Metodologie Privind Determinarea Sectiunii Economice A Conductoarelor in Instalatii Electrice de Distributie de 1

METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA SECTIUNII
ECONOMICE A CONDUCTOARELOR IN INSTALATII

ELECTRICE DE DISTRIBUTIE DE 1 - 110 KV
CUPRINS
Pag.
Cap.I Scop 3
Cap.II Domeniu de aplicare 3
Cap.III Definitii si abrevieri 4
Cap.IV Acte normative conexe 7
Cap.V Conditii de determinare a sectiunii conductoarelor 8
Cap.VI Modul de determinare a sectiunii economice pentru linii noi 9
Cap.VII Stabilirea sarcinii maxime de calcul 15
Cap.VIII Limitele economice de folosire intensiva a liniilor existente in exploatare 21
Anexa 1 Valorile parametrilor utilizati 29
Anexa 2 Preturi folosite 30
Anexa 3 Domenii de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care le corespund in cazul 33
unor linii noi
Anexa 4 Exemple de calcul privind determinarea solutiilor economice pentru numarul 40
conductoarelor unei faze si sectiunile acestora
Anexa 5 Prescriptii energetice conexe 61
CAPITOLUL 1
SCOP
Art. 1. – Prezenta norma permite stabilirea, prin calcul economic bazat pe criteriul Cheltuieli
Totale Actualizate minime, a sectiunii liniilor electrice de distributie folosind o metodologie 1[1]
bazata pe metoda cunoscuta in literatura sub denumirea de “metoda densitatii economice de
curent”.
CAPITOLUL II
DOMENIU DE APLICARE
Art. 2. - Prevederile prezentei norme se aplica la proiectarea liniilor electrice aeriene (LEA) cu tensiuni pana la 110 kV
inclusiv si la liniile de distributie in cablu (LEC) cu tensiuni pana la 20 kV inclusiv, pentru dezvoltarea retelei de distributie si
a instalatiilor de racordare a utilizatorilor.
De asemenea norma se aplica la elaborarea studiilor de dezvoltare a retelelor de distributie in vederea stabilirii
lucrarilor de investitii si a prioritatilor de promovare.
Art. 3. - Norma se refera la conditiile privind folosirea economica a sectiunilor conductoarelor active si anume la :
a) dimensionarea sectiunilor economice pentru liniile electrice noi care urmeaza sa fie construite (cap.VI.);
b) verificarea gradului de incarcare a sectiunilor liniilor existente in exploatare (cap.VIII)
Art. 4. - Se excepteaza de la prevederile prezentei norme urmatoarele categorii de instalatii:
1
a) legaturile scurte pentru alimentarea directa a unor receptoare din tablourile de joasa tensiune sau din celule de medie
tensiune (in general, sub 20 m la joasa tensiune si sub 100 m la medie tensiune);
b) barele si derivatiile scurte din cadrul statiilor si posturilor de transformare;
c) circuitele trifazate prin care se alimenteaza rezistoare, reostate de pornire etc.;
d) retelele provizorii si cu durata mica de serviciu (maximum trei ani).
CAPITOLUL III
DEFINITII SI ABREVIERI
Art. 5. - In sensul prezentei norme, notiunile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) Linie electrica. Este un sistem tehnic destinat distributiei trifazate a energiei electrice, putand avea un circuit sau mai
multe circuite pozate pe aceleasi suport (in cazul LEA) sau in aceeasi canalizare (in cazul LEC).
b) Circuit electric. Este partea componenta a unei linii electrice de distrbutie care poate fi separata, manual si (sau)
automat, prin aparate proprii de conectare, de alte circuite.
Nota 1. In cadrul normei, pentru simplificare, referirile s-au facut la notiunea de linie ori de cate ori nu era necesar a se
specifica, daca ea are unul sau mai multe circuite.
Nota 2. In cazul in care fiecare faza a liniei este realizata din mai multe conductoare legate in paralel, trebuie facuta
distinctie intre sectiunea conductorului si sectiunea (pe faza) a liniei, care este egala cu suma sectiunilor conductoarelor de
faza.
c) Sectiune tehnica (st) . Este sectiunea liniei, obtinuta prin calcul pe baza conditiilor tehnice de dimensionare (incalzire in
regim de durata, stabilitate termica la scurtcircuit, cadere de tensiune, rezistenta mecanica etc.), prevazute de prescriptiile
tehnice in vigoare.
d) Sectiune economica (sec). Este sectiunea liniei pentru care se realizeaza un regim de functionare optim economic,
corespunzator unor cheltuieli totale minime pentru linia respectiva, intr-o perioada de functionare data.
e) Sarcina maxima de calcul (IM). Este un curent maxim de durata, corespunzator regimului de functionare normal, care se
stabileste in vederea determinarii sectiunii economice (cap.VII.art.19).
f) Sarcina maxima echivalenta de calcul (IMe). Este o sarcina echivalenta care se stabileste pentru calculul sectiunii
economice constante in cazul liniilor cu derivatii (cap.VII. art.20).
g) Densitatea economica de curent (jec) . In conformitate cu metodologia pe care se bazeaza aceasta prescriptie, jec
reprezinta o marime de calcul care se normeaza in scopul determinarii numarului economic de conductoare identice a
fiecarei faze si, in continuare, a sectiunii economice pentru aceste conductoare.
Art. 6. - Semnificatiile principalelor simboluri utilizate in instructiune (in ordine alfabetica):
A– componenta investitiei specifice in linie care este independenta de sectiunea acesteia,
in €/km;
a- rata de actualizare, in ani –1;
Ci - cheltuieli de investitii , in €
CTA - cheltuieli totale actualizate, corespunzatoare unitatii de lungime a liniei in €/km;

Ccel - costul pe care il implica prevederea unui intreruptor de joasa tensiune sau a unei celule
cu intreruptor de inalta tensiune, in €;
Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu, in €;
cex - cheltuielile anuale de exploatare (intretinere), in €/an si km;
cp - costul kW instalat in centrale etalon, in €/kW;
cw - costul kWh, corespunzator treptelor de tensiune la care se face distributia, in €/kWh;
CPW – cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu, in €;
cpw - costul actualizat al pierderilor de putere si de energie, corespunzator unui an si unui consum
tehnologic de un kW la sarcina maxima, in €/an si kW;
IM,SM- sarcina maxima de calcul a liniei, in A sau kVA;
jec - densitatea economica de curent normata, in A/mm2;
K- panta de crestere a costului unui km de linie cu sectiunea conductorului de faza, in
€/km.mm2;
Kjnc - coeficientul de crestere a jec, folosit pentru determinarea numarului economic de conductoare
sau de circuite;
Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul in cazul liniilor cu derivatii;
Kr,Krs –coeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care tin seama de
dinamica in timp a sarcinii;
L- lungime de traseu a liniei, in km;
N- numarul economic de conductoare pe fiecare faza a liniei, sau de circuite;
n- numarul de celule cu care se echipeaza un circuit;
r- rata medie de crestere a sarcinilor maxime anuale, in an -1;
s- sectiunea conductorului activ al unei faze, in mm2;
se - sectiunea unei linii existente in exploatare, in mm2;
sec - sectiunea economica, pe faza, a liniei, in mm2;
scec - sectiunea economica de calcul, folosita pentru stabilirea sectiunii economice s ec, in mm2;
sM - sectiune constructiva maxima a conductorului, utilizat la un tip constructiv de liniei, in mm 2;

Tt - marime pentru calculul valorilor actualizate corespunzatoare duratei calendaristice t, in ani;
TIM,TSM – durate de utilizare anuala a sarcinii maxime, in ore/an;
tstL - durata de studiu a liniei si a circulatiei de curenti, in ani;
tSCE - durata de viata normata pentru centrala etalon, in ani;
ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei, in Ωmm 2/km;
- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie, in ore/an.
Art. 7. - In prezenta norma tehnica energetica se folosesc urmatoarele moduri de indicare a gradului de obligativitate:
- “trebuie, este necesar, urmeaza: indica obligativitatea stricta a respectarii prevederilor in

cauza;
- de regula: indica faptul ca prevederea respectiva trebuie sa fie aplicata in majoritatea
cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie sa fie temeinic justificata in proiect;
- se recomanda: indica o rezolvare preferabila, care trebuie sa fie avuta in vedere la
solutionarea problemei; nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificata in
proiect;
- se admite: indica o solutie satisfacatoare, care poate fi aplicata in solutii particulare, fiind
obligatorie justificarea ei in proiect.
CAPITOLUL IV
ACTE NORMATIVE CONEXE
Art. 8. - Pentru prezenta norma se enumera urmatoarele acte normative conexe aflate in vigoare:
(1) a) Codul tehnic al retelelor de distributie. Cod ANRE 101.1.113.0.01.06/06/00
b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de retelele publice de distributie;
(2) Prescriptiile energetice din Ane 757i82h xa 5.
CAPITOLUL V
CONDITII DE DETERMINARE A SECTIUNII CONDUCTOARELOR
Art. 9. - Sectiunea tehnica a conductoarelor instalatiilor electrice specificate la art. 2, determinata conform normativelor
pentru dimensionarea si verificarea instalatiiloe electroenergetice la solicitari mecanice si termice, in conditii de scurtcircuit,
precum si a normativelor pentru proiectarea si excutia liniilor electrice aeriene si a retelelor de cabluri electrice, trebuie
verificata si din punctul de vedere al conditiilor economice de functionare.
Art. 10. - Verificarea conditiilor economice de functionare ale instalatiilor de la art. 2 se va face prin determinarea sectiunii
economice a conductoarelor, in conformitate cu prevederile din cap.VI
Art. 11. - Sectiunea s care se va adopta in final, trebuie sa fie cea mai mare dintre valorile rezultate pentru sectiunea
tehnica si economica.
s = max( st, sec)
Art. 12. - In cazurile in care, in instalatiile de cabluri de 6-20 kV, sectiunea tehnica impusa de conditiile de stabilitate
termica la scurtcircuit depaseste sectiunea economica, se vor lua masuri pentru limitarea actiunii curentilor de scurtcircuit
prin:
- instalarea de sigurante limitatoare de curent cu actiune instantanee;
- prevederea de instalatii de protectie cu eliminarea rapida a scurtcircuitului.
CAPITOLUL VI
MODUL DE DETERMINARE A SECTIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
Art. 13. - Solutia economica pentru numarul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei
linii de distributie, precum si pentru sectiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale
actualizate, exprimate prin relatia (6.1). In aceasta relatie sunt insumate valorile actualizate (la
anul punerii in functiune a liniei) ale cheltuielilor de investitii Ci , ale cheltuielilor de exploatare
Cex, care nu depind de consumurile proprii tehnologice de putere si energie si cheltuielile CPW
generate de consumurile proprii tehnologice de putere si energie. Raportand toate aceste
cheltuieli la lungimea L a liniei, se obtine urmatoarea expresie a totalului cheltuielilor
actualizate specifice( pe unitatea de lungime):
(6.1)
Semnificatiile simbolurilor utilizate sunt indicate in capitolul III iar valorile de calcul ale
parametrilor respectivi sunt prezentate in anexele 1 si 2.
Art. 14. - Expresia de calcul al densitatii economice de curent se obtine prin determinarea
minimului functiei CTA = f (N,s) din relatia (6.1), si anume:
(6.2)
in care:
cpw reprezinta costul actualizat al pierderilor de putere si de energie, corespunzatoare unui

consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an, si se determina cu relatia:
(6.3)
Art. 15. - Duratele care intervin in expresia cheltuielilor actualizate specifice (6.1) si la determinarea numarului si sectiunii
economice a conductoarelor sunt :
a) Durata normala de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie
pe linia proiectata, se considera tSCE=20 ani.
b) Durata normala de utilizare a liniei proiectate, se considera ani (LEC),

respectiv, 40 ani (LEA).
c) Durata tstL de studiu al structurii retelei si a circulatiei de curenti va putea cuprinde cel
mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu conditia de a nu fi depasit curentul frontiera
termic Ift admisibil in regim de durata).
Art. 16. - Sectiunea economica de calcul a liniilor electrice se va determina cu relatia:
(6.4)
in care:
IM – sarcina maxima de calcul in regim normal de functionare determinata conform

indicatiilor de la cap.VII;
jec – valoarea normata a densitatii economice de curent pentru linia respectiva,

determinata conform tabelului 1.
Art. 17. - Densitatea economica de curent jecN , normata pentru determinarea numarului
economic de conductoare sau circuite, este intotdeauna mai mare decat jec, si anume:
(6.5)
Valoarea coeficientului Kjnc – de crestere a lui jec – se determina utilizand urmatoarele

relatii:
a) la marirea numarului de conductoare pe faza (fara a prevedea aparate de conectare

suplimentare):
(6.6,a)
b) la marirea numarului de circuite ale unei linii:
(6.6,b)
in care:
n reprezinta numarul de celule cu cost Ccel, cu care se intentioneaza a fi echipat fiecare

circuit al liniei proiectate.
In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficientilor de crestere K j si Kjnc pentru cazurile mai
frecvent intalnite in practica, precum si sectiunile maxime sM, utilizate in prezent la diferitele
tipuri de linii. Valorile parametrilor A si K sunt prezentate in Ane 757i82h xa 2, tabelul A2.
Art. 18. - Numarul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii si apoi
sectiunea economica normalizata s a fiecaruia dintre aceste conductoare se determina in doua
etape succesive prezentate in continuare.
a) Numarul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se
determina cu relatia:
(6.7)
Solutia constructiva privind numarul economic N de conductoare al fiecarei faze sau de

circuite al liniei se determina prin rotunjirea la cel mai apropiat numar intreg, a numarului de
calcul Nc, cu exceptia urmatoarelor cazuri:
a. se alege N=1, daca N 1,41;
b. se alege N=2, daca 1,41<N 2.5.
NOTA:
Avand in vedere precizarea de la punctul a de mai sus, precum si relatia (6.7) se poate
alege direct N=1 in toate cazurile cand sectiunea economica de calcul scec determinata cu relatia
(6.4), satisface conditia:
(6.8.a)
si cu atat mai mult daca:
(6.8.b)
b) Sectiunea economica totala pentru o faza a liniei va fi realizata din 'N' conductoare
identice, de sectiune normalizata 's' astfel aleasa incat valoarea:
(6.9)
sa fie cat mai apropiata de valoarea scec, determinata cu relatia (6.4.)
In marea majoritate a cazurilor in care numarul N este mai mare decat unitatea, rezulta
c) Sectiunea economica a unei linii electrice noi mai poate fi determinata si prin metoda domeniilor de sarcini
maxime anuale carora le corespund sectiuni economice. Aceste domenii sunt prezentate in tabelele din Ane 757i82h xa 3 (
tabelele A3.1 – A3.7) si au fost determinate pe baza densitatilor economice din tabelul 1.
Pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime TSM data se cauta in tabelul corespunzator
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maxima de calcul IM sau SM.
Pe orizontala, in prima coloana se afla sectiunea economica cautata.
Tabelul 1
DENSITATILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREA
NUMARULUI DE CIRCUITE SI A SECTIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUTIE
- Valori in A/mm2 -
TSM, in h/an
Tipul constructiv al liniei
1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
conductoare neizolate
j.t 1,01 0,92 0,84 0,77 0,70 0,64 0,58 0,53
conductoare torsadate 0,99 0,90 0,82 0,75 0,68 0,62 0,57 0,52
Al conduct. Al-Ol neizol. 1,25 1,16 1,08 0,99 0,92 0,85 0,78 0,72
LEA 20 kV conduct.Al-Ol izolate 1,39 1,30 1,20 1,11 1,03 0,95 0,87 0,80
110 kV conductoare Al-Ol 1,33 1,24 1,16 1,08 1,00 0,92 0,85 0,79
j.t. conductoare neizolate 1,29 1,18 1,08 0,98 0,89 0,81 0,74 0,68
Cu 20 kV conductoare neizolate 1,84 1,72 1,59 1,47 1,36 1,25 1,15 1,06
110 kV conductoare neizolate 1,71 1,61 1,50 1,39 1,29 1,19 1,10 1,02
izolatie din polietilena 1,08 0,98 0,90 0,82 0,74 0,68 0,62 0,57
j.t. izolatie din PVC 1,06 0,96 0,88 0,80 0,73 0,66 0,61 0,55
izol.polietilena reticul. 1,14 1,07 0,99 0,91 0,84 0,78 0,72 0,66
6 kV izolatie din PVC 1,12 1,05 0,97 0,90 0,83 0,76 0,70 0,65
LEC Al izol.polietilena reticul. 1,19 1,10 1,02 0,95 0,87 0,80 0,74 0,68
izolatie din PVC 1,17 1,09 1,01 0,93 0,86 0,79 0,73 0,67
10 kV izolatie hartie 1,62 1,51 1, 40 1,29 1,19 1,10 1.01 0,93
izolatie polietilena 1,25 1,16 1,08 0,99 0,92 0,85 0,78 0,72
20 kV
izolatie hartie 1,97 1,83 1,70 1,57 1,45 1,34 1,23 1,13
izolatie din polietilena 1,24 1,13 1,03 0,94 0,85 0,78 0,71 0,65
jt.
izolatie din PVC 1,18 1,08 0,98 0,89 0,81 0,74 0,68 0,62
izol.polietilena reticul. 1,44 1,35 1,25 1,15 1,06 0,98 0,90 0,83
Cu izol.polietilena reticul. 1,62 1,51 1,40 1,29 1,19 1,10 1,01 0,93
izolatie hartie 2,41 2,25 2,08 1,93 1,78 1,64 1,51 1,39
izol. polietilena reticul. 1,65 1,54 1,42 1,32 1,21 1,12 1,03 0,95
20 kV
izolatie hartie 2,51 2,34 2,17 2,00 1,85 1,70 1,57 1,45
Tabel
ul 2
Coeficientii de crestere a lui jec pentru determinarea numarului economic de conductoare
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numarului economic de circuite ale unei linii , fiecare
circuit fiind prevazut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cate una la fiecare capat
sM Kj Nr.de celule al fiecarui circuit

TIPUL LINIEI K1j K2j
mm2
j.t. cond.neizolate 95 1,41 1,41(1+0,024/L)1/2 1,41(1+0,048/L)1/2
cond.izol torsadate 95 1,38 1,38(1+0.026/L)1/2 1,38(1+0,053/L)1/2
20 conductoare din 120 1,37 1,37(1+0.414/L)1/2 1,37(1+0,829/L)1/2
Al kV OlAl
conductoare izolate 150 1,30 1,30(1+0.294/L)1/2 1,30(1+0,588/L)1/2
110 conductoare din 300 1,32 1,32(1+1.170/L)1/2 1,28(1+2,340/L)1/2
LEA
kV OlAl
j.t. cond.neizolate 70 1,61 1,61(1+0,015/L)1/2 1,61(1+0,031/L)1/2
20 cond.neizolate 70 1,29 1,29(1+0,370/L)1/2 1,29(1+0.741/L)1/2
Cu kV
110 cond.neizolate 300 1,18 1,18(1+0,880/L)1/2 1,18(1+1.760/L)1/2
kV
LEC Al izolatie din 240 1,22 1,22(1+0,011/L)1/2 1,22(1+0,022/L)1/2
j.t. polietilena
izolatie din PVC 300 1,16 1,16(1+0,010/L)1/2 1,16(1+0,021/L)1/2
6 izol.polietil. 400 1,35 1,35(1+0,091/L)1/2 1,35(1+0,182/L)1/2
kV reticulata
izolatia PVC 240 1,40 1,40(1+0,147/L)1/2 1,40(1+0,294/L)1/2
6
kV
izol.polietil. 400 1,36 1,36(1+0,083/L)1/2 1,36(1+0,167/L)1/2
10 reticulata
kV
izolatia PVC 240 1,43 1,43(1+0,131/L)1/2 1,43(1+0,262/L)1/2
20 izol.polietil. 150 1,57 1,57(1+0,254/L)1/2 1,57(1+0,508/L)1/2
kV reticulata
10 185 1,27 1,27(1+0,113/L)1/2 1,27(1+0,225/L)1/2
kV
izolatie hartie
20 150 1,41 1,41(1+0,125/L)1/2 1,41(1+0,250/L)1/2
kV
izol.polietilena 185 1,8 1,38(1+0,009/L)1/2 1,38(1+0,017/L)1/2
j.t.
izolatie din PVC 185 1,31 1,31(1+0,010/L)1/2 1,31(1+0,021/L)1/2
6 izol.polietil.reticulata 185 1,54 1,54(1+0,095/L)1/2 1,54(1+0,190/L)1/2
kV izolatia PVC 185 1,44 1,44(1+0,111/L)1/2 1,44(1+0,223/L)1/2
Cu kV izolatia PVC 150 1,56 1,56(1+0,113/L)1/2 1,56(1+0,225/L)1/2
kV
10 150 1,21 1,21(1+0,068/L)1/2 1,21(1+0,136/L)1/2
kV
izolatie hartie
20 150 1,39 1,9(1+0,080/L)1/2 1,39(1+0,160/L)1/2
kV
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
Art. 19. – In cazul in care sarcina maxima anuala este variabila in timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face in functie de sarcina maxima in regim normal de functionare,
estimata pentru primul an de exploatare si de evolutia acesteia in urmatorii ani, in una din
ipotezele prezentate in continuare.
a) Ipoteza 1: Sarcina maxima nu variaza in decursul perioadei de analiza fata de sarcina

maxima din primul an.
Sarcina maxima de calcul - IM – se va considera insasi valoarea sarcinii maxime din

primul an.
b) Ipoteza 2: Sarcina maxima creste cu o rata anuala r in perioada primilor ani

dupa primul an de exploatare, valoarea plafon atinsa in final (IMf) presupunandu-se ca se
mentine in restul duratei de serviciu a liniei.
Sarcina maxima de calcul se determina cu relatia:

(7.1)
unde:
IMi este sarcina maxima din primul an de exploatare;
Kr - coeficientul in functie de rata 'r' de crestere a sarcinii, determinat in baza tabelului

3.
Nota 1. Sarcina maxima de calcul (IM) este mai mica decat sarcina maxima atinsa in final,
care se poate determina cu formula:
(7.2)
Atunci cand se cunoste IMf si rata r de crestere in cei tr ani, din relatia (7.2) se determina
valoarea lui IMi si aceasta se introduce apoi in relatia (7.1).
Nota 2. In cazul liniilor cu derivatii, relatia (7.1) poate fi aplicata cu suficienta exactitate,
intai fiecarui consumator sau fiecarei derivatii in parte si apoi se stabilesc sarcinile de
calcul tranzitate in lungul liniei.
c) Ipoteza 3: Idem ipoteza 2, cu precizarea ca in unul din cei 9 ani in care are loc
cresterea treptata a sarcinii cu rata r – si anume in anul ts – mai are loc o crestere suplimentara in
salt, prin suprapunerea unei sarcini planificate Ip1.
Sarcina maxima de calcul se determina cu relatia:
(7.3)
unde:
IMi este sarcina maxima din primul an de exploatare;
Krs - coeficientul in functie de rata de crestere (r) si de valoarea relativa a saltului de

sarcina in anul ts, in raport cu sarcina din primul an (Ip1/IMi), determinat in tabelul 4.
Art. 20. - Stabilirea sarcinii maxime de calcul in cazul liniilor radiale cu sarcini in derivatie in
ipoteza ca linia are sectiunea constanta se va face dupa cum urmeaza:
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimenteaza n sarcini in derivatie (fig.1),

sectiunea economica constanta se calculeaza pentru sarcina maxima echivalenta al carei tranzit
in lungul liniei conduce la aceleasi pierderi ca si sarcina reala.
(7.4)
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul in functie de rata r
de crestere a sarcinii maxime anuale
Rata r Numarul anilor de crestere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9
%
1 1,06 1,06 1,07 1,07 1,07 1,07 1,07 1,07 1,08
2 1,07 1,08 1,09 1,1 1,11 1,12 1,12 1,13 1,13
3 1,08 1,1 1,12 1,14 1,15 1,16 1,18 1,19 1,2
4 1,09 1,12 1,15 1,17 1,19 1,21 1,23 1,25 1,27
5 1,1 1,14 1,17 1,21 1,24 1,27 1,29 1,32 1,34
6 1,11 1,16 1,2 1,24 1,28 1,32 1,36 1,39 1,43
7 1,12 1,18 1,23 1,28 1,33 1,38 1,43 1,47 1,51
8 1,13 1,19 1,26 1,32 1,38 1,44 1,5 1,56 1,61
9 1,14 1,21 1,29 1,36 1,44 1,51 1,58 1,65 1,71
10 1,15 1,23 1,32 1,4 1,49 1,57 1,66 1,74 1,82
11 1,16 1,25 1,35 1,45 1,55 1,65 1,74 1,84 1,94
12 1,17 1,27 1,38 1,49 1,61 1,72 1,84 1,95 2,07
13 1,17 1,29 1,41 1,54 1,67 1,8 1,93 2,07 2,21
14 1,18 1,31 1,45 1,59 1,73 1,88 2,03 2,2 2,36
15 1,19 1,33 1,48 1,63 1,8 1,96 2,14 2,33 2,52
16 1,2 1,36 1,52 1,68 1,86 2,05 2,26 2,47 2,7
17 1,21 1,38 1,55 1,74 1,93 2,15 2,38 2,62 2,88
18 1,22 1,4 1,59 1,79 2,01 2,25 2,5 2,78 3,08
19 1,23 1,42 1,62 1,84 2,08 2,35 2,64 2,95 3,29
20 1,24 1,44 1,66 1,9 2,16 2,45 2,77 3,13 3,52
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul in functie de rata r de
crestere a sarcinii maxime anuale si o crestere planificata in salt Ip1

r Anul cresterii in salt ts ulterior primului an de exploatare
Ip1/IM1 1 2 3 4 5 6 7 8 9
%
0 0,0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0 0,5 1,45 1,40 1,36 1,32 1,28 1,25 1,22 1,19 1,17
0 1,0 1,91 1,82 1,74 1,67 1,60 1,53 1,47 1,42 1,36
0 1,5 2,37 2,25 2,14 2,03 1,93 1,83 1,74 1,66 1,58
0 2,0 2,84 2,68 2,54 2,40 2,27 2,14 2,03 1,92 1,81
0 2,5 3,30 3,12 2,94 2,77 2,61 2,46 2,32 2,18 2,06
0 3,0 3,77 3,55 3,34 3,15 2,96 2,78 2,61 2,45 2,30
2 0,0 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11
2 0,5 1,56 1,51 1,47 1,44 1,40 1,37 1,34 1,31 1,28
2 1,0 2,02 1,94 1,86 1,79 1,72 1,65 1,59 1,54 1,48
2 1,5 2,48 2,37 2,25 2,15 2,05 1,96 1,87 1,78 1,70
2 2,0 2,95 2,80 2,65 2,52 2,39 2,27 2,15 2,04 1,93
2 2,5 3,41 3,23 3,06 2,89 2,74 2,58 2,44 2,31 2,17
2 3,0 3,88 3,67 3,46 3,27 3,08 2,91 2,74 2,58 2,42
4 0,0 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23
4 0,5 1,69 1,64 1,61 1,57 1,53 1,50 1,47 1,44 1,41
4 1,0 2,15 2,07 1,99 1,92 1,86 1,79 1,73 1,67 1,62
4 1,5 2,61 2,50 2,39 2,29 2,19 2,10 2,01 1,92 1,84
4 2,0 3,07 2,93 2,79 2,66 2,53 2,41 2,29 2,18 2,07
4 2,5 3,54 3,36 3,19 3,03 2,88 2,73 2,58 2,45 2,31
4 3,0 4,01 3,80 3,60 3,41 3,23 3,05 2,88 2,72 2,56
6 0,0 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38
6 0,5 1,83 1,80 1,76 1,72 1,69 1,66 1,63 1,60 1,57
6 1,0 2,29 2,22 2,15 2,08 2,02 1,95 1,89 1,83 1,78
6 1,5 2,76 2,65 2,55 2,45 2,35 2,26 2,17 2,08 2,00
6 2,0 3,22 3,08 2,95 2,82 2,69 2,57 2,46 2,34 2,23
6 2,5 3,69 3,52 3,35 3,19 3,04 2,89 2,75 2,61 2,47
6 3,0 4,15 3,95 3,76 3,57 3,39 3,21 3,04 2,88 2,72
8 0,0 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55
8 0,5 2,01 1,97 1,94 1,90 1,87 1,84 1,81 1,78 1,75
8 1,0 1,46 2,40 2,33 2,26 2,20 2,14 2,08 2,02 1,96
8 1,5 2,93 2,82 2,73 2,63 2,54 2,45 2,36 2,27 2,19
8 2,0 3,39 3,26 3,13 3,00 2,88 2,76 2,64 2,53 2,42
8 2,5 3,85 3,69 3,53 3,38 3,23 3,08 2,94 2,80 2,66
8 3,0 4,32 4,13 3,94 3,75 3,57 3,40 3,23 3,07 2,90
10 0,0 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76
10 0,5 2,21 2,17 2,14 2,11 2,08 2,05 2,02 1,99 1,96
10 1,0 2,66 2,60 2,53 2,47 2,41 2,35 2,29 2,23 2,17
10 1,5 3,12 3,03 2,93 2,84 2,75 2,66 2,57 2,49 2,40
10 2,0 3,58 3,46 3,33 3,21 3,09 2,98 2,86 2,75 2,63
10 2,5 4,05 3,89 3,74 3,59 3,44 3,30 3,15 3,01 2,87
10 3,0 4,51 4,32 4,14 3,96 3,79 3,62 3,45 3,28 3,12
2
i
Figura 7.1
In cazurile in care duratele de utilizare anuala a sarcinii maxime la consumatori

sunt sensibil diferite, pentru dimensionarea unei sectiuni constante se mai estimeaza durata TSMe
de utilizare a sarcinii maxime tranzitate prin linie:
, (7.5)
in care:
WPi , Wqi , Pi si Qi sunt energiile si puterile active si reactive furnizate consumatorilor

liniei si retelei aval daca aceasta exista.
b) In cazul liniilor cu derivatii, sectiunea economica a acestora va fi corespunzatoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele. Se admite utilizarea pe derivatii a aceleiasi sectiuni ca si a
liniei, in care caz, corespunzator fiecarei derivatii, relatia (7.4) se completeaza astfel:
- la numarator se adauga produsul dintre patratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivatie si lungimea acesteia;
- la numitor se adauga lungimea Ld a derivatiei respective.
c) In cazul liniilor radiale de joasa tensiune pentru care in momentul proiectarii poate fi
estimata doar sarcina maxima totala (IM), precum si raportul dintre lungimea primului tronson
(L1) si lungimea totala (Lt) a liniei, sarcina maxima echivalenta se determina cu relatia:
(7.6)
in care se considera:
. (7.7)
Art. 21. - Dimensionarea liniilor cu sectiune variabila trebuie aplicata atunci cand nu sunt alte
conditii restrictive care impun utilizarea unei singure sectiuni. Stabilirea sarcinii maxime de
calcul in cazul liniilor radiale cu sarcini in derivatie in ipoteza ca linia are sectiunea variabila (cu
tronsoane de sectiuni diferite) se va face in functie de cate tronsoane vor avea aceeasi sectiune.
Sectiunea economica se va calcula pentru fiecare tronson in parte sau pe grupe de
tronsoane. In cazul retelelor radiale se recomanda dimensionarea unei sectiuni economice
distincte pentru portiunea initiala a liniei, in compunerea acesteia urmand a fi luate in
considerare primul sau primele cateva tronsoane prin care sunt tranzitate in regim normal
sarcinile cu valorile cele mai ridicate.
Art. 22. - Stabilirea sarcinii maxime de calcul in cazul liniilor cu sectiune constanta, alimentate
de la doua capete se va face dupa cum urmeaza :
In prealabil, se stabileste circulatia de curenti pe tronsoane in regim normal de

functionare.
Pe aceasta baza se determina IMe si TSMe conform art.20 lit.a, facandu-se abstractie de
sensul fluxurilor de sarcina.
Art. 23. - Pentru evitarea supraestimarii sarcinilor, sectiunilor si investitiilor ineficiente, in

proiectare, estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificari.
Trebuie evitate supraestimarile tranzitelor probabile de sarcina (SM si TSM) si, prin aceasta,
daunele pe care le-ar implica investitiile in linii cu sectiuni conductoare nejustificat de mari.
CAPITOLUL VIII
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVA A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUTIE AFLATE IN EXPLOATARE
Art. 24. - Aceste limite, prezentate in tabelele 5 …10, reprezinta sarcinile la depasirea carora se
verifica oportunitatea economica a investitiei intr-un circuit suplimentar. Ele sunt astfel
determinate incat beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere si de energie sa
depaseasca investitia suplimentara.
Art. 25. - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensiva sunt :
a) noul circuit va fi echipat cu sectiunea sM maxima utilizata la tipul respectiv de linie;
b) sarcinile prin cele doua circuite – cel existent si cel suplimentar – se considera repartizate
proportional cu sectiunile lor;
c) noua investitie include si eforturile in celulele (sau intreruptoarele de joasa tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare.
Art. 26. - Curentul frontiera economica Ifec - de la care se justifica adaugarea unui circuit
suplimentar cu sectiune sM – in ipotezele de mai sus se calculeaza cu relatia:
(8.1)
In relatia (8.1) jec reprezinta densitatea economica de curent utilizata ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrica (tabelul 1), iar se este sectiunea liniei existente.
Art. 27. - Limitele economice de folosire intensiva a liniilor existente in exploatare trebuie sa
fie verificate si sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic. In acest sens, in
tabelele 510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilitatii termice in
regim de durata.
Art. 28. - Datele prezentate in tabelele 510 se refera numai la linii cu conductoare din aluminiu.
Pentru limitele corespunzatoare stabilitatii termice in regim de lunga durata al liniilor electrice
in cablu valorile din tabele trebuie folosite in corelatie cu normativul privind proiectarea si
executia retelelor de cabluri electrice. Pentru alte tipuri de linii existente in exploatare se va
folosi relatia (8.1) si datele din tabelele 1, 2 si A2.
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PANA LA CARE SE POATE INCARCA – SUB ASPECT

ECONOMIC SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICA CU SECTIUNE se EXISTENTA IN
EXPLOATARE
Ifec – curent frontiera economica –in A
Ift - curent frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) – in A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an Ift
aer ambiant
mm2 cu temp.maxima
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oC
LEA DE JOASA 35 109 100 90 84 78 73 140
TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175
cu cond.din Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec – putere frontiera economica –in kVA
Sft - putere frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) – in kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an Sft
aer ambiant
mm2 cu temp.maxima
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oC
LEA DE JOASA 35 75 69 62 58 54 50 97
TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122
cu cond.din Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
Tabelul 6
EXPLOATARE
aer ambiant
mm2 cu temp.maxima
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oC
LEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140
cu cond. din 50 167 160 132 123 111 99 175
Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310* 288 260 248 225 210 310
LEA DE 110 kV 150 360* 360* 360* 334 307 279 360
cu cond. din 185 420* 420* 420* 382 349 321 420
Al - Ol 240 495* 495* 495* 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575* 575* 575* 575* 550 510 575
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare).
Sfec – putere frontiera economica –in MVA
Sft - putere frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) – in MVA
aer ambiant
mm2 cu temp.maxima
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oC
LEA DE 20 kV 35 4,6 4,3 3,8 3,4 3,0 2,8 4,9
cu cond. din 50 5,8 5,5 4,6 4,2 3,8 3,4 6,1
Al - Ol 70 7,2 6,8 5,8 5,3 4,8 4,4 7,8
sM=120 mm2 95 9,1 8,5 7,2 6,5 6,1 5,5 9,4
120 10,7* 10,0 9,0 8,3 7,8 7,3 10,7
LEA DE 110 kV 150 69* 69* 69* 63,6 58,5 53,2 69
cu cond. din 185 80* 80* 80* 72,9 66,5 61,2 80
Al - Ol 240 94* 94* 94* 88,8 81,2 73,2 94
sM=300 mm2 300 110* 110* 110* 110* 104,8 97,1 110
Tabelul 7

EXPLOATARE
pentru pozare in
mm2 sol la aer la
o
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC
LEC DE JOASA 35 120* 120* 111 100 94 83 120 100
TENSIUNE 50 145* 145* 138 126 114 104 145 125
cu izolatie sintetica 70 175* 175* 164 153 135 125 175 155
si cond. din Al 95 215* 215* 203 186 168 153 215 190
2
sM=240 mm 120 245* 245* 236 212 195 180 245 220
150 275* 275* 275 252 229 208 275 250
185 310* 310* 310* 292 263 243 310 285
240 360* 360* 360* 352 317 291 360 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare)
pentru pozare in
mm2 sol la aer la
o
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC
LEC DE JOASA 35 83* 83* 77 69 65 58 83 70
TENSIUNE 50 100* 100* 95 87 79 72 100 87
cu izolatie sintetica 70 121* 121* 114 106 93 86 121 107
si cond. din Al 95 149* 149* 141 129 117 106 149 132
2
sM=240 mm 120 170* 170* 164 147 135 125 170 153
150 190* 190* 191 175 159 144 190 173
185 215* 215* 215* 202 182 168 215 198
240 250* 250* 250* 244 219 202 250 235
Tabelul 8

EXPLOATARE
pentru pozare in
mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oC
LEC DE 6 kV 50 135* 135* 135* 135* 131 119 135 130
cu izolatie 70 170* 170* 170* 170* 161 143 170 160
din PVC si 95 200* 200* 200* 200* 190 178 200 195
cond. din Al 120 230* 230* 230* 230* 226 202 230 220
2
sM=240 mm 150 260* 260* 260* 260* 260 238 260 250
185 290* 290* 290* 290* 290* 273 290 285
240 330* 330* 330* 330* 330* 330 330 340
pentru pozare in
mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oC
LEC DE 6 kV 50 1,4* 1,4* 1,4* 1,4* 1,4 1,2 1,40 1,35
cu izolatie 70 1,77* 1,77* 1,77* 1,77* 1,7 1,5 1,77 1,67
din PVC si 95 2,08* 2,08* 2,08* 2,08* 2,0 1,9 2,08 2,03
cond. din Al 120 2.39* 2.39* 2.39* 2.39* 2,3 2,1 2,39 2,29
sM=240 mm2 150 2.7* 2.7* 2.7* 2.7* 2,7 2,5 2,70 2,60
185 3.02* 3.02* 3.02* 3.02* 3.02* 2,8 3,02 2,96
240 3,43* 3,43* 3,43* 3,43* 3,43* 3,43* 3,43 3,53
Tabelul 9

EXPLOATARE
pentru pozare in
mm2 sol la aer la
o
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC
LEC DE 10 kV 50 130* 123 101 94 87 79 130 120
cu izolatie 70 160* 151 127 117 106 98 160 150
sintetica si 95 190* 187 157 143 129 121 190 185
cond. din Al 120 215* 215* 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245* 245* 217 199 182 166 245 240
LEC DE 10 kV 50 140* 140* 140* 140* 140* 133 140 135
cu izolatie 70 175* 175* 175* 175* 175* 165 175 170
din hartie si 95 205* 205* 205* 205* 205* 202 205 200
cond. din Al 120 235* 235* 235* 235* 235* 234 235 230
2
sM=185 mm 150 265* 265* 265* 265* 265* 265* 265 250
pentru pozare in
mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oC
LEC DE 10 kV 50 2,28* 2,1 1,7 1,6 1,5 1,4 2,25 2,08
cu izolatie 70 2,77* 2,6 2,2 2,0 1,8 1,7 2,77 2,60
sintetica si 95 3,29* 3,2 2,7 2,5 2,2 2,1 3,29 3,20
cond. din Al 120 3,72* 3,72* 3,2 2,9 2,7 2,5 3,72 3,64
2
sM=150 mm 150 4,24* 4,24* 3,8 3,5 3,2 2,9 4,24 4,16
LEC DE 10 kV 50 2,42* 2,42* 2,42* 2,42* 2,42* 2,3 2,42 2,34
cu izolatie 70 3,03* 3,03* 3,03* 3,03* 3,03* 2,9 3,03 2,95
din hartie si 95 3,55* 3,55* 3,55* 3,55* 3,55* 3,5 3,55 3,46
cond. din Al 120 4,07* 4,07* 4,07* 4,07* 4,07* 4,07* 4,07 3,98
2
sM=185 mm 150 4,60* 4,60* 6,2 4,60* 4,60* 4,60* 4,60 4,33
Tabelul 10

EXPLOATARE
pentru pozare in
mm2 sol la aer la
o
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC
LEC DE 20 kV 50 180* 180* 167 150 141 127 180 185
cu izolatie 70 215* 215* 209 192 171 157 215 220
din polietilena si 95 245* 245* 245* 234 214 193 245 255
cond. din Al 120 275* 275* 275* 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305* 305* 305* 305* 305* 290 305 325
LEC DE 20 kV 50 150* 150* 150* 150* 150* 150* 150 150
cu izolatie 70 190* 190* 190* 190* 190* 190 190 190
din hartie si 95 225* 225* 225* 225* 225* 225* 225 230
cond. din Al 120 255* 255* 255* 255* 255* 255* 255 270
2
sM=150 mm 150 290* 290* 290* 290* 290* 290* 290 310
pentru pozare in
mm2 sol la aer la
o
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC
LEC DE 20 kV 50 6,24* 6,24* 5,8 5,2 4,9 4,4 6,24 6,41
cu izolatie 70 7,45* 7,45* 7,2 6,7 5,9 5,4 7,45 7,62
din polietilena si 95 8.50* 8.50* 8.50* 8,1 7,4 6,7 8,50 8,83
cond. din Al 120 9,53* 9,53* 9,53* 9,53* 8,7 7,9 9,53 10,22
2
sM=150 mm 150 10,57* 10,57* 10,57* 10,57* 11,0 10,0 10,57 11,26
LEC DE 20 kV 50 5,2* 5,2* 5,2* 5,2* 5,2* 5,2* 5,20 5,20
cu izolatie 70 6,58* 6,58* 6,58* 6,58* 6,58* 6,58* 6,58 6,58
din hartie si 95 7,80* 7,80* 7,80* 7,80* 7,80* 7,80* 7,80 7,97
cond. din Al 120 8,83* 8,83* 8,83* 8,83* 8,83* 8,83* 8,83 9,35
2
sM=150 mm 150 10,05* 10,05* 10,05* 10,05* 10,05* 10,05* 10,05 10,75
ANEXE
Ane 757i82h xa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZATI PENTRU STABILIREA
DENSITATILOR ECONOMICE DE CURENT
1. Rata de actualizare a cheltuielilor:
%/an
2. Marimea de calcul a valorilor actualizate corespunzatoare unei durate calendaristice t:
(A.1.1)
De exemplu, pentru 10 ani calendaristici se obtine T10=5,65 ani, iar pentru t=20 ani,
T20=7,47 ani.
3. Durata de calcul al pierderilor de energie:
. (A.1.2)
4. Rezistivitatea conductoarelor considerata la 35oC:
- aluminiu 32,0 Ω.mm2/km; cupru 18,9 Ω.mm2/km.
5. Relatiile de calcul ale coeficientilor Kr si Krs:
in care reprezinta valoarea relativa a saltului de sarcina Ip1 (planificat pentru anul ts
dupa primul an de exploatare) in raport cu sarcina maxima din primul an de exploatare. Valorile
calculate cu aceste doua relatii sunt prezentate in tabelele 3 si 4.
Ane 757i82h xa 2
PRETURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITATILOR
ECONOMICE DE CURENT
2.1. PREMISELE
La dimensionarea din punct de vedere economic a sectiunilor conductoare se compara

efortul de investitii cu pretul pierderilor de energie.
Costurile de investitii, necesare realizarii unei linii electrice, difera destul de mult de la
caz la caz, de la zona la zona. Inca din 1980, pe baza unor studii aprofundate s-au analizat
modurile in care se stabilesc costurile de investitii in liniile electrice, ajungandu-se la concluzia
ca termenul cel mai dispers este termenul constant A, in timp ce panta K, de crestere a investitiei
cu sectiunea, este sensibil mai putin dispersa.
In acelasi timp, avand in vedere ca se compara cheltuieli de investitii care au loc in

prezent cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere si energie, cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine, din dorinta de a nu se ajunge la linii noi cu sectiune exagerat de mare doar pe
baza estimarii unor pierderi viitoare, costurile de investitii ale liniilor au fost luate la limitele
superioare ale valorilor practicate in tara.Costul specific al energiei pierdute este relativ ridicat
deoarece aceasta energie se considera a fi produsa pe baza de combustibil marginal.
Au fost folosite valori ale investitiilor si preturi ale energiei pierdute astfel incat liniile de
distributie din Romania sa rezulte eficiente la nivelul preturilor de pe piata mondiala. Ca
urmare densitatile de curent au fost stabilite pe baza preturilor in euro rezultate din prognozele
privind perspectiva pietei mondiale.
- Costul mediu al unui kilowatt, cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate
in centrala etalon : € / kW.
- Preturile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distributie:
 la IT (110 kV) 5,0 ·10-2 € / kWh
 la MT (6-20 kV) 5,5 ·10-2 € /kWh
 la JT (),4 kV) ..7,5 ·10-2 € /kWh.
2.2. INVESTITIILE
Ca baza s-au folosit cataloage de preturi Pirelli Romania Cabluri si Sisteme, devize-oferta intocmite de catre societati
ELCO din tara si oferte pe care le-a facut tara noastra pentru licitatii internationale. Intentionat, pentru a nu supraestima
sectiunile, s-au luat in considerare ofertele cele mai ridicate.
Valorile parametrilor A si K care definesc costul investitiilor in

linii sunt prezentate in tabelul A2. Pentru LEA j.t. cu conductoare torsadate acesti parametri sunt
stabiliti cu luarea in considerare a circuitului pentru iluminat.
Mai trebuie retinut ca valorile pentru sectiunea maxima utilizata la fiecare tip de linie se
pot modifica in timp, in instructiune existand relatiile necesare pentru a stabili datele si in cazul
altor sectiuni maxime decat cele din tabelul A2.
Tabelul A1
PRETURILE PENTRU UN INTRERUPTOR DE JOASA TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un Preturi (Ccel)
kV €
j.t. 500
10 9000
20 20000
110 120000
Tabelul A2
PARAMETRII INVESTITIILOR IN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
mm2 €/km €/km.mm2

LEA Al conductoare neizolate 95 10200 110
j.t
conductoare torsadate 95 9000 105
conductoare Al-Ol neiz. 120 17000 160
20 kV
conductoare Al-Ol izol. 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu j.t. conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC Al izolatie din polietilena 240 15000 125
j.t.
izolatie din PVC 300 12500 120
izol.polietilena reticulata 400 45000 135
6 kV
izolatie polietil.reticulata 400 50000 145
10 kV izolatie din PVC 240 35000 140
izolatie hartie 185 30000 270
izolatie polietil. reticulata 150 35000 160
20 kV
Cu izolatie din polietilena 185 27500 165
j.t.
izolatie polietil. reticulata 185 55000 215
6 kV
10 kV izolatie polietil. reticulata 150 52000 270
20 kV izolatie polietil.reticulata 150 55000 280
Surse: Cataloage de preturi Pirelli Romania, devize-oferte pentru constructia de linii electrice ale unor
societati ELCO, devize oferta pentru licitatii internationale
Ane 757i82h
xa 3
Tabelul A.3.1.
Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care le

corespund
in cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE, cu
conductoare din ALUMINIU, neizolate sau izolate torsadate, sM=95 mm2
Domeniile definite in AMPERI
s TSM , in h/an
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =1,40
Domeniile definite in kVA

s TSM , in h/an
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
Tabelul A.3.2.
Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care

le corespund in cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV, cu conductoare neizolate din Ol-Al, sM 120 mm2

s TSM , in han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33
50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47
70 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65
95 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85
120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120* 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350
*Doua circuite de cate 4 km, fiecare cu cate doua celule, cate una la fiecare capat
K2j=1,51 (conform tab.2)
Domeniile definite in MVA

s TSM , in han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
35 0- 1,7 0- 1,6 0- 1,5 0- 1,4 0- 1,3 0- 1,1
50 1,7 - 2,4 1,6 - 2,2 1,5 – 2,1 1,4 - 1,9 1,3 - 1,8 1,1 - 1,6
70 2,4 - 3,3 2,2 - 3,1 2,1 - 2,8 1,9 - 2,6 1,8 - 2,4 1,6 - 2,3
95 3,3 - 4,3 3,1 - 4,0 2,8 - 3,7 2,6 - 3,5 2,4 – 3,1 2,3 - 2,9
120 4,3 - 9,7 4,0 - 9,6 3,7 – 8,8 3,5 – 8,1 3,1 – 7,5 2,9 – 6,9
2x120* 9,7 - 18,0 9,6 - 16,9 8,8 - 15,5 8,1 - 14,4 7,5 - 13,3 6,9 - 12,1
Tabelul A.3.3.

le corespund in cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV, cu conductoare din Ol-Al, sM  300 mm2

s TSM , in han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148
185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180
240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 – 230
300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300* 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900
*Doua circuite de cate 20 km, fiecare cu cate doua celule cu intreruptor


s TSM , in han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27
185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34
240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44
300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300* 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172
Tabelul A.3.4.

le corespund in cazul construirii unor LINII NOI in cablu de
JOASA TENSIUNE, cu conductoare din ALUMINIU si izolatia
din PVC , sM  300 mm2

s TSM , in han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 13
25 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 18
35 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 26
50 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 36
70 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 50
95 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65
120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82
150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102
185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129
240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165
300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300* 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530
*Fazele celor doua cabluri sunt legate cate doua in paralel si alimentate
printr-un intreruptor comun
Kj=1,16 (conform tab.2)

Domeniile definite in kVA
s TSM , in han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0-9
25 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 12
35 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 18
50 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 – 30 20 - 28 18 - 25
70 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 – 35
95 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45
120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 – 62 45 - 57
150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 – 70
185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90
240 142 – 180 130 – 165 118 – 150 107 – 135 98 – 125 90 – 115
300 180 - 330 165 – 300 150 - 275 135 – 250 125 – 225 115 – 210
2x300* 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A.3.5.

6 kV, cu conductoare din ALUMINIU si izolatia din PVC
sM  240 mm2

s TSM , in han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 30
50 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 42
70 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 58
95 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75
120 112 - 141 104 - 131 97 – 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95
150 141 - 175 131 - 162 122 – 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117
185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149
240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240* 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588
*Fazele celor doua cabluri sunt legate cate doua in paralel si alimentate printr-un
intreruptor
comun
Kj=1,40 (conform tab.2)

s TSM , in han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
35 0 - 0,5 0 - 0,4 0 - 0,4 0 - 0,4 0 - 0,4 0 - 0,3
50 0,5 - 0,7 0,4 - 0,6 0,4 - 0,6 0,4 - 0,6 0,4 - 0,5 0,3 - 0,5
70 0,7 - 0,9 0,6 - 0,8 0,6 - 0,8 0,6 - 0,7 0,5 - 0,7 0,5 - 0,6
95 0,9 - 1,2 0,8 - 1,1 0,8 – 1,0 0,7 - 0,9 0,7 - 0,9 0,6 - 0,8
120 1,2 - 1,5 1,1 - 1,4 1,0 - 1,3 0,9 - 1,2 0,9 - 1,1 0,8 – 1,0
150 1,5 - 1,8 1,4 - 1,7 1,3 - 1,6 1,2 - 1,4 1,1 - 1,3 1,0 - 1,2
185 1,8 - 2,3 1,7 - 2,1 1,6 – 2,0 1,4 - 1,8 1,3 - 1,7 1,2 - 1,5
240 2,3 - 5,1 2,1 - 4,8 2,0 - 4,4 1,8 – 4,0 1,7 - 3,7 1,5 - 3,4
2x240* 5,1 - 9,0 4,8 - 8,3 4,4 - 7,6 4,0 – 7,0 3,7 - 6,4 3,4 – 6,0
Tabelul A.3.6.

le corespund in cazul construirii unor LINII NOI in cablu de 10 kV, cu conductoare din
ALUMINIU si izolatia din PVC, sM  240 mm2

s TSM , in han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31
50 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44
70 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60
95 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99
150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123
185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155
240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240* 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680
*Doua circuite de 1,5 km, fiecare cu cate doua celule cu intreruptor

s TSM , in han
mm2
Tabelul A.3.7

20 kV, cu conductoare din ALUMINIU si izolatia din
POLIETILENA, sM  150 mm2

s TSM , in han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33
50 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47
70 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64
95 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84
120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105
150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150* 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488
*Doua circuite de cate 4 km, fiecare cu cate doua celule cu intreruptor
Ki=1,67 (conform tab.2)

s TSM , in han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
35 0 - 1,7 0 – 1,7 0 - 1,5 0 - 1,4 0 - 1,2 0 - 1,1
50 1,7 - 2,4 1,6 - 2,2 1,5 – 2,0 1,4 - 1,9 1,2 - 1,8 1,1 - 1,6
70 2,4 - 3,3 2,2 - 3,1 2,0 - 2,8 1,9 - 2,6 1,8 - 2,4 1,6 - 2,2
95 3,3 - 4,3 3,1 - 4,0 2,8 - 3,7 2,6 - 3,5 2,4 – 3,2 2,2 - 2,9
120 4,3 - 5,4 4,0 - 5,0 3,7 - 4,6 3,5 – 4,3 3,2 – 4,0 2,9 - 3,6
150 5,4 – 14,3 5,0 – 13,3 4,6 – 12,2 4,3 – 11,3 4,0 – 10,5 3,6 – 9,6
2x150* 14,3 – 25,1 13,3 – 23,4 12,2 – 21,5 11,3 – 20,0 10,5 – 18,4 9,6 – 16,9
Ane 757i82h xa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUTIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMARUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII, PRECUM SI

PENTRU SECTIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1. LINIE RADIALA FARA DERIVATII CU INCARCARI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IN CRESTERE TREPTATA
Datele initiale:
 Tipul constructiv: LEC j.t. cu izolatie din PVC si conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
 Sarcina maxima de durata estimata pentru primul an de exploatare:
(circa 200 kVA)
 Dimensionarea se va face in urmatoarele doua ipoteze:
 ipoteza 1 – sarcina maxima anuala poate fi considerata, practic constanta in timp;
 ipoteza 2 – in urmatorii noua ani, dupa primul an de exploatare, este de asteptat o

crestere a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 %, ceea ce corespunde unei cresteri cu
o rata medie anuala:
%/an.
 Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va mentine la valori de ordinul 4000 h/an.
Dimensionarea sectiunii economice

Ipoteza 1
 Sarcina maxima de calcul:
 Densitatea economica de curent si valoarea coeficientului Kj se determina din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 h/an) si, respectiv, din tabelul 2.
 Sectiunea economica de calcul, se determina cu relatia (6.4):
mm2 .
 Numarul economic de calcul, al conductoarelor unei faze, se determina cu relatia (6.7)

.
Intrucat Nc este mai mic decat 1,41, numarul economic de cabluri rezulta N=1.
 Sectiunea economica care se adopta in prima ipoteza (conform art.18. lit.b.):
mm2
Eficienta economica care se poate obtine prin inlocuirea sectiunii admisibile termic st=150
mm2 cu sec=300 mm2 este prezentata in exemplul 9.
Ipoteza 2
Valoarea coeficientului Kr=1,43 este determinata din tabelul 3 pentru r = 6%/an si tr = 9 ani.
OBSERVATIE. Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se asteapta a fi in

crestere treptata, sectiunea liniei urmeaza a fi determinata pe baza unei sarcini de calcul
(290·1,43 = 415 A) mai mica cu 16% fata de sarcina maxima estimata pentru al zecelea an de
exploatare (290·1,7 = 493 A).
 Ca si in ipoteza 1, si conform tabelelor 1 si 2
 Sectiunea economica de calcul:
mm2 .
 Numarul economic de calcul, al conductoarelor unei faze:
Intrucat numarul de calcul Nc este mai mare decat 1,41, pentru solutia economica se
adopta N=2
 Sectiunea economica care trebuie adoptata in a doua ipoteza este
mm2
Nota. Pentru dimensionare se poate folosi si tabelul A3.4 din anexa 3 din care rezulta
imediat ca pentru o sarcina de 290 A, la o durata de utilizare a puterii maxime de 4000 h/an
sectiunea economica este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini intre care este economica
sectiunea de 300 mm2 fiind cuprins intre 216 A si 395 A). In schimb pentru o sarcina
echivalenta de 415 A sectiunea economica va fi 2x300 mm 2 (domeniul de sarcini intre care este
economica sectiunea de 2x300 mm2 fiind cuprins intre 395A si 605 A).
EXEMPLUL 2 . LINIE RADIALA CU SECTIUNE ECONOMICA CONSTANTA SAU CU

SECTIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE – Fig. 2
Date initiale:
 Tipul constructiv: LEC j.t cu izolatie din PVC si conductoare din aluminiu (sM=300 mm2).
 Sarcinile maxime anuale sunt indicate in figura 2 si se apreciaza ca in timp valorile lor se vor
mentine constante.
 Durata de utilizare a puterii maxime se considera a fi practic aceeasi la toti consumatorii si de

ordinul:
h/an
 Dimensionarea se va face in doua ipoteze:
 ipoteza A – sectiune economica constanta;

 ipoteza B – sectiuni economice distincte pentru tronsonul 1 si, respectiv pentru
tronsoanele 2 si 3 conform recomandarii de la art. 21.
Dimensionarea sectiunilor economice

Ipoteza A
 Sarcina maxima echivalenta de calcul:
 Densitatea economica de curent si coeficientul de crestere Kj se determina din tabelele 1 si,

respectiv, 2. Prin interpolare liniara:
 Sectiunea economica de calcul :
mm2 .
 Numarul economic de calcul al conductoarelor unei faze:
Conform relatiei 3.9,b la aceeasi concluzie N=1 se ajunge observand ca scec=98 mm2 este
mai mic decat sM=300 mm2.
 Sectiunea economica adoptata in ipoteza A:
mm2
Din tabelul A3.4 rezulta ca domeniul de sarcini economice pentru sectiunea de 95 mm 2

este 69–90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 ore/an si sarcina de calcul
de 82 A este cuprinsa in acest domeniu.
Ipoteza B
Tronsonul 1
 Sarcina maxima de calcul: A

mm2
 Numarul economic de calcul al conductoarelor unei faze:
 Sectiunea economica adoptata:
mm2
Tronsoanele 2 si 3
mm2
 Numarul economic de conductoare al unei faze: N=1 deoarece mm2 este mai mic
decat mm2.
mm2.
NOTA. In cazurile cand se admite alegerea sectiunilor economice pe tronsoane, de obicei se pot
obtine economii atat la volumul de aluminiu, cat si la consumurile proprii tehnologice de putere
si de energie. Astfel, in ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obtine urmatoarele
economii:
- circa 11% la cantitatea de aluminiu necesara pentru conductoare:

;
- circa 8% la consumul propriu tehnologic de putere:
EXEMPLUL 3. LINIE RADIALA CU DOI CONSUMATORI AVAND FACTORII DE

PUTERE SI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL
DIFERITE – Fig. 3
Date initiale:
 Tipul constructiv: LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2).
 Sarcinile sunt indicate in figura 3.
Determinarea sectiunii economice
 Tranzitul anual de sarcina:
 Puterea maxima anuala:
MVA
si deci pentru primul tronson IM1=90 A.

 Durata de utilizare a sarcinii maxime:
h/an
 Densitatea economica de curent se apreciaza din tabelul 1:
respectiv
 In ipoteza ca linia ar fi prevazuta cu o singura celula cu intreruptor (n=1) la capatul ei de

alimentare, conform relatiei 6.6,b sau a tabelului 2:
 Numarul economic de calcul al circuitelor:
Intrucat Nc<1,41 se adopta N=1:

EXEMPLUL 4. LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE, CU CELULE LA AMBELE CAPETE,
LA CARE ESTE PLANIFICATA O CRESTERE IN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date initiale:
 Tipul constructiv: LEA 20 kV avand celule cu intreruptor la ambele capete, lungimea L=2 km
si conductoarele din OlAl (sM=120 mm2).
 Pentru primul an de exploatare al liniei se estimeaza o sarcina maxima anuala S M=1500

kVA,respectiv IM=43,3 A, si o durata de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 h/an.
 Sarcina maxima anuala se apreciaza ca va fi in crestere in urmatoarele doua moduri:
- treptat, cu o rata medie de 2% in primii noua ani dupa primul an de exploatare:
- in salt, cu inca 3750 kVA datorita punerii planificate in functiune a unor noi capacitati de
productie, aceasta crestere pana la o sarcina maxima de 5250 kVA va avea loc in al
treilea an de exploatare al liniei (respectiv in anul ts=2, ulterior primului an de
exploatare).
 Durata TSM este de asteptat ca se va mentine aproximativ constanta.
Din tabelul 4, pentru r=2%/an si o crestere in salt de 2,5 ori (3,75 MVA/1,5 MVA) in
anul ts=2, se deduce Krs=3,23.
Densitatea economica de curent pentru TSM=5500 h/an se determina din tabelul 1 prin
interpolare:
 Coeficientul de crestere a lui jec, in cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km si n=2 celule cu
intreruptor, se determina cu ajutorul urmatoarei relatii din tabelul 2:
sau direct cu relatia (6.6,b)

 Numarul economic de calcul al circuitelor liniei :
Intrucat , se adopta N=1 circuit..
AlOl
NOTA. Curentul tranzitat la sarcina maxima anuala din al treilea an de exploatare:
Densitatea de curent cu care se va functiona efectiv la aceasta sarcina maxima:
, ceea ce reprezinta o valoare de 1,4 ori mai mare fata de jec=0,89

A/mm2, densitatea de calcul folosita pentru dimensionarea liniei.
 EXEMPLUL 5. LINIE RADIALA PENTRU EVACUAREA A 50% DIN PUTEREA
UNUI PT DE 250 kVA
Datele initiale:
 Tipul constructiv : LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2).
 Sarcina medie in etapa finala:

.
 Rata medie de crestere a sarcinii, in urmatorii tr=9 ani dupa primul an de exploatare:
r=3%/an.
 Nu se cunoaste repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei si, ca urmare, se apreciaza valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson si lungimea totala a liniei L1/Lt=0,15.
 Durata de utilizare a puterii maxime:
 Sarcina maxima in primul an de functionare a liniei:
 Sarcina maxima echivalenta se determina conform relatiilor (7.1) si (7.6) tinand seama de:
a) evolutia sarcinii in timp (se aplica coeficientul Kr=1,2 din tabelul 3);
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplica coeficientul ).
 Densitatea economica de curent si coeficientul Kj se determina din tabelele 1 si 2:
 Numarul economic de conductoare pentru o faza:

Intrucat , se adopta N=1.
EXEMPLUL 6. LINIE ALIMENTATA DE LA DOUA CAPETE SI SECTIUNE

CONSTANTA
- Fig. 4
Datele initiale:
 Tipul constructiv: LEC de 20 kV cu izolatie din polietilena reticulata si conductoare din Al
(sM=150 mm2).
 Sarcinile maxime anuale sunt indicate in figura 4 si valorile lor se considera constante in timp.
 Durata de utilizare anuala a puterii maxime:
 Pentru stabilirea circulatiei de curenti pe tronsoane, in prealabil se determina cu metoda

momentelor, curentul injectat la unul din capetele liniei:
,
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j.
Pornindu-se de la aceasta valoare, se deduce circulatia de curenti pe tronsoane prezentata

in
figura 5.
 Sarcina maxima echivalenta pentru calculul unei sectiuni constante in lungul intregii linii:
 Densitatea economica de curent:
 Numarul economic de circuite:
, deoarece
 Sectiunea economica rezulta:
In ipoteza in care pentru urmatorii noua ani, dupa primul an de exploatare se apreciaza o
crestere a sarcinilor maxime anuale cu o rata r=5%, conform tabelului 3, Kr=1,34 si in aceste
conditii:
- sectiunea economica de calcul:
- sectiunea economica:
 Se adopta totusi sectiunea tehnica dictata de stabilitatea termica la curentii de scurtcircuit:
EXEMPLUL 7. SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IN CONDITII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele initiale:
 Tipul constructiv: LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2) .
 Lungimea liniei: 25 km.
 Durata de utilizare a sarcinii maxime:
Dimensionarea sectiunilor se va face in urmatoarele ipoteze:
Ipoteza A
Sarcina maxima anuala se considera constanta in timp si de ordinul a 40 MVA, respectiv 210 A.
Ipoteza B
Sarcina maxima din primul an de exploatare se considera egala cu 210 A si se estimeaza
ca in urmatorii noua ani va creste cu o rata medie r = 8%/an (dublare in 9 ani).

Ipoteza A

.
 Densitatea economica de curent si valoarea coeficientului Kj2c se determina din tabelele 1 si 2

(sau cu relatia):
 Numarul economic de circuite: N=1, deoarece conform relatiei 6.8,a – scec=220 mm2 este mai
mic decat: sM=300 mm2 .
Ipoteza B
Valoarea coeficientului Kr=1,61 s-a determinat din tabelul 3, pentru r=8%/an si tr=9 ani.
 Densitatea economica si coeficientul de crestere:

 Numarul economic de circuite:
Deci se adopta N=1.
Sectiunea economica adoptata:
EXEMPLUL 8. LINIE RADIALA DE 110 kV CARE ALIMENTEAZA 3 STATII SI ESTE

PREVAZUTA CU n=6 CELULE CU INTRERUPTOR – Fig. 6
Datele initiale:
 Tipul constructiv: LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2).
 Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate in figura 6.
In urmatorii noua ani, dupa primul an de exploatare sunt de asteptat cresteri cu o rata anuala de ordinul r=3%.
Fig.6
In aceasta ipoteza, conform tabelului 3 coeficientul Kr=1,2.
 Durata de utilizare anuala a sarcinilor maxime: 5500 ore/an.

 Costul unei celule de 110 kV: 110 000 €.
 Densitatea economica se determina prin interpolare din tabelul 1:
 Coeficientul pentru determinarea numarului economic de circuite in cazul studiat, in care

fiecare circuit se prevede cu cate 6 celule se determina cu relatia (6.6.b) si datele din
tabelele anexei 2:
 Numarul economic de calcul al circuitelor, conform (6.7):
EXEMPLUL 9. ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBTIN PRIN ADOPTAREA

SECTIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizarii unei sectiuni economice sec in locul unei sectiuni tehnice mai mici
st. De exemplu, uneori in practica noastra de proiectare se adopta ca sectiune s t, sectiunea
necesara pentru asigurarea stabilitatii termice in regim de durata a liniilor. Mai poate fi insa,
cazul unei sectiuni tehnice impuse de curentii de scurtcircuit sau de restrictii privind caderile de
tensiune.
Se va considera cazul cel mai simplu, al unui singur conductor pe faza. Estimarile
economice se vor referi la unitatea de lungime a circuitului.
Economia pe metru de traseu si pe durata unui an prin micsorarea pierderilor de putere si

energie:
(A4.1)
Investitia suplimentara in cazul cate unui singur conductor pe faza:
(A4.2)
Indicatorul 'durata calendaristica de recuperare a investitiei suplimentare':
(A4.3)
In cele ce urmeaza, relatiile de mai sus se aplica la cazul liniei radiale din exemplul 1,
dimensionate in ipoteza 1. Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
sectiunea st=185 mm2. In cele ce urmeaza vom estima eficienta investitiei suplimentare intr-un
cablu cu sectiunea economica sec=300 mm2. Se obtin urmatoarele rezultate:
ani.
Investitia Ct trebuie privita ca un capital care – odata cu amortizarea sa – trebuie sa

aduca un beneficiu. In acest scop sunt insa necesare:
 estimarea pe cat posibil mai fidela a tranzitului de sarcina (SM, TSM, rs) cel putin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei;
 aplicarea corecta a metodei pentru determinarea numarului si sectiunii economice a

conductoarelor.
Rata anuala a beneficiului 'rb' care se poate obtine in paralel cu recuperarea investitiilor
suplimentare Ct in timpul a tSL ani de utilizare normala se estimeaza prin rezolvarea urmatoarei
ecuatii:
. (A4.4)
Cu datele de mai sus si in ipoteza unei durate de utilizare normala de 20 ani:
Rezulta urmatorul beneficiu anual specific:
€/an si euro investit suplimentar.
Prin urmare, pe o durata de 20 de ani s-ar putea obtine urmatorul beneficiu total:
 in valori neactualizate
€/m
 in valori actualizate la trecut, la anul de pozare al cablului
€/m
Asadar, in cazul particular studiat, beneficiul – actualizat la anul efortului de investitii Ct

si raportat la acest efort – reprezinta:
EXEMPLUL 10. SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM SI DENSITATILE MAXIME DE

CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SA SE FOLOSEASCA PE FIECARE
FAZA CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAND SECTIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate in tabelul urmator.
Pentru duratele TSM de utilizare anuala ale sarcinilor maxime, s-au luat in considerare
marimi uzuale, iar valorile celorlalti parametri (jec, Kjnc si sM) au fost preluate din tabelele 1 si 2.
Avand in vedere relatia (6.7), pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a
utilizat expresia: .
Din coloana ultima coloana a tabelului alaturat se observa ca la sarcina maxima de
calcul pana la care poate fi folosit un singur circuit sau, respectiv, un singur conductor pe faza se
ajunge in functionare la o densitate de curent j M de 1,7 pana la 2,5 ori mai mare fata de jec –
densitatea economica normata pentru dimensionarea sectiunilor conductoare ale liniilor noi.
Trecerea la un al doilea conductor de sectiune sM pe faza –si cu atat mai mult la un al

doilea circuit – presupune si dublarea componentei constante de investitii A. O astfel de crestere
in salt a investitiei se justifica numai la densitati jM foarte mari, atunci cand reducerea la
jumatate a costului pierderilor ajunge sa prevaleze efortul suplimentar de investitii necesar in
acest sens. Totodata, mai trebuie obtinut si beneficiul minim corespunzator intregii investitii
suplimentare A+KsM.
Ane 757i82h xa 5
PRESCRIPTII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-3/87. Prescriptii generale de proiectare a retelelor electrice
b) PE 103/92. Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electroenergetice

la solicitari mecanice si termice, in conditiile curentilor de scurtcircuit
c) PE 104/93. Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrica peste 1000 V
d) PE 106/95. Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
e) PE 107/95. Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice
f) PE 124/95. Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali

si similari
g) PE 134/95. Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele

electrice.
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE
CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SA SE FOLOSEASCA PE FIECARE
FAZA CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAND SECTIUNEA sM
TSM jec Kj K2j sM IM SM jM jM/jec

Tipul constructiv al liniei
ore/an A/mm2 _ _ mm2 A kVA A/mm2
conductoare neizolate 3000 0,84 1,41 95 160 111 1,68 2,0
j.t
conductoare torsadate 3000 0,82 1,38 95 153 106 1,61 2,0
conductoare Al-Ol 4000 0,99 1,37 1,65 120 280 9685 2,33 2,3
Al
20 kV cond,izol.OCA2X 4000 1,11 1,30 1,65 150 391 13535 2,60 2,3
110
LEA
kV conductoare Al-Ol 6000 0,92 1,32 1,38 300 542 103266 1,81 2,0
j.t. conductoare neizolate 3000 1,08 1,61 70 172 119 2,46 2,3
20 kV conductoare neizolate 4500 1,41 1,29 1,40 70 197 6815 2,81 2,0
Cu
110
kV conductoare neizolate 6000 1,19 1,18 1,76 300 892 170026 2,97 2,5
izolatie din polietilena 3000 0,90 1,22 240 374 259 1,56 1,7
j.t. izolatie din PVC 3000 0,88 1,16 300 434 301 1,45 1,6
izol.polietilena reticulata 5000 0,84 1,35 400 648 6735 1,62 1,9
6 kV izolatie din PVC 5000 0,83 1,40 240 395 4102 1,64 2,0
Al izol.polietilena reticulata 5000 0,87 1,36 400 677 11724 1,69 1,9
izolatie din PVC 5000 0,86 1,43 240 418 7238 1,74 2,0
10 kV izol.hartie 5000 1,19 1,27 185 396 6860 2,14 1,8
izol.polietilena reticulata 5500 0,88 1,57 1,76 150 330 11446 2,20 2,5
20 kV
izol.hartie 5500 1,39 1,41 1,50 150 445 15424 2,97 2,1
LEC
izolatie din polietilena 3000 1,03 1,38 185 373 259 2,02 2,0
j.t. izolatie din PVC 3000 0,98 1,31 185 338 235 1,83 1,9
izol.polietilena reticulata 5000 1,06 1,54 185 431 4481 2,33 2,2
Cu izol.polietilena reticulata 5000 1,19 1,51 150 384 6644 2,56 2,1
izol.hartie 5000 1,78 1,21 150 458 7937 3,05 1,7
izol.polietilena reticulata 5500 1,17 1,52 1,63 150 405 14023 2,70 2,3
20 kV
izol.hartie 5500 1,78 1,39 1,44 150 545 18875 3,63 2,0

Metodologie Privind Determinarea Sectiunii Economice A Conductoarelor in Instalatii Electrice de Distributie de 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologie Privind Determinarea Sectiunii Economice A Conductoarelor in Instalatii Electrice de Distributie de 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA SECTIUNII

ECONOMICE A CONDUCTOARELOR IN INSTALATII

b) verificarea gradului de incarcare a sectiunilor liniilor existente in exploatare (cap.VIII)

Art. 4. - Se excepteaza de la prevederile prezentei norme urmatoarele categorii de instalatii:

b) barele si derivatiile scurte din cadrul statiilor si posturilor de transformare;

c) circuitele trifazate prin care se alimenteaza rezistoare, reostate de pornire etc.;

d) retelele provizorii si cu durata mica de serviciu (maximum trei ani).

Art. 5. - In sensul prezentei norme, notiunile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

Art. 6. - Semnificatiile principalelor simboluri utilizate in instructiune (in ordine alfabetica):

A– componenta investitiei specifice in linie care este independenta de sectiunea acesteia,

a- rata de actualizare, in ani –1;

CTA - cheltuieli totale actualizate, corespunzatoare unitatii de lungime a liniei in €/km;

cu intreruptor de inalta tensiune, in €;

Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu, in €;

cex - cheltuielile anuale de exploatare (intretinere), in €/an si km;

cp - costul kW instalat in centrale etalon, in €/kW;

cw - costul kWh, corespunzator treptelor de tensiune la care se face distributia, in €/kWh;

CPW – cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu, in €;

tehnologic de un kW la sarcina maxima, in €/an si kW;

IM,SM- sarcina maxima de calcul a liniei, in A sau kVA;

jec - densitatea economica de curent normata, in A/mm2;

K- panta de crestere a costului unui km de linie cu sectiunea conductorului de faza, in

dinamica in timp a sarcinii;

L- lungime de traseu a liniei, in km;

N- numarul economic de conductoare pe fiecare faza a liniei, sau de circuite;

n- numarul de celule cu care se echipeaza un circuit;

r- rata medie de crestere a sarcinilor maxime anuale, in an -1;

s- sectiunea conductorului activ al unei faze, in mm2;

se - sectiunea unei linii existente in exploatare, in mm2;

sec - sectiunea economica, pe faza, a liniei, in mm2;

sM - sectiune constructiva maxima a conductorului, utilizat la un tip constructiv de liniei, in mm 2;

TIM,TSM – durate de utilizare anuala a sarcinii maxime, in ore/an;

tstL - durata de studiu a liniei si a circulatiei de curenti, in ani;

tSCE - durata de viata normata pentru centrala etalon, in ani;

ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei, in Ωmm 2/km;

- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie, in ore/an.

- “trebuie, este necesar, urmeaza: indica obligativitatea stricta a respectarii prevederilor in

ACTE NORMATIVE CONEXE

(1) a) Codul tehnic al retelelor de distributie. Cod ANRE 101.1.113.0.01.06/06/00

b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de retelele publice de distributie;

(2) Prescriptiile energetice din Ane 757i82h xa 5.

CONDITII DE DETERMINARE A SECTIUNII CONDUCTOARELOR

- instalarea de sigurante limitatoare de curent cu actiune instantanee;

- prevederea de instalatii de protectie cu eliminarea rapida a scurtcircuitului.

MODUL DE DETERMINARE A SECTIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

cpw reprezinta costul actualizat al pierderilor de putere si de energie, corespunzatoare unui

b) Durata normala de utilizare a liniei proiectate, se considera ani (LEC),

Art. 16. - Sectiunea economica de calcul a liniilor electrice se va determina cu relatia:

IM – sarcina maxima de calcul in regim normal de functionare determinata conform

jec – valoarea normata a densitatii economice de curent pentru linia respectiva,

Valoarea coeficientului Kjnc – de crestere a lui jec – se determina utilizand urmatoarele

a) la marirea numarului de conductoare pe faza (fara a prevedea aparate de conectare

b) la marirea numarului de circuite ale unei linii:

n reprezinta numarul de celule cu cost Ccel, cu care se intentioneaza a fi echipat fiecare

Solutia constructiva privind numarul economic N de conductoare al fiecarei faze sau de

a. se alege N=1, daca N 1,41;

b. se alege N=2, daca 1,41<N 2.5.

si cu atat mai mult daca:

DENSITATILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREA

NUMARULUI DE CIRCUITE SI A SECTIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUTIE

Coeficientii de crestere a lui jec pentru determinarea numarului economic de conductoare

sM Kj Nr.de celule al fiecarui circuit

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL