Etapa 2 – Proiect REȚELE ELECTRICE

Etapa 2

DIMENSIONAREA TRONSOANELOR DE
MEDIE TENSIUNE

2.1. Calculul curenţilor absorbiţi de consumatori

În cadru acestui capitol se vor alege secţiunile nominale ale conductoarelor tronsoanelor
de linie, precum şi a numărului de circuite in paralel.
Pentru a face posibilă determinarea secţiunilor este necesară adoptarea următoarelor
ipoteze simplificatoare :
- Se neglijează pierderile de putere pe tronsoanele de medie tensiune;
- Se consideră că tensiunea barelor de medie tensiune a fiecărui post de transformare
este egală cu tensiunea nominală a rețelei.
- Se utilizează aceeaşi secţiune a conductoarelor pentru fiecare tronson.
Pentru a putea stabili secţiunea conductoarelor este necesară determinarea circulației de
curenţi pe tronsoanele reţelei. Acest calcul implică determinarea curenţilor ceruţi de
consumatori, raportați la tensiunea barei medie tensiune a posturilor de transformare, prin
intermediul cărora sunt alimentați.
Puterea complexă cerută de consumatorul si, raportată la medie tensiune este:
*
 s'  s 'k * pk' − j  qk'
s = 3U k  i  i =  k  =
' '* '
k k k  (2.1)
 3U k  3U n 3U n

Exemplu de calcul al curentului raportat la medie tensiune, corespunzător celui

absorbit din PT1:
p1' − j  q1'
i1 = =
'

3U n
Pentru determinarea secţiunii conductoarelor se aplică două criterii:
- criteriul economic din care rezultă secţiunea economica sec.
- criteriul tehnic din care rezulta secţiunea tehnică steh.
Secțiunea conductoarelor se va alege dintr-o gamă standardizată de valori, pe baza
valorii maxime dintre cele rezultate prin aplicarea criteriilor:
s = max { sec , steh } → sSTAS
În care sSTAS este secțiunea standardizată a conductoarelor, din seria:
sSTAS = { 35 mm2, 50 mm2, 70 mm2, 95 mm2, 120 mm2, 150 mm2,}

2.2. Calculul secţiunii economice

13
Etapa 2 – Proiect REȚELE ELECTRICE

Pentru determinarea secţiunii economice se va efectua calcului circulaţiei de curenţi pe

tronsoanele de medie tensiune în conformitate cu prevederile NTE 401/03/00.

Fig. 2.1. Schema monofilară a reţelei electrice radiale.

Fig. 2.2. Circulaţia de curenţi prin tronsoanele reţelei electrice de medie tensiune.

Determinarea curenților prin tronsoanele de medie tensiune se realizează prin utilizarea

următoarelor relații:

I1 = I A
I 1 = I 2 + i1
'

I 2 = I 3 + i2
'

I 3 = i3
'

În continuare, după ce se calculează curenţii pe tronsoane în formă complexă, se vor

calcula valorile în modul:

I i = I i = I a2,i + I r2,i [ ] (2.6)

Conform art. 16 din normativul [2], secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se
determină cu formula:
IM
secc = (2.7)
jec

în care:
• IM – sarcina maximă de calcul în regim normal de funcţionare, exprimată în A;
• jec – valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă,
exprimată în A/m2.

14
Etapa 2 – Proiect REȚELE ELECTRICE

Sarcina maximă de calcul este un curent echivalent, presupus constant prin toate
tronsoanele rețelei (datorită ipotezei simplificatoare – secțiune constantă a tronsoanelor) și care
produce aceleaşi pierderi de putere în reţea pe care le produc şi curenţii reali. Expresia de calcul:
6

I 2
k  lk
IM = k =1
6
(2.8)
l
k =1
k

Determinarea sarcinii maxime de calcul, prin rețeaua studiată:

I12  l1 + I 22  l2 + I 32  l3
IM = =
l1 + l2 + l3

Densitatea economică de curent se extrage din Tabelul 1, din [2], intitulat “Densităţile
economice de curent normate pentru dimensionarea numărului de circuite şi a secţiunii liniilor
electrice de distribuţie„. În tabel valorile se dau separat pentru:
• linii electrice aeriene (LEA) cu caracteristicile: tipul metalului (Al), nivelul de tensiune
(20kV), tipul izolaţiei (conductoare neizolate).
• linii electrice subterane (LES) cu caracteristicile: Al-20kV-cablu izolat, izolaţie din
polietilenă reticulară.
Tabel 2.1. Densitatea economică de curent, conform [2]
TSM [ore/an]
2000 3000 4000
jec (LEA) 1,16 1,08 0,99
jec (LES) 1,16 1,08 0,99

Exemplu pentru determinarea densității economice de curent pentru TSM = 3050 ore/an:
(0,99 − 1, 08)(3050 − 3000)
jec 3050 = 1, 08 + = 1, 0755 A/m 2
4000 − 3000
Dacă din calcul rezultă s ec mai mare decât valoarea maximă recomandată, sM (120 mm2
c

pentru LEA, respectiv 150 mm2 pentru LEC), se analizează necesitatea de a monta în paralel
două conductoare (circuite).
Conform art. 18 din lucrarea [10], numărul optim de calcul, Nc, al conductoarelor unei
faze sau al circuitelor unei linii se determină cu formula:
IM
NC = (2.9)
jec  K jnc  sM

unde Kjnc este un coeficient de creştere a lui jec si se extrage din Tabelul 2 al lucrării [10]:
• Pentru LEA, Kjnc=1,37;
• Pentru LEC, Kjnc=1,57.

15
Etapa 2 – Proiect REȚELE ELECTRICE

Soluţia constructivă privind numărul economic de conductoare, N, al fiecărei faze sau

de circuite al liniei se determină prin rotunjire la cel mai apropiat număr întreg, a numărului de
calcul, Nc, cu excepţia următoarelor cazuri:
• se alege N=1, dacă N c  1, 41
• se alege N=2, daca 1, 41  Nc  2,5
Exemplu pentru determinarea secțiunii economice, pentru cazul LES:
IM
secc = = ...... <150 mm N = 1 sec =
2
jec

2.3. Calculul secţiunii tehnice

Pentru determinarea secţiunii tehnice se pot determina mai multe criterii:

- criteriul încălzirii în regim permanent de lungă durată;
- criteriul căderii maxime de tensiune;
- criteriul stabilităţii la scurtcircuit;
- criteriul stabilităţii mecanice;
- criteriul stabilităţii chimice.
În cadrul proiectului se va adopta primul criteriu: cel al încălzirii conductoarelor în regim
permanent de lungă durată.
Conform acestui criteriu, alegerea secţiunii conductoarelor se face astfel încât în regim
permanent de lungă durată la sarcină constantă, temperatura conductorului să nu depăşească
temperatura maximă admisibilă a izolaţiei. Această condiţie se poate scrie sub forma:
I max
I adm  (2.10)
K
în care:
• Iadm este curentul maxim admisibil al conductorului, Iadm este curentul maxim ce se
înregistrează pe unul dintre tronsoanele reţelei;
• K este coeficientul de corecţie care ţine seama de modul de răcire a
conductoarelor/cablurilor.
Pentru LES coeficientul de corecţie este:
K LEC =K1  K 2  K 3 (2.11)

în care:
• K1 – ţine seama de rezistenţa termică a solului;
• K2 – ţine seama de numărul de cabluri pozate alăturat;
• K3 - ţine seama de adâncimea de pozare.
Pentru simplificare se presupune K = 1.
În baza criteriului tehnic se va identifica valoarea maximă a curentului care se poate
înregistra pe oarecare din tronsoanele reţelei.

16
Etapa 2 – Proiect REȚELE ELECTRICE

Fig. 2.3. Configuraţia reţelei electrice de MT în cazul celor mai defavorabile

contingenţe.

Exemplu pentru determinarea secțiunii tehnice, pentru cazul LES:

I max = i1 + i 2 + i 3 = ...
' ' '

I max = I max = ....

Curentul admisibil:
I adm = I max = ...
În continuare se va alege secţiunea corespunzătoare curentului admisibil imediat
superior curentului maxim obţinut (tabelul de mai jos conține exemple de valori pentru LES;
pentru LEA se va utiliza tabelul postat pe moodle).
Tabel 2.2 Parametrii LES 20 kV, conductoare aluminiu, [2]
sn r0 x0 b0 Iadm
[mm ] 2
[Ω/km] [Ω/km] [µS/km] [A]
25 1.400 0.122 58 95
35 1.000 0.112 58 110
50 0.703 0.106 58 135
70 0.502 0.101 58 165
95 0.370 0.098 58 195
120 0.293 0.095 58 225
150 0.234 0.092 58 250

În continuare se va alege secţiunea corespunzătoare curentului admisibil imediat

superior curentului maxim calculat din tabelul cu parametrii de linii electrice.
s = max sec , steh  = ....
Parametrii conductoarelor, corespunzători unei secţiuni s = ... mm2 sunt:
- rezistenţa specifică r0 = .... /km
- reactanţa specifică x0 = .... /km
- conductanţa specifică g0 = .... s/km
- susceptanţa capacitivă specifică b0 = .... s/km

2.4. Întocmirea schemei electrice echivalente a tronsoanelor de linie

O linie electrică se modelează printr-un cuadripol .

17
Etapa 2 – Proiect REȚELE ELECTRICE

i zik k

yki0 yki0
2 2

Fig. 2.4. Schema echivalentă în Π a liniei electrice.

Impedanţa longitudinală
1
z ik = (r0 + j  x0 ) Lik (2.12)
nc

în care nc – numărul de circuite al liniei.

Admitanţa transversală
y ik = y ki = nc ( g 0 + j  b0 ) Lik (2.13)
0 0

Susceptanţa liniei
Bik0 = Bki0 = b0  Lik (2.14)

Exemplu pentru determinarea parametrilor electrici ai tronsonului A-1:

Impedanţa longitudinală
1
Z A1 = (r0 + j  x0 )  l1 = ....
nc
Admitanţa transversală
Y A10 = Y 1 A0 = nc ( g 0 + j  b0 )  l1 = ....

18