TEMA DE PROIECTARE

BILANT ELECTROENERGETIC
PENTRU UN CONSUMATOR DE ENERGIE ELECTRICA

1. Schema instalatiei de alimentare a conturului (P2-Contur de bilant)

-modele de topografii ale unui contur pentru o instalatie de alimentare sunt prezentate in studiile de caz
din P1;
-in cadrul proiectului se considera un consumator alimentat dintr-un post de transformare dotat cu 2
transformatoare 20/0,4 kV avand puteri diferite de 400 kVA, 630 kVA, 1000 kVA sau 1600 kVA, din
care unul in functiune si celalalt in rezerva (calda pentru N par, rece pentru N impar), unde N este
numarul de ordine din catalogul seriei;
-punctul de delimitare dintre furnizorul de energie si consumator este pe partea de 20 kV, la intrarea in
transformatoare, sau pe partea de 0,4 kV, cu achitarea pierderilor in transformator (la alegerea
studentului);
-intre secundarul transformatoarelor si bara tabloului principal de distributie (TPD)
conectarea/alimentarea se face cu ajutorul a 6 cabluri in paralel Al 3x150+1x70 avand lungimea de
(10+3xN) m;
-in P2 este prezentata schema monofilara a conturului pe care se va face bilantul electroenergetic;
-alimentarea din TPD a tablourilor de forta (TF) si a celor auxiliare (TA) se face prin cabluri subterane
de Aluminiu sau Cupru avand sectiunile si lungimile din schema monofilara data;
-caracteristicile tehnice ale cablurilor se iau din P4-Anexa 1, Anexa 2a-Tabel 4.8 – pag. 26, sau alte
normative accesibile studentului, cu obligatia indicarii acestora;
-din barele tablourilor de forta si auxiliare sunt alimentate, in principal, diverse agregate actionate de
motoare asincrone cu rotorul in scurtcircuit avand puterile nominale (mecanice) P2n [kW] indicate pe
schema conturului si parametrii alesi din P4-Anexa 3 si Anexa 3 bis de motoare asincrone cu rotor in
scurtcircuit, sau alte normative accesibile studentului, cu obligatia indicarii acestora;
-la unele dintre aceste tablouri se afla conectate si rezistente trifazate de incalzire cu puterile date in
schema conturului;
-numarul de receptoare (motoare, circuite de iluminat si rezistente) sunt date in schema monofilara, unde
valorile n1, n2, n3, n4 si n5 sunt individualizate pentru fiecare student la inceputul semestrului (P3-
Tabel valori n1, n2, n3, n4 si n5);
-puterile nominale ale motoarelor si numarul acestora sunt indicate in schema monofilara, iar serviciul
de functionare este S1 sau S3, unul din cele prezentate la punctul 4 din Capitolul 4 al cursului de
“Audit energetic” (P4-Anexa 6), la alegerea studentului in momentul definirii conturului;
-dupa finalizarea listelor de motoare se vor intocmi tabele cu parametrii nominali ai acestora, utilizand
P4-Anexa 3 si Anexa 3 bis de motoare asincrone cu rotor in scurtcircuit;
-pentru alimentarea fiecarui receptor din bara unui TF sau TA se vor alege cabluri trifazate din cupru si
aluminiu (din P4 -Anexa 1 sau Anexa 2 - cabluri pentru receptoare) dimensionate in functie de
curentul nominal al fiecarui receptor si cu lungimi cuprinse intre 10 m si 55 m (la alegearea studentului
in momentul definirii conturului), pozate prin canale de cabluri;
-se verifica caderea de tensiune pe fiecare circuit alimentat dintr-un TF sau TA; daca ∆U≥40V, se alege
un cabu cu sectiune superioara s.a.m.d.;

1
-pentru fiecare receptor se considera/alege o tensiune de linie medie de alimentare U, la plecarea din TF
sau TA, cuprinsa in limite normale, respectiv 380 V … 430 V (la alegearea studentului in momentul
definirii conturului);
-pentru fiecare motor se va alege un factor de incarcare mediu β=Pa/Pn, unde Pn [kW] este puterea
electrica nominala a motorului, Pa [kW] este puterea electrica medie absorbita de motor; β se alege in
intervalul (0,3 …1,4 - la alegerea studentului in momentul definirii conturului); rezulta astfel Pa=
Pnβ, unde Pn= P2n/ηn;
-pentru fiecare motor se determina factorul de putere mediu λ=cos φ si randamentul real η, conform
graficului prezentat in figura 7.a de la punctul 4.3.2 din capitolul 4 al cursului de “Audit
energetice”;
-pentru fiecare rezistor trifazat factorul de putere mediu se considera unitar;
-pentru corpurile de iluminat de pe fiecare circuit se alege un factor de putere mediu in intervalul (0,6
… 0,85 - la alegerea studentului in momentul definirii conturului), indicandu-se eventual si tipul de
lampi folosite (pct. 3.4.7 din capitolul 3 al cursului de Audit energetic, ori alta sursa bibliografica) pentru
justificarea factorului de putere ales;
-se determina curentul mediu Im absorbit de fiecare receptor, curent ce va reprezenta sarcina pentru
cablul de alimentare (Pa= 3U m I m cos  ); Um =U-ΔU
-se alege pentru fiecare receptor inductiv un factor de forma kf cu valori din intervalul (0,8 … 1,2 - la
alegerea studentului in momentul definirii conturului);
-se determina valorile medii pentru puterea reactiva Qa si puterea aparenta Sa absorbite de fiecare
receptor (pornind de la relatia S2 = P2 + Q2 si Qa= 3U m I m sin  );
-se impune pentru fiecare receptor un timp de functionare τf pe parcursul unei ore de exploatare,
cuprins in intervalul (0,75 …1 ore - la alegerea studentului in momentul definirii conturului);
-unitatea de referinta a bilantului este ORA.

2. Calculul pierderilor in linii

Considerăm ca secția de fabricatie functioneaza zilnic in 3 schimburi, timp de 6 sau 5 zile pe

saptama (la alegerea studentului in momentul definirii conturului ) si 48 saptamani pe an.
Se vor determina pierderile ORARE, urmand ca apoi sa se faca extrapolarea la nivelul unei
saptamani, luni, an.
Utilizand relatiile din Anexa 3 a Ghidului pentru elaborarea auditului energetic, sau
capitolul 4 punctele 3.1 si 3.2 ale cursului de “Audit energetic” se determina pierderile orare in
fiecare linie din reteaua de alimentare a receptoarelor conturului si anume:
l
-s-a determinat anterior rezistenta pe faza a fiecarei linii Rm ( Rm    ) cunoscand rezistivitatea pentru
s
cupru (1,754 x 10-8 Ωm) si pentru aluminiu (3,125 x 10-8 Ωm);
-se determina rezistenta echivalenta a liniei ReL
 I2 
 mp 
R  R  1    (  )    (  ) [Ω]
eL m L max Lm I 2 aer am
 max 
 
unde:
-Imp – este curentul mediu patratic prin cablu/conductor (Imp= Im kf);
-Imax – este curentul maxim admisibil al cablului/conductorului, conform P4-Anexa 1, Anexa 2-
Tabel 4.8;

2
 -valorile temperaturilor se stabilesc - la alegerea studentului in momentul definirii
conturului:
 temperatura maximă admisă a conductorului/cablului (de obicei 700C) [0C];
L max
 0
[ 0C];
Lm temperatura conductoarelor în momentul măsurării lui Rm (intre 20 … 25 C)
 0
[0C];
aer temperatura medie a aerului în timpul exploatării (intre 15 … 21 C)
 0
[0C];
am temperatura aerului în momentul măsurării lui Rm (intre 18 … 23 C)
-  este coeficientul de temperatură al rezistenţei, care are valorile:
-  = 0,004 [oC]-1 pentru conductoare din cupru, aluminiu şi oţel – aluminiu;
-  = 0,006 [oC]-1 pentru conductoare din oţel;
-se calculeaza pierderile orare pe fiecare linie de alimentare a receptoarelor:
E  3  k  I 2  R    10  3 [kWh]
L f m eL f

-dupa acelasi algoritm se determina/calculeaza pierderile orare de energie in liniile dintre fiecare TF/TA
si TPD, iar in final pe cablurile dintre TPD si transformatorul din PT, curentul Im find calculat ca suma a
curentilor de pe fiecare circuit din aval de TF/TA, respectiv TPD, iar τ f = 1 ora pentru aceste tronsoane
de cabluri;
-se determina pierderile de energie totale orare in liniile/cablurile din instalatia de alimentare cu energie
electrica;
-prin extrapolare se determina pierderile in linii pe schimb (8 ore), zi (3x8 ore), saptamana (5 sau 6 zile),
luna (4 saptamani), an (48 saptamani).

3. Calculul pierderilor in motoare si consumul de energie al receptoarelor (modelul simplificat pct.

4.3.2 al cursului de “Audit energetic”)
-pentru fiecare motor din contur se determina consumul total si pierderile de energie activa orare:
E  P 
c, m a f [kWh]
E  (1   )  P  
m a f [kWh]
-pentru fiecare motor din contur cu puterea reactiva medie absorbita Qa [kVAR] determinata anterior, se
calculeaza consumul total de energie reactiva pe ora:
Wr = Qa τf [kVARh];
-pentru fiecare rezistenta de inclzire se calculeaza consumul total orar:
E  P 
c, rez n f [kWh]
-pentru fiecare circuit de iluminat se calculeaza consumul total orar de energie:
E  P 
c, il n f [kWh]
-pentru fiecare circuit de iluminat din contur se determina puterea reactiva medie absorbita Qa [kVAR] si
se calculeaza consumul total de energie reactiva Wr [kVARh] pe ora;
-se determina consumul orar total de energie activa si reactiva pe fiecare TF, TA si apoi pe TPD (atentie:
la calculul energiei active pe fiecare tablou se insumeaza consumurile de energie ale tuturor
receptoarelor alimentate din tablou, la care se adauga si pierderile de energie pe cablurile de alimentare
de la bornele fiecarui receptor pana la tablou).
4. Calculul consumurilor si pierderilor in transformatorul sursa (punctul 2, pag. 53, Anexa 3 din
Ghidul pentru elaborarea auditului energetic)
-se determina incarcarea medie a transformatorului (Pa, Qa si Sa) din energiile totale consumate orar
pentru o zi lucratoare (atentie: la calculul energiei active pe TPD se insumeaza consumurile de energie
ale tuturor TF/TA alimentate din TPD, la care se adauga si pierderile de energie pe cablurile de
alimentare dintre fiecare TF/TA si TPD; pentru incarcarea transformatorului sursa se procedeaza la fel,
adica energia activa consumata din secundarul transformatorului este suma dintre energia totala
consumata din TPD si pierderile de energie activa pe cablul dintre TPD si transformatorul sursa).

3
-pentru calculul incarcarii pe transformator, unde se tine cont si de pierderile pe linii (ΔE L), se are in
vedere faptul ca pierderile de energie s-au calculat anterior pe ora, valoarea acestora fiind egala cu
pierderea de puetere (ΔPL);
-se neglijeaza pierderile de putere reactiva pe cabluri;
-pentru zilele de sambata si duminica se ia in considerare o incarcare a transformatorului cuprinsa intre
8% si 12% din aceea determinata pentru o zi lucratoare;
-se determina pierderile orare totale de energie activa pe transformator intr-o zi de lucru si respectiv de
sambata sau duminica, considerand un transformator cu racire naturala:
E  P     tr 2  P  
tr 0 f sc f

unde βtr=Sa/Sn; Sa fiind incarcarea medie a transformatorului, iar S n puterea nominala a acestuia; timpul
de functionare la transformator este o ora.
-pierderile orare de energie reactiva pe transformator se calculeaza dupa urmatorul algoritm:
S
Qtr  Q0  Qsc  ( a )
Sn
unde
i [%]
Q0  0  Sn
100
u [%]
Qsc  sc  Sn ,
100
PaIT  Pa  Ptr
QaIT  Qa  Qtr
-si in cazul transformatorului se tine cont ca puterile sunt egale cu energiile consumate sau pierdute
calculate pe ora;
-parametrii transformatoarelor de alimentare se iau din P4 – Anexa 4;
-tinand cont de consumul orar total determinat de energie activa, inregistrat de furnizor, pe o zi
lucratoare si pe una nelucratoare, se determina consumul pe intreg anul;
-tinand cont de consumul orar total determinat de energie reactiva, inregistrat de furnizor, pe o zi
lucratoare si pe una nelucratoare, se determina consumul pe intreg anul;
-zile nelucratoare sunt considerate si cele in care fabrica nu functioneaza;
-se vor calcula puterile absorbite, respectiv energiile consumate atat pe partea de JT cat si pe cea de IT a
transformatorului sursa.

5. Tabele de bilant si Diagrame Sankey

Utilizand rezultatele obtinute pentru o ORA dintr-o ZI LUCRATOARE la etapele precedente se

completeaza tabelul de mai jos in situatia existenta/reala.

Nr. Valoare
Componenta de bilant Simbol UM
crt. Cantitate %

4
 1. Energia intrată în contur Ei kWh
2. Energia utilă Eu kWh
3. Pierderi totale ∆Ep kWh
3.1 Pierderi în reteaua electrică de alimentare (in linii) EL kWh
3.2 Pierderi in motoare ∆Em kWh
3.3 Pierderi in transformatoare Etr kWh

Reprezentarea datelor obtinute se poate evidentia printr-o schema cunoscuta sub numele de
diagrama Sankey, ca in figura de mai jos.

Ei = … kWh [100%]
Eu = … kWh [… %] ΔEp= … kWh [… %]

ΔEm = … kWh [… %]

ΔEL = … kWh [… %]

ΔEtr = … kWh [… %]

Eu = … kWh [ …%]

Diagrama Sankey pentru bilantul real

6. Analiza bilantului real

Analiza bilanţului consta in compararea componentelor utile si de pierderi cu acelea din
procesele si instalaţiile similare, de proiect, de recepţie, de omologare, de optimizare, cunoscute pe plan
intern, extern si in literatura de specialitate.
Bilanţul energetic real orar al conturului analizat se prezintă detaliat pe componente intr-un tabel,
precum cel de mai jos:

Bilantul energetic real al conturului analizat

5
 Iesiri
Intrari Pierderi in
Nr. Pierderi in Pierderi in Energie Randament
Specificatie [kWh]
Crt. motoare transformatoare utila [%]
linii
[kWh] [kWh] [kWh]
[kWh]
1 Motoare/rezistente/iluminat X X
2 Linii de alimentare X X
3 Transformatoare X X
Total pe componente X
Total pe componente % 100
Total general X
Total general % 100

Din tabelul de mai sus rezulta randamentul conventional al transformarilor energetice din contur precum
si consumurile specifice.
Bilanţul energetic real întocmit pentru conturul analizat a scos in evidenta următoarele
particularitati de funcţionare:
-pierderile in linii …. (nu trebuie sa depaseasca 5%)…...
-pierderile in motoare …… (nu trebuie sa depaseasca 23%)…...
-pierderile in transformatoare ….(nu trebuie sa depaseasca 25%).......
-motoare subincarcate …(se evidentiaza motoarele cu incarcare sub 40% si se are in vedere inlocuirea
acestora cu altele de putere mai mica).....:
-……din tabloul T……motorul………….
-…………………….
-…………………….
-motoare supraincarcate …(se evidentiaza motoarele cu incarcare mai mare de 100% si se are in vedere
economia de energie ce se obtine dupa eliminarea suprasarcinii ce depaseste 100%)......:
-…………din tabloul T……motorul…….
-…………………….
-…………………….
-incarcarea pe postul de transformare ………….
-circulatia de putere reactiva pe postul de transformare si pe circuitele principale din contur (pe cele 6
plecari din TPD - Qa si cosφ):
-…………………….
-…………………….
-…………………….

7. Bilantul optimizat

Bilanţul optimizat se elaborează de fiecare dată când se elaborează şi bilanţul real. El ia în

considerare efectul implementării măsurilor de creştere a eficienţei identificate prin analiza bilanţului
real. In Tabelul de mai jos se prezinta sintetic bilantul real pe o ora, pe o zi, pe o saptamana, pe o luna si
pe un an la conturul analizat.

Bilantul energetic real orar zilnic, saptamanal, lunar si anual

6
 Iesiri
Intrari Pierderi in
Nr. Pierderi in Pierderi in Energie Randament
Total [kWh]
Crt. motoare transformatoare utila [%]
linii
[kWh] [kWh] [kWh]
[kWh]
1 Orar*
2 Zilnic*
3 Saptamanal*
4 Lunar*
5 Anual**
*pentru zilele lucratoare
**pentru toate zilele din an

Pentru întocmirea bilanţului optimizat se porneste de la situatia reala existenta. Bilantul optim
rezulta din datele bilantului real prin scaderea din fiecare componenta utila sau de pierderi, a
economiilor corespunzatoare realizabile prin caile si masurile tehnico-organizatorice stabilite cu ocazia
analizei bilantului real si pe de alta parte prin diminuarea, in aceeasi masura, a componentelor de energie
intrata in contur, din care deriva componentele de energie iesita, care au fost reduse. In conjunctura
actuala, realizarea economiei de energie cu ajutorul diferitelor metode de reducere a consumurilor
specifice si a consumurilor proprii tehnologice trebuie sa devina o preocupare de baza a responsabilului
cu energia din cadrul agentului economic (managerul energetic).
Aplicarea conditiilor de utilizare optima a energiei electrice pe structura bilantului real se
realizeaza printr-o paleta larga de metode si tehnici operative, dintre care, pentru conturul analizat, retin
atentia urmatoarele posibilitati de reducere a consumurilor:
- inlocuirea motoarelor subincarcate de la….
- eliminarea cauzelor supraincarcarii la….
- modificarea sectiunii liniilor de alimentare….
- rocadarea/inlocuirea trafo….
- ….

Din analiza datelor obtinute rezulta o reducere a consumului dupa cum urmeaza:
- …. kWh din inlocuirea motoarelor subincarcate …………….
- …. kWh din eliminarea cauzelor supraincarcarii …………..
- …. kWh din modificarea sectiunii liniilor de alimentare
- …. kWh din rocadarea/inlocuirea trafo
- …. kWh din …………………

Pentru propunerile de reducere a consumului, in tabelul de mai jos se prezinta rezultatele

bilantului energetic orar optimizat (pentru o zi lucratoare) si se intocmeste diagrama Sankey pentru
bilantul energetic optimizat.
Bilantul energetic orar
Iesiri
Intrari Pierderi in
Nr. Pierderi in Pierderi in Energie Randament
Total [kWh]
Crt. motoare transformatoare utila [%]
linii
[kWh] [kWh] [kWh]
[kWh]
1 Real
2 Optimizat

7
8. Program de masuri si acţiuni pentru reducerea consumurilor energetice
Pe baza concluziilor rezultate din analiza bilanţului real, al regimurilor analizate, al bilantului
optimizat, precum si din analiza tuturor aspectelor privind exploatarea efectiva a conturului propunem
urmatoarele masuri de reducere a consumurilor de energie electrica:
- ….
- ….

9. Compensarea puterii reactive

Pe baza puterii reactive medii Qa absorbite de conturul analizat din postul de transformare se
dimensioneaza capacitatea sistemului de compensare necesar, care trebuie montat pe bara de joasa
tensiune a postului. Se va considera un factor de putere neutral cos φ’=0,92.
Pornind de la triunghiul puterilor, inainte de compensare si dupa compensare se poate obtine Qa’
dupa compensare din relatia:
2
 P 
Pa  S a  Qa   S a '
2 2 2 2
 (Qa ' )   a   (Qa ' ) 2
2

 cos  ' 
Puterea reactiva necesara a fi compensata este
Qnec  Qa  Qa '
sau
Qnec  Pa  (tan   tan  ' )
Pentru asigurarea factorului de putere neutral in puctul de contorizare atunci se va lua in
considerare si pierderea de putere reactiva pe transformatoare, componenta care contribuie de asemenea
la reducerea factorului de putere global; in acest caz, la calculul puterii aparente absorbite pe partea de
IT SaIT, unde se face contorizarea energiei electrice de catre furnizor, se va considera si pierderea de
putere reactiva pe postul de transformare, calculata la cap. 4, dupa algoritmul de mai jos:
S
Qtr  Q0  Qsc  ( a )
Sn
unde
i [%]
Q0  0  Sn
100
u [%]
Qsc  sc  Sn ,
100
PaIT  Pa  Ptr
P  P   tr 2  P
tr 0 sc
QaIT  Qa  Qtr
2 2 2
S aIT  PaIT  QaIT
QnecIT  QaIT  QaIT '
sau
QnecIT  PaIT  (tan  IT  tan  IT ' )
unde:
-QnecIT – este capacitatea sistemului de compensare necesara compensarii puterii reactive, inclusiv
aceea consumata de postul de transformare;

8
 -tanφIT si tanφIT’ sunt valorile corespunzatoare factorului de putere de pe partea de IT, inainte si
dupa compensare.
Cu aceste marimi determinate, se calculeaza factorul de putere real in punctul de contorizare cu
furnizorul de energie, valoare care intra in calcul la factura de energie reactiva, atunci cand punctul de
delimitare se afla pe MT(IT).
Parametrii utilizati in relatiile de mai sus fiind cei indicati in P4-Anexa 4, iar pentru calculul
sistemului de compensare se are in vedere incarcarea maxima, respectiv aceea corespunzatoare zilelor de
lucru.
Din P4- Anexa 7 se alege un sistem de compensare care sa acopere necesarul maxim de putere
reactiva din contur.
Se determina energia reactiva compensata (Wr = Q nec τ, respectiv Wr = Q necIT τ [kVARh] ), pe un
an, tinand cont de cele doua regimuri de exploatare, in zile lucratoare si in zile de repaus, iar solutia va fi
integrata in planul de masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice.
Pentru instalatii in care exista si regim deformant, compensarea puterii reactive se face in
conditiile prevazute la P5–Anexa 1.

10. Calculul de eficienta economica al principalelor masuri stabilite

Pe baza concluziilor rezultate din analiza bilanţului real si cel optimizat, precum si programul de
masuri propus se urmareste eliminarea sau reducerea într-o măsură cât mai mare a pierderilor de energie,
dar si a consumurilor.
Măsurile care prezintă eficienţă economică se clasifică, în funcţie de nivelul investiţiei, în
următoarele categorii şi anume:

▪ măsuri fără investiţii (no cost – low cost):

- ….
- ….
- ….

▪ măsuri cu investiţii modice (cu perioadă simplă de recuperare mai mică de 5 ani):
- ….
- ….
- ….

▪ măsuri cu investiţii mari (schimbări tehnologice), care, de regulă, au perioadă simplă

de recuperare a investiţiei mare.
- ….
- ….
- ….

Pentru fiecare din masurile propuse, in tabelul de mai jos se evalueaza eficienta introducerii
acestora. Rezultatele prezentate sunt estimative, calculele si determinarile exacte dand rezultate mai
bune. Ca referinta pentru consumurile energetice se va considera factura de energie a beneficiarului pe
ultima luna (sau in cazul nostru un pret mediu al energiei active de 400 lei/MWh si de 75 lei/MVARh
pentru energia reactiva, la care se adauga si TVA-ul). Pentru factorii de echivalenta ai energiilor se va
utiliza Anexa 8 din P4. La echivalarea energiei reactive cu energie activa se va folosi un raport de 1/10.

9
 Economii estimate Costuri de Durată de
Nr.
Denumirea măsurii investiţie recuperare
crt. [t.e.p./an] [lei/an]
[lei] [luni]
1.
2.
3.
4.
5.

10