Monitorizarea Tensiunii

CEE 2001 Sesiunea 4 - Metode de urmarire si monitorizare a clitatii energiei electrice
- 235 -

MONITORIZAREA TENSIUNII PE BARELE DE ALIMENTARE
A CONSUMATORILOR

Ing.Albert Hermina ISPE Bucuresti,
Ing.Golovanov Nicolae Universitatea Politehnica Bucuresti
Ing. Lungu Ion Autoritatea Nationala de Reglementari Energetice
Ing. Rascanu Valentin S.C Felix S.A.

Rezumat

Implementarea tehnologiilor moderne n aplicatiile energetice actuale impune conditii
din ce n ce mai severe privind mentinerea tensiunii de alimentare n limitele admise. Aceasta
problema apare la toate nivelurile de tensiune si ntr- un numar din ce n ce mai mare de
puncte din reteaua electrica. n acest sens, apare necesitatea realizarii si utilizarii de
echipamente simple, ieftine si usor de utilizat pentru a obtine informatiile necesare privind
calitatea tensiunii pe barele de alimnetare, pe intervale mari de timp.
Echipamentul realizat si utilizat n Romnia, n noduri ale retelei electrice, n care sunt
conectati consumatori sensibili, permite urmarirea, pe intervale mari de timp (cel mult 6 luni),
a variatiilor de tensiune (supratensiuni, goluri de tensiune, ntreruperi de scurta si lunga
durata) pe baza unei matrice tensiune durata. O prima estimare a calitatii tensiunii se face
prin determinarea raportului ntre durata de mentinere a tensiunii ntre limitele admise si
durata totala de observare.
Datele obtinute vor permite evaluarea calitatii tensiunii la furnizorul de energie
elecrtica, iar la consumator adoptarea de masuri specifice pentru limitarea pierderilor datorate
iesirii tensiunii din limitele admise.
n cadrul lucrarii sunt prezentate o serie de rezultate ale studiului efectuat utiliznd
echipamentul MOT realizat de autori.

1. Introducere

Conditiile impuse de tehnologiile moderne privind calitatea energiei electrice furnizata
clientilor a determinat initierea unor studii ample privind principalii indicatori de calitate,
limitele acestora, precum si stabilirea unor mijloace eficiente de monitorizare. Adoptarea n
Romnia normelor internationale [1, 2,3] privind indicatorii de calitate a energiei electrice si
includerea acestora n contractul de furnizare a energiei electrice au necesitat efectuarea unor
analize privind valorile actuale ale acestor indicatori n reteaua electrica, precum si la barele
de alimentare ale consumatorilor.
Un accent deosebit s-a pus pe determinarea parametrilor de calitate specifici tensiunii
de alimentare: supratensiuni de durata, goluri, ntreruperi de scurta si lunga durata, precum si
ncadrarea n banda admisa.
Analiza efectuata cu ajutorul echipamentelor de monitorizare actuale a permis punerea
n evidenta a necesitatii de a urmari, n timp real, calitatea tensiunii ntr-un mare numar de
noduri ale retelei electrice a distribuitorului, precum si la barele de alimentare ale
consumatorului. Un aspect important care a impus dezvoltarea unor echipamente de
- 236 -

monitorizare a calitatii tensiunii la bare a fost determinat de necesitatea rezolvarii unui numar
crescut de reclamatii din partea consumatorilor privind abateri ale tensiunii fata de valori
stabilite prin contract.
Echipamentul de monitorizare a tensiunii n timp real, care a fost dezvoltat, a avut n
vedere obtinerea unei cantitati suficiente de informatii, pe un interval mare de timp, n
conditiile unui pret de cost redus, a simplitatii n utilizare si a posibilitatii de a functiona
independent (cu extragerea periodica a datelor necesare unei prelucrari ulterioare).
Echipamentul realizat MOT (monitorizarea tensiunii), cu functionare on- line, a fost
testat n conditii specifice consumatorilor industriali si a consumatorilor tertiari si a permis
obtinerea unor importante informatii privind durata si nivelul supratensiunilor; durata n care
tensiunea se afla n limitele admise, raportata la o durata de referinta; numarul golurilor de
tensiune corespunzatoare unor durate prestabilite; numarul ntreruperilor de tensiune, de
scurta si lunga durata, corespunzatoare unor durate prestabilite; durata totala a ntreruperilor
de lunga durata, pe un interval de referinta. Aceste informatii au permis adoptarea de masuri
necesare mbunatatirii parametrilor de calitate ai energiei electrice furnizata clientilor.

2. Indicatori functionali

Modulul de monitorizare a tensiunii pe barele de alimentare MOT permite
monitorizarea simultana a tensiunilor de faza pe barele trifazate de alimentare A, B si C din
statii, puncte de alimentare, posturi de transformare, precum si n orice alt nod al retelei
electrice, prin cuplare la proces, directa sau prin intermediul transformatoarelor de masurare
de tensiune.
Modulul MOT scaneaza tensiunile de intrare la intervale de 100 ms, comparnd
valorile obtinute cu valori relative la o tensiune de consemn u
c
egala cu tensiunea de intrare
nominala a modulului si ncadrarea datelor obtinute n unul dintre domeniile (0...0,1; 0,1...0,4;
0,4...0,6; 0,6...0,8; 0,8...0,9; 0,9...1,1; 1,1...1,15 si >1,15). Modulul MOT contorizeaza
intervalul de timp n care tensiunile monitorizate au valori, n mod continuu, ntr-unul dintre
aceste intervale si memoreaza aceste date ntr-o tabela sinoptica avnd pe linii intervalele de
tensiune pentru fiecare dintre tensiunile U
A
, U
B
, U
C
, iar pe coloane intervalele de timp
(0...0,1] s; (0,1...0,2] s; (0,2...0,5] s; (0,5...1] s; (1...30] s; (30...60] s; (60...120] s; >120 s
(intervalele sunt nchise la dreapta).
Echipamentul MOT determina si un indicator de calitate EQ a tensiunii la barele, ca
raport ntre durata n care tensiunile pe cele trei faze se afla n intervalul prescris (0,91,1u
c
)
si durata de referinta (o saptamna).
n tabelul 1 se prezinta un exemplu de tabel sinoptic cu datele obtinute la
monitorizarea tensiunii pe o faza.
Continutul unei celule din tabela sinoptica indica de cte ori tensiunea monitorizata a
avut valori n intervalul de tensiune dat de linia corespunzatoare celulei, pentru o durata
cuprinsa n intervalul de timp corespunzator coloanei pe care se afla aceasta. Scanarea
intrarilor se face asincron fata de tensiunile analizate.
Modulul MOT calculeaza indicatorul de calitate a energiei furnizate ntr-un punct
(nod) de consum ca medie, pe cele trei faze, a rapoartelor dintre durata n care valorile
tensiunilor s-au aflat n intervalul (0,9...1,1)u
c
si durata intervalului de timp monitorizat, care
este n mod standard o saptamna. Durata intervalului monitorizat poate fi mai mica de o
saptamna atunci cnd se forteaza ncheierea intervalului de monitorizare, prin intermediul
meniurilor de parametrizare (dupa care este necesara oprirea si repornirea aparatului) sau cnd
intervalul de monitorizare a nceput n interiorul unei saptamni calendaristice (Luni
- 237 -

Duminica). n mod normal MOT103 considera drept nceput al unui interval de
monitorizare, momentul punerii sale sub tensiune sau, n cazul functionarii continue, data de
Luni, ora 00:00:00.

Tabelul 1
Tabel cu datele nregistrate pe o faza

Timp, s
---------
Interval

0...0,1

0,1...0,2

0,2...0,5

0,5...1

1...30

30...60

60...120

>120
>1,15 0 0 0 0 0 5 1 0
1,1...1,15 0 0 0 0 0 0 0 0
0,9...1,1 0 0 0 0 0 0 0 6
0,8...0,9 0 0 0 0 0 0 0 0
0,6...0,8 0 0 0 0 0 0 0 0
0,4...0,6 0 0 0 0 0 0 0 0
0,1...0,4 6 0 0 0 0 0 0 0
0...0,1 1 0 5 0 0 0 0 1

De asemenea, modulul MOT memoreaza momentul de timp si durata cnd tensiunile
U
A
, U
B
si/sau U
C
au avut valori mai mici ca 0,4uc [tensiunile au avut valori n intervalele
(0...0,1)uc sau (0,1...0,4)uc] sau mai mari ca 1,15uc. Pentru ultimul interval, durata
mentinerii valorii tensiunii n acest interval trebuie sa fie mai mare sau egala cu 60 de secunde
pentru ca respectiva situatie sa fie nregistrata ca eveniment.
Numarul maxim de tabele sinoptice memorate este de 20, iar numarul maxim de
evenimente memorate este de 500, memoria alocata n acest scop fiind gestionata ca un buffer
circular. n cazul n care aceasta informatie nu se descarca periodic prin intermediul legaturii
seriale si bufferul se umple, informatia de la nceputul bufferului va fi suprascrisa si deci se
pierde.
Memoria destinata stocarii acestei informatii are alimentarea asigurata de o baterie.
Starea de ncarcare a bateriei este semnalata pe panoul frontal al modulului printr-o dioda
luminescenta (LED) denumita BATT LOW.
Clasa de exactitate a modulului MOT103 este de 1%.
Modulul MOT se poate conecta cu un nivel ierarhic superior printr-o legatura seriala
corespunzatoare standardului RS232 sau RS485/422, protocolul de comunicatie folosit fiind
MODBUS. Activitatea conexiunii seriale este afisata la nivelul panoului frontal prin
intermediul a doua LED-uri denumite TX si RX.
Interfata locala cu utilizatorul este asigurata de un afisaj cu cristale lichide (2 rnduri
16 caractere) si o tastatura cu membrana. Pe afisaj apar alternativ data si ora curenta, precum
si valorile curente ale tensiunilor de intrare U
A
, U
B
, U
C
si a indicatorului de calitate a energiei
(EQ).
Cu ajutorul tastaturii si afisajului, modulul MOT poate fi parametrizat prin alegerea
caii de comunicatie (RS232 sau RS485/422), introducerea/modificarea datei si a orei curente,
resetarea continutului memoriei interne, respectiv prin schimbarea factorului de amplificare
(la conectarea n retelele de nalta tensiune, MOT afiseaza valoarea tensiunii din primarul
transformatorului de masurare).
Accesul la meniul de parametrizare este protejat printr-o parola care poate fi
modificata.
- 238 -

Tensiunea de intrare nominala u
c
(de consemn) a modulului MOT poate fi selectata din
urmatoarele variante: 100/1,73 V; 100 V; 400/1,73 V. Tensiunea maxima de intrare (de vrf)
este de 500V, intrarile fiind protejate la supratensiuni accidentale sau de durata.
Modulul MOT se alimenteaza la tensiunea de 230 V sau 220 V
=
. Tensiunea de
izolatie ntre intrarea sursei si carcasa aparatului este de 1500 V , iar ntre bornele de
alimentare este de 3000 V.

3. Schema de principiu a echipamentului

Schema bloc a echipamentului MOT este indicata n fig. 1.

Echipamentul pentru monitorizarea tensiunii MOT este constituit dintr-un bloc de
adaptare si filtrare, care asigura achizitia, adaptarea si filtrarea tensiunii de intrare, un bloc de
conversie numerica a datelor, un bloc de prelucrare a datelor conform unui algoritm
prestabilit, un bloc de memorare, care asigura memorarea tabelelor sinoptice si a
evenimentelor pe intervale mari de timp, un bloc de afisare tastatura, pentru setarea
echipamentului si obtinerea unor date functionale, doua blocuri de transfer a datelor pentru
analiza n exterior, un bloc de alimentare si o baterie pentru salvarea datelor pe durata
ntreruperilor; echipamentul poate fi conectat la bornele secundare ale unui transformator de
masurare de tensiune (n retele de medie, nalta si foarte nalta tensiune) sau direct la
tensiunea de alimentare (n retele de joasa tensiune).
Conectarea aparatului cu un calculator personal, prin intermediul unei legaturi seriale,
se poate face n doua moduri: corespunzator standardului RS232 si, respectiv corespunzator
standardului RS485/422.

4. Rezultate obtinute

n tabelul 2 este prezentat, ca exemplu, un tabel sinoptic cu datele obtinute n
saptamna 28 aprilie 2001. n tabelul 2 sunt ncadrate datele care sunt regasite n tabelul de
evenimente (tabelul 3).
Marimi de
monitorizat
U
A ;
U
B
; U
C

; U
N
Bloc
adaptare
filtrare
Bloc
conversie
A/D

Bloc unitate centrala
Interfata
seriala
RS232
Interfata
seriala
RS485
Bloc memorare
tabele sinoptice si
evenimente
Bloc afisare
tastatura
Baterie
Sursa de
alimentare UPS

230 V
~
/ V
=
Conexiune
RS232
Conexiune
RS485
Fig. 1. Schema bloc a echipamentului MOT.
- 239 -

Tabelul 2
Tabela de date a modulului MOT

Tabela sinoptica a MOT103-0009 din intervalul 02 Apr 2001 00:00:00-08 Apr 2001 23:59:59 ( EQ = 99% )
U/Uc Bara <= 0,1s 0,1s-0,2s 0,2s - 0,5s 0,5s - 1s 1s - 30s 30s - 60s 60s - 120s > 120s
1,15+ UA 0 0 0 0 0 0 0 0
1,1-1,15 UA 0 0 0 0 0 0 0 0
0,9-1,1 UA 0 0 0 0 0 0 0 3
0,8-0,9 UA 1 0 0 0 0 0 0 0
0,6-0,8 UA 1 0 0 0 0 0 0 0
0,4-0,6 UA 1 0 0 0 0 0 0 0
0,1-0,4 UA 0 0 0 0 0 0 0 0
0,0-0,1 UA 0 0 0 0 0 1 0 0
1,15+ UB 0 0 0 0 0 0 0 0
1,1-1,15 UB 0 0 0 0 0 0 0 0
0,9-1,1 UB 0 0 0 0 0 0 0 3
0,8-0,9 UB 1 0 0 0 0 0 0 0
0,6-0,8 UB 1 0 0 0 0 0 0 0
0,4-0,6 UB 0 0 0 0 0 0 0 0
0,1-0,4 UB 1 0 0 0 0 0 0 0
0,0-0,1 UB 0 0 0 0 1 0 0 0
1,15+ UC 0 0 0 0 0 0 0 0
1,1-1,15 UC 0 0 0 0 0 0 0 0
0,9-1,1 UC 0 0 0 0 0 0 0 3
0,8-0,9 UC 1 0 0 0 0 0 0 0
0,6-0,8 UC 1 0 0 0 0 0 0 0
0,4-0,6 UC 1 0 0 0 0 0 0 0
0,1-0,4 UC 0 0 0 0 0 0 0 0
0,0-0,1 UC 0 0 0 0 1 0 0 0

Informatiile din tabelele 2 si 3, cumulate pe un interval de un an, vor permite stabilirea
indicatorului durata maxim admisa a ntreruperilor pe un interval de un an pentru diferite
categorii de consumatori.
Pe baza datelor obtinute, corelate cu caracteristicile functionale ale consumatorilor,
urmeaza a fi determinate limitele unei curbe de tipul ITIC (Information Technology Industry
Council) privind domeniul acceptat al tensiunilor.

5. Concluzii

Echipamentul MOT permite obtinerea unor importante informatii privind calitatea
tensiunii n nodurile retelei electrice, iar pe durata utilizarii sale a pus n evidenta urmatoarele
caracteristici principale:
asigura analiza on line a perturbatiilor din reteaua electrica;
poate fi folosit n orice punct, pe orice bara (tablou) a consumatorului care doreste
monitorizarea tensiunii de alimentare;
Tabelul 3
Lista evenimentelor

Nr.crt. Bara de tensiune Interval Data/ora Durata [s]
1 UA 0,1-0,4 29 Mar 2001 11:32:14 0.1
2 UB 0,1-0,4 29 Mar 2001 11:32:14 0.1
3 UC 0,1-0,4 29 Mar 2001 11:32:14 0.1
4 UA 0-0,1 03 Apr 2001 19:26:56 58.1
5 UB 0-0,1 03 Apr 2001 19:28:01 29.8
- 240 -

6 UB 0,1-0,4 03 Apr 2001 19:28:31 0.1
7 UC 0-0,1 03 Apr 2001 19:28:40 22.3
8 UA 0,1-0,4 10 Apr 2001 07:15:29 0.1
9 UB 0,1-0,4 10 Apr 2001 07:15:29 0.1
10 UC 0,1-0,4 10 Apr 2001 07:15:29 0.1
11 UA 0-0,1 10 Apr 2001 07:15:29 9.8
12 UB 0-0,1 10 Apr 2001 07:15:29 9.8
13 UC 0-0,1 10 Apr 2001 07:15:29 9.8
14 UA 0-0,1 10 Apr 2001 07:15:39 22.5
15 UB 0-0,1 10 Apr 2001 07:15:39 22.5
16 UC 0-0,1 10 Apr 2001 07:15:39 22.5
17 UA 0,1-0,4 10 Apr 2001 07:16:02 0.1
18 UB 0,1-0,4 10 Apr 2001 07:16:02 0.1
19 UC 0,1-0,4 10 Apr 2001 07:16:02 0.1
20 UA 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:02 3.4
21 UB 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:02 3.4
22 UC 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:02 3.4
23 UC 0,1-0,4 10 Apr 2001 07:16:05 0.1
24 UA 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:05 3.5
25 UB 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:05 3.5
26 UC 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:05 3.5
27 UA 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:09 3.4
28 UB 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:09 3.4
29 UC 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:09 3.4
30 UA 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:13 3.5
31 UB 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:13 3.5
32 UC 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:13 3.5
33 UA 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:16 74.4
34 UB 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:16 74.4
35 UC 0-0,1 10 Apr 2001 07:16:16 74.4
36 UA 0-0,1 10 Apr 2001 07:18:12 0.1
37 UB 0-0,1 10 Apr 2001 07:18:12 0.1
38 UC 0-0,1 10 Apr 2001 07:18:12 0.1
39 UA 0,1-0,4 10 Apr 2001 07:18:12 0.1
40 UB 0,1-0,4 10 Apr 2001 07:18:12 0.1
41 UC 0,1-0,4 10 Apr 2001 07:18:12 0.1
42 UA 0-0,1 10 Apr 2001 07:18:12 3.4

poate fi conectat n orice nod al unei retele electrice de distributie n care furnizorul
de energie electrica trebuie sa faca monitorizarea tensiunii, pentru a se asigura ca respecta
conditiile contractuale de alimentare a consumatorilor;
este simplu, usor de conectat n reteaua monitorizata, simplu n exploatare, robust,
pret de cost redus;
asigura urmarirea, ntr-un singur echipament, a principalilor indicatori de calitate ai
tensiunii de alimentare;
permite caracterizarea completa, pe intervale mari de timp, pe baza unei analize
statistice efectuata n exterior, a ncadrarii tensiunii n limitele prestabilite;

ofera informatiile cantitative necesare calculului daunelor determinate de abaterile
de la parametrii de calitate ai tensiunii de alimentare;
ofera datele necesare analizei ncadrarii indicatorilor de calitate ai tensiunii de
alimentare n normele nationale (SR EN 50160) si internationale specifice;
informatiile oferite sunt clare si sintetice si pot fi interpretate att de specialisti, ct si
de catre orice consumator de energie electrica;
- 241 -

echipamentul poate fi omologat metrologic si poate sta la baza rezolvarii litigiilor
privind calitatea energiei electrice, ntre furnizorul de energie electrica si consumatori;
ofera informatiile necesare adoptarii de decizii privind schemele de alimentare
adecvate pentru consumatorii finali.

Bibliografie

[1] *** SR EN 50160/1998 Caracteristicile tensiunii furnizate de retelele electrice de
distributie
[2] *** IEC 1000-2-1/1990 Electromagnetic compatibility (EMC) Part 2: Environment-
Electromagnetic environment for low frequency conducted disturbances and signalling in
public power supply systems
[3] *** IEC 1000-2-2/1990 Electromagnetic compatibility (EMC) Part 2: Environment-
Compatibility levels for low frequency conducted disturbances and signalling in
public power supply systems
- 242 -

MASURATORI SI CONSTATARI ALARMANTE LA CONSUMATORII
INFORMATIZATI SI N RETEAUA DE JOASA TENSIUNE.

prof.dr.ing. Ion Iordanescu
*
prof.dr.ing. Petru Postolache
*
prof.dr.ing. Cornel Toader
*
as. ing. Constantin Surdu
*

Prof.dr.ing. Catalin Dumitriu
*
ing. Dan Florin Ticu
**

s.l.dr.ing. Mircea Scutariu
**
ing Alexandru Simhas
**
*
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti, Facultatea Energetica
tel/fax +4.01.410.47.05, e-mail: cornel_toader@k.ro
**
Sucursala de Distributie a Energiei Electrice Bucuresti

1. Aspecte generale.
Aparitia si dezvoltarea extensiva si intensiva a regimului defomant, n mod deosebit n
domeniul urban, cu o rapiditate care surprinde pe specialistii electroenergeticieni, care
ntmplator sau intentionat iau cunostinta de evolutia n ultimul deceniu a regimului
deformant, se datoreaza utilizarii pe scara din ce n ce mai larga a consumatorilor
informatizati. Acestia, sunt reprezentati de tot ce este instalatie electronica de foarte mica, de
mica sau de mare putere, n toate domeniile de existenta si activitate social economice ale
omului n ultimele decenii. n tara noastra, n ultimul deceniu, au aparut cu tendinta de
invadare, fara exagerare, a tot ce, n peste 90% din cazuri, se cheama consumator respectiv
recetptor de energie electrica. Atrasi de mirajul performatelor, al multitudinii de posibilitati de
a rezolva un numar din ce n ce mai mare de probleme, imposibil de rezolvat pna acum si de
a obtine un volum practic nelimitat de informatii, numarul celor care dispun si vor dispune,
fie pe orizontala dar si ca numar de receptoare pe abonat, creste foarte mult, fara sa puna
concomitent n evidenta si consecintele defavorabile pentru instalatiile la care se racordeaza.
Cti nu stiu, dintre specialisti ba chiar si dintre nespecialisti de existenta si aparitia odata cu
aparatele respective, inclusiv n propriile gospodarii, de regimul deformant, dar din pacate,
este de remarcat faptul ca, chiar si pentru specialisti, faptul ca sunt numai informati de
existenta acestui fenomen i linisteste si trec pe primul plan alte probleme curente si
accentuate de starea deja nesatisfacatoare a instalatiilor devine ngrijorator. Se poate vorbi,
desi poate n-ar trebui spus ca, o parte din specialistii, care poate ar trebui pusi ntre ghilimele,
ba chiar unii cu functii importante nici nu vor sa auda si sa afle mai multe dect stiu,
manifestnd chiar o anumita iritatie la discutiile pe marginea acestei probleme. Din astfel de
atitudini si reactii s-au acumulat si multe din celelalte probleme dificile, existente n
instalatiile electroenergetice astazi. De ce n-ar mai fi nca una, respectiv regimul deformant,
care sa asteptam sa se manifeste mai puternic prin cresterile pierderilor de putere si energie,
ocuparea sectiunii conductoarelor, cresterea numarului intreruperilor conductorului de nul,
probleme de compatibilitate electromagnetica s.a. O publicatie franceza de specialitate scrie
monitorizati voi regimul deformant nainte ca el sa va domine pe voi. Se poate afirma ca
primul semnal puternic de alarma l prezinta reteaua de joasa tensiune si conductorul de nul,
care vin n contact nemijlocit cu acest tip de consumatori, care prin caracteristicile si
comportarea lor afecteaza si n prezent, dar mai ales n perspectiva, chiar apropiata, problema
calitatii energiei electrice daca vor fi tratate cu acelasi interes ca si pna acum si nu o singura
data ci permanent, pna cnd se vor lua masurile de atenuare a consecintelor.

- 243 -

2. Consumatorii informatizati si caracteristicile lor deformante.

Acest tip de consumatori cu puternice efecte de abatere, n mod deosebit, a curbelor de
curent de la forma lor ideala, aceea de sinusoida, care contin componente si circuite
electronice cu caracteristici neliniare, nu mai trebuie cautati prea departe sau numai la marii
consumatori cu specific deosebit. Aria lor de raspndire este foarte larga si numai daca ne
gndim putin i gasim chiar n gospodariile noastre, n toate institutiile de stat si particulare, n
ntreprinderile mari, mijlocii si mici, n banci si centre de calcul si n orice alta activitate
contemporana a omului. Puterile lor nominale pornesc de la ctiva W, kW sau se gasesc n
instalatiile de reglaj ale unor consumatori importanti de sute de mii de kW. Deci o
caracteristica principala consta n faptul ca se gasesc practic n toate zonele sistemului
electroenergetic, numarul si ponderea lor fiind foarte mari. Astfel si proprile noastre
gospodarii, prin toate aparatele total sau patial electronizate sunt surse de regim deformant si
foarte multe alte locuri au milioane de astfel de receptoare. Am putea mentiona: televizoarele,
aparatele de radio, masinile de spalat, frigiderele, lampile fluorescente, calculatoarele
electronice, casetofoanele audio si video etc. Toate acestea si deci noi toti, acasa si la serviciu,
prin efectul de deformare mai slab sau mai intens, n mod deosebit al curbelor de curent,
suntem surse de curenti armonici care polueaza si afecteaza calitatea energiei electrice,
calitate pe care tot noi toti cerem sa fie ct mai buna. Aparatele de masura foarte performante
determina n timp foarte scurt, practic on line, formele deformate ale curbelor de curent si de
tensiune, numarul si rangul armonicilor precum si o serie de indicatori care caracterizeaza
intensitatea regimului deformant. Dintre acestea, corespunzator scopului prezentei
comunicari, se retin valorile valorile efective ale curbei deformate de curent si de tensiune: I
def

si U
def
si spectrul de armonici, care poate ajunge pna la rangul 50, adica 2500 Hz.
Un indicator care exprima foarte bine intensitatea regimului deformant este factorul de
distorsiune (d
I
, d
U
sau THD). n fig. 2.1-2.10 se redau, pentru cteva receptoare deformante,
curbele curentilor deformati, structura armonicilor de curent si factorii corespunzatori de
distorsiune.
Se constata ca cel mai putin deformant este frigiderul (d
I
=10.7% fig.2.4) urmat de
masina de spalat rufe (d
I
=24% fig.2.2), efectul de deformare maxim, fiind cel dat de
functionarea unui calculator electronic (d
I
=107.4% fig.2.5). n fig.2.6 se prezinta o curba
deformata de curent absorbit de un apartament care este foarte apropiata de aceea a curentului
absorbit de o scara de bloc, cu factorul de distorsiune d
I
=23.5% si respectiv d
I
=19.7%,
contnd foarte mult simultaneitatea n functionare a diferitelor receptoare. Deci toti
consumatorii informatizati injecteaza n reteaua de joasa tensiune o paleta foarte larga de
curenti armonici, deformnd n mare masura curbele ideale fundamentale (50Hz). Nu acelasi
lucru se poate spune despre tensiune, care dupa cum se constata din fig.2.7, este foarte
apropiata de sinusoida. Tensiunea respectiva a fost masurata la barele de joasa tensiune ale
unui post de transformare, care avea curentii din fazele de joasa tensiune foarte puternic
deformati. Coefiientul de distorsiune este de numai d
U
=1.78%, deci foarte mic. Aceasta
situatie se datoreaza faptului ca, n punctul respectiv, curentul de scurtcircuit este foarte mare
n raport cu cel de sarcina din nod.

- 244 -

Fig.2.1. Curent absorbit de un televizor color.

Fig.2.2. Curent absorbit de o masina de spalat.

Fig.2.3. Curent absorbit de lampa fluorescenta.

Fig. 2.4. Curent absorbit de un frigider.
d
I
[%]=76%
d
I
[%]=24%
d
I
[%]=79%
d
I
[%]=10.7%
- 245 -

Fig. 2.5. Curent absorbit de un calculator.

Fig.2.6. Curent absorbit de un apartament (scara de bloc).

Fig.2.7. Curba de tens iune.

Se poate afirma deci ca, n continuare, trebuie sa se examineze problema sub aspectul
deformarii curbelor de curent. Tinnd seama de faptul ca toti acesti consumatori sunt racordati
si alimentati direct la joasa tensiune si toata multimea de armonici de curent este injectata
direct n aceasta retea, care este trifazata, dar are, asa cum se cunoaste, pe tot parcursul si
conductorul de nul, se va urmari si aceasta problema, n continuare.

3. Solicitarile retelei de joasa tensiune datorita consumatorilor informatizati.

Marea majoritate a acestor consumatori fiind monofazati si solicitnd puteri mici, sunt
racordati direct la instalatiile interioare de alimentare din imobile, n acestea fiind injectate
direct armonicile de curent. Punctele terminale ale instalatiilor interioare care, n general, sunt
formate din linii monofazate, sunt tablourile de distributie de scara sau de imobil, n functie
de marimea cladirii.

d
I
[%]=107.4%
d
I
[%]=23.5% - apartament
d
I
[%]=19.7% - scara de bloc

d
U
[%]=1.78%
- 246 -

Aceste tablouri de distributie sunt conectate prin bransamente, la reteaua propriu zisa,
de joasa tensiune, care este n totalitate trifazata si care se realizeaza pna la barele de joasa
tensiune ale transformatoarelor din posturile, n general, de 20/0.4 kV. (fig.3.1). Un element
comun, plecnd de la fiecare receptor si pna la postul de transformare, l reprezinta
conductorul de nul. Acesta este al doilea conductor n zona instalatiilor interioare, monofazate
si are aceleasi conditii de functionare ca si conductorul de faza, pe care l nsoteste. De la
tablour ile de distributie de scara sau de imobil pna la transformatoarele din posturi, n zona
retelelor trifazate, acesta constituie cel de-al patrulea conductor si are un regim specific de
functionare, diferit de cel al oricarui conductor de faza. Daca pentru zonele din cladiri ale
circuitelor monofazate, cele doua conductoare au aceeasi sectiune, situatia se schimba pentru
zonele trifazate, unde nulul este parcurs de curentul rezultant al celor din faze si care, n
general, este mai mic dect cel mai mic curent din faze si din aceasta cauza conductoarele de
faza au aceeasi sectiune, iar condutorul de nul are o sectiune mai mica. n conditiile
consumului existent monofazat, nesimetric si dezechilibrat, care, de fapt, a existat si pna n
prezent si nu a pus probleme deosebite, a aparut asa cum s-a aratat anterior, cauza
determinanta reprezentata de regimul nesinusoidal, deja intens si care se accentueaza ntr- un
ritm rapid pe masura cresterii numarului de receptoare electronice. n scopul punerii n
evidenta a gradului de solicitare a celor trei faze ale unui circuit de joasa tensiune, n general,
se examineaza situatiile care pot aparea.
- 247 -

n acest sens se considera pentru circuitul cu cele trei faze A, B, si C de joasa tensiune,
trei situatii de ncarcare corespunzatoare a trei tipuri de receptoare. Prima situatie prezentata
n fig.3.2 reprezinta situatia ideala de ncarcare a celor trei faze, cu trei curenti egali n fiecare
faza si decalati ntre ei cu unghiuri de cte 120. Aceasta corespunde unei functionari n regim
simetric si echilibrat a tuturor receptoarelor monofazate alimentate din circuitul respectiv.
Curentii respectivi cu frecventa de 50 Hz reprezinta singurele marimi care circula prin circuit,
ncarcnd egal si corespunzator cerintelor fiecarei grupe de consumatori, fiecare faza. Deci o
solicitare ideala a celor trei conductoare, corespunzatoare strict sistemului pozitiv (+) al
componentelor simetrice. Daca si factorul de putere este n jurul valorii neutrale, se realizeaza
pierderi de putere si caderi de tensiune minime.
A doua situatie este redata n fig.3.3 si corespunde unei solicitari a celor trei
conductoare ale circuitului de joasa tensiune, n cazul alimentarii unor consumatori
monofazati, care ncarca dezechilibrat si nesimetric circuitul, frecventa curentilor
corespunznd valorii nominale, fundamentale, de 50 Hz. Sistemul de curenti dezechilibrat si
nesimetric avnd numai frecventa fundamentala de 50 Hz corespunde unui regim sinusoidal,
cu receptoare avnd caracteristicile de functionare liniare. n acest caz sistemul celor trei
curenti reali I
fA
, I
fB
, I
fC
(indicele f arata frecventa unica existenta fundamentala) poate fi
- 248 -

descompus n trei sisteme componente simetrice si echilibrate, pozitiv (+), negativ (-) si zero
(0), cu ajutorul urmatorului sistem de ecuatii:

( )
( )
( )
fC fB fA f 0
fC fB
2
fA f
fC
2
fB fA f
I I I
3
1
I
I a I a I
3
1
I
I a I a I
3
1
I
+ +
+ +
+ +
+

(3.1)
Cele trei sisteme sunt redate n fig.3.3 si arata ca fiecare faza este parcursa de cte un
curent corespunzator celor trei componente simetrice, rezultnd situatia reala de ncarcare
dezechilibrata a circuitului, cu componentele negative si zero cu consecintele corespunzatoare
asupra pierderilor de putere, caderilor de tensiune si de ncarcare a conductorului de nul.
Trebuie mentionat ca sistemul de curenti analizat, reprezentat de sistemul de ecuatii (3.1) si
redat n fig.3.3 apartine de fapt unei etape de functionare a sistemului nostru electroenergetic
anterioara cu peste un deceniu, cnd n afara de dezechilibru si nesimetrie nu mai erau si alte
fenomene. Fenomenul de nesinusoidalitate era n etapa de aparitie, numai n anumite puncte,
unde se realizau consumatori moderni cu redresoare, iar efectele lui, la nivelul sistemului
electroenergetic puteau fi neglijate sau se luau masuri locale.

Dupa examinarea acestei a doua situatii, respectiv a regimului nesimetric si
dezechilibrat, este necesar sa se treaca la ultima etapa, care pentru sistemul nostru energetic a
nceput n ultimul deceniu al secolului trecut, caracterizat de intensificarea pe scara larga,
- 249 -

att n privinta nesimetriei si dezechilibrului, dar n mod deosebit a fenomenului nesinusoidal,
care a devenit ngrijorator. Aportul foarte mare la aceasta situatie a actiunii de informatizare,
care s-a intensificat n ultimul timp si are perspective de dezvoltare foarte mari, a condus la
fenomene complexe, n mod deosebit la nivelul retelei de joasa tensiune si a conductorului de
nul.

Revenind la problema examinarii n aceste conditii, actuale si de perspectiva, a
circuitului trifazat de joasa tensiune, fara a considera deocamdata conductorul de nul, analiza
situatiei respective este reprezentata n fig. 3.4. Fazorii care intra n diagrama a), I
rA
, I
rB
, I
rC

reprezinta curentii reali care circula prin cele trei faze: A, B si C, care constituie n primul
rnd un sistem nesimetric si dezechilibrat si n plus undele fiecarui curent sunt si
nesinusoidale. Prin aceasta suprapunere, situatia reala din reteaua de joasa tensiune, precum si
examinarea ei devin mai complexe. Astfel pentru analizarea fenomenului nesinusoidal, este
necesar sa se faca descompuneri ale undelor nesinusoidale n serii Fourier, obtinndu-se prin
aceasta, n primul rnd o unda fundamentala sinusoidala cu frecventa de 50 Hz si nca un
numar de unde sinusoidale cu frecvente, n general, multiplii ai frecventei fundamentale,
denumite armonici de curent. Numarul lor poate fi foarte mare, ajungnd pna la ordinul 50,
dar marimea lor si respectiv ponderea, n unda reala descresc treptat, cele mai mari fiind pna
la ordinul 11; 13. Valoarea efectiva a curentului real este data de expresia:
+
n
2 k
2
k
2
f r
I I I

(3.2)
n care I
f
este valoarea efectiva a undei fundamentale, iar suma denumita reziduul deformant,
se refera la tot spectrul de armonici. Deci o prima consecinta negativa a existentei armonicilor
de curent, consta n cresterea curentului real n conductor, fata de componenta fundamentala,
ocupnd suplimentar sectiunea conductorului si conducnd la cresterea pierderilor de putere si
energie activa.
Un indicator important al regimului nesinusoidal este coeficientul (factorul) de
distorsiune, dat de expresia:
f
n
2 k
2
k
I
I

(3.3)
care n conditiile actuale poate avea valori importante.
Se mai face o mentiune n sensul ca armonicile de curent se mpart n trei categorii,
tinnd seama de efectele lor si anume:
armonicile 3 si multiplu de 3; (3n)
armonicile din categoria 3n+1
armonicile din categoria 3n-1

(3.4)
Ultimele doua categorii sunt armonicele avnd ordinul diferit de 3 si multiplu de 3,
respectiv, n=3 si m3. n continuare se poate trece la examinarea si stabilirea modului de
ncarcare a fiecarei faze a circuitului trifazat de joasa tensiune. n primul rnd sistemul de
curenti reali reprezentat n fig.3.4.a, descompus n serie Fourier conduce la determinarea unui
sistem de curenti fundamentali (f=50Hz) dezechilibrat si nesimetric, care se poate
descompune n trei sisteme simetrice si echilibrate (fig.3.4.b). O remarca deosebit de
importanta consta n faptul ca n marea majoritate a cazurilor si armonicele de curenti indicate
n expresiile 3.4 sunt nesimetrice si dezechilibrate.
- 250 -

O categorie separata o constituie armonicele de ordinul 3 si multiplu de 3 (fig.3.4.c)
care se regasesc n fiecare faza cu caracteristicile lor specifice secventei zero. Celelalte
armonici (fig.3.4.d) care, fiecare n parte poate constitui un sistem nesimetric si dezechilibrat,
se pot deasemenea descompune n trei sisteme simetrice si echilibrate: pozitiv, negativ si zero,
care se regasesc n fiecare faza. Rezulta deci ca n conditiile existente, n fiecare dintre cele
trei faze, circula curenti de frecventa fundamentala (50 Hz) de succesiune pozitiva, negativa si
zero, curenti cu frecvente corespunzatoare armonicei 3 si multiplu de 3 si curenti de
succesiune pozitiva, negativa si zero corespunzatori tuturor curentilor armonici, avnd
frecvente diferite de 3 si multiplu de 3, cum sunt 5, 7, 11, 13 etc. obtinuti cu urmatorul sistem
de ecuatii:
( )
( )
( )
kC kB kA k 0
kC kfB
2
kA k
kC
2
kB kA k
I I I
3
1
I
I a I a I
3
1
I
I a I a I
3
1
I
+ +
+ +
+ +
+

(3.5)
n care, k este ordinul (rangul) armonicei.
Astfel n fiecare faza circula un curent real avnd componenta indicata sub radicalul
formulei 3.2, adica fundamentala plus reziduul deformant. Acesta poate ajunge la valori pna
la 30 % fata de fundamentala. Ca exemplu n fig.3.5.a se prezinta curba curentului care
circula prin faza unui transformator, pe partea de joasa tensiune, deformat, avnd valoarea
efectiva de 134,65 [A] si un coeficient de distorsiune de 23.76%, adica foarte mare, fata de
15%, valoarea maxima admisa. Se constata n fig.3.5.b prezenta armonicilor de rang 3 cu
18.5%, rang 5 cu 13.1%, rang 7 cu 6% si rang 9 cu 2.1%. toate celelalte armonice pna la
rangul 50 sunt sub 2% si au o influenta insensibila n curba de curent deformat (fig.3.5.a si
fig.3.5.b).

Fig.3.5.a. Forma curentului de pe faza B.
- 251 -

Fig.3.5.b. Spectrul de armonici pentru curentul de pe faza B.

4. Concluzie
Prezenta comunicare scoate n evidenta, n mod deosebit de clar, existenta si
extinderea, ndeosebi numerica si mai putin ca pondere de puteri, a unei multimi deja
impresionante, n primul rnd n mediul urban, de receptoare informatizate monofazate.
Acestea, prin deformarea accentuata a curbelor de curent, conduc la aparitia unui spectru larg
de armonici de curent, cu pierderi mai importante pna la rangul 10 (mai putin 15) n reteaua
de joasa tensiune de la care se alimenteaza direct, contribuind la ncarcarea suplimentara
acelor trei faze cu toate dezavantajele de ocupare suplimentara a sectiunii conductoarelor,
cresterea pierderilor de putere si energie electrica activa, etc. n ncheiere, autorii considera
necesar sa propuna cititorului, pentru completarea tabloului nelistitor din cele trei faze ale
retelei de joasa tensiune, cu situatia de-a dreptul ngrijoratoare a conductorului de nul
prezentate de autori n comunicarea Cresterea ngrijoratoare a pierderilor de putere activa
n conductorul de nul de regim deformant[1].

Bibliografie:

1. Iordanescu, I., Toader, C., s.a. Cresterea ngrijoratoare a pierderilor de putere activa
n conductorul de nul de regim deformant, CNR-CIRED Syposium CEE 2001,
Trgoviste, October 4-5, 2001.
2. Deflandre, T., Meunier, M., Lachaume, J. Harmoniques sur les rseaux de
distribution MT et BT - niveaux actuels et future. Note interne EDF 93 NR 00016.
3. Golovanov, C., s. a. Aparatele electrocasnice surse de poluare armonica. Revista
ENERGETICA, nr. 2, martie-aprilie, 1996, pag. 70-76.
4. Preda, L., Heinrich, I., Buhus, P., Ivas, D., Gheju, P. Statii si posturi de transformare.
Editura Tehnica, Bucuresti, 1988.
5. Arie, A., s.a. Poluarea cu armonici a sistemelor electroenergetice functionnd n
regim permanent simetric. Editura Academiei Romne, Bucuresti, 1994.
- 252 -

6. Ionescu, T.G., Pop, O. Ingineria sistemelor de distributie a energiei electrice. Editura
Tehnica, Bucuresti, 1998.
7. Ungureanu, M., Chindris, M., Lungu, I. Utilizari ale energiei electrice. Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.
8. Chindris, M., Sudria, A.A. Poluarea armonica a retelelor electrice industriale.
Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 1999.
9. Hortopan, Gh. Principii si tehnici de compatibilitate electromagnetica. Editura
10. Golovanov, N. Aparate electrocasnice. Probleme de compatibilitate
electromagnetica. Editura ICPE, Bucuresti, 1997.
11. Maier, V., Maier, C.D. Lab View n Calitatea Energiei Electrice. Editura Albastra,
Cluj-Napoca, 2000.
12. Leca, A. Principii de management energetic. Editura Tehnica, Bucuresti, 1997.
13. Iordache, M. Conecini, I. Calitatea energiei electrice. Editura Tehnica, Bucuresti,
1997.
14. Muresan, T., s.a. Aparate si instalatii pentru reducerea consumurilor de energie
electrica n industrie. Editura Facla, Timisoara, 1984.
15. Jula, N., s.a. Iterfatarea traductoarelor. Editura ICPE, Bucuresti, 1999.
16. Chindris, M., Cziker, A., Micu, C.D. Aplicatii de management al calitatii energiei
electrice. Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2000.
17. Munteanu, Fl., Was, D. Calitatea serviciului de alimentare cu energie electrica.
Editura AGIR, Bucuresti, 2000.
18. Conecini, I. mbunatatirea calitatii energiei electrice. Editura AGIR, Bucuresti, 1999.
19. Iordache, M., Chiuta, I., Costinas, S. Controlul calitatii energiei electrice. Editura
AGIR, Bucuresti, 2000.
20. Albert, H., s.a. Consideratii privind calitatea energiei electrice livrate. Editura
RENEL GSCI, Bucuresti, 1998.
21. Du. Y., Burnett, J Experimental investigation into harmonic impedance of low-voltage
cables. IEE Proc-Gener. Transm. Distrib., vol 147, no.6, Nov. 2000.
22. Gruzz, T.M. A survey of neutral currents in three-phase computer power systems. IEE
industry Electron, No.3, 1996.
23. IEEE Standard 519-1992-IEEE 12 april 1993.
24. Buta, A., Pana, A. Impedanta armonica a sistemelor electroenergetice. Ed. Tehnica,
Bucuresti, 2001.
25. Medved, VL., Schinco, R., - Le correnti di corto circuito negli impianti elettrici AT, MT
e BT, Ed. Delfino, Milano, 2000.

- 253 -

CRESTEREA NGRIJORATOARE A PIERDERILOR DE PUTERE ACTIVA N
CONDUCTORUL DE NUL DE REGIM DEFORMANT.

prof.dr.ing. Ion Iordanescu
*
as. ing. Constantin Surdu
*
prof.dr.ing. Cornel Toader
*
ing. Cristian Ghemaru**
prof.dr.ing. Petru Postolache
*
stud. Marius Danut Constantin
*

*
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti, Facultatea Energetica
**
Sucursala de Distributie a Energiei Electrice Pitesti

1. Introducere.
Autorii prezentei comunicari considera necesar sa mentioneze chiar de la nceput ca
lucrarea de fata, consacrata fenomenelor care au loc n conductorul de nul n situatia
existentei regimului deformant, constituie un material independent, care analizeaza si propune
solutii pentru atenuarea fenomenului respectiv. Dar, pentru ca problema sa fie cunoscuta n
ntregime, adica tinnd seama si de fenomenele si solicitarile retelei de joasa tensiune,
ndeosebi pe tronsoanele trifazate, pe care o nsoteste, n toate situatiile, conductorul de nul, se
sugereaza cititorului sa examineze, cu atentia necesara si comunicarea, de la acest simpozion,
intitulata Masuratori si constatari alarmante la consumatorii informatizati si n reteaua de
joasa tensiune. n comunicarea de fata se analizeaza, teoretic si printr-un studiu de caz,
situatia deosebit de ngrijoratoare a conductorului de nul. Acesta reprezinta sediul
acumularilor tuturor consecintelor negative care apar n regimul deformant, produs de
multimea tuturor consumatorilor cu elemente nelineare electronice, cu care conductorul de nul
este n contact direct, nti prin circuitele de alimentare monofazate si n continuare, prin
reteaua trifazata de joasa tensiune. Masuratorile efectuate si calculele facute, demonstreaza
clar ca, n conditiile existente si ndeosebi n perspectiva, cnd astfel de receptoare vor deveni
echipamente obisnuite pentru consumatori, mai mult dect n situatia existenta deja alarmanta.
Fenomenul deformant va conduce, se poate spune, la sufocarea, pentru nceput, a zonelor
urbane, a conductorului de nul, facnd sa creasca ngrijorator pierderile de putere si energie
activa n acest conductor si la aparitia altor fenomene cu consecinte tehnico-economice
negative, consecinte prezentate dealtfel n cele doua comunicari.

2. Calculul pierderilor de putere activa si energie electrica

O consecinta importata a ncarcarii suplimentare a sectiunii conductoarelor active, n
legatura cu pierderile de putere, este aceea a cresterii lor, deoarece determinarea lor nu se mai
face folosind expresia:
2
r f r
I R 3 P
(2.1)

adica folosind valoarea rezistentei conductorului corespunzatoare frecventei de 50 Hz si
valoarea efectiva a curentului real masurat, deoarece rezistenta conductoarelor creste odata cu
cresterea frecventei datorita efectului pelicular, cu circa 10 % pentru armonica 3 (150 Hz) cu
- 254 -

20 % pentru armonica 6 (300 Hz) si cu 50 % pentru armonica 9 (450 Hz). Datorita acestui
fenomen, pierderile reale de putere, se calculeaza cu expresia:

) I R I R ( 3 P
n
2 k
2
k k
2
r f r
+

(2.2)

n care k reprezinta ordinul armonicei de curent si pot ajunge cu 30 % mai mari si n anumite
cazuri, chiar mai mult, fata de pierderile datorita numai fundamentalei n cele trei conductoare
active. Deci gradul de ncarcare suplimentara a conductoarelor active si pierderile
suplimentare depind de existenta, de structura si ponderea curentilor armonici, care conduc la
cresterea curentului real fata de cel fundamental.

3. Examinarea situatiei conductorului de nul.

Din examinarea de mai sus se constata solicitarile importante, care apar pentru
conductoarele active ale circuitelor trifazate de joasa tensiune. ntr-o situatie mult mai grea si
n cele mai multe cazuri, chiar ngrijoratoare, se afla, n conditiile de azi ale informatizarii
consumatorilor de energie electrica, conductoarele de nul ale retelelor de joasa tensiune
trifazate. n circuitele monofazate situatia conductorului de nul este, pe fiecare tronson,
similara cu cea a conductorului activ, fiind solicitat, ca si faza circuitului trifazat. ntruct
prezenta conductorului de nul este obligatorie si n circuitele trifazate, situatia acestuia devine
deosebit de grea. Pentru aceasta trebuie mentionat faptul ca nulul preia, toate consecintele
abaterii regimului de functionare a consumatorilor de la situatia ideala, n care prezenta lui
nici nu ar fi necesara. Astfel, toate neajunsurile care provin din existenta dezechilibrelor
ncarcarii fazelor, a nesimetriei curentilor si n mod deosebit a aparitiei intensificarii
regimului nesinusoidal, fac situatia conductorului de nul n circuitul trifazat foarte dificila.

Pentru a determina curentii care circula prin conductorul de nul, trebuie sa se tina
seama de proprietatea sistemelor componente pozitiva si negativa n circuitele trifazate, care
fiind simetrice si echilibrate au rezultanta, n punctul neutru de joasa tensiune al
transformatorului din post, egala cu zero si nu vor circula n conductorul de nul. Aceasta
situatie apare att pentru sistemul de curenti fundamentali, ct si pentru cei armonici. n
- 255 -

consecinta prin conductorul de nul vor circula si componentele de secventa zero ale curentului
fundamental si ale sistemelor dezechilibrate ale curentilor armonici cu frecvente diferite de
cele ale armonicii 3 si multiplu de 3; de asemenea vor circula toti curentii corespunzatori
armonicelor 3 si multiplu de 3 din cele trei faze, nsumati (fig.3.1). n valoarea curentului
rezultant din conductorul de nul (fig.3.1) o pondere importanta o are curentul cu frecventa
fundamentala, dar din masuratorile efectuate a rezultat, ca o pondere foarte mare, uneori chiar
mai mare, o au curentii armonici de ordinul 3 si multiplu de 3, respectiv curentul (3+m3) N
(fig.3.1) la care se mai adauga componentele de secventa zero ale celorlalte armonici de
curenti. Rezulta deci, ca n conditiile reale ale retelelor actuale trifazate de joasa tensiune,
ncarcarea suplimentara, peste cea corespunzatoare frecventei de 50 Hz, a conductorului de
nul poate fi foarte mare, putnd ajunge sau n anumite cazuri chiar depasi, limita de ncarcare
admisibila pentru sectiunea acestuia. n acest caz se poate pune ntrebarea daca nu apare
necesitatea adoptarii pentru conductorul de nul o sectiune mai mare, egala sau eventual mai
mare dect cea a conductoarelor active de faza. Aceasta ar conduce de fapt la o abatere de la
principiul fabricarii cablurilor trifazate cu sectiunile celor trei conductoare active mai mari cu
una sau doua trepte dect sectiunea conductorului de nul, datorita valorii rezultante a
curentilor din cele trei faze, mai mica dect cea mai mica valoare a curentilor din
conductoarele active. n acelasi timp nsa se poate pune si problema deosebit de importanta
sub aspect tehnico-economic daca prin cresterea sectiunii conductorului de nul se rezolva
situatia grea din prezent si mai grea n perspectiva, chiar apropiata.
Se mentioneaza ca nu se pune problema schimbarii sau adoptarii unor sectiuni mai
mari si pentru conductoarele active. De aici rezulta, ca gradul suplimentar de ncarcare,
precum si cresterea pierderilor de putere activa n aceste conductoare nu se vor schimba. n
consecinta, ceea ce va rezulta si pentru noul conductor de nul cu sectiune marita, n privinta
valorii componentelor curentilor, nu se va schimba. Gradul de ncarcare va ramne tot mai
mare dect cel corespunzator componentei fundamentale, obtinndu-se numai o reducere
partiala a pierderilor de putere activa n noul conductor de nul, datorita cresterii sectiunii. Ce
se poate nsa afirma cu certitudine este faptul ca fenomenul ramne practic neschimbat, cu
toate dezavantajele mentionate, la care se mai poate adauga unul cu consecinte imprevizibile,
deocamdata, privind problema compatibilitatii electromagnetice, datorita circulatiei nelimitate
a unui spectru larg de armonici de curenti, care pot avea frecvente pna la 2,5 kHz, prin toata
reteaua de joasa tensiune si ndeosebi prin conductorul de nul. O consecinta cu urmari grave,
care poate apare, consta n cresterea numarului de ntreruperi ale conductorului de nul,
datorita suprancalzirilor locale, ca efect al fenomenului pelicular, n punctele de mbinare ale
acestuia. Desigur ca, fenomenele, care se petrec n prezent si cu o intensificare mai mare,
chiar n perspectiva apropiata, sunt complexe si ele vor mai necesita, paralel cu luarea unor
masuri de atenuare, nca alte analize tinnd seama de evenimentele care apar n toata perioada
de functionare a instalatiilor de joasa tensiune. Cu titlul de exemplu, pentru a pune n evidenta
situatia deosebit de complicata a conductorului de nul, n fig.3.2.a se reda curba curentului
real deformat, masurat prin conductorul de nul al transformatorului unui post. Gradul de
deformare este de necrezut. Factorul de distorsiune este de 160.96%; curentul real deformat
are valoarea efectiva de 70.07A din care valoarea efectiva a fundamentalei (50Hz) este de
numai 36.84A, reprezentnd numai 52.63% din valoarea curentului real deformat, restul fiind
reprezentat de armonici (fig.3.2.b). Astfel, armonica de rangul 3 depaseste cu 57%
fundamentala, armonica 5 reprezentnd 25% din fundamentala, ca si armonica 9. Armonicile
7 si 15 reprezinta 10%. Celelalte, pna la armonica 50 sunt sub 5%. n aceste conditii
consecintele mentionate mai sus sunt clare.

- 256 -

Fig.3.2.a. Forma curentului prin conductorul de nul.

Fig.3.2.b. Spectrul de armonici pentru curentul de pe conductorul de nul.

4. Studiu de caz.

Fata de examinarea facuta mai sus si n scopul verificarii afirmatiilor si precizarilor
facute n legatura cu solicitarile retelelor de joasa tensiune si n deosebi a conductorului de
nul, datorita aparitiei si dezvoltarii, ntr- un ritm foarte rapid, a consumatorilor specifici
etapelor de informatizare a tuturor activitatilor social-economice, se considera necesar sa se
faca un studiu de caz. Aceasta examinare se face pe baza rezultatelor obtinute prin efectuarea
unor masuratori ntr-un post de transformare din Bucuresti. Dintre informatiile obtinute, s-au
IN
IN
- 257 -

considerat ca edificatoare pentru studiul de caz, cele privind curentii prin cele trei faze de
joasa tensiune ale transformatorului din post si prin conductorul de nul racordat la punctul
neutru al transformatorului respectiv.
Nu se folosesc si informatiile referitoare la tensiuni deoarece acestea se situeaza in
domeniul valorilor normale avnd un coeficient de distorsiune de 2,5% fara sa se abata prea
mult se sinusoida, datorita, diferentei foarte mari ntre valorile curentilor de scurtcircuit si ale
curentilor de sarcina. Ca o prima remarca se constata, ca n cele trei faze curentii respectivi
sunt dezechilibrati si nesinusoidali, iar cel din conductorul de nul este puternic deformat.
Valorile efective medii ale curentilor rezultanti nesinusoidali masurati n cele trei
faze sunt:
I
A
= 151,17 A; I
B
= 177,12 A, I
C
= 245,54 A

Valorile efective ale curentilor fundamentali (f = 50 Hz) calculati cu expresia:
( ) ( )
2
A
fA
A THD 1
I
I
+
,
sunt: I
fA
= 149 A; I
fB
= 173,4 A; I
fC
= 244 A
Se constata dezechilibre importante ntre cele trei faze; mai ales valoarea mare a curentului I
C
.
Valorile coeficientilor de distorsiune masurati sunt la limita superioara, respectiv:
THD (A) = 14,62 %; THD(B) = 16,81 %; THD(C) = 15,29 %

Diferentele ntre valorile efective nesinusoidale si cele ale curentilor fundamentali,
calculati sunt foarte mici, rezultnd un grad mic de ncarcare suplimentara a fazelor datorita
nesinusoidalitatii (ntre 1 % si 2,2 %).

Situatia conductorului de nul este nsa deosebita. Astfel, valoarea efectiva a
curentului rezultant nesinusoidal masurat este de 115.12A, respectiv cu 24% mai mica dect
valoarea lui I
A
care este cea ai mica si cu 53% mai mic dect I
C
care este cel mai mare.
ntruct coeficientul de distorsiune THD(N)=74.31% este foarte mare, valoarea curentului
fundamental pe nul este de I
fN
= 92.8A reprezentnd 80% din cel nesinusoidal, adica diferenta
este foarte mare, indicnd o ncarcare suplimentara importanta a nulului, datorita curentilor
armonici. Deci, ntruct curentul care circula prin conductorul de nul, att cel nesinusoidal ct
si cel fundamental sunt cu peste 20% mai mici dect cei din faze, iar cel fundamental este cu
38% mai mic dect cel mai mic curent fundametal din faza (I
fA
) se poate afirma, ca nu este
necesara cresterea sectiunii coductorului de nul la nivelul fazelor.

Folosind valorile procentuale ale curentilor armonici rezultate din masuratori,
raportate la cele ale curentilor fundamentali, s-au determinat pentru fiecare faza valorile
efective ale curentilor armonici pentru rangurile 3, 5, 7, 9 care sunt cei mai importanti si s-au
obtinut pentru diferitele faze:

A B C
I
3
13,9 A 22,9 A 29,8 A
I
5
13 A 15,6 A 19,8 A
I
7
6,85 A 7,28 A 9 A
I
9
5,06 A 4,16 A 5,37 A
Deci curentii corespunzatori armonicii 3 sunt cei mai mari.
- 258 -

Pentru conductorul de nul situatia devine mai grea. Astfel: I
3N
=65.9A,
I
5N
=11.14A, I
7N
=6.5A, I
9N
=14.85A. De aici se constata ca armonicile de rang 3 si multiplu de
3 reprezinta suma curentilor respectivi din cele trei faze, la care se mai adauga componentele
de secventa zero ale armonicelor de rang diferit de 3, adica 5 si7.

n privinta pierderilor de putere activa, n scopul stabilirii cresterilor acestora,
datorita prezentei curentilor armonici pentru cele trei faze si nul, s-a considerat un cablu cu 4
conductoare, n lungime de 0.1km, avnd sectiunile: 3x150+70mm
2
Al cu rezistentele lineice
corespunzatoare frecventei de 50 Hz, R
150
=0.194O/km si R
70
=0.444O/km. Pentru a tine
seama de variatia rezistentei cu frecventa, adica de efectul pelicular, din literatura de
specialitate, s-au luat valorile rapoartelor:
f
k
R
R
, n care k este rangul armonicii; f -
fundamentala si care au urmatoarele valori:
1,1pentru armonica 3;
1,2 pentru armonica 5;
1,35 pentru armonica 7;
1,5 pentru armonica 9.
Valorile rezistentelor lineice pentru sectiunea de 150 mm
2
Al sunt:
R
3
= 0.213O/km; R
5
= 0.233O/km; R
7
= 0.262O/km; R
9
= 0.291O/km
Iar pentru sectiunea de 70 mm
2
Al a nulului:
R
3
=0.488O/km; R
5
=0.533O/km; R
7
=0.6O/km; R
9
=0.666O/km
Pentru calculul pierderilor s-a folosit expresia:
+
n
2 k
k f total
P P P

sau
+
n
2 k
2
k k
2
f f total
I R I R P

pentru fiecare faza n parte si separat pentru nul;
faza A:
( )
kW 726 , 440 026 , 10 7 , 430
16 , 4 0291 , 0 85 , 6 0262 , 0 13 0233 , 0 9 , 13 0213 , 0 149 0194 , 0 P
2 2 2 2 2
totalA
+
+ + + +

Cresterea pierderilor datorita curentilor armonici pentru faza A:
( )
023 , 1
7 , 430
726 , 440
P
P
fA
totalA
A P

adica cresc cu 2,3 %;
faza B:
( )
kW 043 , 601 733 , 18 31 , 582
16 , 4 0291 , 0 28 , 7 0262 , 0 6 , 15 0233 , 0 9 , 22 0213 , 0 4 , 173 0194 , 0 P
2 2 2 2 2
totalB
+
+ + + +

Cresterea pierderilor datorita curentilor armonici pentru faza B:
( )
032 , 1
31 , 582
043 , 601
P
P
fB
totaB
B P

adica cresc cu 3,2 %;
- 259 -

faza C:
( )
kW 011 , 1185 011 , 30 0 , 1155
37 , 5 0291 , 0 9 0262 , 0 8 , 19 0233 , 0 8 , 29 0213 , 0 244 0194 , 0 P
2 2 2 2 2
totalC
+
+ + + +

Cresterea pierderilor datorita curentilor armonici pentru faza C:
( )
025 , 1
0 , 1155
011 , 1185
P
P
fC
totaC
C P

adica cresc cu 2,5 %
Cresterea pierderilor pe cele trei faze datorita curentilor armonici: 3, 5, 7 si 9 este de
8% fata de pierderile datorita numai fundamentalei. Cresterea pierderilor pe cele trei faze fata
de fundamentala, datorita numai curentilor armonica trei este 4.505% adica peste 50% din
cresterea totala a pierderilor datorita celor patru armonici.

Pierderile de putere pe nul:
( )
kW
P
totalN
28 , 618 92 , 235 36 , 382
85 , 14 0666 , 0 5 , 6 06 , 0 14 , 11 0533 , 0 9 , 65 0488 , 0 8 , 92 0444 , 0
2 2 2 2 2
+
+ + + +

Cresterea pierderilor datorita curentilor armonici:
( )
617 , 1
36 . 382
28 . 618
P
P
fN
totaN
N P

Deci cresc cu peste 60% adica foarte mult. nsumnd cresterile pierderilor pe faze si
pe nul, rezulta ca datorita curentilor armonici, pierderile de putere n reteaua de joasa tensiune
cresc cu peste 70%, daca se tine seama si de aportul celorlalte armonici peste rangul 9 care
sunt foarte mici.

Pentru a constata efectul adoptarii si pentru conductorul de nul a aceleiasi sectiuni
ca si pentru conductoarele fazelor, adica de 150mm
2
Al n loc de 70mm
2
Al, s-a facut calculul
pierderilor de putere pe nul n aceasta ipoteza. Acestea s-au redus cu 56.4%. ntruct toata
coplexitatea fenomenului se mentine, n afara de acesta reducere, adica pierderile totale n
reteaua de joasa tensiune n loc sa creasca cu 70% ar creste cu 35%, reteaua ramnnd la fel
de ncarcata, nu s-ar putea justifica o schimbare asa de importanta n tehnologia de fabricatie a
cablurilor.

Prin efectuarea acestui studiu de caz, s-a pus n evidenta faptul ca reteaua de joasa
tensiune si n mod deosebit conductorul de nul, sunt parcurse de curenti suplimentari, fata de
cel util, fundamental, care sunt de fapt curentii armonici produsi si injectati n acesta retea de
consumatorii informatizati. Arata de asemenea ca ntre acestia, ponderea cea mai mare o are
armonica 3 care, daca ar fi retinuta nainte de a intra n retea ar conduce la apropierea ntr-o
mai mare masura a valorilor efective nesinusoidale ale curentilor din faze de valorile
fundamentalelor si la reducerea la 95A n loc de 115.12A n conductorul de nul, fata de
fundamentala care are 92.8A. Efectul asupra reducerii pierderilor de putere ar fi nsa foarte
mare, acestea reducndu-se de la 8% n cele trei faze la 3.55%, iar n conductorul de nul de la
61.7% la numai 7%, adica cresterea pierderilor de la circa 70% s-ar reduce la circa 10%.
- 260 -

Aceasta constatare trebuie sa conduca la preocupari ulterioare, pentru stabilirea solutiei de
rezolvare a situatiei complexe, n care se gasesc retelele de joasa tensiune si n mod deosebit
conductorul de nul datorita regimului deformant. Se mentioneaza ca ncarcarea admisibila
pentru conductorul de Al, 70mm
2
este de 190A.

5. Masuri de atenuare a fenomenelor.

Situatia este complexa, dar exista totusi un factor favorizant, care permite o
sistematizare a masurilor ce pot fi luate. Factorul respectiv consta ntr-o distributie,
mentionata mai sus, a valorilor diferitelor armonici n doua domenii si anume: pna la
armonica 10 si dupa aceasta, pna la armonica 50. n primul domeniu, n cele trei faze,
domina armonica 3, dar si 5 si 7 cu valori mai mici si ntr-o anumita masura armonica 9. n
conductorul de nul nsa se detaseaza, cu valori foarte mari, armonica 3, nsumnd valorile din
cele trei faze. n acelasi timp se reduc armonicile 5 si 7, iar armonica 9 apare, dar cu valori
reduse. n al doilea domeniu, exista armonici n deosebi impare, dar de valori foarte mici, sub
2%. Deci elementul principal l constituie, att pentru reteaua trifazata, ct mai ales pentru
nul, armonica 3 de curent. n ceea ce priveste masurile care se pot lua, exista doua probleme,
una privind tipul de echipament folosit si a doua, locul de instalare n retea. Echipamentele
folosite sunt filtre, care pot fi active sau pasive. Solutia ideala, care rezolva complet problema
att n reteaua trifazata ct si n circuitele monofazate apartinnd instalatiilor interioare din
cladiri, o constituie prevederea fiecarui receptor (calculator, televizor etc.) cu cte un filtru
activ de parametrii corespunzatori, care sa retina chiar la receptor tot spectrul de armonici,
curentul pentru toata reteaua de alimentare, devenind sinusoidal. Aceasta masura ar putea
apartine viitorului, daca fabricantii de aparate receptoare le vor prevedea cu astfel de filtre,
sau acestea fiind fabricate separat sa poata fi cumparate si montate lnga receptor de catre
abonat. n continuare, ramnnd tot la utilizarea filtrelor active, solutiile de montare ofera
descarcarea totala de armonici, dar numai pentru anumite instalatii de joasa tensiune, deoarece
filtrul descarca numai instalatiile din amonte de locul unde este montat. Astfel, s-ar putea
monta cte un filtru activ la tabloul de sigurante de apartament, care nu descarca instalatiile
din aval adica din locuinta sau la tabloul de distributie al unei scari, acestea constituind
punctele de trecere de la reteaua trifazata si care mpreuna cu nulul respectiv ar fi descarcate
total de armonici.
Ultimul punct, n care s-ar mai putea monta un filtru activ ar fi la barele de distributie
de joasa tensiune din postul de transformare, solutie care nu descarca de armonici toata
reteaua din aval de transformatoare. Poate fi descarcat transformatorul si nulul, datorita
influentei filtrului activ.
Se mentioneaza ca filtrul activ are un avantaj foarte important prin asigurarea unei
curbe de curent pentru retea practic sinusoidala, dar si un dezavantaj economic important,
datorita pretului foarte ridicat fata de un filtru pasiv.
Trecnd la cea de-a doua masura, care consta n utilizarea filtrelor pasive, formate din
bobine si condensatoare, montate n serie si reglate pe una sau mai multe frecvente de
rezonanta, trebuie sa se aiba n vedere specificul functionarii acestora. Astfel, n cazul lucrarii
de fata, cnd armonica 3 este, de departe, cea mai importanta ca marime si este si cea mai
apropiata de fundamentala, masura consta n realizarea de filtre pasive cu rezonanta pe 150
Hz (armonica 3) care au urmatoarele efecte:
teoretic, retin integral armonica 3;
reduc partial armonicile de rang superior (5,7,9 etc.) fata de frecventa de rezonanta;
- 261 -

amplifica fundamentala, contribuind la compensarea energiei reactive, fiind singura cu
frecventa mai mica dect cea de rezonanta.
Ca locuri de instalare, sunt aceleasi cu cele mentionate n cazul filtrului activ, adica
lnga fiecare receptor, solutie care n prezent nu poate fi avuta n vedere. Ca solutii posibile
sunt lnga tabloul de sigurante din apartament, lnga tabloul de distributie de scara sau la
postul de transformare, la barele generale de distributie. Ordinea de preferinta este cea
prezentata mai sus, considerndu-se ca montarea la tablourile de distributie de scara, deoarece
descarca n mare masura toata reteaua trifazata de joasa tensiune, inclusiv nulul, este cea
pentru care sa se creeze conditii de realizare ntr-o perspectiva apropiata. Prin aceasta s-ar
putea reduce n proportie de circa 30% pierderile si ncarcarea suplimentara a retelei trifazate
si de 70% n conductorul de nul. n cazul nsa ca se monteaza filtrul n postul de transformare,
se mentine situatia actuala n toata reteaua de joasa tensiune alimentata din post, o reducere
partiala avnd loc numai n nfasurarile transformatorului si n nul n proportie de circa 50 %.

Bibliografie:

26. Iordanescu, I., Toader, C., s.a. Masuratori si constatari alarmante la consumatorii
informatizati si n reteaua de joasa tensiune, CNR-CIRED Syposium CEE 2001,
Trgoviste, October 4-5, 2001.
29. Preda, L., Heinrich, I., Buhus, P., Ivas, D., Gheju, P. Statii si posturi de transformare.
Editura Tehnica, Bucuresti, 1988.
35. Golovanov, N. Aparate electrocasnice. Probleme de compatibilitate
electromagnetica. Editura ICPE, Bucuresti, 1997.
Cluj-Napoca, 2000.
37. Leca, A. Principii de management energetic. Editura Tehnica, Bucuresti, 1997.
1997.
39. Muresan, T., s.a. Aparate si instalatii pentru reducerea consumurilor de energie
electrica n industrie. Editura Facla, Timisoara, 1984.
- 262 -

46. Du. Y., Burnett, J Experimental investigation into harmonic impedance of low-voltage
cables. IEE Proc-Gener. Transm. Distrib., vol 147, no.6, Nov. 2000.
49. Buta, A., Pana, A. Impedanta armonica a sistemelor electroenergetice. Ed. Tehnica,
Bucuresti, 2001.
50. Medved, VL., Schinco, R., - Le correnti di corto circuito negli impianti elettrici AT, MT
e BT, Ed. Delfino, Milano, 2000.

- 263 -

MONITORIZAREA SI ANALIZA CALITATII ENERGIEI

Catalin POPESCU - ARC BRASOV SRL

Sistemele moderne de monitorizare a calitatii energiei electrice sunt structurate n
doua ramuri:
- sisteme de tip paianjen, bazate pe retea stationara de mai multe instrumente conectate pe
magistrala RS-485, cu posibilitate de monitorizare a mai multor puncte din teritoriu dintr- un
singur centru si dezvoltare de aplicatii de tip client-server; din aceasta categorie propunem ca
solutii dispozitivele de tip MAVOLOG 10 (METRAWATT - GERMANIA) sau cele de tip
Q-WAVE (LEM NORMA - AUSTRIA).
- sisteme de tip vultur, bazate pe instrumente autonome, portabile, care pot fi usor
configurate si adaptate n functie conditiile impuse n teren; modele disponibile pentru aceste
tipuri de aplicatii: MAVOWATT 45 (METRAWATT), MEMOBOX 800 si TOPAS 1000
(LEM NORMA).
Toate aceste sisteme utilizeaza soft-uri profesionale specializate pentru programarea
conditiilor de masurare si nregistrare a parametrilor, analiza complexa a calitatii energiei
comparnd datele memorate cu standardele implementate, raportarea rezultatelor, export n
aplicatii MS Office etc. NOTA: MAVOWATT 45 poate lucra si autonom, fara sa fie absolut
necesara conexiunea cu calculatorul.

Caracteristici de baza:

MAVOLOG 10, Q-WAVE, MEMOBOX 800 si TOPAS 1000 sunt dispozitive universal
pentru nregistrarea marimilor electroenergetice, analiza calitatii energiei, detectarea
perturbatiilor si optimizarea retelei, utilizate n retele de joasa si medie tensiune. Instrumentul
se programeaza prin intermediul calculatorului si al soft-ului (se seteaza marimile ce trebuie
monitorizate, durata si intervalele de timp pentru nregistrarea acestora, evenimente
tranzitorii, tipul memoriei etc.). Periodic, datele nmagazinate se transfera la calculator sau
laptop, unde se poate face o analiza complexa si arhivare n baze de date. Transferul si analiza
datelor se pote face si on-line (continuu, n acelasi timp n care dispozitivul memoreaza),
aceste aparate beneficiind de ceas de timp real. nregistrarea se poate configura astfel nct sa
se memoreze si evenimente tranzitorii (de scurta durata), chiar daca acestea se produc ntre
intervalele de masurare (se programeaza rezolutia minima de esantionare). Analiza valorilor
memorate se face prin compararea acestora cu limitele specificate n standardul european EN
50160 - Caracteristici de tensiune ale electricitatii furnizate de sistemul de distributie public
(corespondentul romnesc SR EN 50160). Acesta este acceptat ca un standard minim pe
care trebuie sa l ndeplineasca furnizorii publici de energie. Scopul standardului EN 50160
include masurarea unor parametri ca: variatii de tensiune, sageti de tensiune, ntreruperi ale
tensiunii, tensiuni armonice si interarmonice, flicker (fenomenul de plpire n sistemul de
iluminat datorat instabilitatii tensiunii), tensiuni de semnalizare, frecventa, dezechilibru etc.
Toate sistemele au implementat acest standard ca implicit, dar utilizatorul poate sa si
integreze si norme proprii, care ar putea fi mai aproape de infrastructura testata.
n general, pentru aceste instrumente sunt disponibile 4 intrari de tensiune (U
L1
, U
L2
, U
L3
, U
N
)
si 4 intrari de curent (I
L1
, I
L2
, I
L3
, I
N
). Masurarea se poate face direct (max. 600V si 6A) sau
prin intermediul transformatoarelor de masura cu raport programabil prin soft. Comunicarea
cu punctul central de monitorizare se poate face si pe linie telefonica clasica, utiliznd
interfata RS-232 si un modem.
- 264 -

Date tehnice - sisteme stationare:

MAVOLOG 10 - Interval minim programabil - 2 sec. (programare parametri). nregistrare
evenimente scurte, cu rezolutie min. 10 ms. Interconectare n retea de max. 32 de instrumente
pe magistrala RS-485. Memorie 256 KB. Iesire de alarmare de tip contact - releu.
Q-WAVE - Interval minim programabil - 200 ms (programare parametri). nregistrare
evenimente scurte, cu rezolutie min. 2.5 ms. Interconectare n retea de max. 256 de unitati pe
RS-485. Memorie max. 20 MB (cartela PCMCIA). Aplicatii complexe, construirea unor
retele complet automatizate.

Date tehnice - sisteme portabile:

MEMOBOX 800 - Interval minim programabil - 5 sec. (programare parametri). nregistrare
evenimente scurte, cu rezolutie min. 10 ms. Conectare n retea Y sau ?. Memorie 512 KB.
Interfata RS-232 standard. Suport comunicare prin GSM.
TOPAS 1000 - 8 intrari separate galvanic configurabile (se pot configura 8 intrari de tensiune
sau 8 de curent sau 4 de tensiune si 4 de curent). Interval minim programabil - 20 ms
(programare parametri). nregistrare evenimente scurte, cu rezolutie min. 10 ms. Mod de
afisare grafic (osciloscop) - prin software. Memorie 540MB 1GB (hard-disk). Interfata RS-
232, Modem si Ethernet. Protectie mecanica IP 65.

Solutii pentru masurarea si monitorizarea marimilor electroenergetice si a calitatii energiei din
reteaua electrica
Instrumente
disponibile

Parametrii
masurati si monitorizati
MAVOWATT 45 MEMOBOX 800 TOPAS 1000 MAVOLOG 10 QWAVE
Variatia tensiunii h h h h h
ntreruperi h h h h h
Perturbatii h h h h h
Armonici pe tensiune h h h h h
Interarmonici h h h
Flicker (Plpire) h h h h h
Dezechilibru h h h h h
Tensiune de semnalizare h h h
Frecventa h h h h h
Efecte tranzitorii h h h h h C
a
l
i
t
a
t
e
a

e
n
e
r
g
i
e
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

Tensiune continua h
Variatia curentului h h h h h
Armonici pe curent h h h h h
Curentul de pornire h h h h
U
t
i
l
i
z
a
r
e

Curentul de scurtcircuit h
Puterea activa h h h h h
Puterea reactiva h h h h h
Puterea aparenta h h h h h
Factor de putere h h h h h
Energia activa h h h h h
Energia reactiva h h h h h
Energia aparenta h h h h h
Puterea de scurtcircuit h
C
o
n
s
u
m
u
l

e
n
e
r
g
i
e
i

Pulsuri h h h
Afisare alfanumerica h h h h

Afisare grafica h h

- 265 -

MASURAREA PUTERII ACTIVE N CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV
MONOFAZAT

Autor: s.l. drd. ing. Valentin Dogaru Ulieru
Universitatea Valahia Trgoviste

1. Consideratii generale privind utilizarea mediului de programare grafica
LabVIEW

LabVIEW Laboratory Virtual Instrument Enginering Workbench este un pachet
software de instrumentatie virtuala si analiza, puternic si flexibil. LabVIEW este unul dintre
cele mai folosite medii de dezvoltare pentru instrumentatie virtuala. Instrumentul virtual
consta dintr-o interfata cu utilizatorul (panoul frontal) si un program tip schema bloc
(diagrama). Organizarea modulelor de program ca instrumente virtuale ofera utilizatorului o
interfata puternic orientata grafic, usor de folosit, flexibila si cu performante ridicate.
Instrumentul virtual are doua regiuni de lucru: editarea, cnd se modifica functiile, formulele
de calcul, aspectul grafic, mesajele utilizate, etc., si functionarea ca instrument virtual IV
independent, cnd se ruleaza programul. La baza realizarii programelor n LabVIEW stau
conceptele de modularizare si ierarhie arborescenta.
Proiectarea si implementarea unui IV, impune cunoasterea naturii modulare a acestuia,
n scopul utilizarii att ca program principal ct si subrutina n componenta altui IV se
numeste sub-IV, avnd rolul unei subrutine. Prin creerea si utilizarea unui sub-IV la realizarea
altor IV, utilizatorul defineste ierarhii de IV. n conformitate cu cele prezentate, rezulta
urmatoarele avantaje ale programarii modulare :
- modulele componente (sub-IV) sunt proiectate, implementate si testate independent;
- dimensiunile programului se reduc prin reutilizarea codului. Un modul (sub IV) este
realizat o singura data si apoi este folosit n componenta altor module ;
- ntretinerea aplicatiei este usurata.
n limbajele de programare conventionale, bazate pe text, ordinea de executie a
instructiunilor din calculul unui program este data de ordinea secventiala, n care acestea apar.
n LabVIEW apare conceptul de ,,curgere sau flux al datelor ntre blocurile componente ale
instrumentului virtual. Un bloc de instructiuni se executa doar cnd la toate intrarile sunt
disponibile date; rezultatele sunt furnizate n exteriorul blocului, doar dupa executarea tuturor
optiunilor din cadrul blocului.
Partile principale ale instrumentului virtual sunt panoul frontal, diagrama bloc si
iconul/conectorul. Panoul frontal al unui IV defineste interfata grafica cu utilizatorul.
Obiectele grafice de interfata, disponibile pentru realizarea panoului frontal, se mpart n
elemente de control si indicatoare. Prin intermediul elementelor de control, utilizatorul
introduce sau actualizeaza valorile datelor de intrare; indicatoarele sunt folosite pentru a afisa
rezultatele prelucrarilor. Panoul frontal este elementul de baza al programelor elaborate n
LabVIEW, deoarece practic toate interactiunile operatorului cu procesul supravegheat de
program se desfasoara n fereastra panou. Comenzile pe care trebuie sa le execute operatorul
sunt simplificate la maxim. Aspectul grafic al acestor comenzi si amplasarea lor pe ecran sunt
proiectate ct mai asemanator cu dispozitivele de comanda si afisare care se ntlnesc la
aparatul sau echipamentul real.
Partii de interfata grafica cu utilizatorul, data de panoul frontal, i corespunde
diagrama bloc, care retine codul programului si defineste functionalitatea IV. Componentele
- 266 -

schemei bloc-iconurile sunt structurile de control ale programului. Pentru a defini fluxul
datelor n diagrama bloc; trebuie sa se interconecteze iconurile. Diagramele bloc ale IV-urilor
se pot construi folosind limbajul de programare grafica si pot fi privite ca un modul de cod
sursa din limbajele de programare clasice. Componentele diagramei bloc pot fi elemente
simple sau alte IV-uri, care au structura proprie. Elementele de executie in cadrul diagramei
bloc, definesc nodurile programului: operatori, functii predefinite, instructiuni, proceduri
utilizator.
Iconul sau conectorul este mijlocul de a transforma un IV ntr-un obiect care se poate
folosi ulterior ca pe o subrutina n diagrama bloc a altor instrumente virtuale. Terminalele
conectorului determina locul unde se pot conecta intrarile si iesirile de date pe icon si sunt
similare parametrilor unei subrutine. Ele corespund elementelor de control, indicatoarelor de
pe panoul frontal al instrumentului virtual.

2. Analiza si studiul metodelor de masurare a puterii n circuite de curent
alternativ monofazat - regim sinusoidal

2.1. Expresiile puterilor

Puterea instantanee la un dipol electric este definita ca produsul valorilor instantanee
ale tensiunii u la bornele dipolului si intensitatii i a curentului ce parcurge dipolul:
p ui (2.1)
Puterea instantanee este primita sau cedata, dupa cum sensurile tensiunii u si curent ului i se
asociaza dupa regula de la receptoare sau de la generatoare. n regim periodic, de perioada T,
se defineste puterea activa P ca valoarea medie a puterii instantanee ntr-un numar ntreg de
perioade:
P ui
nT
pdt
t
t nT

+
1
1
1
(2.2)
Pentru un circuit monofazat functionnd n regim permanent sinusoidal, la care
tensiunea si intensitatea curentului au expresiile:
( ) u t U t 2 sin (2.3)
( ) ( ) i t I t 2 sin (2.4)
rezulta:
- puterea activa: P = UI cos
- puterea reactiva: Q = UI sin (2.5)
- puterea aparenta: S = UI
Puterea aparenta complexa S este definita n reprezentarea n complex simplificat ca
produsul dintre tensiunea complexa U si curentul complex conjugat I
:
S UI UI jUI P jQ + +
cos sin (2.6)

Partea reala a puterii complexe S este puterea activa P, partea imaginara este puterea
reactiva Q, modulul este puterea aparenta S si argumentul este egal cu defazajul al
circuitului:
{ P S Re ; { Q S Im ; S S (2.7)
Pentru un circuit monofazat functionnd n regim nesinusoidal sub tensiunea la borne
u(t) si parcurs de un curent nesinusoidal i(t):
- 267 -

( ) u t U U n t
n
n
+
0
1
2 sin
( ) ( ) i t I I n t
n n
n
+
0
1
2 sin (2.8)
se definesc:
-puterea activa:
P U I U I
n n n
n
+
0 0
1
cos
(2.9)
- puterea reactiva: Q U I
n n n
n
sin
1

(2.10)
- puterea aparenta: S UI
(2.11)
n regim nesinusoidal S P Q
2 2 2
+ introducndu-se notiunea de putere deformanta:
D S P Q
2 2 2 2
(2.12)

2.2. Masurarea puterii active
Pentru consumatori de energie electrica cu puteri mici, avnd tensiuni
nominale sub 1 kV si curenti de ordinul amperilor, se utilizeaza wattmetre avnd parametrii
U
n
si I
n
egali sau mai mari ca ai consumatorului. Pentru regim sinusoidal wattmetrul poate
fi de tip electrodinamic sau ferodinamic nsa n regim nesinusoidal nu se poate folosi dect
primul. n cazul wattmetrului electrodinamic cuplul activ este proportional cu puterea activa
iar indicatia sa este proportionala cu aceasta putere. n functie de modul de conectare a
bobinei de tensiune se disting doua montaje posibile: amonte si aval (figura 1). Notatii:
P
W
- indicatia wattmetrului;
P - puterea activa consumata de receptor;
I - valoarea efectiva a curentului indicat de ampermetru;
U - valoarea efectiva a tensiunii indicate de voltmetru;
R
V
- rezistenta interna a voltmetrului;
R
W
- rezistenta circuitului de tensiune al wattmetrului;
r
W
- rezistenta bobinei de curent a wattmetrului.

a) b)
Fig. 1. Masurarea puterii active cu wattmetrul n c.a. monofazat.
a) montaj amonte; b) montaj aval.

n montajul amonte puterea activa indicata de wattmetru este:
- 268 -

( )
{
( )( )
{ { ( ) {
P U U I U U I I
UI UI U I I
W W W W V Z
V Z W V Z
+ + +
'
'

+ + +

Re Re
Re Re Re
*
1
(2.13)
cu urmatoarele specificatii:

{
Re U I
U
R
V
V
2
- puterea consumata de voltmetru;

{
Re UI P
Z
- puterea activa consumata de receptor;

( ) {
Re U I I r I
W V Z W

+
2
- puterea consumata de bobina de curent a wattmetrului.
nlocuind n relatia (7.21), rezulta expresia corecta pentru puterea activa consumata:
P P
U
R
r I
W
V
W

2
2
(2.14)
n cazul montajului aval puterea indicata de wattmetru P
W
se poate determina din:

( ) {
P U I I I
U
R
U
R
P
W W V Z
W V
+ + + +

Re
2
2 2
(2.15)
rezultnd puterea consumata de receptor:
P P
U
R
U
R
W
W V

2 2
(2.16)
Se poate observa ca din indicatiile ampermetrului si voltmetrului se calculeaza si puterea
aparenta S UI iar daca regimul este sinusoidal, rezulta si puterea reactiva Q S P
2 2
.
Pent ru puterea debitata de generator se obtin relatiile:
- montaj aval: P P R I r I
G W A W
+ +
2 2
(2.17)
- montaj amonte: P P
U
R
U
R
G W
V W
+ +
2 2
(2.18)
Deoarece consumatorii necesita alimentare sub tensiune constanta, montajul amonte se
va prefera pentru masurarea puterii debitate de generator iar cel aval pentru masurarea puterii
debitate de receptor. Masurarea puterilor sub factor de putere redus este afectata de erori
suplimentare datorate inductivitatii bobinei de tensiune a wattmetrului. Notnd cu unghiul
de defazaj inductiv al curentului din bobina mobila fata de tensiunea aplicata, eroarea relativa
suplimentara este:
( )
( ) ( ) P
P
UI UI
UI
%
cos cos
cos
cos cos
cos
100 100 (2.19)

care devine, tinnd cont ca este foarte mic (minute):
( )
P
P
tg % ,
291 10
3
(2.20).

Aplicatia realizata n mediul de programare grafica LabVIEW pe baza considerentelor
teoretice prezentate, ofera urmatoarele posibilitati de control :
sursa variabila de tensiune sinusoidala 0 250 V ;
- 269 -

frecventa (45 55) Hz;
rezistor cu rezistenta variabila 10 1000 ;
bobina cu inductivitate variabila 0 1 H.
Aplicatia permite vizualizarea grafica a variatiei n timp a tensiunii, intensitatii si
puterii instantanee (2 perioade), pentru o sarcina rezistiva, inductiva sau rezistiv- inductiva.
Sunt utilizate instrumente indicatoare wattmetru si ampermetru, respectiv indicatoare pentru
afisarea impedantei, defazajului, factorului de putere si a consumului de putere propriu al
wattmetrului. Pentru a obtine o vizualizare corespunzatoare a intensitatii este posibila
multiplicarea amplitudinii cu 1, 10 sau 100.
Domeniul pentru bobina de tensiune si bobina de curent poate fi selectat cu ajutorul
elementelor de control Domeniu tensiune si Domeniu intensitate. Metoda de masurare
poate fi selectata cu ajutorul elementului de control MONTAJ.

2 5 0 0 5 0 1 0 0 1 5 0 2 0 0
2 3 0 . 0 0
SURSA DE TENSIUNE
600. 0
- 400. 0
- 300. 0
- 200. 0
- 100. 0
0.0
100. 0
200. 0
300. 0
400. 0
500. 0
P_ ACT I VA
P _ I NS T .
I NT. CR. EL
T E N S I U N E
0
U
I
P_ i n s t
P
T E N S I U N E 2 5 0 . 0 0 325. 27
I NT. CR. EL 1 6 0 . 0 0 - 153. 62
P _ I NS T . 1 6 4 . 0 0 516. 80
P_ ACT I VA 3 2 2 . 0 0 144. 26
REPREZENTARE GRAFICA MARIMI SINUSOIDALE
x100
S CA RA I NT E NS I T A T E
10 20 30 [ms] 40
1 3 5 . 2 5
I MP E D A N T A
1 0 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0
4 0 0 . 0
INDUCTIVITATE
1 0 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0
5 0 . 0 REZISTENTA
0 . 3 6 9 7
F A C T OR D E P U T E R E
68. 3030
D E F A Z A J
5 0 . 0 0
F RE CV E NT A
[Ohm]
[mH]
1000. 0
0 . 0
2 5 0 . 0
500. 0
7 5 0 . 0
144. 26
WATTMETRU
5.0 0 . 0
1.0
2.0 3.0
4 . 0
1. 70
AMPERMETRU
W
A
[ V ]
3 0 0 V
D OME N I U T E N S I U N E
2. 5 A
DOME NI U I NT E NS I T A T E
A MO N T E
MONT AJ
0. 3470
CONS UM P ROP RI U
W

- 270 -

CONS UM P ROP RI U
AMPERMETRU
DOME NI U I NT E NS I T A T E
0. 3
1
1
M O N T A J
S U R S A D E T E N S I U N E
1 0 0 0
F RE CV E NT A
I MP E DA NT A
I NDUCT I V I T A T E
R E Z I S T E N T A
F A C T OR D E P U T E R E
1 8 0 . 0 0
D E F A Z A J
10
1
SCARA INTENSITATE
R E P R E Z E N T A R E GR A F I C A
MARI MI SI NUSOI DAL E
P E R I OA D E
0
WATTMETRU
2
L U N G I ME
GRAFI C

Fig. 2. Masurarea puterii active panou frontal, diagrama bloc
n figura 3 este prezentata aplicatia utiliznd instrumente analogice pentru masurarea
intensitatii, tensiunii, frecventei, puterii active, puterii reactive si a factorului de putere. Se
calculeaza puterea aparenta, impedanta si defazajul tensiune curent pentru un circuit rezistiv
inductiv.
2 5 0 0 5 0 1 0 0 1 5 0 2 0 0
230. 00
SURSA DE TENSIUNE
1 0 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0
5 0 . 0 0 REZISTENTA
50.00
FRECVENTA
1 0 0 0 . 0
0. 0
250. 0
5 0 0 . 0
7 5 0 . 0
7 5 8 . 5 4
WATTMETRU
59.05
IMPEDANTA
32.1419
DEFAZAJ
0.8467
FACTOR DE PUTERE
1 0 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0
100. 00
INDUCTIVITATE
5 . 0 0. 0
1. 0
2 . 0 3. 0
4 . 0
3. 89
AMPERMETRU
2 5 0 . 0
0. 0
5 0 . 0
1 0 0 . 0
2 0 0 . 0
230. 00
VOLTMETRU
1 0 0 0 . 0
0 . 0
250. 0 5 0 0 . 0 7 5 0 . 0
4 7 6 . 6 0
VARMETRU
55. 0 45. 0
4 8 . 0
50. 0
5 2 . 0
50. 00
FRECVENTMETRU
1 . 0 0 . 0
0 . 2
0. 4 0. 6
0 . 8
0. 85
COSFIMETRU
895.84
PUTERE APARENTA
MASURAREA PUTERII IN CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT
[Ohm]
[ mH ]
[ VA ]
A
V VAr
W
Hz

- 271 -

PUTERE APARENTA
1
COSFIMETRU
FRECVENTMETRU
VARMETRU
VOLTMETRU
AMPERMETRU
INDUCTIVITATE
FACTOR DE PUTERE
DEFAZAJ
IMPEDANTA
WATTMETRU
FRECVENTA
REZISTENTA
SURSA DE TENSIUNE

Fig. 3. Masurarea puterii active, reactive, aparente - panou frontal, diagrama bloc

Pe baza aplicatiei utilizate pentru masurarea puterii active n circuite de curent
alternativ monofazat, s-a realizat o aplicatie care permite masurarea energiei active n curent
alternativ monofazat avnd posibilitatile prezentate n aplicatia anterioara (figura 4).

0.02019
ENERGIE ACTIVA
5000. 0
0. 0
1 0 0 0 . 0
3000. 0
1 0 5 3 . 7 7
WATTMETRU
2 5 0 0 5 0 1 0 0 1 5 0 2 0 0
2 3 0 . 0 0
SURSA DE TENSIUNE
1 0 0 0 0 2 0 0 4 0 0 600 800
13. 0 REZISTENTA
1 0 0 0 0 2 0 0 4 0 0 600 800
70. 0
INDUCTIVITATE
2 0 . 0
0.0
5. 0
1 0 . 0
15. 0
9 . 0 0
AMPERMETRU
2 5 . 5 5
I MP E D A N T A
0 . 5 0 8 9
F A C T O R D E P U T E R E
5 0 . 0 0
F RE CV E NT A
O N
4 / 6 / 0 1
D A T A :
4: 10: 35 PM
O R A :

Fig.4. Masurarea energiei active n circuite
de curent alternativ monofazat - panou frontal

3. CONCLUZII
Implementarea aplicatiei n mediul de programare grafica LabVIEW, s-a realizat pe
baza considerentelor teoretice si a determinarii experimentale n laborator, utiliznd aparate
analogice si numerice de precizie. Rezultatele obtinute prin simulare pot fi verificate
experimental, nsa cu mare consum de energie, timp si investitii pentru dotarea cu mijloace de
masurare. n timpul utilizarii aplicatiei, pot fi modificati parametrii circuitului si se pot
vizualiza formele de unda ale marimilor electrice.

BIBLIOGRAFIE:
1.C.Cepisca, M.Ionel, V.Dogaru Metode si mijloace de masurare n ingineria
electrica
2. Essick J. Advanced LabVIEW Labs, Ed.Pretince Hall, New Jersey, 1998, USA
3. Pop E. Masurari n energetica, Ed.Facla, Timisoara,1989.
- 272 -

ANALIZA SI STUDIUL METODELOR DE MASURARE A PUTERILOR N
CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV TRIFAZAT REGIM SINUSOIDAL,
UTILIZND MEDIUL DE PROGRAMARE LabVIEW

Autor: s.l. drd.ing. Valentin Dogaru Ulieru
Universitatea Valahia Trgoviste

1. Introducere
Aparitia calculatoarelor electronice a stimulat n mod deosebit cercetarile n domeniul
tehnologic, precum si n domeniul tehnologiilor educationale.
Argumentele n favoarea instruirii asistate de calculator sunt urmatoarele:
- nvatamntul asistat de calculator este o realitate incontestabila, nascuta din
necesitati ce tin de cresterea eficientei actului educational;
- acestui cmp de perfectionare a instruirii i se prevede o evolutie si o dezvoltare de
mare amploare, ce nglobeaza att domeniile ce concura la concretizarea
procesului de perfectionare, ct si ramuri ale stiintei calculatoarelor (analiza,
limbaje de programare, echipamente specializate, retele de calculatoare, Internet)
- eforturile n plan organizatoric, uman, material, financiar pentru transpunerea n
practica a acestui proces sunt substantiale, ele impunnd crearea/implementarea/
experimentarea mai multor aplicatii software si hardware, ce urmeaza a constitui
suportul dezvoltarii acestor aplicatii;
- practica educationala mondiala se bazeaza pe cteva elemente definitorii ale
fenomenului: volumul cunostiintelor si informatiilor, necesitatea unei flexibile
organizari/sistematizari a acestora, progresul tehnologic.
Activitatile asistate de calculator se bazeaza pe exploatarea unor sisteme si
echipamente, tehnici de programare si programe specializate adaptate la cerintele activitatii
ale carei obiective trebuie sa le atinga. Tema prezentei lucrari este furnizata de necesitatea de
a crea instrumente inteligente, perfectionate, destinate analizei si cercetarii metodelor de
masurare.
2. Masurarea puterii electrice n circuite trifazate
2.1. Masurarea puterii electrice n circuite n- fazate
Pentru un receptor oarecare Z, construit din impedante liniare, formnd o retea
cu n noduri si alimentata printr-un circuit cu n conductoare (figura1), puterea aparenta
complexa totala S transmisa receptorului este:
S V I V I V I V I
k k n n
+ + + + +
1 1 2 2
* * * *
... ... (1)

Fig.1. Circuit polifazat.
- 273 -

Exprimnd potentialele nodurilor n functie de diferentele de potential fata de un
punct N, de potential oarecare, expresia (1) devine:
S U I U I U I U I
N N kN k nN n
+ + + +
1 1 2 2
* * * *
... ... (2)
Din definitiile puterilor activa si reactiva rezulta:

P S U I U I U I
U I U I U I U I U I U I
P P P P P P
N N nN n
N N N N nN n nN n
k n k
k
n
+ +
+ +
+ + + + +
Re{ } Re{ }
cos( , ) cos( , ) cos( , )
... ...
* * *
1 1 2 2
1 1 1 1 2 2 2 2
1 2
1
(3)

Q S U I U I U I
U I U I U I U I U I U I
N N nN n
N N N N nN n nN n
+ +
+ + +
Im{ } Im{ }
sin( , ) sin( ) ... sin( , )
* * *
1 1 2 2
1 1 1 1 2 2 2 2

Q Q Q Q Q Q
k n k
k
n
+ + + + +
1 2
1
... ... (4)
Puterea activa totala P ( respectiv puterea reactiva totala Q) consumata de un receptor
cu n faze, oarecare, alimentat prin intermediul unei linii cu n conductoare, este egala cu suma
a n puteri active monofazate (respectiv reactive monofazate), date de curenti de linie I
k
cu
diferentele de potential U
kN
dintre cele n conductoare si un punct N de potential oarecare.

Fig.2. Metoda celor n wattmetre. Fig.3. Metoda celor n-1 wattmetre.

Potentialul punctului N fiind arbitrar rezulta ca i se poate atribui acestui punct
potentialul oricareia dintre faze. Daca N = k ( potentialul fazei k):
U U U U U U U U
N k N k kN kk nN nk 1 1 2 2
0 ; ; ; (5)
nct wattmetrul W
k
nu mai este necesar a fi introdus n circuit.
Relatiile pentru puteri devin:
P U I U I U I U I U I U I
k k k k nk n nk n
+ + +
1 1 1 1 2 2 2 2
cos( , ) cos( , ) ... cos( , ) (6)
Q U U I U I U I U I U I
k k k k nk n nk n
+ + +
1 1 2 2 2 2
sin( , ) sin( , ) sin( , ) L (7)
rezultnd ca puterea activa (respectiv reactiva) se va putea masura si prin metoda celor n-1
aparate conectate ca n figura 3, renuntndu-se la aparatul de pe faza k.

2.2. Masurarea puterii active n circuite trifazate

Masurarea puterii active n circuite trifazate fara conductor neutru.
- 274 -

n acest caz n = 3 si puterea activa rezulta din relatia:
P S U I
kN
k
k

Re{ } Re{ }
*
1
3
(8)
Puterea activa se poate masura prin metoda celor trei wattmetre (daca potentialul
punctului N este oarecare), sau prin metoda celor doua wattmetre (daca se da punctului N
potent ialul uneia dintre faze).
Pentru aplicarea metodei celor trei wattmetre se porneste de la expresia teoremei
generalizate a lui Blondel pentru masurarea puterii active (cu n = 3 ):

P U I U I U I
P U I U I U I U I U I U I
P P P P
N N N
N N N N N N
+ +
+ +
+ +
Re{ }
cos( , ) cos( , ) cos ( , )
* * *
1 1 2 2 3 3
1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3
1 2 3
(9)
Schema de montaj si diagrama fazoriala sunt reprezentate n figura 4.

Fig.4. Metoda celor trei wattmetre pentru masurarea puterii active n circuite trifazate

n cazul n care receptorul este conectat n stea si se da punctului N potentialul
punctului N al stelei (legatura punctata din figura 4) indicatia fiecarui wattmetru n parte
capata semnificatie fizica, corespunznd puterii active consumate pe o faza.
n cazul circuitelor trifazate alimentate cu tensiuni simetrice si avnd curenti echilibrati diagrama fazoriala este cea din figura 5.

Fig. 5. Diagrama fazoriala. Fig.6. Metoda unui singur wattmetru.
Relatia (9) devine:
P U I E I
kN k
k
k k
k

'
'

'
'

Re Re
1
3
1
3
(10)
avnd n vedere ca U E
kN k
. Deoarece: E E E
1 2 3
, I I I
1 2 3
si ( ) E I , se
obtine:
P EI P 3 3
1
cos (11)
Cele 3 wattmetre au indicatii identice astfel nct este suficient sa se utilizeze un singur
wattmetru a carui indicatie P
1
se multiplica cu numarul aparatelor pentru obtinerea puterii
active totale. Wattmetrul trebuie montat astfel nct bobina lui de curent sa fie parcursa de
- 275 -

curentul unei faze iar bobinei de tensiune sa i se aplice tensiunea de faza E. Apare necesitatea
realizarii unui punct neutru artificial ( figura 6 ).
Daca punctul neutru al receptorului este accesibil (sarcina simetrica conectata n stea) wattmetrul se poate conecta la acest punct cu
borna nepolarizata de tensiune, rezistentele auxiliare nemaifiind necesare (figura 7).

Fig.7. Metoda unui singur wattmetru, Fig.8. Metoda celor doua wattmetre.
receptor simetric n stea.

Pentru aplicarea metodei celor doua wattmetre se adopta faza a doua ca faza de
referinta (N = 2), expresia de calcul a puterii devenind:
{
{
( )
( )
P S U I U I
P U I U I U I U I P P
+
+ +

Re Re
cos , cos ,
12 1 32 3
12 1 12 1 32 3 32 3 1 2
(12)
rezultnd schema si diagrama fazoriala din figura 8 pentru un circuit cu tensiuni nesimetrice
si curenti neechilibrati.
Pentru cazul particular al circuitului cu tensiuni simetrice si curenti echilibrati :
U U U
12 23 31
; I I I I
1 2 3

rezulta din diagrama fazoriala ( figura 5) relatiile:
( ) ( ) cos , cos U I
12 1
30 + ; ( ) ( ) cos , cos U I
32 3
30
Expresia ( 12 ) devine:
( ) ( ) P UI UI P P + + + cos cos 30 30
1 2
(13)
cu cele doua componente:
( ) P UI
1
30 + cos
( ) P UI
2
30 cos (14)
Din (14) se calculeaza :
- puterea activa trifazata: P P P UI +
1 2
3 cos (15)
- puterea reactiva trifazata: ( ) Q P P UI 3 3
1 2
cos (16)
- defazajul receptorului:
( )
tg
Q
P
P P
P P

+
3
1 2
1 2
(17)

( ) ( ) [ ]
+ K U I U I U I U I K P ' cos , cos , '
12 1 12 1 32 3 32 3
(18)

Masurarea puterii active n circuite trifazate cu conductor neutru.
Pentru circuitele trifazate cu conductor neutru teorema generalizata devine (n=4):

{ P S U I
kN k
k

'
'
Re Re
1
4
(19)
deci puterea activa totala n acest caz se poate masura prin metoda celor 4 wattmetre (daca se
da potentialului punctului N o valoare oarecare) sau prin metoda celor 3 wattmetre ( daca
potentialul punctului N ia valoarea potentialului uneia din faze).
- 276 -

Fig.9. Metoda celor 4 wattmetre. Fig.10. Metoda celor trei wattmetre.

3. Utilizarea mediului de programare grafica labview pentru analiza metodelor de
masurare a puterilor n circuite trifazate

Aplicatia realizata n limbaj grafic asigura urmatoarele posibilitati:
modificarea tensiunii de alimentare (0 500)V;
modificarea frecventei (45 55)Hz;
modificarea parametrilor sarcinii (R, L) cu impunerea unei valori minime a rezistentei;
vizualizarea variatiei n timp a tensiunii, intensitatii puterii active si puterii instantanee;
masurarea si calculul urmatoarelor marimi electrice: tensiune, intensitate, putere activa,
putere reactiva, putere aparenta, impedanta, factorul de putere.
Panoul frontal si diagrama bloc pentu masurarea puterilor n circuite de curent
alternativ trifazat- simetric si echilibrat, sunt prezentate n figura 11.

50.10
FRECVENTA
1000. 0
0. 0
250. 0
500. 0
750. 0
8 0 0 . 2 0
WATTMETRU
63.62
IMPEDANTA
0.9183
COS (fi)
1 0 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0
8 0 . 2 1
BOBINA L_variabil
5. 0 0. 0
1. 0
2. 0 3. 0
4. 0
3 . 7 0
AMPERMETRU 1
500. 0
0. 0
100. 0
200. 0
400. 0
2 3 5 . 4 5
VOLTMETRU 1
1000. 0
0. 0
250. 0
500. 0
750. 0
3 4 4 . 9 2
VARMETRU
1 0 0 0 1 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0
5 8 . 4 2
REZISTOR R_variabil
5 0 0 0 1 0 0 2 0 0 3 0 0 4 0 0
2 3 5 . 4 5
SURSA TENSIUNE
2400.59
PUTERE
ACTIVA
2614.10
PUTERE
APARENTA
1034.75
PUTERE
REACTIVA

a)
- 277 -

S CA RA I NT E NS I T A T E
RE P RE Z E NT A RE GRA F I CA MA RI MI S I NUS OI DA L E - F A Z A R
P U T E R E
RE A CT I V A
P U T E R E
A P A R E N T A
P U T E R E
ACTI VA
S=3 * U* I ;
P= 3 * U* I * c ;
Q=3* U* I * s ;
s
Q
S
P
c
I
U
1
U
R
V A R ME T R U
V OL T ME T R U 1
A MP E R ME T R U 1
L
COS ( f i )
I MP E D A N T A
WA T T M E T R U
F RE CV E NT A

b)
Fig.11. Masurarea puterii active, reactive, aparente n circuite de
curent alternativ trifazat panou frontal(a), diagrama bloc(b)

n cazul circuitelor trifazate cu conductor neutru care functioneaza n regim
dezechilibrat, puterea activa/reactiva se va masura pe fiecare faza, rezultnd puterea
consumata ca suma a puterilor (figura 12 panou frontal, figura 13 rezultate obtinute,
diagrama bloc ).
Aplicatia realizata permite:
modificarea tensiunilor pe fiecare faza;
modificarea parametrilor R, L pe fiecare faza;
modificarea frecventei (45 55) Hz ;
calculul impedantei si factorului de putere;
masurarea tensiunii, intensitatii, puterii active, puterii reactive pe fiecare faza;
prezentarea grafica a tensiunii, intensitatii, puterii active si puterii instantanee pe
fiecare faza.
- 278 -

50.00
F RE CV E NT A
1 0 0 0 . 0
0. 0
250. 0
500. 0
750. 0
910. 23
W 1
44.22
I MP E DA NT A 1
0.9046
COS ( f i ) 1
1 0 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0
59. 00 170. 00 290. 00
L
4.77
A MP E R ME T R U 1
1000. 0
0. 0
250. 0
5 0 0 . 0
750. 0
428. 94
V A R 1
100 10 20 30 40 50 60 70 8 0 9 0
40. 00 60. 00 20. 00
R
500 0 50 1 0 0 150 2 0 0 250 300 350 400 450
210. 94 230. 00 250. 00
U
80.33
I MP E DA NT A 2
0.7470
COS ( f i ) 2
93.28
I MP E DA NT A 3
0.2144
COS ( f i ) 3
2.86
A MP E R ME T R U 2
2.68
A MP E R ME T R U 3
1000. 0
0. 0
250. 0
500. 0
750. 0
4 9 1 . 9 2
W 2
1000. 0
0. 0
250. 0
500. 0
750. 0
1 4 3 . 6 7
W 3
1000. 0
0. 0
250. 0
5 0 0 . 0
750. 0
437. 86
V A R 2
1000. 0
0. 0
250. 0
5 0 0 . 0
750. 0
654. 47
V A R 3
1545.82
P UT E RE A CT I V A
1521.27
P UT E RE RE A CT I V A

Fig. 12. Masurarea puterii n curent alternativ trifazat panou frontal

2000. 0
- 1000. 0
- 500. 0
0. 0
500. 0
1000. 0
1500. 0
put er e i nst .
I NT. CR. EL
T E NS I UNE
REPREZENTARE GRAFICA MARIMI SINUSOIDALE
1250. 0
- 500. 0
- 250. 0
0. 0
250. 0
500. 0
750. 0
1000. 0
put ere i nst .
I NT. CR. EL
T E NS I UNE
REPREZENTARE GRAFICA MARIMI SINUSOIDALE 2
1000. 0
- 750. 0
- 500. 0
- 250. 0
0. 0
250. 0
500. 0
750. 0
put er e i nst .
I NT. CR. EL
T E NS I UNE
REPREZENTARE GRAFICA MARIMI SINUSOIDALE 3
(a)
- 279 -

RE P RE Z E NT A RE GRA F I CA MA RI MI S I NUS OI DA L E 3
RE P RE Z E NT A RE GRA F I CA MA RI MI S I NUS OI DA L E 2
RE P RE Z E NT A RE GRA F I CA MA RI MI S I NUS OI DA L E
P U T E R E R E A C T I V A
P UT E RE A CT I V A
VAr 3
VAr 2
W 3
W 2
A MP E R ME T R U 3
A MP E R ME T R U 2
COS (f i ) 3
I MPEDANT A 3
COS (f i ) 2
I MPEDANT A 2
U
R
VAr 1
A MP E R ME T R U 1
L
COS (f i ) 1
I MPEDANT A 1
W 1
F RE CV E NT A
(b)
Fig. 13. Masurarea puterii n curent alternativ trifazat-rezultate (a), diagrama bloc (b)

4. CONCLUZII
Metodele pentru masurarea puterii active/reactive si energiei active/reactive n
circuitele de curent alternativ trifazat, depind de tipul consumatorului si numarul de
conductoare din sistemul de alimentare cu energie electrica. Masurarea marimilor electrice se
poate realiza folosind aparate analogice, electronice sau digitale, iar pentru vizualizarea
variatiei n timp a marimilor se poate utiliza osciloscopul catodic (este necesara prelucrarea
analogica a semnalelor).
Utilizarea mediului de programare grafica LabVIEW, asigura analiza si studiul metodelor de
masurare a puterilor n circuite trifazate pe baza considerentelor teoretice prezentate.
Aplicatiile realizate permit modificarea parametrilor de intrare cu ajutorul elementelor de
control specifice, masurarea marimilor electrice - tensiune, intensitate, factor de putere,
putere activa/reactiva/aparenta si vizualizarea variatiei n timp a acestora. Evolutia care a avut
loc att n tehnica masurarilor electrice, ct si n domeniul electronicii si tehnicii de calcul,
argumenteaza oportunitatea si justificarea elaborarii unor noi instrumente dedicate activitatii
de cercetare n acest domeniu.

BIBLIOGRAFIE:
C.Cepisca, M.Ionel, V.Dogaru Metode si mijloace de masurare n ingineria electrica
C.Cepisca, s.a. Aspecte privind exactitatea masurarii energiei electrice si metode de
compensare a erorilor, Al III- lea Simpozion National CALITATEA
ENERGIEI ELECTRICE, Trgoviste, 8-9 decembrie, 1999
Essick J. Advanced LabVIEW Labs, Ed.Pretince Hall, New Jersey, 1998, USA
Pop E. Masurari n energetica, Ed.Facla, Timisoara,1989.
- 280 -

NOI SOLUTII ABB DE MASURARE A CALITATII ENERGIEI ELECTRICE
ing. Cristian CAIMAN

Introducere
Pe masura ce industria producatoare de energie se aproprie de obiectivul de a obtine o
piata de energie, mai multe companii de distributie achizitioneaza tehnologii noi pentru a oferi
clientilor ultimele tipuri de servicii cu valoare adaugata.
Recent o mare si inovativa companie de distributie si-a extins serviciile pentru a
furniza un suport sporit folosind statii de transformare dedicate. De cele mai multe ori aceste
substatii sunt localizate chiar in perimetrul clientului si furnizeaza un nou nivel de control si
customizare a distributiei. Compania de electricitate a dorit sa echipeze fiecare instalatie cu
echipament comprehensiv si cu un bun raport pret / calitate de monitorizare a energiei , pentru
a ajuta clientul sa utilizeze la ntreaga capacitate serviciile oferite de aceste substatii.
Fiecare substatie necesita un sistem de monitorizare care sa poata determina, cu
acuratete si fiabilitate ridicata, calitatea energiei, respectiv sa monitorizeze puterea vehiculata
si armonicile tensiunii si curentului. De asemenea sistemul de masura trebuie sa poata stoca
istoricul variatiei matimilor de interes pentru fiecare substatie, precum si sa produca un raport
calitativ pentru clienti.
Solutie
Pentru realizarea obiectivelor de mai sus, toate substatiile au fost echipate cu contoare
ION 8500.
In continuare vom descrie un exemplu de substatie. Este vorba de o substatie cu doua
linii de intrare si doi consumatori fiecare cu doua intrari una calda si una de rezerva. Schema
unei astfel de statii este prezentata in figura urmatoare:

Consumator 1 Consumator 2

In toate punctele de schimb se pun contoare ION 8500 care se conecteaza intre ele pe
magistrala RS 485 si apoi mai departe la compania de electricitate prin modem telefonic dupa
cum se poate vedea din diagrama urmatoare:
- 281 -

Dupa cum se vede si din desen anumite contoare , respectiv cele ale clientului 1, sunt
legate si pe un LAN intern, aceste contoare fiind prevazute cu o placa de retea de tip Ethernet.
In viitor toate contoarele pot fi upgradate pentru a se realiza legatura pe retea dintre compania
de distributie si substatie.
Deci in exemplul nostru clientul 1 are acces direct la datele contorului, iar clientul 2
numai prin intermediul companiei de distributie. Modemul prin care se conecteaza compania
de distributie la substatie poate fi de linie comutata, de linie nchiriata, radio, GSM etc.
Contoarele ION 8500 vor fi programate sa nregistreze urmatoarele valori:
Curba de sarcina la 15 minute (sau orice alt interval);
Indexul de energie la 15 minute
Curba de variatie a tensiunii si curentului la 1 minut
Formele de unda a tensiunii si curentului in cazul aparitiei unui eveniment.
Contorul ION 8500 poate sa nregistreze forma de unda a tensiuni si
curentului pe timp de 14 perioade ale tensiuni daca esantionarea se realizeaza
la 128 esantioane pe perioada. Aceasta nregistrare este realizata numai la
aparitia unor evenimentele cum ar fi tensiunea, nu se afla intre anumite
praguri, factorul de distorsiuni armonice depaseste un anumit prag, etc.
nregistrarea formei de unda se poate realiza in asa fel nct sa se memoreze 7
perioade nainte de eveniment si 7 perioade dupa eveniment.
Nivelul armonicilor de interes, pna la 63;
Caderi si vrfuri de tensiune de scurta durata
Caderi de tensiune
Iesirea din anumite limite impuse a: tensiunii, curentului, diferite armonici, a
factorului de distorsiuni totale, etc.
In plus contorul ION 8500 este programat sa nchida un releu la depasirea unui prag
de putere in asa fel nct clientul sa nu depaseasca puterea maxima contractata. In cazul
clientului 1 care urmareste contoarele cu ajutorul programului PEGASYS, aceasta alarmare
se poate face pe calculator, in timp real si pentru suma celor doua contoare ale sale.
In cazul in care apare un eveniment care necesita nregistrarea formei de unda,
contorul poate sa declanseze un eveniment pe ecranul calculatorului respectiv sa transmita un
mesaj prin pager la persoana responsabila.
Contor 1 Contor 2 Contor 3 Contor 4 Contor 5 Contor 6
Convertor
RS4845
/RS232
Modem
PC Client 1 LAN Intern
Magistrala RS485
- 282 -

Folosind solutia de mai sus compania de distributie va putea monitoriza evolutia
statiei, iar in cazul aparitiei unor defecte sa ia decizii in conformitate cu defectul.
Clientul care are acces direct la contoare folosind softul Pegasys este anuntat din timp
de aparitia unor evenimente si poate lua hotarri in cunostinta de cauza. De asemenea prin
nregistrarea formelor de unda cu referinta de timp, se poate realiza o analiza post eveniment
care sa duca la determinarea cauzei defectului. Pentru ca sa se poata face analiza
evenimentelor cu referinta de timp, contoarele trebuie sincronizate cu un semnal GPS.
Sincronizarea contoarelor ne permite observarea unde a aparut prima data fenomenul si deci
determinarea mai usoara a cauzei.
In continuare sunt prezentate forme diferite de unda nregistrata la aparitia unui
eveniment :

Mai jos sunt prezentate armonicile:
- 283 -

La sfrsit de luna programul va genera automat si apoi trimite prin e-mail la client un
raport detaliat care sa mentioneze curbe de sarcina, calitatea energiei, etc.

- 284 -

Beneficii
Prin folosirea echipamentului ABB si Power Measurement pentru monitorizarea fiecarei
substatii au de cstigat att compania de electricitate cat si clientii:
Contorul ION 8500 furnizeaza informatii despre calitatea energiei pentru fiecare
substatie, incluznd nregistrari ale formelor de unda, durata deranjamentului,
nivelele tensiunii in timpul deranjamentului.
Analiza detailata a energiei consumate, permite determinarea responsabilului de
producere a defectului: compania de distributie sau clientul.
Capabilitatile avansate de monitorizare permit att companiei de electricitate cat si
clientului sa beneficieze de o serie de servicii cu valoare adaugata cum ar fi rapoarte
de curba de sarcina, energia consumata si calitatea ei in timp.
Designul modular si functiile de parametrizate pot fi usor modificate pentru o usoara
trecere la o retea de tip WAN sau Ethernet;

Alta solutie
O alta modalitate de a determina anumiti parametri ai energiei electrice sunt contoarele Alpha
Power + si A3.
Contorul Alpha Power + este un contor de facturare n primul rnd. Pe lnga functia de
facturare el mai are si alte functiuni:
poate sa nregistreze depasirea anumitor praguri pentru tensiune
poate sa nregistreze depasirea anumitor praguri pentru curent
poate sa nregistreze depasirea anumitor praguri pentru factorul de distorsiuni totale pe
tensiune si curent
nregistreaza momentele cnd tensiunea si curentul sunt sub anumite praguri
nregistreaza caderi de tensiune de scurta durata
Pe lnga aceste nregistrari, prin citirea cu calculatorul se pot determina armonicile de
tensiune si curent, pna la armonica 15.
Deci folosind un astfel de contor nu vom avea aceleasi informatii ca si contorul ION dar si
costurile sunt mai mici. Folosind contorul Alpha Power + ne putem forma o idee asupra
calitatii energiei electrice.
Contorul A3 este ultimul venit n familia de contoare Alpha. El este o dezvoltare ulterioara a
contorului Alpha Power + . Pe lnga informatiile oferite de contorul Alpha Power +,
contorul A3 poate sa nregistreze pe 32 canale, valorile de instrumentatie. Se poate nregistra
valoarea maxima, minima si medie pe durata unui interval. Pentru aceasta nregistrare
contorul este echipat cu o memorie de 1MB.
- 285 -

URMARIREA NIVELULUI TENSIUNII DE-A LUNGUL UNUI AN FOLOSIND
APLICATIA DE TELECITIRE CONTUR OBSERVATII

Inginer Dan Apetrei ED Vaslui

In relatia furnizor-consumator parametrii tensiunii de alimentare sunt cei care definesc
o buna parte din calitatea serviciului. Pentru a evita disputele, este important sa se poata
urmari incadrarea in limitele standardizate.
Inca din 1998, la punerea in functie a aplicatiei de telecitire contur, exploatarea
facilitatilor contorilor ALPHA in ceea ce priveste marimile de instrumentatie a fost un
deziderat. In primavara anului 1999 dupa mai multe testari, aceasta facilitate a fost adaugata
aplicatiei de telecitire. Astfel, de-a lungul timpului, datele achizitionate de la contori s-au
constituit intr-un depozit a carui analiza s-a realizat periodic.
In lucrare este prezentata arhitectura sistemului de telecitire, modalitatea de
achizitionarea a datelor referitoare la tensiuni dupa care se realizeaza o analiza statistica a
datelor acumulate de-a lungul unui an.

1.ARHITECTURA SISTEMULUI

Sistemul de telecitire dezvoltat la ED Vaslui cuprinde mai mult de 50 de contoare in 7
statii de transformare. Pe langa urmarirea conturlui energetic al judetului, se urmaresc
balantele pe barele de 110KV ale statiilor telecitite si consumatorii importanti din acestea.
Parte din acesti contori, fiind de tipul Power Plus, au posibilitatea de a oferi informatii
referitoare la parametrii tensiunii de alimentare.
In figura 1 este prezentata o parte a sistemului de telecitire, cea care intereseaza din
puctul de vedere al prezentului referat. Astfel punctele de interes pentru analiza nivelului de
tensiune sunt infasurarile de 110 si 20 ale transformatorilor din statiile: Negresti, Delea,
Rediu, Barlad si Husi.
Partea de comunicatie a sistemului este importanta pentru ca masuratorile reprezinta
valori efective medii de-a lungul a doua altenante in momentul citirii contorului. Nu exista un
sistem de memorare a curbelor de variatie a marimilor de instrumentatie in contor.
Astfel daca din anumite motive nu se poate stabili pentru mai mult timp legatura cu
contorul valorile marimilor de instrumentatie in acea perioada se pierd. Pentru urmarirea
parametrilor de calitate contorul dispune de un alt sistem (PQM) ca evidentiaza
neincadrarile in parametrii prescrisi ca numar si durata.
Trebuie de asemenea remarcat ca probabilitatea de a pierde date ca urmare a lipsei
legaturii este mai mare in cazul statiilor: Negresti, Barlad si Husi deoarece circuitele
telefonice sunt utilizate in comun cu personalul administrativ.

- 286 -

TRAFO 110
TRAFO 20
Negresti
Modem
TRAFO 110
TRAFO 20
Delea
Modem
TRAFO 110
TRAFO 20
Barlad
Modem
TRAFO 110
TRAFO 20
Rediu
Modem
TRAFO 110
TRAFO 20
Husi
Modem
IBM Compatible
Modem
Modem
Modem
Modem
Modem
IBM Compatible
contor al pha cu
instrumentatie
Modem
transformator
adaptor comunicatie
modem
centrala telefonica
Legenda
centrala
telefonica
Negresti
centrala
telefonica
Husi
centrala
telefonica
Barlad
centrala
telefonica
intreprindere

figura 1-componentele sistemului de telecitire implicate in urmarirea nivelului tensiunii

2.ANALIZA STATISTICA
Baza de date a aplicatiei de telecitire, a ajuns la aproape 3Gb facand dificila o altfel de
analiza decat cea in termeni statistici. Numarul de masuratori a parametrilor energiei livrate,
permit deja conturarea unor tendinte in ceea ce priveste modul de variatie.
2.1Parametri statistici
In urma interogarilor lansate asupra bazei de date s-au calculat 10 parametri statistici:
media, valoare mediana, dispersia, kurtosis, skewness, domeniul, minimul, maximul,
- 287 -

numarul de masuratori si nivelul de incredere 95% ai tensiunilor masurate in cele 10 puncte.
Acesti paramtri au fost grupati in doua tabele, unul pentru contorii de pe infasurarile de 20KV
si unul pentru cei de pe 110KV.
Se impune observatie relativ la modul de calcul al ascutimii Kurtosis distributiei
valorilor masurate. Formula de calcul folosita este:

Acest parametru masoara cat de ascutita sau turtita este forma distributiei. O valoare
pozitiva indica o distributie oarecum ascutita, pe cand una negativa o distributie tesita.
De asemenea, nesimetria distributiei (skewness) este calculata cu formula:

o valoare negativa indica gruparea valorilor cuprecadere sub medie, pe cand o valoare
pozitiva semnifica gruparea valorilor deasupra mediei.
Tabelul 1 parametri statistici calculati pentru infasurare de 20KV
nr
crt Parametru Rediu Delea Husi Negresti Barlad
1 Media (Mean) 20803.79 21094.15 21021.38 21408.15 20877.86
2 Valoarea mediana(Median) 20831.92 21084.1 21034.68 21429.05 20894.35
3
Dispersia (Standard
Deviation) 375.0946 366.3108 344.0198 375.5518 285.5862
4 Kurtosis -0.15791 -0.04067 0.319583 3.305828 -0.04649
5 Skewness -0.14546 0.113204 -0.24065 -0.50973 -0.30028
6 Domeniu (Range) 2704.041 3112.939 3164.584 5217.465 2010.651
7 minim (Minimum) 19511.31 19507.32 19017.94 17595.64 19745.09
8 Maxim (Maximum) 22215.35 22620.26 22182.53 22813.1 21755.74
9 Numar masuratori(Count) 20222 28764 18473 12069 6529
10
Nivel de incredere
(Confidence Level(95.0%)) 5.170142 4.233423 4.961253 6.700789 6.928543
Daca in ceea ce priveste incadrarea in limitele prescrise de normativul de calitate SREN50160
nu par a fi probleme pentru valorile masurate pe infasurarile de 20KV ale transformatoarelor,
pe infasurarile de 110KV chiar si valorile minime depasesc nominalul in doua statii: Rediu si
Negresti.
Tabelul 2 parametri statistici calculati pentru infasurarea de 110KV
nr
1 Media (Mean) 120227.9 120066.5 120219.6 119820 118827.7
2 Valoarea mediana(Median) 120396.4 120282.2 120474.3 120032.3 119075.7
3
Dispersia (Standard
Deviation) 2287.917 2341.466 2330.762 1995.523 2492.903
4 Kurtosis -0.39214 -0.30576 -0.00669 -0.20282 0.349907
- 288 -

nr
5 Skewness -0.24807 -0.32197 -0.41868 -0.36339 -0.53134
6 Domeniu (Range) 14447.92 18312.18 20156.82 14120.69 24004.91
7 minim (Minimum) 112666 108738.3 106877.3 111729.9 101928.2
8 Maxim (Maximum) 127114 127050.5 127034.1 125850.6 125933.1
9 Numar masuratori(Count) 20319 28401 17721 12287 22252
10
Nivel de incredere
(Confidence Level(95.0%)) 31.46028 27.23251 34.31876 35.2878 32.75613

2.2 Histograme
O modalitate intuitiva de prezentare a datelor este histograma. In tabelul 3 sunt prezentate
histogramele masuratorilor efectuate in cele 10 puncte de-a lungul unui an.
Tabelul 3 histogramele tensiunilor masurate in cele 10 puncte
20KV 110KV
Histograma tensiunilor masurate pe infasurarea de 20KV a transformatorului din statia Rediu
in perioada 31 martie 2000 - 31 martie 2001
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
1
9
5
1
1
.3
1
3
3
2
1
9
5
8
7
.4
8
3
4
9
1
9
6
6
3
.6
5
3
6
5
1
9
7
3
9
.8
2
3
8
1
1
9
8
1
5
.9
9
3
9
7
1
9
8
9
2
.1
6
4
1
3
1
9
9
6
8
.3
3
4
2
9
2
0
0
4
4
.5
0
4
4
6
2
0
1
2
0
.6
7
4
6
2
2
0
1
9
6
.8
4
4
7
8
2
0
2
7
3
.0
1
4
9
4
2
0
3
4
9
.1
8
5
1
2
0
4
2
5
.3
5
5
2
6
2
0
5
0
1
.5
2
5
4
3
2
0
5
7
7
.6
9
5
5
9
2
0
6
5
3
.8
6
5
7
5
2
0
7
3
0
.0
3
5
9
1
2
0
8
0
6
.2
0
6
0
7
2
0
8
8
2
.3
7
6
2
3
2
0
9
5
8
.5
4
6
4
2
1
0
3
4
.7
1
6
5
6
2
1
1
1
0
.8
8
6
7
2
2
1
1
8
7
.0
5
6
8
8
2
1
2
6
3
.2
2
7
0
4
2
1
3
3
9
.3
9
7
2
2
1
4
1
5
.5
6
7
3
7
2
1
4
9
1
.7
3
7
5
3
2
1
5
6
7
.9
0
7
6
9
2
1
6
4
4
.0
7
7
8
5
2
1
7
2
0
.2
4
8
0
1
2
1
7
9
6
.4
1
8
1
7
2
1
8
7
2
.5
8
8
3
4
2
1
9
4
8
.7
5
8
5
2
2
0
2
4
.9
2
8
6
6
2
2
1
0
1
.0
9
8
8
2
2
2
1
7
7
.2
6
8
9
8

Histograma tensiunilor masurate pe infasurarea de 110KV a transformatorului din statia Rediu
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
1
1
2
6
6
6
.0
4
6
4
1
1
3
0
7
3
.0
3
1
1
3
4
8
0
.0
1
3
7
1
1
3
8
8
6
.9
9
7
3
1
1
4
2
9
3
.9
8
1
1
1
4
7
0
0
.9
6
4
6
1
1
5
1
0
7
.9
4
8
2
1
1
5
5
1
4
.9
3
1
9
1
1
5
9
2
1
.9
1
5
5
1
1
6
3
2
8
.8
9
9
1
1
1
6
7
3
5
.8
8
2
8
1
1
7
1
4
2
.8
6
6
4
1
1
7
5
4
9
.8
5
0
1
1
1
7
9
5
6
.8
3
3
7
1
1
8
3
6
3
.8
1
7
3
1
1
8
7
7
0
.8
0
1
1
1
9
1
7
7
.7
8
4
6
1
1
9
5
8
4
.7
6
8
2
1
1
9
9
9
1
.7
5
1
9
1
2
0
3
9
8
.7
3
5
5
1
2
0
8
0
5
.7
1
9
2
1
2
1
2
1
2
.7
0
2
8
1
2
1
6
1
9
.6
8
6
4
1
2
2
0
2
6
.6
7
0
1
1
2
2
4
3
3
.6
5
3
7
1
2
2
8
4
0
.6
3
7
3
1
2
3
2
4
7
.6
2
1
1
2
3
6
5
4
.6
0
4
6
1
2
4
0
6
1
.5
8
8
3
1
2
4
4
6
8
.5
7
1
9
1
2
4
8
7
5
.5
5
5
5
1
2
5
2
8
2
.5
3
9
2
1
2
5
6
8
9
.5
2
2
8
1
2
6
0
9
6
.5
0
6
5
1
2
6
5
0
3
.4
9
0
1
1
2
6
9
1
0
.4
7
3
7

Histograma tensiunilor masurate pe infasurarea de 20KV a transformatorului din statia Delea
0
100
200
300
400
500
600
1
9
5
0
7
.3
2
2
6
5
1
9
5
9
5
.0
1
1
0
8
1
9
6
8
2
.6
9
9
5
2
1
9
7
7
0
.3
8
7
9
5
1
9
8
5
8
.0
7
6
3
9
1
9
9
4
5
.7
6
4
8
2
2
0
0
3
3
.4
5
3
2
6
2
0
1
2
1
.1
4
1
6
9
2
0
2
0
8
.8
3
0
1
3
2
0
2
9
6
.5
1
8
5
6
2
0
3
8
4
.2
0
7
2
0
4
7
1
.8
9
5
4
3
2
0
5
5
9
.5
8
3
8
7
2
0
6
4
7
.2
7
2
3
2
0
7
3
4
.9
6
0
7
3
2
0
8
2
2
.6
4
9
1
7
2
0
9
1
0
.3
3
7
6
2
0
9
9
8
.0
2
6
0
4
2
1
0
8
5
.7
1
4
4
7
2
1
1
7
3
.4
0
2
9
1
2
1
2
6
1
.0
9
1
3
4
2
1
3
4
8
.7
7
9
7
8
2
1
4
3
6
.4
6
8
2
1
2
1
5
2
4
.1
5
6
6
5
2
1
6
1
1
.8
4
5
0
8
2
1
6
9
9
.5
3
3
5
1
2
1
7
8
7
.2
2
1
9
5
2
1
8
7
4
.9
1
0
3
8
2
1
9
6
2
.5
9
8
8
2
2
2
0
5
0
.2
8
7
2
5
2
2
1
3
7
.9
7
5
6
9
2
2
2
2
5
.6
6
4
1
2
2
2
3
1
3
.3
5
2
5
6
2
2
4
0
1
.0
4
0
9
9
2
2
4
8
8
.7
2
9
4
3
2
2
5
7
6
.4
1
7
8
6

Histograma tensiunilor masurate pe infasurarea de 110KV a transformatorului din statia Delea
0
100
200
300
400
500
600
1
0
8
7
3
8
.2
8
8
3
1
0
9
1
7
4
.2
9
2
7
1
0
9
6
1
0
.2
9
7
1
1
0
0
4
6
.3
0
1
4
1
1
0
4
8
2
.3
0
5
8
1
1
0
9
1
8
.3
1
0
2
1
1
1
3
5
4
.3
1
4
6
1
1
1
7
9
0
.3
1
9
1
1
2
2
2
6
.3
2
3
4
1
1
2
6
6
2
.3
2
7
7
1
1
3
0
9
8
.3
3
2
1
1
1
3
5
3
4
.3
3
6
5
1
1
3
9
7
0
.3
4
0
9
1
1
4
4
0
6
.3
4
5
3
1
1
4
8
4
2
.3
4
9
7
1
1
5
2
7
8
.3
5
4
1
1
1
5
7
1
4
.3
5
8
5
1
1
6
1
5
0
.3
6
2
8
1
1
6
5
8
6
.3
6
7
2
1
1
7
0
2
2
.3
7
1
6
1
1
7
4
5
8
.3
7
6
1
1
7
8
9
4
.3
8
0
4
1
1
8
3
3
0
.3
8
4
8
1
1
8
7
6
6
.3
8
9
2
1
1
9
2
0
2
.3
9
3
6
1
1
9
6
3
8
.3
9
7
9
1
2
0
0
7
4
.4
0
2
3
1
2
0
5
1
0
.4
0
6
7
1
2
0
9
4
6
.4
1
1
1
1
2
1
3
8
2
.4
1
5
5
1
2
1
8
1
8
.4
1
9
9
1
2
2
2
5
4
.4
2
4
3
1
2
2
6
9
0
.4
2
8
7
1
2
3
1
2
6
.4
3
3
1
2
3
5
6
2
.4
3
7
4
1
2
3
9
9
8
.4
4
1
8
1
2
4
4
3
4
.4
4
6
2
1
2
4
8
7
0
.4
5
0
6
1
2
5
3
0
6
.4
5
5
1
2
5
7
4
2
.4
5
9
4
1
2
6
1
7
8
.4
6
3
7
1
2
6
6
1
4
.4
6
8
1
M
o
re

Histograma tensiunilor masurate pe infasurarea de 20KV a transformatorului din statia Husi
0
100
200
300
400
500
600
700
1
9
0
1
7
.9
4
4
3
4
1
9
1
1
1
.7
0
9
8
1
9
2
0
5
.4
7
5
2
6
1
9
2
9
9
.2
4
0
7
2
1
9
3
9
3
.0
0
6
1
9
1
9
4
8
6
.7
7
1
6
5
1
9
5
8
0
.5
3
7
1
1
1
9
6
7
4
.3
0
2
5
7
1
9
7
6
8
.0
6
8
0
3
1
9
8
6
1
.8
3
3
5
1
9
9
5
5
.5
9
8
9
6
2
0
0
4
9
.3
6
4
4
2
2
0
1
4
3
.1
2
9
8
8
2
0
2
3
6
.8
9
5
3
5
2
0
3
3
0
.6
6
0
8
1
2
0
4
2
4
.4
2
6
2
7
2
0
5
1
8
.1
9
1
7
3
2
0
6
1
1
.9
5
7
1
9
2
0
7
0
5
.7
2
2
6
6
2
0
7
9
9
.4
8
8
1
2
2
0
8
9
3
.2
5
3
5
8
2
0
9
8
7
.0
1
9
0
4
2
1
0
8
0
.7
8
4
5
1
2
1
1
7
4
.5
4
9
9
7
2
1
2
6
8
.3
1
5
4
3
2
1
3
6
2
.0
8
0
8
9
2
1
4
5
5
.8
4
6
3
5
2
1
5
4
9
.6
1
1
8
2
2
1
6
4
3
.3
7
7
2
8
2
1
7
3
7
.1
4
2
7
4
2
1
8
3
0
.9
0
8
2
2
1
9
2
4
.6
7
3
6
7
2
2
0
1
8
.4
3
9
1
3
2
2
1
1
2
.2
0
4
5
9

Histograma tensiunilor masurate pe infasurarea de 110KV a transformatorului din statia Husi
0
100
200
300
400
500
600
1
0
6
8
7
7
.3
1
3
4
1
0
7
3
3
1
.9
7
8
6
1
0
7
7
8
6
.6
4
3
8
1
0
8
2
4
1
.3
0
9
1
0
8
6
9
5
.9
7
4
3
1
0
9
1
5
0
.6
3
9
5
1
0
9
6
0
5
.3
0
4
7
1
1
0
0
5
9
.9
6
9
9
1
1
0
5
1
4
.6
3
5
1
1
1
0
9
6
9
.3
0
0
3
1
1
1
4
2
3
.9
6
5
6
1
1
1
8
7
8
.6
3
0
8
1
1
2
3
3
3
.2
9
6
1
1
2
7
8
7
.9
6
1
2
1
1
3
2
4
2
.6
2
6
4
1
1
3
6
9
7
.2
9
1
6
1
1
4
1
5
1
.9
5
6
9
1
1
4
6
0
6
.6
2
2
1
1
1
5
0
6
1
.2
8
7
3
1
1
5
5
1
5
.9
5
2
5
1
1
5
9
7
0
.6
1
7
7
1
1
6
4
2
5
.2
8
2
9
1
1
6
8
7
9
.9
4
8
2
1
1
7
3
3
4
.6
1
3
4
1
1
7
7
8
9
.2
7
8
6
1
1
8
2
4
3
.9
4
3
8
1
1
8
6
9
8
.6
0
9
1
1
9
1
5
3
.2
7
4
2
1
1
9
6
0
7
.9
3
9
5
1
2
0
0
6
2
.6
0
4
7
1
2
0
5
1
7
.2
6
9
9
1
2
0
9
7
1
.9
3
5
1
1
2
1
4
2
6
.6
0
0
3
1
2
1
8
8
1
.2
6
5
5
1
2
2
3
3
5
.9
3
0
8
1
2
2
7
9
0
.5
9
6
1
2
3
2
4
5
.2
6
1
2
1
2
3
6
9
9
.9
2
6
4
1
2
4
1
5
4
.5
9
1
6
1
2
4
6
0
9
.2
5
6
8
1
2
5
0
6
3
.9
2
2
1
1
2
5
5
1
8
.5
8
7
3
1
2
5
9
7
3
.2
5
2
5
1
2
6
4
2
7
.9
1
7
7
1
2
6
8
8
2
.5
8
2
9

- 289 -

20KV 110KV
Histograma tensiunilor masurate pe infasurarea de 20KV a transformatorului din statia Negresti
0
100
200
300
400
500
600
700
1
7
5
9
5
.6
3
5
9
9
1
7
7
3
9
.2
3
5
9
5
1
7
8
8
2
.8
3
5
9
1
1
8
0
2
6
.4
3
5
8
7
1
8
1
7
0
.0
3
5
8
3
1
8
3
1
3
.6
3
5
7
9
1
8
4
5
7
.2
3
5
7
5
1
8
6
0
0
.8
3
5
7
1
1
8
7
4
4
.4
3
5
6
7
1
8
8
8
8
.0
3
5
6
3
1
9
0
3
1
.6
3
5
5
9
1
9
1
7
5
.2
3
5
5
5
1
9
3
1
8
.8
3
5
5
1
1
9
4
6
2
.4
3
5
4
7
1
9
6
0
6
.0
3
5
4
3
1
9
7
4
9
.6
3
5
3
9
1
9
8
9
3
.2
3
5
3
5
2
0
0
3
6
.8
3
5
3
1
2
0
1
8
0
.4
3
5
2
7
2
0
3
2
4
.0
3
5
2
3
2
0
4
6
7
.6
3
5
1
9
2
0
6
1
1
.2
3
5
1
5
2
0
7
5
4
.8
3
5
1
1
2
0
8
9
8
.4
3
5
0
7
2
1
0
4
2
.0
3
5
0
3
2
1
1
8
5
.6
3
4
9
9
2
1
3
2
9
.2
3
4
9
5
2
1
4
7
2
.8
3
4
9
1
2
1
6
1
6
.4
3
4
8
7
2
1
7
6
0
.0
3
4
8
3
2
1
9
0
3
.6
3
4
7
9
2
2
0
4
7
.2
3
4
7
5
2
2
1
9
0
.8
3
4
7
1
2
2
3
3
4
.4
3
4
6
7
2
2
4
7
8
.0
3
4
6
3
2
2
6
2
1
.6
3
4
5
9
2
2
7
6
5
.2
3
4
5
5

Histograma tensiunilor masurate pe infasurarea de 110KV a transformatorului din statia Negresti
0
50
100
150
200
250
300
350
400
1
1
1
7
2
9
.8
9
5
2
1
1
2
1
1
5
.0
0
4
9
1
1
2
5
0
0
.1
1
4
6
1
1
2
8
8
5
.2
2
4
3
1
1
3
2
7
0
.3
3
4
1
1
3
6
5
5
.4
4
3
7
1
1
4
0
4
0
.5
5
3
4
1
1
4
4
2
5
.6
6
3
1
1
1
4
8
1
0
.7
7
2
8
1
1
5
1
9
5
.8
8
2
5
1
1
5
5
8
0
.9
9
2
2
1
1
5
9
6
6
.1
0
1
9
1
1
6
3
5
1
.2
1
1
6
1
1
6
7
3
6
.3
2
1
3
1
1
7
1
2
1
.4
3
1
1
1
7
5
0
6
.5
4
0
7
1
1
7
8
9
1
.6
5
0
4
1
1
8
2
7
6
.7
6
0
1
1
1
8
6
6
1
.8
6
9
8
1
1
9
0
4
6
.9
7
9
5
1
1
9
4
3
2
.0
8
9
2
1
1
9
8
1
7
.1
9
8
9
1
2
0
2
0
2
.3
0
8
6
1
2
0
5
8
7
.4
1
8
3
1
2
0
9
7
2
.5
2
8
1
2
1
3
5
7
.6
3
7
7
1
2
1
7
4
2
.7
4
7
4
1
2
2
1
2
7
.8
5
7
1
1
2
2
5
1
2
.9
6
6
8
1
2
2
8
9
8
.0
7
6
5
1
2
3
2
8
3
.1
8
6
2
1
2
3
6
6
8
.2
9
5
9
1
2
4
0
5
3
.4
0
5
6
1
2
4
4
3
8
.5
1
5
3
1
2
4
8
2
3
.6
2
5
1
2
5
2
0
8
.7
3
4
7
1
2
5
5
9
3
.8
4
4
4

Histograma tensiunilor masurate pe infasurarea de 20KV a transformatorului din statia Barlad
in perioada 9 ianuarie 2001 - 31 martie 2001
0
50
100
150
200
250
300
1
9
7
4
5
.0
8
9
7
2
1
9
7
9
5
.3
5
5
9
9
1
9
8
4
5
.6
2
2
2
5
1
9
8
9
5
.8
8
8
5
2
1
9
9
4
6
.1
5
4
7
9
1
9
9
9
6
.4
2
1
0
5
2
0
0
4
6
.6
8
7
3
2
2
0
0
9
6
.9
5
3
5
8
2
0
1
4
7
.2
1
9
8
5
2
0
1
9
7
.4
8
6
1
1
2
0
2
4
7
.7
5
2
3
8
2
0
2
9
8
.0
1
8
6
5
2
0
3
4
8
.2
8
4
9
1
2
0
3
9
8
.5
5
1
1
8
2
0
4
4
8
.8
1
7
4
4
2
0
4
9
9
.0
8
3
7
1
2
0
5
4
9
.3
4
9
9
8
2
0
5
9
9
.6
1
6
2
4
2
0
6
4
9
.8
8
2
5
1
2
0
7
0
0
.1
4
8
7
7
2
0
7
5
0
.4
1
5
0
4
2
0
8
0
0
.6
8
1
3
2
0
8
5
0
.9
4
7
5
7
2
0
9
0
1
.2
1
3
8
4
2
0
9
5
1
.4
8
0
1
2
1
0
0
1
.7
4
6
3
7
2
1
0
5
2
.0
1
2
6
3
2
1
1
0
2
.2
7
8
9
2
1
1
5
2
.5
4
5
1
7
2
1
2
0
2
.8
1
1
4
3
2
1
2
5
3
.0
7
7
7
2
1
3
0
3
.3
4
3
9
6
2
1
3
5
3
.6
1
0
2
3
2
1
4
0
3
.8
7
6
5
2
1
4
5
4
.1
4
2
7
6
2
1
5
0
4
.4
0
9
0
3
2
1
5
5
4
.6
7
5
2
9
2
1
6
0
4
.9
4
1
5
6
2
1
6
5
5
.2
0
7
8
2
2
1
7
0
5
.4
7
4
0
9
M
o
re

Histograma tensiunilor masurate pe infasurarea de 110KV a transformatorului din statia Barlad
0
100
200
300
400
500
600
700
1
0
1
9
2
8
.1
5
2
5
1
0
2
5
7
2
.5
7
9
6
1
0
3
2
1
7
.0
0
6
8
1
0
3
8
6
1
.4
3
4
1
0
4
5
0
5
.8
6
1
1
1
0
5
1
5
0
.2
8
8
3
1
0
5
7
9
4
.7
1
5
4
1
0
6
4
3
9
.1
4
2
6
1
0
7
0
8
3
.5
6
9
8
1
0
7
7
2
7
.9
9
6
9
1
0
8
3
7
2
.4
2
4
1
1
0
9
0
1
6
.8
5
1
3
1
0
9
6
6
1
.2
7
8
4
1
1
0
3
0
5
.7
0
5
6
1
1
0
9
5
0
.1
3
2
7
1
1
1
5
9
4
.5
5
9
9
1
1
2
2
3
8
.9
8
7
1
1
1
2
8
8
3
.4
1
4
2
1
1
3
5
2
7
.8
4
1
4
1
1
4
1
7
2
.2
6
8
6
1
1
4
8
1
6
.6
9
5
7
1
1
5
4
6
1
.1
2
2
9
1
1
6
1
0
5
.5
5
1
1
6
7
4
9
.9
7
7
2
1
1
7
3
9
4
.4
0
4
4
1
1
8
0
3
8
.8
3
1
5
1
1
8
6
8
3
.2
5
8
7
1
1
9
3
2
7
.6
8
5
9
1
1
9
9
7
2
.1
1
3
1
2
0
6
1
6
.5
4
0
2
1
2
1
2
6
0
.9
6
7
3
1
2
1
9
0
5
.3
9
4
5
1
2
2
5
4
9
.8
2
1
7
1
2
3
1
9
4
.2
4
8
8
1
2
3
8
3
8
.6
7
6
1
2
4
4
8
3
.1
0
3
2
1
2
5
1
2
7
.5
3
0
3
1
2
5
7
7
1
.9
5
7
5

2.2 Statistici lunare
O alta modalitate de analiza statistica a datelor este prezentata in tabelul 4.
Pe un acelasi grafic sunt prezentate: curba de variatie a medie lunare, a maximului si
minimului lunar alaturi de banda de +/- o dispersie fata de medie.

20KV 110KV
Curba de variatie a parametrilor statistici trafo20Kv Statia Rediu
in perioada 31 martie 2000 31 martie 2001
19000
19500
20000
20500
21000
21500
22000
22500
3
/3
1
4
/3
0
5
/3
1
6
/3
0
7
/3
1
8
/3
1
9
/3
0
1
0
/3
1
1
1
/3
0
1
2
/3
1
1
/3
1
te
n
s
iu
n
e
[V
]

Curba de variatie a parametrilor statistici trafo110Kv Statia Rediu
100000
105000
110000
115000
120000
125000
130000
3
/3
1
4
/3
0
5
/3
1
6
/3
0
7
/3
1
8
/3
1
9
/3
0
1
0
/3
1
1
1
/3
0
1
2
/3
1
1
/3
1
te
n
s
iu
n
e
[V
]

Curba de variatie a parametrilor statistici trafo20Kv Statia Delea
in perioada 1ianuarie 2000 28 februarie 2001
19000
19500
20000
20500
21000
21500
22000
22500
23000
1
/1
2
/1
3
/1
4
/1
5
/1
6
/1
7
/1
8
/1
9
/1
1
0
/1
1
1
/1
1
2
/1
1
/1
2
/1
te
n
s
iu
n
e
[V
]

Curba de variatie a parametrilor statistici trafo110Kv Statia Delea
in perioada 1 ianuarie 2000 28 februarie 2001
95000
100000
105000
110000
115000
120000
125000
130000
1
/1
2
/1
3
/1
4
/1
5
/1
6
/1
7
/1
8
/1
9
/1
1
0
/1
1
1
/1
1
2
/1
1
/1
2
/1
te
n
s
iu
n
e
[V
]

- 290 -

20KV 110KV
Curba de variatie a parametrilor statistici trafo20Kv Statia Husi
19000
19500
20000
20500
21000
21500
22000
22500
3/31
4/1
5/1
6/1
7/1
8/1
9/1
10/1
11/1
1/1
2/1
te
n
s
iu
n
e
[V
]

Curba de variatie a parametrilor statistici trafo110Kv Statia Husi
95000
100000
105000
110000
115000
120000
125000
130000
3/31
4/1
5/1
6/1
7/1
8/1
9/1
1
0
/1
1
1
/1
1
2
/1
1/1
2/1
te
n
s
iu
n
e
[V
]

Curba de variatie a parametrilor statistici trafo20Kv Statia Negresti
19000
19500
20000
20500
21000
21500
22000
22500
23000
23500
5/17
6/1
7/1
8/1
9/1
10/1
11/1
1/1
2/1
3/1
4/1
te
n
s
iu
n
e
[V
]

Curba de variatie a parametrilor statistici trafo110Kv Statia Negresti
105000
110000
115000
120000
125000
130000
3/31
4/1
5/1
6/1
7/1
8/1
9/1
10/1
11/1
12/1
1/1
2/1
te
n
s
iu
n
e
[V
]

Curba de variatie a parametrilor statistici trafo20Kv Statia Barlad
in perioada 9 ianuairie 2000 2 iunie 2001
19000
19500
20000
20500
21000
21500
22000
1
/9
2
/1
3
/1
4
/1
5
/1
6
/2
te
n
s
iu
n
e
[V
]

Curba de variatie a parametrilor statistici trafo110Kv Statia Barlad
80000
85000
90000
95000
100000
105000
110000
115000
120000
125000
130000
3/31
4/1
5/1
6/1
7/5
8/1
9/1
10/1
11/1
12/1
1/1
2/1
te
n
s
iu
n
e
[V
]

3.CONCLUZII
Urmarirea nivelului tensiunii dispune de un nou instrument odata cu dezvoltarea aplicatiilor
de telecitire care au la baza contorii cu facilitati referitoare la urmarirea marimilor de
instrumentatie.
Punerea la punct a unui sistem de indicatori referitori la curbele de variatie a tensiunii
reprezinta un instrument puternic in activitatea de exploatare in vederea incadrarii in banda de
tensiune admisa.

BIBLIOGRAFIE

[1] - SR EN 50160 Caracteristicile tensiunii furnizate de retelele publice de distributie
[2] - TM42-2182 Contorul Alpha Power Plus Manual tehnic

- 291 -

INFLUENTE TEHNICE SI ECONOMICE IN RETELELE ELECTRICE DE JOASA
TENSIUNE LA UTILIZAREA UNEI TREPTE SUPERIOARE DE TENSIUNIE
NOMINALA

Autori:
Dr. ing. Sorin POPESCU EDFEE PLOIESTI
ing. Darius CIRSTEA - EDFEE TARGOVISTE
Prep. ing. Cosmin COBIANU Universitatea Valahia Targoviste

1. Aspecte generale

Tensiunea nominala si marimile ce caracterizeaza din punct de vedere constructiv
reteaua electrica, material, sectiune, lungime, influenteaza in principal urmatorii indicatori ce
privesc calitatea energiei electrice si performantele tehnico-economice de functionare:
- valoarea tensiunii n punctul de alimentare sau caderea de tensiune ce se obtine n
punctul cel mai ndepartat de sursa;
- valoarea pierderilor de putere si energie electrica activa n special;
- valoarea puterii maxime si respectiv vehiculate.
Introducerea unei tensiuni nominale superioare celei utilizate n prezent de 0.4 kV,
conduce de asemenea la stabilirea altor marimi ce caracterizeaza elementele constructive ale
retelelor electrice, sectiunea conductoarelor si lungimea liniilor.

2. Analiza influentelor tensiunii nominale asupra functionarii retelelor electrice de
joasa tensiune

Se prezinta mai jos influentele utilizarii tensiunilor de 690 V si 1000 V, ca tensiuni
nominale a retelelor de distributie de joasa tensiune n locul tensiunii actuale de 400V, asupra
principalelor marimi caracteristice si indicatori tehnico-economici de functionare.

2.1. Reducerea caderilor de tensiune electrica.

Considerand relatia generala de calcul a caderilor de tensiune longitudinale, se
efectueaza raportul intre caderea de tensiune corespunzatoare noii tensiuni nominale de
U
1n
=1000 (690) V, U
1
si respectiv tensiunii nominale U
2n
= 400 V, U
2
pentru o linie
electrica la care se considera:
- sarcina maxima vehiculata constanta;
- se neglijeaza efectul capacitiv al liniei electrice.
Se obtine n valori efective urmatoarea relatie de calcul:
2
1
2
1
U
U
U
U
n
n
, (1)
ceea ce reprezinta o reducere a caderilor de tensiune in valori efective, de 1.73 ori si 2.5 ori la
utilizarea tensiunilor nominale de 690 V si respectiv 1000 V, fata de folosirea tensiunii
nominale de 400 V.
In valori procentuale rezulta expresia:
- 292 -

% %
2
2
1
1
2
1
u
U
U
U
U
u
n
n

(2)
Reducerea caderilor de tensiune in valori procentuale este de 3 ori pentru tensiunea
nominala de 690 V si de 6.25 ori pentru tensiunea nominala de 1000 V.
Reprezentarea grafica a caderilor de tensiune procentuale, n conditiile enuntate, n
raport cu lungimea retelei, u%= f (l) este redata n fig. 1, pentru tensiunile nominale de 400,
690 si 1000 V.
Calculul s-a efectuat pentru o linie electrica aeriana echipata cu conductoare din Al 50
mm
2
, sub o sarcina constanta, S=30 kVA uniform repartizata si factor de putere constant
cos = 0.9, pentru lungimi ale retelei de l
i
= 0.1; 0.5; . . . . 3 km. Reducerea caderilor de
tensiune la utilizarea unei noi trepte a tensiunii nominale, asigura in regim de functionare de
lunga durata, o tensiune mai mare la bornele receptoarelor electrice decat in cazul folosirii
tensiunii nominale de 400 V pentru aceeasi valoare a sarcinii.
fig. 1. Reprezentarea grafica a caderilor de tensiune procentuala la sarcina constanta si
tensiuni nominale de 400, 690 si 1000 V, pentru o LEA Al (3 x 50 + 35) mm
2
.

Mentinerea nivelului tensiunii in limitele admisibile reglementate in toate nodurile de
consum, constituie indeplinirea unui indicator important ce priveste calitatea energiei electrice
livrate consumatorilor.

2.2. Cresterea lungimii maxime de utilizare a liniilor electrice de distributie

In conditiile pastrarii valorilor energetice de consum si a elementelor constructive ale
retelei (aceeasi sarcina vehiculata, aceiasi parametrii electrici, etc.), trecerea la o treapta de
tensiune superioara celei de 400 V, determina cresterea distantei de transport fata de sursa
(postul de transformare), cu aceleasi costuri tehnologice. Aceasta distanta este limitata de
restrictia ce priveste abaterea maxima admisibila fata de tensiunea nominala in regimul de
sarcina economic.
In relatia caderilor de tensiune longitudinale scrisa sub forma,
( ) sin cos 3 + I X I R U
L L
(3)
0
2
4
6
8
10
12
14
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
l [km]
U1n=1000V
U1n= 690V
U2n= 400V
?u [%]
- 293 -

se exprima R
L
si X
L
n functie de marimile de material astfel, R
L
=
s
l
si X
L
= x
o
l, iar
curentul de sarcina n functie de densitatea economica de curent la U
2n
= 400 V, I
ec.
=j
ec
s;
pentru U
1n
=1000 (690) V valoarea curentului de sarcina va fi:
n
n
ec
U
U
s j I
1
2
.
Cu notatiile efectuate si tinand seama de abaterile maxime admisibile,
adm
U
1
pentru
tensiunile nominale de 1000 V si 690 V, respectiv
adm
U
2
pentru tensiunea nominala de
400V, se exprima lungimile liniilor electrice astfel:
- pentru tensiunile nominale U
1n
= 1000 V si respectiv U
1n
= 690 V:

n
n
ec
adm
U
U
s x j
U
l
2
1
0
1
1
) sin cos ( 3

+

(4)
- pentru tensiunea nominala U
2n
= 400 V:

) sin cos ( 3
0
2
2
+
s x j
U
l
ec
adm
(5)
Efectuand raportul relatiilor de mai sus, se obtine lungimea liniei electrice la utilizarea
tensiunii nominale de 1000 (690) V:
2
2
1
2
1
1
l
U
U
U
U
l
n
n
adm
adm

, (6)
In conditiile enuntate lungimea maxima utilizabila l
1
este de 6.25 ori mai mare la
tensiunea nominala de 1000 V si de 3 ori mai mare la tensiunea nominala de 690 V, fata de
lungimea l
2
corespunzatoare tensiunii de 400 V. In cazul in care o linie electrica se
proiecteaza de la inceput pentru o functionare la tensiunea nominala de 1000 V sau 690 V,
lungimea liniei l
1
va fi de 2.5 ori si respectiv de 1.73 ori mai mare fata de lungimea l
2
, datorita
cresterii sarcinii maxime economice vehiculate.
In tabelul 1 sunt prezentate valorile lungimilor l
1
si l
2
in cazul liniilor electrice aeriene
cu conductoare multifilare neizolate Al 70 mm
2
si in cazul liniilor electrice in cablu, cu
conductoare din Al 150 mm
2
; calculul s-a efectuat considerand sarcina maxima (economica)
corespunzatoare tensiunii nominale de 400 V si un factor de putere cos = 0.8.

Tabelul 1. Lungimile maxime utilizabile pentru LEA si LEC in functie de tensiunile nominale

j
ec
, A/mm
2
0.85 0.65 0.55
U
1n
= 1000 V 5440 7125 8420 l
1
m
U
1n
= 690 V 2610 3420 4050

LEA j.t.
Al (3 x 70+50)mm
2

l
2
m
U
2n
= 400 V 870 1140 1350
j
ec
, A/mm
2
0.9 0.7 0.55
U
1n
= 1000 V 5150 6610 8420 l
1
m U
1n
= 690 V 2460 3180 4050

LEC j.t.*
Al (3 x
150+70)mm
2

l
2
m
U
2n
= 400 V 820 1060 1350
* Lungimea totala a LEC de j.t. cu posibilitatea alimentarii la ambele capete; n functionare radiala
valorile din tabel se reduc aproximativ la jumatate.

- 294 -

2.3. Reducerea pierderilor de putere si energie electrica activa

Pentru o linie electrica marimile de material sunt constante, astfel ca pierderile de
putere variaza direct proportional cu puterea activa absorbita de receptoare si invers
proportional cu factorul de putere si tensiunea de serviciu. Daca se considera puterea aparenta
tranzitata constanta, rezulta ca pierderile de putere activa variaza invers proportional cu
patratul tensiunii nominale sau de serviciu a liniei electrice.
Utilizarea unei tensiuni superioare pentru distributia energiei electrice, prin trecerea
functionarii retelelor electrice de joasa tensiune de la 400 V la 1000 V sau 690 V, are ca efect
reducerea substantila a pierderilor de putere activa.
Considerand functionarea unei retele electrice de joasa tensiune la puterea aparenta
S=constant, expresiile pierderilor de putere activa pentru U
1n
= 1000 V sau 690 V si respectiv
U
2n
= 400 V, sunt urmatoarele:

2
1
2
1
n
L
U
S
R P ;
2
2
2
2
n
L
U
S
R P (7)
Efectuand raportul ntre P
1
si P
2
, se obtine relatia:
2
2
1
2
1
P
U
U
P
n
n

,
`
.
|
(8)
Reprezentarea grafica a pierderilor de putere activa P
1
si P
2
n functie de sarcina
vehiculata, pentru o linie electrica n cablu cu lungimea de 1 km si conductoare din Al-150
mm
2
este redata n fig. 2.
fig. 2. Reprezentarea grafica a pierderilor de putere activa pentru tensiunile
nominale de 400,
690 si 1000 V pentru LEC 0.6 / 1 kV Al (3 x 150 + 70)mm
2
.

Reducerea pierderilor de putere si respectiv de energie electrica activa este de 6.25 ori
si respectiv 3 ori mai mica la utilizarea tensiunilor nominale de 1000 V si 690 V in raport cu
tensiunea nominala de 400 V la aceeasi valoare a puterii vehiculate.

0
2
4
6
8
10
12
14
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
S [kVA]

U1n=1000V
U1n= 690V
U2n= 400V
?P [kW]
- 295 -

2.4. Cresterea valorii puterii electrice economice vehiculate

Exprimand puterea aparenta economica vehiculata pe o linie electrica sub forma
S
ec
= , 3 s j U
ec n
n conditiile n care densitatea economica de curent si sectiunea cailor de
curent raman constante, se obtine:

2
2
1
1 ec
n
n
ec
S
U
U
S , (9)
unde:
S
ec1
puterea aparenta economica vehiculata la tensiunea nominala U
1n
=1000 V
sau 690 V;
S
ec2
puterea aparenta economica vehiculata la tensiunea nominala U
2n
= 400 V.
Relatia (9) este valabila pentru orice alte valori ale puterilor aparente vehiculate pe o
linie electrica, dar trebuie avut n vedere ca la puteri mai mari dect puterea economica are loc
nrautatirea indicatorilor tehnici de calitate si performanta, caderi de tensiune mari, pierderi de
putere si energie electrica activa suplimentare fata de regimul optim.
Din expresia obtinuta rezulta ca puterea maxima ce poate fi vehiculata din punct de
vedere economic pe o linie electrica, creste de 2.5 ori l a utilizarea tensiunii nominale de
1000V si de 1.73 ori la utilizarea tensiunii nominale de 690 V, fata de tensiunea actuala de
functionare a retelelor electrice de distributie de 400 V.

2.5. Reducerea sectiunii cailor de curent

La lucrarile noi sau de modernizare a retelelor electrice, pentru care datele de intrare,
puterea maxima si lungimea liniilor electrice sunt cunoscute, rezulta o micsorare a sectiunii
conductoarelor sau cablurilor electrice in conditiile realizarii aceluiasi consum propriu
tehnologic. Daca se exprima pierderile de putere activa in functie de caracteristicile de
material ale cailor de curent pentru tensiunea nominala U
1n
, si respectiv pentru tensiunea
nominala U
2n
, pentru
2 1
P P rezulta relatia:

2
2
1
2
1
s
U
U
s
n
n
,
`
.
|
(10)
Sectiunile cailor de curent ce se obtin la utilizarea tensiunilor nominale de 1000 V si
690 V sunt de 6.25 ori si respectiv de 3 ori mai mici decat in cazul functionarii retelei
electrice la tensiunea nominala de 400 V. Desi aceste rezultate presupun realizarea unor
economii importante de material conductor, aluminiu in special, reducerea sectiunii liniilor
electrice la utilizarea unei tensiuni superioare celei de 400 V, trebuie sa tina seama si de
urmatoarele aspecte tehnice:
- realizarea caderilor de tensiune in limitele admisibile;
- obtinerea unor valori ale curentilor de scurtcircuit monofazat care sa permita
realizarea sensibilitatii protectiilor prin sigurante fuzibile sau intreruptoare
automate, a liniilor electrice.
Aceste considerente implica de regula, alegerea unor sectiuni superioare celei rezultate
din relatia (10) care desi diminueaza efectul economiei de material, conduce la imbunatatirea
performantelor ce privesc regimurile de functionare ale retelei electrice.

- 296 -

3. Solutii privind imbunatatirea nivelului de tensiune in retelele de distributie de joasa
tensiune

Retelele electrice de distributie trifazate cu tensiunea nominala de functionare de
400V, constitue sursele de alimentare cu energie electrica a consumatorilor trifazati care
utilizeaza receptoare la tensiunea de 400 V si a consumatorilor monofazati care utilizeaza
receptoare la tensiunea de 230 V. Acestea sunt realizate ca linii electrice aeriene sau in cablu
cu functionare radiala, care au un nod sursa (retele electrice fara rezervare) sau doua noduri
sursa (cazul retelelor electrice cu rezervare sau posibilitati de buclare) si unul sau mai multe
noduri de consum.
Nodurile sursa ale retelelor electrice de distributie de 400 V sunt posturile de
transformare de (6-20)/0.4 kV alimentate din reteaua electrica de distributie de medie tensiune
(6-20) kV.
Pentru obtinerea indicatorilor de calitate ai energiei electrice livrate consumatorilor (n
special al nivelului de tensiune reglementat) si a indicatorilor de performanta tehnica si
economica in functionare, acest mod de distributie trebuie sa respecte urmatoarele cerinte
tehnice:
- constructia unor linii electrice de j.t. de lungimi relativ mici si anume de cca. 800
m pentru liniile aeriene si de cca. 400 m pentru liniile n cablu;
- realizarea functionarii liniilor electrice n conditii de sarcina maxima la densitatea
economica, pentru obtinerea unor pierderi de putere si energie electrica optime;
- realizarea nivelurilor de tensiune reglementate la consumatori pentru puterea
maxima vehiculata, in vederea asigurarii functionarii receptoarelor electrice;
- realizarea ncarcarii economice a transformatoarelor din posturile de transformare,
pentru obtinerea unor pierderi de putere si energie electrica minime;
- asigurarea sensibilitatii protectiei prin sigurante fuzibile a liniilor electrice, n
scopul prevenirii deteriorarii echipamentelor si a accidentelor umane n special.
Conditiile actuale de functionare a retelelor de distributie de 400 V sunt influentate atat
de cresterea consumului de energie electrica datorita maririi puterii electrice instalate la
consumatorii casnici, de aparitia micilor consumatori privati cat si de structura liniilor
electrice datorata conceptiei de realizare.
In marea lor majoritate liniile electrice de distributie sunt construite anterior anului
1990 avand lungimi mult mai mari dect cele recomandate si sectiuni ale conductoarelor sub
valoarea sectiunilor economice. Functionarea acestora n regimurile actuale de sarcina
conduce atat la depasirea n multe cazuri a caderii de tensiune admise, ceea ce afecteaza
calitatea energiei electrice livrate consumatorilor cat si la cresterea pierderilor de putere si
energie electrica n liniile electrice, lucru ce afecteaza din punct de vedere economic unitatile
furnizoare de energie electrica.
Pentru obtinerea indicatorilor de calitate a energiei electrice si realizarea unei
functionari economice a retelelor de distributie de 400 V, n momentul de fata se utilizeaza
urmatoarele solutii tehnice:
- crearea unor noi puncte de injectie n reteaua de distributie de 400 V;
- schimbarea conductoarelor prin folosirea unei sectiuni superioare celei existente;
- constructia de noi linii sau circuite electrice de 400 V.
Realizarea unui nou punct de injectie, presupune constructia unei linii electrice
(derivatie) de medie tensiune si a unui post de transformare. Aceasta solutie desi rezolva
convenabil problemele legate de functionarea retelei de distributie de joasa tensiune, prezinta
urmatoarele inconveniente:
- 297 -

- cheltuieli de investitii mari pentru lucrarile de constructie a liniei electrice de
medie tensiune si a postului de transformare;
- cheltuieli de exploatare- ntretinere suplimentare, ce intervin ca urmare a cresterii
volumului instalatiilor electrice de distributie;
- conditii dificile de constructie a noilor instalatii, in special a liniilor electrice
aeriene sau n cablu de medie tensiune, datorita greutatilor de obtinere a
acordurilor de ocupare a terenurilor si a avizelor de coexistenta cu alte instalatii
(drumuri, conducte, retele telecomunicatii, etc.).
Celelalte solutii aplicate in general la liniile electrice de distributie publica, sunt mai
putin utilizate datorita eficientei tehnice si economice mai reduse (rezolva de regula
problemele unui singur circuit) si a valorii maxime limitate a sectiunii conductoarelor din
aluminiu.
O solutie noua ce are in vedere imbunatatirea performantelor tehnice si economice,
consta in utilizarea unei tensiuni nominale superioare celei de 400 V pentru retelele electrice
de distributie, in limitele reglementate de normele interne si internationale.
Introducerea unei tensiuni superioare celei utilizate n prezent de 400 V ca tensiune
nominala de functionare a retelelor electrice de distributie, elimina inconvenientele legate de
construtia unor instalatii noi, posturi de transformare si linii electrice de medie si joasa
tensiune. Metoda prezinta avantaje legate de pastrarea elementelor de constructie ale retelelor
electrice existente si permite mbunatatirea indicatorilor de calitate si performanta ale
acestora, nivel de tensiune, pierderi de putere si energie electrica, etc., cu un efort financiar
mai redus decat solutiile actuale.
Dintre cele doua trepte de tensiune 690 V si 1000 V, tensiunea de 1000 V reprezinta
valoarea maxima acceptata ca joasa tensiune; folosirea acestor niveluri de tensiune in
structura specifica retelelor de distributie de joasa tensiune cu patru conductoare, se realizeaza
in concordanta cu prescriptiile energetice, fisele tehnologice sau instructiunilor specifice n
materie, precum si cu prevederile standardelor ce se aplica instalatiilor de joasa tensiune ce
functioneaza la tensiunea nominala de 400 V.
Este necesar a mentiona ca indiferent de valoarea tensiunii nominale a retelei electrice
de distributie, tensiunea de alimentare a receptoarelor electrice ramane cea utilizata in mod
frecvent, de 230 V pentru receptoarele monofazate si 400 V pentru receptoarele trifazate.
In fig. 3 se prezinta noua structura a unei linii electrice aeriene de distributie de joasa
tensiune cu functionare la noua tensiune nominala adoptata, alimentata radial din reteaua de
medie tensiune printr-un post de transformare aerian (6-20)/1(0.69) kV.
Racordarea consumatorilor la reteaua de distributie se efectueaza in functie de tipul
retelei de distributie, aeriana sau in cablu si tipul consumatorilor, monofazati sau trifazati.
- 298 -

fig. 3. Schema monofilara a unei LEA de distributie cu tensiunea nominala de 1000
(690/400) V.

1 transformator de putere m.t./1(0.69) kV; 2 cutia de distributie a P.T.; 3
bare colectoare; 4 - intreruptor automat; 5 siguranta fuzibila tip MPR; 6
linie electrica aeriana de distributie de 1000 V sau 690 V; 7 transformator
monofazat de mica putere, 580/230 V sau 400/230 V; 8 transformatoare
monofazate de mica putere, in montaj trifazat sau transformator trifazat de
mica putere 1000/400 V sau 690/400 V; 9 linie electrica aeriana de
distributie de 400 V; 10 bransamente (racorduri) monofazate pentru
alimentarea abonatilor.
Pentru consumatorii monofazati alimentarea cu energie electrica dintr-o linie trifazata
aeriana de 1000 V sau 690 V se realizeaza prin intermediul unor transformatoare de mica
putere in constructie monofazata ce se racordeaza intre o faza a retelei si conductorul de nul.
Transformatoarele monofazate de mica putere pot alimenta unul sau mai multi
consumatori prin bransamente electrice; numarul consumatorilor monofazati ce se racordeaza
dintr- un singur transformator este limitat de densitatea consumatorilor si de respectarea
conditiilor tehnice de executie a bransamentelor.
Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor trifazati, se face fie utilizand
aceleasi tipuri de transformatoare monofazate de mica putere, in montaj trifazat, fie a unor
transformatoare trifazate de mica putere.
De remarcat ca tehnologiile de executie, materialele si elementele componente sunt
cele clasice utilizate la realizarea instalatiilor electrice de distributie cu tensiunea nominala de
functionare de 400 V.

4. Concluzii

1. Utilizarea tensiunii nominale de 1000 V sau 690 V in sistemele de distributie de
joasa tensiune, reprezinta o modalitate de realizare a alimentarii cu energie
electrica a consumatorilor cu obtinerea indicatorilor de calitate si de performanta
in functionarea retelelor electrice;
- 299 -

2. Nivelul de izolatie al materialelor electroizolante si al elementelor componente
permit ridicarea nivelului de tensiune in retelele electrice existente cu realizarea
unor importante avantaje economice, din punct de vedere al cheltuielilor de
investitii si de exploatare- intretinere. Constructia retelelor electrice cu functionare
la tensiunea nominala de 1000 (690) V se executa cu folosirea tehnologiilor
existente, iar realizarea transformatoarelor monofazate sau trifazate de mica putere
nu ridica probleme deosebite pentru orice fabricant de transformatoare.
3. Functionarea la un nivel de tensiune superior celui de 400 V, permite cresterea
valorii puterii vehiculate pe liniile electrice si utilizarea acestora pentru
alimentarea cu energie electrica a unor consumatori izolati sau pentru electrificarea
unor zone aflate la distante mari (3-6) km de posturile de transformare. De
asemenea se obtine imbunatatirea conditiilor tehnice de functionare prin asigurarea
nivelului de tensiune reglementat la consumatori si asigurarea sensibilitatii
protectiei prin sigurante fuzibile, precum si imbunatatirea regimului de functionare
prin echilibrarea sarcinii pe cele trei faze ale retelei de distributie printr-o repartitie
egala a consumatorilor, impusa de amplasarea transformatoarelor de mica putere.
4. Introducerea treptei de tensiune nominala de 1000/580 V sau 690/400 V implica
modificari si/sau completari ale normativelor privind proiectarea, executia si
exploatarea instalatiilor electrice de distributie de joasa tensiune. De asemenea
sunt necesare modificari ale normelor de protectie a muncii, in special la
executarea lucrarilor in instalatiile electrice si adoptarea masurilor impotriva
electrocutarii prin atingere indirecta.

Bibliografie

[1] ANTONIU, I.- Bazele teoretice ale electrotehnicii. Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1997.
[2] ANTONIU, I.- Calculul circuitelor electrice in regimuri normale si anormale de
functionare. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1978.
[3] ALBERT, H., MIHAILESCU, A. Pierderi de putere si energie electrica in
retelele electrice. Ed. Tehnica, Bucuresti,1997.
[4] BERCOVICI, M.., ARIE, A., POEATA, AL. Retele electrice calculul electric.
Ed. Tehnica, Bucuresti, 1978.
[5] POPESCU, S. Instalatii electrice pentru alimentarea consumatorilor. Ed. Macarie,
Targoviste, 1998.
[6] POPESCU, S. Contributii privind imbunatatirea performantelor tehnico-
economice in retelele electrice de distributie

- 300 -

CONSIDERATII PRIVIND NTRERUPEREA ARCULUI ELECTRIC DE CURENT
CONTINUU N APARATELE ELECTRICE DE COMUTATIE

S.l.drd.ing. Elena VRJOGHE Universitatea Valahia Trgoviste
As.drd.ing. Diana CRISTEA Universitatea Valahia Trgoviste
As.drd.ing.Florin STAN Universitatea Valahia Trgoviste
As.drd.ing. Cornel SALISTEANU Universitatea Valahia Trgoviste

1. INTRODUCERE

Controlul energiei electrice impune stapnirea tuturor mijloacelor necesare privind
comanda si controlul circulatiei curentului, plecnd de la circuitele centralelor de producere a
energiei electrice pna la consumatorii casnici. Conexiunile ntre centralele electrice si liniile
de transfer de energie, ntre retelele electrice si consumatori industriali si casnici se efectueaza
prin intermediul aparatelor de comutatie.
Domeniul ntreruperii curentului electric este caracterizat de aparitia arcului electric,
fenomen dificil de controlat si modelat. Existenta arcului electric conduce la o solicitare
suplimentara cauzata de transferul de energie din coloana arcului electric catre piesele
componente, conductoare sau izolante ale aparatului.
Lucrarea prezinta un algoritm si program de calcul al cmpului magnetic stationar n
camera de stingere a ntreruptorului limitator de curent continuu de 1000V, 630A, destinat
tractiunii urbane. Programul se bazeaza pe metoda elementelor finite si este aplicat pentru
optimizarea geometriei sistemului de suflaj. Metoda consta n determinarea valorilor unei
functii, de exemplu potentialul magnetic vector, n diferite puncte ale unui domeniu, daca sunt
cunoscute conditiile pe frontiera ( n unele puncte valorile potentialului magnetic vector, iar n
alte puncte valorile derivatei dupa normala a potentialului magnetic vector ) si distributia
surselor.

2. MODELUL FIZIC AL SISTEMULUI DE STINGERE AL UNUI
NTRERUPTOR LIMITATOR DE CURENT

Camerele de stingere ale ntreruptoarelor de curent continuu, pentru tractiune urbana,
folosesc efectul de suflaj magnetic realizat cu placi feromagnetice pentru alungirea arcului si
efectul de electrod pentru stingerea arcului electric.
Camera de stingere se compune din sistemul de suflaj si sistemul de stingere (figura
1.)

- 301 -

Figura 1. Schita constructiva a ntreruptorului limitator de curent continuu
1-placa rezistenta la arc 5-placi electrod
2-contacte de arc electric 6-placi racire arc
3-rampe de arc 7-profil feromagnetic I
4,8-pereti izolanti 9-profil feromagnetic U

Sistemul de suflaj este format din calea de curent n forma de U n zona contactelor de
arc, rampele de arc electric si placile feromagnetice. Sistemul de suflaj realizeaza o orientare
convenabila si o intensificare a cmpului magnetic, care are ca efect deplasarea coloanei de
arc spre sistemul de stingere. Pentru a realiza aceasta se actioneaza, att direct asupra coloanei
de arc ( placile feromagnetice 7), ct asupra piciorului de arc electric ( placile feromagnetice
9). Materialul feromagnetic utilizat este un material magnetic moale. Deplasarea arcului
electric, n aceasta regiune, se poate face pe rampele de arc 3, realizate din cupru. Efectul de
suflaj este conditionat si de unghiul dintre rampele de arc electric. O valoare optima este de
120
0
.
Sistemul de stingere este format din placile de electrod 5 si placile izolante 6 care
realizeaza racirea gazului la iesire din camera de stingere.
Sistemul de stingere functioneaza pe baza efectului de electrod combinat cu efectul de
nise ( placile feromagnetice 5). Placile electrod sunt cuprate, realiznd un bun contact electric.
S-a rezolvat numeric problema distributiei cmpului magnetic la sistemul de suflaj al
camerei de stingere la ntreruptoarele de curent continuu de 630 A.
S-a realizat un model, a carui sectiune transversala este prezentata n figura 2. Modelul
are o lungime de 2 m, mult mai mare dect dimensiunile sectiunii transversale. Este vorba de
o placa feromagnetica de dimensiuni 60x3 mm
2
, cu sectiunea transversala n plan vertical.
Sectiunea transversala a conductorului de cupru este 5x15 mm
2
. Conductorul este nconjurat
de un profil feromagnetic cu sectiune transversala n forma de U.
- 302 -

Figura 3. Domeniu de interes pentru Figura 4. Discretizarea de tip
sectiunea trasversala ce reproduce partial element finit a
camera de stingere domeniului de intere

Placile feromagnetice realizeaza doua functii. Prin forma lor forteaza deplasarea
coloanei de arc (efectul de nisa) si determina divizarea arcului de catre aceasta placa (efectul
de electrod), determinnd astfel o cadere de tensiune la suprafetele de contact cu placuta
feromagnetica.
Rampele pentru preluarea arcului electric au o suprafata neteda si sunt realizate din
cupru deoarece confera o mai mare mobilitate piciorului arcului electric si o conductivitate
termica ridicata.
Profilele feromagnetice 7 si 9 au rol de intensificare si orientare convenabila a
cmpului magnetic n camera de stingere, astfel nct sa se obtina o forta ascendenta ct mai
mare asupra piciorului arcului electric n lungul rampelor, ct si asupra coloanei arcului
electric n volumul camerei de stingere.
Placile feromagnetice 7 si elementele aferente au fost rigidizate ntr-un ansamblu,
printr-o masa de turnare pe baza de rasina epoxidica. Turnarea s-a facut la rece, pentru a evita
curbarea placii.
Deplasarea ascensionala a aerului ncalzit, precum si o intensificare a cmpului
magnetic, realizate de placile feromagnetice 7 si 9, produce alungirea coloanei de arc, prin
actiunea directa asupra coloanei de arc si respectiv prin fortarea deplasarii piciorului de arc
electric. n acest fel se realizeaza patrunderea coloanei de arc electric n sistemul de stingere.
Forta care actioneaza asupra coloanei de arc, aflata n cmp magnetic, produs de curentul ce
urmeaza a fi ntrerupt este proportionala cu intensitatea curentului, intensitatea cmpului
magnetic si cu lungimea coloanei de arc.
Efectul de suflaj magnetic trebuie sa fie operant n zona curentilor redusi, cum ar fi
curentul nominal. n acelasi timp, pentru curenti mari, o intensitate mare a cmpului magnetic
de suflaj poate conduce la o deplasare rapida a coloanei de arc spre sistemul de stingere si
deci la aparitie a unei tensiuni sporite, prin cresterea pantei curentului de scurtcircuit care
scade puternic.
Pentru aceasta circuitul magnetic de suflaj trebuie sa fie saturat la curenti de
scurtcircuit mari, realiznd deja efectul maxim de suflaj, pentru curenti nominali sau redusi de
scurtcircuit.

- 303 -

3. METODA ELEMENTELOR FINITE N PROBLEME BIDIMENSIONALE
ALE CMPULUI MAGNETIC STATIONAR
Fie o discretizare a domeniului de calcul bidimensional DU n NE elemente finite,
reteaua de discretizare avnd NN noduri, fiind caracterizata prin proprietatiile:
orice element finit e reprezinta un triunghi nchis, nedegenerat definit prin vrfurile sale,
n numerotarea locala 1,2,3:
prin reuniunea tuturor celor NE triunghiuri e se reconstituie univoc domeniul de calcul
al cmpului DU ;
fiecare latura a triunghiului e coincide cu latura unui triunghi adiacent , sau apartine
integral frontierei (respectiv conturului poligonal care o aproximeaza);
eventualele interfete ale subdomeniilor cu proprietati diferite coincid integral cu
frontierele dintre elemente;
multimea NN a nodurilor este constituita din noduri interioare si din noduri de frontiera.
Se admite o aproximare a solutiei potentialului vector la nivelul fiecarui element
e, printr-un polinom de interpolare.
Pentru simplitate, se opteaza pentru interpolarea liniara, respectiv pentru aproximarea
de forma :
A y c x b a y x
e e e e
+ + ) , (
) (
(1)
Scriind relatia (1) n cele trei noduri 1,2,3 ale elementului e, rezulta expresiile
coeficientilor polinomului de interpolare liniara, sub forma matriceala, n functie de
potentialele necunoscute n noduri:

]
]
]
]
]
e
e
e
c
b
a
=
]
]
]
]
]
]
]
]
]
]
e
e
e
e
A
A
A
S
3
2
1
3 2 1
3 2 1
3 2 1
) (
2
1

(2)

unde S
e
este aria elementului e, iar
k k k
,k = 1,2,3 constante depinznd de coordonatele
celor trei noduri.
Relatia (1) poate fi scrisa sub forma :

A [ ] [ ] [ ][ ]
e e
e
e
e
e
e
e
e
e
A y x f
A
A
A
y x f y
c
b
a
y x ) , ( ) , ( 1 ) , (
3
2
1
]
]
]
]
]

]
]
]
]
]
(3)

unde : [ ]
T
e
e
e
T
e
e
e
e
S y x
S y x
S y x
y x f
y x f
y x f
y x f
]
]
]
]
]
+ +
+ +
+ +
]
]
]
]
]
2 / ) (
2 / ) (
2 / ) (
) , (
) , (
) , (
) , (
3 3 3
2 2 2
1 1 1
3
2
1

(4)
Functiile f 3 , 2 , 1
e
(x,y) sunt denumite functii de forma.
Problemele 2D n coordonatele carteziene (x,y,z), denumite si plan- paralele,
densitatea de curent are orientarea axei Oz si potentialul magnetic vector are structura
As0,0,A
z
(x,y)t. Functionala se reduce la:
- 304 -

N z N z z
z z
D
z
d A y x vg dxdy A J
y
A
x
A v
A
N

) , ( } ] ) ( ) [(
2
{ ) (
2 2
(5)
unde domeniul de calcul D, este o suprafata plana, iar
N
coturul plan ce o margineste.
Functionala (5) este o suma a contributiilor
e
ale celor NE elemente finite acoperind
domeniul de calcul. Stationarizarea functionalei impune urmatorul set de conditii necesare :

NE
e
A A
1 1 1
, 0 i=1,2,....,NN (6)
unde
NN i
A A A A ,..., ,...., ,
2 1
sunt valorile necunoscute ale potentialului vector n noduri,
respectiv anularea derivatelor functionale globale n raport cu toate valorile necunoscute ale
potentialelor n noduri.
Pe baza relatiei (5) rezulta urmatoarea expresie de calcul a contributiei elementului e
n suma (6):
Ultimul termen nu apare n relatia (6) daca nodul i nu se afla pe frontiera
N
, de tip
Neumann neomogena.
n conformitate cu relatia (3) rezulta urmatoarele expresii de calcul pentru
componentele integrandului (6):

'
,
`
.
|
) ( , 0
,
e k daca
e i elementulu apartine k nodul daca
x
f
x
A
A
e
k
e
k
(8)

]
]
]
,
`
.
|
,
`
.
|
2
1
D
i
e
N
i
e
e
e
i
e e
i
e
dr
A
A
vf dxdy
A
A
J
y
A
A y
A
v
x
A
A x
A
v
A
e
N
[ ]
e
e e e
e
A
x
f
x
f
x
f
x
A
]
]
]
3 2 1
[ ]
e
e e e e
A
y
f
y
f
y
f
y
A
]
]
]
3 2 1
'
,
`
.
|
) ( , 0
,
e k daca
e i elementulu apartine k nodul daca
y
f
y
A
A
e
k
e
k
'
) ( , 0
) ( ,
e k daca
e k daca f
A
A
e
k
k
e
- 305 -

Dupa efectuarea integralelor, relatia (7) poate fi pusa sub forma:

[ ] [ ] [ ] [ ]
e i e e
i
e
Q P A K
A
+
1
(9)
Termenul [ ]
i
P apare dect n cazul elementelor de tip sursa, adica n care densitatea
de curent J este nenula, iar [Q
e
] n cazul elementelor avnd una din laturi, frontiera de tip
Neumann neomogena.
Prin asamblarea celor NE relatii de forma (8), se obtine un sistem liniar de ecuatii
al valorilor potentialului magnetic vector n nodurile retelei de discretizare.

Figura 4. Distributia cmpului magnetic a) Distributia b)Distributia inductiei
datorat conductorului parcurs de potentialului magneti
curent n absenta corpurilor magnetic vector
feromagnetice

Figura 5. Distributia cmpului magnetic a) Distributia potentialului b) Distributia inductiei
perturbat de profilul feromagnetic I magnetic vector magnetice

- 306 -

Figura 6. Distributia cmpului Figura 7. Distributia cmpului
magnetic perturbat profilul magnetic perturbat de profilele
feromagnetic n forma de U feromagnetice in forma de U si I

4.CONCLUZII
Aproximativ 40 % din energia electrica produsa este utilizata n instalatii de curent
continuu. Energia electrica n curent continuu se obtine prin redresarea cu diode si tiristoare,
deci cu dispozitive semiconductoare cu capacitate termica redusa. Ca urmare, este necesar ca
instalatiile de curent continuu sa fie protejate cu ntreruptoare de putere, rapide, capabile sa
limiteze curentul de scurtcircuit ca amplitudine si durata.
n aceste conditii, pentru cresterea eficientei sistemului de stingere se utilizeaza
cumulat mai multe principii de stingere a arcului electric: principiul bazat pe efectul de
electrod asociat cu efectul de nise, principiul suflajului magnetic, principiul contactului
electric cu peretii reci, efectul de bucla al caii de curent.

5. BIBLIOGRAFIE
1. Hortopan Gh. Aparate electrice de comutatie, vol. I si II, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1996;
2. Mocanu C.I. Teoria cmpului electromagnetic, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1981;
3. Simonyi K. Electrotehnica teoretica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1974;
4. Nicolaide A. Bazele fizice ale electrotehnicii, vol. II, Editura Scrisul Romnesc, Craiova, 1983;
5. Fireteanu V. Procesarea electromagnetica a materialelor, Editura Politehnica,
Bucuresti, 1995;
6. Iordache M. , Conecini I. Calitatea energiei electrice, Editura Tehnica Bucuresti,
1997;
Vlase I.O. Teza de doctorat, Bucuresti, 1993;
7. Nicolaide A. Methode variationnelle en electromagnetisme: une maniere simple
detablir les formules fondamentales, Rev. Gen. Elect., n
o
5, Mai 1986;
8. Nicolaide A. Calcul des champs electromagnetiques par la methode des elements
finis, Rev. Gen. Elect., n
o
9, Octobre 1991;
- 307 -

METODA DE CALCUL A PIERDERILOR DATORATE REGIMURILOR
NESIMETRICE CU UTILIZAREA SISTEMELOR DE COMPONENTE SIMETRICE

Autori:
Prep. ing. Cosmin COBIANU Universitatea Valahia Targoviste
ing. Darius CIRSTEA - EDFEE TARGOVISTE
Dr. ing. Sorin POPESCU EDFEE PLOIESTI

1. Conservare ale puterilor in sistemele de componente simetrice

Retelele electrice sunt supuse legilor generale specifice circuitelor electrice din
electrotehnica, ce se aplica marimilor electrice, tensiuni, curenti, puteri, caracteristice laturilor
si/sau nodurilor retelei. Aspectele energetice ale regimurilor nesimetrice si nesinusoidale din
retelele electrice pot fi explicate in baza teoremei lui Tellegen, care se enunta astfel:
Pentru orice retea electrica izolata avand o topologie identica cu a unui graf orientat,
suma algebrica a puterilor instantanee pentru toate legaturile este conservativa, astfel:

L
k
L
k
k k k
t i t v t s
1 1
0 ) ( ) ( ) ( (1)
unde,
) ( ) ( ) ( t i t v t s
k k k
- reprezinta o pseudo-putere instantanee in latura k a retelei
electrice, care este o marime algebrica scalara;
i
k
(t) curentul electric in latura k, variabil in timp;
v
k
(t) caderea de tensiune in latura k, variabila in timp;
L numarul de laturi ale retelei electrice.
Ca o consecinta a acestei teoreme sunt formulate urmatoarele definitii ce privesc
problemele de conservare a puterilor in retelele electrice:
- in orice retea electrica izolata puterile instantanee sunt conservative, fara deosebire
de natura alimentarii si a sarcinii, ca si variatiile in timp ale tensiunii si curentului
(conservarea puterilor instantanee);
- in orice retea electrica izolata care functioneaza intr-un regim armonic, puterile
active si reactive se conserva separat (conservarea puterilor reale);
- in orice retea electrica izolata care functioneaza in regim periodic nesinusoidal,
puterile instantanee, active si reactive, se conserva separat pe fiecare componenta
armonica in parte (conservarea puterilor in regim periodic nesinusoidal);
- in orice retea electrica trifazata care functioneaza intr-un regim sinusoidal
nesimetric., puterile active si reactive se conserva separat pe fiecare secventa,
pozitiva, negativa si zero (conservarea puterilor secventiale).
Pentru ultima definitie, puterea aparenta complexa intr- un sistem nesimetric, se
calculeaza cu relatia:
* * *
C C B B A A
I U I U I U Q j P S + + + (2)
Daca se introduc in aceasta relatie valorile complexe ale componentelor simetrice ale
tensiunilor si curentilor, se obtine urmatoarea expresie a puterii aparente:
* 0 0 * *
) ( ) ( 3 ) ( 3 ) ( 3 I U I U I U S + +
+ +
(3)
Puterile aparente de secventa pozitiva, negativa si zero se pot scrie separat astfel:
+ + + + +
+ Q j P I U S
*
) ( 3

+ Q j P I U S
*
) ( 3 (4)
- 308 -

0 0 * 0 0 0
) ( 3 Q j P I U S +
Daca se au in vedere valorile absolute ale componentelor simetrice de curent si
tensiune, puterile active si reactive se pot exprima prin relatiile:

+ + + +
cos 3 I U P ;
+ + + +
sin 3 I U Q

cos 3 I U P ;

sin 3 I U Q (5)

0 0 0 0
cos 3 I U P ;
0 0 0 0
sin 3 I U Q
unde,
+
, si
0
sunt unghiurile de defazaj introduse de impedantele de calcul de secventa
pozitiva, negativa si zero, scrise in functie de impedantele inegale ale receptorului.
Desi puterile nu sunt marimi armonice, folosirea componentelor simetrice permite
exprimarea secventiala a acestora ca puteri aparente, active si reactive. Conservarea puterilor
pe cele trei componente simetrice este posibila intrucat in dezvoltarea relatiei (3) nu apar
termeni incrucisati; acest lucru permite efectuarea bilanturilor de putere separat pe fiecare
secventa in parte, pozitiva, negativa si zero.
Avand in vedere relatiile (2) si (4) intr-un regim nesimetric expresiile puterii aparente
complexe, a puterii active si a puterii reactive se pot scrie astfel:

0
0
0
Q Q Q Q
P P P P
S S S S
+ +
+ +
+ +
+
+
+
(6)
fig. 1. Schema de principiu a sistemului electric de distributie racordat la SEE - sistem de putere
infinita

Aplicarea teoremei generale a lui Tellegen si a definitiei ce se refera la conservarea
puterilor secventiale intr-un sistem electric ce functioneaza in regim nesimetric, face posibila
formularea relatiilor de bilant pe fiecare tip de putere. Se considera sistemul electric de
distributie (fig. 1), constituit din nodul sursa reprezentat de sistemul electroenergetic SEE,
elementele retelei de distributie (linii electrice si posturi de transformare) si nodurile de
consum (receptoare electrice echilibrate sau dezechilibrate).
Daca se noteaza cu ) ; (
E E E
Q P S puterile debitate de nodul sursa (SEE), cu
) ; (
L L L
Q P S puterile absorbite de elementele pasive ale retelei electrice (linii,
transformatoare) si cu ) ; (
R R R
Q P S puterile absorbite de receptoarele electrice, se pot scrie
corespunzator relatiei (6), urmatoarele relatii de bilant ale puterilor pe componente simetrice:

+ + +
+
R L E
S S S ;

+
R L E
S S S ;
0 0 0
R L E
S S S + (7)

+ + +
+
R L E
P P P ;

+
R L E
P P P ;
0 0 0
R L E
P P P + (8)

+ + +
+
R L E
Q Q Q ;

+
R L E
Q Q Q ;
0 0 0
R L E
Q Q Q + (9)
- 309 -

In literatura tehnica se definesc urmatoarele marimi ce privesc puterile secventiale:
- puteri de simetrie,
s s s
Q j P S +
unde,
+
S S
s
;
+
P P
s
;
+
Q Q
s
, iar relatiile de calcul a acestora, sunt (4) si (5);
- puteri de nesimetrie,
n n n
Q j P S +
unde,
0
S S S
n
+

;
0
P P P
n
+

;
0
Q Q Q
n
+

, iar relatiile de calcul pentru fiecare
componenta corespund celor stabilite la (4) si (5).
Pe baza puterilor de simetrie si nesimetrie astfel definite, relatiile de bilant (7), (8) si
(9) se pot scrie astfel:

'
+
+
;
;
nR nL nE
sR sL sE
S S S
S S S
(10)

'
+
+
;
;
nR nL nE
sR sL sE
P P P
P P P

'
+
+
;
;
nR nL nE
sR sL sE
Q Q Q
Q Q Q
(11)
In ipoteza unui sistem de putere infinita in nodul sursa care debiteaza numai puteri de
simetrie, relatiile de bilant pentru puterile active si puterile reactive (11), se pot scrie astfel:

'
+
+
; 0
;
nR nL
sR sL sE
P P
P P P

'
+
+
; 0
;
nR nL
sR sL sE
Q Q
Q Q Q
(12)
Acestor relatii li se dau urmatoarele interpretari: sursa sistemului electoenergetic
debiteaza numai puteri de simetrie care alimenteaza prin intermediul liniilor electrice,
receptoarele electrice. Puterile interne, active si reactive de nesimetrie trebuie sa se
autocompenseze, desi ele privesc numai elementele pasive ale retelei, linii si receptoare
electrice. Aceasta inseamna ca o parte din ele sunt generate de unele elemente pasive si
primite de restul elementelor pasive. Se aminteste ca puterile active si reactive se considera
cu semnul plus, cand sunt primite si cu semnul minus cand sunt generate, regula specifica
sarcinilor receptoare.
Din teoria generala a circuitelor trifazate se cunoaste ca receptoarele echilibrate pasive
nu pot fi generatoare de putere activa pe nici o secventa si nu pot schimba semnul puterii
reactive pe nici o secventa.
In ipoteza in care se admite ca si elementele unei retele electrice, linii si
transformatoare de putere sunt echilibrate, rezulta ca singurele generatoare de putere activa
si schimbatoare de semn al puterii reactive, sunt receptoarele dezechilibrate. Astfel spus,
receptoarele dezechilibrate primesc din sistem o putere de simetrie mai mare decat puterea
necesara functionarii lor, iar diferenta este returnata in reteaua electrica si receptoarele
echilibrate sub forma de pierderi suplimentare de putere activa in special; puterea activa si
reactiva consumata in plus peste necesar, presupune incarcari suplimentare ale sursei (sistem
electroenergetic, generatoare) cu putere activa si reactiva de simetrie.
Daca in relatia (12) se considera P
nR
= P
n1R
+ P
n2R
si Q
nR
= Q
n1R
+ Q
n2R
, puterile de
nesimetrie corespunzatoare celor doua tipuri de receptoare, echilibrare (1R) si dezechilibrare
(2R) din fig. 1, aceste relatii se pot scrie sub forma urmatoare:

R n R n n
R n R n nL
Q Q Q
P P P
2 1 2
2 1
+
+
(13)
In scrierea acestor relatii s-a avut in vedere ca puterile primite de elementele
echilibrate pasive ale retelei sunt intotdeauna pozitive; rezulta ca puterile returnate in reteaua
electrica de receptoarele dezechilibrate vor fi intotdeauna negative, P
n2R
< 0 si Q
n2R
< 0.

Rezulta de asemenea, ca pierderile suplimentare de putere activa in elementele retelei
- 310 -

electrice, se pot determina prin calculul puterilor de secventa negativa si zero, datorate
functionarii unor receptoare electrice in regim nesimetric de tensiuni si curenti.

2. Indicatori caracteristici pentru regimurile nesimetrice

Valorile inegale ale impedantelor receptoarelor electrice montate pe fiecare faza si
neutru sau intre fazele retelei, conduce la aparitia unui sistem nesimetric de curenti in retelele
electrice de alimentare. Acest regim de functionare corelat cu nesimetria admitantelor,
introdusa de dispunerea conductoarelor (fazelor) retelei in spatiu, conduce la producerea unui
sistem nesimetric al tensiunilor.
Aprecierea gradului de nesimetrie sau de dezechilibru in functionarea unei retele
electrice sau a unui element din structura acesteia, trebuie sa permita evaluarea influentelor
unui astfel de regim de functionare, asupra calitatii energiei electrice si performantelor tehnice
si economice ale retelelor electrice. Aceste influente se manifesta prin cresterea pierderilor de
putere si energie electrica in toate situatiile in care apar si uneori prin producerea unui regim
de suprasarcina pe una sau doua faze ale elementelor din reteaua electrica; depasirea
curentului nominal cazul transformatoarelor de putere sau a curentului admisibil al
conductoarelor sau cablurilor cazul liniilor electrice.
Dintre indicatorii ce caracterizeaza functionarea retelelor electrice in regim nesimetric
si pot da o apreciere privind influentele acestui regim asupra elementelor de retea, se pot
enumera:
Coeficientii de nesimetrie negativa si zero, numiti in PE 143/94 coeficienti de disimetrie
si asimetrie si exprimati in valori procentuale se definesc astfel, in valori absolute:
- coeficienti de nesimetrie negativa pentru tensiuni si curenti:

+
U
U
k
nU
, ;
+
I
I
k
nI
, (14)
- coeficienti de nesimetrie zero pentru tensiuni si curenti:

+
U
U
k
nU
0
0
;
+
I
I
k
o
nI
0
(15)
unde, U
+
, U
--
, U
0
si respectiv I
+
, I
-
, I
0
reprezinta valorile absolute ale componentelor simetrice
de tensiune si curent; de mentionat ca in cazul conexiunii triunghi componentele de secventa
zero pentru tensiune si curent nu apar, iar in cazul conexiunii stea cu neutrul izolat
componenta de secventa zero pentru curent este nula.
Coeficientii globali de nesimetrie pentru tensiuni si curenti, definiti prin relatiile:

0
0
nU nU nU
k k
U
U
U
U
k + +

+ +
(16)

0
0
nI nI nI
k k
I
I
I
I
k + +

+ +

unde, coeficientii de nesimetrie negativa si zero sunt exprimati ca valori absolute conform
relatiilor de definitie.
Coeficientii de nesimetrie pentru puterile active si respectiv reactive, se definesc ca
raportul intre puterile de nesimetrie si puterea de simetrie, corespunzatoare celor doua
tipuri de puteri, activa si reactiva:

+
+

P
P P
P
P
k
s
n
nP
0
;
+
+

Q
Q Q
Q
Q
k
s
n
nQ
0
(17)
in care:
- 311 -

P
S
; Q
S
puterea de simetrie activa si reactiva, corespund puterilor activa si reactiva
de secventa pozitiva P
+
si Q
+
;
P
n
; Q
n
puterea de nesimetrie activa si reactiva, compuse din suma puterilor de
secventa negativa si zero pentru fiecare tip de putere.
Calculul puterilor secventiale P
+
, P
-
, P
0
si Q
+
, Q
-
, Q
0
se efectueaza aplicand relatia (4)
sau (5); cum de regula, P
n
< 0

si Q
n
< 0, iar P
+
> 0 si Q
+
> 0, valorile coeficientilor k
nP
si k
nQ

vor avea semnul minus.
Coefientul de nesimetrie globala a puterilor, pune in evidenta factorul de putere
corespunzator puterilor secventiale si se defineste ca raportul dintre puterea activa totala
absorbita de un consumator dezechilibrat si puterea aparenta de simetrie:

+
+
+
+ +
+
+
+ +
+

S
P P
S
P
S
P
S
P
S
P P
S
P
k
n
s
n s
s
n
0
(18)
unde, P reprezinta puterea activa totala vehiculata in reteaua electrica, exprimata in functie
de puterile active de simetrie si nesimetrie, P = P
+
+ P
n
= P
+
+ P
-
+ P
0
.
Avand in vedere relatiile (4) si (5) expresia de mai sus, devine:

0
0 0
cos cos cos
,
`
.
|
,
`
.
|
+
,
`
.
|
,
`
.
|
+
+ +
+
I
I
U
U
I
I
U
U
k
n
(19)
sau, ( )( ) ( ) ( )
0 0 0
cos cos cos + +
+
nI nU nI nU n
k k k k k
Relatiile (18) si (19) realizeaza o legatura intre factorul de putere
+
cos sub care este
absorbita puterea de simetrie, necesara functionarii receptoarelor si coeficientii de nesimetrie
pentru puterea activa, respectiv pentru curent si tensiune. Cum de regula semnul puterilor de
nesimetrie este negativ, coeficientul de nesimetrie globala a puterilor poate lua valoarea unu
prin realizarea simultana a urmatoarelor masuri:
- compensarea consumului de putere reactiva corespunzatoare componentei de
secventa pozitiva Q
+
, astfel incat sa se obtina
+
cos = 1;
- echilibrarea sarcinii receptoarelor electrice in reteaua de alimentare, astfel incat
puterile active de nesimetrie sa fie zero, P
n
= P
-
+ P
0
= 0.

3. Influenta regimurilor nesimetrice asupra pierderilor de putere si energie
electrica activa.

Regimurile nesimetrice influenteaza negativ functionarea retelelor electrice si a
receptoarelor trifazate, in special; astfel in motoarele asincrone datorita nesimetriei tensiunilor
de alimentare, se produc pierderi de putere suplimentare in reactanta de secventa inversa a
acestora, pierderi ce reprezinta puterea de nesimetrie absorbita de un receptor echilibrat. De
asemenea in elementele retelelor de distributie si de alimentare au loc pierderi de putere si
energie electrica activa datorate in special nesimetriei curentilor de sarcina.
Din masuratorile efectuate in retelele electrice de distributie, se constata o variatie a
gradului de nesimetrie in raport cu variatia sarcinii pe perioada de consum (zi, luna, etc.), ceea
ce presupune o influenta diferita, in intervalul de timp considerat, asupra nivelului de pierderi
in elementele unei retele electrice. Pentru calculul pierderilor de putere si energie electrica se
va utiliza, din acest motiv, metoda timpului de pierderi maxime, cu exprimarea
componentelor simetrice de secventa pozitiva, negativa si zero, in functie de valorile maxime
inregistrate ale curentilor de sarcina.
- 312 -

In conditiile unui regim echilibrat de sarcina, pierderile de putere activa au loc numai
pe componenta de secventa pozitiva a curentului de sarcina, I
A
= I
B
= I
C
= I
+
, avand
urmatoarele expresii:
- pentru liniile electrice de distributie, cu trei sau patru conductoare:
( )
2
2
3 3
+
I R I R P
L L L
(20)
- pentru transformatoarele de putere de m.t./j.t. din posturile de transformare:
( )
2
0
3
+
+ I R P P
T T
(21)
Pentru o sarcina dezechilibrata caracterizata prin valorile diferite ale curentilor de faza
(linie), I
A
I
B
I
C
, careia ii corespunde componentele simetrice de valori efective I
+
, I
-
, I
0
,
pierderile de putere activa au fost calculate conform relatiilor de mai jos:
- pentru liniile electrice de joasa tensiune, cu patru conductoare:
( ) ( ) ( ) [ ] ( )
2
0
2
0
2 2
'
9 3 I R I I I R P
N L L
+ + +
+
(22)
- pentru liniile electrice de medie tensiune, cu trei conductoare:
( ) ( ) [ ]
2 2
'
3
+
+ I I R P
L L
(23)
- pentru transformatoarele de putere de m.t./j.t.:
( ) ( ) ( ) [ ] ( )
2
0
2
0
2 2
0
'
9 3 I R I I I R P P
N T T
+ + + +
+
(24)
Pierderile suplimentare de putere activa introduse de functionarea in regim
dezechilibrat de sarcina a retelei electrice sunt date de urmatoarele diferente ale pierderilor de
putere:
( ) ( ) ( )
2
0
2
0
2
'
9 3 3 I R I R I R P P P
N L L L L nL
+ +

(25)
( )
2
'
3

I R P P P
L L L nL
(26)
( ) ( ) ( )
2
0
2
0
2
'
9 3 3 I R I R I R P P P
N T T T T nT
+ +

(27)
Din parcurgerea relatiilor de mai sus se constata ca pierderile suplimentare de putere
activa datorate sistemului nesimetric de curenti, sunt determinate de componentele de
secventa negativa si zero, in cazul liniilor cu patru conductoare si transformatoarelor de putere
sau numai de componenta de secventa negativa, in cazul liniilor cu trei conductoare. Aceste
pierderi de putere activa suplimentare corespund circulatiei puterilor de nesimetrie, P
n
= P
-
+
P
0
si respectiv Q
n
= Q
-
+ Q
0
, care se pot calcula cu relatiile (4) si (5).
Efectuand raportul dintre pierderile suplimentare de putere activa calculate in regim
dezechilibrat de sarcina si pierderile de putere activa in regim echilibrat de sarcina, am obtinut
coeficientul de pierderi suplimentare de putere activa k
p
pentru urmatoarele elemente de retea:
,
`
.
|
+
,
`
.
|
+
,
`
.
|
+ + +
I
I
R
R
I
I
I
I
P
P
k
L
N
L
nL
p
0
2
0
2
3 sau :
( ) ( )
2
0
0
0
2
3 1 .
nI
f
N
nI p
k
R
R
k k
,
`
.
|
+ +

(28)
- 313 -

( )
2
2
,
`
.
|
nI
L
nL
p
k
I
I
P
P
k (29)
( ) ( )
2
0
2
3 1 .
nI
T
N
nI p
k
R
R
k k
,
`
.
|
+ +

(30)
Relatiile de mai sus permit determinarea pierderilor suplimentare de putere activa in
cazul unui regim dezechilibrat de sarcina, in functie de coeficientii de nesimetrie negativa
nI
k
si de nesimetrie zero
0
nI
k pentru curenti si parametrii electrici ai elementelor de retea,
rezistenta specifica a conductoarelor de faza si nul pentru liniile electrice, rezistenta
transformatorului si a conductorului de racord al neutrului la bara de nul a postului de
transformare.
Efectuand raportul direct intre pierderile de putere activa in regim dezechilibrat de
sarcina si pierderile de putere in regim echilibrat de sarcina, am definit urmatorul coeficient,
numit coeficient de corectie k
c
, conform urmatoarelor relatii:
- pentru liniile electrice de joasa tensiune, linii cu patru conductoare:
( ) ( )
p nI
f
N
nI
L
L
c
k k
R
R
k
P
P
k +
,
`
.
|
+ + +

1 3 1 1
2
0
0
0
2
'
(31)
- pentru liniile electrice de medie tensiune, linii cu trei conductoare:
( )
p nI
L
L
c
k k
P
P
k + +

1 1
2
'
(32)
- pentru transformatoarele de putere de m.t./j.t., coeficientul de corectie rezulta prin
raportarea pierderilor de putere activa care se produc in infasurari:
( ) ( )
p nI
T
N
nI c
k k
R
R
k k +
,
`
.
|
+ + +

1 3 1 1
2
0
2
(33)
Rezistenta transformatorului R
T
este raportata la infasurarea de joasa tensiune (0.4kV);
datorita valorii subunitare a raportului
T
N
R
R
si a coeficientului de nesimetrie zero
0
nI
k , relatia
de calcul a coeficientului de corectie pentru transformatoare, se poate scrie sub o forma
simplificata,
( ) ( )
2
0
2
1
nI nI c
k k k + +

(34)
Determinarea coeficientilor de nesimetrie negativa si zero pentru curenti, permite
stabilirea coeficientului de corectie k
c
pentru diferite elemente ale retelei electrice si
calcularea pierderilor de putere activa in regim nesimetric de curenti in functie de pierderile
de putere activa corespunzatoare componentelor de secventa pozitiva.

4. Rezultate obtinute. Concluzii

Stabilirea influentelor regimurilor dezechilibrate de curent si/sau tensiune asupra
pierderilor de putere si energie electrica activa, s-a efectuat pe urmatoarele retele test: LES
0.4kV Blocuri Titu, LEA 0.4 kV circ. I sat Dragodanesti, transformatorul de putere 20/0.4
kV si LEA 20 kV de racord al P.T.-82 Dragodanesti.
- 314 -

Metoda componentelor simetrice permite determinarea coeficientilor de disimetrie
( ) ,%
k si asimetrie ( ) ,%
0
k , marimi definite de SR EN 50160/94 ca indicatori de calitate
pentru energia electrica.
Rezultatele obtinute ce privesc pierderile de putere si energie electrica activa,
respectiv valorile coeficientilor de corectie ce caracterizeaza pierderile suplimentare fata de
regimul echilibrat de sarcina, sunt inscrise in tabelul 1.

Tabelelul 1. Influenta sistemelor nesimetrice de curenti si tensiune asupra pierderilor de putere si
energie
electrica, din retelele electrice test.

Regim echilibrat de
sarcina
Regim dezechilibrat
de sarcina

Nr
crt

Denumire element retea
? P
kW
? W
kWh

k
p

k
C
?P

KW
?W

kWh
? p
(?w)
%
? P
n

( ? W
n
)
kW
(kWh)
1. LEA 0.4kV-circ. I Sat,
din PT-82 Dragodanesti.
1.21 3081.98 0.18 1.18 1.428 3636.73 18.01 0.218
(554.39)

2.
Transformator 20/0.4kV,
100 kVA din PT-82
Dragodanesti
0.744 4162.2 0.063 1.063 0.769 4225.58 3.36
(1.52)
0.025
(63.38)
3. LEA 20 kV, racord PT-
82 Dragodanesti
2.3210
-3
5.90410
-3
0.11 1.11 2.573
10
-3
654010
-3
11.61 2.3210
-3

(686.710
-3
)
tr. 1 0.485 854.57 0.447 1.447 0.702 1237 44.74 0.217
(382.4)
tr.2 0.197 347.11 0.563 1.563 0.308 542.59 56.34 0.111
(195.5)
tr.3 0.0371 65.37 0.402 1.402 0.052 91.65 40.54 0.015
(26.28)
tr.4 0.014 24.67 0.94 1.94 0.027 47.81 92.85 0.013
(23.14)

4.

LES-0.4 kV
Blocuri Titu din
PT-141 Liceu
Industrial
Total 0.733 1291.47 - - 1.089 1919.05 48.56 0.356
(627.34)

Aplicarea acestei metode evidentiaza si urmatoarele aspecte ce caracterizeaza
functionarea retelelor electrice de distributie in regim nesimetric:

Concluzii

1. Stabilirea componentelor simetrice ale tensiunilor si curentilor a permis:
- calcularea coeficientilor de nesimetrie negativa si zero pentru tensiuni in valori
absolute si respectiv procentuale asa cum sunt definiti in s74t coeficientii de
disimetrie si respectiv asimetrie, coeficienti ce caracterizeaza calitatea energiei
electrice. Pentru toate elementele de retea considerate, coeficientii de nesimetrie
obtinuti pentru tensiune se incadreaza in limitele admise; cele mai mari valori s-au
inregistrat in cazul retelei aeriene de 0.4 kV pe barele P.T.-82 Dragodanesti
% 8 . 1
U
k respectiv % 93 . 1
0
U
k , iar cea mai mica valoare s-a obtinut pe LEA
20kV de racord a P.T.-82, % 576 . 0
U
k , coeficient ce corespunde tensiunii
masurate pe barele colectoare 20 kV din statia de transformare 110/20 kV
Dragaesti;
- calcularea coeficientilor de nesimetrie negativa si zero in valoare absoluta pentru
curenti, coeficienti pentru care nu exista valori admisibile in normele interne sau
- 315 -

internationale; de mentionat ca valoarea coeficientilor de nesimetrie caracterizeaza
nivelul pierderilor suplimentare de putere, asa cum rezulta din definirea
coeficientilor de pierderi
p
k si de corectie
C
k .
Prin coeficientul de corectie
C
k , se pune in evidenta dependenta valorii pierderilor
suplimentare de caracteristicile tipodimensionale ale elementelor de retea, linii cu patru
conductoare si transformatoare de putere.
Cresterea procentuala a pierderilor de putere se poate aprecia direct prin relatia
( ) % 100 1
C
k , in raport cu pierderile de putere inregistrate pe componenta de curent de
secventa pozitiva (in cazul transformatoarelor de putere afirmatia este valabila numai pentru
pierderile de putere in infasurari).
Valorile maxime determinate in cazul elementelor din retelele electrice examinate, a
coeficientiilor de nesimetrie negativa si zero pentru curent au fost, % 15 . 34
I
k pentru LEA
20 kV - retea cu trei conductoare, % 3 . 33
0

I I
k k pentru LES 0.4 kV Blocuri Titu - retea cu
patru conductoare.
2. Posibilitatea calcularii separate a puterilor de simetrie,
+ + +
+ Q j P S si respectiv de
nesimetrie

+ Q j P S si
0 0 0
Q j P S + , justifica teoria conservarii secventiale a
acestora. Puterile active de nesimetrie de secventa pozitiva si zero
0
P P P
n
+

reprezinta
pierderi suplimentare in retelele electrice.
Calculul exact al puterilor de nesimetrie care sa exprime valoarea pierderilor de putere
activa suplimentare, trebuie efectuat in urma unor inregistrari simultane ale sistemelor de
tensiuni si curenti pentru fiecare element al retelei electrice. in caz contrar se obtin rezultate
eronate, valori prea mari sau prea mici privind circulatia puterii de nesimetrie, indiferent de
nivelul de nesimetrie ale sistemelor de tensiuni si curenti.
Aceasta intrucat modificari chiar reduse ale valorilor efective, dar mai ales ale defazajelor
intre marimile unui sistem trifazat, conduce la rezultate diferite ale puterilor de nesimetrie.
Valorile puterilor de nesimetrie si ale pierderilor suplimentare de putere activa, sunt:
- pentru LES 0.4 kV Blocuri Titu, P
n
= - 0.393 kW, iar
n
P 0.356 kW;
- pentru LEA 20 kV de racord al P.T.-82 Dragodanesti, P
n
= - 0.023 kW, iar
02527 . 0
n
P kW (inclusiv pierderile suplimentare in transformatorul de putere).
Puterea reactiva de nesimetrie, care reprezinta un consum suplimentar in retelele
electrice, este influentata si de aportul capacitiv al liniilor electrice, fiind mai dificil de
evidentiat atat datorita acestui aspect dar si al valorilor reduse ale acesteia.
3. Influentele regimurilor dezechilibrate de sarcina asupra functionarii instalatiilor electrice
de distributie si utilizare de medie si joasa tensiune, se manifesta in principal prin
pierderile suplimentare de putere si energie electrica activa; acestea conduc pe de o parte
la cresterea cheltuielilor de exploatare in retelele electrice datorate pierderilor de energie
electrica activa, iar pe de alta parte la cheltuieli suplimentare necesare producerii acestei
energii in centralele electrice, cheltuieli ce afecteaza performantele economice ale
unitatilor de producere, distributie si consumatoare.
Din punct de vedere tehnic receptoarele electrice sunt afectate de sistemele nesimetrice ale
tensiunilor de alimentare; gradul de nesimetrie al tensiunilor fiind influentat, in special in
retelele electrice de 0.4 kV, de gradul de dezechilibru al curentilor de sarcina. Astfel
receptoarele trifazate echilibrate, motoare asincrone, alimentate sub un sistem nesimetric de
tensiuni, absorb de la retea o putere de nesimetrie ce reprezinta pierderi suplimentare, care
influenteaza randamentul, regimul termic si durata de serviciu a acestora; receptoarele
- 316 -

monofazate, aparate electrocasnice, lampi iluminat, etc., sunt supuse datorita tensiunilor de
faza diferite, la supra sau subtensiuni de alimentare in raport cu valoarea tensiunii nominale,
ce afecteaza durata de serviciu sau performantele tehnice de functionare. Aceste aspecte ce
vizeaza influentele sistemelor nesimetrice de tensiune asupra functionarii receptoarelor
electrice sunt putin cercetate in momentul de fata, datorita faptului ca nu se efectueaza analiza
regimurilor reale de functionare a retelelor electrice de distributie in activitatea de exploatare.
4. Functionarea retelelor electrice de distributie si utilizare in regimuri nesimetrice
influenteaza si operatia de masurare a energiei electrice, prin aceea ca se inregistreaza pe
contoare numai valoarea corespunzatoare componentei de secventa pozitiva, ce reprezinta
consumul efectiv de energie electrica.
Energia electrica datorata circulatiei puterilor de nesimetrie, corespunzatoare
componentelor de secventa negativa si zero, nu se inregistreaza pe aparatele de masurare
clasice folosite in instalatiile electrice.
Pentru a pune in evidenta circulatia puterii de nesimetrie ar fi necesar utilizarea de
wattmetre si mai ales de contoare electrice trifazate montate prin intermediul unor filtre de
componente simetrice, negativa si respectiv zero. Astfel de contoare electrice ar deveni
eficiente in cazul consumatorilor trifazati dezechilibrati prin facturarea acestei energii
electrice, dar ineficiente in cazul retelelor electrice de distributie publica de 0.4 kV prin care
se alimenteaza, in general, receptoare monofazate.

5. Bibliografie

[1] TUGULEA, A. Consideratii privind efectele energetice in regimuri armonice
nesimetrice ale sistemelor trifazate. Energetica nr. 3, 1986.
[2] POPESCU, S., ZAIDES, I., CIRSTEA, D. Influenta regimului real de functionare asupra
performantelor retelelor electrice de joasa si medie tensiune. SNCEE Targoviste, 1999.
[3] ALBERT, H., MIHAILESCU, A. Pierderi de putere si energie electrica in retelele
electrice. Ed. Tehnica, Bucuresti,1997.
[4] ANTONIU, I.- Bazele teoretice ale electrotehnicii. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1997.
[5] ANTONIU, I.- Calculul circuitelor electrice in regimuri normale si anormale de
functionare. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1978.
[6] POPESCU, S. Contributii privind imbunatatirea performantelor tehnico-economice in
retelele electrice de distributie
- 317 -

POSIBILITATI DE MONITORIZARE A CALITATII
ENERGIEI ELECTRICE.

Dr.ing. Nicolae Golovanov
*
Dr.ing. Petru Postolache
*

Dr.ing. Carmen Golovanov
*
Ing. Constantin Surdu
*

Dr.ing. Cornel Toader
*
Ing. Daniela Cotenescu
**

*
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti
**
SC Electrica SA

1. INTRODUCERE.

Sistemele de achizitie si analiza a marimilor electrice, pe baza carora sunt determinati
indicatorii de calitate ai energiei electrice, trebuie sa asigure respectarea urmatoarelor conditii
principale:
traductoarele exterioare, pentru tensiune si curent electric, sa aiba un raport de
transformare/divizare bine cunoscut si sa prezinte o caracteristica de frecventa adecvata (pentru
amplitudine si unghi), cel putin pentru domeniul de masurare;
circuitele interioare de prelucrare si adaptare a semnalului trebuie sa aiba caracteristica
liniara;
deoarece, n mod obisnuit, echipamentele de analiza a calitatii energiei electrice sunt
conectate n medii cu puternice perturbatii electromagnetice este necesara izolarea galvanica a
sistemului fata de proces;
n mod uzual, apare necesara utilizarea unor circuite de memorare a semnalului
esantionat pe durata conversiei analog-numerice;
intervalele mari necesare caracterizarii nodului din reteaua electrica, din punctul de
vedere al calitatii energiei electrice, impune memorarea rezultatelor ntr-o forma optima, pentru
a putea fi prelucrate statistic;
sa fie adecvate scopului pentru care urmeaza a fi utilizate: echipamente de investigare
a perturbatiei (determinari pe durate reduse de timp) sau echipamente de supraveghere a
surselor perturbatoare (nregistrari de lunga durata cu comparare cu valori preprogramate);
procedura de evaluare a indicatorilor de calitate trebuie sa fie conforma normelor n
vigoare (standarde, recomandari, normative nationale sau internationale), pentru a fi posibila
compararea si validarea rezultatelor studiului efectuat;
echipamentele utilizate pentru informatii necesare facturarii energiei electrice trebuie
sa fie verificate si agreate metrologic;
fiabilitate si usurinta de exploatare ct mai ridicate;
raport performante / cost ct mai ridicat.

2. Sisteme informatice pentru gestiunea calitatii ene rgiei electrice

Determinarea indicatorilor de calitate a energiei electrice impune folosirea unor
echipamente bazate pe procesarea numerica a datelor, echipate cu convertoare analog-digitale
rapide si cu o rezolutie ridicata, capabile sa reconstituie forma curbei marimii analizate, cu
fidelitate ridicata (peste 128 de esantioane pe o perioada). Echipamentele au o structura de
calculator de proces si, n functie de capacitatea de memorie, permit evidentierea si
- 318 -

caracterizarea, prin parametri adecvati, a evenimentelor periodice si aleatoare din retelele
electrice.
n continuare, se prezinta cteva dintre mijloacele de masurare a parametrilor energetici
si de calitate a energiei electrice, utilizate n Romnia.

2.1 Echipamente numerice de masurare si achizitie de date

2.1.1 Analizoare de energie monofazate

Marimile masurate si studiate cu ajutorul analizoarelor de putere sunt marimi
energetice, determinate pe baza valorile instantanee ale tensiunii si curentului din reteaua de
alimentare.
Schema de principiu a unui analizor de energie (putere) este prezentata n fig.1.
Blocul de intrare pentru tensiune contine n mod obisnuit un divizor rezistiv de
tensiune cu mai multe trepte, urmat de un amplificator avnd si functie de izolare.
Blocul de intrare pentru curent electric contine un traductor de curent (de tip sunt sau
de tip cleste ampermetric), precum si un amplificator avnd si functie de izolare. Tensiunile
de la iesirile amplificatoarelor au, de regula, valoarea de 1 V la capat de scala.

Convertor
curent-
tensiune
Amplificator
de izolare pentru
separare galvanica
ix
Divizor de
tensiune
Amplificator
de izolare pentru
separare galvanica
ux
Circuit de
esantionare -
memorare
Circuit de
esantionare -
memorare
Control
Convertor
analog -
digital
Convertor
analog -
digital
Multi-
plexor

P
Procesare
Volt 233,00
A 38,10
kW 8,34
kVA 8,88
0,94
Afisaj LCD
0 1 2 3
4 5 6 7
8 9
*
#
Tastatura locala
Fig.1. Schema simplificata a unui analizor monofazat de energie electrica.

Circuitele de esantionare-memorare furnizeaza la iesire valori stabile pe durata
conversiei analog-digitale. Pentru minimizarea erorilor de cuantizare la calculul valorilor
efective ale marimilor de intrare, n mod uzual, esantionarea nu se face pe o singura perioada
a semnalelor studiate, ci se extinde la un interval denumit timp de mediere, mult mai mare,
tipic 0,5 secunde. Medierea pe un numar mare de esantioane are att avantajul ca micsoreaza
eroarea de cuantizare, ct si erorile determinate de alte surse de zgomot de banda larga cu
medie statistica nula.
Deoarece medierea pe un numar prea ridicat de perioade poate conduce la erori mari n
cazul unor variatii de frecventa, numarul de perioade pe care se face medierea este precizat n
normativele n vigoare .
Convertoarele analog-digitale utilizate functioneaza, de regula, pe principiul
aproximatiilor succesive, caracterizate de o rezolutie buna si suficient de rapide pentru a
asigura viteza necesara conversiei.
Microprocesorul poate fi att de uz general, ct si specializat (procesor de semnal
DSP), cu conditia de a dispune de suficienta flexibilitate si putere de calcul pentru a putea
realiza att comanda partii de masurare, ct si efectuarea calculelor de determinare a
- 319 -

parametrilor de stare ai retelei electrice. Daca se urmareste analiza armonica n timp real,
utilizarea unui procesor de semnal poate deveni o necesitate.
Afisajul cu cristale lichide, de tip rastru, cu pagini multiple, permite afisarea
informatiilor att alfanumeric (de exemplu, valorile efective ale tensiunii si curentului, pu-
terea activa, reactiva, aparenta, factorul de putere etc.), ct si grafic (de exemplu, forma
curbelor de variatie sau spectrul de armonici).
Tastatura este multifunctionala si asigura att introducerea comenzilor operative si a
parametrilor asociati, ct si a datelor care nsotesc diferitele operatii de calcul.
Multe analizoare de energie dispun de o interfata de comunicatie seriala standard de tip
RS-232, destinata interconectarii cu un calculator personal pentru prelucrarea ulterioara a
informatiilor obtinute din procesul de masurare.
Echipamentul functioneaza dupa o schema similara celei din fig.1 si permite masura-
rea valorilor efective ale tensiunii si curentului (U, I ), puterea activa (P), reactiva (Q),
aparenta (S), factorul de putere () si frecventa (f ). Marimile U, I, f sunt marimi primare, ma-
surate direct, iar celelalte sunt determinate prin calcul intern. Durata de achizitie este de 0,4
secunde.
Analizorul de putere CA 8210 masoara: tensiuni, n domeniul (0 ... 600) V cu eroare
mai mica de t(0,5% + 0,3% din valoarea capatului de scala); curenti, n domeniul (0 ... 1000)
A cu o eroare mai mica de t(0,5% + 0,3% din valoarea capatului de scala); frecvente, n
domeniul (30 ... 1000) Hz cu o eroare mai mica de 0,3% din valoarea capatului de scala si cu
rezolutie de 0,1 Hz; putere activa, n domeniul 30 W ... 300 kW; putere aparenta, n domeniul
30 VA ... 310 kVA; putere reactiva, n domeniul 30 VAr ... 300 kVAr; factor de putere (cos
), n domeniul 0 ... 1.

2.1.2 Echipamente pentru analize energetice n retele trifazate

Analizorul de energie SALEM-3T (Solid State All Electronic Energy Meter),
produs de firma ANALOG DEVICES, reprezinta o solutie configurabila n functie de
optiunile utilizatorilor, bazata pe un nucleu dual de procesare (procesor de semnal DSP si
microcontroller), care realizeaza masurari de putere si energie n retele electrice trifazate
cu/fara conductor neutru. Producatorul garanteaza erori ale echipamentului sub 0,5% , att n
regim nesinusoidal, ct si pentru sarcini dinamice si nesimetrice.
Nucleul dual de procesare DSP si microcontroller asigura caracteristici sporite de
putere de calcul si de management al datelor. Analizorul de energie SALEM-3T este
alimentat prin intermediul unei surse de tensiune n comutatie, integrata n cadrul
echipamentului.
n fig.2 este prezentata schema electrica de principiu a analizorului de energie
SALEM-3T.
- 320 -

Bloc
alimentare
TT
TT
TT
TC
TC
TC
DSP
SRAM
Convertoare
analog-digitale
Etaje adaptare/
multiplexare
P
I
n
t
r
a
r
i

d
e

t
e
n
s
i
u
n
e

I
n
t
r
a
r
i

d
e

c
u
r
e
n
t

Display
LCD
FLASH
Real Time
Clock
Izolare
optica
IEC 107
RS-232
Sectiunea digitala
Sectiunea
analogica
Fig.2. Schema electrica de principiu a analizorului SALEM
TM
3T.

Microcontroller- ul controleaza toate resursele hardware de tip echipament periferic,
cum ar fi ceasul de timp real (RTC - Real Time Clock, memoria FLASH, portul serial,
display- ul cu cristale lichide), asigurnd si initializarea procesorului de semnal la punerea sub
tensiune a echipamentului. Circuitul ceas de timp real este compatibil Y2K si furnizeaza un
bit de secol pentru microcontroller. n plus, circuitul microcontroller realizeaza manipularea
completa a datelor.
n cadrul analizorului de energie SALEM-3T pot fi programate intervalul de mediere
(ntre 5 si 60 de minute, cu rezolutia de 5 minute), distanta temporala ntre doua intervale de
mediere (ntre 1 si 5 minute, cu rezolutia de 1 minut, iar intervalul de mediere fiind de cel
putin 5 ori mai mare), maxim 12 intervale, specificate prin intermediul datelor initiala si
finala, care pot fi asignate oricaruia dintre cele 5 sezoane si maxim 12 intervale, specificate
prin intermediul orelor initiala si finala, ce pot fi asignate oricaruia dintre cele 4 registre de
tarifare.
Functionarea echipamentului se bazeaza pe un software de monitorizare si control,
bazat pe meniuri. Software-ul se numeste AD-TRIVEC si este o aplicatie pentru sistemul de
operare Windows 95, permitnd calibrarea, configurarea si monitorizarea analizorului de
energie SALEM-3T. Procesul de calibrare nu presupune ajustari interne sau externe, fiind
realizat complet prin software. Un calculator extern care ruleaza programul AD-TRIVEC
asigura functionarea pas cu pas n vederea calibrarii parametrilor offset, zgomot si amplificare
pentru canalele de tensiune si de curent electric ale analizorului. n plus fata de procesul de
calibrare, exista numerosi parametri, dintre cei indicati mai sus, care pot fi configurati si
salvati n memoria FLASH.

2.2 Echipamente de masurare cu functii de evaluare a calitatii energiei electrice

Fluke B41 este un analizor portabil de armonici, produs de firma FLUKE , si destinat
utilizarii n special n retele monofazate de joasa tensiune. Principalii sai parametri sunt:
domeniul de frecventa al componentei fundamentale: (6 65) Hz;
niveluri minime de intrare: 5V r.m.s. sau 1A r.m.s.
masurari de tensiune: domeniul tensiunilor de intrare
(5,0 600)V r.m.s. (tensiune continua sau alternativa);
(5,0 t 933)V valori de vrf;
masurari de curent electric: domeniul curentilor de intrare:
(1,00 1000)A r.m.s. (ac sau dc);
- 321 -

(1,00 t2000)A valori de vrf;
masurari de putere activa / reactiva: domeniul puterilor:
(0 600)W/VA valori medii;
(0 2000)W/VA valori de vrf;
exactitatea de masurare a armonicilor (nivelul armonicilor > 5%):
exactitatea de masurare a frecventei: (6,0 99,9) Hz: t0,3 Hz;

Analizorul de armonici Fluke B41 masoara frecventa fundamentala a semnalului de
tensiune, efectueaza achizitia coerenta a semnalelor de tensiune si de curent (128 de
esantioane pe perioada) si transmite rezultatele pe o interfata seriala standard RS-232 catre un
calculator compatibil IBM-PC pentru a fi salvate sub forma unor fisiere de date. Conectarea
analizorului de armonici Fluke B41 n reteaua monofazata la care este cuplat un consumator
este realizata conform schemei de principiu indicata n fig.3.
Pe afisajul grafic cu cristale lichide al analizorului de armonici Fluke B41 se obtin
grafic urmatoarele informatii:
curbele de tensiune, curent si putere instantanee;
valorile efective si de vrf ale tensiunii, curentului si puterea activa; valorile efective
ale fundamentalei tensiunii, curentului si puterii active, precum si ponderea acestora n raport
cu valorile efective;
valoarea frecventei fundamentale a semnalelor;
spectrul de armonici pentru tensiune, curent si puterea activa;
valoarea factorului de distorsiune de tensiune si de curent;
indicatii referitoare la puterea activa, reactiva si aparenta din circuit.
n fig.4 este prezentata analiza obtinuta utiliznd analizorul de armonici Fluke B 41
pentru un consumator neliniar.
Utiliznd software-ul specializat al producatorului echipamentului, intitulat
FlukeView 41, pe ecranul calculatorului compatibil IBM PC se pot obtine sub forma grafica
si tabelara informatii suplimentare si detaliate referitoare la continutul spectral al semnalelor
analizate.

Fig.3. Conectarea analizorului Fluke B41 n circuitul monofazat studiat.
Circuit de
masurare
Rosu
Sarcina
Negru
N

Fig.4. Prezentarea rezultatului analizei curentului electric absorbit de un consumator
neliniar utiliznd analizorul Fluke B41.

- 322 -

Echipamentul POWER EVALUATION - BMI Model 7100 , realizat de firma BASIC
MEASUREMENT INSTRUMENTS, este dotat cu microprocesor, destinat achizitiei, prelucrarii
si monitorizarii datelor si a indicatorilor de calitate a energiei electrice. Echipamentul dispune de
patru intrari de tensiune n domeniul (0...600) V valori efective, respectiv t1000V valori de vrf
si patru intrari de curent electric cu domeniul (0...3000) A, n functie de tipul sondei de curent
utilizate. Valorile masurate sunt stocate local (asigurnd memorarea timp de 14 zile) si apoi sunt
transmise printr-o legatura seriala, compatibila RS-232, sau prin modem, la un calculator
compatibil IBM - PC. Pe acest sistem se executa, sub mediul de operare Windows, software-ul
de aplicatie Power Evaluation Software (PES).
Aparatul poate fi utilizat pentru a monitoriza: goluri de tensiune (valori efective);
supratensiuni (valori efective); impulsuri de tensiune; deformari ale curbelor marimilor analizate;
valori instantanee ale marimilor analizate; valori efective minime/maxime, pentru un anumit
interval de timp; perturbatii armonice (analiza armonica).
Analiza armonica permite vizualizarea, pentru fiecare faza, pentru tensiune si curent, a:
formei curbelor marimilor analizate; tabelelor cu valoarea relativa a fiecarei armonici de rang
impar, pna la rangul 49, n procente fata de armonica fundamentala, sau n procente fata de
valoarea efectiva; spectrul armonic n reprezentare grafica de tip bargraf; factorul total de
distorsiune si nivelurile armonicilor pare si impare (n procente).
Ca date n timp real, pot fi vizualizate pe cele trei faze - pentru retele trifazate - si pe
conductorul neutru - pentru retele electrice trifazate cu conductor neutru -, urmatoarele marimi:
valorile efective ale tensiunilor; valorile efective ale curentilor; puterea activa; puterea reactiva;
factorul de putere.
Valorile masurate sunt comparate cu valorile limita (valorile de prag) introduse la
initializarea programului Power Evaluation Software. Sunt afisate att valorile care nu depasesc,
ct si cele ce depasesc aceste valori de prag; depasirile valorilor de prag sunt nregistrate.

Echipamentul POWER MONITOR , al firmei ALLEN BRADLEY, functioneaza ca un
echipament de panou cu functii de terminal comandat de la distanta, integrat ntr-un sistem
EMS-SCADA (Energy Management System - Supervisory Control and Data Acquisition) si
functii de analizor a calitatii curentului electric si tensiunii masurate.
Unitatea centrala este bazata pe un microcontroller de 16 biti, functionnd cu un ceas cu
frecventa de 12 MHz, care permite procesarea informatiilor n timp real, printr-un software
adecvat. Acesta stocheaza informatiile nregistrate (sub forma tabelara) si parametrii setati n
memoria nevolatila (EEPROM).
Pentru cel de al doilea tip de functii, calitatea energiei, sistemul cuprinde un software de
aplicatie (Control View), dezvoltat de firma producatoare, care se ruleaza pe un calculator
compatibil IBM-PC. Legatura ntre echipament si calculatorul PC se realizeaza printr-o linie
seriala RS-232, pentru un echipament, sau printr-o linie seriala RS-485, pentru mai multe
echipamente.
Se masoara n timp real valorile pe cele trei faze (A, B, C) si valoarea medie pe cele trei
faze pentru: tensiunea de faza (tensiunea ntre faza si neutru, pentru sistemele trifazate);
tensiunea de linie (valoarea tensiunii ntre faze, pentru sistemele trifazate); intensitatea curentului
electric de linie; puterea activa; puterea aparenta; puterea reactiva; factorul de putere.
Formele de semnal si analiza armonica ofera posibilitatea vizualizarii formei curbelor
pentru cele trei tensiuni si curenti (fie individual, fie simultan), mpreuna cu data si ora de
prelevare a marimii. Analiza armonica permite vizualizarea tabelei cu ponderea fiecarei
- 323 -

armonici, n procente din fundamentala, pentru armonicile de rang impar si par, pna la rangul 63
si a spectrului armonic pentru tensiunile pe cele trei faze si curentilor pe cele trei faze. Se
determina, de asemenea, si factorul total (global) de distorsiune armonica, n procente.

Aparatul VIP SYSTEM 3, cu Harmonics Black Box, realizat de firma ELCONTROL
ENERGY [10.9], este destinat sa evalueze calitatea energiei electrice, prin analiza armonica a
tensiunilor si curentilor, fiind un instrument numeric portabil (fig.6). Poate fi utilizat n
instalatiile electrice de medie si joasa tensiune, n sistemele monofazate sau trifazate.

Convertor
curent-
tensiune
Am-
plificator
programabil
de separare gal -
vanica/selectare
automata domenii
i
A
Divizor de
tensiune u
A
Circuit de
esantionare -
memorare
RS-232
Convertor
analog -
digital

Multi-
plexor

0
1 2 3
4 5 6
7 8 9
*
#
Fig. 6. Schema functionala a analizorului VIP SYSTEM 3.
i
B
i
C
Am-
plificator
programabil
de separare gal -
vanica/selectare
automata domenii
u
B
u
C
Circuit de
esantionare -
memorare

P

E C 9 8
Volt 233.00
A 38.10
kW 25.03
kVA 26.63
cos 0.94
PC

Prin utilizarea software-ului de gestiune Harmonics Utilities, este posibila nregistrarea si
afisarea valorilor masurate pe un calculator compatibil IBM-PC.
Aparatul poate efectua urmatoarele functii: masurari de tensiuni, curenti, puteri,
marimi alternative sau continui; nregistrari ale marimilor masurate, evidentiind depasirea
valorilor normate, a microntreruperilor, a cresterilor de tensiune etc; reprezentari sub forma
grafica ale marimilor nregistrate; analiza armonica a tensiunilor si curentilor prin metoda FFT;
analize de armonici, pna la armonica de rang 25, n sistemele monofazate si trifazate din
instalatiile de medie si joasa tensiune; imprimarea la comanda manuala a datelor numerice;
imprimarea automata (programabila) a datelor; afisarea pe display a curbelor de tensiune si
curent electric; reprezentarea grafica, de tip bargraf, a spectrului armonicilor de tensiune si de
curent electric; afisarea pe display sau imprimarea de date statistice privind tensiunile si curentii
electrici masurati.

2.3 ECHIPAMENTE DE MONITORIZARE A CALITATII ENERGIEI ELECTRICE

Proiectul QUALIMETRE dezvoltat de E.D.F. (Franta) si realizat de firma SIEMENS
este destinat monitorizarii calitatii energiei electrice n special la consumatori din ce n ce mai
exigenti la perturbatii. Echipamentul QUALIMETRE, realizat n cadrul proiectului, permite
urmarirea indicatorilor care definesc: continuitatea alimentarii; calitatea tensiunii; consumul de
energie electrica.
- 324 -

Echipamentul are opt canale de intrare, dintre care patru pentru curenti si patru pentru
tensiuni, avnd prevazut un calculator intern.
QUALIMETRE permite monitorizarea a zece indicatori principali, si anume:
valorile efective ale tensiunilor; valorile efective ale curentilor electrici; puterile active; puterile
reactive; defazajele dintre curenti si tensiuni; golurile de tensiune si ntreruperile de scurta si
lunga durata; supratensiunile (durate mai mari de 10 ms);
nesimetriile de tensiune si de curent electric (factorii de nesimetrie negativa si zero);
nivelul armonicilor si factorul de distorsiune (de tensiune si de curent electric); emisie de
semnal de telecomanda centralizata (175 sau 188 Hz).
QUALIMETRE face corelatie ntre diversele elemente perturbatoare si variatiile de
puteri, furniznd informati utile pentru diagnosticarea originii defectelor.
Echipamentul poate fi utilizat n trei moduri de functionare:
modul de investigare citirea instantanee a valorilor masurate;
modul de supraveghere indicatorii sunt comparati cu valorile limita (valorile de
prag), preprogramate; sunt afisate att valorile care nu depasesc, ct si cele ce depasesc aceste
valori de prag; depasirile valorilor de prag sunt memorate si contorizate;
modul ciclic indicatorii sunt masurati ciclic, iar valorile lor medii sunt stocate n
memoria aparatului.
QUALIMETRE dispune de o memorie de mare capacitate (1GB) si poate fi legat ntr-o
retea, pentru a evalua calitatea energiei electrice n mai multe puncte ale unei retele electrice si
pentru a determina sursa perturbatiilor care apar.
Analizorul ACE 2000 , produs de firma CPM Inc. Leading Edge Technology -
Canada, este un echipament destinat monitorizarii n retele trifazate, att cu facilitati de
analizor de energie, ct si analizor de calitate a energiei electrice. ACE 2000 poate fi utilizat
pentru masurari n retele monofazate, ct si trifazate cu 3 sau 4 conductoare. Viteza ridicata
de prelucrare a echipamentului, capabilitatile de functionare ca osciloscop, de alarmare si
nregistrare, interfata operator cu pregnant caracter interactiv (display grafic cu contrast
ridicat, avnd 160x128 pixeli si tastatura functionala cu 20 de taste) sunt specifice unui instru-
ment evoluat de analiza a calitatii energiei electrice.
ACE 2000 dispune de 6/8 canale analogice de intrare (3/4 de tensiune si 3/4 de curent)
cu izolare galvanica, ct si de 4 canale digitale (2 canale de intrare si 2 canale de iesire).
Semnalele de intrare (tensiuni si curenti) sunt esantionate sincron si coerent, cu frecventa
ridicata. Att esantionarea rapida a semnalelor de intrare, ct si procesarea digitala rapida fac
posibila analiza energiei pe intervale de timp egale cu perioada fundamentala a semnalelor de
intrare (50/60 Hz).
Arhitectura de tip dual-procesor (unitate centrala de prelucrare si procesor digital de
semnal) asigura o exactitate crescuta de masurare chiar pentru regimuri deformate si
monitorizarea tuturor masuratorilor.
Echipamentul dispune de o interfata seriala standard de tip RS-232 pentru cuplare cu
un calculator personal si de o interfata paralela Centronics pentru cuplare la o imprimanta.
ACE 2000 permite masurarea si descrierea tuturor aspectelor legate de consumul de
energie. Masuratorile permit determinarea marimilor: valori efective ale tensiunilor si
curentilor electrici; factori de nesimetrie n retelele trifazate;
putere activa, reactiva si aparenta; factorul de putere; frecventa; energia activa, reactiva si
aparenta.
Toate masuratorile si calculele parametrilor asociati sunt efectuate pentru fiecare
perioada a semnalelor de frecventa fundamentala (50/60 Hz). Echipamentul ACE 2000
asigura obtinerea valorilor maxime, minime si medii ale parametrilor supravegheati pentru
- 325 -

intervale de timp programabile de catre utilizator ntre 1 si 9999 secunde. Pentru o analiza ct
mai flexibila, la cerere, valorile energiilor pot fi grupate n cadrul a patru intervale zilnice sau
saptamnale distincte.
Facilitatile de analiza armonica implementate intern asigura calcularea factorilor de
distorsiune si rapoarte spectrale pentru armonici cu rangul maxim 50, simultan pentru toate
canalele de tensiune si de curent. Pentru masurari de putere, armonicile sunt comparate cu
nivelele de referinta pentru detectarea depasirii limitelor acceptate, permitnd monitorizarea
armonicilor cu efecte potential negative.
ACE 2000 functioneaza si n regim de nregistrare: datele masurate pot fi memorate
integral, doar la depasirea valorilor de prag sau prin intermediul comenzilor externe. n modul
normal de memorare, datele initiale si finale care delimiteaza intervalul de timp pe care
urmeaza a se efectua stocarea sunt programabile de catre utilizator. Intervalele de nregistrare
sunt selectabile ntre 20 ms si o ora. Evenimentele de tip alarma pot fi memorate n mod inde-
pendent, cu informatii asociate de tip: valoare de vrf, durata evenimentului si momentul de
aparitie. ACE 2000 dispune de doua zone de stocare diferite: pentru masurari de
putere/energie si pentru analiza armonica. Cu o capacitate de stocare mai mare de 850
Mocteti, devine posibila masurarea unui volum impresionant de date.
ACE 2000 dispune de un modul de analiza trazitorie, complet integrat n cadrul
sistemului. Acest modul capteaza regimuri tranzitorii (lente si rapide) asociate formelor de
semnal. Este posibila definirea unor trigger-e interne pentru depasirea valorilor efective sau a
valorilor de vrf. Sistemul poate manipula un numar de maxim 16 trigger-e simultan, pe care
le poate combina conform unor expresii logice menite sa asigure un maximum de flexibilitate.
Inervalul de timp de nregistrare a regimurilor tranziorii este cuprins ntre 40 milisecunde si
1,8 secunde, echipamentul dispunnd de un spatiu de memorare de 1,2 Gocteti.
Evenimentele tranzitorii pot fi analizate sub forma grafica pe display-ul echi-
pamentului ACE 2000, pot fi tiparite la o imprimanta prin intermediul portului paralel sau pot
fi transferate unui calculator personal n vederea unor analize suplimentare.
ACE 2000 prezinta capabilitati de extensie si de upgrade datorita facilitatilor de
download implementare intern (transferare de programe care confera noi moduri de lucru sau
noi facilitati, prin intermediul unei unitati de discheta cu capacitate de 1,44 Mocteti).
Tastatura locala si display-ul grafic fac echipamentul ACE 2000 usor de programat.
Interfata operator este bazata pe meniuri si permite afisarea marimilor ntr- un mod usor de
nteles.
ACE pentru Windows este un pachet software special proiectat pentru configurarea de
la distanta si functionarea echipamentului coordonata de un calculator personal compatibil
IBM - PC. n mediul de operare Windows, utilizatorul poate configura parametrii
echipamentului ACE 2000, sa receptioneze datele nregistrate prin intermediul unei interfete
seriale sau de pe o discheta si sa analizeze datele utiliznd un instrument grafic perfectionat.
Acest instrument grafic permite scalarea, detalierea si redimensionarea imaginilor
grafice. Ferestrele grafice pot fi copiate pentru a fi utilizate n alte aplicatii Windows, n
scopul creerii de rapoarte. Suplimentar, este posibila afisarea n timp real a parametrilor
masurati si a rezultatelor analizei spectrale pentru toate canalele de intrare.
Analizorul-controller de energie electrica 7700 ion - power measurements, asigura
facilitati sporite de monitorizare, analiza si control a calitatii energiei n retele electrice
trifazate. 7700 ion este configurat de catre fabricant sa efectueze toate functiile de baza
pentru monitorizarea energiei electrice. Echipamentul are o structura modulara si un design
deschis pentru crearea unor functii utilizator si adaptarea practic la orice aplicatie specifica.
- 326 -

7700 ion dispune de flexibilitatea si puterea de calcul necesara pentru monitorizarea
sistemului de alimentare cu energie supravegheat.
7700 ION asigura masurarea cu exactitate ridicata a valorilor efective ale tensiunilor
si curentilor, a puterilor si energiilor din cadrul sistemului. Citirile sunt actualizate la fiecare
ciclu si la fiecare secunda. Echipamentul permite analiza urmatoarelor marimi: valori
instantanee ale tensiunilor de linie si de faza, precum si valori medii ale acestora; valori
instantanee si medii ale curentilor, pe fiecare faza si pe conductorul neutru; puterea activa,
reactiva, aparenta pe fiecare faza si n total; factorul de putere pe fiecare faza si n total;
nesimetrii de curent si de tensiune; inversarea sensului de circulatie a puterilor pentru fiecare
faza; frecventa semnalelor primare.
De asemenea, echipamentul permite masurari de energie (primita, cedata, absoluta
pentru energia activa si reactiva; primita pentru energia aparenta). 7700 ION monitorizeaza
cererile si valorile de vrf ale cererilor pentru fiecare marime instantanee. Echipamentul
dispune de un calendar intern pentru 2 ani, pna la 15 profile de tarifare zilnica, trigger-e
programabile etc.
Echipamentul poate memora toate semnalele de tensiune si de curent asociate
canalelor de intrare: captarea perturbatiilor cu durate scurte, pna la 14 cicluri cu o frecventa
de esantionare de 128 esantioane/perioada, pna la 96 de cicluri cu o frecventa de esantionare
de 16 esantioane/perioada, afisarea/compararea a mai multor forme de semnal cu ajutorul
software-ului PEGASYS.
7700 ION permite analiza spectrala individuala a semnalelor de tensiune si de curent
(armonici cu rang maxim 60), calculeaza factorii individuali de distorsiune pentru toate
semnalele de intrare, precum si distorsiunile armonice totale (de asemenea factorul K pentru
curent). Echipamentul calculeaza componentele simetrice de secventa pozitiva, negativa si
zero, pentru tensiune si curent. Identifica nesimetriile de tensiune si de curent periculoase
pentru consumatorii conectati n retea nainte de a produce efecte negative.
7700 ION asigura memorarea (nregistrarea) datelor, formelor de semnal si a
evenimentelor si dispune de maximum 4 Mocteti de memorie nevolatila pentru a asigura
persistenta datelor ntre momentele de timp n care fisierele sunt preluate prin intermediul
interfetelor de comunicatie. Poate fi nregistrata orice combinatie de masuratori efectuate la
intervale de timp preprogramate, determinate de conditii logice sau manual (20 de fisiere
pentru nregistrarea concurenta a maximum 320 de parametri selectabili). Implicit, se
nregistreaza toti parametrii de stare, distorsiunile armonice totale si componentele simetrice
la fiecare 15 secunde. De asemenea, pot fi nregistrate valorile minime/maxime ale oricarui
parametru pe orice interval de timp (de exemplu zilnic, saptamnal, lunar).
7700 ION dispune de functii logice si matematice sofisticate pentru a asigura
efectuarea locala a calculelor necesare obtinerii oricarui parametru. Functiile matematice, n
numar de 64, utilizeaza operatori aritmetici, de comparare, logici, trigonometrici sau
matematice complexe.
Afisarea formelor curbelor, a rezultatelor analizei spectrale si a parametrilor de stare
mentionati anterior este efectuata prin intermediul unui terminal grafic modular cu cristale
lichide cu contrast ajustabil, care dispune de 24 pagini optimizabile de catre utilizator.
7700 ION poate fi integrat n retele de echipamente pentru monitorizarea energiei
electrice, functionnd cu o varietate mare de protocoale. Legatura dintre echipament si un
calculator personal poate fi de tip RS-485, utiliznd modem-uri conectate pe linii telefonice
nchiriate sau dedicate, utiliznd fibra optica si/sau legaturi radio.
Echipamentul 7700 ION poate fi integrat ntr- un sistem de management al energiei
(EMS - Energy Management System) sau SCADA. Echipamentul este compatibil cu software-
- 327 -

ul de monitorizare PEGASYS al firmei Power Measurement pentru sistemul de operare
Microsoft Windows NT. PEGASYS permite afisarea att n timp real a datelor achizitionate,
ct si datelor nregistrate si ofera controlul manual si facilitati de configurare. Software-ul are
o arhitectura de tip client-server si asigura partajarea datelor n cadrul unor ntreprinderi mari,
ntr- un mediu de tip retea de calculatoare securizat.
MEMOBOX este un echipament de supraveghere a calitatii energiei n instalatiile
electrice, att n sisteme monofazate, ct si trifazate, construit de firma LEM-ELMES AG
Pffaffikon - Elvetia. Principalii parametri de masurare ai sistemului MEMOBOX sunt:
variatii lente de tensiune; goluri si ntreruperi de tensiune;armonici si interarmonici; flicker ;
nesimetria tensiunilor trifazate;sa.
Analizorul TRINET este un echipament complex, produs de firma TELECOMM
S.R.L. si este destinat masuratorilor n retele electrice trifazate.
Echipamentul este organizat n jurul unui microprocesor (fig.7) si masoara marimile
energetice trifazate pe baza esantionarii numerice a marimilor de intrare u(t) si i(t), urmate de
calcule matematice de precizie, folosind definitiile clasice ale indicatorilor de calitate.

Bloc
convertoare
LEM
u
A
u
B

u
C
u
N

i
A
i
B
i
C
i
N

Bloc
adaptare
semnal

Bloc
circuite
esantionare-
memorare

Multiplexor
analogic

Selectii

Date

Multiplexor
analogic

Unitate centrala cu
microprocesor

Adresa
canal
Comanda
conversie
Sfrsit de
conversie
Comanda
esantionare/
memorare
Microsistem de calcul
IBM - PC

Software de
achizitie si analiza

Comunicatie
seriala
Afisare locala
0 1 2 3
4 5 6 7
8 9
*
#
Tastatura locala
Fig. 7. Arhitectura analizorului TRINET.
EOC Start

Echipamentul TRINET este prevazut cu 4 intrari de curent electric, cu borna polarizata,
pentru fazele A, B, C si N, n gama valorilor efective (0...5) A, intrarile fiind izolate fata de
proces cu circuite LEM (traductoare cu efect Hall), 4 intrari de tensiune, cu borna polarizata,
pentru fazele A, B, C si N, n gama de valori efective (0...100)V, intrarile fiind izolate fata de
proces cu circuite LEM, precum si o borna GND de legare la masa.
Echipamentul TRINET este dotat si cu un conector pentru sincronizare externa si pentru
intrari numerice suplimentare; intrarea de sincronizare se utilizeaza pentru pornirea nregistrarii
n sincronism cu un eveniment extern. Pentru aceasta se poate folosi un contact normal deschis
al procesului. Intrarile numerice suplimentare, se folosesc doar n modul de lucru nregistrare
automata si permit citirea la fiecare nregistrare ciclica a maxim trei marimi binare din proces
(optional) n corelatie cu marimile analogice nregistrate;
Tastatura tip miniatura cu 12 taste permite selectarea diferitelor marimi sau comenzi.
Echipamentul permite o analiza statistica a rezultatelor masuratorilor.
Mufa tip CANNON DB25 SERIAL permite legatura cu un sistem de calcul compatibil
PC XT/AT (prin intermediul portului serial de comunicatie COM1 sau COM2), pentru
prelucrari extinse.
Analizorul TRINET se ncadreaza n clasa de exactitate 0,5 si realizeaza conversia
analog-numerica a semnalelor de intrare pe 12 biti.
- 328 -

Pentru obtinerea unor informatii detaliate privind caracteristicile regimului energetic
masurat pe o linie electrica trifazata, echipamentul TRINET, cuplat cu un calculator compatibil
PC - IBM, beneficiaza de un software specializat, denumit TRIFAZ.EXE.
Prin utilizarea software-ului specializat, n configuratia TRINET si PC-IBM sunt
disponibile urmatoarele functii: achizitia datelor din proces, prin comenzi transmise
echipamentului TRINET prin intermediul unei interfete seriale; analiza spectrala a tensiunilor
si curentilor achizitionati pe cele 3(4) faze simultan (A, B, C, si N), cu afisarea armonicilor
de rang 1... 25; calculul puterilor aparente, active si reactive pe fiecare faza si total trifazat;
calculul puterii deformante; factorul de distorsiune, reziduul deformant si nivelul armonicilor
raportat la fundamentala, att pentru tensiuni, ct si pentru curenti; componentele simetrice ale
sistemului trifazat de tensiuni si de curenti, pentru armonicile de rang 1 .. 7; parametrii
regimului nesimetric: factorul de nesimetrie negativa pentru tensiune, factorul de nesimetrie
zero pentru tensiune, factorul total de nesimetrie, factorii de nesimetrie negativa de tensiune
pentru fiecare armonica, de la fundamentala pna la armonica de rang 7;
graficele marimilor masurate si influenta diferitelor armonici asupra formei curbelor;
salvarea sau ncarcarea datelor masurate, nsotite de timpul aferent si de mesaje de
identificare; hard-copy ecran (copie la imprimanta a ecranului) si tiparirea la imprimanta a
rezultatelor; urmarirea automata a unei linii electrice trifazate, cu salvare pe suport de me-
morie externa la intervale programabile a tuturor marimilor importante (curenti, tensiuni,
puteri active, reactive, deformante, factori de distorsiune, armonice, frecventa etc.).
Sistemul numeric mobil de masurare si analiza a calitatii energiei electrice (SMACE)
realizat de ICPE - ECONOENERG S.A. Bucuresti, este utilizat pentru controlul calitatii
energiei electrice, precum si pentru prelevarea datelor necesare dimensionarii echipamentelor
de mbunatatire a calitatii energiei electrice. Sistemul de masurare si analiza utilizat pentru
determinarea parametrilor de calitate a energiei electrice dispune de urmatoarele functiuni
principale: achizitie si prelucrare primara a datelor; realizarea comenzilor pe magistrala IEEE-
bus; comunicatie cu consola operator; prelucrare si analiza statistica a datelor achizitionate n
vederea prezentarii protocoalelor grafice si tabelare aferente parametrilor de calitate a energiei
electrice; analiza grafica a variatiei n timp a puterilor active si reactive si a factorului de
putere.
Analizorul pentru retele electrice trifazate realizat de ICMET Craiova ndeplineste
urmatoarele functiuni: masoara valorile efective ale curentilor si tensiunilor pe cele trei faze,
prelevate din secundarele unor transformatoare de masurare; calculeaza puterile activa,
reactiva si aparenta; calculeaza factorul de putere; determina nivelul de nesimetrie al
curentilor si tensiunilor; memoreaza curbele P = f (t) si U = f (t) pentru ultima luna de
functionare; calculeaza energia activa si reactiva consumata; realizeaza analiza armonica a
curentilor si tensiunilor prin algoritmi FFT pna la armonica de rang 40, n urma achizitionarii
si esantionarii celor 6 marimi (curenti si tensiuni) timp de 4 perioade ale semnalului de
frecventa fundamentala, pentru un numar de 512 puncte; masoara temperatura mediului
ambiant.
Analizorul lucreaza independent, fara a fi necesara prezenta unui calculator pentru
achizitia datelor sau pentru prelucrarea acestora. Prin intermediul tastaturii si a afisajului
local, operatorul poate comanda echipamentul de masurare: afisarea datelor masurate, a
valorilor calculate si memorarea datelor n memoria RAM a echipamentului.
Sistemul de analiza spectrala, realizat de ICEMENERG Craiova , este compus dintr-
un calculator compatibil IBM PC, echipat cu o interfata de achizitii de date cu opt intrari
analogice. Aceste intrari se cupleaza la secundarele unor transformatoare de masurare de
- 329 -

curent electric, respectiv de tensiune, prin intermediul unei interfete pasive cu separare
galvanica.
Principalele caracteristici ale sistemului numeric de analiza spectrala sunt :
prelucrarea valorilor instantanee ale semnalelor de tensiune si de curent n cadrul
unei retele trifazate cu afisarea formei curbelor (regim de functionare de tip osciloscop
numeric), a valorilor efective si a puterilor (energiilor) activa si reactiva; afisarea valorilor
efective pe durata achizitiei, putnd fi inhibata optional, se realizeaza cu o eroare de maxim
1%;
masurarea off- line a urmatoarelor marimi: valorile efective ale curentilor si
tensiunilor: puterea activa pe fiecare faza si totala; puterea reactiva pe fiecare faza si totala;
puterea aparenta totala; puterea deformanta totala;
analiza armonica cu evidentierea armonicilor pna la rangul 25 prin, modul, faza
initiala si defazaj relativ curent-tensiune.
Echipamentul monitoring system (ms) a fost proiectat pentru masurarea tensiunilor si
curentilor de pe cele trei faze, direct pe barele de mt ale statiilor de distributie.
Semnalele electrice sunt masurate cu ajutorul unor traductoare specifice, special
proiectate, si apoi transmise unui microprocesor pentru conversia analog-digitala,
manipularea datelor si memorare. Datele memorate sunt transferate periodic, sub forma
seriala, prin intermediul unui cablu optic, unui calculator personal local sau unui sistem
central de centralizare a datelor (n vederea obtinerii unei caracterizari statistice complete).
Echipamentul este capabil sa nregistreze att fenomene tranzitorii (goluri de tensiune,
supracurenti etc), ct si fenomene periodice (componente armonice ale curentilor si
tensiunilor).
Din punct de vedere arhitectural, sistemul MS cuprinde urmatoarele elemente
principale:
traductoare integrate de curent si de tensiune pentru fiecare dintre cele trei faze,
utiliznd unitati individuale montate pe barele de MT;
unitatea centrala locala, organizata n jurul unui microcontroller INTEL pe 16 biti,
dispunnd de linii de intrare- iesire digitale integrate, intrari analogice, multiplexor, convertor
analog-digital si porturi seriale; unitatea centrala locala dis pune de resurse hardware
aditionale: filtre, memorii RAM, EPROM, EEPROM, cir cuite de tip counter/timer, circuite de
transmisie optica a informatiei;
Modulul de achizitie si manipulare a datelor realizeaza: monitorizarea (urmarirea)
marimilor periodice si tranzitorii; procesarea (prelucrarea) statistica a datelor masurate;
furnizarea informatiilor de stare necesare.
Pentru ndeplinirea acestor functii a fost elaborat si dezvoltat un software modular,
compus din:
modul de achizitie si conversie de date;
modul de prelucare a datelor;
modul de manipulare a datelor;
modul de comunicatie la distanta.
La utilizarea echipamentului, se poate opta pentru modul de achizitie ciclic sau
continuu. n modul ciclic, formele curbelor de tensiune si de curent sunt nregistrate periodic
si mediate pe un numar de perioade initial stabilit.
Formele de curba esantionate sunt prelucrate sub forma numerica pentru a se
determina valorile efective ale tensiunilor si curentilor pe cele trei faze, puterile activa si
reactiva, factorul de putere, precum si alte marimi electrice de interes (sarcina maxima,
energie etc.). Suplimentar, echipamentul realizeaza analiza armonica (pna la armonici cu
- 330 -

rangul 25), determina factorul total de distorsiune si furnizeaza informatii referitoare la 4
dintre cele mai semnificative componente armonice pentru tensiuni si curenti pe cele trei faze.
Toate aceste marimi sunt clasificate (mpartite) n clase si memorate sub forma unor
histograme care sunt urmarite continuu. Aceasta clasificare permite reducerea la maxim a
necesarului de memorie, precum si nregistrarea datelor semnificative pentru analiza.
Achizitia continua a datelor devine necesara atunci cnd este urmarita evolutia unor fenomene
tranzitorii, cum ar fi golurile de tensiune.

2.4. Sistemul de achizitii de date sadard

Sistemul SADARD de Achizitie a Datelor si Analiza a Regimului Deformant este un
mijloc de masurare, la dispozitia inginerilor electroenergeticieni care studiaza problema calitatii
tensiunii n retelele poluate armonic. Schema bloc a sistemului este prezentata n fig.8.

Bloc
adaptare
semnale
u
A
u
B

u
C
i
A
i
B
i
C

Multi-
plexor
analogic

Selectii

Circuit de
esantio-
nare-
memorare

E/M

Date
Convertor
analog-
digital
EOC Start

Registru
cu trei
stari

Comenzi

Unitate centrala de prelucrare
Interfata de achizitii si conversie analog-digitala

Teleconducere

Calculator de proces PROCES

Registru
cu trei
stari

Comenzi
Comunicatie
inter-
calculatoare
Fig.8. Arhitectura sistemului SADARD.

Sistemul SADARD cuprinde, n principal, trei componente importante:
elemente de adaptare si elemente de izolare fata de sistem a semnalelor achizitionate
din proces;
elemente hardware;
elemente software.
Sistemul SADARD achizitioneaza pe primele trei canale tensiunile fazelor A, B, C din
nodul de racord al consumatorului deformant, iar pe urmatoarele patru canale sunt achizitionate
curbele de curent ale consumatorilor deformanti, de pe cele trei faze si de pe conductorul de nul
de lucru.

Bibliografie:

- 331 -

Cluj-Napoca, 2000.
1997.

- 332 -

CIRCUITE DE CORECTIE A CALITATII ENERGIEI ELECTRICE

Dr.ing. Nicolae Golovanov
*
Dr.ing. Petru Postolache
*

Dr.ing. Carmen Golovanov
*
Ing. Constantin Surdu
*

Dr.ing. Cornel Toader
*
Ing. Mihaela Albu
*

*
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

Introducere
n aceasta lucrare se prezinta cteva tipuri de circuite electronice de corectie a calitatii
energiei electrice. Dintre acestea s-a pus accent pe convertoarele statice cu control al
factorului de putere, pe filtre active si pe filtrele pasive. n final se prezinta succint o varianta
de circuite de corectie filtre mixte.

1. Convertoare statice cu absortie de curent sinusoidal

Pentru limitarea poluarii armonice a retelei electrice de alimentare, redresoarele
poluante pot fi nlocuite cu asa numitele convertoare statice cu absortie de curent sinusoidal,
care se bazeaza pe doua structuri principale:
convertoare cu controlul factorului de putere;
convertoare cu modulatia n latime a pulsurilor.

1.1. Convertoare statice cu controlul factorului de putere

Convertorul cu controlul factorului de putere prezinta avantaje, n raport cu convertorul cu
controlul latimii pulsurilor, pentru puteri relativ mici, sub 1 kW. Principalul avantaj consta
n simplitatea schemei. Nu este nsa posibila recuperarea energie si transferul acesteia catre
reteaua electrica de alimentare. Schema de principiu a acestui convertor este prezentata n
(fig.1).
Convertorul cu controlul factorului de putere este format dintr-un redresor
necomandat, cu diode, urmat de un etaj variator chopper paralel. Variatorul este comandat
astfel nct curentul absorbit din retea sa fie ct mai apropiat de un curent sinusoidal.

ud
G
D
T
S
uGS
L
u
i
iL
uT
D
iD
i C
C
i c
Uc
Fig. 1. Convertor static cu controlul factorului de
putere.

Condensatorul montat n paralel cu sarcina permite reducerea ondulatiilor tensiunii de
iesire. Structura prezentata n fig.1 este prin definitie ridicatoare de tensiune (step-up), deci U
c
> U
max
unde U
max
este valoarea de vrf a tensiunii sinusoidale de la bornele schemei (u =
U
max
sint).
Solutia indicata n fig.1 prezinta interes n masura n care :
nu este necesara separarea galvanica dintre iesirea si intrarea schemei; daca se impune
izolarea galvanica, aceasta poate fi asigurata printr-un etaj de conversie montat n aval;
- 333 -

este necesar reglajul tensiunii U
c
de iesire (schema permite acest reglaj).

n analiza functionarii convertorului, ntr-o prima aproximatie, se considera ca
tensiunea U
c
la iesire este perfect continua. Curentul i absorbit de schema trebuie sa fie
sinusoidal si sa prezinte un defazaj impus fata
de tensiunea aplicata u.
n aceste conditii, curentul i
L
care parcurge
bobina de inductivitate L trebuie sa aiba forma
unei curbe sinusoidale redresate (fig.2).
Daca i
L
* este referinta de curent (forma
dorita a curentului curent ul impus), ct timp
curentul real i
L
este inferior lui i
L
* ,
tranzistorul T este comandat n conductie si
curentul
L
i creste. Cnd curentul
L
i este superior
valorii i
L
* + , tranzistorul T este blocat, dioda D ncepe sa conduca (datorita potentialului de
autoinductie suprapus celui redresat de puntea cu diode) si curentul
L
i scade.
Comanda adecvata a tranzistorului T determina o forma aproximativ sinusoidala a
curentului electric absorbit din reteaua electrica de alimentare, dar contine armonici de nalta
frecventa datorate procesului de modulare.
O alta metoda de comanda este asa-numita comanda n modul de conductie critic.
Schema de principiu este indicata n (fig.
6.3,a). Tranzistorul T este blocat n
momentul n care curentul i
L
prin bobina
atinge dublul valorii i
L
* si este comandat n
conductie cnd curentul i
L
se anuleaza; se
obtine astfel forma curentului electric la
iesirea redresorului indicata n (fig.3, b). La
iesirea redresorului cu diode este montat
condensatorul C
e
(fig.3,a) pentru limitarea
armonicilor de nalta frecventa continute n
i
L
, capacitatea acestuia fiind suficient de
mica pentru a nu modifica forma tensiunii
redresate u
d
. Acest tip de comanda este
implementat n cea mai mare parte dintre
circuitele integrate de comanda dedicate
convertoarelor pentru corectia factorului de
putere.
Schemele si metodele de comanda
utilizate permit sintetizarea formei de tip
sinusoida redresata pentru pentru curentul
electric i
L
care parcurge bobina L. Pentru a
stabili parametrii schemei de comanda este
necesar a fi cunoscuta valoarea maxima I
Lmax

a curentului prin bobina, care depinde de
puterea absorbita de sarcina, putere care nu este cunoscuta anterior si se poate modifica n
timp.
Sarcina poate fi modelata prin rezistenta electrica echivalenta R
c
a consumatorului. n
acest fel, puterea P
c
necesara la iesirea schemei are expresia:

i
t
T
T/2

0

iL
iL*
iL* +
iL*

Fig. 2. Forma curentului electric prin bobina.

ud
G
D

T

S
uGS
L
u
i
iL
uT
D

iD
iC
C
ic
uc
Fig. 3. Convertor static cu comanda n mod critic.
Ce
i
a
i
t
T/2

2iL*
iL
iL*
i
u
ud
i
iL*
T/2
t b

- 334 -

c
c
c
R
U
P
2
(1)
n circuitul de intrare, att tensiunea ct si curentul electric avnd o variatie
sinusoidale, expresia puterii de intrare P este:
2 2
max max max max L
I U I U
I U P

, (2)
n care U
max
si I
max
sunt valorile maxime ale tensiunii, respectiv curentului electric (cu variatie
sinusoidala) de la intrarea schemei.
n functionare de regim, daca se neglijeaza pierderile n convertor rezulta P
c
= P si din
relatiile (1) si (2) se obtine
max
2
max
2
U R
U
I
c
c
L

(3)
Avnd n vedere relatia (3), valoarea maxima I
Lmax
a curentului electric prin bobina L
poate fi obtinuta utiliznd un regulator de tip PI care controleaza tensiunea U
c
la bornele de
iesire ale schemei. Schema de principiu este prezentata n fig.4.
Uc*
Filtru
trece jos
Uc
Comparator

Regulator
PI

ud/Umax
ILmax
Multiplicator
iL
iL*
Modulator
PWM
Comanda
tranzistor T
Fig.4. Schema de comanda a convertorului static cu controlul
tensiunii de iesire.

Curentul de referinta i
L
* este obtinut prin multiplicarea valorii I
Lmax
obtinuta la iesirea
regulatorului PI cu un semnal sinusoidal proportional cu tensiunea u
d
de la iesirea redresorului
de retea. Regulatorul PI asigura controlul tensiunii de iesire U
c
n raport cu tensiunea de
referinta U
c
*. Modulatorul PWM determina la iesirea semnalele necesare (conform tehnicii de
comanda utilizate) pentru comanda tiristorului T al schemei.
Filtrul trece jos din circuitul de achizitie a tensiunii de iesire U
c
are rolul de a reduce,
n semnalul de la intrarea comparatorului, influenta ondulatiilor tensiunii U
c
.
Ondulatia tensiunii U
c
de la iesirea schemei poate fi redusa prin alegerea adecvata a
valorii condensatorului C.
Analiza efectuata pune n evidenta faptul ca este posibila obtinerea unei tensiuni
continue stabilizate la bornele consumatorului n conditiile unui curent cvasisinusoidal
absorbit din reteaua de alimentare.

2. Filtre active

Filtrele active sunt convertoare statice de putere care pot ndeplini diverse functiuni,
acestea depinznd fie de modul lor de comanda (comandate n curent sau n tensiune) fie de
modul lor de conectare (serie sau paralel).

2.1. Filtrul activ conectat n paralel cu receptorul neliniar
- 335 -

Un filtru activ paralel, comandat de obicei n curent (filtru activ de curent FAC) are
rolul de a asigura o forma practic sinusoidala a curentului electric absorbit din reteaua
elecrtica de alimentare, independent de forma curentului elecrtic absorbit de consumatorul
neliniar. De asemenea, acest montaj poate asigura si realizarea unui defazaj practic nul ntre
tensiunea de alimentare si curentul absorbit din reteaua electrica, independent de defajazul de
la bornele consumatorului.

u,i
ID
irA
uA
/6+
t
2

ifA
iA
t
2
ifA = iA irA

Receptor
neliniar
A
B
C
iA irA
Filtru
activ de
curent
ifA
Bloc de
calcul
TC
a
b
Fig.5. Schema de principiu a unui filtru activ de curent electric (a) si variatia
curentilor electrici n circuit ( b).

n fig.5 este prezentat modul de functionare al unui filtru de curent electric pentru cazul
simplu al unui receptor de tip redresor cu filtru de curent (bobina de valoare relativ ridicata)
pe partea de curent continuu, astfel nct n circuitul de alimentare rezulta un curent de forma
drepunghiulara.
Curentul electric i
rA
absorbit de redresorul trifazat are o forma nesinusoidala, cuprinznd
armonica fundamentala i
rA1
si reziduul deformant i
rAd

+ +
2
1 1
k
rAk rA rAd rA rA
i i i i i . (4)
Armonica fundamentala i
rA1
este defazata fata de tensiunea de faza, avnd o componenta
activa i
rA1a
(n faza cu tensiunea de alimentare) si o componenta reactiva i
rA1r
(defazata cu /2 fata de
tensiunea de faza)
i
rA1
= i
rA1a
+ i
rA1r
. (5)
Filtrul activ trebuie sa determine un curent electric i
fA
(fig. 6.12, b) care sa permita absorbtia
din reteaua electrica a unui curent electric sinusoidal i
A
cuprinznd numai componenta activa i
rA1a
a
armonicii fundamentale i
rA1
a curentului electric i
rA
determinat de receptorul deformant

2
1
k
rAk r rA rA A fA
i i i i i . (6)
Filtrul activ pararel poate fi realizat ca o sursa de curent cu o valoarea impusa de
relatia (6).
n functie de programarea blocului de calcul, filtrul activ de curent poate fi utilizat
pentru filtrarea componentelor armonice si pentru compensarea puterii reactive sau numai
pentru una dintre cele doua functii. Alegerea modului de lucru prezinta o importanta deosebita
la dimensionarea componentelor filtrului activ.
Scheme de filtrare actuale permit sintetizarea oricarei forme de curent electric cu
componente armonice de frecvente relativ ridicate (suficiente pentru cele mai multe dintre
cazurile practice) si la nivele de putere din ce n ce mai mari.
Ca filtru activ paralel se poate folosi, pentru sintetizarea curentilor i
f
, un invertor de
curent cu modulatia n latime a pulsurilor (P.W.M.) comandat n curent (fig.5, a) sau un
invertor de tensiune cu modulatia n latime a pulsurilor, comandat n curent (fig.5, b).
- 336 -

n structura filtrului activ, bobina L (fig.5, a) si condensatorul C (fig.5, b) sunt
elemente de stocare a energiei. Avnd n vedere faptul ca aceste elemente nu sunt ideale, iar
dispozitivele semiconductoare prezinta pierderi active, curentul determinat de filtrul activ
cuprinde componenta reactiva a armonicii fundamentale a curentului electric absorbit de
receptorul neliniar, componenta corespunzatoare reziduului deformant al aceluiasi curent
precum si o componenta activa pentru acoperirea pierderilor n circuitul filtrului.

2.2. Filtrul activ conectat n serie cu receptorul neliniar

Filtre active conectate n serie cu receptorul neliniar (filtre active de tensiune FAT)
determina controlul tensiunii n punctul de alimentare al receptorului neliniar.
Filtrul activ de tensiune este utilizat n special n cazul n care receptorul deformant
este conectat la un sistem de bare de alimentare caracterizate de un curent de scurtcircuit
relativ redus. n acest caz, prezenta receptorului deformant poate conduce la o puternica
distorsiune a tensiunii pe barele de alimentare, de la care pot fi alimentati si alti consumatori,
afectati de distorsiunea curbei de tensiune. De asemenea, filtrul activ de tensiune poate fi
utilizat n cazurile n care la barele de alimentare tensiunea este puternic distorsionata, iar
receptorul alimentat impune utilizarea unei tensiuni sinusoidale.

C
U
c
L
i
T1
T3
T2 T4
b
T5
T6
C
i
i
fA L
i
T1
T2
L
T3
T4
a
T5
T6
IL
A
B
C
Receptor
deformant si
defazant
i
A
irA
ifA
A
B
C
Receptor
deformant si
defazant
iA
irA
Fig.6. Conectarea filtrului activ de curent, cu structura de sursa de
curent electric (a) si cu structura de sursa de tensiune (b).

Consumator
perturbator
Bloc de
calcul
FAT

A B C
TTC
a
t
t
u
urA
uAs
ufA
ufA = uA urA
b
TTA
TTB
T
Fig.7. Functionarea unui filtru activ de tensiune.

3. Filtre pasive

Pentru limitarea propagarii armonicilor n reteaua de alimentare si pentru a reduce
astfel efectele negative ale acestora se pot utiliza mai multe solutii:
alimentarea consumatorului sursa de perturbatii la o bara separata de ceilalti
consumatori;
conectarea consumatorului deformant n zone de retea cu puteri mari de scurtcircuit;
folosirea de echipamente speciale de corectie sau fitrare (circuite cu curent
sinusoidal, filtre active, filtre pasive, filtre mixte).
- 337 -

Utilizarea filtrelor pasive la consumatorii perturbatori este eficienta numai n masura
n care regimul de lucru al acestora este stationar si cunoscut.

3.1. Dimensionarea filtrelor pasive
Din punctul de vedere al domeniului de utilizare sunt folosite doua tipuri de filtre pasive:
filtre refulante,
filtre absorbante.
Filtrul electric refulant este utilizat n special n instalatiile existente n care se impune
limitarea transferului de armonici, datorate receptoarelor neliniare RN (fig.8) n instalatia
existenta de compensare a puterii reactive sau n reteaua electrica de alimentare.

RN
T
L
C
T
RN
C L
Fig.8. Filtru refulant paralel (a)
si serie (b).
a
b
Ik

n schema filtrului refulant paralel (fig.8, a) se asigura limitarea solicitarii termice a
condensatoarelor din instalatia de compensare a puterii reactive. Schema filtrului cuprinde o
baterie de condensatoare C conectata n serie cu o bobina L (bobina de dezacordare).
Elementele schemei sunt alese astfel nct reactanta echivalenta X
e1
a circuitului filtrului
refulant pentru frecventa fundamentala
e
N
e
Q
U
L
C
X
2
1
1
1
1

, (7)
sa aiba caracter capacitiv, iar pentru armonici sa prezinte caracter inductiv (fig.8, a).
n relatia (7), U
N
este tensiunea nominala pe barele la care este conectat filtrul, Q
e

puterea reactiva echivalenta determinata de filtrul refulant la frecventa fundamentala, iar
1
=2f
1
pulsatia frecventei fundamentale f
1
.
Pentru armonici de rang k filtrul refulant trebuie sa prezinte o reactanta inductiva
superioara valorii X
e1
/k ce ar fi rezultat daca n locul filtrului ar fi conectata bateria de
condensatoare de reactanta X
e1
la frecventa fundamentala. n acest fel conditia de
dimensionare a filtrului refulant rezulta
k
X
C k
L k
e1
1
1
1

. (8)
Din relatia (6.8) se obtine
e
n
Q
U
k
L

1
2
2
1
2
. (9)
Fiind determinata inductivitate bobinei L, capacitatea C poate fi calculata din relatia
(6.9) n care este cunoscuta tensiunea U
N
, puterea reactiva Q
e
necesara pentru compensarea
puterii reactive si rangul minim (n mod uzual k = 5) al armonicilor care urmeaza a fi refulate
n reteaua electrica de alimentare.
- 338 -

k
X
1
5
Circuit
capacitiv
Circuit
inductiv
Fig.9. Reactanta circuitului filtrului refulant paralel (a) si a
circuitului filtrului refulant serie (b).

k
X
1 i
Circuit
inductiv
Circuit
capacitiv
a b

Prezenta filtrului refulant, avnd schema indicata n (fig.9,a) asigura protectia bateriei
de condensatoare pentru compensarea puterii reactive la consumator, dar determina transferul
armonicilor de curent I
k
, determinate de receptorul neliniar RN, n reteaua electrica de
alimentare.
Pentru limitarea transferului de armonici n reteaua electrica de alimentare este
posibila cresterea impedantei armonice prin montarea n serie cu consumatorul perturbator a
unui filtru refulant serie (fig.9, b). Circuitul este dimensionat la rezonanta de curent,
determinnd pentru armonica de calcul i o impedanta foarte mare (fig.9, b).
Impedanta Z (k) a filtrului refulant serie, n functie de rangul k al armonicii rezulta din
relatia
( )
2 2
1
2 2 2 2
1
2
2 2
1
2
1
) 1 (
1
C L k C R k
L
C
R C L k L k j R
k Z
+
,
`
.
|
+
. (10)
n relatia (10), R este rezistenta electrica a filtrului refulant serie (n special rezistenta
electrica a bobinei L).

RN RN
L5
C
5
L7
C7
L11
C11
L13
C13
C
T

Fig.10. Conectarea filtrului absorbant la barele
consumatorului perturbator.

Pentru armonica de rang i, pentru care este dimensionat filtrul refulant, acesta prezinta
o impedanta foarte mare (fig.9, b) si deci asigura separarea sistemului de alimentare de sursa
de armonica de rang i. Pentru armonici de rang k < i, filtrul prezinta un caracter inductiv (cu
reactanta mai mare dect daca n circuit ar fi numai bobina L), iar pentru armonici de
rang k > i, filtrul prezinta un caracter capacitiv (cu reactanta mai mare dect daca n circuit ar
fi numai condensatorul C).
Utilizarea filtrelor refulante n instalatiile noi nu este recomandata avnd n vedere
existenta unor mijloace eficiente pentru limitarea armonicilor generate de consumatorii
perturbatori.
Conectarea unui filtru electric absorbant la barele de alimentare a consumatorului
perturbator, cu regim stationar cunoscut, reprezinta unul dintre mijloacele cele mai eficiente
de limitare a transferului de armonici n reteaua electrica si de a limita solicitarea
condensatoarelor din bateria pentru compensarea puterii reactive.
Filtrul electric absorbant (fig.10) cuprinde un ansamblu de circuite rezonante serie,
fiecare dintre aceste circuite prezentnd o impedanta practic nula pentru una dintre armonicile
generate de consumatorul perturbator.
Filtrul absorbant este conectat la barele de alimentare ale consumatorului perturbator,
la care sunt conectate receptoarele cu caracteristica neliniara RN, receptoarele liniare RL,
- 339 -

precum si, daca este necesara, bateria de condensatoare C pentru compensarea puterii
reactive.
Dimensionarea filtrului absorbant se face pe baza informatiilor privind sursa de
armonici (considerata ca sursa de curent), a caracteristicilor retelei electrice de alimentare,
precum si de valoarea admisa a factorului de distorsiune.
n mod obisnuit, filtrul absorbant cuprinde circuite rezonante pe armonicile 5, 7, 11
si 13, cele mai importante n sistemul electroenergetic (armonicile de rang multiplu de trei
sunt blocate de prezenta transformatoarelor n conexiune stea-triunghi, iar armonicile de rang
par, n mod uzual, sunt nesemnificative).
Deoarece fiecare dintre circuitele rezonante ale
filtrului de armonici prezinta caracter capacitiv pentru
frecvente inferioare frecventei de rezonanta definita de
armonica i (fig.11) si caracter inductiv pentru frecvente
superioare acestei valori, rezulta ca pentru frecventa
fundamentala fiecare dintre circuite genereaza putere reactiva
si trebuie luat n consideratie la analiza problemelor legate de
compensarea puterii reactive. n mod uzual, la barele de
alimentare ale consumatorului este conectata bateria de
condensatoare C care, mpreuna cu capacitatea echivalenta a circuitelor rezonante, asigura
compensarea puterii reactive pentru a obtine valoarea impusa a factorului de putere.
Fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului poate fi caracterizat de marimile:
putere reactiva la frecventa fundamentala;
frecventa de rezonanta f
i
corespunzatoare armonicii i;
factorul de calitate (atenuarea determinata de rezistenta electrica a circuitului, n
special a bobinei din componenta filtrului).
Elementele fiecarui circuit rezonant se dimensioneaza astfel nct sa nu fie depasite
solicitarile termice si electrice admisibile. Conform normelor actuale este admisa o
suprancarcare de durata a condensatoarelor utilizate n circuitul filtrelor de armonici pna la
1,3I
CN
, unde I
CN
este curent ul nominal al condensatorului, si o supratensiune de durata pna
la 1,1U
CN
, unde U
CN
este tensiunea nominala a condensatoarelor.
Prezenta filtrului absorbant la barele de alimentare ale consumatorului face ca n
reteaua electrica sa nu se propage armonici si deci tensiunea de alimentare sa nu fie
distorsionata. n acest fel, la dimensionarea circuitelor rezonante ale filtrului absorbant se
considera ca tensiunea de alimentare este sinusoidala (cuprinde numai armonica
fundamentala).
Fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului absorbant este parcurs de un curent
electric determinat de armonica pentru care este dimensionat (pentru care prezinta o
impedanta practic nula), de armonica fundamentala (determinata de tensiunea sinusoidala de
la barele de alimentare), precum si de armonici pentru care nu sunt prevazute circuite
rezonante. Astfel, daca la barele de alimentare sunt conectate circuite rezonante pentru
armonicile 5, 7, 11 si 13, toate circuitele rezonante vor fi parcurse si de armonici de rang mai
mare sau egal cu 17. Amplitudinea acestor curenti, prin circuitele rezonante dimensionate
pentru armonici de rang inferior, este neglijabila. Acest lucru este determinat de faptul ca
fiecare circuit rezonant prezinta, pentru armonici de frecventa superioara frecventei de
rezonanta, un caracter inductiv.
Deconectarea, pentru revizii sau reparatii, a unor circuite rezonante din componenta
filtrului absorbant, pe durata functionarii sursei de perturbatii, conduce att la cresterea valorii
factorului de distorsiune a curentului electric ce se propaga n reteaua de alimentare, precum

k
B(k)
1
i
Circuit
capacitiv
Circuit
inductiv
Li
Ci
Fig.11. Susceptanta circuitului
rezonant al filtrului absorbant.
2 2
2
1
) (
k i
i C k
k B
i

- 340 -

si la suprasolicitarea circuitelor rezonante ramase n functiune si avnd frecventa de rezonanta
superioara celei a circuitului deconectat. Pentru a evita aceasta situatie, sistemele de control
automat a regimului deformant si a compensarii puterii reactive asigura conectarea circuitelor
ncepnd de la circuitul cu frecventa de rezonanta cea mai mica si deconectarea ncepnd de
la circuitul cu frecventa de rezonanta cea mai mare. Bateria de condensatoare C pentru
compensarea puterii reactive poate fi conectata numai daca toate circuitele rezonante ale
circuitului sunt conectate.
Valoarea efectiva I
i
a curentului electric pentru care se dimensioneaza circuitul
rezonant de rang i rezulta din relatia
2
1
2
i ii i
I I I + , (11)
n care I
ii
este valoarea efectiva a curentului armonic de rang i determinat de receptorul
perturbator si care parcurge circuitul rezonant de rang i, iar I
i1
valoarea efectiva a curentului
electric de frecventa fundamentala determinat de tensiunea U de la barele de alimentare prin
circuitul rezonant de rang i.
Valoarea I
ii
este o marime cunoscuta pentru un anumit receptor perturbator si pentru
un anumit regim de functionare.
Valoarea efectiva I
i1
poate fi determinata din relatia
U C a
i
i
U C I
i i i

1
2
2
1 1
1
, (12)
n care
1
2
2
i
i
a . (13)
La dimensionarea circuitului rezonant de rang i este necesar a lua n consideratie
relatia
CN I i
I k I , (14)
n care I
CN
este curentul nominal al condensatorului C
i
, iar factorul k
I
are, n mod uzual,
valoarea 1,3.
Valoarea efectiva U
Ci
la bornele condensatorului C
i
rezulta din relatia
2
1
2
Ci Cii ci
U U U + , (15)
n care U
Cii
este tensiunea la bornele condensatorului C
i
determinata de parcurgerea acestuia
de catre curentul I
ii
, iar U
Ci1
tensiunea la bornele condensatorului C
i
determinata de
parcurgerea acestuia de catre curentul electric I
i1

.
;
1
1
1
1
U a
C
I
U
C i
I
U
i
i
Ci
i
ii
Cii

(16)
O a doua conditie pentru dimensionarea circuitului rezonant de rang i are forma
CN U Ci
U k U , (17)
n care U
CN
este tensiunea nominala a condensatorului C
i
, iar factorul k
U
are in mod obisnuit
valoarea 1,1.
Pentru stabilirea valorii C
i
, n afara relatiilor de dimensionare (15) si (16), este
necesar a lua n consideratie si urmatoarele aspecte:
lista condensatoarelor disponibile si avnd tensiunea nominala U
CN
;
contributia circuitelor rezonante ale filtrului la obtinerea puterii reactive necesare
realizarii factorului de putere impus pentru consumatorul analizat;
- 341 -

aspectele economice ale solutiei propuse;
particularitatile curbei de variatie a spectrului armonic determinat de consumatorul
analizat;
ncadrarea filtrului de armonci n reteaua electrica.

3.2. Functionarea filtrelor absorbante n reteaua electrica

Puterea reactiva Q disponibila la barele de alimentare a consumatorului perturbator,
necesara pentru realizarea factorului de putere impus, rezulta din relatia

+
i
i c
Q Q Q
1
,
(18)
n care Q
c
este puterea reactiva determinata de condensatorul C (fig.10), iar Q
i1
puterea
reactiva disponibila la bornele fiecarui circuit rezonant al filtrului absorbant.
Prezenta filtrului absorbant la barele de alimentare ale consumatorului perturbator
determina nsa modificarea caracteristicii de frecventa a retelei electrice n acest punct. n
acest fel, este posibila aparitia unor circuite rezonante, care sa conduca la suprasolicitarea
componentelor schemei, n cazul n care frecventa de rezonanta a circuitelor oscilante formate
corespunde cu frecvente generate de functionarea altor consumatori din retea.
Analiza propagarii perturbatiilor sub forma de armonici n reteaua electrica, rezolvarea
problemelor de alocare a perturbatiilor, precum si dimensionarea filtrelor de armonici plasate
pe barele de alimentare ale consumatorilor industriali, surse de perturbatii armonice, impun
cunoasterea de catre furnizorul de energie electrica a caracteristicicilor de frecvent a ale retelei
electrice de alimentare.
Pentru a verifica functionarea retelei electrice n prezenta filtrului absorbant, n
punctul de conectare a acestuia, se analizeaza modul n care variaza susceptanta ansamblului
format din filtrul absorbant si restul retelei electrice, n prezenta unei surse exterioare de
armonci si n ipoteza unui regim de functionare n care amortizarile sunt minime (regimuri de
functionare n gol sau regimuri de postavarie).
n cazul general, la barele consumatorului perturbator, alimentat din sistemul S
(fig.11) prin intermediul transformatorului T, pot fi conectate receptoare neliniare, receptoare
liniare, un filtru de armonici (cu mai multe circuite rezonante pe armonicile care urmeaza a fi
limitate), precum si o baterie de condensatoare C pentru compensarea factorului de putere
(numai daca aportul capacitiv al circuitelor rezonante ale filtrului de armonci nu este
suficient).
Caracteristica de frecventa B(f) a ansamblului filtru absorbant si retea electrica, n
nodul de conectare a consumatorului perturbator, poate fi obtinuta pe baza schemei indicata n
fig.12, n care sursa de armonici a fost modelata ca o sursa de curent, cu impedanta interna Z
k

, ansamblul receptoarelor liniare a fost modelat prin impedanta Z
L
, sistemul de alimentare
(sistemul S inclusiv transformatorul T) a fost reprezentat de impedanta Z
s
, circuitele
rezonante ale filtrului sunt indicate prin conexiunea serie a bobinei si condensatorului
corespunzator rangului armonicii pentru care este dimensionat, iar bateria de condensatoare,
eventual necesara pentru compensarea puterii reactive, este indicata prin condensatorul C.

- 342 -

~
Receptoare
neliniare
Receptoare
liniare
Filtru de
armonici
Baterie pentru
compensarea
puterii reactive
T
S
Fig.12. Barele consumatorului perturbator.

Zk I
k ZL Zs
L5
C
5
L7
C
7
L11
C
11
L13
C
13
C
Fig.13. Schema electrica echivalenta a nodului studiat.

Avnd n vedere forma specifica a circuitului din fig.13 (ramuri conectate n paralel)
caracteristica de frecventa se obtine prin nsumarea caracteristicilor de frecventa ale
susceptantelor fiecarei ramuri. Pentru fiecare dintre circuitele rezonante, caracteristica de
frecventa are forma indicata n fig.14.
Ansamblul receptoarelor liniare poate fi reprezentat, n mod uzual, printr-o bobina
(care defineste puterea reactiva absorbita de receptoare) conectata n paralel cu un rezistor
(care defineste puterea activa necesara receptoarelor). n cazul cel mai defavorabil, atunci
cnd receptoarele liniare functioneaza n gol, modelarea acestora se poate numai printr-o
bobina L
L
avnd o caracteristica de frecventa de forma:
L
L
L f
f B

2
1
) ( . (19)
Bateria de condensatoare C prezinta o caracteristica de frecventa de forma:
C f f B
C
2 ) ( . (20)
Caracteristica de frecventa a sistemului de alimentare, modelat n fig.13 prin
impedanta Z
s
, depinde n mare masura de configuratia concreta a schemei retelei din amonte.
Pentru determinarea variatiei cu frecventa a impedantei armonice a sistemului de alimentare
sunt cunoscute diferite metode teoretice si experimentale .
n domeniul armonicilor de rang redus, impedanta armonica a sursei de alimentare se
poate calcula plecnd de la curentul minim de scurtcircuit pe barele de alimentare, pentru care
se determina impedanta corespunzatoare Z
sc
. ntr-o prima aproximatie si pentru armonici de
rang redus, se poate considera ca modulul impedantei armonice este direct proportionala cu
modulul impedantei de armonica fundamentala, iar impedanta sistemului, pentru frecventa
fundamentala prezinta numai componenta inductiva. Pentru acest caz particular, caracteristica
de frecventa a sistemului de alimentare are forma
s
s
L f
f B

2
1
) ( , (21)
n care L
s
este inductivitatea interna a sursei de alimentare, determinata din valoarea
curentului de scurtcircuit minim pe barele de alimentare.
Caracteristica de frecventa a admitantei totale n nodul analizat rezulta prin nsumarea
caracteristicilor diferitelor element conectate n acest punct (fig. 6.23).
+ + +
h
h C L s
f B f B f B f B f B ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( (22)
- 343 -

f /f1
1 2 3 4 5
6
7 8 9
10 11 12 13
B5(f ) B7(f )
B11(f )
B13(f )
BC(f )
B(f )
B(f )
BL(f )+Bs(f)
B5(f )
B(f )
B7(f )
B(f )
B(f )
B11(f )
B13(f )
B(f )
Fig.14. Determinarea caracteristicilor de frecventa ntr-un nod al retelei electrice.
+ + +
h
h C L s
B f B f B f B f B ( ) ( ) ( ) ( ) (

Determinarea caracteristicii de frecventa a nodului analizat (conform exemplului
indicat n fig.14 pentru un caz simplu) permite validarea solutiei adoptate pentru filtrul de
armonci si stabilirea existentei fenomenelor de rezonanta. Intersectia curbelor B(f) cu axa
orizontala indica frecventele de rezonanta ale schemei. n cazul n care aceste frecvente
corespund uneia dintre frecventele multiplu al frecventei fundamentale se recomanda
modificarea unor caracteristici pentru a evita rezonanta pe frecvente care pot sa apara n
functionarea instalatiei. Modificarea caracteristicii de frecventa B(f) se realizeaza, n cele mai
multe cazuri, prin modificarea configuratiei schemei electrice de alimentare, asigurnd, n
acest fel, o valoarea diferita a curentului de scurtcircuit pe barele de alimentare si deci
impedanta armonica a sistemului de alimentare. Se urmareste abaterea cu cel putin 10 Hz fata
de frecventele de rezonanta ale ale schemei.
La functionarea filtrelor de armonci n reteaua electrica este necesar a lua n
consideratie si urmatoarele aspecte:
pentru a evita deterioarea filtrului absorbant n cazul aparitiei unor surse de armonici
n reteaua de alimentare (altele dect cele generate de consumatorul perturbator analizat),
circuitele rezonante ale filtrului trebuie dimensionate pentru un curent armonic cu cel putin
15% mai mare dect cel caracteristic consumatorului;
daca frecventa f
1
a fundamentalei nu se mentine constanta la valoarea de calcul
(f
1
= 50 Hz) din cauza furnizorului de energie electrica, introducerea filtrelor electrice n
instalatii, are eficienta redusa deoarece odata cu modificarea frecventei armonicii
fundamentale se schimba n mod corespunzator si frecventele armonicilor superioare care nu
vor mai corespunde frecventelor pe baza carora s-a efectuat calculul de dimensionare a
circuitelor filtrului;
utilizarea condensatoarelor n reteaua electrica n prezenta regimului nesinusoidal
este admisa numai n schema filtrelor de armonici, asigurndu-se limitarea puterii fictive
(complementare);
utilizarea eficienta a instalatiei de filtrare a armonicilor mpreuna cu instalatia de
compensare a puterii reactive impune existenta unor informatii corecte privind marimile
electrice corespunzatoare consumatorului perturbator; n acest sens o important a deosebita o
au sistemele de masurare care trebuie sa asigure date corecte n prezenta unor perturbatii
electromagnetice importante.

- 344 -

4. Filtre mixte

Industria moderna determina aparitia n reteaua electrica a unor consumatori cu puteri
contractate din ce n ce mai mari si cu un nivel perturbator important. La conectarea filtrelor
de armonici pentru ncadrarea n limitele alocate de perturbatii este necesar a lua n
consideratie si aspecte de ordin economic:
costul filtrelor active la puteri mari este deosebit de ridicat;
utilizarea unui mare numar de circuite rezonante n schema unui filtru absorbant
conduce la costuri ridicate, dar si la dificultati n controlul factorului de putere.
Una dintre solutiile care permit controlul nivelului de poluare determinat de mari
consumatori perturbatori consta n utilizarea filtrelor mixte, cuprinznd un filtru pasiv pentru
principalele armonici generate (n mod uzual 5, 7, 11 si 13) si un filtru activ pentru armonicile
superioare. Aceasta solutie poate fi adoptata si la consumatorii actuali, avnd montat filtru
pasiv, dar care depasesc limitele alocate pentru perturbatiile armonice (n special datorita
armonicilor de rang ridicat).

Pentru aprecierea oportunitatii montarii filtrului activ n prezenta filtrului pasiv
existent poate fi utilizat factorul de distorsiune armonica partial ponderata THD
IP
.

2
1
40
14
,
`
.
|

I
I
h THD
h
h
IP
(23)
Indicatorul THP
IP
ia n consideratie numai armonicile cu rang h > 13 si are n vedere
ca odata cu cresterea rangului armonic, amplitudinea acestora scade (prin nmultirea cu rangul
armonic rezulta o valoare mai reprezentativa a indicatorului).

Bibliografie:

1997.
- 345 -


Monitorizarea Tensiunii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorizarea Tensiunii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CEE 2001 Sesiunea 4 - Metode de urmarire si monitorizare a clitatii energiei electrice

cos sin (2.6)

- puterea activa consumata de receptor;

100 100 (2.19)

S-ar putea să vă placă și