Sunteți pe pagina 1din 19

PROIECT DE DIPLOMA

Tema lucrarii:
Echipamente electrice pentru un post de transformare;
S  630kVA;U n  20 kV
T 0.4
Probleme abordate in proiect:
1.introducere – sinteza din literatura de specialitate
2.prezentarea solutiei
3.calcule de proiectare si verificare pentru sistemul de bare din
secundarul transformatorului
4.proiectarea instalatiei de distributie de joasa tensiune
5.protectie impotriva electrocutarii
6.Bibliografie
1.CONSIDERATII GENERALE

Postul de transformare este o statie de transformare coboratoare, mica, cu o


putere de pana la 2500 kVA,destinata alimentarii in joasa tensiune (pana la 1 kV
inclusiv) a consumatorilor.
La un post de transformare:
-Energia electrica intra intr-o instalatie electrica de distributie de medie tensiune
prin unul sau mai multe circuite de medie tensiune;
-Din instalatia de distributie, prin unul sau mai multe alte circuite de medie tensiune
(obisnuit cel mult doua), energia electrica este trimisa la transformatoare
coboratoare de medie pe joasa tensiune;
-Din transfomator, prin circuite de joasa tensiune, energia electrica este trimisa la
instalatia electrica de distributie de joasa tensiune numita si tablou de distributie de
joasa tensiune.
Ansamblul definit ca post de transformare are deci doua componente principale
respectiv:
- parte constructiva, reprezentata de suportul in care si pe care sunt sustinute
componentele celeide a doua parti, adoptarea solutiei de realizare (supraterane,
subterane sau aeriene), fiind determinata de considerente economice, arhitecturale,
de spatiul disponibil, etc, respectiv
- echiparea elecro-mecanica , constituita din materiale si aparate prin care este tranzitata
energia electrica si accesoriile necesare acestui scop, adoptarea solutiei fiind determinata de
considerente economice, solutie constructiva, dar in special de cerintele legate de
continuitatea in alimentare.
Echiparea electro-mecanica a unui post de transformare, la randul sau este constituita din:
- circuite primare (principale) fiind cele parcurse de energia electrica tranzitata, respectiv cele
expuse la tensiunea de serviciu si parcurse de curentii absorbiti de receptori;
- circuite secundare, desevesc circuitele primare, au tensiuni mai mici sau egale cu 220V, iar
curentii sunt foarte mici, de regula sub 5A. Din aceasta categorie fac parte circuitele de
comanda, semnalizare, protectie masura;
- instalatii auxiliare, din care fac parte serviciile proprii de curent alternativ si de curent
continuu, instalatia de legare la pamant si cea de protectie impotriva loviturilor directe de
trasnet.
Echipamentul aferent circuitelor primare, ( indeosebi transformatoarele ) reprezinta partea
principala a unui post de trasformare, ocupand spatiul cel mai mare.
Echipamentul aferent circuitelor secundare este montat pe panouri sau pupitre, ansamblul
lor formand tabloul de comanda.
Legatura aparatelor cu care se realizeaza circuitele secundare cu aparatele circuitelor
primare pe care le deservesc, se realizeaza cu cabluri de circuite secundare, pozate in canaluri
speciale de cabluri.
Posturile de transformare in incaperi supraterane
Retelele electrice de joasa tensiune din mediul urban sunt alimentate obisnuit din posturi de
transformare supraterane care se numesc din acest motiv posturi de transformare tip retea, iar
consumatorii finali sunt alimentati din posturile de transformare tip abonat.
Posturile de transformare supraterane tip retea, pot avea cladire independenta sau pot fi
inglobate intr-un spatiu edilitar, inclusiv in cladirea unei statii de conexiune de medie tensiune
(punct de alimentare) .
Postul de transformare conţine cel puţin un transformator (în cazul distribuţiei fără rezervă) cu
echipamentul primar şi secundar aferent.

2.Alegerea solutiei

La executia posturilor de transformare se cauta sa se foloseasca cat mai multe elemente


prefabricate deoarece se realizeaza o executie industriala cu montare rapida ; prefabricatele pot fi
refolosite la desfiintarea postului ; fiabilitatea in exploatare este mare si se pot schimba reletiv usor
diverse echipamente.
Retelele de distributie in medie tensiune la posturile de transformare de realizeaza cu linii radiale ;
alimenteaza separat fiecare receptor.
Se alege un post de transformare in incaperi supraterane, un post de transformare pentru retea
realizate in cladire independenta (din panouri mari din BCA sau din zidarie).
Statia de transformare este alcatuita din doua instalatii electrice de distributie si un
transformator de putere.Daca statia de transformare are doua nivele de tensiune, atunci
transformatorul folosit are doua infasurari. Transformatorul este montat in exteriorul
cladirii.
Echiparea electromecanica a postului de transformare este construita din :
circuite primare ; cele parcurse de energia electrica tranzitata ;
circuite secundare ; ccircuite de comanda, semnalizare, protectie, masura ; sunt montate
pe pupitre sau panouri, ansmblul lor formand tabloul de comanda.
circuite auxiliare ; instalatia de legare la pamant si cea de protectie impotriva loviturilor
de trasnet.
Tablourile de distributie sunt parti componente ale instalatiei electrice care servesc
concomitent la primirea si apoi distributia energiei electrice la diferiti consumatori
Tablou de distributie tip dulap, realizat in celule numite dulapuri,sunt destinate
instalatiiilor electrice de distributie cu curenti nominali pana la 1000A.
Pentru asigurarea unei bune functionari si evitarea deteriorii echipamentului se folosesc
aparate de protectie ce trebuie sa satisfaca anumite conditii :
selectivitate , adica deconectarea doar a echipamentului avariat;
sensibilitatea; adica sesizarea tuturor defectelor atunci cand se deosebesc doar cu putin
de regimul de functionare normal;
rapiditatea ;doar o deconectare foarte rapida a elementelor avariate poate ramane fara
urmari asupra functoinarii instalatiei neavariate;siguranta; adica actionarea numai atunci
cand este necesar.
3. Calcule de proiectare si verificare pentru sistemul de bare din
secundarul transformatorului

Transformatoarele sunt componente principale ale statiilor si posturilor de


transformare.
Transformatorul are urmatoarele caracteristici:
Sn=630kVA;Un=20/0.4[kV];u[%]=6%;ΔPo=1.250kW;
ΔPsc=8.2kW;Dyn5
Impedanţa internă a transformatorului: ZT=0.0152Ω
Reactanta inductiva echivalenta : XT=0.0149Ω
Rezistenta echivalenta a transformatorului :RT=0.0033Ω
Curentul nominal primar :I1n=18.186A
Curentul nominal secundar :I2n=909.326A

Curentul de scurtcircuit

Curentii de scurtcircuit produc in instalatiile electrice urmatoarele efecte:


- termice, care coduc la incalzirea puternica a conductoarelor, a conatactelor si
a altor parti conductoare ale aparatelor, etc
- dinamice (mecanice), datorate efecului electrodinamic al curentilorr, care duc
la indoirea barelor, deteriorarea aparetelor,etc.
Calculul curentului se face in ipoteza acoperitoare ca transformatorul de alimentare este
conectat la o sursa de putere infinita, a carei tensiune ramane constanta in timpul
procesului de scsurtcircuit.
Isc=15.155kA
Verificarea elementelor retelei de stabilitate dinamica necesita calculul curentului de
scurtcircuit de soc (de lovitura):
Isoc=37.889kA

Alegerea sectiunii conductoarelor

Elementele conductoare servesc drept cale de curent pentru alimentarea receptoarelor


sau punctelor de distributie de la sursa de energie.
Forma sectiunii este dreptunghiulara (conductoare cu sectiune dreptunghiulara).
Campul de temperatura la conductoarele cu efect de capat
Regimul permanent
conductorul are supratemperatura: Ө=32.108[grd]
Өomax=37.251[grd]<70[grd], se verifica conditia
Regimul de scurtcircuit
temperatura conductorului in regim nominal: Ө2=77.251[grd]<200[grd], se verifica
conditia
Incalzirea la scurtcircuit :Өsc=15.45[grd]
Forte electrodinamice

Forta intre conductoare de sectiune dreptunghiulara:



Fa  0 i i l φ φ  a 
2 1 2 a cD  l 
Valoarea instantanee maxima a fortei ce se exercita asupra conductorului median:
Fˆm 417.41N
Iar valoarea maxima instantanee:
Fˆ p 128.87 N
max
Forta maxima asupra conductorului lateral: Fˆ 390 N
l
Fˆ 120.24 N
Forta maxima pozitiva in regim permanent: l
p1
Fˆ  8.63N
Forta maxima negativa in regim permanent: l
p2
Solicitari dinamice in bare si izolatoare

Conductoarele electrice de sectiune finite sunt considerate bare elastice incastrate sau
rezemate la extremitati. Fortele de exercitatie ale acestor bare sunt forte
electrodinamice.
Se verifica barele si izolatoarele (clasa B )din punct de vedere mecanic, stiind ca curentul de scurtcircuit
trifazat (valoare efectiva) este de 15.155kA

Solicitari admisibile

Solicitarea unei bare nu trebuie sa depaseasca solicitarea admisibila .


σ  2σ ;
Verificarile experimentale arata ca izolatorul se rupe la aceiasi valoare a fortei, indiferentdinamic
daca aceasta estead
statica sau dinamica. Ca urmare verificarea izolatorului se efectueaza la forta dinamica.

Izolatorul clasa B admite o forta maxima de incovoiere:


Conditia:

Se verifica conditia. F  750Kgf


Deci: ad
F  F ;25.53  750
Verificare: din ad

σ  69.57*106 N  7.1kgf
din 2
m barele si izolatoarele.
mm 2
Se verifica din punt de vedere mecanic

σ st  σ ;14.18 < 20
ad
σ  2σ ;7.1 40
dinamic ad
4.PROIECTAREA INSTALATIEI DE JOASA TENSIUNE

Se proiecteaza instalatia de alimentare cu energie electrica a unui consumator


industrial, care este un atelier de prelucrari mecanice, in care in mod normal nu se
dezvolta substante care pot forma atmosfera exploziva.
In
P[k [
W V
Denumire n tip motor ] ] η [%] cosφ Ip/In
ASI 132S-
strung 12 38-6 3 7.7 79 0.75 6
ASI 132S-
freza 8 38-4 5.5 11.99 84 0.83 6.5
ASI 225M-
ventilator 4 60-4 45 87.4 91 0.86 6.5
ASI 160M-
agregat de sudura 4 42-4 11 22.89 87 0.84 6.5
MIB 2-
355L1
compresor 2 00-8 120 327 94 0.79 5.4
ASI 132M-
polizor 2 38-4 7.5 15.88 85.5 0.84 6.5
ASI 90L-24-
Cuptor de rezistenta 1 6 120 3.22 1 1 4.5
ASI 160-42-
pod rulant M1 1 6 11 24.76 85 0.795 6
ASI 160M-
M2 1 42-6 7.5 17.41 84 0.78 6
ASI 90L-24-
M3 2 6 1.1 3.22 73 0.71 4.5
Calculul puterii active cerute totale: Pc  428.8kW
T
Calculul puterii reactive cerute totale: Qc  279.87kVAR
T
Calculul puterii aparente totale: Sc  428.72  279.872  511.97kVA
T
Calculul puterii reactive pentru bateria de condensatoare: QBC  97.25kVAR

Calcalul puterii aparente a pransformatorului tinand cont si de bateria de


condensatoare: S `  465.15kVA
c
T
Determinarea puterii transformatorului S NT  620.2kVA

Calculul bateriei de condensatoare


Q  97.25kVAr; S  465.15kVA
b T
s  95mm2; I ma  245 A
Deoarece s>70mm circuitul se imparte in mai multe circuite:n=2
Q 50kVAR; I n  71A; Ic  99 A; I rt  92 A
b
La aceiasi putere reactiva, In instalatiile de joasa tensiune , unde solicitarea
dielectrica nu este o problema esentiala, se utilizeaza practic numai
conexiunea in triunghi; conexiunea in triunghi necesita capacitate de tri ori mai
mici decat conexiunea in stea, dar solicitarea dielectrica a acestora este de ori
mai mare.
Capacitatea condensatoarelor bateriei/ Valoarea rezistentei de descarcare:
C  331.74 F ; R  69k 
 d
In retelele trifazate se recomanda montarea rezistentelor de descarcare in
triunghi, in vederea asigurarii descarcarii condensatoarelor inclusive la
intreruperea unei rezistente.
Alegerea si verificarea sectiunii conductoarelor de alimentare
Strung:
a) alegerea sectiunii conductoarelor cu criteriu termic si verificarea sectiunii
conductoarelor cu criteriul densitatii admise de curent
Ic  7.31A; I p  43.86 A; s 1.5mm2; Ima 18 A;
J 10.965 A mm
pef

c)verficarea sectiunii conductoarelor cu criteriul caderii admise de tensiune


U [%]  5%; U  0.47%
ad
U  8%; U  14.3%
ef ef
Se mareste sectiunea conductorului pana cand se verifica toate conditiile.
s  4mm2; Ima 18 A; J 10.965 A mm
pef
U  0.18%  5%; U  5.42%  8%
ef

Alegera sectiunii conductoarelor pentru tablouri


T1
Ic  387.16 A; Iv  2423.64 A; I p  2423.64 A; J  4.84 A
col 1 pef mm2
1
s  500mm2; Ima  650 A;CYY 3x500 1x250mm2; I ma  650 A
U  0.19%  5%; U  6.46%  8%
ef
T2
Ic  469.16 A; Iv 1510.01A; I p  2423.64 A; J  3.02 A
col 1 pef mm2
1
s  500mm2; I ma  650 A;CYY 3x500 1x250mm2; I ma  650 A
U  0.55%  5%; U  7.08%  8%
ef
Alegerea si verificarea aparatelor de comutatie si protectie

Protectia electrica a elementelor de circuit este asigurata prin doua functii:


-detectarea situatiei anormale din circuit, realizata de elemente specifice (cum sunt
releele sau declansatoarele) sau de catre sigurante fuzibile (care realizeaza si
deconctarea circuitului);
-intreruperea circuitului, efectuata ca urmare a unei detectii fie prin aparatul care
realizeaza detectia (cazul sigurantelor fuzibile), fie prin aparate de comutatie
mecanica (contactoare, intreruptoare de putere) comandate de catre dispozitivul de
protectie.
Aparate de protectie la suprasarcina
Protectia la suprasarcina se realizeaza prin:relee sau declansatoare termice; Releul
realizeaza inchiderea sau deschiderea anumitor circuite prin intermediul contactelor
lui, care sunt inseriate in aceste circuite.
Releele si declansatoarele termice sunt constituite pe baza unei lamele bimetalice
incalzite de curentul din circuitul protejat.
Aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor
Protectia in cazul scurtcircuitelor se obtine cu ajutorul sigurantelor fuzibile.
Protectia la scaderea tensiunii de alimentare
Deconectarea echipamentelor alimentate, in cazul disparitiei sau scaderii sub o
anumita limita a tensiunii de alimentare, se realizeaza prin:sensibilitatea
contactoarelor electromagnetice la valoarea tensiunii de alimentare a bobinei;
Contactorul este un aparat cu o singura pozitie de repaus, care poate sa inchida, sa
suporte si sa intrerupa curenti in conditii normale ale circuitului (inclusive cele de
suprasarcina).
5.Electrosecuritatea in instalatiile electrice

Efectele curentului electric reprezinta un mare pericol pentru organismului uman..


Protectia impotriva electrocutarii
Pentru a evita accidentele prin electrocutare , in instalatiile electrice se iau o serie
de masuri care asigura:
-reducerea duratei de trecere a curentului prin corpul omenesc ,
prin prevederea de dispozitive care sa deconecteze rapid,
(sub trei secunde) ,reteaua sau instalatia defecta;
-reducerea tensiunilor de atingere si de pas la valorile maxim admise;
-marirea impedantei echivalente a omului.

Legarea la pamant ca protectie

Legarea la pamant este o masura tehnica de protectie contra atingerii indirecte.


Toate elementele dintr-o instalatie , care pot intra accidental sub tensiune, se
racordeaza la o instalatie de legare la pamant, fie individual, fie colectiv.
Toate elementele conductive, in particular carcasele metalice ale echipamentelor
electrice, care pot intra accidental sub tensiune si care pot fi atinse de catre personal,
sunt legate la pamant prin una sau mai multe prize de protectie in paralel, iar neutrul
este legat la pamant la transformator printr-o priza de exploatare.
La aparitia unui defect (punere la carcasa) la echipamentul a carui carcasa metalica
este legata la o priza de pamant cu rezistenta Rp, se stabileste un curent de defect
Id ; curentul de punere simpla la pamant trebuie sa fie suficient de mare pentru a
sensibiliza protectia si pentru a asigura intreruperea in timpul maxim admis.
Obtinerea acestei valori necesita rezistente mici ale prizelor de pamant, care nu se
pot realize in mod economic, deci, priza nu poate sa satisfaca descarcarea.
La retelele cu neutrul legat la pamant, legarea la pamant se foloseste ca protectie
suplimentara, protectia principala fiind, legarea la nul.

Instalatia de legare la nul


Toate elementele conductive susceptibile a intra accidental sub tensiune se leaga
la neutrul transformatorului de alimentare, prin conductoare de protectie PE
speciale.
In functie de sistemul de alimentare, conductoarele PE pot fi distincte pe tot traseul
retelei sau partial.
Functiile conductorului neutru si de conductor de protectie sunt realizate de acelasi
conductor PEN pe portiunea de retea de la transformator la ultimul tablou de
distributie. In circuitele terminale alimentate de la ultimul tablou secundar ,
conductoarele de protectie PE sunt separate de eventualele
conductoare de nul; legarea la bara de nul a tabloului se realizeaza individual
pentru fiecare echipament. Legarea la pamant se executa individual la fiecare
tablou de distributie. Conductoarele de protectie se executa din cupru (impedanta
redusa)
Conditia necesara pentru functionarea protectiei este mentinerea continuitatii
conductorului de protectie pe tot traseul retelei sale.
Legarea la nul de protectie se recomanda ca protectie principala pentru utilaje fixe si
mobile din reteaua de joasa tensiune cu neutrul legat la pamant.
Utilizarea protectie de legare la nul, impune prevederea unei masuri suplimentare
de protectie care poate fi:
-legarea carcaselor metalice la pamant, prin intermediul instalatiei de legare la
pamant la care se racordeaza tabloul de distributie respectiv;
-izolarea amplasamentului omului, prin pardoseli si izolarea de protectie a
elementelor conductive din zona de manipulare;
-protectia prin deconectare automata la aparitia curentilor de defect periculosi, care
sa elimine defectul in timpul specificat.
=PT(630kVA) 3x20kV

350A

Transformator 630kVA
Dyn 5(20 / 0.4) kV

=TDG 1000A

400 650
PEN
250
400 500
125

=T1 125 =T2


125

250 N 160 160 250 160 630 160 160


PE

PE

PE

PE

PE

PE

PE

PE
200 25 32 250 63 630 50 125
C
175 25 25 125 40 125 32 80

175 9 12 95 25 95 18 50
10 32 63 32 235 32 63

8 16 63 25 235 16 63
venti- Aparat Com- Pod
strung freza polizor
lator sudura presor rulant
3~ 3~ 3~
cuptor 3~ 3~ 3~ 3~

PE PE PE PE PE PE PE PE
PE