Universitatea POLITEHNICA din București

Facultatea de Inginerie Electrică

PROIECT DE DIPLOMĂ

Studiul calității energiei din parcurile

fotovoltaice conectate la rețea (on-grid)

Autor: Alexandra-Mădălina AURICĂ

Conducător științific: Prof. dr. ing. Emil CAZACU

BUCUREŞTI

2023
1
Cuprins

1. Introducere – Calitatea energiei electrice în instalații....................................................... 4

1.1. Rezumat ....................................................................................................................... 4
1.2. Energia solară ............................................................................................................. 4
1.3. Avantaje și dezavantaje ale energiei fotovoltaice .................................................... 6
1.4. Parametri calității energiei electrice ......................................................................... 8
2. Sistemele fotovoltaice – componență ................................................................................. 10
2.1. Panoul fotovoltaic ..................................................................................................... 11
2.1.1. Monocristaline ........................................................................................................ 12
2.1.2. Policristaline ........................................................................................................... 12
2.1.3. Thin-film ................................................................................................................. 13
2.2. Invertorul fotovoltaic ............................................................................................... 14
2.2.1. On-grid .................................................................................................................... 15
2.2.2. Off-grid ................................................................................................................... 16
2.2.3. Hibrid ...................................................................................................................... 16
2.3. Transformatorul ....................................................................................................... 17
2.4. Accesorii electrice/ Cabluri ...................................................................................... 19
3. Parcurile fotovoltaice de mare putere (peste 1 MW) ....................................................... 21
3.1. Tipuri de centrale fotovoltaice................................................................................. 21
3.1.1. ON-GRID ................................................................................................................ 21
3.1.2. OFF-GRID .............................................................................................................. 22
3.2. Efectul PID ................................................................................................................ 23
3.3. Mari centrale fotovoltaice în lume .......................................................................... 26
3.3.1. Parcul solar Gonghe, China .................................................................................... 27
3.3.2. Parcul solar Bhadla, India ....................................................................................... 27
3.3.3. Parcul solar Pavagada, India ................................................................................... 28
3.4. Centrale fotovoltaice în Romania ............................................................................ 29
3.5. Analiza unei centrale fotovoltaice ........................................................................... 31
3.5.1. Măsurătorile de calitate a energiei .......................................................................... 33
3.5.2. Fluke 435 ................................................................................................................ 36
3.5.3. Pierderile de putere în elementele de rețea ale centralei ......................................... 37
3.5.3.1. Calculul energiei în transformatoarele centralei ................................................. 37
3.5.3.2. Calculul pierderilor în cablul de medie tensiune ................................................. 42
4. Circulata puterilor reactive în parcul fotovoltic .............................................................. 44
4.1. Regimul normal de funcționare a centralei: Generator (Diurn)................................. 45
2
 4.2. Regimul capacitiv de funcționare a centralei: Receptor (Nocturn) ........................... 46
4.2.1. Reglarea unghiurilor de comuțatie pentru invertoare ............................................. 46
4.2.2. Oprirea invertoarelor și montarea pe JT a fiecărui transformator a unor bobine de
compensare ........................................................................................................................... 47
5. Concluzii .............................................................................................................................. 48
6. Referințe bibliografice ........................................................................................................ 50

3
1. Introducere – Calitatea energiei electrice în instalații
1.1. Rezumat

În această lucrare este studiată calitatea energiei electrice într-un parc fotovoltaic (on-grid).
Prima parte descrie teoretic noțiuni despre energia fotovoltaică, avantajele și dezavantajele
acesteia, dar și construcția ei. În contiunare vor fi prezentate tipurile de centrale fotovoltaice
existente, urmând a fi prezentate cele mai mari parcuri fotovoltaice din lume, dar și din România.
În a doua parte a lucrării se prezintă un studiu practic realizat pentru o centrală fotovoltaică
conectată la rețeaua națională, cu o putere instalată de 8MW. Sunt prezentate calculele efectuate
pentru alegerea unui transformator potrivit, dar și specificații tehnice ale cablurilor folosite pe
distanța (10 km) dintre centrală și punctul de conectare la rețea. De asemenea graficele, formele
de undă și valorile parametrilor prezentate în capitolul opt arată în mod real funcționalitatea
centralei.
În final, s-a urmărit funcționalitatea centralei în regim diurn, dar și în timp nocturn (în lipsa
iradiației solare).

1.2. Energia solară

Unul din efectele dezvoltării tehnologice a întregii societăţi umane, din ultimul secol, este
creşterea tot mai pronunţată a consumurilor de energie, dar şi dependenţa tot mai accentuată a
omenirii, de consumul combustibililor fosili, în special produse petroliere, gaze naturale şi cărbuni.
Analizând, se observă că timpul extrem de scurt, rămas până la epuizarea resurselor existente, cel
puţin în cazul petrolului şi a gazelor naturale, impune găsirea unor soluţii rapide şi eficiente de
înlocuire a energiei care se va putea produce până atunci cu ajutorul acestor combustibili. Pentru
rezolvarea acestei probleme, singura soluţie previzibilă este reprezentată de utilizarea energiilor
regenerabile.1
O altă problemă majoră a producerii energiei din combustibili convenţionali, este reprezentată
de nivelul ridicat al emisiilor de CO2, datorate proceselor de producere a energiei.
Aceste emisii contribuie la accentuarea efectului de seră şi la accelerarea modificărilor climatice
conexe acestui fenomen. În figura 1, este prezentat nivelul acestor emisii.

4
 Fig.1 Nivelul emisiilor de CO2 în atmosferă
Sistemele centralizate de generare a energiei se confruntă cu două probleme: deficitul
combustibilului fosil și nevoia reducerii emisiilor toxice. Liniile de transport lungi reprezintă una
dintre principalele cauze ale pierderilor de energie electrică; astfel, în ultimul timp, s-a pus accent
pe sistemele de energie regenerabilă ce pot fi injectate în retea (on grid). Acestea conduc la
reducerea emisiilor și eficienta energetică.
Cele mai accesibile și promițătoare surse de energie sunt energia solară și energia eoliană.
Energia solară fotovoltaică este energia produsă de panourile (respectiv celulele)
fotovoltaice, care convertesc lumina solară în energie electrică.2
Energia solară constă în radiaţii calorice, luminoase, radio sau de altă natură emise de Soare.
Energia solară fotovoltaică se bazeză pe producerea directă de electricitate prin intermediul
celulelor de siliciu.3 Soarele furnizează în medie o putere de 1kW/m2 . Panourile fotovoltaice
permit convesia doar a 10 – 15% din această putere, producţia de energie electrică a unui panou
de suprafaţă unitară variind cu creşterea sau scăderea intensităţii solare.
Intensitatea energiei solare în orice punct de pe Pământ depinde de ziua anului, de oră, de
latitudinea punctului.

5
 Fig. 2 Reprezentare energie solară

1.3. Avantaje și dezavantaje ale energiei fotovoltaice

Energia solară este aproape inepuizabilă și reprezintă cea mai curată formă de energie de pe
Pământ. Sistemele bazate pe efectul fotovoltaic sunt indicate a se folosi în zonele isolate,
neracordate la sistemul energetic national, unde prețul radordării este ridicat și nejustificat
economic.4 Astfel există numeroase avantaje ale acestei energii gratuite oferită de Soare, iar printre
ele se numără:

 Energie curată și dubilă – această formă de energie nu emite gaze cu efect de seră sau
polare în timpul funcționării; este durabilă și regenerabilă deoarcere Soarele va continua să
producă energie pentru milioane de ani;

– reduce dependența de sursele tradiționale de energie,

cum ar fi combustibilii fosili care contribuie la schimbările climatice.

 Independența energetică – instalarea panourilor fotovoltaice poate oferi o independență

energetică mai ales în zonele izolate sau în situații de urgență (furtuni).

6
  Scăderea facturilor energiei – prețul energiei electrice a crescut considerabil în ultimii
ani și rămâne puțin probabil să scadă în viitorul apropiat; astfel instalarea panourilor
fotovoltaice la nivelul unei gospodării poate scădea semnificativ valoarea facturilor de
energie electrică. În cazul injectării în rețea a surplusului de energie produs, se pot obține
venituri în plus.

 Costuri reduse de mentenanță – Odată instalat, sistemul necesită puțină întreținere cât
timp acesta nu este afectat de mediu.

 Tehnologia îmbunătățită – De la începuturile energiei solare, tehnologia s-a îmbunătățit

foarte mult și progresele continua să fie făcute în fiecare zi. Sistemele fotovoltaice pot fi
implementate în zone îndepărtate și controlate de la distanță.5

Deși una dintre cele mai populare și eficiente surse de energie regenerabilă, energia solară
prezintă anumite dezavantaje ce nu pot fi îndepărtate sau pentru care nu s-au gasit soluții eficiente.

 Dependența de Soare – Principalul dezavantaj independent de acțiunea umană reprezintă

dependența panourilor de razele Soarelui. Producerea de energie depinde de momentul
zilei, condițiile meteorologice si intensitatea luminii.

 Costuri – costurile inițiale pentru achiziționarea și instalarea panourilor fotovoltaice și a

echipamentelor adiacente pot fi semnificative. Stocarea surplusului de energie produs de
centrala fotovoltaică poate duce la costuri suplimentare.

 Utilizarea resurselor – Deși panourile nu emit substanțe poluante în timpul funcționării,

pentru fabricarea acestora sunt folosite mai multe tehnologii poluante. Pe lângă siliciul
folosit, ce are un impact asupra mediului, este necesară extragerea unor substanțe din sol
cu ajutorul echipamentelor ce consumă combustibili fosili.

7
  Dependența de tehnologie – Eficiența și durabilitatea sistemelor fotovoltaice depind de
calitatea tehnologiei și a materialelor folosite. În cazul în care panourile sau alte
componente se deteriorează, pot apărea costuri de înlocuire.6

1.4. Parametri calității energiei electrice

Calitatea energiei electrice este un concept complex, care implică numeroși indicatori de
performanță. Din punct de vedere tehnic, aceasta este strâns legată de calitatea tensiunii de
alimentare, orice abatere a amplitudinii, frecvenței sau formei undei sinusoidale de la valorile
nominale reprezentând o potențială problem de calitate. 7
Parametri calității energiei electrice se referă la măsurători și caracteristici specifice energiei
electrice furnizate, care indică gradul de fiabilitate și calitate a acesteia. Asigurarea unei calități
corespunzătoare a energiei electrice este esențială pentru a preveni disfuncționalități în
echipamentele electrice și electronice, pentru a asigura siguranța personalului și pentru a optimiza
eficiența energetică.
Calitatea energiei electrice nu depinde doar de furnizor, ci și de consumatorii racordați la
rețeaua de distribuție națională. Unii consumatori pot determina influențe perturbatoare în rețeaua
de furnizorului, astfel afectând funcționarea corectă a altor consumatori radordați la aceeași rețea.
În continuare sunt prezentate perturbații care pot apărea în rețelele electrice:8

 Variația frecvenței reprezintă abatarea frecvenței fundamentalei de la valoarea nominală

(50 Hz sau 60 Hz).

 Armonicile tensiunii sau curentului sunt componente sinusoidale ale căror frecvențe
reprezintă multipli întregi ai frecvenței fundamentale. Sarcinile neliniare, cum ar fi
echipamentul electric, produc curenți armonici atunci când sunt alimentate cu tensiune
sinusoidală. Acești curenți armonici pot fi injectați în rețea, putând distorsiona forma de
undă a tensiunii, care devine nesinusoidală.

8
 Zgmonotul reprezintă semnale electrice nedorite, care se spresupun peste forma de undă
a tensiunii sau curentului. Acestea se pot manifest ape conductele de fază, de nul sau pe
liniile de semnal. Principalele cause ale zgomotului sunt legăturile la pământ
necorespunzătoare, funcționarea normal a dispozitivelor electronice, prezența arcului
electric.

 Ciupiturile fac parte dintr-o cateorie aparte de perturbații periodice ale tensiunii, fiind
cauzate de funcționarea normal a dispozitivelor electronice de putere, atunci când
curentul este comutat de pe o fază pe alta. Aceste perturbații pot conduce, de asemenea,
la funcționarea defectuoasă a echipamentului

 Golurile de tensiune reprezintă scăderi ale tensiunii între 10 % si 90%. Sunt cauzate fie
de creșterea puternică a curentului, fie de creșterea impedanței sistemului. În practică,
majoritatea perturbațiilor de acest gen se datorează creșterii curentului.

 Vârfurile de tensiune sunt opuse golurilor, reprezentând creșteri ale tensiunii în intervalul
10-80% față de valoarea nominală. Apar destul de rar în comparație cu golurile, putând
conduce la funcționarea defectuoasă și uzura premature a echipamentelor electrice.

9
  Subtensiunile reprezintă scăderea valorii efective a tensiunii de frecvență industrială.
Uneori, acestea nu sesizate, însă ele pot provoca defecte și uzură echipamentelor precum
motoarele care tind să se supraîncălzească.

 Supratensiunile sunt opusul subtensiunilor, având o valoare mai mare cu 10% din
tensiunea nominală

 Întreruperile de lungă sau scurtă durată sunt cauzate de defecte temporare în rețea și
afectează semnificativ activitățile și echipamentele care depind de această sursă.

Rezolvarea problemelor de calitate a energiei electrice reprezintă un process complex care

impune evaluarea calității energiei furnizate, prin monitorizarea tensiunilor și curenților în
punctele de alimentare, cât și prin monitorizarea perturbațiilor introduce de către consumator.

2. Sistemele fotovoltaice – componență

Captarea directă a energiei solare presupune mijloace artificiale, numite colectori solari, care
sunt proiectaţi să capteze energia, uneori prin focalizarea directă a razelor solare. Energia, odată
captată, este folosită în procese termice, fotoelectrice sau fotovoltaice.
Fotovoltaicele sau celulele solare sunt dispozitive semiconductoare care transformă lumina solară
în curent electric, fără o poluare sonoră și fără emisia unor gaze poluante in mediul ambiant.

10
 Un sistem fotovoltaic este alcătuit din panouri fotovoltaice, unul sau mai multe invertoare,
transformatoare și accesorii electrice/cabluri.

2.1. Panoul fotovoltaic

Panoul fotovoltaic este cea mai vizibilă componentă a unui sistem fotovoltaic. Acesta
reprezintă o colecție de celule conectate electric şi laminate între folii de acetat de vinil cu
transparență înaltă acoperite cu sticlă cu conţinut redus de fier și rezistent la intemperii. Celulele
solare vor fi legate cu ajutorul benzilor de cositor în grupe (şiruri - strings) care mai apoi se aşează
pe folia de EVA, după care se face conectarea grupelor între ele şi racordarea la priza de legătură
prin lipire.9

Fig. 3 Structura panoului fotovoltaic

Caracteristicile tehnice ale unui panou solar sunt:

 Tensiunea de mers în gol Uoc – Reprezintă tensiunea măsurată la bornele panoului fără
nici un consumator conectat la el și variază invers proporțional cu temperatura. Pentru
sistemele autonome, tensiunea de mers în gol are o valoare cuprinsă între 42-45 Vcc., în
timp ce pentru cele injectate în rețea, ajunge la o valoare de 30-36 Vcc.
 Curent de scurtcircuit Isc – Acest curent reprezintă curentul măsurat atunci cand bornele
panoului sunt conectate direct între ele (scurtcircuit), iar tensiunea este zero.
 Puterea maximă Pmax – Puterea maximă este posibilă doar în condiții ideale, astfel
puterea prezentată în fișele tehnice a panourilor fotovoltaice reprezintă puterea maximă
ideală.
 Tensiunea în punctul optim de funcționare Ump – Este volatajul panoului când este
conectat la o sarcină și funcționează la putere maximă

11
  Curentul în punctul maxim de funcționare Imp – Acesta reprezintă curentul panoului
când este conectat la o sarcină și funcționează la putere maximă
 Alte date tehnice prezente: eficiența panoului, tipul de celule și numărul acestora,
dimensiuni, greutate, număr de diode, etc.10

Principalele tipuri de panouri fotovoltaice:

2.1.1. Monocristaline – au o structură regulată și graulație foarte fină
– siliciul folosit pentru fabricarea acestor tipuri de panouri
fotovoltaice are un grad mare de puritate din punct de vedere
chimic, astfel devin foarte eficiente
– randament mare, între 16%-20%
– procesul de fabricație este energofag, perioada de recuperare
fiind mare; durata mare de amortizare prin energia furnizată
– acestea au o culoare de albastru închis, spre negru
– au o producție de curent pe parcusul unui an mai mare cu
aproxiamtiv 15% față de panourile fotovoltaice policristaline
– eficiența scade cu creșterea temperaturii11

Fig. 4 Panou fotovoltaic monocristalin

2.1.2. Policristaline – în timpul cristalizării, se formează mai multe cristale astfel având
un aspect neuniform
– materia primă folosită este refolosită de la siliciul folosit pentru
fabricare panourilor monocristaline

12
 – randamentul acestora este scăzut, între 12%-16%
– au preț scăzut
– eficiența acestora este bună în condiții de temperatură crescută,
dar mai scăzută în condiții de luminozitate redusă
– culoare albastră

Fig. 5 Panou fotovoltaic policristalin

2.1.3. Thin-film – aceste panouri funcționează într-un mod similar cu cele

monocristaline sau policrisaline
– nu conțin cristale de siliciu la fel ca panourile fotovoltaice
prezentate anterior, ci sunt alcătuite din stature subțiri și
multiple de material fotovoltaice (galiu, cupru, seleniu, ș.a.);
astfel panourile devin ușoare și flexibile
– pot fi folosite în sisteme mobile de producere a energiei
(automobile electrice solare, bărci)
– sunt puțin eficiente (randament maxim de 15%) și putere mică

Fig. 6 Panou fotovoltaic ”thin-film”

13
 2.2. Invertorul fotovoltaic

Invertorul reprezintă o componentă majoră a sistemului fotovoltaic; acesta este un dispozitiv

electric ce permite transformarea curentului continuu în curent alternativ: razele soalare ce
acționează asupra panourilor fotovoltaice sunt preluate acestea și transformate în curent
continuu.12 Prin funcționarea invertorului, curentul continuu este transformat in curent alternativ.

Fig.7 Invertor

Invertoarele folosite pentru centralele fotovoltaice pot fi invertoare de înaltă frecvență, de

joasă frecvență sau microinvertor.
Invertorul de înaltă frecvență este folosit pentru centralele fotovoltaice mari, iar pentru uz casnic
este folosit un microinvertor.

Cei mai importanți parametrii tehnici ai invertoarelor sunt:

La intarea invertorului:
 Tensiunea maximă de intrare – Reprezintă tensiunea ce nu trebuie depășită pentru a nu
defecta invetorul.
 Numărul de controlere MPPT – În cazul potențialelor probleme cu umbrirea parțială sau
orientări diferite, se recomandă folosirea unui invertot cu 2 MPPT-uri (Maximum Power
Point Tracking).
 MPPT operating voltage range – Este intervalul de tensiune pe care lucrează MPPT-ul.
 Start-up voltage – Reprezintă tensiunea minimă de la care începe să lucreze MPPT-ul.
Aceasta trebuie să tindă spre partea superioară a plajei MPPT-ului.

14
 Fig.8 Curba eficienței
Graficul de mai sus prezintă eficiența crescută la tensiune mare și pierderi mai mici pe cabluri.

Pe partea de ieșire a invertorului, curent alternativ:

 Puterea de ieșire nominală și cea maximă
 Curentul maxim de ieșire
 Factorul de putere
 Intervalul nominal de tensiune la ieșire
 Intervalul de frecvență a tensiunii de ieșire13

Tipuri de invertoare în funcție de tipul centralei fotovoltaice14:

2.2.1. On-grid – se poate conecta la rețeaua națională pentru asigurarea alimentării
atunci când panourile solare nu produc energie sau pentru a injecta energia în rețea
(în cazul prosumatorilor)
– sunt prevăzute cu protecție anti-insularizare, adică
deconectarea de la rețea atunci când apar avarii

Fig. 9 Exemplificare grafică a invertorului on-grid

15
2.2.2. Off-grid – funcționează complet independent de rețeaua de distribuție
– stochează energia solară din timpul zilei într-o baterie de
acumulatori și o utilizează noaptea

Fig. 10 Invertor fotovoltaic off-grid

2.2.3. Hibrid – invertoare ce sunt legate la rețeaua de distribuție, însă se pot

combina și cu bateriile
– dacă apar întreruperi în rețeaua de distribuție, invertorul poate
comuta în mod automat pe baterii

Fig. 11 Invertor fotovoltaic hibrid

16
 2.3. Transformatorul

Într-un parc fotovoltaic, trasformatorul este o componentă importantă. Acesta are ca principal
scop creșterea sau micșorarea tensiunii curentului electric generat de panourile solare. De
asemenea, el facilitează conectarea centralei fotovoltaice la rețeaua electrică. În cazul parcurilor
fotovoltaice, accesta poate funcționa ca un transformator de distribuție, conectând centrala la
rețeua de transport și distribuție a energiei electrice.

Fig.12 Simboluri uzuale ale transformatoarelor monofazate

Prin bobina primară a transformatorului trece curentul continuu generat de panouri, iar
bobina secundară transferă curentul alternativ către rețea. Când curentul continuu trece prin bobina
primară, se creează un camp magnetic ce induce o tensiune în bobina secundară. Apoi,
transformatorul crește sau scade nivelul de tensiune după cum este necesar pentru a converti
curentul continuu în cel alternativ. 15

Cele mai uzuale mărimi nominale ale transformatorului, care definesc regimul său de
funcționare (ce se găsesc inscripționate pe plăcuța de date a transformatorului) sunt:
 Puterea nominală – este puterea aparentă furnizată de transformator la bobinele circuitului
său secundar (variază de la câțiva VA până la 1GVA).
 Tensiunea primară nominală – tensiunea de alimentare a circuitului primar al
transformatorului (limitele valorice ale tensiunii se încadrează în limitele 1kV-1MV).
 Tensiunea secundară nominală – reprezintă tensiunea de mers în gol secundară atunci
când transformatorului i se aplică tensiunea primară nominală.
 Curentul primar nominal/ Curenul secundar nominal – sunt mărimi ce se pot calcula
direct, cunoscând parametrii prezentați anterior.
 Frecvența nominală – în general, are valoarea industrială de 50 HZ; însă poate avea valori
de până la ordinul MHz în domeniul electronicii.

17
  Raportul nominal de transformare k – este raportul dintre tensiunea secundară și cea
secundară atunci când secundarul merge în gol, iar primarul este alimentat cu tensiunea
nominală.
 Tensiunea de scurtcircuit – tensiunea aplicată primarului pentru ca înfășurările acestuia
să fie parcurse de curentul nominal, atunci când secundarul este scurtcircuitat.
 Curentul de mers în gol – curentul absorbit de înfășurarea primară când secundarul este
deschis (în gol)
 Pierderile de mers în gol – reprezintă puterea activă absorbită de transformator atunci
când este alimentat la tensiunea din primar, iar secundarul este în gol
 Pierderile în scurtcircuit – puterea absorbită de transformator atunci când primarul este
alimentat la tensiunea de scurtcircuit, iar secundarul este scurtcircuitat.
 Modul și grupa de conexiuni a înfășurărilor – indică felul în care sunt conectate
înfășurările primare și secundare ale transformatorului trifazat (stea/triunghi) și raportul
între unghiul format de fazorii similari dintre primarul și secundarul acelui transformator
(un număr cuprins între 0 și 12).

Alegerea configurației transformatorului depinde de alegerea statutului neutrului sistemului, care

determină modul în care este realizată protecția împotriva contactelor directe.16
 Rețea tip IT – neutru izolat față de pământ

Transformatorul poate avea înfășurările legate în stea sau triunghi pe partea dinspre invertor.
În cazul înfășurărilor stea, centrul stelei este izolat față de pamânt; daca înfășurarea este de tip stea,
centrul stelei nu este accesibil (nu există legare la pământ).
Protecția împotriva atingerilor indirecte se realizează prin instalarea unui dispozitiv de control al
rezistenței de izolare.

Fig. 13 Legarea transformatoarului cu rețea tip IT

18
  Rețea tip TN-S – neutru conectat la pământ

În acest caz, transformatorul are infășurările legate în conexiune stea pe parte apropiată de
invertor, iar centrul stelei conectat la pământ.
Este necesară instalarea unor întreruptoare de curent rezidual sau protecții la supracurenți.

Fig. 14 Legarea transformatorului cu rețea tip TN-S

2.4. Accesorii electrice/ Cabluri

O centrală fotovoltaică implică utilizarea mai multor accesorii și cabluri electrice pentru a
conecta și asigura funcționarea corespunzătoare a componentelor sale.17
Cablurile fotovoltaice sunt special concepute pentru a transporta curentul electric produs de
panouri. Acestea sunt de obicei cabluri cu izolație dublă, rezistente la radiația UV și la temperaturi
extreme.

Fig.15 Cabluri electrice folosite la asamblarea unei centrale fotovoltaice

19
Pentru dimensionarea acestora trebuie respectate trei criterii importante:
 Tensiunea nominală a cablului – Trebuie luate în considerare limitele tensiunii cablului,
la care șirurile de module fotovoltaice urmează să fie conectate
 Capacitatea de încărcare a cablului – Încărcarea maximă de curent este de asemenea
importantă în dimensionarea cablului. Este important de luat în considerare metoda de
legare, numărul de cabluri în paralel, temperatura.
 Minimizarea pierderilor prin cablu – Căderea de tensiune și pierderile asociate de putere
trebuie să fie cât mai scăzut. Această cădere de tensiune trebuie să fie mai mică de 3%, iar
pierderile prin cablu să aibă o valoare mai mică de 1%.

Cutiile de joncțiune sunt cutii utilizate pentru a conecta mai multe panouri solare la un singur
cablu fotovoltaic. Ele pot avea și protecții pentru supratensiuni sau supracurent.

Fig.16 Cutie de joncțiune folosită în centralele fotovoltaice

Dispozitive de protecție (Fuzibile și dispozitive de supratensiune). Pentru a proteja

sistemul împotriva supratensiunilor și a supracurentului, se folosesc adesea fuzibile și dispozitive
de supratensiune. Acestea sunt conectate în linia de curent continuu și alternativ și asigură
siguranța sistemului.

Contor bidirecțional se folosește dacă sistemul este conectat la rețeaua electrică publică
și se dorește măsurarea bidirecțională a energiei (consumul de energie și surplusul de energie livrat
în rețea).

20
 Fig.17 Contor bidirecțional

Cablu de împământare este necesar în scopuri de siguranță pentru a preveni riscurile de șoc
electric.

3. Parcurile fotovoltaice de mare putere (peste 1 MW)

Centralele fotovoltaice pentru consumatorii casnici poate ajunge până la o putere de 10kW, iar
sistemele de panouri solare cu puterea cuprinsă între 10 și 100 kW sunt întâlnite în rețeaua
industrială. Ele au în componență panouri fotovoltaice și unul sau mai multe invertoare; pe când
parcurile fotovoltaice au o putere instalată de ordinul megawaților (MWp). Cele din urmă conțin
și transformatoare. Trasformatoarele sunt componente esențiale în parcurile fotovoltaice deoarece
facilitează distribuția și transmisia energiei electrice generate de panourile solare către rețeaua
electrică.

3.1. Tipuri de centrale fotovoltaice

După tipul conectării la rețeaua de energie, centralele fotovoltaice sunt de două tipuri:

3.1.1. ON-GRID
Sistemul fotovoltaic ON-GRID este conectat la rețeaua electrică existentă; acesta produce
energie electrică pe durata zilei. Sistemul este alcătuit din elemente de producție, respectiv
panourile fotovoltaice (monocristaline sau policristaline) și elemente electrice. 18

Datorită faptului că nu este dotat cu acumulatori, surplusul de energie este injectat in rețeaua
publică. De asemenea, atunci cand nevoia de energie electrică este mai mare, diferența este
acoperită din energia preluată din rețea.

21
 Avantajul acestui tip de sistem este costul redus al facturii pentru energia electrică, iar ca
dezavantaj reprezintă faptul că nu ești independent total de furnizorii de energie electrică.19

Fig.18 Sistem fotovoltaic ON-GRID

3.1.2. OFF-GRID
Centrala OFF-GRID este un sistem de producere a energiei solare care nu este conectat la
rețeaua electrică publică.20 Include baterii care stochează energia produsă pe timpul zilei și folosită
noaptea sau în cazul penelor de curent. Această optiune este adesea aleasă în locații izolate sau în
locuri în care accesul la rețeaua electrică publică este dificil sau costisitor.

Centrala este alcătuită din următoarele componente:

 Panouri fotovoltaice – Montate de obicei pe acoperișuri sau în zone cu expunere mare la

soare, panourile captează energia solară și o transformă în electricitate.
 Baterii de stocare – Pentru a păstra energia produsă de panourile solare și folosită în
perioadele fără soare sau pe timp de noapte, un sistem off-grid include acumulari; aceștia
acumulează excesul de energie produsă și o eliberează când este necesar.
 Regulator de încărcare – Este folosit pentru a controla încărcarea și descărcarea bateriilor,
asigurându-se că acestea nu sunt suprasolicitate sau supraîncărcate.
 Invertor – Acesta convertește energia electrică stocată în acumulatori din curent continuu
în curent alternativ.21

22
 Fig. 19 Sistem fotovoltaic OFF-GRID

De asemenea, pentru a asigura o funcționare eficientă a sistemului, este important să existe

o monitorizare a performanței și un sistem de gestionare a consumului de energie. Acest lucru
poate include utilizarea unor dispositive inteligente pentru a controla încălzirea, iluminatul sau alte
dispozitive.
Sistemele off-grid pot fi mai costisitoare la instalare decât sistemele conectate la rețeaua
electrică datorită componentelor necesare și instalării. Cu toate acestea, ele pot fi o soluție viabilă
în locuri îndepărtate sau izolate unde costurile de extindere a rețelei electrice sunt mari.
Înainte de instalarea unei centrale fotovoltaice off-grid este necesară o analiză detaliată a
nevoilor energetice. Aceasta implică evaluarea consumului zilnic de energie și dimensionarea
sistemului corespunzător.

3.2. Efectul PID

Efectul PID se referă, în mod general, la modul în care un controler PID (Potential-induced
degradation)22 acționează pentru a menține o variabilă controlată (de exemplu viteza, temperatura,
poziția) la o valoare țintă. Acesta este un tip comun de controler utilizat în automatizare pentru a
regla sistemele în timp real.
În contextul sistemelor fotovoltaice, efectul PID se referă la impactul sau fenomenul de
degradare a performanței modulelor fotovoltaice ca rezultat al tensiunilor și curenților în exces

23
care apar în timp.23 Acest fenomen poate duce la pierderi semnificative de eficiență și performanță
a sistemului fotovoltaic.
Cauza principală a efectului de degradare potențială indusă (PID) este diferența mare de
potențial electric între materialul semiconductor (celula) și alte părți ale modului (cadre metalice,
sticlă, montură)24. Aceste tensiuni pot provoca migrația ionilor și electronilor în cadrul materialului
semiconductor, determinând schimbări în caracteristicile electrice ale celulelor.

Fig. 20 Modul de construcție a unei celule fotovoltaice

În figura 20 este prezentată compunerea celulei fotovoltaice (sticlă, material de încapsulare –EVA-
și cadrul de aluminiu) pentru a înțelege mai ușor acest fenomen.

Succint, când o celulă solară este polarizată cu o tensiune negativă mare, există o diferență
de tensiune relevantă între celulă în sine și cadrul modulului. Acesta este la potential zero deoarece
de cele mai multe ori este împământat, așa că, din cauza distanței foarte scurte dintre celulele solare
și cadru, dar și din cauza posibilei prezențe a impurităților în materialul de încapulare, se poate
crea un curent intre cele două componente generând o scurgere de curent pentru întreg modulul
fotovoltaic. 25
Efectele PID pot aduce pierderi de putere de până la 20%, însă ele sunt vizibile în timp- de
la câteva luni până la câțiva ani.26

24
 Fig. 21 Efectul PID vizibil la celulele fotovoltaice

Principalele aspecte ale efectului PID în sistemele fotovoltaice includ:

 Producția redusă de energie - Degradarea cauzată de efectul PID poate duce la pierderi
semnificative de producție de energie electrică din sistemele fotovoltaice deoarece
caracteristicile celulelor se deteriorează în timp.
 Creșterea tensiunii în circuit deschis (Voc) – Una dintre schimbările semnificative este
creșterea tensiunii în circuit deschis (fără sarcină) a modulelor fotovoltaice afectate de
efectul PID. Această tensiune este calculată în funcție de temperatura ambiantă și ne ajută
la determinarea numărului de panouri înseriate.
 Scăderea tensiunii la punctul maxim de putere (Vmpp) – Tensiunea modulului la
punctul de putere maximă, la fel ca tensiunea în circuit deschis, depinde, în principal, de
temperatură. Această tensiune poate scădea ceea ce reduce eficiența conversiei energiei
solare în energie electrică.
 Scăderea factorului de umplere(Fill Factor) – Fill factor reprezintă o măsură de
apropiere a eficienței maxime a unui modul fotovoltaic și poate scădea din cauza efectului
PID.
 Necesitatea reparațiilor sau înlocuirii – Modulele afectate de efectul PID necesită
reparații sau chiar înlocuiri premature, ceea ce duce la costuri suplimentare pentru
întreținerea sistemului.

25
 Fig. 22 Comparație între un modul fotovoltaic afectat de efectul PID și unul neafectat

Figura 22 arată modul în care efectul PID acționează asupra modulului fotovoltaic și cum îl
afectează; această reprezentare susține efectele negative prezentate mai sus. De exemplu, se poate
observa cum tensiunea la punctul maxim de putere scade atunci cand este prezent efectul PID.

Pentru a minimiza reacțiile efectului PID sunt necesare anumite măsuri de prevenție:

 Utilizarea modulelor fotovoltaice cu tehnologii avansate, care au rezistență crescută la

efectul PID
 Monitorizarea regulată a performanței sistemului pentru a detecta rapid potențialele
probleme cauzate de efectul PID
 Utilizarea de materiale de montare și sisteme de fixare izolante electric pentru a preveni
scurgerile de curent între celule și structurile de suport

3.3. Mari centrale fotovoltaice în lume

În ultimii ani, instalarea centralelor fotovoltaice a crescut considerabil din mai multe motive:
creșterea cerințelor energetice, costul mic al investițiilor în comparație cu alte tipuri de energii
regenerabile, avansarea tehnologiei, etc. Dezvoltarea acestui tip de energie s-a dezvoltat foarte
mult, astfel, costurile de achiziție și instalare sunt în medie mai mici cu 70% față de ultimul
deceniu.

26
 Astăzi, randamentul mediu al panourilor fotovoltaice este cuprins între 18 și 22 %, ajungând
însă și la valoarea maximă de 25%.
În continuare, sunt prezentate cele mai importante centrale fotovoltaice prezente astăzi în lume,
după capacitatea de producție.27

3.3.1. Parcul solar Gonghe, China

Proiectul fotovoltaic Gonghe este un proiect de energie solară fotovoltaică de 3.182 MW și
reprezintă cea mai mare centrală fotovoltaică atât ca și capacitate, cât și ca întindere. Acesta este
montat pe o suprafață de 64 km2.
Maximul de energie electrică generat într-o singură zi a fost de 803.000 hWh, pe o durată de
funcționare de 19 ore. Orele de utilizare anule a centralei pot ajunge la 3.138 de ore, iar generarea
de energie este de 156 de milioane kWh.
Centrala din China poate economisi aproximativ 51.200 de tone de cărbune și compensa peste
2 milioane de tone de emisii de dioxid de carbon (CO2) pe an.28

Fig.23 Parcul fotovoltaic Gonghe, China

3.3.2. Parcul solar Bhadla, India

Cu o capacitate totală instalată de 2245 megawați (MW) și întins pe o suprafață de 56 de
kilometri pătrați, parcul este situat în deșertul Thar. Această zonă a Indiei, Rajasthan, are cea mai
mare iradiere solară, de 5,72 kWh/m2/zi, ceea ce îl face un loc perfect pentru dezvoltarea parcului
solar. Țara are, de asemenea, avantajul unui potențial maxim de energie solară de 142 GW.29

27
 Fig.24 Imagini din satelit asupra dezvoltării Parcului solar Bhadla30

3.3.3. Parcul solar Pavagada, India

Tot în India se află cea de-a treia centrală fotovoltaică, capacitatea sa fiind de puțin peste 2.000
MW. Aceasta cuprinde opt segmente de instalații fotovoltaice cu o capacitate nominală a fiecărui
segment de 250MW. Fiecare segment este împărțit în cinci blocuri cu o capacitate de 50MW
fiecare. Energia electrică generată de fiecare bloc al parcului solar este trimisă către o stație de
punere în comun de 220 kV prin cabluri subterane cu circuit dublu de 66 kV/33 kV; cea din urmă
stație este conectată la o substație ce injectează energia în rețeaua națională.
Ponderea de energie solară reprezintă aproximativ 22% din capacitatea totală instalată.31

Fig. 25 Parcul fotovoltaic Pavagada, imagine din satelit

28
 3.4. Centrale fotovoltaice în Romania

România dispune de un potențial energetic mare pentru valorificarea energiei solare, cu

aproximativ 200 de zile însorite pe parcursul anului. Datorită climei și poziției geografice, zona de
sud a țării este este cea mai potrivită pentru amplasarea unui parc fotovoltaic. Fluxul anual de
energie solară este cuprins între 1000 kWh/m2/an (în zonele muntoase) și peste 1400 kWh/m2/an.32

Fig. 26 Radiația solară în România

Deși în țara noastră energia solară reprezintă una dintre cele mai puțin utilizate surse de
energie, parcurile fotovoltaice sunt în continuă dezvoltare. În următoarea figură (fig. 27), este
reprezentată schematic distribuția energiei în România.33

Fig.27 Distribuția producției de energie în România

29
 La sfârșitul anului trecut, puterea totală instalată în centralele electrice fotovoltaice
acreditate din România era de 1.357 MW.

În continuare, sunt prezentate cele mai mari parcuri fotovoltaice din România, cu o putere
instalată mai mare de 9 MW.34
 Centrala electrică fotovoltaică de la Ciuperceni, județul Satu Mare
Cunoscut și sub numele de “Parcul fotovoltaic Livada”, este întins pe o suprafață de 135 de
hectare, compus din 230.000 de panouri fotovoltaice și produce anual 67 GWh. Parcul este cel mai
mare din România si al doilea din Europa.

 CEF Izvoarele, județul Giurgiu

Centrala electrică fotovoltaică reprezintă cea de-a doua centrală fotovoltaică din România.
Parcul este construit pe o suprafață de 125 de hectare și are în compunere 215.000 panouri
fotovoltaice. Deși prima poziție este ocupată de o un parc fotovoltaic ce se întinde pe o suprafață
mai mare, CEF Izvoarele produce cu aproximativ 4GWh mai mult, 70GWh.

 Centrala electrică fotovoltaică Slobozia, județul Giurgiu

Pe locul trei regăsim o altă centrală localizată în județul Giurgiu, cu o suprafață de 113 hectare,
acoperită cu 180.000 panouri fotovoltaice. Aceasta generează o cantitate de energie electrică de
60GWh.

 CEF Ucea de Sus, județul Brașov

Cele două parcuri solare din județul Brașov, Ucea de Sus 1 și Ucea de Sus 2, se întind pe o
suprafață de 122 hectare. Din luna decembrie a anului 2013, parcul a fost concectat la rețeaua
locală de distribuție a energiei unde a furnizat 81 GWh.

30
 Analizând atât centrale fotovoltaice din România, cât și pe cele din întreaga lume prezentate
în capitolul anterior, putem trage anumite concluzii legate de locația optimă a acestora:

 Iradierea solară – Cele mai potivite locații de amplasare a unui parc fotovoltaic sunt cele
cu un nivel ridicat de iradiere solară, unde panourile solare pot capta mare parte din energia
solară.
 Climatul – Deși am putea fi influențați să spunem ca regiuni precum deșertul (unde soarele
este foarte puternic) sunt cele mai optime, regiunile cu climatat temperat, cu puține condiții
meteorologice extreme sunt mult mai potrivite. Excesul de căldură sau fluctuațiile extreme
de temperatură pot afecta performanța panourilor solare.
 Topografie – Terenurile cu pante abrupte sau înclinații semnificative pot necesita
numeroase lucrări de pregătire a terenului pentru montarea centralei fotovoltaice; astfel pe
regiunile plate sau ușor înclinate sunt mai ușor de amenajat panourile solare.
 Costurile – În faza proiectării unui parc solar, trebuie analizat costul asociat pregătirii
terenului, construcției infrastructurii, achiziționării si instalării echipamentelor, precum si
costul de operare și întreținere pe termen lung.

3.5. Analiza unei centrale fotovoltaice

În continuare este studiată calitatea energiei electrice dintr-o centrală fotovoltaică conectată la
sistemul energetic national (SEN), cu puterea instalată de 8 MW. Mai precis, vor fi analizate valori
ale parametrilor principali de calitate a energiei electrice, dar și diverse regimuri de funcționare a
principalelor elemente de rețea din cadrul acestei centrale fotovoltaice.

31
 Fig. 28 Schema electrică simplificată a centralei de putere

În figura 28 este prezentată schema generală a centralei fotovoltaice în stare normală de

funcționare.
Puterea instalată a centralei este de aproximativ 9.5 M şi produce (în regim normal de
funcționare) o putere maximă de 8.5 MW. Puterea medie monitorizată injectată în rețeaua
energetică națională este de 8 MW.35

Componența centralei este urmatoarea:

 35332 de panouri fotovoltaice policristaline de 240 W fiecare, cu Vpv (tensiune
maximă) = 29,2 Vdc, Imp (curent maxim ) = 8,22 Acc, Voc (tensiune circuit deschis) =
37,25 Vcc și Isc (curent scurtcircuit) = 8,78 Acc;
 146 de invertoare cu putere de 55 kW. Acestea sunt dedicate funcționării în instalații
fotovoltaice având posibilități de integrare în bucle de reglaj P-Q (P putere activă şi Q
putere reactivă);
 6 transformatoare electrice cu puterea nominală 1600 kVA de tip ONAN (etanșe în ulei,
cu senzori de temperatură, gaz și nivel de ulei) și pierderi în sarcină reduse.

32
 Transformatoarele sunt special concepute pentru a funcționa în regimuri specifice din
centrale fotovoltaice şi au tensiunile nominale de 20 kV, respectiv 0,32 kV;
 2 km de cabluri de medie tensiune (20 kV) din aluminiu cu secțiuni de 180 mm2 şi respectiv
240 mm2, destinate conexiunii între diversele puncte ale centralei;
 10 km de cablu de medie tensiune (20 kV) din aluminiu cu secțiunea de 400 mm2 destinat
conectării centralei fotovoltaice prin intermediul unei stații de conexiune la SEN.

3.5.1. Măsurătorile de calitate a energiei

Măsurătorile de calitate a energiei electrice au fost efectuate pe partea de joasă tensiune a

transformatoarelor de 1600 kVA/20/0,32 kV, folosindu-se cordoane Rogowski de curent,
debroșabile, pentru măsurarea curenților (care pot ajunge până la 2,5 kA) şi testere de tensiune
pentru măsurarea tensiunilor secundare de 320 V. Au fost investigate toate cele 6 transformatoare
din centrală cu ajutorul a două analizoare de calitate a energiei electrice: Fluke 435, respectiv,
Chauvin Arnoux CA 8335.
Monitorizarea celor mai importanți parametri de calitate a energiei a fost efectuată începând
cu 16.07.2021 şi până în data de 27.07.2021 (perioadă de vară relevantă pentru funcționarea
centralei). Având în vedere faptul că factorul de încărcare al transformatoarelor este similar pentru
toate cele 6 unități, prezentam în cele ce urmează rezultatele măsurătorile doar pentru un singur
transformator.

33
 Fig.29 . Formele de undă, diagramele fazoriale și spectrul armonic al tensiunilor la bornele
transformatorului

Fig. 30 Formele de undă, diagramele fazoriale și spectrul armonic al curenților prin înfășurările de joasă
tensiune ale transformatorului

În figura 29 ne sunt prezentate formele de undă, diagramele fazoriale și spectrul armonic

al tensiunilor la bornele transformatorului, iar în figura 30 sunt reprezentați aceiasi parametrii, însa
pentru curenții de joasă tensiune de la bornele transformatorului.

34
 Fig.31 Valorile efective, valorile de vârf și factorul de vârf și frecvența pentru tensiunile și curenții pe
partea de joasă tensiune a transformatorului

Fig.32 Puterea activă, reactivă, aparentă și factorul de putere măsurați pe partea de joasă tensiune a
transformatorului
În figurile 31 si 32 sunt reprezentate valorile efective (RMS), valorile de vârf (PK),
factorul de vârf (CF), valoarea frecveței pentru tensiunile și curenții pe partea de joasă tensiune a
transformatorului; respectiv valorile masurate pentru cele trei puteri (activă, reactivă și aparentă)
și factorul de putere, de asemenea pe partea de joasă tensiune a transformatorului.

Dupa cum a fost specificat, parametrii principali ai energiei au fost monitorizați pe timpul
verii datorită vremii favorabile acestui tip de energie regenerabilă. Astfel modul de variație a
parametrilor este prezentat în figurile 33, 34, respectiv 35.

Se poate observa cum defazajul curentului față de tensiunile de fază este egal cu 180
grade (centrala funcționează în regim de generator). Centralele electrice fotovoltaice se
sincronizează cu tensiunile de rețea (in cazul nostru 20 kV) și generează energia electrică pe
traseul: panouri – invertoare –transformatoare – cablu de record la SEN.

35
 Fig. 33 Variația valorilor efective (RMS) ale tensiunilor de fază și ale curenților măsurate pe partea de
joasă tensiune a transformatorului

Fig. 34 Variația valorilor puterilor active şi reactive (P, Q) măsurate pe partea de joasă tensiune a
transformatorului

Fig. 35 Variația valorilor distorsiunii armonice totale (THD) pentru tensiunile și curenții măsurați pe
partea de joasă tensiune a transformatorului

3.5.2. Fluke 435

Controlul calității energiei electrice se realizează cu ajutorul unor analizatoare de calitate
a energiei. Acestea permit măsurarea tensiunii, curentului, frecvenței, defazajului, factorului de
putere în rețelele electrice de joasă tensiune, pe intervale scurte sau mai lungi de timp. De
asemenea, ele pot reda analize armonice (de tensiune și curent) sau analiza regimurilor tranzitorii
sau a altor tipuri de perturbații.

36
 Fluke 435 a fost folosit pentru monitorizarea celor mai importanți parametri de calitate a
energiei prezentați anterior. Analizatorul de calitate a energiei Fluke 435 este un instrument
monofazat, portabil, cu un domeniu de frecvență extins (0-400 Hz), care poate fi utilizat atât pentru
soluționarea problemelor legate de calitatea energiei electrice, cât și pentru diagnosticarea
defecțiunilor generale ale echipamentelor. Mai mulți parametri sunt măsurați simultan și afișați în
formate care descriu rapid starea generală a calității energiei. Datele pot fi accesate sub formă de
valori digitale simple, grafice, forme de undă sau diagrame fazoriale.36

Fig.36 Analizator de calitate a energiei Fluke 435

3.5.3. Pierderile de putere în elementele de rețea ale centralei

3.5.3.1. Calculul energiei în transformatoarele centralei

Două tipuri de pierderi calculate sunt:

 Pierderile de putere activă într-un transformator
 Pierderile de energie electrică în liniile electrice

37
 Pierderile de putere activă într-un transformator

O modalitate de evaluarea a pierderilor de putere în transformator este utilizarea unui model

simplificat de bilanț energetic37. Acest model urmărește determinarea rapidă a pierderilor totale
(de putere activă sau reactivă) în transformator fără o disociere a acestora (indicarea explicită a
pierderilor în înfășurări şi miezul feromagnetic). Încărcarea transformatorului este exprimată fie
ca raportul dintre puterea aparentă măsurată în secundar şi puterea nominală a transformatorului
𝑆 𝐼
𝛽 = 𝑆 , fie ca raportul dintre curentul măsurat în secundar şi curentul nominal 𝛽 = 𝐼 2 .
𝑛 2𝑛

De asemenea, sunt necesare și pierderile în gol 𝛥𝑃0 și cele în scurtcircuit 𝛥𝑃𝑠𝑐 prezente de cele
mai multe ori pe plăcuța indicatoare a transformatorului. Acestea poti fi extrase, de asemenea, din
documentația oferită de producător.
În final, pierderile de putere activă au fost determinate cu ajutorul relației:

𝛥𝑃𝑇 = 𝛥𝑃0 + 𝛽 2 ∙ 𝛥𝑃𝑠𝑐

Puterea reactive în transformator se poate define cu relația:
𝛥𝑄𝑇 = 𝛥𝑄0 + 𝛽 2 ∙ 𝛥𝑄𝑠𝑐
unde: 𝛥𝑄0 ≌ 𝑖0 [%]𝑆𝑛 [VAr]
𝛥𝑄𝑠𝑐 ≌ 𝑢𝑠𝑐 [%]𝑆𝑛 [VAr]

 Pierderile de energie electrică în liniile electrice

Pierderile de energie electrică în liniile electrice sunt definite de relația:

𝛥𝐸𝐿 = 3 ∙ 𝑘𝑓 ∙ 𝐼 2 𝑚 ∙ 𝑅𝐿 ∙ 𝜏𝑓 ∙ 10−3

În care: 𝑘𝑓 este coeficientul de formă al funcției I=f(t) reprezentând variația în timp a curentului
𝐼𝑚𝑝
de linie I; acest coeficient este definit de relația 𝑘𝑓 = 𝐼𝑚

Im este valoarea medie a curentului măsurat la capătul alimentat al liniei

Imp este valoarea medie patratică a curentului măsurat la capatul alimentat al liniei
𝑅𝐿 este rezistență echivalentă, pe fază, a liniei (care se determină)
𝜏𝑓 este timpul de funcționare a liniei

38
 Pentru alegerea corectă a transformatorul, vom compara trei transformatoare trifazate de
putere, cu puterea nominală diferită:

 Date nominale transformator având puterea nominală aparentă Sn = 1000 [kVA]

Puterea nominală aparentă 𝑆𝑛 kVA 1000

Tensiunea primară nominală 𝑈1𝑛 kV 6
Tensiunea secundară nominală 𝑈2𝑛 kV 0,4
Curentul primar nominal 𝐼1𝑛 A 95
Curentul secundar nominal 𝐼2𝑛 A 1443
Grupa de conexiuni - Dyn05
Pierderile de mers în gol 𝛥𝑃0 W 1850
Pierderile de scurtcircuit 𝛥𝑃𝑠𝑐 W 10500
Curentul de mers în gol 𝑖0 % 1,4
Tensiunea de scurtcircuit 𝑢𝑘 % 6

Centrala funcționează 12 ore pe zi, 7 zile pe saptamană; astfel consumul de energie activă în
transformator o determinam astfel:

Timpul total de conectare: τt = 24 [h]

Durata de funcționare într-o zi: τf = 12 [h]

Factorul de sarcină maximă este raportul dintre curentul maxim de încarcare Imax și curentul
𝐼𝑚𝑎𝑥
nominal în transformatorul secundar I2N : βmax = 𝐼2𝑁

Curentul maxim de încarcare este dat de valoarea maximă a curentului generat de inverotare de la
stația de transformare respectivă:

𝑃𝑖𝑛𝑣 1320
𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 1905,26 [𝐴]
√3 × 𝑈2𝑁 √3 × 0.4

39
 1905,26
Astfel factorul de incarcare devine: 𝛽𝑚𝑎𝑥 = = 1,32
1443

Valoarea maximă a factorului de încarcare este atinsă doar 2 ore în fiecare zi de producție, deci
factorul mediu de încarcare 𝛽𝑚𝑒𝑑 = 0.8 × 𝛽𝑚𝑎𝑥 = 0.8 × 1,32 = 1,056

Consumul de energie reactivă printr-un transformator pe perioada unei zile este:

𝛥𝐸𝑎−𝑑𝑎𝑦 = 𝛥𝑃0 ∙ 𝜏𝑡 + 𝛽𝑚𝑒𝑑 2 ∙ 𝛥𝑃𝑠𝑐 ∙ 𝜏𝑓 = 1.85 ∙ 24 + 1,0562 ∙ 10,5 ∙ 12 = 184,91 [𝑘𝑊ℎ]

Fiind 6 transformatoare, pierderea în toate cele 6 transformatoare poate fi aproximată cu relația:

𝛥𝐸𝑎−𝑑𝑎𝑦 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 6 ∙ 𝛥𝐸𝑎−𝑑𝑎𝑦 = 6 ∙ 184,91 = 1109,46 [𝑘𝑊ℎ]

 Date nominale ale transformatorului cu puterea nominală aparentă Sn = 1600 [kVA]

Puterea nominală aparentă 𝑆𝑛 kVA 1600

Tensiunea primară nominală 𝑈1𝑛 kV 20
Tensiunea secundară nominală 𝑈2𝑛 kV 0,4
Curentul primar nominal 𝐼1𝑛 A 46,2
Curentul secundar nominal 𝐼2𝑛 A 2309,4
Grupa de conexiuni - Dyn11
Pierderile de mers în gol 𝛥𝑃0 W 2600
Pierderile de scurtcircuit 𝛥𝑃𝑠𝑐 W 16000
Curentul de mers în gol 𝑖0 % 2
Tensiunea de scurtcircuit 𝑢𝑘 % 6

Factorul de sarcină maximă este raportul dintre curentul maxim de încarcare Imax și curentul
𝐼𝑚𝑎𝑥
nominal în transformatorul secundar I2N : βmax = 𝐼2𝑁

40
Curentul maxim de încarcare este dat de valoarea maximă a curentului generat de inverotare de la
stația de transformare respectivă:
𝑃𝑖𝑛𝑣 1320
𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 1905,26 [𝐴]
√3 × 𝑈2𝑁 √3 × 0.4

1905,26
Astfel factorul de incarcare devine: 𝛽𝑚𝑎𝑥 = = 0,82
2309,4

Valoarea maximă a factorului de încarcare este atinsă doar 2 ore în fiecare zi de producție, deci
factorul mediu de încarcare 𝛽𝑚𝑒𝑑 = 0.8 × 𝛽𝑚𝑎𝑥 = 0.8 × 0,82 = 0,656

Consumul de energie reactivă printr-un transformator pe perioada unei zile este:

𝛥𝐸𝑎−𝑑𝑎𝑦 = 𝛥𝑃0 ∙ 𝜏𝑡 + 𝛽𝑚𝑒𝑑 2 ∙ 𝛥𝑃𝑠𝑐 ∙ 𝜏𝑓 = 2,6 ∙ 24 + 0,6562 ∙ 16 ∙ 12 = 145,024 [𝑘𝑊ℎ]

Fiind 6 transformatoare, pierderea în toate cele 6 transformatoare poate fi aproximată cu relația:

𝛥𝐸𝑎−𝑑𝑎𝑦 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 6 ∙ 𝛥𝐸𝑎−𝑑𝑎𝑦 = 6 ∙ 145,024 = 870,144 [𝑘𝑊ℎ]

 Date nominale ale transformatorului cu puterea nominal aparentă Sn = 2000 [kVA]

Puterea nominal aparenta 𝑆𝑛 kVA 2000

Tensiunea primara nominala 𝑈1𝑛 kV 20
Tensiunea secundara nominala 𝑈2𝑛 kV 0.32
Curentul primar nominal 𝐼1𝑛 A 46.9
Curentul secundar nominal 𝐼2𝑛 A 2866.8
Grupa de conexiuni - Dyn11
Pierderile de mers in gol 𝛥𝑃0 W 1700
Pierderile de scurtcircuit 𝛥𝑃𝑠𝑐 W 14000
Curentul de mers in gol 𝑖0 % 4.25
Tensiunea de scurtcircuit 𝑢𝑘 % 6

41
 𝐼𝑚𝑎𝑥
Factorul de sarcină maximă: βmax = 𝐼2𝑁

Curentul maxim de încărcare:

𝑃𝑖𝑛𝑣 1320
𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 2384,39 [𝐴]
√3 × 𝑈2𝑁 √3 × 0.32

2384.39
Astfel factorul de încarcare devine: 𝛽𝑚𝑎𝑥 = = 0,82
2866.8

Valoarea maximă a factorului de încărcare 𝛽𝑚𝑒𝑑 = 0.8 × 𝛽𝑚𝑎𝑥 = 0.8 × 0.82 = 0,66

Consumul de energie reactivă printr-un transformator pe perioada unei zile este:

𝛥𝐸𝑎−𝑑𝑎𝑦 = 𝛥𝑃0 ∙ 𝜏𝑡 + 𝛽𝑚𝑒𝑑 2 ∙ 𝛥𝑃𝑠𝑐 ∙ 𝜏𝑓 = 1.7 ∙ 24 + 0.662 ∙ 14 ∙ 12 = 113,98 [𝑘𝑊ℎ]

Fiind 6 transformatoare, pierderea în toate cele 6 transformatoare poate fi aproximată cu relația:

𝛥𝐸𝑎−𝑑𝑎𝑦 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 6 ∙ 𝛥𝐸𝑎−𝑑𝑎𝑦 = 6 ∙ 113.98 = 683,88 [𝑘𝑊ℎ]

Datorită calculelor finale (pierderea în transformatoare - 𝛥𝐸𝑎−𝑑𝑎𝑦 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ), alegem

transformatorul cu puterea nominală aparentă Sn = 2000 [kVA] deoarece are valoarea cea mai
mică.

3.5.3.2. Calculul pierderilor în cablul de medie tensiune

Cablurile de medie tensiune din cadrul centralei fotovoltaice sunt trifazate, din aluminiu, cu
secțiuni de 185 mm², respectiv 240 mm². Lungimea totală a acestora poate fi estimată la maxim 2
km. Linia de racordare dintre parcul fotovoltaic și punctul de conectare –aflat la 50m distanță de
stația de transformare Marsa 110/20kV și aproximativ 9km de parcul solar- este construită
subteran. Caracteristica LES este un cablu de medie tensiune 2/20kV A2XS(FL)2Y1x400_16
400mm2.

42
 Datorită distanței de la centrală până la punctul de conectare în rețeaua de distribuție
(aproximativ 10 km) a fost ales un cablu de 400mm2 de Aluminiu, cu un ecran de 16 mm2 Cupru.

În tabelul următor este prezentată valoarea rezistențelor diferitelor cabluri de Al în funcție de

sectiunea acestora corespunzătoare unei distante de ~1000 metri.

Curen Pierderile
Secțiune Rezistența t Puterea Pierderile relative în cablu
conducto electrică a maxim circulată în cablu Pc pc[%]=
r [mm2] conductorului tranzit P [kW] [kW] Pc
pc [%]  100
de Al [Ω] at [A] P

185 1,69 86,71 3 000 38 1,27

1,30 144,51 5 000 81 1,63
240
1,30 86,71 3 000 29 0,98
0,78 245,66 8 500 141 1,66
400 0,78 144,51 5 000 48 0,98
0.78 86,71 3 000 17 0,59

Așa cum se poate remarca, pierderile de putere activă în toate cablurile de medie tensiune au
valori nesemnificative relativ la valoarea puterii circulate. Prin urmare aceste cabluri nu determină
o reducere semnificativă a eficienței energetice a centralei. Pe de altă parte, puterea reactivă
generată de aceste cabluri are însă valori semnificative, în special cea datorată cablului de 10 km.
Pentru cablurile le lungime 2 km, se apreciază că puterea reactivă generată de acestea este practic
compensată de puterea reactivă inductivă produsă de înfășurările (bobinele) transformatoarelor.

43
4. Circulata puterilor reactive în parcul fotovoltic

Circulația puterilor reactive într-un parc fotovoltaic este un aspect important al gestionării
eficiente a energiei în sistemul de distribuție și transmisie electrică. Puterea reactivă este o
componentă a puterii electrice care nu produce lucru mecanic, dar este necesară pentru menținerea
tensiunii în rețeaua electrică și pentru funcționarea corectă a dispozitivelor electrice.38

Câteva aspecte cheie legate de circulația puterilor reactive într-un parc fotovoltaic sunt:
 Putere reactivă produsă: Atunci când panourile solare generează energie electrică,
aceasta constă dintr-o componentă de putere activă (Watt) și o componentă de putere
reactivă (Var). Puterea reactivă este necesară pentru a menține tensiunea în limitele
specificate în rețeaua electrică și pentru a compensa pierderile de tensiune care pot apărea
în timpul transmiterii energiei.
 Compensarea puterii reactive: În sistemele fotovoltaice, puterea reactivă poate fi
compensată folosind dispozitive precum condensatoare sau baterii cu stocare de energie.
Aceste dispozitive pot furniza sau absorbi putere reactivă pentru a menține tensiunea în
limite acceptabile.
 Controlul puterii reactive: Controlul puterii reactive poate fi realizat utilizând controlere
automate care monitorizează tensiunea și factorul de putere din rețea. Aceste controlere pot
ajusta operația dispozitivelor de compensare a puterii reactive pentru a menține factorul de
putere la un nivel optim.
 Factorul de putere: Factorul de putere (cosinusul unghiului de fază dintre puterea activă
și cea reactivă) este o măsură a eficienței cu care este utilizată energia electrică. Un factor
de putere apropiat de 1 indică o utilizare eficientă a energiei, în timp ce un factor de putere
scăzut poate duce la pierderi de energie și la scăderea eficienței sistemului.
 Impactul asupra rețelei electrice: O gestionare adecvată a puterii reactive într-un parc
fotovoltaic poate reduce perturbările în rețea, poate îmbunătăți stabilitatea tensiunii și poate
evita supratensiunile sau subtensiunile care ar putea afecta echipamentele electrice.
Aceasta contribuie la asigurarea calității și fiabilității furnizării de energie electrică

Parcul fotovoltaic prezentat anterior este permanent racordat la SEN prin cablul de medie
tensiune în punctul de conexiune determinând astfel două regimuri permanente de funcționare a

44
centralei: regimul normal de funcționare de tip generator, care se manifestă în timpul zilei (diurn),
când parcul debitează energie în SEN și un regim de tip consumator capacitiv pe timpul nopții
(nocturn).39

4.1. Regimul normal de funcționare a centralei: Generator (Diurn)

În timpul zilei (modul diurn), în regim normal de funcționare, centrala este în regim de “generator”.

Fig. 37 Reprezentare mod de funcționare diurn

Pe timpul zilei, toate transformatoarele sunt alimentate pe joasă tensiune (0.32 kV) de panouri
și “debitează” pe medie tensiune (20 kV). Puterea reactivă de aproximativ 550 kVAr (impunsă de
cablul de medie tensiune) este asigurată de cele 1466 de invertoare în mod egal, fiecare dintre
acestea consumând o putere reactive-inductivă de circa 3,767 kVAr.

În această situație, corecția factorului de putere se realizează automat prin reglajul comutației
invertoarelor; astfel, în punctul de racordare la Sistemul Energetic National, se ajunge la o valoare
în intervalul [0.98-0.99] inductiv. La o valoare acceptată maximă de 30 kVAr, reglajul poate trece
în capacitiv, datorită variației rapide a puterii la care bucla de reglaj de răspunde instantaneu.

45
 4.2. Regimul capacitiv de funcționare a centralei: Receptor (Nocturn)

Pe timpul nopții, centrala devine un receptor capacitive, iar puterea reactivă este asigurată prin
reglajul unghiului de aprindere a 60 de invertoare fiecare dintre ele consumând o putere reactiv-
capacitivă de circa 9,166 VAr.
Toate transformatoarele sunt alimentate din punctul de conexiune (MT/IT) la Sistemul
Energetic Național, iar panourile sunt alimentate din convertizoare (care sunt în regim de redresor
comandat cu sarcină mică). Puterea activă consumată de centrala fotovoltaică este de doar 40÷50
kW, fiind determinată exclusiv de pierderile în transformatoare (care funcționează practic în gol)
și de serviciile auxiliare ale cabinelor transformatoarelor (încălzire, iluminat, ventilație etc.). În
aceste condiții, puterea reactivă în centală (impusa de cablul de MT de ~10km) este de 500 kVAr.

4.2.1. Reglarea unghiurilor de comuțatie pentru invertoare

În timpul nopții, producția de energie fotovoltaică este zero deoarece nu există lumină solară
disponibilă. Cu toate acestea, în unele situații, cum ar fi lumina lunii, poate exista o mică producție
de energie solară.
Astfel se reglează unghiurile de comuțatie pentru invertoarele din centrală astfel încat acestea
să funcționeze în regim inductiv, compensându-se în acest mod toată puterea reactivă generată de
cabluri. Invertoarele sunt în regim de redresor comandat, panourile fiind astfel alimentate cu
aproximativ 500 V cc.
Fenomenul de PID (Potential Induced Degradation), poate duce la înnegrirea panourilor și
nefuncționarea acestora în condiții optime.40 În final, acest efect duce la reducerea puterii generate
de centrală și determină costuri suplimentare pentru înlocuirea panourilor degradate.

46
 Fig. 38 Reprezentare a funcționării centralei pe timpul nopții

4.2.2. Oprirea invertoarelor și montarea pe JT a fiecărui transformator a unor bobine de

compensare

O altă soluție de compensare a puterii reactive pe timpul nopții este oprirea invertoarelor şi
montarea direct pe partea de pe JT a fiecărui transformator a unor bobine de compensare trifazate
(în conexiune stea) asigurându-se astfel puterea totală de cca. 550 kVAR (inductiv). Aceste bobine
sunt deconectate automat la intrarea în regim de generator a parcului (reapariția fluxului luminos).
Bobinele sunt dimensionate la o putere de cca. 10 % din puterea transformatoarelor rezultând
6 unități trifazate de 160 kVAR. Acestea sunt deconectate automat la funcționarea panourilor
(apariția fluxului luminos - dimineața), când centrala trece în regim generator (altfel solicitarea
termică a bobinelor devine foarte intensă).
Suplimentar, se propune și regenerarea proprietăților panourilor deteriorate (datorită
alimentarii acestora de către invertoarele care asigurau compensarea pe timpul nopții). Astfel,
invertoarele sunt deconectate din circuit, iar panourile sunt alimentate de convertoare speciale
numite „float controller” sau „PID Killer”. 41Acestea din urmă aplică o tensiune inversă panourilor
fotovoltaice de cca. 875 Vcc, determinând regenerarea în proporție de cca 80 % a proprietățile
inițiale ale acestora (fenomen numit și „albirea panourilor”).
De asemenea, şi acest sistem este unul complet automatizat „float controlerele” monitorizează
tensiunea pe partea curent continuu, iar când aceasta este aproape de zero (lipsă flux luminos -
noapte) se conectează la panouri și aplică acestora tensiunea inversă de regenerare.

47
 Fig. 39 Reprezentare mod de funcționare nocturn, cu bobine de compensare

5. Concluzii

În era în care energia regenerabilă și durabilă devine tot mai vitală pentru sustenabilitatea
noastră pe termen lung, parcurile fotovoltaice on-grid au devenit o parte esențială a peisajului
energetic global. Aceste parcuri reprezintă un pas important către independența față de sursele
tradiționale de energie și reducerea amprentei de carbon. Cu toate acestea, pentru a maximiza
beneficiile aduse de aceste surse de energie verde, este esențial să ne asigurăm că energia electrică
produsă și livrată în rețeaua publică respectă standardele de calitate necesare pentru a asigura
funcționarea optimă a echipamentelor consumatoare și siguranța sistemului în ansamblu.
Studiul calității energiei din parcurile fotovoltaice este un proces complex care implică analiza
și evaluare diferitelor aspecte legate de calitatea energiei produse de aceste parcuri. Acest studiu
are ca scop identificarea și rezolvarea problemelor legate de calitatea energiei, precum fluctuațiile
de tensiune, distorsiuni armonice, fluctuații de frecvență sau probleme de stabilitate a sistemului.
Pentru a realiza acest studiu, se folosesc diferite instrumente și tehnici de măsurare și
monitorizare a calității energiei, precum analizoare de calitate. Aceste instumente permit
înregistrarea și analiza parametrilor de calitate a energiei, precum tensiunea, curentul, frecvența
sau distorsiunile armonice.
Pe baza rezultatelor obținute în urma măsurătorilor și analizelor se pot identifica eventuale
probleme de calitate a energiei și se pot propune soluții pentru remedierea acestora. Aceste soluții
pot include instalarea de filtre de distorsiuni armonice, reglarea parametrilor sistemului sau
implementarea de tehnologii avansate de control al calității energiei.

48
 Analizele de calitate și eficiență energetică efectuate asupra parcului fotovoltaic prezentat au
relevat faptul că un factor de încărcare optim al transformatoarelor este de aproximativ 0,7. Acest
lucru asigură o bună funcționare a centralei în toate regimurile sale de funcționare examinate (atât
diurn, cât și nocturn).
Datorită lungimii considerabile (10 km) a traseului cablului de medie tensiune care conexează
centrala fotovoltaică cu punctul de racordare la SEN, este produsă o valoare importantă de putere
reactivă care trebuie compensată. Valoarea factorului de putere în punctul de conexiune este impus
de SEN la valoarea de minim 0.98 inductiv.
Fenomenul PID (numit și „degradare indusă de potențial”) este datorat regimului de generator
al centralei pe timp de noapte, panourile solare fiind alimentate de invertoare. Evitarea acestui
fenomen a fost realizată prin deconectarea invertoarelor și compensarea cu elemente inductive
pasive (bobine de construcție specială) a puterii reactive capacitive. Acestea sunt conectate la
partea de joasă tensiune a transformatoarelor doar pe timpul nopții (când panourile nu debitează
putere). În același interval nocturn de timp panourile au fost conectate la convertizoare
suplimentare, de tip „PID killer”. Acestea reușesc, prin polarizarea inversă a panourilor deteriorate,
să restaureze în mod semnificativ puterea lor de generare (la aproape 80% din capacitatea inițială).
Evaluările eficienței de funcționare a tuturor echipamentelor utilizate pentru parcul solar sunt
foarte ridicate, după cum au relevat calculele. Prin urmare, sistemul este unul optimizat care și-a
atins limita tehnologică în ceea ce privește eficiența energetică.
Alte soluții alternative la problema corecției factorului de putere care ar putea fi adoptate sunt:
compensarea pe partea de medie tensiune (încă foarte scumpă) și utilizarea panourilor solare „fără
efect PID”.
Studiul calității energiei din parcurile fotovoltaice este important pentru asigurarea un
funcționări eficiente și fiabile a acestora precum și pentru protejarea echipamentelor și a rețelei
electrice în care sunt integrate.
Cu ajutorul acestei lucrări se propune contribuția la dezvoltarea cunoștințelor în domeniu și
oferirea de soluții practice pentru asigurarea faptului că parcurile fotovoltaice on-grid pot furniza
energie electrică de înaltă calitate, contribuind astfel la tranziția către un viitor mai verde și mai
sustenabil.

49
6. Referințe bibliografice
1
M.M.Mocanu, „Proiect-Energia solară”, 2020 p. 2
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83_fotovoltaic%C4%83
3
http://free-energy-monitor.com/index.php/energy/fotovoltaice
4
W.P Schill, A.Zerrahn, F. Kunz, “Prosumage of solar electricity”, Economics of energy and environmental policy,
vol. 6, pp. 7-8
5
https://www.forbes.com/home-improvement/solar/solar-energy-pros-and-cons/
6
B on Manteuffel, “Size matters - the pros and cons of outdoor PV fields”
7
A.E.Emanuel, J.A.McNeill, “Electric Power quality”, Annual Review of Energy and the Environment”, Electric
Power Quality
8
G.T.Heydt, Electric Power Quality, The Electrical Engineering Handbook, 2005
9
https://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_fotovoltaic
10
https://fotovoltaice.info/explicarea-parametrilor-din-fisa-tehnica-a-panourilor-fotovoltaice/
11
R.B.Bergmann, C. Berge, Advances in monocrystalline Si thin film solar cells by layer transfer
12
IEEE 1547, IEEE Standard for Interconnecting Distributed Resources with Electric Power Systems, 2003, pp. 8-
10
13
https://fotovoltaice.info/explicarea-specificatiilor-din-fisa-tehnica-a-invertoarele-fotovoltaice/
14
J. Peppanen, M.J.Reno, R.J.Broderick, S.Grijalva, Distribution System Model Calibration With Big Data From
AMI and PV Inverters
15
Curs Mașini electrice 1
16
https://electricalc.ro/subiecte-examen-autorizare/23-blog/196-tratarea-neutrului
17
S.Kumar, A Survey on PV Systems and Accessories in Asia, Chapter 173
18
D.M.Ward The effect of weather on grid systems and the reliability of electricity supply, Climatic Change 121, pp.
103–113 (2013)
19
A.Ghafoor, A. Munir, Design and economics analysis of an off-grid PV system for household electrification,
p.367
20
A. Baruah, M. Basu, Modelling of an off-grid roof-top residential photovoltaic nano grid system for an urban
locality in India, Energy for Sustainable Development, Volume 74,2023,Pages 471-498
21
https://zonetecsolar.ro/blog/post/ce-este-un-sistem-fotovoltaic-off-grid-si-ce-avantaje-are
22
C. R. Knospe, PID Control, IEE Control Systems Magazine, 2006, p.1
23
https://sisteme-foto-voltaice.ro/dictionar/pid/
24
J. Chang, H. Wang, H. Yang, J. Zhang and J. Huang, "The real situation of potential-induced degradation in
multicrystalline silicon photovoltaic power plant," 2016 IEEE 43rd Photovoltaic Specialists Conference (PVSC),
2016, pp. 1682-1685, doi: 10.1109/PVSC.2016.7749910.
25
Y. R. Golive et al., "Analysis of Field Degradation Rates Observed in All-India Survey of Photovoltaic Module
Reliability 2018," in IEEE Journal of Photovoltaics, vol. 10, no. 2, pp. 560-567, March 2020, doi:
10.1109/JPHOTOV.2019.2954777.
26
J. Oh, G. TamizhMani, S. Bowden and S. Garner, "Application of flexible glass to prevent PID in PV modules,"
2015 IEEE 42nd Photovoltaic Specialist Conference (PVSC), 2015, pp. 1-4, doi: 10.1109/PVSC.2015.7355701.
27
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_photovoltaic_power_stations
28
S.Yue, W. Wu, X. Zhou, L. Ren, J. Wang, “The influence of photovoltaic panels on soil temperature in the
Gonghe Desert Area”, Environmental Engineering Science, vol. 35
29
https://www.nsenergybusiness.com/projects/bhadla-solar-park-rajasthan/
30
B.Rajesh Kumar, “Bhadla Solar Park”, Project Finance, pp. 205-208
31
M.R.Shyam, N.Dilip, G.Sunil, “An analysis of one of the largest solar park in the world: 2000 MW solar park in
Pavagada, in Water and Energy International, 2021, vol. 64, pp. 36-46
32
https://www.greennews.ro/article/potentialul-imens-al-energiei-solare-in-romania
33
G. Nastase, A.Serban, G.Dragomir, A.I.Brezeanu, I.Bucur, “Photovoltaic development in Romania”, Renewable
and sustainable enery reviews, vol. 94, pp. 523
34
https://cursdeguvernare.ro/cele-mai-mari-parcuri-de-energie-solara-din-romania-top-21-centrale.html
35
D.V.Grosaru, E. Cazacu, L. Petrescu, “Analiza calității și eficienței energiei electrice pentru o centrală
fotovoltaciă cu puterea de 8 MW”, Actualități și perspective în domeniul mașinilor electrice, 2021, pp. 10-12
36
*** Fluke 435 - IEC Class A - Three-Phase Power Quality Analyzer - User Manual, Fluke Corporation, 2010.
37
A. Moraru, “Maşini electrice. Teorie, încercări şi exploatare”, Editura AGIR, Bucureşti, 2010

50
38
B. P. Singh, S. K. Goyal1 and S. A. Siddiqu, “Grid Connected-Photovoltaic System (GC-PVS): Issues and
Challenges” IOP Conf. Series: Materials Science and Engineering 594 (2019) 012032, IOP Publishing,
doi:10.1088/1757-899X/594/1/012032.
39
D.V. Groșanu, E. Cazacu,. and L. Petrescu, Power quality and energy efficiency study of a 8 MW photovoltaic
power plant. Electric Machines, Materials and Drives - PRESENT AND TRENDS. Vol. 17, no. 1, pp, 97-107, 2021,
ISSN / ISSN-L: 1843-5912, https://www.doi.org/10.36801/apme.2021.1.13 (in Romanian).
40
Y. R. Golive et al., "Analysis of Field Degradation Rates Observed in All-India Survey of Photovoltaic Module
Reliability 2018," in IEEE Journal of Photovoltaics, vol. 10, no. 2, pp. 560-567, March 2020, doi:
10.1109/JPHOTOV.2019.2954777.
41
PADCON - Float Controller CI- Data Sheet CI 30.

51