INSTRUCŢIUNI PRIVIND DETERMINAREA SECŢIUNII ECONOMICE A

CONDUCTOARELOR ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE DE 1-

110 kV

Indicativ : PE 135-91

Cuprins

* GENERALITĂŢI
* CONDIŢIILE DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR
* MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
* STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
* LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE
DE DISTRIBUŢIE EXISTENTE ÎN EXPLOATARE
* Anexa 1: VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA
DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
* Anexa 2: PREŢURILE FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA
DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
* Anexa 3: DOMENIILE DE SARCINI MAXIME ANUALE ŞI SECŢIUNILE
ECONOMICE CARE LE CORESPUND ÎN CAZUL CONSTRUIRII UNOR LINII
AERIENE NOI DE JOASĂ TENSIUNE
* Anexa 4: EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI FAZE AL
CIRCUITELOR UNEI LINII, PRECUM ŞI PENTRU SECŢIUNEA ACESTORA
* Anexa 5: LISTA PRESCRIPŢIILOR CONEXE ÎN VIGOARE
* BIBLIOGRAFIE

1. GENERALITĂŢI

1.1. Domeniul de aplicare

1.1.1 Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică la liniile de distribuţie aeriene

(LEA) cu tensiuni până la 110 kV inclusiv şi la liniile de distribuţie în cabluri (LEC)
cu tensiuni până la 20 kV inclusiv.

1.1.2 Instrucţiunile se referă la condiţiile privind folosirea economică a secţiunilor

conductoarelor active în următoarele două cazuri distincte:

• la dimensionarea secţiunilor economice pentru liniile noi care urmează să

fie construite (cap. 3 şi 4);
• la verificarea gradului de utilizare economică a secţiunilor existente la
liniile care sunt deja în exploatare, cu prilejul unor astfel de verificări, linii
suplimentare - deci eforturi suplimentare cu investiţii - pot fi puse în
discuţie numai în cazurile în care sunt depăşite sistematic limitele de
folosire intensivă a liniilor existente, prezentate în cap. 5 pentru diferite
 tipuri constructive de linii şi pentru diferitele intensităţi ale tranzitului anual
de sarcină.

1.1.3 Se exceptează de la prevederile prezentei instrucţiuni următoarele categorii

de instalaţii:

a) legăturile scurte pentru alimentarea directă a unor receptoare din tablourile de

joasă tensiune sau din celule de medie tensiune în general, sub 20 m la joasă
tensiune şi sub 100 m la medie tensiune);

b) barele şi derivaţiile scurte din cadrul staţiilor şi posturilor de transformare;

c) circuitele trifazate prin care se alimentează rezistenţe, reostate de pornire etc.;

d) reţelele provizorii şi cu durată mică de serviciu (maximum trei ani).

1.2. Noţiuni şi definiţii

În sensul prezentelor instrucţiuni, noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1.2.1 Linie electrică este un sistem tehnic destinat distribuţiei trifazate a energiei
electrice, putând avea un circuit sau mai multe circuite pozate pe acelaşi suport
(în cazul LEA) sau în aceeaşi canalizare (în cazul LEC).

1.2.2 Circuit electric este partea componentă a unei linii electrice de distribuţie
care poate fi separată, manual şi (sau) automat, prin aparate proprii de
conectare, de alte circuite.

Note.

• în cadrul instrucţiunilor, pentru simplificare, referirile s-au făcut la noţiunea

de linie ori de câte ori era necesar a se specifica dacă ea are unul sau mai
multe circuite.
• În cazul în care fiecare fază a liniei este realizată din mai multe
conductoare legate în paralel, trebuie făcută distincţie între secţiunea
conductorului şi secţiunea (pe fază) a liniei, care este egală cu suma
secţiunilor conductoarelor de fază.

1.2.3 Secţiune tehnică (S t ) este secţiunea liniei, obţinută prin calcul pe baza
condiţiilor tehnice de dimensionare (încălzire în regim de durată, stabilitate
termică la scurtcircuit, cădere de tensiune, rezistenţă mecanică etc.), prevăzute
de prescripţiile tehnice în vigoare.

1.2.4 Secţiune economică (S ec ) este secţiunea liniei pentru care se realizează un

regim de funcţionare optim economic, corespunzător unor cheltuieli totale minime
pentru linia respectivă, într-o perioadă de funcţionare dată.
1.2.5. Sarcină maximă de calcul (I M ) este un curent maxim de durată,
corespunzător regimului normal de funcţionare, care se stabileşte în vederea
determinării secţiunii economice (pct. 4.1).

1.2.6. Sarcină maximă echivalentă de calcul (I Me ) este o sarcină echivalentă care

se stabileşte pentru calculul secţiunii economice constante în cazul liniilor cu
derivaţii (pct. 4.2).

1.2.7. Densitatea economică de curent (J ec ), în conformitate cu metologia pe

care se bazează această prescripţie, reprezintă o mărime de calcul se normează
în scopul determinării numărului economic de conductoare identice ale fiecărei
faze şi, în continuare, a secţiunii economice pentru aceste conductoare.

1.3 Semnificaţia principalelor simboluri utilizate în instrucţiuni (în ordine

alfabetică)

A - componenta investiţiei specifice în linie, care este independentă de secţiunea

acesteia, în $/km;

a - rata de actualizare, în ani -1;

CTA - cheltuielile totale actualizate, corespunzătoare unităţii de lungime a liniei,

în $/km;

C cel - costul pe care îl implică prevederea unui întreruptor de joasă tensiune sau
a unei celule cu întreruptor de înaltă tensiune, în $;

C ex - cheltuielile anuale de exploatare (întreţinere), în $/km;

C p - costul kWh instalat în centrale etalon, în $/kW;

C N - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia, în

$/kWh;

C pw - costul pe durata unui an actualizat al pierderilor de putere şi de energie,

corespunzătoare unui consum tehnologic de 1 kW la sarcina maximă, în $/kWM;

I M , S M - sarcina maximă de calcul a liniei, în A sau kVA;

J ec - densitatea economică de curent normată, în A/mm2;

K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de

fază, în $/km . mm2;

K jnc - coeficientul de creştere a jec, folosit pentru determinarea numărului

economic de conductoare sau de circuite;
Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul în cazul
liniilor cu derivaţii;

K r , K rs - coeficienţii pentru stabilirea sarcinilor maxime de calcul care ţin seama

de dinamica în timp a sarcinii;

L - lungimea de traseu a liniei, în km;1

N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite

n - numărul de celule cu care se echipează un circuit;

r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale, în an -1;

s - secţiunea conductorului activ al unei faze, în mm2;

S e - secţiunea unei linii existente în exploatare, în mm2;

S ec - secţiunea economică pe fază a liniei, în mm2;

S M - secţiunea constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv

de linie, în mm2;

T t - mărimea actualizată a duratei calendaristice t, în ani act;

T IM , T SM - durate de utilizare anuală a sarcinii maxime, în ore/an;

t st - durata de studiu a structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi, în ni;

τ - durata de calcul al consumurilor proprii anuale de energiei în ore/an.

[top]

2. CONDIŢIILE DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR

2.1. Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la pct.

1.1.1, determinată conform normativelor PE 103...PE107, trebuie verificată şi din
punctul de vedere al condiţiilor economice de funcţionare.

2.2. Verificarea condiţiilor economice de funcţionare a instalaţiilor specificate la

pct. 1.1.1 se va face prin determinarea secţiunii economice a conductoarelor, în
conformitate cu prevederile din cap. 3.
2.3. Secţiunea care se va adopta în final trebuie să fie cea mai mare dintre
valorile rezultate pentru secţiunea tehnică şi secţiunea economică:

2.4. În cazurile în care instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă

de condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică,
se vor lua măsuri pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin:

- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee;

- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului.

2.5. În cazurile în care se depăşesc limitele de folosire intensivă a liniilor

existente în exploatare (limite prezentate în cap. 5), se va analiza oportunitatea
realizării unor linii suplimentare. Pentru aceasta, se va efectua un calcul tehnico-
economic complet, ţinând seama pe de o parte de investiţiile suplimentare, iar pe
de altă parte de valoarea economiilor realizate prin reducerea consumurilor
proprii tehnologice.

[top]

3. MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

3.1. Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor
unei linii de distribuţie, precum şi pentru secţiunea acestora corespunde
minimului cheltuielilor totale actualizate, exprimate prin relaţia 3.1. În această
relaţie sunt însumate valorile actualizate (la anul punerii în funcţiune a liniei) ale
cheltuielilor de investiţii C i ale cheltuielilor de exploatare C ex , care nu depind de
consumurile proprii tehnologice, şi cheltuielilor de exploatare, CPW, datorate
consumurilor proprii tehnologice de putere şi energie. Raportând toate aceste
cheltuieli la lungimea L a liniei, se obţine următoarea expresie a cheltuielilor
totale actualizate specifice:

(3.1)

Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate la pct. 1.3, iar valorile de calcul
ale parametrilor respectivi sunt prezentate în anexele 1 şi 2.

3.2. Expresia de calcul a densităţii economice de curent se obţine prin

determinarea minimului funcţiei CTA = f(N,s) din relaţia 3.1, şi anume:
 (3.2)

în care:

C pw reprezintă costul pe durata unui an actualizat al pierderilor de putere şi de

energie, corespunzătoare unui consum propriu tehnologic de 1 kW, şi se
determină cu relaţia:

(3.3)

3.3. Duratele care intervin în expresia cheltuielilor actualizate specifice (3.1) şi la

determinarea numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt enumerate
în cele ce urmează:

3.3.1. Durata de serviciu a centralei etalon care – conform PE 011 – va produce

energia ce urmează a fi pierdută în linia proiectată, se consideră t SCE = 30 ani;

3.3.2. Durata de serviciu a liniei proiectate se consideră t SL = 30 ani;

3.3.3. Durata în lungul căreia - conform PE 022-3/87 - se studiază structura în

perspectivă a reţelei, totodată se consideră egală cu durata pentru care mai
poate fi estimat tranzitul de sarcină prin linia care se proiectează. În această
accepţiune şi conform PE 022, durata t ST de studiu a structurii reţelei şi a
circulaţiei de curenţi va cuprinde cel mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu
condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic I t admisibil în regim de
durată);

3.4 Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia:

(3.4)

în care:

I M este sarcina maximă de calcul în regim normal de funcţionare, determinată

conform indicaţiilor de la cap. 4;

J ex - valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă,

determinată conform tabelului 1; valorile medii indicate în tabelul 1 se vor folosi
în studii de soluţii şi pentru estimări.
3.5. Densitatea economică de curent j ecN , normată pentru determinarea
numărului economic de conductoare sau circuite, este întotdeauna mai mare
decât j ec , şi anume:

j ecN = j ec K jnc (3.5)

Valoarea coeficientului K jnc - de creştere a lui j ec - se determină utilizând

următoarele relaţii:

a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de

conectare suplimentare):

(3.6.a)

b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii:

(3.6.b)

în care:

n reprezintă numărul de celule cu cost C cel , cu care se intenţionează a fi echipat

fiecare circuit al liniei proiectate.

În tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere K j şi K jnc pentru

cazurile mai frecvent întâlnite în practică, precum şi secţiunile maxime S M ,
utilizate în prezent la diferitele tipuri de linii.

Numărul economic N de conducere al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi
secţiunea economică normalizată, s, a fiecăruia dintre aceste conductoare, se
determină în două etape succesive, prezentate în continuare:

3.6.1 Numărul optim de calcul N c al conductoarelor unei faze sau al circuitelor

unei linii se determină cu relaţia:

(3.7)

Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze

sau de circuite al liniei se determină prin rotunjirea în plus sau în minus la cel mai
apropiat număr întreg a numărului de calcul N c , cu excepţia următoarelor cazuri:
 a) se alege N = 1, dacă N c ? 1,41 ;

b) se alege N = 2, dacă 1,41 < N c ? 2,5.

Notă. Având în vedere precizarea de la pct. a), precum şi relaţia (3.7), se poate
alege direct N = 1, în toate cazurile când secţiunea economică de calcul ,
determinată cu relaţia (3.6), satisface condiţia:

(3.8.a)

şi cu atât mai mult dacă:

(3.8.b)

3.6.2. Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din "N"
conductoare identice, de secţiune normalizată "s", astfel aleasă încât valoarea:

s ec = Ns (3.9)

să fie cât mai apropiată de valoarea , determinată cu relaţia 3.4.

În marea majoritate a cazurilor în care numărul N este mai mare decât unitatea,
rezultă s ec = Ns M form.

3.7. Domeniile de servicii maxime anuale, care corespunde liniilor noastre cu

conductoare de aluminiu, sunt prezentate în anexa 3.

Tabelul 1

Densităţile economice de curent normate pentru dimensionarea numărului

de circuite şi a secţiunii liniilor electrice de distribuţie

- Valori în A/mm2 -

Tipul liniei T SM , ore/an

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
j.t. valori medii pentru 0,85 0,65 0,55 0,45
estimări
LEA Al
condiţii neizolate 0,86 0,76 0,67 0,60 0,54 0,49 0,44 0,40
condiţii neizolate 0,83 0,73 0,65 0,58 0,52 0,47 0,42 0,38
 torsadate
20 şi valori medii pentru 1,00 0,85 0,70 0,55
110 kV estimări
20 kV conductoare OL-Al 1,07 0,97 0,88 0,80 0,72 0,66 0,60 0,55
110 kV conductoare OL-Al 0,92 0,84 0,77 0,70 0,64 0,58 0,53 0,48
j.t. valori medii pentru 1,35 1,05 0,85 0,70
estimări
condiţii neizolate 1,35 1,20 1,06 0,95 0,85 0,77 0,69 0,63
Cu 20 şi valori medii pentru 1,85 1,55 1,30 1,05
110 kV estimări
20 kV condiţii neizolate 1,91 1,73 1,57 1,42 1,30 1,17 1,07 0,97
110 kV condiţii neizolate 1,79 1,64 1,50 1,36 1,24 1,13 1,03 0,94
j.t. valori medii pentru 0,90 0,70 0,55 0,45
estimări
izolaţia PVC 0,87 0,77 0,68 0,61 0,55 0,49 0,44 0,40
izolaţia polietilenă 0,89 0,78 0,70 0,62 0,56 0,50 0,45 0,41
6-20 valori medii pentru 1,00 0,80 0,65 0,55
kV estimări
6 kV izolaţia PVC 0,95 0,86 0,78 0,71 0,64 0,58 0,53 0,48
Al
10 kV izolaţie PVC 1,06 0,97 0,98 0,79 0,72 0,65 0,60 0,54
izolaţia polietilenă 0,94 0,86 0,78 0,70 0,64 0,58 0,53 0,48
20 kV izolaţie polietilenă 1,03 0,94 0,85 0,77 0,70 0,63 0,58 0,53
10-20 valori medii pentru 1,65 1,40 1,10 0,90
LEC
kV estimări
10 kV izolaţie hârtie 1,60 1,45 1,32 1,20 1,09 0,99 0,90 0,82
20 kV 1,68 1,53 1,39 1,26 1,14 1,04 0,94 0,86
j.t. valori medii pentru 1,20 1,00 0,80 0,60
estimări
izolaţia PVC 1,20 1,06 0,95 0,84 0,76 0,68 0,61 0,55
izolaţia polietilenă 1,27 1,12 1,00 0,89 0,80 0,72 0,65 0,59
Cu
6-20 valori medii pentru 1,65 1,35 1,10 0,95
kV estimări
6 kv izolaţia PVC 1,56 1,42 1,28 1,16 1,06 0,96 0,87 0,80
10 kV izolaţia PVC 1,75 1,59 1,44 1,31 1,19 1,08 0,98 0,89
 izolaţia polietilenă 1,54 1,40 1,27 1,15 1,05 0,95 0,86 0,79
20 kV izolaţia polietilenă 1,75 1,59 1,44 1,31 1,19 1,08 0,98 0,89
10-20 valori medii pentru 2,70 2,20 1,80 1,50
kV estimări
10 kV izolaţia hârtie 2,63 2,39 2,17 1,96 1,78 1,62 1,47 1,34
20 kV 2,76 2,51 2,28 2,06 1,87 1,70 1,55 1,41

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui j ec pentru determinarea numărului economic

de conductoare fazice ale unui circuit (K j ) sau a numărului economic de
circuite ale unei linii, fiecare circuit fiind prevăzut cu n = 1 celule (K j1c ) sau
n = 2 celule (K j2c ), câte una la fiecare capăt

Nr. de celule ale fiecărui

circuit

1 2
SM
Tipul liniei
mm2

Kj K j1c K j2c

j.t. conductoare izolate 95 1,39 1,39(1 + 1,39(1 +

0,024/L)1/2 0,048/L)1/2

j.t. conductoare neizolate torsadate 95 1,37 1,37(1 + 1,37(1 +

0,027/L)1/2 0,054/L)1/2
Al
20 conductoare Ol-Al 120 1,34 1,34(1 + 1,34(1 +
kV 0,560/L)1/2 1,120/L)1/2
LEA
110 conductoare Ol-Al 300 1,28 1,28(1 + 1,28(1 +
kV 1,860/L)1/2 3,720/L)1/2

j.t. conductoare neizolate 70 1,61 1,61(1 + 1,61(1 +

0,017/L)1/2 0,033/L)1/2
Cu
20 conductoare neizolate 70 1,31 1,31(1 + 1,31(1 +
 kV 0,538/L)1/2 1,075/L)1/2

110 conductoare neizolate 300 1,13 1,13(1 + 1,13(1 +

kV 0,070/L)1/2 2,140/L)1/2

j.t. izolaţia PVC 240 1,16 1,16(1 + 1,16(1 +

0,015/L)1/2 0,030/L)1/2

izolaţia polietilenă 240 1,20 1,20(1 + 1,20(1 +

0,012/L)1/2 0,024/L)1/2

6 izolaţia PVC 240 1,37 1,37(1 + 1,37(1 +

kV 0,207/L)1/2 0,413/L)1/2

10 izolaţia PVC 150 1,51 1,51(1 + 1,51(1 +

kV 0,216/L)1/2 0,433/L)1/2
LEC Al
izolaţia polietilenă 150 1,65 1,65(1 + 1,65(1 +
0,228/L)1/2 0,456/L)1/2

20 izolaţia polietilenă 150 1,57 1,57(1 + 1,57(1 +

kV 0,356/L)1/2 0,712/L)1/2

10 izolaţia hârtie 185 1,18 1,18(1 + 1,18(1 +

kV 0,125/L)1/2 0,250/L)1/2

20 150 1,39 1,39(1 + 1,39(1 +

kV 0,168/L)1/2 0,336/L)1/2

j.t. izolaţia PVC 240 1,19 1,19(1 + 1,19(1 +

0,011/L)1/2 0,022/L)1/2

izolaţia polietilenă 240 1,27 1,27(1 + 1,27(1 +

0,009/L)1/2 0,018/L)1/2

6 izolaţia PVC 150 1,53 1,53(1 + 1,53(1 +

kV 0,137/L)1/2 0,275/L)1/2
LEC Cu
10 izolaţia PVC 150 1,48 1,48(1 + 1,48(1 +
kV 0,116/L)1/2 0,233/L)1/2

izolaţia polietilenă 150 1,64 1,64(1 + 1,64(1 +

0,122/L)1/2 0,244/L)1/2

20 izolaţia polietielină 150 1,53 1,53(1 + 1,53(1 +

kV 0,217/L)1/2 0,435/L)1/2
 10 izolaţia hârtie 150 1,21 1,21(1 + 1,21(1 +
kV 0,150/L)1/2 0,300/L)1/2

20 150 1,39 1,39(1 + 1,39(1 +

kV 0,106/L)1/2 0,212/L)1/2

[top]

4. STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

4.1. Stabilirea sarcinii maxime de calcul ţinând seama de evoluţia sa în timp

Determinarea sarcinii maxime de calcul (I M ) se face în funcţie de sarcina maximă

în regim normal de funcţionare, estimată pentru primul an de exploatare, şi de
evoluţia acestei sarcini în următorii ani. în una din ipotezele prezentate în
continuare.

4.1.1 Ipoteza 1: Sarcina maximă nu variază în decursul perioadei de analiză faţă

de sarcina maximă din primul an.

Sarcina maximă de calcul, I M , se va considera însăşi valoarea sarcinii maxime

din primul an.

4.1.2 Ipoteza 2: Sarcina maximă creşte cu o rată anuală, r, în perioada primilor t r

? 9 ani după primul an de exploatare, valoarea plafon atinsă în final (I Mf )
presupunându-se că se menţine în restul duratei de serviciu a liniei.

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia:

I M = I M1 . K r (4.1)

unde:

I M1 - este sarcina maximă din primul an de exploatare;

K r - coeficientul în funcţie de rata "r" de creştere a sarcinii, determinat pe baza

datelor din tabelul 3.

Note

Sarcina maximă de calcul (I M ) este mai mică decât sarcina maximă admisă în
final, care se poate determina cu formula.

(4.2)
Atunci când se cunoaşte I Mf şi rata r de creştere în cei t r ani, din relaţia (4.2) se
determină valoarea lui I M1 şi aceasta se introduce apoi în relaţia (4.1).

În cazul liniilor cu derivaţii, relaţia (4.1) poate fi aplicată cu suficientă exactitate,

întâi fiecărui consumator sau derivaţii în parte şi apoi se stabilesc sarcinile de
calcul tranzitate în lungul liniei.

4.1.3 Ipoteza 3: Idem ipoteza, cu precizarea că în unul din cei 9 ani în care are
loc creşterea treptată a sarcinii cu rată r, şi anume în anul t s , mai are loc o
creştere suplimentară în salt, prin suprapunerea unei sarcini planificate I pl .

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia:

I M = I M1 . K rs (4.3)

unde:

I M1 este sarcina maximă în primul an de exploatare;

K rs - coeficientul în funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului

de sarcină în anul t s , în raport cu sarcina din primul an (I pe /I M1 ), determinat în
tabelul 4.

4.2. Stabilirea sarcinii maxime de calcul în cazul liniilor radiale cu sarcini în

derivaţie

A. Linii cu secţiunea constantă

4.2.1 În cazul unei linii de lungime L t care alimentează n sarcini în derivaţie

(figura 1), secţiunea economică constantă se calculează pentru sarcina maximă
echivalentă, al cărei tranzit în lungul liniei conduce la aceleaşi pierderi ca şi
sarcina reală.

(4.4)

În cazurile în care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori

sunt sensibil diferite, pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai
estimează durata T SM de utilizare a sarcinii maxime tranzitate prin linie:

(4.5)
 în care: W Pi , W Qi , Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate
consumatorilor liniei şi reţelei aval, dacă aceasta există.

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul în

funcţie de rata r de creştere a sarcinii maxime anuale

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

Rata r
%
1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 1,01 1,02 1,03 1,03 1,04 1,05 1,05 1,06 1,06

2 1,02 1,04 1,05 1,07 1,08 1,09 1,11 1,12 1,13

3 1,03 1,05 10,8 1,10 1,12 1,15 1,17 1,19 1,20

4 1,04 1,07 1,11 1,14 1,17 1,20 1,23 1,26 1,28

5 1,05 1,09 1,13 1,18 1,22 1,26 1,30 1,33 1,37

6 1,06 1,11 1,16 1,21 1,27 1,32 1,37 1,42 1,46

7 1,06 1,13 1,19 1,25 1,32 1,38 1,44 1,50 1,57

8 1,07 1,15 1,22 1,29 1,37 1,44 1,52 1,60 1,68

9 1,08 1,17 1,25 1,34 1,42 1,51 1,61 1,70 1,79

10 1,09 1,19 1,28 1,38 1,48 1,59 1,69 1,81 1,92

11 1,10 1,21 1,31 1,43 1,54 1,66 1,79 1,92 2,06

12 1,11 1,23 1,35 1,47 1,60 1,74 1,89 2,04 2,21

13 1,12 1,25 1,38 1,52 1,67 1,83 2,00 2,18 2,37

14 1,13 1,27 1,41 1,57 1,73 1,91 2,11 2,31 2,54

15 1,14 1,29 1,45 1,62 1,80 2,01 2,22 2,46 2,72

16 1,15 1,31 1,48 1,67 1,88 2,10 2,35 2,62 2,92

17 1,16 1,33 1,52 1,72 1,95 2,20 2,48 2,79 3,13

18 1,17 1,35 1,55 1,78 2,03 2,31 2,62 2,97 3,36

19 1,18 1,37 1,59 1,83 2,11 2,41 2,76 3,16 3,60

20 1,18 1,39 1,62 1,98 2,19 2,53 2,92 3,36 3,86

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul în

funcţie de rata r de creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere
planificată în salt Ipl

Ipl Anul creşterii în salt ts ulterior primului an de exploatare

r%
IMI 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

0 0,0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

0 0,5 1,47 1,43 1,40 1,37 1,34 1,32 1,29 1,27 1,25

0 1,0 1,94 1,88 1,82 1,77 1,71 1,66 1,62 1,57 1,53

0 1,5 2,41 2,33 2,25 2,17 2,09 2,02 1,96 1,89 1,83

0 2,0 2,89 2,78 2,68 2,58 2,48 2,39 2,30 2,22 2,14

0 2,5 3,37 3,24 3,11 2,99 2,87 2,76 2,65 2,55 2,45

0 3,0 3,84 3,69 3,54 3,40 3,27 3,14 3,01 2,89 2,77

2 0,0 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13

2 0,5 1,60 1,57 0,54 1,51 1,48 1,46 1,43 1,41 1,39

2 1,0 2,07 2,01 1,96 1,91 1,85 1,81 1,76 1,71 1,67

2 1,5 2,54 2,46 2,39 2,31 2,24 2,17 2,10 2,03 1,97

2 2,0 3,02 2,92 2,82 2,72 2,63 2,53 2,45 2,36 2,28
2 2,5 3,50 3,37 3,25 3,13 3,02 2,91 2,80 2,69 2,59

2 3,0 3,98 3,83 3,69 3,55 3,41 3,28 3,15 3,03 2,91

4 0,0 1,28 1,28 1,28 1,28 1,28 1,28 1,28 1,28 1,28

4 0,5 1,75 1,72 1,70 1,67 1,64 1,62 1,59 1,57 1,55

4 1,0 2,22 2,17 2,12 2,07 2,02 1,97 1,92 1,88 1,83

4 1,5 2,70 2,62 2,55 2,47 2,40 2,33 2,26 2,20 2,13

4 2,0 3,17 3,08 2,98 2,88 2,79 2,70 2,61 2,53 2,44

4 2,5 3,65 3,53 3,41 3,30 3,18 3,07 2,97 2,86 2,76

4 3,0 4,13 3,99 3,85 3,71 3,58 3,45 3,32 3,20 3,07

6 0,0 1,46 1,46 1,46 1,46 1,46 1,46 1,46 1,46 1,46

6 0,5 1,93 1,91 1,88 1,85 1,83 1,81 1,78 1,76 1,73

6 1,0 2,40 2,35 2,30 2,26 2,21 2,16 2,11 2,07 2,02

6 1,5 2,88 2,80 2,73 2,66 2,59 2,52 2,46 2,39 2,32

6 2,0 3,35 3,26 3,16 3,07 2,98 2,89 2,81 2,72 2,63

6 2,5 3,83 3,71 3,60 3,49 3,38 3,27 3,16 3,05 2,95

6 3,0 4,31 4,17 4,03 3,90 3,77 3,64 3,51 3,39 3,26

8 0,0 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68

8 0,5 2,14 2,12 2,09 2,07 2,05 2,02 2,00 1,97 1,95

8 1,0 2,61 2,56 2,52 2,47 2,43 2,38 2,33 2,29 2,24

8 1,5 3,08 3,02 2,95 2,88 2,81 2,75 2,68 2,61 2,54

8 2,0 3,56 3,47 3,38 3,29 3,20 3,12 3,03 2,94 2,85

8 2,5 4,03 3,92 3,81 3,70 3,60 3,49 3,38 3,27 3,17

8 3,0 4,51 4,38 4,25 4,12 3,99 3,86 3,74 3,61 3,49

10 0,0 1,92 1,92 1,92 1,92 1,92 1,92 1,92 1,92 1,92
10 0,5 2,38 2,36 2,34 2,32 2,30 2,27 2,25 2,23 2,20

10 1,0 2,85 2,81 2,77 2,72 2,68 2,63 2,59 2,54 2,50

10 1,5 3,32 3,26 3,20 3,13 3,07 3,00 2,94 2,87 2,80

10 2,0 3,80 3,71 3,63 3,54 3,46 3,37 3,29 3,20 3,11

10 2,5 4,27 4,17 4,06 3,96 3,85 3,75 3,64 3,53 3,42

10 3,0 4,75 4,62 4,50 4,37 4,25 4,12 3,99 3,67 3,74

4.2.2 În cazul liniilor cu derivaţii, secţiunea economică a acestora va fi

corespunzător sarcinilor maxime tranzitate prin ele. Se admite utilizarea pe
derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a liniei, în acest caz, corespunzător fiecărei
derivaţii, relaţia (4.4) completându-se astfel:

• la numărător se adaugă produsul I2⋅ L d dintre pătratul sarcinii maxime

tranzitate prin derivaţie şi lungimea acesteia;
• la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective.

4.2.3 În cazul liniilor radiale de joasă tensiune, pentru care în momentul

proiectării poate fi estimată doar sarcina maximă totală (I M ), precum şi raportul
dintre lungimea primului tronson (L 1 ) şi lungimea totală (L t ) a liniei, sarcina
admisă echivalentă se determină cu relaţia:

I Me = K d ⋅ I M (4.6)

în care se consideră

(4.7)

B. Linii cu secţiune variabilă (cu tronsoane de secţiuni diferite)

4.2.4 Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci când nu

există alte condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni.

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson în parte sau pe grupe

de tronsoane. În cazul reţelelor distincte pentru porţiunea iniţială a liniei, în
compunerea acesteia urmând a fi luate în considerate primul sau primele câteva
tronsoane prin care sunt tranzitate sarcinile cu valorile cele mai ridicate atât în
regim normal, cât şi în regim de scurtcircuit.
4.3. Stabilirea sarcinii maxime de calcul în cazul liniilor cu secţiunea
constantă, alimentate de la două capete

În prealabil, se stabileşte circulaţia de curenţi, pe tronsoane, în regim normal de

funcţionare. Pe această dată, se determină I Me şi T SMe conform pct. 4.2.1,
făcându-se abstracţie de sensul fluxurilor de sarcină.

4.4. Evitarea supraestimării sarcinilor, secţiunilor şi investiţiilor ineficiente

În proiectare - în limita posibilităţilor - estimarea sarcinilor maxime de calcul va

face obiectul unei temeinice justificări. Trebuie evitate supraestimările tranzitelor
probabile de sarcină (SM şi TM) şi, prin aceasta, daunele pe care le-ar implica
investiţiile în linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari.

[top]

5. LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR

ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE EXISTENTE ÎN EXPLOATARE

5.1. Aceste limite - prezentate în tabelele 5...10 - reprezintă sarcinile la depăşirea

cărora se verifică oportunitatea economică a investiţiei într-un circuit suplimentar.
Ele sunt astfel determinate, încât beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de
putere şi energie va depăşi investiţia suplimentară.

5.2 Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă:

• noul circuit va fi echipat cu secţiunea SM maximă utilizată la tipul respectiv

de linie;
• sarcinile prin cele două circuite - cel existent şi cel suplimentar - se
consideră repartizate proporţional cu secţiunile lor;
• noua investiţie include şi eforturile în celulele (sau întreruptoarele de joasă
tensiune) de la ambele capete ale liniei suplimentare.

5.3 Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui

circuit suplimentar cu secţiune S M - în ipotezele de mai sus, se calculează cu
relaţia:

(5.1)

În relaţia (5.1) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator

la proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1), iar se este secţiunea
liniei existente.
 5.4 Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente în exploatare este
necesar să fie verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere
tehnic. În acest sens, în tabelele 5...10 sunt prezentate limitele admisibile din
punct de vedere al stabilităţii termice în regim de durată.

Totodată, instrucţiunea I.RE-I 164-86 oferă posibilitatea unor verificări operative

privind regimul de scurtcircuit şi căderile de tensiune.

5.5 Datele prezentate în tabelele 5,6,7,8,9,10 se referă numai la linii cu

conductoare din aluminiu.

Tabelul 5

Limitele folosirii intensive - sub aspect economic şi sub aspect termic - a

unor LEA de distribuţie cu secţiuni s e existente în exploatare

I fec - curent frontieră economică - valori rotunjite în AMPERI

I ft - curent frontieră termică în regim de durată - valori în AMPERI

I fec pentru următoarele durate T M ale sarcinii I ft aerul

se maxime, în ore/an ambiant cu
Tipul liniei
mm2 temperatura
2000 3000 4000 5000 6000 7000 maximă 40° C

35 90 80 70 65 60 55 140
LEA de joasă
tensiune cu 50 110 100 90 80 75 65 175
conductori din
Al s M = 70 140 125 110 100 90 80 215
95mm2
95 175 155 140 125 115 100 260

S fec - sarcină frontieră economică - valori rotunjite în KVA

S R - sarcină frontieră termică în regim de durată - valori în KVA

S fec pentru următoarele durate T M ale sarcinii S ft aerul

se maxime, în ore/an ambiant cu
Tipul liniei
mm2 temperatura
2000 3000 4000 5000 6000 7000 maximă 40° C
 35 60 55 50 45 40 40 97
LEA de joasă
tensiune cu 50 75 70 60 55 50 45 122
conductor din
AL s M = 70 95 85 75 70 60 55 150
95mm2
95 120 105 95 85 80 70 180

Tabelul 6

Limitele folosirii intensive - sub aspect economic şi sub aspect termic - a

unor LEA de distribuţie cu secţiuni se existente în exploatare

I fec - curent frontieră economică - valori rotunjite în AMPERI

I ft - curent frontieră termică în regim de durată - valori în AMPERI

I fec pentru următoarele durate T M ale sarcinii I ft aerul

maxime în ore/an ambiant cu
se
Tipul liniei temperatura
mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000 maximă 40°
C

35 110 100 95 85 75 70 140

LEA de 20 kV 50 140 130 115 105 95 85 175

cu conductori
70 175 160 145 130 120 110 225
din OL-Al s M =
120mm2 95 220 200 180 160 150 135 270

120 260 235 215 195 175 160 310

154 315 290 265 240 220 200 360

LEA de 110 kV
185 365 335 305 275 250 230 420
cu conductori
din OL-Al s M =
240 440 400 365 335 305 275 495
300mm2
300 515 475 430 395 355 325 575

S fec - sarcină frontieră economică - valori rotunjite în MVA

 S ft - sarcină frontieră termică în regim de durată - valori în MVA

S fec pentru următoarele durate T M ale sarcinii S ft aerul

maxime în ore/an ambiant cu
se
Tipul liniei temperatura
mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000 maximă 40°
C

35 3,8 3,5 3,3 2,9 2,6 2,4 4,9

LEA de 20 kV 50 4,9 4,5 4,0 3,6 3,3 2,9 6,1

cu conductori
70 6,1 5,5 5,0 4,5 4,2 3,8 7,8
din OL-Al s M =
120mm2 95 7,6 6,9 6,2 5,5 5,2 4,7 9,4

120 9,0 8,1 7,4 6,8 6,1 5,5 10,7

150 60 55 50 45 42 38 69
LEA de 110 kV
185 70 65 60 52 48 45 80
cu conductori
din Ol-Al s M =
240 85 75 70 65 58 53 94
300mm2
300 100 90 82 75 68 62 110

Tabelul 7

Limitele folosirii intensive - sub aspect economic şi sub aspect termic - a

unor LEA de distribuţie cu secţiuni s e existente în exploatare

I fec - curent frontieră economică - valori rotunjite în AMPERI

I ft - curent frontieră termică în regim de durată - valori în AMPERI

I fec pentru următoarele durate T M ale sarcinii

I ft pentru pozare în:
se maxime, în ore/an
Tipul liniei
mm2 sol la 20° aer la 30°
2000 3000 4000 5000 6000 7000
C C
LEC de 35 105 95 85 75 70 60 120 100
joasă 50 130 115 105 95 85 75 145 125
tensiune cu 70 160 145 125 115 100 90 175 155
izolaţie
95 195 175 155 140 125 110 215 190
sintetică şi
conductori 120 225 200 180 160 145 130 245 220
din Al
150 260 235 210 190 170 150 275 250
s M = 240mm2
185 305 270 240 220 195 175 310 285
240 365 330 290 265 235 210 360 340

S fec - sarcină frontieră economică - valori rotunjite în kVA

S ft - sarcină frontieră termică în regim de durată - valori în kVA

S fec pentru următoarele durate T M ale sarcinii S ft pentru pozare

se maxime, în ore/an în:
Tipul liniei
mm2 sol la 20° aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000
C 30° C
35 75 65 60 55 50 40 83 70
LEC de 50 90 80 75 65 60 55 100 87
joasă 70 110 100 85 80 70 65 121 107
tensiune cu
izolaţie 95 135 120 105 95 85 75 149 132
sintetică şi 120 155 140 125 110 100 90 170 153
conductori
din Al 150 180 165 145 130 120 104 190 173
2
s M = 240mm 185 210 185 165 150 135 120 215 198
240 255 230 200 185 165 145 250 235

Tabelul 8

Limitele folosirii intensive - sub aspect economic şi sub aspect termic - a

unor LEC de distribuţie cu secţiuni se existente în exploatare

I fec - curent frontieră economică - valori rotunjite în AMPERI

I ft - curent frontieră termică în regim de durată - valori în AMPERI

se I fec pentru următoarele durate T M ale sarcinii I ft pentru pozare

Tipul liniei
mm2 maxime, în ore/an în:
 sol la 20° aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000
C 30° C
50 160 145 135 120 110 100 135 130
70 195 180 165 145 135 120 170 160
LEC de 6 kV
cu izolaţie din 95 240 215 200 180 160 150 200 195
PVC şi
120 280 255 230 205 190 170 230 220
conductori din
Al s M = 240 150 325 295 265 240 220 200 260 250
mm2
185 375 340 310 280 255 130 290 285
240 455 410 375 340 305 180 330 340

S fec - sarcină frontieră economică - valori rotunjite în MVA

S ft - sarcină frontieră termică în regim de durată - valori în MVA

S fec pentru următoarele durate T M ale

S ft pentru pozare în:
sarcinii maxime, în ore/an
se
Tipul liniei
mm2 aer la
sol la 20°
2000 3000 4000 5000 6000 7000
C 30° C

50 1,7 1,5 1,4 1,3 1,2 1,1 1,40 1,35

70 2,0 1,9 1,7 1,5 1,4 1,3 1,77 1,67

LEC de 6 kV
cu izolaţie 95 2,5 2,3 2,1 1,9 1,7 1,6 2,08 2,03
din PVC şi
120 2,9 2,7 2,4 2,1 1,9 1,8 2,39 2,29
conductori
din Al s M = 150 3,4 3,1 2,8 2,5 2,3 2,1 2,70 2,60
240 mm2
185 3,9 3,6 3,2 2,9 2,7 2,4 3,02 2,96

240 4,7 4,3 3,9 3,5 3,2 2,9 3,43 3,53

Tabelul 9

Limitele folosirii intensive - sub aspect economic şi sub aspect termic - a

unor LEC de distribuţie cu secţiuni se existente în exploatare

I fec - curent frontieră economică - valori rotunjite în AMPERI

 I ft - curent frontieră termică în regim de durată - valori în AMPERI

I fec pentru următoarele durate T M ale sarcinii I ft pentru pozare

se maxime, în ore/an în:
Tipul liniei
mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000
20° C 30° C
50 170 155 135 125 115 105 130 120
LEC de 10 kV
cu izolaţie 70 210 190 170 155 140 130 160 150
sintetică şi
95 255 235 210 190 170 160 190 185
conductori din
Al s M = 150 120 305 275 245 225 205 190 215 210
2
mm
150 360 325 290 265 240 220 245 240
50 200 185 165 150 140 125 140 135
LEC de 10 kV 70 250 225 205 185 170 155 175 170
cu izolaţie din
hârtie şi 95 305 275 250 230 210 190 205 200
conductori din 120 355 325 295 270 245 220 235 230
Al s M = 185
mm2 150 420 380 345 315 285 260 265 250
185 490 445 405 365 335 305 300 300

S fec - sarcină frontieră economică - valori rotunjite în MVA

S ft - sarcină frontieră termică în regim de durată - valori în MVA

S fec pentru următoarele durate T M ale sarcinii S ft pentru pozare

maxime, în ore/an în:
se
Tipul liniei
mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000
20° C 30° C

50 2,9 2,7 2,3 2,2 2,0 1,8 2,25 2,08

LEC de 10
kV cu 70 3,6 3,3 2,9 2,7 2,4 2,3 2,77 2,60
izolaţie
sintetică şi 95 4,4 4,1 3,6 3,3 2,9 2,8 3,29 3,20
conductori
din Al s M = 120 5,3 4,8 4,2 3,9 3,6 3,3 3,72 3,64
150 mm2
150 6,2 5,6 5,0 4,6 4,2 3,8 4,24 4,16

LEC de 10 50 3,5 3,2 2,9 2,6 2,4 2,2 2,42 2,34

 kV cu 70 4,3 3,9 3,6 3,2 2,9 2,7 3,03 2,95
izolaţie din
hârtie şi 95 5,3 4,8 4,3 4,0 3,6 3,3 3,55 3,46
conductori
din Al s M = 120 6,1 5,6 5,1 4,7 4,2 3,8 4,07 3,98
185 mm2
150 7,3 6,6 6,0 5,5 4,9 4,5 4,60 4,33

185 8,5 7,7 7,0 6,3 5,8 5,3 5,20 5,20

Tabelul 10

Limitele folosirii intensive - sub aspect economic şi sub aspect termic - a

unor LEA de distribuţie cu secţiuni se existente în exploatare

I fec - curent frontieră economică - valori rotunjite în AMPERI

I ft - curent frontieră termică în regim de durată - valori în AMPERI

I fec pentru următoarele durate T M ale sarcinii I ft pentru pozare

maxime, în ore/an în:
se
Tipul liniei
mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000
20° C 30° C

50 170 155 140 125 115 105 180 185

LEC de 20
kV cu 70 210 190 175 160 140 130 215 220
izolaţie din
polietilenă şi 95 260 235 215 195 175 160 245 255
conductori
din Al s M = 120 305 275 255 230 205 190 275 295
150 mm2
150 360 325 300 270 240 225 305 325

LEC de 20 50 235 215 195 175 160 145 150 150

kV cu
70 290 265 240 220 200 180 190 190
izolaţie din
hârtie şi
95 360 325 295 270 245 220 225 230
conductori
din Al s M = 120 425 385 350 315 290 260 255 270
 150 mm2 150 500 455 410 375 340 305 290 310

Sfec - sarcină economică - valori rotunjite în MVA

Sft - sarcină frontieră termică în regim de durată - valori în MVA

S fec pentru următoarele durate T M ale sarcinii S ft pentru pozare

se maxime, în ore/an în:
Tipul liniei
mm2 sol la 20° aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000
C 30° C
50 5,9 5,4 4,8 4,3 4,0 3,6 6,24 6,41
LEC de 20 kV
cu izolaţie din 70 7,3 6,6 6,1 5,5 4,8 4,5 7,45 7,62
polietilenă şi
95 9,0 8,1 7,4 6,8 6,1 5,5 8,50 8,83
conductori din
Al s M = 150 120 10,6 9,5 8,8 8,0 7,1 6,6 9,53 10,22
mm2
150 12,6 11,3 10,4 9,4 8,3 7,8 10,57 11,26
50 8,1 7,4 6,8 6,1 5,5 5,0 5,20 5,20
LEC de 20 kV
cu izolaţie din 70 10,0 9,2 8,3 7,6 6,9 6,2 6,58 6,58
hârtie şi
95 12,5 11,3 10,2 9,4 9,5 7,6 7,80 7,97
conductori din
Al s M = 150 120 14,7 13,3 12,1 10,9 10,0 9,0 8,83 9,35
mm2
150 17,3 15,8 14,2 13,0 11,8 10,6 10,05 10,75

[top]

ANEXA 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA

DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT

1. Rata de actualizare a cheltuielilor:

a = 8%/an

2. Mărimea actualizată T t a unei calendaristice , t.

(A.1.1)
De exemplu, pentru 10 ani calendaristici se obţin T 10 = 6,71 ani actualizaţi, iar
T 30 = 11,25 ani actualizaţi.

3. Durata de calcul a pierderilor de energie cu relaţia românească, stabilită prin

instrucţiunea M.E.E. - C.I.R.E. "tau 1989":

(A.1.2.)

Valori suficient de apropiate se mai pot obţine cu următoarele expresii.

(A.1.3.a)

relaţie din care se mai poate deduce

(A.1.3.b)

în care iar T SM nu depăşeşte 8000 ore/an.

4. Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35° C:

• aluminiu 32,0 ohm mm2/km

• cupru 18,9 ohm mm2/km.

5. Relaţiile de calcul ale coeficienţilor K r şi K rs ;

în care S * = I pl/M1 reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină I pl (planificat

pentru anul t s după primul an de exploatare) în raport cu sarcina maximă din
primul an de exploatare. Valorile calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate
în tabelele 3 şi 4 ale acestei lucrări.

[top]
 ANEXA 2

PREŢURILE FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1. Premisele

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare, în

principal se compară efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie. Costul
specific al energiei pierdute este relativ ridicat, deoarece această energie se
consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal.

În cea mai mare parte, atât materiile prime care stau la baza investiţiei (de ex.
bauxita adusă din Africa sau America de Sud şi înnobilată cu energie la Tulcea şi
apoi la Slatina), cât şi combustibilul marginal (păcura), ţara noastră le importă şi
adeseori le prelucrează cu preţul unor substanţiale cheltuieli de valută liber
convertibilă.

Ca urmare, în prima fază a studiului, în primăvara anului 1990, I.P.B. a propus ca

noul PE 135/1990 să fie astfel conceput, încât liniile noastre de distribuţie să
rezulte eficiente în condiţiile preţurilor de pe piaţa mondială. În acest sens, a fost
făcut un prim set de estimări având ca bază datele statistice privind ultimii
douăzeci de ani, precum şi unele orientări de perspectivă pe care le-a furnizat
pentru acest studiu Institutul Român de Economie Mondială.

La avizarea primei faze a studiului în procesul verbal nr. 80, din 21.09.1990 s-a
prevăzut următoarea hotărâre care stă la baza prezentului normativ: "Densităţile
se vor stabili pe baza preţurilor în dolari rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţii mondiale”.

2. Preţurile specifice ale puterii şi energiei pierdute

S-au folosit valorile medii înregistrate în S.U.A. în anul 1987. Este un an pentru
care am dispus de date statistice certe şi în care energia şi aluminiul deveniseră
deja "ieftine".

• păcura a coborât sub 100 $/t faţă de anii anteriori când cotaţiile FOB
Rotterdam oscilau între 150-200 $/t;
• cărbunele energetic, export S.U.A., 6950 kcal/kg, a înregistrat un minim
de 36 $/t;
• aluminiul cotat la bursa metalelor de la Londra a coborât la media anuală
de 1150 $/t faţă de oscilaţiile dintre 1500-2500 $/t, înregistrate înainte de
anul 1987.
Ca surse de informaţii, în principal s-au folosit: studiul elaborat pentru I.P.B. de
către Institutul Român de Economie Mondială, revista de sinteze cu privire la
energetica peste hotarele URSS - "Energohoziaistvo za rubejom" - nr. 3 şi
6/1989 şi nr. 4/1990, revista "Electrical World" 1988.

- Costul mediu al unui kilowatt instalat în anul 1987 în centralele electrice din
S.U.A., cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate în centrala etalon:

• C p = 1250 $/kV

- Preţurile medii ale energiei trifazate în anul 1987 în SUA cu care au fost
asimilate costurile specifice marginale ale energiei pierdute la cele trei trepte de
distribuţie:

• la IT (110 kV) …………………... 5,0 cenţi/kWh;

• la MT (6-20 kV) ………………... 5,5 cenţi/kWh;
• la JT (0,4 kV) …………………... 7,5 cenţi/kWh.

Notă. Menţionăm că în Franţa anului 1991, "tariful albastru" al lui EdF pentru
micii consumatori până la 3 kVA ajunsese 64,5 centime/kWh, ceea ce reprezenta
13 cenţi SUA/kWh la joasă tensiune.

3. Investiţiile

La acest capitol o contribuţie majoră au avut-o Întreprinderea de Comerţ Exterior

ROMELECTRO şi serviciul export-import din cadrul D.G.T.D.E.E.

Ca bază, s-au folosit cataloagele de preţuri Siemens şi oferte recente pe care le-
a făcut ţara noastră pentru licitaţii internaţionale.

Intenţionat, pentru a nu supraestima secţiunile, s-au luat în considerare ofertele

cel mai ridicate - la limitele de pierdere ale licitaţiilor - şi acestea, în plus, au mai
fost majorate cu încă 33%.

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor (C i = A + K s ) în linii

sunt prezentate în tabelul A2.

Preţurile pentru un întrerupor de joasă tensiune sau pentru celule cu hexaflorură

de sulf (C cel ) din import:

Un kV Preţuri (Ccel) dolari

j.t. 500

10 10000
 20 20000

110 110000

Tabelul A2

Parametrii investiţiilor în linii

Ci = A + Ks

Parametrii

S max A K
Tipul liniei
mm2
$/km⋅
$/km
mm2

1 2 3 4 5

LINII ELECTRICE AERIENE

j.t. conductoare neizolate 95 9800 112

j.t. conductoare izolate şi

95 8600 105
torsadate
Al
20 kV conductoare Ol-Al 120 15900 165

110 kV conductoare Ol-Al 300 23200 120

j.t. conductoare neizolate 70 18500 165

Cu 20 kV simplu circuit 70 15500 310

110 kV simplu circuit 300 21800 270

LINII ELECTRICE ÎN CABLU

j.t. izolaţie PVC 240 9200 115

j.t. izolaţie polietilenă 240 12900 120

Al
6kV izolaţie PVC 240 27100 129

10kV izolaţie PVC 150 31000 163

 10kV izolaţie polietilenă 150 33400 128

10 kV izolaţie hârtie 185 27300 370

20 kV izolaţie polietilenă 150 33300 153

20 kV izolaţie hârtie 150 57300 410

j.t. izolaţie PVC 185 12700 130

j.t. izolaţie polietilenă 185 21500 145

6 kV izolaţie PVC 150 41700 207

10 kV izolaţie PVC 150 46600 262

Cu
10 kV izolaţie polietilenă 150 51500 203

10 kV hârtie 150 41800 590

20 kV izolaţie polietilenă 150 52700 262

20 kV izolaţie hârtie 150 90600 652

Sursele: Cataloage de cabluri Siemens şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră
pentru licitaţii internaţionale.

Intenţionat, s-au luat în considerare ofertele cele mai ridicate - la limitele de

pierdere ale licitaţiilor - şi care, în plus, au mai fost majorate cu încă 33%.

[top]

ANEXA 3

DOMENIILE DE SARCINI MAXIME ANUALE ŞI SECŢIUNILE ECONOMICE

CARE LE CORESPUND ÎN CAZUL CONSTRUIRII UNOR LINII AERIENE NOI
DE JOASĂ TENSIUNE

Tabelul A3.1

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le

corespund în cazul construirii unor LINII AERIENE NOI DE JOASĂ
 TENSIUNE, conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate şi torsadate,
s M = 95mm2

Domeniile definite în AMPERI

S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

1 2 3 4 5 6 7

35 32-23 28-20 25-18 23-16 21-15 19-13

50 46-32 40-28 36-25 32-23 29-21 26-19

70 63-46 53-40 50-36 45-32 40-29 36-26

95 141-63 124-55 111-50 100-45 91-40 82-36

2x95* 250-141 220-124 197-111 177-100 161-91 144-82

* Conductoarele fazice sunt legate câte două în paralel şi alimentate printr-un

întreruptor comun.

Domeniile definite în kVA (valori rotunjite)

S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 21-15 18-13 16-12 15-11 14-10 13-9

50 30-21 26-18 24-16 21-15 19-14 17-19

70 41-30 36-26 33-24 30-21 26-19 24-17

95 93-41 82-36 73-33 66-30 60-26 54-24

2x95 165-93 145-82 130-73 117-66 106-60 95-54

 Tabelul A.3.2

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le

corespund în cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de 20 kV,
conductoare Ol-Al, s M = 120 mm2

Domeniile definite în AMPERI

S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 41-29 37-26 34-24 31-22 28-20 26-18

50 58-41 53-37 48-34 43-31 40-28 36-26

70 80-58 70-53 66-48 59-43 54-40 49-36

95 104-80 95-70 86-66 77-59 71-54 65-49

120 250-104 227-95 206-86 186-77 170-71 155-65

2x120* 442-250 401-227 365-206 328-186 301-170 274-155

* Două circuite de câte 4 km, fiecare cu câte două celule, câte una la fiecare
capăt, respectiv:

Domeniile definite în MVA (valori rotunjite)

S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 1,4-1,0 1,3-0,9 1,2-0,8 1,1-0,8 1,0-0,7 0,9-0,6

50 2,0-1,4 1,8-1,3 1,7-1,2 1,5-1,1 1,4-1,0 1,2-0,9

70 2,8-2,0 2,4-1,8 2,3-1,7 2,0-1,5 1,9-1,4 1,7-1,2

95 3,6-2,8 3,3-2,4 3,0-2,3 2,7-2,0 2,5-1,9 2,3-1,7

120 8,7-3,6 7,9-3,3 7,1-3,0 6,4-2,7 5,9-2,5 5,4-2,3

2x120 15,3-8,7 13,9-7,9 12,6-7,1 11,4-6,4 10,4-5,9 9,5-5,5

Tabelul A.3.3

Domeniile de sarcini maxime anuale şi sancţiunile economice care le

corespund, în cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de 110 kV,
conductoare din OL-Al, s M = 300 mm2

Domeniile definite în AMPERI

S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

150 141-113 129-104 117-95 107-86 97-78 89-72

185 179-141 164-129 149-117 136-107 123-97 113-89

240 227-179 208-164 189-149 173-136 157-123 143-113

300 478-227 438-208 398-189 364-173 330-157 301-143

2x300* 844-478 774-438 704-398 643-364 583-330 533-301

* Două circuite, fiecare cu câte două celule cu întreruptor, respectiv:

Domeniile definite în MVA (valori rotunjite)

S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

150 27-22 25-20 22-18 20-16 18-15 17-14

185 34-27 31-25 28-22 26-20 23-18 22-17

240 43-34 40-31 36-28 33-26 30-23 27-22

300 91-43 83-40 76-36 69-33 63-30 57-22

2x300 161-91 147-83 134-76 123-69 111-63 102-57

Tabelul A.3.4

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le

corespund, în cazul construirii unor LINII NOI ÎN CABLURI J.T. cu
conductoare din ALUMINIU şi zolaţia din PVC sau POLIETILENĂ, s M = 240
mm2

Domeniile definite în AMPERI

S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 33-23 30-21 26-19 23-17 21-15 19-13

50 47-33 42-30 37-26 33-23 29-21 24-19

70 64-47 58-42 51-37 45-33 40-29 33-24

95 84-64 75-58 67-51 59-45 53-40 47-33

120 105-84 95-75 84-67 74-59 66-53 59-47

150 131-105 117-95 104-84 92-74 82-66 74-59

185 166-131 149-117 132-104 117-92 104-82 94-74

240 318-166 285-149 253-132 224-117 200-104 179-94

2x240* 561-318 504-285 446-253 396-224 353-200 317-179

* Fazele celor două cabluri sunt legate câte două în paralel şi alimentate printr-un
întreruptor comun. De exemplu, în cazul polietilenei

Domeniile definite în kVA (valori rotunjite)

 S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 22-15 20-14 17-13 15-11 14-10 13-9

50 31-22 28-20 24-17 22-15 19-14 16-13

70 42-31 38-28 34-24 30-22 26-19 22-16

95 55-42 50-38 44-34 39-30 35-26 31-22

120 69-55 62-50 55-44 49-39 43-35 40-31

150 86-69 77-62 68-55 61-49 54-43 49-40

185 109-86 98-77 87-68 77-61 68-54 62-49

240 209-109 188-98 167-87 147-77 132-68 118-62

2x240 370-209 332-188 294-167 261-147 232-132 209-118

Tabelul A3.5

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le

corespund, în cazul construirii unor LINII NOI în cabluri de 6 kV cu
conductoare din ALUMINIU şi izolaţie din PVC, s M = 240 mm2

Domeniile definite în AMPERI

S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 37-26 33-23 30-21 27-19 26-17 23-16

50 52-37 47-33 43-30 38-27 35-25 32-23

70 71-52 64-47 59-43 53-38 48-35 44-32

95 92-71 84-64 76-59 69-53 62-48 57-44

120 116-92 105-84 96-76 86-69 78-62 72-57

 150 144-116 131-105 119-96 107-86 97-78 89-72

185 183-144 166-131 151-119 136-107 123-97 113-89

240 400-183 363-166 330-151 298-136 270-123 246-113

2x240* 707-400 641-363 584-330 256-298 477-270 436-246

* Fazele celor două cabluri sunt legate câte două în paralel şi alimentarea printr-
un întreruptor comun, respectiv:

Domeniile definite în MVA (valori rotunjite)

S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0,4-0,3 0,3-0,2 0,3-0,2 0,3-0,2 0,3-0,2 0,2-0,1

50 0,5-0,4 0,5-0,3 0,4-0,3 0,4-0,3 0,4-0,3 0,3-0,2

70 0,7-0,5 0,7-0,5 0,6-0,4 0,6-0,4 0,5-0,4 0,5-0,3

95 1,0-0,7 0,9-,07 0,8-0,6 0,7-0,6 0,6-0,5 0,6-0,5

120 1,2-1,0 1,1-0,9 1,0-0,8 0,9-0,7 0,8-0,6 0,7-0,6

150 1,5-1,2 1,4-1,1 1,2-1,0 1,1-0,9 1,0-0,8 0,9-0,7

185 1,9-1,5 1,7-1,4 1,6-1,2 1,4-1,1 1,3-1,0 1,2-0,9

240 1,2-1,9 3,8-1,7 3,4-1,6 3,1-1,4 2,8-1,3 2,6-1,2

2x240 7,4-4,2 6,7-3,8 6,1-3,4 5,5-3,1 5,0-2,8 4,5-2,6

Tabelul A3.6

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le

corespund, în cazul construirii unor LINII NOI, în cabluri de 10 kV cu
conductoare din ALUMINIU şi izolaţie din PVC, s M = 150 mm2
 Domeniile definite în AMPERI

S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 41-29 37-26 34-24 31-22 28-20 25-18

50 58-41 53-37 47-34 43-31 39-28 36-25

70 85-58 77-53 61-47 63-43 57-39 52-36

95 104-85 95-77 85-61 77-63 70-57 64-52

120 131-104 119-95 107-85 97-77 88-70 81-64

150 346-131 314-119 282-107 257-97 232-88 214-81

2x150* 611-346 554-314 498-282 454-257 410-232 378-214

* Două circuite de câte 1,5 km, fiecare cu câte două celule cu întreruptor:

Domeniile definite în MVA (valori rotunjite)

S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0,7-0,5 0,6-0,5 0,6-04 0,5-04 0,5-0,3 0,4-0,3

50 1,0-0,7 0,9-0,6 0,8-0,6 0,7-0,5 0,7-0,5 0,6-0,4

70 1,5-1,0 1,3-0,9 1,1-0,8 1,1-0,7 1,0-0,7 0,9-0,6

95 1,8-1,5 1,6-1,3 1,5-1,1 1,3-1,1 1,2-1,0 1,1-0,9

120 2,3-1,8 2,1-1,6 1,9-1,5 1,7-1,3 1,5-1,2 1,4-1,1

150 6,0-2,3 5,4-2,1 4,9-1,9 4,5-1,7 4,0-1,5 3,7-1,4

2x150 10,6-6,0 9,6-5,4 8,6-4,9 7,8-4,5 7,1-4,0 6,5-3,7

 Tabelul A3.7

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le

corespund, în cazul construirii unor LINII NOI în CABLURI de 20 kV cu
conductor din ALUMINIU, s M = 150 mm2

Domeniile definite în AMPERI

S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

Izolaţia din POLIETILENĂ

50 56-40 51-36 46-33 42-30 38-27 35-25

70 78-56 70-51 64-46 58-42 52-38 48-35

95 101-78 91-70 83-64 75-58 68-52 62-48

120 127-101 115-91 104-83 95-75 85-68 78-62

150 273-127 247-115 223-104 203-95 183-85 168-78

2x150* 482-273 436-247 395-223 359-203 323-183 298-168

Izolaţie din HÂRTIE

120 207-165 188-149 170-135 154-123 140-112 127-101

150 470-207 427-188 387-170 350-154 319-140 289-187

2x150** 830-470 754-427 683-387 619-350 564-319 510-289

*) Două circuite, fiecare cu câte două celule cu întreruptori:

polietilenă

hârtie

**) curentul admisibil termic pentru un cablu de 150 mm2: 270 A.

 Domeniile definite în MVA (valori rotunjite)

S T SM , în ore/an

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

Izolaţia din POLIETILENĂ

50 1,9-1,4 1,8-1,2 1,6-1,1 1,5-1,0 1,3-0,9 1,2-0,9

70 2,7-1,9 2,4-1,8 2,2-1,6 2,0-1,5 1,8-1,3 1,7-1,2

95 3,5-2,7 3,2-2,4 2,9-2,2 2,6-2,0 2,4-1,8 2,1-1,7

120 4,4-3,5 4,0-3,2 3,6-2,9 3,3-2,6 2,9-2,4 2,7-2,1

150 9,5-4,4 8,6-4,0 7,7-3,6 7,0-3,3 6,3-2,9 5,8-2,7

2x150* 16,7-9,46 15,1-8,6 13,7-7,7 12,4-7,0 11,2-6,3 10,3-5,8

Izolaţia din HÂRTIE

120 7,2-5,7 6,5-5,2 5,9-4,7 5,3-4,3 4,9-3,9 4,4-3,5

150 16,3-7,2 14,8-6,5 13,4-5,9 12,1-5,3 11,0-4,9 10,0-4,4

2x150* 28,8-16,3 26,2-14,8 23,7-13,4 21,4-12,1 19,5-11,0 17,7-10,0

* Sarcina admisibilă termic pentru uncablu de 150 mm2: 7.75 MVA.

[top]

ANEXA 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI FAZE AL
CIRCUITELOR UNEI LINII, PRECUM ŞI PENTRU SECŢIUNEA ACESTORA

Exemplul 1. LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU ÎNCĂRCĂRI MAXIME

ANUALE CONSTANTE SAU ÎN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale
- Tipul constructiv: LEC 400 V cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu
(S max = 240 mm2).

- Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare:

I M1 = 250A (circa 175 kVA).

- Dimensionarea se va face în următoarele două ipoteze:

• ipoteza 1 - sarcina maximă anuală poate fi considerată, practic, constantă

în timp;
• ipoteza 2 - în următorii nouă ani, după primul an de exploatare, este de
aşteptat o nouă creştere a sarcinilor maxime anuale cu circa 30%, ceea
ce corespunde unei creşteri cu o rată medie:

- Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul

3000 ore/an.

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1

Sarcina maximă de calcul:

I M = 250 A

- Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din

tabelul 1 (pentru T SM ore/an) şi, respectiv, din tabelul 2:

j ec = 0,68 A/mm2 ; K j = 1,16

- Secţiunea economică de calcul, cu relaţia (3.4):

- Numărul economic de calcul, al conductoarelor unei faze, cu relaţia (3.7):

Întrucât N c este mai mic decât 1,41, numărul economic de cabluri rezultă N = 1.

Secţiunea economică care se adoptă în prima ipoteză (conform pct. 3.6.2):

s ec = Ns = 1x240 mm2

Eficienţa economică se obţine prin înlocuirea secţiunii tehnice s t = 150 mm cu s ec

= 240 mm2. Indicatorii determinaţi în exemplul 10:

Durata de recuperare a investiţiei suplimentare t rec = 3 ani.

Beneficiul specific anual în cazul duratei de serviciu normale t sn = 30 ani:

33,3 cenţi/an şi dolar investit suplimentar.

Limita de folosire intensivă a unei astfel de linii, respectiv sarcina frontieră

economică peste care se poate studia oportunitatea unui cablu suplimentar este
conformă tabelului 7:

I fec = 330 A

Ipoteza 2

- Sarcina maximă de calcul:

I M = I M1 . K r = 250 x 1,20 = 300 A

Valoarea coeficientului K r = 1,20 este determinată din tabelul 3 pentru r = 3%/an

şi t r = 9 ani.

Observaţie: Deoarece sarcinile maxime din primii 10 ani se aşteaptă a fi în

creştere treptată, secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini
de calcul (250 x 1,2 = 300 A) mai mică cu 8% faţă de sarcina maximă estimată
pentru al zecelea an de exploatare (250 x 1,3 = 325A).

- Ca şi în ipoteza 1, conform tabelelor 1 şi 2:

J ec = 0,68; K j = 1,16

- Secţiunea economică de calcul:

- Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze:

Întrucât N c este mai mare decât 1,41, ca soluţie economică se adoptă N = 2
(respectiv două cabluri identice, având fazele de acelaşi nume legate în paralel).

- Secţiunea economică ce trebuie adoptată în a doua ipoteză:

S ec = Ns = 2 x 240 mm2

Exemplul 2. LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNEA ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU

CU SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE

Datele iniţiale

- Tipul constructiv: LEC 400 V cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu
(s M = 240 mm2).

- Sarcinile maxime anuale sunt indicate în figura 2 şi se apreciază că în timp

valorile lor se vor menţine practic constante.

- Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi

consumatorii şi de ordinul:

T SM = 3500 ore/an

- Dimensionarea se va face în două ipoteze:

• Ipoteza A - secţiune economică constantă;

• Ipoteza B - secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi, respectiv,
pentru tronsoanele 2+3, conform recomandării de la pct. 4.2.4.

Dimensionarea secţiunilor economice

- Ipoteza A

• Sarcina maximă echivalentă de calcul:

• Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere K j se

determină din tabelele 1 şi, respectiv 2. Prin interpolare liniară:
J ec = 0,65 A/mm2

K j = 1,16

• Secţiunea economică de calcul:

• Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze:

Conform relaţiei 3.9.b, la aceeaşi concluzie N = 1 se ajunge observând că

este mai mic decât s M = 240 mm2.

Secţiunea economică adoptată în ipoteza A:

S ec = 1 x 120 mm2

Ipoteza B

Tronsonul 1

• Sarcina maximă de calcul: I M = 105 A

• Secţiunea economică de calcul:

• - Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze:

• - Secţiunea economică adoptată:

s ec = 1 x 150 mm2

Tronsoanele 2+3

• Sarcina maximă echivalentă de calcul:

 • Secţiunea economică de calcul:

• Numărul economic de conductoare ale unei faze: N = 1, deoarece

este mai mic decât s M = 240 mm2.

• Secţiunea economică adoptată:

S ec = 1 x 50 mm2

Notă. În cazurile în care se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane,

de obicei se pot obţine economii atât la volumul de aluminiu pentru conductoare,
cât şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi energie. Astfel, în ipoteza B
din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii:

- circa 11% la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare:

- circa 9% la consumul propriu tehnologic de putere:

Exemplul 3. LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVÂND FACTORII DE

PUTERE ŞI DURATELE tsm DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE
SENSIBIL DIFERITE. SECŢIUNEA ŞI EFICIENŢA ECONOMICĂ, LIMITA
ECONOMICĂ DE FOLOSIRE INTENSIVĂ.

Datele iniţiale

Tipul constructiv: LEA 20 kV cu conductoare din OL-Al (s M = 120 mm2).

Sarcinile sunt indicate în figura 3.

P M1 = 1,6 MW; T PM1 = 5000 ore/an

Q M1 = 1,25 MVAr; T QM1 = 4000 ore/an

P M2 = 1 MW; T PM2 = 3000 ore/an

Q M2 = 0,4 MVAr; T QM2 = 5000 ore/an

A. Determinarea secţiunii economice

• Tranzitul anual de sarcină:

• Puterea maximă anuală:

şi deci pentru primul tronson I M1 = 90 A

• Durata de utilizare a sarcinii maxime:

• Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1:

j ec = 0,75 A/mm2

• Sarcina maximă echivalentă de calcul:

respectiv,

• Secţiunea economică de calcul:

 • În ipotezele că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu întreruptor (n =
1) la capătul ei de alimentare, conform tabelului 2:

• Numărul economic de calcul al circuitelor:

Întrucât N c < 1,41, se adoptă N = 1:

• Secţiunea economică adoptată:

s ec = Ns = 1 x 95 mm2

B. Eficienţa economică faţă de cazul folosirii unei secţiuni tehnice s t = 35

mm2 OL-Al.

Conform tabelului 6, această secţiune admite o sarcină frontieră termică de 140

A, mai mare decât estimarea I M1 = 90A.

• - Economia anuală prin folosirea secţiunii economice de 95 mm2:

• Investiţia suplimentară pe aceeaşi unitate de lungime a traseului:

C i = K (s ec − s t ) = 165 (95 − 35) = 9900 $/km

• Indicatorul "durata de recuperare a investiţiei":

Rata anuală a beneficiului care se obţine în paralel cu recuperarea investiţiei, în

timp de treizeci de ani:

obţinându-se rotund r b = 0,2 $/an şi dolar iniţial investit.

Beneficiul de aşteptat pe km de linie şi pe durata primilor T SL = 30 ani de serviciu
în ipoteza regimului de exploatare din primul an:

• în valori calendaristice:

1960 x 30 = 58800 %/km;

• în valori actualizate cu rata a ) 8% la anul de PIF şi deci contemporane cu

efortul de investiţii:

1960 T 30 = 1960 x 11,25 = 22000 $/km.

C. Limita de folosire intensivă a liniei în ipoteza că TSM se va menţine în

domeniul 4000-4500 ore/an

Conform tabelului 6, frontiera economică superioară a încărcătorilor se situează

la valori de ordinul I fec = 175 A, respectiv S fec = 6 MVA. Abia deasupra acestor
frontiere se poate studia oportunitatea unui circuit suplimentar.

Exemplul 4. LEA DE 20 kV, CU CELULE LA AMBELE CAPETE, LA CARE

ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE ÎN SALT A SARCINII TRANZITATE

Datele iniţiale

• Tipul constructiv: (LEA 20 kV având celule cu întreruptor la ambele

capete, lungimea L= 2 km şi conductoarele din OL-Al (s M = 120 mm2).
• Pentru primul an de exploatare a liniei se estimează o sarcină maximă
anuală S M = 1500kVA form, respectiv I M = 43,4 A, şi o durată de utilizare
a acestei sarcini de ordinul a 4500 ore/an.
• Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi în creştere în următoarele
două moduri:

- treptat, cu o rată medie de 2% în primii nouă ani după primul an de exploatare;

- în salt, cu încă 3750 kVA, datorită punterii planificate în funcţiune a unor noi
capacităţi de producţie; această creştere până la o sarcină maximă de 5250 kVA
va avea loc în al treilea an de exploatare a liniei (respectiv în anul t s = 2, ulterior
primului an de exploatare).

• Durata T SM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă.

Dimensionarea secţiunii economice

• Sarcina maximă de calcul

I M = I M1 . K rs = 43,4 x 3,37 = 146 A

Din tabelul 4, pentru r = 2% /an şi o creştere în salt de 2,5 ori (3,75MVA/1,5MVA)

în anul t s = 2, se deduce K rs = 3,37.

• Densitatea economică de curent pentru T SM se determină din tabelul 1

prin interpolare:

j ec = 0,75 A/mm2

• Coeficientul de creştere al lui j ec , în cazul unei linii de 20 kV cu L = 2Km şi

n = 2 celule cu întreruptor, se determină cu ajutorul următoarei relaţii din
tabelul 2:

sau direct

• Secţiunea economică de calcul

• Numărul economic de calcul al circuitelor liniei:

Întrucât N c <1,41, se adoptă N = 1 circuit.

• Secţiunea economică adoptată:

s ec = Ns = 1x120 mm2 OLAI

Notă. Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare:

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă:

ceea ce reprezintă o valoare de 1,7 ori mai mare faţă de j ec =0,75A/mm2,

densitate de calcul folosită pentru dimensionarea liniei.

Exemplul 5. LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50% DIN PUTEREA

UNUI PT DE 250 kV

Datele iniţiale

- Tipul constructiv: LEA de 400 V cu conductoare din Al (s M =95 mm2)

- Sarcina maximă în etapa finală:

- Rata medie de creştere a sarcinii în următorii t r = 9 ani după primul an de

exploatare: r = 3%/an.

- Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul linie şi, ca urmare, se

apreciază valoarea raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală
a liniei L 1 /L t = 0,15.

- Durata de utilizare a puterii maxime:

T SM = 3500 ore/an

Dimensionarea secţiunii economice

- Sarcina maximă în primul an de funcţionare a liniei:

- Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (4.1) şi (4.6), ţinând

seama de:

a) evoluţia sarcinii în timp (se aplică coeficientul K r = 1,2 din tabelul 3);
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul K d = 0,6 + 0,4 x
0,15 = 0,66 )

I Me = K r K d I M1 = 1,2 x 0,66 x 138,5 = 110

- Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi

2:

j ec = 0,63 A/mm2 ; K j = 1,39

- Secţiunea economică de calcul:

- Numărul economic de conductoare pentru o fază:

Întrucât N c <1,4, se adoptă N = 1.

- Secţiunea economică adoptată:

S ec = 1 x 95 mm2

Exemplul 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE

CONSTANTĂ

- Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă şi conductoare din (s M

= 150 mm2).

- Sarcinile maxime anuale sunt indicate în figura 4 şi valorile lor se consideră

constante în timp.

- Durata de utilizare anuală a puterii maxime:

T SM = 400 ore/an

Dimensionarea secţiunii economice

- Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane, în prealabil se determină cu

metoda momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei:
Pornindu-se de la această valoare, se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane
prezentată în figura 5.

- Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante în lungul

întregii linii:

- Densitatea economică de curent:

j ec = 0,77 A/mm2

- Secţiunea economică de calcul:

- Numărul economic de circuite:

N = 1 deoarece

- Secţiunea economică rezultă:

S ec = 1 x 70mm2

În ipoteza în care pentru următorii nouă ani, după primul an de exploatare, se

apreciază o creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r = 5%, conform
tabelului 3, K r = 1,37 şi în aceste condiţii:

- secţiunea economică de calcul:

- secţiunea economică:

s ec = 1 x 95 mm2

- Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată la stabilitatea termică de scurtcircuit:

S t = 1 x 150 mm2

- Limita economică de utilizare intensivă a acestei secţiuni - conform tabelului 10

- este mult mai ridicată 300A sau, respectiv 10,4 MVA

Exemplul 7. SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE ÎN CONDIŢII

ECONOMICE PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 Kv

Date iniţiale

• Tipul constructiv: LEA cu conductoare din OL-Al (s M = 300 mm2).

• Lungimea liniei: 25 km
• Durata de utilizare a sarcinii maxime:

T SM = 5000 ore/an

Dimensionarea secţiunilor se va face în următoarele ipoteze:

- Ipoteza A

Sarcina maximă anuală se consideră constantă în timp şi de ordinul a 40 MVA,

respectiv 210 A.

- Ipoteza B

Sarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se

estimează că în următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8%/an (dublare
în 9 ani).

Dimensionarea secţiunilor economice

Ipoteza A

- Sarcina maximă de calcul:

I M = 210 A

- Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului K j2c se determină din

tabelele 1 şi 2 (sau cu relaţia 3.6.b):

j ec = 0,64 A/mm2
- Secţiunea economică de calcul:

- Numărul economic de circuite: N = 1, deoarece conform relaţiei 3.8.a -

este mai mic decât: 1,4 s M = 420 mm2.

- Secţiunea economică adoptată:

s ec = 1 x 300 mm2

Limita economică de folosire intensivă, respectiv sarcina frontieră economică

superioară - conform tabelului 6, este: I fec = 395 A sau S fec = 75 MVA.

Ipoteza B

- Sarcina maximă de calcul:

I M = K r . I M1 = 1,68 . 210 = 355

Valoarea coeficientului K r = 1,68 s-a determinat din tabelul 3, pentru r = 8%/an şi

t r = 9 ani.

Sarcina maximă din anul 10:

I M10 = 210 (1+0,08)9 = 420 A

respectiv:

S M10 = 80 MVA

- Densitatea economică şi coeficientul de creştere:

j ec = 0,64 A/mm2

K j2c = 1,37

- Secţiunea economică de calcul:

- Numărul economic de circuite:

Deci, se adoptă N = 1

- Secţiunea economică adoptată:

S ec = 1 x 300 mm2

Exemplul 8. LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI

ESTE PREVĂZUTĂ CU n = 6 CELULE CU ÎNTRERUPTOR

Datele iniţiale

• Tipul constructiv: LEA cu conductoare din OL-Al (s M = 300mm2).

• Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate în figura 6.

În următorii nouă ani, după primul an de exploatare, sunt de aşteptat creşteri cu

o rată anuală de ordinul r = 3%.

În această ipoteză, conform tabelului 3, coeficientul K r = 1,2.

• Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime: 5500 ore/an.

• Costul unei celule de 110 kV: 110000 $.

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul:

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1:

j ec = 0,61 A/mm2

Secţiunea economică de calcul:

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite în cazul studiat
- în care fiecare circuit se prevede cu câte 6 celule - se determină cu relaţia
(3.6.b) şi datele din tabelele anexei 2:

Numărul economic de calcul al circuitelor:

Secţiunea economică adoptată:

S ec = 1 x 300 mm2

Exemplul 9. SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME

DE CURENT IM PÂNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE
FIECARE FAZĂ CÂTE UN SINGUR CONDUCTOR DIN ALUMINIU AVÂND
SECŢIUNEA SM

Datele privind aceste exemplu sunt sintetizate în tabelul ex. 9.

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat în
considerare mărimi uzuale, iar valorile celorlalţi parametri (J ec , K jnc şi S M ) au fost
preluate din tabelele 1 şi 2.

Având în vedere relaţia (3.7), pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul I M

s-a utilizat expresia:

I M = 1,41 . j ec . K jnc . s M (9.1)

Din coloana 10 a tabelului ex. 9 se observă că la sarcina maximă de calcul până

la care poate fi folosit un singur circuit sau, respectiv, un singur conductor pe
fază, se ajunge în funcţionare la o densitate de curent J M de la 2...2,5 ori mai
mare faţă de J ec - densitatea economică normată pentru dimensionarea
secţiunilor conductoare.
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune S M pe fază - şi cu atât mai mult la
un al doilea circuit - presupune şi dublarea componentei constante de investiţii
"A". O astfel de creştere în salt a investiţiei se justifică numai la densităţi J M
foarte mari, atunci când reducerea la jumătate a costului pierderilor ajunge să
prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar în acest sens. Totodată, mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător întregii investiţii suplimentare A
+ Ks M .

Tabel la exemplul 9

Exemplul 10. ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN

ADOPTAREA SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice Sec în locul unei secţiuni
tehnice mai mici st. De exemplu, destul de frecvent în practica noastră de
proiectare se adoptă ca secţiune, St, secţiunea necesară pentru asigurarea
stabilităţii termice în regim de durată a liniilor. Mai poate fi însă cazul unor
secţiuni tehnice impuse de curenţi de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile
de tensiune.

Se va considera cazul cel mai simplu, al unui singur conductor pe fază.

Estimările economice se vor referi la unitatea de lungime a circuitului.

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de

putere şi energie:

(10.1)

Investiţia suplimentară în cazul câte unui singur conductor pe fază:

C i = K (s ec - s t ) (10.2)

Indicatorul "durata calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare":

(10.3)

În cele ce urmează, relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din
exemplul 1, dimensionate în ipoteza 1. Se obţine următoarele rezultate:
 şi m

C i = 0,115(240 – 150) = 10,35 $/an

Investiţia C i trebuie privită ca un capital - odată cu amortizarea sa - în marea

majoritate a cazurilor poate şi trebuie să aducă un beneficiu substanţial. În acest
scop sunt însă necesare:

• estimarea pe cât posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (S M , T SM , r s ),

cel puţin pentru primii 5-10 ani de exploatare a liniei;
• aplicarea corectă a metodei româneşti pentru determinarea numărului şi
secţiunii economice a conductoarelor.

Rata anuală a beneficiului, r b , care se poate obţine în paralel cu recuperarea

investiţiei suplimentare, C i în timpul a "t" ani de serviciu, se estimează prin
rezolvarea următoarei ecuaţii:

(10.4)

Cu datele de mai sus şi în ipostaza unei durate de serviciu de 30 ani:

rezultă următorul beneficiu anual specific:

r b = 33,3 cenţi/an şi dolar investit suplimentar.

Prin urmare, pe o durată de serviciu de 30 de ani s-ar putea obţine următorul

beneficiu total:

- în valori neactualizate

B = 30 r b C i = 30 x 0,0333 x 10,35 = 103 $/m

- în valori actualizate în trecut, la anul de pozare a cablului:

Bact = T 30 rbCi = 11,25 x 0,333 x 10,35 = 38,8 $/m

Aşadar, în cazul particular studiat, beneficiul - actualizat la anul efortului de
investiţii C i şi raportat la acest efort - reprezintă:

Nota 1 Cu privire la noţiunile folosite în acest exemplu, se recomandă

bibliografia: Buhuş, P.ş.a. Staţii şi posturi electrice de transformare, Bucureşti,
Editura Tehnică, 1988, pag. 15-26 (Noţiuni privind determinarea soluţiilor
optime).

Nota 2. În practica de proiectare pot apărea cazuri în care linii dimensionate pe

baza prezentei prescripţii trebuie luate în considerare într-un calcul tehnico-
economic mai cuprinzător. În astfel de cazuri, preţurile în dolari ale liniilor şi
celulelor - prezentate în anexa 2 - se recomandă a fi convertite în lei, la cursul
oficial al dolarului din etapa respectivă.

[top]

ANEXA 5

LISTA PRESCRIPŢIILOR CONEXE ÎN VIGOARE

1. PE 011/82 - Normativ privind calculul comparativ tehnico-economic la

instalaţiile de producere, transport şi distribuţie de energie electrică şi termică

2. PE 022-3/87 - Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

3. PE 103/70 - Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor

electromagnetice la solicitări mecanice şi termice, în condiţiile curenţilor de
scurtcircuit

4. Pe 106/89 - Normativ pentru construcţia liniilor electrice aeriene de joasă

tensiune

5. PE 106/89 - Normativ pentru construcţia liniilor electrice aeriene de joasă

tensiune

6. PE 107/81(88) - Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri

electrice

7. PE 124/85 - Normativ privind alimentarea cu energie electrică a

consumatorilor industriali şi similari
8. PE132/83(87) - Normativ pentru proiectarea reţelelor electrice de distribuţie
publică

9. PE 134/84 - Normativ privind metdologia de calcul a curenţilor de scurtcircuit

în reţelele electrice

[top]

BIBLIOGRAFIE

1. Buhuş P. - O metodă cu caracter general de determinare a secţiunilor

economice pentru liniile electrice trifazate. În: Energetica, nr. 11-12 nov.-
dec. 1979
2. Buhuş, P. şi Comănescu, Gh. - Stabilirea secţiunilor economice pentru
liniile electrice de distribuţie în ipoteza unei creşteri în timp ale sarcinii şi
ale costului specific al consumurilor tehnologice de energie. În Energetica,
nr. 7 iulie 1980, pp. 277-289.
3. Buhuş, P. şi Comănescu, Gh. - Un punct de vedere cu privire la
determinarea valorilor remanente. În Energetica, nr. 8 august 1981, pp.
353-356.
4. Buhuş, P şi Comănescu, Gh. - Cu privire la estimarea tranzitului total de
sarcină Ws. În Energetica, nr. 2, 1989, p. 61-63.
5. Buhuş, P şi Comănescu, Gh. - Instrucţiuni privind stabilirea duratelor de
calcul al pierderilor de energie electrică (tau '89). Avizată de CTS-C.I.R.E.
cu nr. 6319/iulie 1989.

[top]