IMPACTUL SURSELOR REGENERABILE (SGD)

ASUPRA RETELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUTIE

Ioan ROSCA
Ioan DUMBRAVA
Marian GEANTA
Ioan SILVAS
Dumitru FEDERENCIUC

RTF3-FOREN, 25.06.2014 Bucuresti

AGENDA
I.IMPACTUL SURSELOR DE GENERARE DISTRIBUITA ASUPRA
STANDARDULUI DE PERFORMANTA SI A REGIMURILOR DE
FUNCTIONARE A RETELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUTIE
II.IMPACTUL SURSELOR DE GENERARE DISTRIBUITA ASUPRA
NECESITATII OPERARII IN NOUL MODEL DE RETEA ELECTRICA
III.IMPACTUL SURSELOR DE GENERARE DISTRIBUITA ASUPRA
UNOR NOI MODELE DE AFACERI IN ENERGIE

I.IMPACTUL SURSELOR DE GENERARE DISTRIBUITA ASUPRA

STANDARDULUI DE PERFORMANTA SI A REGIMURILOR DE
FUNCTIONARE A RETELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUTIE

Strategia UE 20/20/20 a asigurat cadrul promovarii

surselor de generare distribuita (SGD):
A)surse intermitente de energie

Centrale electrice eoliene.

Centrale electrice fotovoltaice (fotoelectrice).

O surs de energie intermitent este orice surs de energie, care nu este disponibila n mod
continuu din cauza unor factori care sunt in afara controlului direct. Sursa intermitent poate fi destul
de previzibila, de exemplu, energia fotovoltaica, dar nu poate fi dispecerizata pentru a satisface
cererea de putere a unui sistem .
Utilizarea eficient a surselor intermitente ntr-o reea de energie electric se bazeaz de obicei pe
ideea ca aceste surse intermitente nlocuiesc combustibilul care ar fi consumat altfel prin centralele
electrice neregenerabile, sau se folosesc la stocarea energiei sub form de apa de pompaj, de aer
comprimat sau de ghea etc pentru a fi folosit atunci cnd este nevoie.
B)surse operationale de energie in situatii de deficit/excedent de putere

Centrale hidroelectrice de mic putere.

Centrale electrice pe biogaz.

Centrale electrice pe biomasa.

Directiva 72/CE/2009 privind regulile pietei de energie are pentru OTS si OD sprijin in Directiva 27/CE/2012

Agregarea surselor de generare distribuita cu sursele clasice si eventual cu consumatorii va fi

benefica pentru eficienta energetica a activitatii operatorului de distributie, prin realizarea
centralelor virtuale de putere (VPP) si prin raspuns la cerere (DR)
C)Gestionaraea sistemelor de stocare a energiei de catre operatorii de distributie va fi benefica
pentru toti utilizatorii retelei de distributie.

si a creat noi provocari pentru Operatorii de Distributie.

Prin promovarea SGD se trece de la un flux de putere

unidirectional la un flux de putere bidirectional

Modelul NIST 2.0 de retea

inteligenta

Extensia EU la
modelul NIST 2.0

I1.Impactul SGD asupra

calitatii energiei electrice distribuite
Prin Standardul de performan pentru serviciul de distributie a
energiei, aprobat prin Ordinul ANRE nr 28/2007 se stabilesc indicatorii
de performan privind:
(1)continuitatea alimentrii cu energie electric a clienilor;
(2)calitatea tehnic a energiei electrice distribuite;
(3)calitatea comercial a serviciului de distribuie a energiei electrice.

Obligatiile operatorului de distributie (OD) pentru monitorizarea calitii

serviciului de distribuie a energiei electrice, au la baza Ordinul ANRE
nr.28/2007 si constau in:

1 - Monitorizarea continuitii i calitii energiei electrice

(1) OD realizeaz monitorizarea acesteia ntr-un numr semnificativ de staii, cu
ajutorul unor aparate complet adecvate. Aparatele de monitorizare trebuie s
permit, minimum, msurarea, nregistrarea i analizarea urmtoarelor mrimi
referitor la tensiune: ntreruperile tranzitorii, ntreruperile scurte i lungi,
frecvena, valoarea efectiv a tensiunii, golurile de tensiune, supratensiunile
temporare la frecvena industrial (50 Hz) ntre faze i pmnt sau ntre faze
(voltage swells), fenomenul de flicker, variaiile rapide i lente de tensiune,
armonicile, interarmonicile, factorul de distorsiune armonic, nesimetria sistemului
trifazat de tensiuni. De asemenea, aparatele trebuie s permit nregistrarea i
msurarea curenilor (unda fundamental i armonicile).

Se justifica montarea PMU in nodurile RED cu puteri peste 5MW?

(2) n anul 2008, fiecare OD titular de licen cu contract de concesiune a avut
obligatia de a monitoriza minimum 5 staii n care, din informaiile prealabile,
existau probleme. Monitorizarea valorii efective a tensiunii este necesar n
toate staiile.

3) Suplimentar, OD trebuie s se doteze cu un numr suficient de aparate de

monitorizare portabile cu aceleai performane, pentru rezolvarea reclamaiilor
primite de la utilizatori referitoare la calitatea energiei electrice. Costurile legate
de monitorizare revin utilizatorului, dac parametrii sunt n limitele admisibile sau
calitatea energiei electrice este sczut din cauza utilizatorului, respectiv OD, n
caz contrar.
Toate aparatele de monitorizare trebuie s fie suficient de precise, cu
respectarea standardelor internaionale de msurare (SR EN 61000-4-30) i
capabile s efectueze msurtori minimum conform limitelor stabilite de SR
EN 50160, pentru a putea utiliza nregistrrile i n relaiile juridice ale OD cu
alte entiti, innd cont de prevederile din contracte.
Pentru a putea determina indicatorii de continuitate din reea, OD vor instala
contoare de ntreruperi, care s poat nregistra toate tipurile de ntreruperi
(tranzitorii, scurte sau lungi). Pn la 31 martie 2008, fiecare OD titular de licen
cu contract de concesiune trebuia sa instaleze minimum 100 de contoare de
ntreruperi. Ceilali OD vor instala minimum 3 contoare de ntreruperi.
.

SISTEMUL DISTRIBUIT DE CONTROL AL CALITATII ENERGIEI ELECTRICE

2 - Urmrirea i nregistrarea indicatorilor de performan

.
OD vor transmite anual la ANRE rapoarte privind performanele realizate
referitor la calitatea energiei electrice, comparativ cu standardele impuse.
(2) Se vor prezenta datele nregistrate din staiile monitorizate referitor la:
numrul de ntreruperi tranzitorii, scurte i lungi, golurile de tensiune, frecvena,
tensiunea, armonicile, factorul de distorsiune armonic, nesimetria sistemului trifazat
de tensiuni de secven negativ, etc, conform tabelului 3. Dac aparatul de
monitorizare are un soft care elaboreaz automat un protocol al mrimilor
nregistrate, pe o durat de minimum un trimestru, acesta se prezint ca atare. De
asemenea, se vor prezenta detalii ale aciunilor de remediere ntreprinse n urma
aciunilor de monitorizare. n paralel, OD vor prezenta anual ANRE rapoarte
privind reclamaiile clienilor referitoare la continuitatea i calitatea energiei
electrice, modul de soluionare i timpul n care li s-a rspuns
AVAND IN VEDERE CA IN PCC DINTRE OD SI SGD S-AU MONTAT
ECHIPAMENTE DE MASURAREA CALITATII ENERGIEI CU POSIBILITATE DE
TRANSMITERE DE LA DISTANTA A DATELOR ESTE OPORTUNA REALIZAREA
UNEI PLATFORME CARE SA INTEGREZE TOATE SOLUTIILE DE
MONITORIZARE A CALITATII ENERGIEI?

SURSA:

Integrarea aparatelor de masurarea calitatii intr-o platforma PQ View

I2.Impactul introducerii unei SGD

asupra nivelului de c.p.t.

Racordarea unei SGD (CEF de 2.5MW)

2.1MW

Staie de
transformare

630
0.3MW

IT

2km
1km

3km

MT
50 OlAl
2km

3km

2km

5km

160
0.1MW

5km
400
0.2MW

Post de
transformare
JT
160
0.1MW

630
0.3MW

PCC

3km

1km

400
0.2MW

4km

2500
(0-2.5)MW

Surs
distribuit

1000
0.5MW

630
0.3MW

Pfec=

7MW

2MW
consum
max

PD= 1,93MW
SPG(MW)

0
0,25
0,5
1
1,5
2
2,5

n
0,00
0,13
0,26
0,52
0,78
1,04
1,30

nec P(kW) pozitia pt n

0,00 58,5
1
0,04 47,5
2
0,07 39,2
3
0,14 30,5
4
0,21 31,7
5
0,29 42,5
6
0,36 62,6
7

70,00
60,00
50,00
40,00
n
P(kW)

30,00
20,00
10,00
0,00
1

O CONFIRMARE INTERESANTA DE ANALIZAT IN MEDIE TENSIUNE VA FI CEA

OFERITA DE CONTOARELE DE LA OPERATORUL DE MASURARE ELECTRICA

1.Alegerea metodei de calcul al pierderilor de energie functie de gradul de penetrare a sarcinii

2.Modalitati de calcul a pierderile anuale de energie electrica in scenariul o singura SGD

Ca atare
Impactul SGD asupra pierderilor de energie este o problema de mare interes, aa
cum arat numrul mare de studii efectuate pe aceast tema.Cele mai multe din aceste
studii s-au concentrat pe studierea unui caz specific (de alimentare i conectare a SGD)
sau s elaboreze o metodologie de evaluare specifica situaiei de pierderi atunci cnd un
anumit scenariu de penetrare SGD a fost stabilit. Aceasta impune o noua preocupare de
investigatie prin studii specializate asupra a ceea ce este evoluia estimat a
pierderilor ntr-o retea electrica de distributie, funcie de diferiti parametrii, cum ar fi :
gradul de penetrare a SGD, amestecul de tehnologii a SGD, dispersia i locaia SGD,
prognoza de productie sau functie de sistemul de control al energiei reactive.
Din concluziile studiilor efectuate au artat c distribuitorul de energie electric obine
beneficii de pe urma penetrrii generrii distribuite doar n cazul n care aceasta produce
sub 23 % din electricitatea consumat n zon, iar generatoarele SGD fiind optimal
distribuite n reea, explicaia fiind aceea c beneficiile apar datorit reducerii CPT .
Mentionam ca functie de gradul de penetrare a SGD si de modul de amplasare ale
acestora reteaua electrica de distributie poate fi pasiva (reteaua proiectata), poate
devini partial activa (noduri cu prosumeri) sau activa (colecteaza toate SGD).

Situaia ATR i CR pentru CEE de pe site-ul Transelectrica la 16.06.2014

Situaia ATR i CR pentru CEF de pe site-ul Transelectrica la 16.06.2014

ASADAR,

IMPACTUL REAL AL S.G.D. ASUPRA NIVELULUI C.P.T. IN

RED VA TREBUI SA FIE :
EVALUAT DIN TIMP, PRIN STUDII PE NIVELE DE
TENSIUNI LA STADIUL ACTUAL AL PIF-urilor, CR , ATR sau
SS IN CURS DE AVIZARE, IN BAZA UNEI METODOLOGII
AGREATE DE ANRE, STUDII PROMOVATE PRIN GRIJA
OPERATORILOR DE DISTRIBUTIE SI
VALIDAT PRIN SISTEME DE MASURARE INTELIGENTE,
CARE FAC OBIECTUL ACTIUNILOR IMPUSE PRIN
ORDINUL ANRE NR 91/2012.

Regandirea metodologiei de
elaborare studii de prognoza a cpt

500
400
300
200
100
0
8.1.2013
8.2.2013
8.3.2013
8.5.2013
8.6.2013
8.8.2013
8.9.2013
8.10.201
8.12.201
8.13.201
8.15.201
8.16.201
8.18.201
8.19.201
8.20.201
8.22.201
8.23.201
8.25.201
8.26.201
8.27.201
8.29.201
8.30.201
9.1.2013
9.2.2013
9.4.2013
9.5.2013
9.6.2013
9.8.2013
9.9.2013
9.11.201
9.12.201
9.13.201
9.15.201
9.16.201
9.18.201
9.19.201
9.21.201
9.22.201
9.23.201
9.25.201
9.26.201
9.28.201
9.29.201
9.30.201

8.1.2013 1:00
8.2.2013 11:00
8.3.2013 21:00
8.5.2013 7:00
8.6.2013 17:00
8.8.2013 3:00
8.9.2013 13:00
8.10.2013 23:00
8.12.2013 9:00
8.13.2013 19:00
8.15.2013 5:00
8.16.2013 15:00
8.18.2013 1:00
8.19.2013 11:00
8.20.2013 21:00
8.22.2013 7:00
8.23.2013 17:00
8.25.2013 3:00
8.26.2013 13:00
8.27.2013 23:00
8.29.2013 9:00
8.30.2013 19:00
9.1.2013 5:00
9.2.2013 15:00
9.4.2013 1:00
9.5.2013 11:00
9.6.2013 21:00
9.8.2013 7:00
9.9.2013 17:00
9.11.2013 3:00
9.12.2013 13:00
9.13.2013 23:00
9.15.2013 9:00
9.16.2013 19:00
9.18.2013 5:00
9.19.2013 15:00
9.21.2013 1:00
9.22.2013 11:00
9.23.2013 21:00
9.25.2013 7:00
9.26.2013 17:00
9.28.2013 3:00
9.29.2013 13:00
9.30.2013 23:00

2500

CEE

2000

1500
kWh

1000
kWh

kVARh

kVARh

500

CEF
kWh

kWh

kVARh

kVARh

9.8.13 1:00 PM
10.8.13 5:00 PM
11.8.13 9:00 PM
13.8.13 1:00 AM
14.8.13 5:00 AM
15.8.13 9:00 AM
16.8.13 1:00 PM
17.8.13 5:00 PM
18.8.13 9:00 PM
20.8.13 1:00 AM
21.8.13 5:00 AM
22.8.13 9:00 AM
23.8.13 1:00 PM
24.8.13 5:00 PM
25.8.13 9:00 PM
27.8.13 1:00 AM
28.8.13 5:00 AM
29.8.13 9:00 AM
30.8.13 1:00 PM
31.8.13 5:00 PM
1.9.13 9:00 PM
3.9.13 1:00 AM
4.9.13 5:00 AM
5.9.13 9:00 AM
6.9.13 1:00 PM
7.9.13 5:00 PM
8.9.13 9:00 PM
10.9.13 1:00 AM
11.9.13 5:00 AM
12.9.13 9:00 AM
13.9.13 1:00 PM
14.9.13 5:00 PM
15.9.13 9:00 PM
17.9.13 1:00 AM
18.9.13 5:00 AM
19.9.13 9:00 AM
20.9.13 1:00 PM
21.9.13 5:00 PM
22.9.13 9:00 PM
24.9.13 1:00 AM
25.9.13 5:00 AM
26.9.13 9:00 AM
27.9.13 1:00 PM
28.9.13 5:00 PM
29.9.13 9:00 PM

3000,00

SGD=CEE+CEF

2500,00

2000,00

1500,00
kWh

kWh

kVArh

1000,00
kVArh

500,00

333kW
CONSUM

0,00

II.IMPACTUL SURSELOR DE GENERARE

DISTRIBUITA ASUPRA NECESITATII OPERARII
IN NOUL MODEL DE RETEA ELECTRICA

Se impune o noua arhitectura de RED

SURSA :CEN CENELEC SI ETSI

Conform CEN-CENELEC-ETSI principalele sisteme ale reelelor inteligente din distributie,

sunt:
1.Sistemul de management al distributiei cu
-Sistemul de automatizare al statiilor de transformare SCADA
-Automatizarea fiderilor /SAD-U/axelor /SAD :reclosere,STC
-Sistemul distribuit de control al calitatii energiei electrice
-Sistemul SCADA-DMS integrat in Sistemul GIS
-FACTS-Sisteme flexibile de transport in c.a.(Bobine,Capacitati)

2.Sistemul de operare a generarii distribuite(DER) cu

-Sistemul de operare a generarii distribuite
-Sistemul EMS-SCADA al generarii distribuite si Sistemul de centrale virtuale (VPP)

3.Sistemul de contorizare inteligenta cu

-Sistemul de infrastructuri avansate de contotizare inteligenta (AMI)
-Sistemele back-office ale contorizarii (MDM, SAP I-SU)

4.Sistemele de flexibilizare a cererii si a productiei (DR) cu

-Sistemul de management al agregarii prosumerilor si HVDC
-Sistemele de stocare a energiei electrice

5.Conectarea la reteaua electrica a vehiculelor electrice (e-mobility) cu

-Sistemele de incarcare e-mobility

6.Sistemul de piata a energiei electrice cu

-Sistemul de piata (concurentiala, reglementate)
-Sistemele de trading (PCCB,PZU,PIZ,PE)

7.Sistemele de administrare cu
-Sistemul de management al activelor si al mentenantei (Asset Management)
-Sistemele de management al infrastructurilor de comunicatii
-Sistemul de configurare de la distanta a dispozitivelor RTU si a contoarelor inteligente
-Sistemul de autentificare si autorizare de la distanta a conturilor
-Sistemul de referinta a ceasului (GPS etc)
-Sistemul de monitorizare meteo si prognoza

SCADA in
statia de
transformare

Sistem de
control PQ
distribuit

SAD,
(reclosere ,STC)
SAD-U
(RTU in PT/PA)

SCADA-DMS
si GIS la OD

FACTS

AUTOMATIZAREA ACTIVITATII DE DISTRIBUTIE

ESTE IMPUSA DE STANDARDUL DE PERFORMANTA

Integrarea si monitorizarea RES/DER

DER EMS si sistemul VPP

Sistemul de operare DER

ACTIVITATE CE TREBUIE SA FIE ORGANIZATA LA NIVELUL OD DUPA

APARITIA CODURILOR CE SUNT IN ELABORARE LA ENTSO-E
Se poate mapa Controlul puterii reactive al unei unitati DER

SCADA-EMS
DER/RES

SCADA-DMS

Equipmente PQ in montaj fix

PQ View PQ
Data Manager

Equipmente portabile PQ

PQ View PQ
Data Manager

PQ View PQ
Data Manager

PQ
View

Sisteme de operare
MS Windows
Linux
Iphone
Android etc

MDM
Smart Metering

Integrarea Power Quality Platform

cu alte platforme

ACTIUNEA DE IMPLEMENTARE A CONTORIZARII INTELIGENTE A FOST

APROBATA PRIN LEGEA 123/2012 ART 66 SI ESTE MONITORIZATA DE ANRE

III.IMPACTUL SURSELOR DE GENERARE

DISTRIBUITA ASUPRA UNOR NOI
MODELE DE AFACERI IN ENERGIE

 Operatorul sistemului de distribuie (DSO): n

conformitate cu articolul 2.6 din Directiva
2009/72/CE: "o persoan fizic sau juridic
responsabil de exploatarea, ntreinerea i, dac
este necesar, dezvoltarea sistemului de distribuie
ntr-o anumit zon i, dup caz, a
interconexiunilor acestuia cu alte sisteme, precum
i pentru asigurarea pe termen lung a capacitii
sistemului de a satisface cererile rezonabile de
distribuie a energiei electrice ".
Mai mult dect att, DSO este responsabil pentru
acces la reeaua regional, stabilitatea reelei,
integrarea surselor regenerabile de energie la
nivelul distribuiei i echilibrarea sarcinilor la nivel
local.

www.pwc.com/utilities
Studiul: Transformarea energiei - Impactul pe
modelul de afaceri in sectorul energetic
94% prevad transformare completa sau schimbari importante in
modelul de afaceri a utilitatii de energie
67% se asteapta la tehnologii si noi surse de energie ce vor reduce
dramatic dependenta de petrol si gaz din tarile bogate
82% vad generarea de energie distribuita ca o oportunitate fata de
numai 18% care o vad ca o amenintare

Modelul de afaceri al unui OD stabilit de catre ANRE

prin Metodologia tarifului de distributie:

Pentru indicatorii de calitate a electricitatii sunt prevederi clare in Standardul de

performanta
Pentru calcul cpt exista Metodologiile CIRE pentru elaborare studiilor de
determinare a c.p.t. tehnic pe categorii de instalatii in vederea alocarii cifrelor de
monitorizare realizate pentru RED cu noduri pasive.

Aparitia surselor de generare distribuita (SGD)

are urmatoarele influente in modelul de afaceri:

OD

Ce servicii auxiliare poate oferi un operator de distributie ? /1

(* sursa Eurelectric)
Pentru a rspunde la aceast ntrebare s-a nceput prin identificarea posibilelor modele
viitoare ale pieei i oportuniti de afaceri pentru reelele inteligente. Bazat pe literatura de
specialitate i interviuri cu mai mult de 30 de pri interesate, au fost identificate urmtoarele
cinci servicii de retea inteligenta
1 . Servicii de flexibilitate
Serviciile de flexibilitate sunt legate de capacitatea de adaptare i anticipare la condiii
incerte i schimbatoare ale sistemului de putere, ntr-un mod rapid, sigur i rentabil. Se
poate distinge ntre furnizare i cererea de servicii de flexibilitate.
Flexibilitatea pot fi oferita de ctre utilizatorii sistemului de exemplu productori, consumatori
sau prosumers (prin rspuns la cerere, generare distribuit, stocare) sau prin intermediari,
cum ar fi agregatorii i furnizori n numele celor dinti.
Pe partea de cerere, operatorii de reele, att TSO i DSO, pot folosi flexibilitatea pentru
gestionarea congestiei ca un substitut pentru investiii n infrastructur. Odat cu creterea
produciei de generare distribuit, care de multe ori nu este dispecerizabila din cauza naturii
sale intermitente, fluxurile de reea devin mai variabile i nu pot fi rezolvate eficient n faza
de planificare a reelei crescand nevoile de investiii n reea.
Mai mult dect att, cererea de flexibilitate provine, de asemenea, de la agregatori, furnizorii
en detail, furnizorii angro, PRE-partile responsabile cu echilibrarea i TSO n scopuri de
echilibrare.

Ce servicii auxiliare poate oferi un operator de distributie ? /2

(* sursa Eurelectric)
2. Furnizarea infrastructurii pentru ncrcare vehicule electrice
Extinderea utilizrii vehiculelor electrice necesit o disponibilitate suficienta de
puncte de ncrcare a vehiculelor electrice pentru a deveni atractiva.
Infrastructura de incarcare, difer de asemenea, prin viteza de ncrcare, fie
normala fie ncrcare rapid, sau dac ncrcarea se face fie ntr-un mod
necontrolat, fie ntr-un mod inteligent controlat. Acesta din urm are implicaii
pentru gradul de flexibilitate pe care EV pot fi n msur s ofere. n caz
de ncrcare necontrolata , intr-o maniera gresita , oportunitile de flexibilitate,
cum ar fi stocarea sau descrcarea nu pot fi uor instalate, n timp ce n cazul
ncrcarii inteligente flexibilitatea poate fi valorificata. Mai muli actori ar putea
juca un rol n furnizarea infrastructurii de ncrcare a EV, cum ar fi DSO sau
furnizori care pot folosi punctele de ncrcare sa vinda energie electric. Ali
actori comerciali, pot furniza, de asemenea, acces la infrastructura EV, cum ar fi
investitorii privai i furnizori de e-mobilitaty independenti, care ar putea furniza
energie electric la pachet cu alte servicii.

Ce servicii auxiliare poate oferi un operator de distributie ? /3

(* sursa Eurelectric)
3. Servicii de eficien energetic
Serviciile de eficien energetic cuprind toate serviciile destinate realizrii eficienei energetice la nivelul
utilizatorului final. Reelele inteligente n combinaie cu contorizrile inteligente pot furniza informaii detaliate
cu privire la utilizarea, n scopul de a (i) informa consumatorii; (ii) pentru a-i ajuta la identificarea opiunilor
eficiente din punct de vedere a costului, pentru economisirea de energie i ar putea crea noi oportuniti de
afaceri pentru investiii n economisirea de energie. Un numr de diferii actori pot oferi servicii de eficien
energetic, cum ar fi DSO, furnizorii de energie electric, precum i firme independente, cum ar fi companiile
ESCO.
4. Dreptul de proprietate i gestionare a echipamentelor de contorizare
n scopul de implicare a consumatorilor n promovarea Retelelor Inteligente la nivel de joas tensiune,
contoarele inteligente pot aciona ca un factor important. Contoarele inteligente ofer mai multe
informaii precise pentru clieni mici, cu privire la consumul lor de energie. n plus, ele permit trecerea mai
uoar de la un furnizor la altul -n aciunea de schimbare a furnizorului, economii de costuri n operarea
contorului din cauza citirii de la distan, precum i economii de costuri cu functionarea call center-ului. Mai
mult dect att, contoarele inteligente faciliteaza oportuniti de rspuns la cerere (DR) i ofer potenial
de generare a flexibilitatii din spatele contorului (prin VPP).
5. Manipularea datelor
Noi sarcini i servicii ntr-un mediu de reea inteligent depind de disponibilitatea datelor furnizate de
echipamentele de msurare, att n reteaua in sine cat si la sediul clientului. Datele pot fi utilizate de actorii
comerciali, de exemplu pentru realizarea de economii de energie ca rspuns la cerere, precum i de
operatorii reea, att pentru sistemul de management pe termen scurt, precum i pentru planificarea reelei
pe termen lung.

CONCLUZII:
SGD pot aduce potentiale beneficii asupra retelelor de distributie :
-tind sa creasca nivelul de securitate al retelei
-la un nivel de penetrare <23% cpt este diminuat
-reglajul tensiunii se poate optimiza , dar cu costuri suplimentare
etc, etc ,
SGD pot imbunatati sau inrautati calitatea serviciilor oferite catre
clienti ?
Gestionarea utilizatorilor RED poate fi uneori prea costisitoare, de
aceea se impune revederea modelului de afaceri si adaptarea lui la
competitivitate si transparenta avand in vederea evolutia in ultimii ani
a infrastructurilor de comunicatii, a celei de incalzire centralizata etc

dumitru.federenciuc@electrica.ro