an rolul
<h~ a stabili aceşti curenţi. Astfel:
a) Inaintea ac:j,i onării scparaio<nelor (cleb roşării s:'lll broşqrii în-
circuitul respectiv, pc toaLe fazele, pentr11 a preve ni acţionarea în sar-
cină a acestorn în cazul ·in care întrcruptorul nu este deconectat corect
pe una sau mai multe faze.
b) Înaintea conectării unui intrernptor, pri-n care :;e stahilc>ştc cot~­
Liuuitatea unui circuit, se va verifica poziţia inchis a separatoarelor din
<:ircuitul respectiv, care au fost acţionate în prealabil. pentru a preveni
formarea arcului electric şi distrugerea :;eparatoarelor respc.clive la trc_-
()(~1'\!a cu~·c11tului, în cazul în care acestea nu sînt închise CC) rect.
583
• c) Înai1~Lc~ acţionări! s~·pal:a~oarelot: p:in care se intrerupe (stabt
.leşte) contmut t·atca unuL etrcutt, atunci cmd s-a creat o altă eate' d•
cur~r~L î? pa.ralel cu aceea ca re va fi întreruptă . (stabilită), se Ya veri fir,
poztţ~'l.. mchts (cone;tat) a aparatelor prin care s-a stabilit conlinu it :1
Lea can cte curent m parald.
~ .d) Inaintea Ycrificării ~lipsei de trusiunc în vederea executării h·
ga~·Ilor la prunint.' se ~a verifica pozipa deschis a tuturor 1ieparatoarel 01
pnn. care ~c ~·ealtz.eaza separarea vizi bilă a echipamentului sau clemru
tulut r es pccLtv (ş1 blocarea acestora).
• Tn cazul în care circuit lll care trebuie întrerupt sa u stabil it n u al'c
mtreruptor, se admite să se laci:i următoarele operaţii cu ajutoru l sepa
rat.oarelor normale : · cestora se va face P''in cupla de transfer, cu protecţia sensibilizată, d in
. n) Stabilirea şi întreruperea circuitului lransformatoarelor de trn
SIU Ue. ' '
. b) Stabilirea şi întrerupcrc.a cun:>utului pentru punerea sub t.ensiun<·,
1n gol, a ha re lor colectoarc ŞI elementelor aferente acestora.-
. c) Sta.bilirea şi întreruperea circuitelor liniilor aeriene sau snbtera 1w,
p1ecum. şt_a le transformatoarelor de putere, cu condiţia ca va loarei ru
rentultu sa nu depăşească valorile maxime admisibile rezultate din cal
eule s~u cercetări experimentale, in funcţie de dimensiunile şi tipul con·
stnH:Ltv a l separa torului.
d) .TnLreruperea şi stabilirea legăturii la pămînt a neutrului tr~nsfor
maloarelor.
:) fn chiderea. şi ~esc!1idcrea s<~paratoarelor de şuntare şi ocolin•,
daca aparat:lc dt~l r.1rcwtul şuntat sau ocoli t de acestea sînt inchis<
(c~nec~at<·) ŞJ t_ens.mn.lle la c~ontaclcle separatorului respectiv nu prczinl:•
decalaJ de faza ŞI diferen ~a de valoare între ele.
f) . r?-chider~~. sau desdJidPrra îri buclă a scparaloarelor se va fac•·
n.~mat 1n cot~~~~ule p~evuzutc în instrucţiunile tehnice interne a le unită
~u, rare vor lt lnlocmttc î11 baza unor calcule din care srt rrzulte că ace~;
ten fpot fi acţio nate în buclă.
:Se vor~ lna măst~rile t.t'hJiicc necesare pentru a preveni desehidcucll
~ewlenytla u bucle1 î11 alL puncl, în timpul închidt•r·ii sau deschiderii
111 huc.la a scpara torului res pectiv. ln cazul în care nu se pot lua acrst 1•
n~ăsun ~r. v?r Ju_a toate măsurile lchn_i<;e şi organizatorice necesare pen
1.' u <'::t, 1~1 ~az~ l 111 c:'lr~ bucla ~e. d~sc~ude accidental înlr-o parte a -scpa
'.atoru l~~· .trcasta sa f1e desch1sa !1 d.ntspr~ cealaltă partr a separatoruhu
1 P6peclt\, astfel <;a separa! orul sa f1e acţionat fă ră tensiune.
~In .r.azul in. care. nu se pot asigura măsurile de mai sus, se vor lua tont 1•
masunlc l ehmcc ŞI de organizare necesare pculru ca, in cazu 1 îu c:m·
bucla SI' desehide accidental într-o parte a separatorului, dispozij i:~
Clc cxc<'uta r~ a manevrei să poa l ă fi anulată imediat.
584
Est c interzisă deschiderea sau închiderea unui separator priu care
putea întrerupe san stabili curenpi capacitivi în cazul în care există
punere la pămînt a imei fa ze in reţeaua respectivă.
Punerea sub tensiune în gol a unri bare, care a stat în rezervă sau a
retrasă din exploatare, se recomandă să se facă prin conectarea
trcruptorului unu i echipament lt>gaL la bară ( linie, transformator, cu-
ă) şi la care pc t impul manevrei s-a sensibilizat protecţia (eurent mi-
' rtimp minim, nedirecpona Ui ele.). Inainte ele conectare se va controla
de Lensiunc pc bara respectivă la vo ltmetrele aeest.cia.
Îtl ca:r.Lil •barelor de transfer, punerea srrh tensiune ptmLnt probarca
ra pc care se află ech ipamt'nLul ce va fi trecut pe transfer, urmînd ca
upă deconectarea cuplei să se închidă separatorul la hara de transfer
1 erhipamcntului respectiv.
L iniile, porţiunile de linie, transformatoarcle, barele ele. pentru care
există certitudinea că sint în bună stare (că nu au defecţiun i care
t da naştere l\1 scurtcircuite) ou se vor pune sub tensiune cu ajutorul
ui ~eparalor, chiar d acă se încadrează în cazurile admise .. Punerea lor
tensiu ne se va face cu ajutorul unui întreruptor al unui echipament
de ~lc.es t. ea.
Ln c:onectarea unui întreruptor cu tensiune .diu amb ele părţ.i, este
ligalori u Qlnlrolul sincronism u lui sau, în lipsa posibilită\.ilor de con-
trol ~ 1 sincronismului, ' 'erificarea existenţei altor circuite in paralel care
să asigure posibilitatea conectării în budă .
La redarea in exploatare a unor linil sau echipamente după lucrări
in cursul <'ărora ar fi putut apărt-a o modificare a lt>gării fazl'lor, trebuie
verificate succl:'siunea şi concordanţa acestora prin ,-erificare vizuală şi
p rin măsurători. .
Jn cazul sistt>nwlor de bare duble, la trecerea unor echipamente sau
dcmentt! de pc o bară pe cea l alt ă, ordinea operaţiil or Ya fi aşa fel aleasă,
încît ~ă nu se întrerupă sau să se stabileasca l l'gătura între bare printr-un
separator, cu exct>plia cazului cînd p rin act'l .separator se pune sub ten-
siune în gol (sau se scoate de sub tensiune, dacă este sub Lcnsittnc iu gol)
una din bare. ·
Atunci dnd legătura între bare eslc asigurată printr-o cupl[t, se vor
lua măsuri l e tehnice necesare pentru a preveni declanşarea (deschiderea)
aparatelor din <·ircuil ul cuplei in timpul manevrelor de trecrre şi a se
evita asti'E'l intreruperea sau stabilirea legăturii intre bart- prinlr-uu
separator.
De asemenea, se recomandă ca pc toată d nrata ma.nevrelor. de tre-
r,erc de pc o bară pe alta, l egătura dint>e bai·e, rea Uzează prin cuplă,
585
să fie dubla t rL prin' separa ton. rele ele h ară m c u ţ i nut e,înc h ise a le u nu i ec hi -
pame nt, ca r e prin l egătura resp ect iv ă (~cp aratoarc, co n~ u c;toare el c.)
s ă po ată as•gu ra Lrcccrea 11:1ui curent Cit m a t m~re pos tl~ tl ~ ·m~ncYra
de trecere a echipamentultu (clem ent.clor) se va mcepc :;;t lerm lll:l <'ll
separa torul acestu i echipament.
In cazul în car e este prevăzută p rotecţie diferentială de b~H'('. efer
t uarea manevrei în acest m od se impun::!. pentru a se crea C<>ltdiţii de
lucru la protecţia diîerenţială de pc a mbele bare, la dc[ect pe nua din
a cestea .
E s te i n terzisă trecerea la exewlarca veri fi că rii iipsci de tensiune şi
execut a rea l egături l or la pămint la un cap ~t. a l ~n.ui_ ecl~ipam~11L, fără
ca in p rea labil să se fi cxe.culal toate s e~ a:~ nle vntblle (tn_cl_ustv l~• ~n:.a
t uturor măsurilo r ca re să inlflturc postbthtatea reapanţtet te nsttulll)
la t oa t e cclcla lLc capete a le ech ipam e nt ului r espectiv, de u nde s-ar put<'a
prim i tensiu ne.
L a executarea lcgHurilor la pă m înt la un echipa m ent care a rc m ai
m ulte capet e ele unde se p oa ~e primi ten~i t~n e)i unde tr:b~~ie să. ri c eXI'-
eut ate l eg ăl'i la păm. h1 t, ordmea de prefcrmţa a execuLaru va fi:
- pent r u l egă r il e la p ă mînt , înl_îi se v o_r exe~ul:a cele care se fac p 1.' in
închiderea cupt elor d e leg He la pămî nt ş t d up a a ceea cele ca n~ :H~ fac
prin ' m ontarea d e scurlc\rcuiLoare m obile ;
- p entru dezlegrl r ile d 1~ la p ăm în t , î nt îi se v_or cx:cu t a cele ta re se~
fac prin demonLarea sc u r ~c ir c ui L oarelor mobtle ş-1 dupa a eeca cele <·.are
se fac prin dese h i d en~a c u\:itelo r de legHe la, .pă min t. , t'ia le şi piese de schim b.
l n ,g .=:neral , int rr.rup lorul ca re a declan';'<lt poate fi conec tat fi\ră a fi
verificat.
.R econcctarea u nei linii ~~arc a d eclanşat se p oaLc faee, 1u ge nera l,
fără execu tarea in prealabil a controlului lin iei respective.
ln a le11erea in lr('ruptorn lui prin rare sr va pune su h l em iultt'. linia
declanşată' (in rcazul liniilor care au posibilitatea dl." a fi puse sub _ten-
siune d in m ai m ulte capete), se va p rrfe ra conectarea pentru proba de
Ia capălul u nde puterea de scurt circuit este mai mică.
In caz de incident, o in-;talaţie care n. rănns fără tensiune poate primi
in orice mom enl LCllSiune, (ăt'ă n ici 6 an unţare p realahilă, d acă nu există
a lte p r-eci zări.
P erson alu l de dcscrv ire operativă care est e d<' serv iciu în lură in
·instala ţia respectivă t rebuie să o p rcg Hească în aşa fel îudt să poa tr1
primi t en siune în orice m om ent, chiar fără prevenir e.
La· co ncep er ea t uturo r m a nevrelo r se va ţi ne seamă în m od oblig .t-
t oriu ş i de pr eved erile N.P.l\·l . în vig9are.
586
(i-:3. OR GANIZ AREA INTl1E'f iNE RII STA',PTJ,Oll ŞI
PO STll BILOR DE TllANSFOlţllfAUE
<1.3. 1. CLAS IFICAREA L UCHAIULOH DE 1 NTTIETI~E R E
Funcţionarea sla~iilor elecLrice şi a posturil or de t r ansformare se
('arnctcrizează prin numă ru l m are de ore de utilizare a echipamentelor
şi aparatelor. Totodată, la majoritatea instalaţi ilor sau a păr tilor di n
insLalaţii, scoaterea lor din_funcţi une conduce la inlrrruperca î~ a limen-
tarea cu energie e lectr i că a unui anum it n um ăr de <'On sumatori sau la
scăder<'a si g uran~e i în alimentare. De aceea, in razul sta ţiilo r electrice
şi a postu r ilor de t ransfor m a re reparaţiil e accidrnl a l<', neplan ificatt>,
d ezorga n i zează exploa tar ea ş i p ol conduce la p ierderi import ante în
<•con om ia nn t i o·nal ă . Ca urm ar e, i us L a l aţi.il e electrice sinL înlreţi nute şi
r eparate in mod organizat, resp ectiv pr<w<·n t iv p lanificat a şa cum se
:t ra Lfl în s nbcap . G.l.
Accs L mod d e întreţi ne1·e şi reparaţi<>, ('ar <' se bazeazii pc sLu diul
ll. Z~tr ii echipa ru entelor în rap ort ~u in Lensi lat ea folosir ii lor î·n cxploa-
t ar c, dă posibilit atea p r evenirii apar iţi ei unor nvari i acc.idc.ntale p r in
cxecut:n en In timp a contr olului ş i a r cvi:dilor-rrpant ţi i lor p lanificate,
perrn ite determinar ea c apacităţ i i pr.rsona lul.u i de în treţ-it\ere şi a at eli-.
crdor de rep a raţii, şi as!gur[t posibili l atea p l a n il'icăr ii \·aţ i o nale cu mate-
. Echipa m entele şi a paratele electrice din sLapi!!' Plertrire ş i post u-.
n le de trau srorm a te au în co mp on enţ-a lor o mare d iversitat e d e p,iese.
Uzarea p it•selor în tim pu l exp loatări i se p r oduce in mod diferiL S înt p ies e
care se uzează rapid, dato rită u nor acpuni mer:t nire, termi-ce sau chi-
mice de mare inLrnsitate şi frecvenţă ridicată . i\llcle au o uzură len tă ,
ca yrm are a solici tăril or reduse. ln acrastă silnaţir, Yn com ponenţa
ech tpamentt•lor şi aparatelor electrice există p iese car<' a u g rade d iferite
de uzurll. U n ele piese p ot funcţion:.t un timp mai îndelungat, ipr a ltele
funcţionează un limp mu lt mai scurt. Jnlocui rcn sau reparar<'a la t imp
a cl cmrntelor şi a pieselor car e au ajuns la c;apălul vieţ ii lor const i-
1uie factorul cscnţ ial în sistemul reparaţ i ilor prevenite, deoarece prin
aeeasta S<' evită scoaterea din fuuct.iune hccid rntalll a u nui aasamblu.
De aici rezultă necesitatea ca în' e ursul exploatării unui echipament
sa u apar a t, unt'le d in p iesele sa l'e să fie înlocuite sa u reparate de mai
rn n!te ori cleclt a l le p iese, a că r or u zură se p rod11.ce ma i knt .
Ra?.a ţ-.i p e a ceste const atări, în afara lu cră ri l o r d e înt re ţin e re c u rentă,
care nu fost indicate în subc:--.p. G.l , i ns la l a }i il <~ d i n s t.nJiile electrice şi
687
posturile de transformare se supun la u r m ătoa rel e categori i de lucrări
de repara !ii (R).
Revizia lehnicc'i (RT) cuprinde ansamblul de operaţii cxcc:ulatc perio-
dic pe n tru verificarea, curăţirea, eliminarea unor de f ecţ i uni, măsură­
tori p r ofilaclicc, iJllocuirea unor elemente, p iese uzate sau subansam-
b lur.i, avînd şi scopul d e a constata starea - teh nică a i n<;ta l aţiilor, îna-
inte de execu tarea reparaţie i planificate. · Reconslrucfiile şi mod ernizări/e (n:M) reprezin tă a nsamblul d e lu-
n evizia tehnică se execulă la lowl d e amplasa re a i usLa l aţie i, d <~
că tre ~c hip e specializ~1t e . . ş i a g rega t e energetice, pentru execu ţin. e uro ~~ sînt !1ecesare durate ş i c os: ·
p aoă cu ocazia_ rcy jziei t ehnice se co n s ta tă un d efect ca re ar p rovoca
întrerup erea în fuuc"ţio uare a in<;tala p ei, iar p en t r u elim inarea d efiei-
enţel o r constatat e este necesară inlocuirea de părţ~ . clem cuLe sa u piese
etc. şi· d acă pen tru aceasta se depăşeşte valoarea uormată pentru revi-
zia te h nică, atunc i se va executa in continuare repara ţ;ia curentă nece-
sară.
P rima rev izie tehnică se execută, indife rent de cielu l de f u ncţionare
normal , la u n a n de la p u nerea în f uncţiu n e a mijlocului fi x respecliv.
Repara{ia wren lă (RC) cuprinde ansamblul d e o p eraţii prin ca re se
u rm ă reşte ndu cerea tuturor p ărţil or fondului fix la p ara m etri i p r oie('-
taţi, r em ediindu-se toat e d efec ţiunil e constatate în t impul cxploa lrtr.ii
ins talaj.iilor elec t romaguctice, pettt ru asigurarea fun c: Ponăr i i, în condipi
de s ig uranţă, pînă la urm ătoa rea rep a ra ţ i e capi t ală.
. I n f un cţ i e d e mă rim ea e iclului de reparaţii, d e volum ul d e lucrări cn rr
se .cxcr.u tă ş i de valoarea pieselor şi ansamb lu rilo r reparate. recondi!-io-
nate sau înlocuite, repa raţiile curente s e împart î n:
- reparaţi i curente de g radul I (RCt);
-- reparaţii curente de gradul II (RC 2 ). • ru cel pr<>văwt la lucrările de rc\'izie tehnică nu se introduc îu plan şi
Cn ocazia luc răril or d e reparapi cu ren te se e x ecută ş i lucrltri le de r<'-
vizie, valoarea aces t ora eu p riuz in dn-se In doc um entaţ ia pentru lucrft-
r ile d e reparaţii curente.
· tn ca7.tll in ca re cu ocazia lu crăril o l.' d e repara ţii cur<mte se consta t ă
unele defecte care ar putea provoca intt'CI'uperea in f u nc ţi onare a inst:.l-
la ţi e i , ia r volu mul d e f u c rări d epăşeşte p lafo nul va loric normal., sr va
execu ta reparaţia ca pxta lă prin rcstru eturarea plafonului de reparaţii
capitale, cu respectarea prevederilor lrg1le.
R eparaţia capitală (RK) reprezintă complexul de lucrări ce se execută
periodic asupra fondurilor fixr., după expirarea fi ecărui ciclu de Iuncţio
na re p revăzut, şi care arc drept scop să asigure readucerea caracterisli
cilor teh nico-cconomicc ale acestora la param etrii proiectaţi .
În cadrul r ep a raţiil or câp ilale se efect.t\ează inlocuirea tota lă :;au par-
ţială a uno r elem e nte structur:-tle d ctcriora te ea urm a re a uzurii fi·liCl'.
",
588
De asemenea . în cadrul r epara ţii lor cap itale se p ot ex ecut a mo d ernizări
m enite să îmbuuătă tească starea tehni că a i nsta laţie i sau să ridice caii-
l atea parametrilor · tehnico-funcţionali.
O dată cu reparaţii le capitale sc 'vor executa şi lucrările de revizie şi
rcp::rraţie curentă necesare, \'aloarea lor cup rin zîndu-se în documenta-
ţia pen tru reparaţia cap i tală.
cră ri care necesită. modcrniz ă ri şi î nlocuiri a le unor e lem ente componen te
tur i s uperioare celor norma t e pCI\tru r epn r~ţule :ap1tale, dar se î n ~~dreaza
'in preved erile legale în privintn costunlor Ş I a surselor d e flll a·nţa re
(rep araţi i sa u inv estiţii ) .
· Jn teroen{ii l e acci dentale (I A) reprezin tă complexul de l u crăr i ce se
e xecută pentru r em e dierea deranjamentclor, incid entelor şi avariilor
r are apar accidental in i nst a l aţiile aflate în r eg im normal de exp_loatar e
sau ca urmar e a efectelor produse de feno m ene na t ura le deosebite (cu-
trem ure, incend ii, ex plozii, furtuni dist rugătoart>, iuundapi, al un ecări
d e terenur i, p ră b uşiri et c.).
Intervenţiile aca id ent.ale eomporLă u rg enţă şi n i.1 se pot a m î na în
caz ul îu ca re ,neefectuarea lor p cri elit cază siguranla ins ta la ţiil or elec-
troenergetice sau duce la pagube. în economia n aţi o na l ă. "
I ntervenp il e accidenta le ca re nu co mportă mgenţă se vor pn Lea a mîn a
pî nă la prima rep araţie c u rentă sau reparaţ ie cap i ta lă.
Intervenţi i l e accidentale pot avea şi caracterul lucrăr ilor de revizii sau
repara ţii.
Intervenţi ile accidentale care necesită un volum de lucrru·i s1milare
vor fi executate imediat.
I ntervenţiil e nccidenta.le ~are lH'eesilă un· volum dr luc~ri similar
eu cel p revăw t la lucrăril e de :eparaţii curent e sau r eparapi capita le se
vo1· executa pe baza p rocesulu i verba l de constatare Ş I , în cazul r epara-
ţ:iil or· capitale, a aprob ări i . date, elacu valoarea repa raţ.ic i ~r. î!1ca d rează
în limita prevăzută de norma tivul valoric pentru costun le şt valoarea
/
repara ţi ei planificate.
Opririle tehnologice (OT) sîut întreruperi în funcţi onarea unu ia sau
mai multor foudmi fixe, pentru executarea unor lucrăr i planificn.Le la un
alt rond fix .
Tot în cadrul opririlor tehnologice intră şi lucrările planificate care
se fac la insta l aţi i com u ne, ce imp un oprire.a a două sau mai multe fon-
duri f ixe şi care nu p ot funcţiona î n această p erioa dă. In timpu l opriri-
58fl
/
/ .
Jf tehnologice s e pot executa lu cră ri d e întreţiner e, revi;r,ic suu r epara-
ţie la fondu rile fixe a fectate, chiai· dacă acestea un se înscriu î n · gr~ficul
planificat.
Duratele şi p er.iodicitatea opririlor tehnologice nu se no rmează, aces-
t ea s,c stabilesc pe haz;j graficelor anuale aprob3.tc de organu l tut.elar,
în funcţie de rolul fo ndulu i fix în ansaniblul iust:tlatiilbr dii1 cadrul sis-
temului energetic. na[:ional. ' ·
Cu ocazia reparaţiilo r curent e şi capita le, ::;c pot executa l ucrări de
modernizare şi de îmbun ătă j:ire a anumitor părţi a le m ijloacel.or fixe
în scopul de a Ii se re9,a parametrii iniţia li de f uncţiona re, îmbunătăţirea
· randa mentu!ui, nivelulu i de t eus iutţe etc. , corespunzător cond iţiilo r de
funcţionare . De asemene::\, în s copul aducer ii cc h ipa m~ntu l ui iu concor-
danţrl cu noile cond i ţ ii de cxploo.tare ş i sigura n,ţă inw use. se p ot înlocui
aparatele uza t e cu a ltele co resp unzătoa r e stauiului tehnicii în momentul
·execu t ării reparaţiei.
PLANIF.fC ARE A, PREGATIRE A, ..EXECUTAREA,
UR.M.i\HIHEA ŞI RECEPŢIONAREA LUCRĂTULOH
DE REVIzrr"''ŞI~REPARAŢII ./ . --- P la n ul rapQrt a l cP.ntrului, care serveşte la stabilirea plau nlui de
Lucrările de revizii tehnice şi reparaţii curente s'e efectuează pe hnza
programelor ş i grafi celqr aJ.i>robate de organul de condu cere al unităţii '
care deţine fof1dul fix şi trebuie sr1 asigure exploâtarea în co ndi ţii de
siguranţă şi Ia nivelul p arametrilor p roiectaţi a i m a şinil or, utilajelor ş i
instalaţiilor, pînă la p erioada d~ cfectuare a rep·naţiei c:1pitale.
DocqmcntaţiUe tehnico-economice pentru lu cră r ile de revizii, nma-
raţii curente şi repara·ţii capitale se întocmesc de către comn:utimentele
. unităţ~lor deţiuăt~arc' de fondu ri fixe sau, după car-, de uniÎ:ăţi speciali-
zat e Şl se aproba . conform competenţelor·.
Recepţia lucrărilo r · de revizii tehnice, r ep ~lr aţii curente şi reparaţii
capitale se efectuează de căt re comisii de recepţie aprobate de o:Jrtnele
de conducer e co lectivă a l e org1n ~lor ier.a rhice superio·ue, potrivit com-
petenţel or de aprob are, în fu n:)ţ i e de !mportanţa cconom ic:l şi d e va-
loarea fonduril or fi-xe rcpn.ratc.
Răspunde rea pentru cali tate1 r eparaţiilor capitale rcviu~ in între-
g ime executanţilor lucrărilor, corhi'siilc de rcc:ep~ie r ă spunzînd p entru
a dmiterea. recepţiei cx~cu t ate n ~corespunzăto r. ...
P la nifiearea, n rmlirirea şi rapor tarea lucrărilor de î nt:rej;in crc d.in
sta ţii Şi po.>turi de transfOi'm '.H~ S~ fa c~ pe formubrc 'coroane CU lu::ră­
rile de exphntare, utilizîndu-sc în acest scop urmiitoarclc:
- Grafi cul de perspectivă al lu crăr il or de exploatare ş i întreţin ere.
care evidenţ iază volumul de in'3tala j:ii deservite precum ş i eşa l ou:t·rea î n
1
590.
1 .
p"er spectivă a lu crătil or d e exploatare, r eviz ii ~ repa r aţii , curente şi repa-
.ra ţ ii ' capita le pe 10 ani. · 1
- Planul anual de r evizii care serveşte la planificare~1 anuală şi defal-
car ea pe t.rimes tre a lu ~rări lor de revizii tehnice în c onformitate cu pre-
vederile gra·fic ului de persp e ctivă pe 10 a ni ; .
--- Recapitulaţia p ~nu lui anual pentru lucrări de revizii care ser-
veş te pentru centralizarea forţei de mu n că necesară în scojml executării
înt egi·ale a lucrărilor de revizii. . . . '
. ·- Planul anual de reparaţii car e serveşte la planificarea anuală şi
l:lefalcarea pe t rimeslre a sarcinilor de plan, pe llnie de reparaţ:ii în confor-
· m itate c.n pn~vederile graficuJui de perspe ctivă pe 10 .ani·.
- P lanul de utilizare a ca p acităţi l o r d'e producţie şi a fon!lnrilor
pla uil'icate pentru activi Latea de exploata re şi întreţinere. Formularul
sistematizează t otalitatea act ivităţilor desfăş urat e înt r-U!l an, pe linia
mentinerii iusta latiilor în stare de functionare si a întretinerii acestora.
Serv'eştc la analiz~ complexe globale, p~ activ(Lă ţi ia c!'iverse nivel.u ri,
dînd o im agine s i n tet ică a ut i lizării torţe"i de mimcă , a utila jelor şi
fo ndurilor de enre se dispune.
- Comanda inte rnă, care serveşte 'la pla nifican~a lun ar ă a lucrărilor.
lu crări pentru o peri oa dă de o lu nă şi la r aportarea lu nară a realiză­
r ilor.
-· Planul ra port ar şefului ele ech ip ă, care se rv eşte la defalcarea sar-
einilor de p lan lunare pe echipe, ur·mărirea z ilnică de către maistru a
r ealizăr ii s:n:cinilor de pLan de c~llre echipe, pontajul m embrilor echipei
p e comanda intern ă . recepţia lucrărilOJ.', înscrierea observat.iilor şefil or
de <' Chipă şi a le organelor superioare. · ·
CaliLaLea lucrărilor de revizie t ehni că este verificată de şeful de echipă
şi de maistru coordonator 'a l formapei de lucrări. Ea t' ste consemnată.
îll planul raport al şrfului de e~hipă şi în comanda internă .
Calitatea lucrărilo r de reparaţii curente este verifi cată de şeful de
centru şi este consemnată în planul raport al şefului de echipă şi în co-
manda inter nă a lucrărilo r.
Ca litate~ · l ucrărilo rdf; repnra·ţii capitale se verifică de comisia de re-
ceppe stab ilită pentru fic,carc l.ucrarc în parte,.
I,.a staj,)ilirca calităţii lu cră rilor se va ~rmări respectarea prevederilor
d in fişel e tehn ologice şi eliberarea buletinelor de verific~ri pentru acele
elemente la t'are fişa tehnolog ică impune luarea acestei măsuri. ,
Calit atea lucră rilor se verifică prin sondaj în timpul executării lu-
erărilm ,. în timpul recepţiei şi după ce instalaţia a fost dată în cxploatare.
P e ntru an~mitc cat('go rii ele echipamente, CUl'Xţ sînt transforinatoa-
rele· de putere, intreruptoarele, t ransforrn atoarele ele măsură, releele,
591
a·p aratele de m ăsu ră etc., reparaţiile cap itale şi reparaţii l e curente se
execută în ateliere d e rcparapi sau la boratoare.
Aceasta conduce la o scrie de avantaje t eh nice şi economic<', şi anume:
- l ucrările se execută cu uu .p ersonal specializat pc diverse tipuri
de lu crări ; · lui de sigura n ţă; _
- încercă rile şi măsurrttorile se pot face în cond i ţi i opt.irne. ;
- unele operaţi i pot f i m(•tanizatc;
- se dispune de o dotare -cu scu le, utila je şi aparaLaj ch~ lncercrtri
mai bună dr.cit a formaţiilor care exec ută lu crările în teren;
-:- se asigură o produc tiv itate rid i cată a muncii.
Asemenea ateliere şi lab oroatoare se pot înfiinţa , în fun.c ţ: i e d e nece-
sită ţi , la fi ecar e uuiţate. pc zone. sau - cele pen tru str i ctă specia li-
tate ~- cent ralizat pe întrcagt ţară.
6.4.. 11\"CIDE~TE ŞI AVAlUI ÎX STAŢII ŞI PO ST URI OF;
T UANSFO RMARE
6.4.1. C:ONSTDERATJI · GR NERALE
!n scop ul ctmoaştcri i şi măririi gradttlui de siguranţă lu funcţionarea
staţiilor electrice, posturile de trans[ormarc şi a punctelor de alimentare,
prcc,.um şi in scopul cuuoaşterii modului de satisfacere a neccsitătilor
consumatorilor, se ana lizează, se înreg istrează şi se prelucrează info;ma-
ţiile privind :
- defecţiunile curente care se elimină prin activitatea obişn uită
de explo~\lar~ şi întreţin ere fără opri rea insta laţei de b ază ;
- dernnJam.ente,le constînd diu defcc ţjuni în reţeaua de cl i s trilmţie
sub 1 kV, care cluc.e la înt rerup<:rca co nsumatori~H· ali m e utaţi din
această · reţea ; 1 al acesteia d in ca drul staj:iilor electrice, dacă au fost înlocuite cu r ezerva
:-.. acţi~nnrc~ corectă a dispoz~tîvelor de automatizare d cstina t e prc-
vemru ·cxlmdcrrr unor pcrturhaţt (rea nclanşarea auto.mată rap idă -
RAR, auc lanşarea automată a rezervei AAR, descărcarca automată a
sarcinii - DAS etc.) · element al acesteia din cadrul si:apilor, în scopul eliminării unor defec-
- pertnrbaţii~e, incidentele, avariile, deteriorărilc de echipamente
care au loc în funcţionarea instalapilor ;
- . sac~·ifirii·l·e şi. li\uităril c de consum de energie electrică impuse de
auumtte Situaţii existente la un mom cnl dat în sistem sau în unele zone
ale acestuia ;
a batcl'ile de durată a le parametrilor energiei electrice.
592
Informaţi il e respective se analizează în mod sistematic de către
orga nizapilc care cercetea~ă, p ro i e~Lează . ex ec~tă şi e,:xp l oat<'ază in~tala­
fiilc şi obiect ele sistemulm energetic, precum ŞI de catre organele Ierar-
hice superioare ale acestora, stabilîndu-se măsuri p cnlru ridicarea gradu-
.
Nopunile utilizate in acesl sistem inf orm aţional au următoru l înţeles :
Incident este evenimentul sau sureesiunea de evenimente care duce,
la un moment dat, la modificarea stării anterioare de fun cţi onare a unei
instala l-ii sau a nnii-i obiec:t, cu consecinţe nedorite asuprn duratei de
fu ncţ i onare sau parametrilor funcţ i ona}i (stabiliţi prin .i_nst ruc.\.iuui) ai
ar.cstorn, indiferent da că au afectat sa u nu cons umatonr.
Nu sînt considerate incidente următoarele evenimente :
- i eşirea din funcţiune a unei insta l aţii ca urma re a acţionăr ii co-
recte a elementelor de protecţi e şi automatizare. 1n cazul unor evenimente
nedorite care au avut loc în altă instalaţie : ieşirea din ·f uncţiune a unei
insta l aţii . care r.st e o consecinţă a incidcntului localizat în altă instalaţie,
se cvide ntiază la acesta din urmă ;
- ieşirea din funcţiune sau retragerea din exploatare a unei insta-
l aţii sau a unei părţi a acesteia d at~ ritrt unor d~f~cţiu ni ~~ r e ~o t să apară
în timpul efectuării asupra acesteia a înccrcanlor problacttcc ; pcutrtr
aceste def ecţiun i se evid.en\:ia ză numai ech ipam enţul d eteriorat;
-- rcn nclanşarea automată a liniilor elec.trice aeriene d a torită func-
ţ ionă rii reuşite a dispozitivelor HAH, de la toate capetele acestora ;
- deconectarea manuală a liniiJor electrice aeriene cu neutru! izo-
lat pentru depistarea punerilor la pămînt (energia electr i că n cl ivrată .ca
urmare a dcconcctării liniilor pentru manevrele de depistare a defec-
tului se întregislrcază la incidentul liniei cu dcfccl) ;
- retragerea din e'xploatarc - cu aprobare - a înlrcruploarelor
al căror num ăr de d eclanşări pe scurtcircuit a atins numărul admis
prin inslruc~iunile de exploatare;
- ic şir.ea din funcţiune a unei i nstala ţii auxiliare sau a unui element
prin func ţionarea corectă a AAH-uluî şi nu au avut ca efect 'redncerea
p uh!rii cfec Li v utilizabile san alimentarea consumato rilor ;
- retragerea accid e n ta l ă tiin f uncţ iune a unei insbala!:ii sau a unui·
ţiun i, dacă au fost înlocuite cu rezerva şi nu au afectat pulerea C'fectiv
utilizabilă, sau alimentarea consumatorilor ;
- retragerea din cxploatare aprobată de dispeeer a unor iustala1:ii
pentru e limin~rea unor- d efccţiu rti, cînd aceast a se efectuea71i in p erioada
golurilor ue 'sarcină, fără afectarea consumatorilor; 1
593
38 - Cartea clcctrlclanului din staţii electrlcc şl postu•-1 de tt:ansformure - cd. 53
 _retragerea . din exploa tare în m od voit a u nor insta l aţii pentru :)0 min însoţită d e deterioră ri de echipamente sau de inLrcruperea ali-
p r evemrea de acc1dente umane şi în caz de p ericol iminent de incendiu mentări i unor consumat ori sp eciali ; ... . . ~
explozie sau cu lamilăp ; ' - întreruperea totală_,sau parţială a alimentării cn en~rgta :Iec~nc~
- .rctr age1:ea d in exploatare a instalaţi il or ca urmare a dispozitiei a pl atformelor industriale şi altor consnn:-atori importanţi. ~?Imn_ahzaţt
op erative a d1specerului. ' pc 0 durată ma i mare decît timpul de f~ncţ10nare al auL~matt~ll de s1stem ;
Un incident, în sens de unitate de îni;ţgistrare, se consideră acela care : - defecta rea compensatoarelor smcrone cu pu~en de. ;)O M~ar sau
- are loc într-o singură insta l aţie; · mni m ari, care le face indisponibile pc o durată mat mare de 5 ztle;
' - se man ifestă cu un singur prilej; - ie.•}irea totală din funcţiune a unei -s_taţ~i de transfon!lar_e cu ~c.n­
- este determinat de o singură cauză. siunea sub 11 O kV, datorită unor defecţnuit care o fac md1spomb1lă
• De as~mer:_ea, se consideră un singur incident declauşările rezultate pc o durată mai mare de 5 zile. . . . . . . .
mtr-? p_enoada ~e cel mull 30 min. ale unei linii electrice, datorită unei Pentru fiecare avarie se va .atnbu1 la mvclul SIStem ulm cnerget1c ŞI
acelc1aşt cauze ŞI c:t un acelaşi prilej, precum ş i declanşarea a d ouă în- pe fiecare an calendaristic un număr d~ ?r~in~. .
treruptoar e, , cind 1ntre ele nu se poate asigura un reglaj al protecţiei Fiecă!· u i incident component a l avane1, tnd1ferent de uru tate_a ad-
cu o t reaptă de timp corespunzătoare. ministrativă în care are loc, i se va atribui şi numărul de ordme al
\
P er:tr u i~ci~entul ca.~e nu se poate localiza la o singură i nsta!a~i~~ avariei.
sau. ob1e~t, ms~ se ~1an1 fesUi cu un s ingur prilej şi este determ inat d ~ Dacă pe durata desfăşu rării, ca urmare a co nsccin~elor. aY_ut~, un
o s1n_g ura cauz.t, _llllllalca de înreg istrare se stabileşte la obiectiv ul care eveniment îşi sehimbă categoria de încadrare, respect1v dm me1dent
cuprmde respectivele instalaţii. ; devine avarie, eventual se va încadra ş i se va înregistra pe toată durata
P en t:u fiecare _ inci d_en~ considerat un itate de înregistrat;e se atribuie des făşu r ării lui în catehoria avariei. ' · _
un numar de or~1n~~ dtslmct Ia nivelul unit ă ţii adminis trat ive, pc fi(~- Cauza inciden tului este deficienţa sau fenomen ul care. provoaca la ~l~
care au calen danst1c. · , moment dat, în a numite r,ondiţii, ppariţia incident.uhu .sau ~ ~vart~J.
• lncident_ul'- _izolat ~s te i n~iden tul care ~re loc Iti u n morn~nt d:~L Cauza care deLenn iuă'· ap ari ţia unui incident poate, să apar ţ1n a unc1a
mtr- una qm 1ns t: al:q.u le sau obiectele staţi e i electriCe ş i care : dintre următoar ele categorii : ·
- nu d uce Şl la aparipa altor incidente · - lucrarea de cercetare pe b aza · căr eia s-a adoptat · solu ţi a de
-.afectează starea. de funcţionare a a ltor 'instalaţii sau obiecte da r proiectare ;
numa~ ca urmare a acţ10nării corecte a elementelor de protecţie. sa~ au- concepţia de proiectare;
tomat~.~a re cu car-e acestea s int prevăzute. · soluţia de proiectare ; .
. Inciden_L primar este i~1 ~ideulu l de e?'ploatare dintr-o instalaţi~ sa 1t execuţia instaiapei (construcţii-montaJ) ;
?~I~ct, care duce la apar1 ţ1a altor cventmente definite la rîndul lor ca ca litatea echipamentelor ;
me1dente, dar care au fiecare ca uze distincte. calitatea materialelor din care au fost realizate insta lapile sau
_1 ncidenl ~social este. i~cidcnlu l de exploata re care are loo într-o insLa- părţi din instalaţii ; . . ..
laţlC sa~ ob1ec~ ct_l pnl~J ul incidentului primar. · - uzura insta latiilor sau a unor elemente dut mstalaţu _; _
Avane este InCidentul de amploare sau o succesiune de incidente ce defecte ascun~e care nu poL fi depistate prin profilaxia normală ;
a.u loc la un mo~ cnl dat intr- un obiectiv, într-o zonă din sistem sau în lipsa unor maleriale sau piese de schimb ;
s~st~~ul energ:-t1c lua t î~ ansamblu, şi care arc ·drept consecinţă detc- calitatea unor materiale sau piese de schimb ;
norar~ de ec~Ieamentc unportante sau înlr~ruperi în alimentarea cu depăşirea solicitărilor penlru care au fost dimensionate instala-
energte ele~tnc~ a un_or platforme industria le sau zone de consum. ţiile, datorită forţei majoi·e; ,
Se ~o~s1dera _nvane î11 cadrul reţelelor şi staţiilor electrice : - modificări sau provizorate executate fără respectarea prevede-
. IeŞire~ accJdcnt.ală din funcţiun6 a unui circuit al liniilor electrice
a u_nUI transtormator sau autotransformator din reţeaua de 220 kV sat~ rilor normelor ;
mal mare pe. o durată mai mare de. 30 m iu ; . modul de ·exploatare a instala1;iilor;
. - ieşirea t~tală, accidenta.lii, din funcţiune a unei staţii de trans- modul de realizare a l ucrărilor de reparaţii şi întreţinere ;
for m are cu tensmuca de 110 kV sau mai mult p e o durată ·mai mare de modul de r ealizare a profilaxiei ;

·594 595
 '/
modul ele pregă ti re a personalului de exploatare şi întreţiner e ;
încadrarea cu personal de nivel sau în număr necorespunzător ;
nerealizarea sau realiza r ea necorespunzătoare a u.uor măsuri
tehnice sau organizatorice stabilite anterior; • Obiectul este ansamblul de amenajări şi co nstrucţii specifice obiec-
instalatiile co nsumatorilor;
fa ctori' întîmplători ;
f or~cle naturii sau alte elemente naturale;
- a lte cauze.
încadrarea cauzei incidenlului într-una din aceste categorii se va
face în baza unei, analize temeinice a elementelor tehnice şi orga nizatorice
constatat e direct de personal sau prin intermed iul aparaturii de mrtsurat
şi control, cvidcnţiindu-se clar t oale aceste elemente.
Pentru fiecare incid ent se va atribui o cauză distinctă . Analiza va
Lrebui însi:i să ev id enţieze da că, au existat ş i a lţi factori, deficienţe. san
fenomene ca re au fa vorizat apariţi a incidentului, pentru a se putea sta-
bili şi măsurile necesare elimin ăr ii lor.
AYaria poale avea ma i m ulte cauze, in fu ncţi e de numărul inciden-
telor care o compun.
Prilejul incidenlului reprezintă o imprejurare m omcntană , evidentă şi
inevitabilă, în ca r e o anumită cauză provoacă apariţ.ia incidentului. ln
aceast ă îtnprejurare instala ţia ar ti fun ct.ionat n ormal dacă nu a r fi
existat cauza.
Cauza şi prilej u l unui incident s înt elem ente dis linct~ şi se e'(iden-
ţiază separat.
Dacă un incident repr ezinlfl pril ~j de apariţie a altor incidente aso-
ciate, fiecare dintre acestea se analizează, evidenţiindu-sc separat cauza
şi prilejul lor.
η'orma de manifestare a avariei sat;t a incidentului esle t.olalitatea fe-
nomenelor care caracteri Z;ează avaria sau incide ntul respectiv.
Locul incidenlului este obiectivul, instalaţia, obiectul şi echipamentul
sau partea componentă a unei insta l aţii ori a u nui obiect la care s-a
produ.s incidentul.
Locul incidentului va fi precizat îu raport cu unitatea administra t ivă
în care s-'a produs, indicindu-sc număru l de ordine al instalaţiei în ca-
drul obicc.tivului, parametrii nominali de const1:ucţie şi de funcţionare
a insta l aţ i ei sau obiectului.
Locul auariei este totalitatea obiectivelor sau a instalaţiilor în care
au avut loc incideiltclc ce o compun.
Obiecli~ul în care apare avaria sau incidentul este ansamblu l de in-
stalatii .sau obie<:tivc-avînd una sau mai m1,1lte din funcţiile de producere,
tran;port şi distribuţie a energiei eLectrice.
596
Jnstalaţia este ansamblul de echipamente, elemente. dispozitive şi
apa rate amplasate intr-un singur loc, care au un scop funcţional de-
terminat.
t ivelor e nergetice, avînd. un scop funcţional determ inat în procesul d e
producere, transport sau dislri~ uţie a energiei electrice. , ·
J:?urata incidenlului este cel m a i m are interval de t imp cuprins între
momentul apariţi ei incidcntulni şi m omentul rezolvării uneia dintre ur-
m ăt..oare l e situaţii cores punză to ar e incidentului respectiv;
- crearea posibilităţilor de alimentare cu energie electrică sau cu
că l d ură a consumator ilor la parametrii existcn ţi în m omen tul ant erior
producerii incid entului;
- eliminarea redu cerii sub valoarea de c;ont ract sau a graficulu i de
\livrare a puterii efectiv utilizabile, ca urmare a defectii.rii sau ieşi rii ac-
cidentele din funcţi une a une ia sau a mai multor el<.>mente componente ale
unei inst alatii.
' .
Durata auariei este intervalul de timp dintre momentul a paripei in-
cidentului primar pînă în m om entul lichidării in'cid entului component
- primar sau asociat - cu durata cea mai mare; în cazul in care avaria
se compune dintr-un singur Î IH~ident, dnrnla aeestcia C'Sle idenlică cu
d urata ineide ntului r espcetiv (izolat).
În cazul în care reaclueen~a în star e de f uncţionar e a unor instalapi
necesită reparaţii, dar lipsa lor a fost su plinită prin funcţionarea altor
instalaţii din cadrul sistemu lui C'nergct.ic, durata avariei se consideră
p în[t în m omentul cînd noul regim de funcţionare a fost aprobat de con-
ducf.'rea operativ[, a sistemului t-nt>rgelic.
Durata întreruperii · în alimenlarea consumatorilor (parpală sau to-
tală ) este intervalul el<' timp cuprins înlre momenlul în care, din cauza
unei indisponibilităţi tr.mporarc ca urmare a 1l n11i incident. sau a unei
avarii, consumatorului nu i s-a putut livra energia electrică sau deb itnl
de căldnră la pa ra u~etrii stab iliţi ş i momentul r estabilirii Gtlîrnentrtrii la
paramc~rii solicitap dr. consumator. dar nu mai mari decît p:uametrii
limiLă mi.nirni stabili~i prin conta<:!..
Durala indisponibiliW!ii unei instalaţii sau obi~cL este intervalul de
t imp dintre mome ntul ieşi rii accidentale din fun cţiune a insta laţiei res-
pecti ve şi momentul repunerii ei in disponibilitaL<' (în funcţiune sau în
rezervă), indifer ent da că aceasta s-a făcut prin repararea sau prin în-
locu irea lui sau a părpi eomponcntc defecte.
Energia el ectrică n cliurabilă este energia eledrieă care ar fi rost li-
vrată consumatorilor în condiţiile normale de funcţionare, pe durata
597
\
întreru perii sau limi t:irii în nlimen~;lt'(~ ca urma re_ a unui incidcJ.1t sau a
u nei ava rii, ş i şe v a calcula dupa c um urmeaza :. . . _
a) î n cazul întreruperilor cu o d~rat~ de ()0 mm sau ma.t m ica: c~
produsul dintre co~s~I~l~ll \ PuLerca). u~reg1~~r~t !a .~r~ cea.~~ai aproptata .
de momentul a pan ţ1e1 mcJdcntuluJ şt durata. mtl CI uperu , ..
b) în cazul întreruperilor cu o duratrt mat m are de 60 mm: ca pr?-
dusul dint re consumul mediu înr~gistrat în ziua precedentă .~exclusiv
zilele ue repa us) iu orele corespunzrttoare şi .ou~·a ta' inţrerupem. Pentr u
întreruperile produse în zilele c~e repaus se Ia m co nsiderate consumu l
din prima zi de repaus antenoară ; _ . . ... ~
c) în cazul în care nu est e p r evăz~ta il;reg:st.rarea ot.H a a . cons~
m ului, se vor folosi datele rezultate dm masuran,sau d~telc d1 ~ evt~
denta ·statistică privind consumul mediu. orar corespunzator pcn oade1
<'ale~d aristi ce resp ective. . . . . .
· Deteriorarea echipamentului este modificarea ca raetcns lJCilor ftzlcc
(electrice sau mecanice) ale ech ipament~lui , c.ar.e. duce la s~oaterea aces-
tuia din funcţiune sau din starea de d tspotllblhtaLe, ecluparoen tul ne-
cesitînd o rep araţi e. ·. . .
Cauza deteriorării echipamentului este deficienţa tehnică. de fabr~caţ1c,
proiectare, montaj, exploatare sau acţiunea unor facton cxternt care
provoacă la un mo,rn~nt dat dcteriora:·ea. u nui er;hipam cnt. Cauza de-
teriorării poate să coincidă cu cauza lnctdentulm. . _ ..
J) urata indisponibilităţii echipamentului ca urmare..a d~te~·10:a.~·~1 est;
t impu l calendaris tlc în ore din' mom entul p~·?~uccm ~eten ora~u pînct
in momentul rcmedicrii accsLeia şi a l repuneru m_fu.nc~tune sau. m s ta_rc
de rezervă, se COJ:l!.pune din timpul de aşteptare ŞI ţunpul efecttv de 1('-
paraţic.
().4.2. HAPORT.AHfrA OPERATIVĂ; ANALI ZA ŞI EV~DENTA
INCIDENTELOR, AVARIIL OH ŞI A .D~TERlORAH ILOR
DE ECH1P A~ENTE
Pers~nalul de dcservire opera:iv~ din .tură (o.~eratorul d~ ,serviciu,
şeful de tură) care supravegheaza dtre?t J~~Lalaţ.ule est~ ob~1g1t c~, 1~
constatarea oricărui incident sau a va n e, s<l: rapo~· teze nncdwt ac~"\st.•t
· sefului său ierarhic superior pe linie opcrat1~ă (~'~.P~ceru.l de la tlifen-
tcle trepte ae comandă ale sistem ului energet1c) şt sa mregtstrcze aceasta
în regist rul op erativ . . . .
Personalul de conducere operativă (dispecenil ?e.
la. dtfcntcl~ treptr.
d e comandă ale sistem,ului energetic) consemneaza mc1dentu l sau ava
~9 8
ria şi, in f uncj.ie de amp ~oarea acestora, com unică imediat conducerii
a~min is t:alive ş.i inspector'ului de ava rii din unitatea respectivă, p recum
ŞI trepte1 supenoare de d ispecer.
A naliza avariei sau a inciden t ului v a t rebui să cla r ifice următoa rel e:
locul ş i m omentu l apari p ci incid entu lui sa u avarici ;
for ma de manifesta re ;
prilejul ;
cauzele care au dus la aJXlriţia a var ici sau incidentului ;
echipament ele deteriorate ;
_ cauzele d et. cr ioră ril o r ;
modl,ll de fu n cţi o nare a dispozit ivelor de au tomatizare ş i con trol ;
consccinţrl t~ incidcnt ului sau avariei ;
- m ăsu ri l e de prevenire a unor avarii sau incidente simila re.
ln cazul ·în care pentr u lămutjirca cauzelor .şi co nsecio~elor, în vederea
stabilir ii unor măsuri corespu nzătoare, sînt necesa re probe, încercări,
a nalize de la b orator sa u ob ţi ner ea unor da te t e hnice suplimentare de la
alt e u ni tăp, conducerea u n ităţii va <'>rg:tUiza efeclua ren a nalizei in ma-
ximum 10 zile de la producerea incidenlului sa u a Yariei. · .
. Pent ru avariile la care elucidarea cauzelor sau a conseGin!:elor ue-
ces ită studii sau cerc etă ri de m ai l u ng ă durată, analiza s e va înch eiu,
urm înd ea, prin grija conducătoru l u i organizapci respective, aceste pro-
bleme să fie p reluate de u nităţile de specia1itate.
La ana li ~a av:triilor ş i incidcntelor se vor fo losi oblig ~toriu toate'
documentele de informare (evidente primare, d iag•rame, procese verbale
de recepţie şi control, buletin de control etc.).
Analiza avariei sa u a ineidentului se face la n iv elul u nită-ţ i i (lf·a ani-
:latorice care arc în gestiune instalaţiile respective, cu particip~rea,
dacă este necesar, a reprekentanţilor fabricantului, proiectanLulu i şi
exceutantului obicctiv ul11 i. ·
Conducătorului unităţii organizatorice îi revine răspunderea pentru
efectuarea complexă, exactă şi în termen a analiz('i 'avariei sau incidcn-
t ului.
Rezultatele analizei incidentu lui se consemnează de către unitatea
care a efecl uat analiza, într- un formular tipizat denumit "Fisa inciden-
t ului", care>. se a p robă de comisia tehnică a întreprinderii, îh 'termen de
l 5 1.ile de la producerea incidentului. Pentru av:uii, întreprinderea care
administrează inslalaţia în care a apărut incidentul primar al avarit'i
c ompl etează o "Fişă de av<.~ rje", cu informaţ ii sintetice priv in d inciden-
-tele ct;lre intră în co mp onenţa accsl eia . Fişa de avarie astfel comp l ctală .
se aprobă de conducerea întreprinderii în termen de maximum 15 zile
de la producerea avariei.
599

6.4.3. INCIDENTE Ş I AVARII CARACTERIST I CE LA STAŢII
SAU POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI MĂSuRl
DE PREVEN IRE
Determin area cauzelor reale ale incidentclor şi avariilor şi ~n~liza
corectă din punct d e vedere tehnice-şti inţific a acestora. con~t1tmc o
sarcină principală a personalului de cxploatare, deoarece .m. acest mod
se pot stabili mă s uri care să conducă la. reducerea sa~ la clun.I~ area. unor
astfel de evenimente directe, cu consecmţc asupra s1guranţe1 m ahmcn
tarea cu energie electrică a consumator~l~r. . ' ~ .. . · .·
Printre incidentele ş i ava bile care se mreg•~tr~az a la s~a ţn ŞI postu11
de transformare, o cat<'gorie separată o consLtttne cele dm v ina perso-
nalului. . provocat e de acestea.
Insuficienta pregătire pr~fesi~nală, neate~ţia, ind~~ciplina în. muncu:
nerespectarea nonn~lor tehmce şt de _rrotc~.ţ1a. mt~ncu conduc m . uucl·1·
situaţii la producerea unor incidente Şl avarn .d1n vma per~o~alul~1, c~ll
pot fi fie manevre greşite, fie lucrări de î ntrcţme~·e, înc;rc.an. profllactH'.''
ele. executate necorespunzător. Dintre cele mat des lllt.tlmtc exempl1
ficăm: . · ' ·
_ Deschiderea unor separatoare sub sarcirill se prod uce acolo undl'
nu există d ispozit ive de blocaj între în t reruptoar~ şi sc~ara toa~·e, sau
unde personalul anu l ează· in Limpul m ancvre1 blocaJele ~x•sten~r.
Deschiderea separaloarelor in sarcină se mai poate face. ~~ da tont a
efectuării manevrei în altă celulă decît în cea în care con~hţi.Ile de rll'
conectare a separatorului sînt îndeplinite. .Acest g en de m~1dent cstt·
mai răspîndit în g~ neral la instal aţiil e de distnbu\.IC constru!_tc p e ma1
multe niveluri. ·
_ Punerea sub tensiune a unor instalaţii electrice din c.are nu s-au
scos toale scurlcirwiloare/e mobile sau la care n!l s-au clesc~Is s~par~loa
rele de punere la pămînt conduce la incident~ dat~rate . m:!n~cr~L pt·
scurtcircuit a unor aparate de manevră. Dat fund ca sem tcu cmt?.urlt
se montează în general pe barele sta Pilor sau in in~edi7t~ aprop1erc a
acestora, unde puţeril o de scurtcircuit nu valori relat.Iv l."ldic~te, efeet:lr
prod\Ise sint deosebit de g rave. AstfeJ, la b arele de du;Lnbuţte de 20 kV
a le unei sta tii alimenLMc de un transformator cu o pnterc d~ 25 MV i\
puterea de s'curtcircuit pe bare fiind ~de cirGil 2~0 ~V A,~ .ava~1e de .accsl
fel conduce la disLrug:!rea completa a celu lei ŞL ~a cx~mtlerca ar~cu·l·t~ t
electric la ambele ·sisteme de bare colecţoa~e, daca staţia arc doua s1s
teme ele bare.
_ -. Deconectarea eronată a unor elemente ale inslalaJ'ci o fac clectn
cienii care plecind din camera de coma ndă spre staţ1e să deconectc1.t'
.600
un anumil clement, decon ectl'><'lZă altul, ducind astfel la intreruperea
unor consumatori. Nu se produc în acest caz avarii in instalaţiile ener-
getice. ,dar se prod~c uneori pcrturbap i grave la consumatori.
- Efectuarea de manevre incorecte, cum ar fi de exemplu, neulili-
zarca cuplei la trecet'ea uno r celule de pe un s isLcm de ktre p c cel ă l a l t,
reca ce p Mtte cond uce la ineitlcntc ş i avari i gt·ave la barele colcctoarc.
- Con exiuni electrice greşite, cum ar fi legarea greşită în p ara lel
a două transformatoare, legarea incorectă a fazelor la două linii sau ca-
bluri care fun cţio n ează in paralel, transformatoare de curent l ăsate cu
secundarul desch is etc. 1
- Neluarea unor măsuri de crmelizare a insţalaţiilor în sr.opul îm-
p iedicării pătrunder i i păsăril o r sau animalelor în insta l aţiil e de distri-
buţi e du ce de nsemenea la inciden te ş i ·a varii. da tori tă scurt circuitelor
·
- Neefectuarea la termen a verificărilor şi încercă rilor profilaclice
ale instalapiror face ca anumite\ puncte slabe a le in stalaţii lor să nu fi e
puse în evidenţă şi să conducă la incidente şi avarii. Î ncercarea pro-
filaclică a insLalaţ iil o r făcută la term enele prescrise· reduce substanţial
probabiliLaLca de avarie a acestora, co).lducîud la ev idenţi erea elemen-
telor cu i~o laj,ie scă z ută sau a le că ror carat;Lcristiei s-au modificat în _
l irnp eli n d iferite cauze (pătrunderea umidi tăţ. ii, dep unerea prafu lui,
fisurarea unor izolalnare etc.). O m are ţmportanţă are verificarcn f unc-
ţionării corecte a instalaţi il o; de protecţi e prin rel ee, a dispozitivelor de
a~tomatizare şi a aparatelor de comutare. Verificarea i nstalaţiilor d e
protecţie contra supratensiunilor atmosfericc şi a instalaţiil or de legare
la pămint reduce de asemenea probabilitatea de producere a incidentelor
şi a variilor.
O altă cilt('go ric imporLanl. ă de incidente şi avarii ce se înn•gistrează
in staţii ş i posturi d e transformare se referă la cele provocate de cali-
tatea necoresp unzătoare a aparatelor şi materia lelor furnizate de con-
structori. Ct•le mai frec,·ente sînt :
- Inlreruptoarele cu o putere de rupere r<'ulă inferioară celei în-
scrise pe placa cu caracteristici eonduc b num ~roasc cazuri de explozii
de întrcruptoarc, ele sudare a cont~ctelor acesto ra, de blocare a coalac-
tclor. .
- Separatoare .de t ip exterior cu insuficientă rezistenţă mcc~nicu,
ale căror izolatoare se r up cu ocazia manevrelor, producînrl avarii.
- Transformatoare de Lensiune, cn circuitul magnetic subdimeu-
:..ionat. conduc la incălziri exagerate, respecti v la explozii şi incendii.
- Transformatoare de forţă cu defecte de concepţie şi de cxecu-
~i e, care conduc la scoaterea lor din funcţiune pe termene lungi.
601
 - Dispozitive de acţionar~ de' la .distanţă nesigLlre în func\.~o'niHf,
ceea ce face ca instala ţiilc de automatizare cu care se cuplează sa ltlHi•
atingă scopul: \· . . . _ • . . .
ln a fam acestor incidente, cu o pondere ma• Imea, swt ŞI 1nc•dentcll•
provoc-ate 'de lucrăr il e executate necorespunzător .~e .unit_ăp~e. de con
strucţii-montaj, cele provocate de forţe a.le natu:u..<?~scarc~n atmo~
· ferice vînt chiciură viscol etc.) cele datonte poluaru mstalaţulor de tip
exterior, c~le provo~ate de acţiuni ale unor persoane străine, de păsăn
şi animalele etc. . •
Pe baza experienţei de cxploata:e, în. urma a n al~zelo! ce se fac, s1nl
stabilite măsuri l e t ehnice şi orgamzatonce care as1gura reducerea nu
mărului si efectele acestor incidente şi avari i.
p at;n~ie deosebită trebuie. aco.rdată măsuril~r d~ preveni~·e. a in
cidenLelor d.in vina persona lului. Dmlre aceste masun cele mai 1m por
tante sînL : . .
· - Instruirea personalului de exploata re ca o act1v1tate perm~uen tu.
dnsă în mod conlinuu şi sistematic ş i care se desfăşoară sub mat mult<·
'aspecte. ' . . . .
- însuşir ea de cătrC>. personal a cnuoştn:ţelor tel;mce de sp.ecH\11
t ate prin instn1irea la locul de mun că sa u p r.u~ cursu.n de pe;fec~JOnarf'
cu scoalcrc din· pr oducţie pc intcrv.ale _d e~er mJ.na~.e, . m funcţ1e de coJn
plexitatea c un oşlinţclor care tr~hu1e sa fie ~sm~1late. . Pent.1:u prevenirea inciclentelor şi avariilor .datori te supratensiunilor
- însuşirea de căt re personal a instrucţrumlor Lehmce . genera le ~ ·
interne. . .
V
_ Efectuarra excrcipilor de avarii, cu care ocaz1e se SJmu l~aza di
ferite siLuatii de avarii şi se verifică comportarea personalu1m tie rx
ploatare în' asemenea ocazii. . .. . reu~eşte menţmerea ·sub tensiune a liu:iilor in .80 - 90% din numărul
_ Cunoaşterea de către personal a. msţalaţnlor deserv1te, a cara<
teristieilor şi a posibilităţilor de supraîncărcare a elcrnenteior condut
toare de curt>nt a aparatajului, a schemei normale de funcţlOn.ar(', oi
inter.prelării funcţionării inslalaţiilor d~ prote~ţie pri~. relee, a d1sp~11
t iYclor de automatizare şi a seronalizănlor, a mstalaţulor de rezerva ·'
moclul lor de utilizare etc. . ne~elor, la m~ta~aţule de d•stnbuţ1e. Trebuie de asemenea să se măsoa:·e
_ Verificarra aptitudinilor fizice şi psihice ale personalulUI de <'
ploatare. . . .. ' . . "1
_ Controlul period1c al mstalaţulor este cel ma1 :mportanL J111J u<
de prevenire a iucidei~~clor şi avari~lor. . . . . .
_ Revizia instalaţulor se executa penod1c la toate elementele mst.
latiilor ener<1~ticc. Este foarte important ca acestea să se efectueze 1.•
ti;np şi cu ::.multă conşLHnciozitatc profesională. · ~ . .
_ Incercare.a profilactică a i~stal aţiilor ~c dcctue~za peno.dJc "'
astfel se realizează eliminarea punctelor slabe eare se pun în cvidc•nlfl
cu ocazia controalelor.
602
. Deoarece a\~ariile p rovocate din vina furnii orilor şi a întreprinde-
niOI· de ~on.taJ au totuşi o pondere importantă şi au uneori urmăl"i
gr~wc, masunle .p.entru prevenirea acestora sint deosebit de importante.
Dintre cele ma1 nnportaute măsuri se pot cita următoarele: .
- Îmbunătăţirea calităţii aparatajului şi a materialelor care se în-
t rocluc în instalaţii de către furnizori. ·
. - Utiliz~rea unor tehnologii necorespunzătoare la lucrările demon-
taJ, a unor tehnologii insuficient, puse la punct sau insuficient cuno-
~cute de persoua!ul de execuţie nu trcbu'ic admisă. Toate operaţiile
~mp orta.nte. trebu:e execu~at~ în baza unor fişe tehnologice sau a unor
•ns~r~cpum detal.wte, cu 1nd1carea tuturor fazelor de execuţie, a carac-
~cnsbc!lor matenalelor utilizate, a dozajclor ele.
. - Recepţia i nstalaţiilor dup ă montaj şi probele d e punere în func-
ţJU~c•.s~ face după ce, p ~ ţ:>arcursul efectuării lucrărilor de montaj şi
• la sfu ş1tul a.cest.ora, umtaţ!le de exploata re au sesizat toate deficien-
tele constatate Şt au controlat în permanenţă ţa li tatca lucrărilo r.
D at fii.I_ld. că majoritatea incidcn tclor ş i avariilor provocate de for-
!·cl.c .na~uru _swt. ca uzate de supratensiuni atmosferice şi de depuneri de
<:~ucm~a, n:tas.unle d e prevenire trebuie să fie indreptate in aceste două
<.lm~r.ţu pnnc1pale.
atmosfence trebuie luate următoarel e măsuri:
. - I_nstalarca de cHspozitive d(~ reanclanşare automa tă rapidă mo-
no[azata (~:'-R-l\1). sau trifazată (HAR-T) cu unul sau două circluri
pc toate l mul~ aenene, constatîudu-se din experienţă că prinacestea se
total al declanşărilor acestora. .
:-:- Complet~rea schemelor de proLecpe cont ra supratens iunilor ale
sla~ulor, P?Stt~nlor de transformare şi ale intrării liniilo· ac:-iene. In acest
sens y·:_bu1e sa se prev~dă, conform prcscripţiilor în' vigoare, instalarea
descarcato~relor c~ rez1st~nţ~ va:·iabilă, a celor cu coarne şi a para trăs­
pnzelc d~ p~mmt la car~ sînt legate instalaţiile de pt·otecţic contra
snpra~enst~n~lor atmosfe~1ce, în scopul . verificării încadrăr\i lor în pre-
vedcnl~ d1n norme. Inam~ea. sezonului kerauni~, toa te instalaţiib de
prote~~~e contra supratcnstumlor trebuie verificate ·si conectate la in-
stalaţulc pe care le protejează. · '
. . l~e~~tru preven~re.~ incid_er:telor . şi a~~riilor datoritc depunerilo[' de
chtct.tua e.ste ~eces.ara pre~at1rea şr venf1carea, inaintea începerii S '\ZO-
nul~l~ de .tarna, ~ mstal~ţulor de topire a chidurei. De asemenea, se vor
ven~~ca ŞI pu~1e 111 funcţmne p~nctţle meteorologice cn care sînt do tate
~>Laţllle electnce, în care sîut instalate, după caz, anemomctre sau an.e-
603
 mografc, chicurometre, t ermohid rografe etc. Se vor verifica şi pune în
funcţiune avertizoarele de chiciurrt, canalele de transmisie ş i de. rccep-
ţ ie a semnalelor în cap ti în care există.
1n zonele în care exi stă p ericolul co ntaminării izolaţiri instalaP-
. ilor montate în aer liber, fie prin poluare granulară (depuneri degaj a te
de diferite înteprinderi industriale), fie prin poluare electroliLică (ema-
narea unor g aze care, in prezenţa cepi, umczelii, formează substan~e
bune conductoarc), este necesar să se asigure o cu răprc a izo laţi ei şi,
după caz, să ' se trateze izolaţia cu unsori siliconice sau mincralr.
Aceste măsuri trebuie aplicate o dată sau de dourt ori pe au, în fun cţie
de gradul de poluare, linie i d e fugă a izola ţiei, microclimatului zonei etc.•
însă se r ecomandă aplicarea lor in luna oct o mbrie ş i respec tiv în luna
octombrie şi .aprilie.
Aceste măsuri, precum ş i mulle altele stabilite în urma analizelor d e
incidente şi avarii, aplicat e cu corectitudine, conduc la eliminarea punc-
telor slabe şi Ia mărirea s iguran ţe i în · rune ţionare a staţi il or şi p ostu-
rilor de ira nsforma re.
6.5. PREVEDEm ALE NORl\IELOH DE PROTECTIA 1\'IUNCli
LA EXPLOATAREA STATIILOR E U·:C'l'RlCR ŞI POSTUm-
LOR DE TRANSFORMARE
6.5.1. CONSIDERATII GENP:n.ALE
În slaţiile şi posturile de t ransformare , ca şi în cPlelnllc instalapi
eleclric<'. regulile d e tehnică a secnrită ţii trebuie respectate· întocm a i,
orice a batere putînd duce la acc icl en lări g rave, adeseori mortal~.
i\cciuentcle datorite curentului electric pot fi complet (witate, dacă
iustalaţ.iile şi aparntajul sînt construite conform 'normelor tt>hniee, d a<:ă
in l.impul exploatării se p ăst rează d istan ţe l e minime. şi toale Ing rădiril e
prevăzute în construcţia instala ţi c i , dacă 1 p ă rţile m eta lice a le instalaţici
şi echipamentului, care în mod normal nn se află sub tensi u ne, sînl le-
gate la o bună priză de pămint, da că personalul d e exploa t are fo l oseşte
mijloacele ele pr otec ţie cor espunzătoare fiecăre i acti vită p în parte, d ac ă
mijloacele de protec ţie sînt bine păstrate, astfel încîL folos irea lor srt
apere de pericole şi daci'i personalul de îutreţin er~> şi cxploatare cs tP
disciplinat la lu crări.
604
_Personalul care îşi desfăşoară activ ita t ea în staţiile elccctrice şi pos-
t u nlc dG transformare trebuie să îndeplinească co ndi-ţiile prevăzute în
nor mat1vul .:\i8E-PE 119. '
D in punct de ,·eclrre al măsurilor ele securi tate lu crările care se
-execută în_ i~1st.:.daţiile electrice se împ:ţrt în dO\li'i c~tegorii:
- lucran cu scoaterea de su b tensiune; ·
lucrări fără scoatere de sub tensiune.
• S!' co_usideră lucrări. c u scoale re de sub t ensiune acele lucrări la ca re,
~.n funcţ1c de t.ehnologta adoptată, se scoate de suh tensiune întreaga
~nstala!·'.e.~au doar ~cea pa r tea a instala!.iei la care urmează a se lucra,
m con d1ţu d e sccunla l e.
.. P en.tru ·executarea l ucrărilor cu scoaterea de sub tensiune a iustala-
~ulor smt ~ecesarc luarea unor măsuri t ehnice pentru deliminatrea zo-
nelor proteJate şi a 7.onelor c;le lucru.
.~riu zonă protejată se înţelege zo na care .conţine instalaţia sau insta-
laţulc la c~r~e ~.e execută lucrări şi in care s-a u lua t măsuri de către p e r-
s ona_lu l _t_uutaţ:n de exploatare menite să impiedice apariţia accidentală a
lenstU nu. ·
. Măr~n~ea. zonei proteja te se stabileşte in funcţie d e complexitatea
~nstalaţteJ . ŞI de eondiţiilc in care se execută lu crările, fiind cuprinsă
wt~e p unctele ele ~tn de s~a făcut separaţia vizibilă, respecti\' de unde s-au
s cos c~e sub tcnstune 1n.stalaţw sau insta laţiil e la care se lucrează.
V
Prm :.oua de lucru se mţelcge zona in care p ersonalul execută lucrări
Ia u n moment elat.
_In vc~erea reali~ării zone.i protejate t rebuie luate următoarele mă­
SUl) Lehn1ce, în ordmea indicată mai jos :
a) intreruperea L,ensiunii şi separarea Yizibilă a instalaţiei.
. _b~ !Jlo_c area aparatelor de comuhrţie prin care s-a făcut separaţia
"!uhJia Şt montarea inclit"aloarPl or de securitate cu ' caracte r de inter-
zicere;
c) VE'rificarea lipsei de tens iune;
d) lega rea in stala!:iei la pămînt ş i în seurtcircnit.
Num;~i după luarea acestor m~tsuri, ins lalaj.ia se consiclcrrt scoasă de
sub t ensmne. •
f ~ ve~ crea r_ealiz~rii _J~<>nei ele luc ru, tre buie 1uate urmă tou rele măsuri.
tchmcc, 111 ordm.r.a tncltcatil mai jos:
a ) • verifica rea lipsei d e t ensiune ;
. b) l c~arca ~nstalaJ.iei la pămint şi in seurteircuit (op era~ic cm·c c u-
pnndc ŞI descarcnrea sarcinilor capacitive) ; .
c) delimitarea ma terială a zonei de lucru;
d) măsuri t ehnice de asi<'urarc impotriva a ccidentelor de nalură
neelectr i că. o
605
 G.5.2. MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII PENTRU
EXPLOATAREA IKSTALAŢIILO R ELECTR I CE
InsLalapitc electrice sînt supravrghcate in mod permanent de către
o categoric dr personal operativ (denumit şi personal de supraveghere).
care a r c sarcina de a urmări mărimi fi1.i ce, scmna l izăr i sau alte infor-
mn ·ţii, în scopul ut! a intcrvc n'i operativ, în caz de neces i tal.t~·, pentru
mEmţiucrca futtc"ţionalităţi i s istemulu i energetic, prin eliminnrea· sau
izolare<~ < kfec~i u n il or a p ărute . h~ aceste sit uaţi i, personalu l U.e supra-
veg here execută controlul pentru depistarea defedelor, manevrelor şi
remedierea (Lotală, par·paHi sau prin' provizorate) acest or defecte, precum
şi înrt>gistrarea semna i i zărilor. , bile);
Personalul de supraveghere a instalapilor clect~ice işi exercită act i-
vitatea în lnră, fie cu prezenpi directă în instalaţiile p e care le dcscr-
veştt>, sau la d omiciliu (aflat in imediata apropiere), fie la distanţă.
primind informaţii telefonice sau cu ajutorul instalaţiilor de lclesem-
nalizarc, telemăsură . sau tel ccom~mdă.
Instalaţiile supraveg t1 cate d e personalu l aflat chiar în interiorul
acestora s~tu la domiciliu în apropiere se numesc instalapi cu persona l
perma tHml, iar cele suprawghcate \le la dista nţă, in sta laţi i fără per-
sona l permanent.
Personalul dt~ supraveg here a instalaţi ilor elr.ctrice execută îu afara
sarcini lo r de mai sus şj l u cră ri p(: bazli de atribuţ ii de serviciu (AS) sau
de insLr\lcţ iuui tchni~e interne (ITI-P).
De. asrmcnea, in cazul în care supravegherea este exercitată in turc
formate din două sau mai multe persoane, in instala~ii cu personal per-
manent, la dispoziţia emitf'ntului personalul de supraveghere (în afara
şefului de tur{i) poate parLicipa la l ucrăr ile de revizii sau de reparaţii,
prin incl.nclcrea sa în formapilc de lucru de specialitate. ln Limpul lu-
cră r ilor , personalul de s upravt>g here intl·oJus în formaţii l c d e lucrp de
revizii sau reparaţ.i i se s u bo rdonează şeft\lu i de lucrare·. Aecst persona l
poaLe fi scos din formaţia respectivrl, la r-t·n·rca şeful ui de tură, 1n ca7.uri
b ine j ustîfica Lt'. • Luî11d în considerare rezt:Iltatelc obţinu(.c 1 de diferiţi cercetători.
Controlul instalafi.ilor clec/rice poate fi efeeluat de:
a) personalul de deservire operalivă, constituind alribuţîe de ser-
viciu ;
b) persona lul tehnica- inginer csc care are ca sarcină executarea aces-
tui co·ntrol şi care în tnlonul de autorizare are precizat dreptul d(' ton-
trol în insLa lnţia respectivă;
c) personalul echipelor de intervenţie, special instruit şi autorizal,
pe ntru coutrolld instalaţi ilor fără personal p ~rmanent.
606
, Manevrele în iustalaţiilc electrice se execută dn două persoane.
HVJnd ~rupa a IV-a, respecti"· a II-a de autorizare. -Se poate c.a mane-
vrele sa ~e execut_c şi de către o singură persoană av ind grupa a IV-a
de auLortznre, în următoarel e situaţii:
a) în ca~ul instala pilor de joasă tcnsitine, (cu cxccppa rt'lor subterane
cu acces prm trape) ;
b) in cazul iustalaţiilor c11 personal perma nent, dcscrvit.e de către
o singur5 persoană în tură (cu excepţia motitării sau dcmonăti i i scurt-
eir<' uitoarelor mobile) ; .
c) în cazul ins ta l a.ţiil o r de inaltrt tensiune fă r il. p erso na l permanent,
prc~zcntînd o sc hemă simplă, cu aprobarea conducerii subunităţii de ex-
ploatarc (cu excepţia montării sau demontării scurtcircuitoarelor mo-
d) in cazurile de deconcctare a iutreruptoarelor şi ·de debroşarc
(sau de scoatere) a iutreruptoarelor debroşabile. din celule.
Manenelc se execută conform celor indicate în subcap. 6.2.
G.5.3. :'11ĂSUR I DE PRTM AJUTOR IN· CAZ DE ACCIDENTAHE
La. executarea lncră.rilor în staţiile electrice, posturi de. transfor'm are
sau pn_ncte de al i menta~e pol avt~n loc următoarele catcgorii de acci-
d«'ntan :
- electrocutări ;
- arsuri;
·- mecanice.
La tre(:crea unui curent electric prin corpul omenesc arc loc feno-
menul de electrocuta.rc, cu influenţe d in cele mai puternice asupra sis-
temului ne rvos şi a inimii.
Ef~ctele elect_rocută rii s_înl influenţate de mai mulp factori, p rintre
care Şl frecvenţa curen t ulUI electric. S-a stabilit că frecvenla de 50 Hz
dl'.c i frecvenţa utilizată şi î n !·ara noastră este foarte peric'ulpasU. '
se poate considera că limita maximă a -curentului ncpericul os este de
10 mA, pentru curentul altcrnaliv şi de 50 mA, pentru curen t ul continuu.
. Va_loarea ~urcntului electric care trece prin corpul omenesc depinde
de dot facton :
- tensiunea la care este supus omul ;
- rezistenţa electric-ă a corpului omenesc in momentul atinc:1erii :"> •
Măsuri l e de prim-ajutor depind de starea' în care se află nccidentatul
după scoat-erea lu i de s ub tensiune.
\ 607
 a) Dacă accidentatul nu şi-a p ierdut cu n oştinţa, insă a fost anterior
în nesimţire sau a stat un timp iud<' lungat sub c urent. trd)u ie să i se
asigure o liniş'te perfectă pînă la venirea m edicult~i.
Dacă medicul nu poate ri chrmal imediat. accidentalul lr<'buie să
fie transporta t de urgenţft la punelul sanitar, asigurindu-sr · mijloacclt-
de transport n ecesare.
. b) Dacă accidentatul şi-a pierdu t cunoşLinţa, îns~1 îş i păstrează res-
piraţia, rl trebuie aşe:>:at intr~o pozi\ic l:Omodă. I Sf' vor d escheia hai-
nele, se vor îndepă rt a persoan ele d e prisos, i se va da sft miroas\: amo-
niac, i se va fric pona 'ş i înd tlzi corpu l. Da că at.;cidenta t.u l respiră
neregulat, foarte ra r şi spasmoclic, ca un m uri b und, i se va face rcspi-
ra t ie artifi cială.
'c) Dacă nu cxisHt conv ingrrca C'ă victima mai este în via~ă (respi-
raţia, bătălie inimii, pulsul sînt foart e slabe sau imperceplibilc), accidcn-
tatul nu trebuie să fi e considerat dccrdat, deoarece moartea poate fi
doar aparentă. In această stare, trebuie să i se acorde imed iat primele
a jutoare, prin efectuarea respirap<'i artificiale, in caz contrar se peri-
clitează ireversibil viaţa accid<'nlalulu i. Respira pa artificia l ă trebuie
efect u ată fă ră întrerupere pînft la sos irea mecliculni , carr, in ac·estc cn-
z uri, trebuie chemat im ediat.
Metodele de r eanima re prin r espir a jie artifieia lă sînt :
m et oda de re spira!. i(~ art.ifi e i a l ă prin insuflare (gnră la nas sau
gură In gură) ; · Stapile electrice şi posturile <l~. transformare sînt obicc:tivc care se
m etoda de respiraţ.ic artificia lh cu ajut orul apar atelor speeiale;
- metode de respiraţie ari ifi da l ă manuale;
- pro<;edee complimentare de reanimare (inhalarea o.x'gcuului).
Personalul care intervine în operaţia de salvare prin respiraţie ar-
tificială trebuie să ţină seama perman<'nt de următoarele rt>guli generale:
a) R ;1piditat ea cu ea re se înt ervine pentru începerea ac!iunii , d e
respiraţie orlific ialo t re buie să fie rnaxirnrt. · ·
b) Opel'a pa de respira ţie ar lificială nu poate fi intre r uptă d cdt de
tătrc medic, singuru l care poalc h o l ăr'i as upra stării victim ei. Operaţia
se va prrlnngi p înă la readucerea la Yia ţă n Yictimei sau p1n~ la ordona-
rea întreruperii ei de eăt r e med ie.
c.) Supnwf-gherea după n·adu r\' r ca la v iaţă. a acciclentalului este
obligatorie, în aşa fel încît să se poată acţiona in caz de nevoie.
Singura persoană corupctenlă care poate să st!tbilească moartea ac-
cidentatului rsle medicul.
Efectul ue elcctrocutarr este însoţit in toate cazuri!!' dr arsuri pro-
vocate fie prin atingere d in•('[ r1 <·u roHductoarcle neizolole, fie prin
acpunca arcului electric, ce se pon l r amorsa între c-ont!Ht·Loare ş i dife-
rite p[trţ.i ale corpul ui v ielimd.
608
AcesLc arsuri pot fi :
arsu'ri localizate;
- arsuri intinse.
Arsurile pot proveni fie prin acpunca directă a curenlului e lectric
fie prin aprinder ea veşmintelor viclirnei, ca urmare a efcctului provocat
de• arc~ u 1 <·lectric. ' •
. .Arsurile localizate, ea re nu sî nt inl insc ·pc suprafaţc mari 'şi nu sînt
lliCt prpfundt>, se vor t rata la fa~a locu lui. ·
Arsuril e grave, profund e sau în tinse se vor trata d e personalu l
m e t~i ca 1 nceesi Unei spitaliza rt'.
6.6. PllEVEDERI ALE XORi\ll::LOR DE PRE\'E~IHE ŞI STJN,
GERE A INCENDIILOR L.\ EXPLOATAHEA STATIILOR
ELECTRICE ŞI PO STUJUI.. OH DE TRANSFOR:UAHE
_. G.().l. CO~S IDERATII GEN8RALR
in caclrează în categoria "C" şi "fJ'' de pericol de inr.r.nd iu, în conformi-
tate cu norme)e republicane de pază şi stinger e a incendiilor.
f Il a.cest e COndiţii, atit la t'OnSll:UC~iile, cit şi ins la la Jii le Obiectivelor
en~rget1ce respective se impune luarea unor măsuri severe referitoare
la · org~ni z~re~ ~ctivităţii dr prevenire §Î stingere a iuccndiilor.
Oblt~aţ1a ş~ .raspun~erea prn~ru J:ealizar<>a deplină a măsurilor d e pază
eontra ll'l.Ccudulor, a JnstruclaJU lut şi pregă ti rii personalului în acest
s~ns o an . potrivit atribuPilor ee IC' revin, cei cr co nd uc, organizează
ŞI contro lează activitatea .
6.().2. TIEGULI PRIVIND FUJ\JATUL Ş l FOLOSIREA
FOCULU I DESCHIS
E~le interzis cu desăvirşire fumatul şi folosirea foculu i deschis în
~oc~nlr. unde ex.i.s.tă pericol de incrud iu şi explozie, ca de exemplu :
lll~aJ~e~de hat.erulor de acumulalo~re, încăperile secţi i lor de epurare
c lllmlca a ape• unde s~ folosr~t<' IHdraziua, magazii, depozilc, lubora-
loa re, podu r1 de cuhlun, cnnalr ş i pu! uri de cabluri, tunc!u~;i, ea m ere d e
609
39 - Cartea electriclanului din statJl electrice şl posturi de transtonnarc - cd. S3
telecomunicaţi i , panouri d e comandă şi automatizări, instalaţiil e rcţ c~
telor · d e apă , abur, turnuri de uecuvare a ·trausforrna t.oa relor, garaje.
depozite exterioare de acetilcnă, carh id ş i ca rhuran ţi lichizi, în apro~
pierca rezervoarelor de ulei. depozite cu hidrogen, staţiile de alimentare·
a masinilor cu carb uraa nţi eLe.
tu' aceste locuri se vor afi şa anunţuri "Fuma tul oprit" şi "Pericol de
foc". Se interzice amenajarea locurilor de fumat în aceste sp aţii. Toto~
dată, în toate locurile menţionate mai sus, se interzice ilum inatul c u ehi~
briluri, lămpi de petrol, faclc, hîrtie aprinsă şi lumînări.
ln celela lte încăperi d in stapile electrice, cum este de exemplu ca-
_mcra de comandă, fumatul va fi permis în pu!lcte special amenajalc
şi dotate, rare nu prezintă pericol de incendiu.
6. 6.3. REG ULI CU CATIACTER SPEC IAL PENTRU PREVE-
KIREA lKCENDJILOR LI\ PRINCIPALELE l NSTAL'ATJl
ENERGETICE
Transfonna toaro (:tutotransfonnntonre, bobtnc de stingere. hohinc de
.şuntare ş i reactom·e). Lr:t transformatoarele aflate sub tens iune se va
urmări ·.t'\' :;pecLarca întocmai a i nstrucţiunilor de exploatare şi a con~
troa lelor periodice pnînd seama că pericolu l de incen4iu constă in faptul .
că uleiul se descompune .la apariţia unui arc electric, iar gazul rezultat.
în contact cu aen tl, în proporţie de 8-40%, este exploL.iv. lntrucîL.
în general, incendierea uleiului din trunsformatoare se dator eşte defer-
telor interne, ate fun c pon ări i în suprasarc ină sau cu sistemul de răci re·
deco nectat, respectarea inst rt\Cţiu nilor de expl~>atare ş i a norm~lor pr i~
\ ind controalele şi întreţ in erea inslalaţiilor este de pri mă i mportanţ5.
Instalaţii clectriec• de distdb uţie (circu ite primare). L a ins ta l aţii
electrice de distribuţie (circuite primare) pericol de incendiu prezinlit
echipamentele care co n ţin ulei sau i zolaţie combustibilă (intrcruptoa re
şi transformatoare de măsură) şi care, datorită unor defecte în interior
sau la depăşirea parametrilor de funcţionare, P?t provoca explozii urm~r te
de aprinderea substa n ~elo r combustibile.
Baterii de acumulntonrc. Deoarece b ateriile de aeum ulato:uc sint
instalaţii care p ol pretenla pericol de incendiu sau ex:plozii, personalul
operativ va acorda o atenţie deosebită regulilor de exploatarc şi ÎlJtrc·-
ţinere a aeestora. ·
· conceutraţia maximă adm isihilă la acid sulfuri c, anhidridă s u!ru~
rică ş i hidroxi:d alcali rli în aer este de 1 r"Qg/ m 3 aer. Aceastrl .limită se
co nsid eră respectată, dacii se as igură debitul de aer necesar pentru ven-
t ilaţia prevăzutrr in proiect.
610
Pe _u şi le camerelor de aeumulatoa re se prevede un indical.or de se-
c uritalc "NU INTRAŢI CU FOC!". tn inl<!riorul ca merelor de nCUJUU l a~
toare se prevăd inscripţii: .,FUMATUL Ş I FOCUL STR ICT INTER-
Z ISE, PEIUCOL DE EXPLOZJE 1"
Instalaţii de măsurat, protee{ic, atltomatizări , contro l şi teleco mandă.
Pcnt.r~ î~lă!ur~rea pe:_icol,u lui de incendiu, la lucrările de reparaţi i şi
mo(hf1căn 111 msta laţnlc existente, este interzisrr utilizarea cab lurilor
de coma ndă, control şi a conducloarelor izola le în înve l işuri din ma-
teriale combustibile, precum şi clemelor de ş ir şi 1ilelor comb ustibile.
Gospodării de cubleri. Pentru evitarea pericolului de incendiu la
gospodă riile de cabluri, atenţia personalului de exploatare se va îu-
rlrepta asupra principalelor cauze ale incendiilor : defecte interioare a le
cablurilor, su praincălzirc acestora, căderi peste cabluri a materia lelor
in cn. ndescente, apropierea de surse exterioare de că ldură etc.
Din punct de- vedere PSI, toaLe cablurile normale se consideră ma-
teriale. combustrbilc. Tn consecinţă , sînl neccsa re m ăs'uri de prevenire
şi combatere a incendiilor la toate gospodăriile de cabluri . .
Instalaţii de producere ş i distribuţie a acru ln i compl"imat. La rezer-
v oa ra! ~ de aer compr imaţ se vor lua măsuri penLru a se cvito scăpările
de ule1 de la snpapele eomprcsoarelor, care în combinaţie cu oxigenul.
în prezenla particulelor silicjoase şi fcruginoa se) f ormează un amestec
foarte in fl amabil. · · ··
Alotoul'C. d'ectricc. Pentru evitarea ,pericolelor <k incendiu clatorite \
încă lzir i i înfăşu r ărilor, tt fierului statorului ~i rotorului, ca rezultat al·
seu rtc ircuitării înfăşurărilor, al funcţionării în suprasarcină a motorului
t>lr.ctric, al funcţionării motoarelor trifazatc în două faze, al grip.ării
arborelui motorului şi al frecării rotorului de stator ş i ca urmare a uzurii '
lagărelor, se ,.a da o atenţie deosebită r espectării inslrucţiunilor de cx- ,
ploatarc şi controlului periodic al insta l aţi il or. ·
Gospodării de nlei. Penlru prevenirea incendiilor la rezervoarele de
ulei, accesul la rezervoa rele exterioare va fi intC'r?.iS persoanelor străine.
prin imprejumuriri prevăzute cu uşi Incuiate. Toate instalat iile unei
gospodării de ulei vor fi prevăzute cu inclieatoarc de securitate asupra
pcrjr,olului de· incendiu.
Dotarea oi.Jiectivelor e nergetice cu materiale tehnice şi produse
pcntrtt combaterea incendiilor se face conform normativ ului de P S I.
r;: oog . .
'