LucraredisertatieETME Ioan ViorelBanu

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/281523359
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

(Optimization solutions of photovoltaic energy conversion into electricity)
Thesis · February 2011

DOI: 10.13140/RG.2.1.3856.8160
CITATIONS READS
0 17,187
1 author:
Ioan Viorel Banu

University of Bacau
44 PUBLICATIONS 280 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
Research on Optimizing the Integration of Renewable Energy Sources into the Electrical Power Systems View project
Research on Advanced Integration of Photovoltaic Sources into the Electrical Power Systems View project
All content following this page was uploaded by Ioan Viorel Banu on 06 September 2015.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
FACULTATEA DE INGINERIE
MASTERAT UNIVERSITAR: ETME
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Soluții de optimizare a conversiei energiei
fotovoltaice în energie electrică
Îndrumător,
Prof. univ. dr. ing. HAZI Aneta
Masterand,
Ing. BANU Ioan-Viorel
Bacău, 2011
TEMĂ DE PROIECTARE
1. Să se realizeze o documentare privind sistemele fotovoltaice:

 conversia fotovoltaică;
 elementele componente;
 modelarea sistemului fotovoltaic.
2. Să se realizeze un calcul de dimensionare a unui sistem fotovoltaic pentru

alimentarea cu energie electrică a unui consumator casnic, urmărind:
 stabilirea necesarului de energie electrică;
 identificarea datelor meteo;
 alegerea elementelor componente;
 realizarea schemei sistemului fotovoltaic.
3. Să se realizeze optimizarea sistemului fotovoltaic.
2
CUPRINS
CUPRINS ................................................................................................................... 3
1. INTRODUCERE ..................................................................................................... 5
2. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE CU AJUTORUL CELULELOR

FOTOVOLTAICE ....................................................................................................... 7
2.1. Consideraţii generale ................................................................................ 7
2.2. Celula fotovoltaică .................................................................................... 9
2.3. Componentele sistemului fotovoltaic ....................................................... 11
2.3.1. Sisteme de montaj a panourilor fotovoltaice.................................. 12
2.3.2. Caseta de conectare ..................................................................... 13
2.3.3 Controlerul de încărcare. ............................................................... 14
2.3.4. Baterii de stocare pentru sisteme electrice solare ......................... 15
2.3.5. Invertor solar ................................................................................. 16
2.3.6. Deconectoare de rețea de curent continuu sau alternativ ............. 17
2.3.7. Diverse componente ..................................................................... 18
3. MODELAREA ŞI SIMULAREA UNUI SISTEM DE CONVERSIE A ENERGIEI

FOTOVOLTAICE ÎN ENERGIE ELECTRICĂ DE CURENT ALTERNATIV .............. 19
3.1. Modelarea putere-tensiune a unui panou fotovoltaic ............................... 19
3.2. Modelarea unui convertor ....................................................................... 23
4. DIMENSIONAREA ŞI OPTIMIZAREA UNUI SISTEM FOTOVOLTAIC ............... 28
4.1. Necesar de energie electrică .................................................................. 28
4.2. Date meteo ............................................................................................. 29
4.2.1. Iradierea solară lunară .................................................................. 29
3
4.2.2. Performanţa rețelei PV conectate ................................................. 32
4.2.3. Media zilnică a iradierii solare ....................................................... 34
4.3. Alegerea panoului fotovoltaic .................................................................. 37
4.4. Alegerea bateriei de stocare ................................................................... 38
4.5. Alegere regulator încărcare baterie ......................................................... 40
4.6. Alegere invertor ...................................................................................... 42
4.7. Cabluri si diverse componente ................................................................ 43
4.8. Schema sistemului fotovoltaic ................................................................. 43
4.9. Prețul de cost al instalației fotovoltaice ................................................... 45
4.10. Optimizarea sistemului fotovoltaic ......................................................... 45
4.10.1. Alegere sistem de orientare ........................................................ 45
4.10.2. Soluția de optimizare aleasă ....................................................... 49
4.10.3. Prețul de cost al instalației fotovoltaice cu sistem de urmărire..... 50
5. CONCLUZII.......................................................................................................... 51
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................... 53
ANEXA 1 - Programul de calcul al sistemului fotovoltaic ................................... 54
4
1. INTRODUCERE
La momentul actual, omenirea se confruntă cu o criza energetică majoră,

având ca rezultat reconsiderarea surselor primare de energie în special a celei solare
ca fiind posibilă şi rentabilă. Energia solară are o serie de calități remarcabile fiind o
formă de energie primară gratuită care se găsește în cantități nelimitate. Aceasta are
şi o serie de dezavantaje, fiind influențată de condițiile meteorologice şi de
amplasare geografică care nu pot fi modificate. Utilizarea energiei solare prin
intermediul celulelor fotovoltaice este folosită pentru obținerea directă a energiei
electrice.
Principalul obiectiv al acestei lucrări l-a constituit cercetarea sistemelor care

utilizează surse regenerabile de producere a energiei electrice cu panouri
fotovoltaice, pentru clădiri civile. S-a urmărit să se stabilească soluţiile optime,
minimizând consumul de energie primară, în condiţiile asigurării necesarului de
energie. S-a conceput şi studiat în principal sisteme care să folosească o eficienţă
maximă a procesului de conversie fotovoltaică a energiei.
Proiectul şi-a propus de asemenea să promoveze soluţii optime ale instalaţiilor

care utilizează energia solară ca sursă regenerabilă de energie.
Obiectivele realizate în această lucrare sunt următoarele:

 prezentarea noţiunilor teoretice referitor la conversia energiei fotovoltaice;
 descrierea componentelor principale ale unui sistem fotovoltaic;
 modelarea unui panou fotovoltaic şi modelarea unui convertor pentru
optimizarea conversiei energiei fotovoltaice;
 dimensionarea şi optimizarea unui sistem fotovoltaic pentru asigurarea
energiei electrice a unei clădiri.
În această abordare, lucrarea este structurată pe 5 capitole şi bibliografie.
Primul capitol este reprezentat de introducerea în cadrul general al importanţei

conversiei energiei fotovoltaice pentru obținerea directă a energiei electrice, şi a
obiectivelor realizate prin intermediul acestei lucrări.
5
În capitolul 2 se prezintă generalităţi referitor la conversia fotovoltaică,

componentele principale ale unui sistem fotovoltaic în direcţia fluxului de energie
electrică printr-un sistem tipic.
Capitolul 3 prezintă câteva aspecte ale modelării unui sistem de conversie a

energiei fotovoltaice. Este analizată modelarea unui panou fotovoltaic şi modelarea
unui convertor static de putere utilizat pentru sistemele fotovoltaice.
Capitolul 4 al lucrării reprezintă o soluție de dimensionare şi optimizare a unui

sistem fotovoltaic. În acest capitol se prezintă calcul de dimensionare a sistemului
fotovoltaic pentru asigurarea energiei electrice a unei clădiri, ținându-se cont de
alegerea judicioasă a componentelor sistemului pentru satisfacerea nevoilor de
energie electrică la un preț total al investiției cat mai mic, cu maximizarea extragerii
energiei prin conversie fotovoltaică.
În încheiere sunt prezentate principalele concluzii care se desprind din

această lucrare.
Bibliografia conține 13 referinţe.
6
2. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE CU AJUTORUL

CELULELOR FOTOVOLTAICE
2.1. Consideraţii generale
Istoric
Fotovoltaicele au fost descoperite de fizicianul francez Edmond Becquerel în
anul 1830. El a făcut nişte experimente cu ceea ce este cunoscut sub numele de
"baterii umede" şi a aflat că de tensiunea pe plăcile sale a crescut atunci când
acestea au fost expuse la lumina soarelui. Deşi descoperirea lui nu a fost inovatoare
în domeniul fotovoltaic, acesta a pus bazele moderne pentru fotografie. O
descoperire în domeniul fotovoltaic nu a venit până in anul 1950, atunci când
materiale semiconductoare au devenit un domeniu popular de interes pentru
ingineria electrică [1].
Conversia fotovoltaică
Conversia fotovoltaică reprezintă transformarea directă a radiaţiei solare în
energie electrică prin intermediul celulelor solare[2].
Helio-electricitatea se referă la conversia directă a energiei solare în energie

electrică. Pentru aceasta, se utilizează module fotoelectrice compuse din celule
solare sau fotoelemente [3].
Fig. 2.1. Conversia energiei solare în energie fotoelectrică [3]
7
Producţia de energie fotoelectrică depinde de expunerea la Soare a locaţiei şi

de temperatură, deci de amplasare geografică, de anotimp şi de ora zilei: producţia
are un maxim la amiază (ora solară), cu cer senin. Valoarea maximă înregistrată în
acest moment are valoarea de aproximativ 1000 W/m² (valoare de referinţă) [4].
Radiaţia solară este influenţată de modificarea permanentă a următorilor

parametrii importanţi [5]:
 înălţimea soarelui pe cer (unghiul pe care îl formează direcţia razelor soarelui
cu planul orizontal);
 unghiul de înclinare a axei Pământului;
 modificarea distanţei Pământ - Soare (aproximativ 149 milioane km pe o
traiectorie eliptică, uşor excentrică.);
 latitudinea geografică.
Fig. 2.2. Harta solară a României pentru înclinare optimă a modulelor fotovoltaice [6]
8
În figura 2.2 se poate observa ca cea mai bună zonă pentru instalații solare
este situată în partea de sud a României, cu o radiație cuprinsă între 1450 si 1750
kwh/m2 an [5].
2.2. Celula fotovoltaică
Celula fotovoltaică reprezintă un dispozitiv electronic, realizat din materiale

semiconductoare, care generează perechi de electroni şi goluri libere prin absorbţia
luminii, purtătorii de sarcină fiind separaţi spaţial datorită unei bariere de potenţial
formată de discontinuităţile interne care antrenează electronii în sens opus golurilor
[2].
Prin separarea purtătorilor de sarcină rezultă o tensiune la bornele celulei şi
un curent printr-o rezistenţă de sarcină, astfel încât celula fotoelectrică funcţionează
ca un generator electric (a se vedea figura 2.3) [2].
Fig. 2.3. Celula fotovoltaică
Cantitatea de radiaţii care ajunge pe pământ este, variabilă, depinzând atât de

variaţiile regulate cauzate de mişcarea aparentă a Soarelui (zile şi ani) cât şi de
9
variaţii aleatoare determinate de compoziţia generală a atmosferei precum şi de

condiţiile climatice (prezenţa norilor) [2].
Din motivele enumerate în paragraful anterior, sistemele de conversie

fotovoltaică se construiesc pe baza datelor obținute prin măsurători realizate în
apropierea zonei instalate [2].
Ecuaţia caracteristicii curent-tensiune a unei celule fotovoltaice este [2]:
(2.1)
( )
unde:
 - intensitatea curentului de saturaţie, [A];
 - tensiunea termică corespunzătoare temperaturii de funcţionare a
joncţiunii ;
 - sarcina electronului, [C];

 - constanta lui Boltzmann;
 - temperatura absolută, ;
 - tensiunea fotoelectrică (care se stabileşte la bornele celulei, polarizând-o
în sens direct) [V].
Randamentul unei celule fotovoltaice se determină ca raportul dintre puterea

generată de celulă la ieşire la o temperatură specificată şi puterea radiaţiei solare [2].
(2.2)
unde:
 - aria suprafeţei celulei sau modulului, [m2];
 - radiaţia globală incidentă pe suprafaţa celulei sau modulului, [W/m2].
Caracteristicile celulei fotovoltaice [2] pentru diferite valori ale radiaţiei solare
sunt prezentate în figura 5.4.
10
a) b)
Fig. 2.4. Caracteristicile celulei fotovoltaice

a)- la variaţia radiaţiei solare; b)- la variaţia temperaturii
2.3. Componentele sistemului fotovoltaic
Sistemele electrice solare sunt o alegere populara printre opţiunile de energie

regenerabilă din cauza cerinţelor de întreţinere relativ scăzută şi durata lungă de
viaţă pentru majoritatea componentelor sistemului. Pentru că nu există părţi
mecanice în mişcare, şi astfel puţine şanse de eşec, sistemele electrice solare vor
continua sa producă energie pentru cel puțin 30 de ani [7].
Deşi unele sisteme electrice solare mai mici pot fi relativ simplu de instalat,
mulţi oameni aleg să angajeze instalatori. Indiferent dacă aveţi de gând să instalaţi
un sistem singuri sau aveți nevoie un contractant pentru a instala un sistem, veţi
beneficia de asistenţa şi mentenanţă în mod corespunzător pentru fiecare
componentă din sistemul fotovoltaic.
Modulele fotovoltaice sunt cunoscute ca panouri solare sau panouri electrice

solare. Vom folosi termenii alternativ pe parcursul acestui capitol, deşi „modul
fotovoltaic” este mult mai corect din punct de vedere al terminologiei tehnice.
11
Panourile solare furnizează energie electrică de la lumina soarelui. Ele sunt de

obicei realizate din felii de siliciu numite celule, sticlă, un suport polimer, şi de rama
de aluminiu. Panourile solare pot varia în tip, dimensiune, formă, şi culoare. În cele
mai multe cazuri, "dimensiunea" unui modul fotovoltaic se referă la puterea nominală
a panoului sau potenţialul de generare de electricitate. Panourile solare au diferite
nivele de tensiune. În general cele cu 12 sau 24 de volţi, sunt preferate pentru ieșirea
sistemelor de rețea cu baterii. Alte panouri solare vin în tensiuni nominale mai puţin
comune, cum ar fi 18, 42, şi chiar şi 60 volţi. Aceste module sunt de obicei folosite în
aplicaţii rețea-legată pentru a se adapta la rețeaua-invertoare conectată. Panourile
solare pot fi utilizate singure sau combinate în reţele de cabluri. Preţul modulelor
fotovoltaice mari, rezidenţiale sau comerciale poate varia între 2.20 şi 3.40 USD per
watt evaluat [7].
2.3.1. Sisteme de montaj a panourilor fotovoltaice
Fig. 2.5. Suport de montaj pe stâlp pentru panourile fotovoltaice [7]
Montarea sistemelor de panouri solare include dispozitive de aplicare

permanentă a matricei fie pe un acoperiș, un pol, sau la sol. Aceste sisteme sunt de
obicei făcute din aluminiu şi sunt selectate pe baza modelului specific şi numărul de
module în matrice, precum şi de configuraţia dorită. Panouri solare funcţionează cel
mai bine la temperaturi mai scăzute, iar montarea corecta a modulelor permite
răcirea fluxului de aer din jurul lor. Pentru toate locaţiile, vântul de încărcare este un
factor de instalare, şi este extrem de important pentru proiectare şi pentru turnarea
fundaţiei de ciment în mod corespunzător pentru orice stâlp de montare. Un stâlp de
12
montare are opţiunea de a creşte producţia de energie prin mutarea modulelor de

panouri pentru a face faţă la lumina soarelui când soarele se mișcă pe cer. Un panou
solar pe un urmăritor va produce mai multă energie decât unul fix. Urmăritoarele sunt
adesea utilizate în aplicaţii de pompare a apei. Costul unui urmăritor poate fi
semnificativ, şi datorită posibilităţii de defalcare, acestea sunt cele mai recomandate
pentru înclinarea mecanică. Costul unui sistem de montare variază în funcţie de
numărul de module şi tipul de montare. Costul mediu este intre 250 şi 1.000 USD
pentru o gamă fixă şi 2.000 USD pentru un urmăritor solar. Un alt cost de estimarea
a factorului pentru montare de rafturi este de 0.50 USD la 1 USD pe Watt evaluat [7].
2.3.2. Caseta de conectare
Fig. 2.6. Caseta de conectare Midnight PV3 [7]
Casetele de conectare trecute adesea cu vederea, reprezintă o parte

esenţială din majoritatea sistemelor solare electrice. Caseta de conectare este o
incintă electrică care permite conectarea in paralel a mai multor panouri solare. De
exemplu, pentru conectarea împreună a două panouri pentru un sistem de 12 Volți,
trebuie conectat fiecare cablu de ieşire a panoului direct la bornele din interiorul cutiei
de conectare. Din caseta de conectare se montează apoi doar un conductor de plus
şi unul de nul (în conductă este cazul) pentru componenta următoare a sistemului,
reprezentată de intrarea redresorului de încărcare. Caseta de conectare va găzdui,
de asemenea, şiruri de siguranțe serie sau disjunctoare. Aceste cutii sunt de obicei
în aer liber, pentru plasarea în imediata vecinătate a panourilor solare. De obicei
casetele de conectare, au prețul cuprins intre 80 si 140 USD [7].
13
2.3.3 Controlerul de încărcare.
Fiecare sistem solar electric cu baterii ar trebui să aibă un controler de

încărcare. Controlerul de încărcare reglează cantitatea de curent a modulelor
fotovoltaice care alimentează bateriile. Funcţia lor principală este de a preveni
supraîncărcarea bateriilor, dar de asemenea, controlerul de încărcare, limitează
curentul de scurgere invers din blocul de baterii înapoi în panoul fotovoltaic pe timp
de noapte sau în zilele noroase, consumând bateria.
Fig. 2.7. Controler de încărcare C40 [7]
Cele două tipuri principale de controlere de încărcare sunt PWM (Pulse Width
modulaţie) şi MPPT (de urmărire). Tehnologia PWM este mai veche şi mai frecvent
utilizată la panouri solare mai mici. Alegerea unui controler de încărcare PWM, se
face pentru panouri fotovoltaice şi pentru baterii de aceeaşi tip. Controlerul de
încărcare trebuie să aibă o capacitate nominală suficientă (în amperi) pentru da
curentul total sistemului de panouri solare în condiţii de siguranţă. Controlerele de
încărcare MPPT pot urmări punctul de puterea maximă a unui sistem de panouri
fotovoltaice şi să livreze o putere cu 10-25% mai mare decât ar putea da un controler
PWM pentru același sistem. Aceștia fac acest lucru prin transformarea excesului de
tensiune în curent utilizabil. O altă caracteristică a controlorilor de încărcare MPPT
este capacitatea lor de a accepta o tensiune mai mare din sistemul de panouri pentru
ieşirea unei tensiuni mai mici a baterie de stocare. Costurile controlerelor de
încărcare este de obicei, cuprins între 50 şi 750 USD în funcţie de mărimea, tipul şi
caracteristicile acestuia [7].
14
2.3.4. Baterii de stocare pentru sisteme electrice solare
Baterii de stocarea a energiei electrice pentru sisteme de energie regenerabilă

vin în mai multe nivele de tensiuni, dar cele mai frecvente sunt cele de 6 şi de 12
volți.
Fig. 2.8. Baterie cu ciclu adânc
Cele mai utilizate tipuri de baterii în sistemele regenerabile sunt:

 Baterii acide cu plumb;
 Baterii sigilate cu absorbție de sticlă;
 Baterii cu electrolit stabilizat (sigilate cu celule in gel).
Bateriile acide cu plumb sunt cele mai rentabile. Ele necesită întreţinere, care
implică controlul tensiunii, şi adăugând ocazional acid. În plus, bateriile pe bază de
hidrogen, trebuie să fie depozitate într-o incintă ventilată. Din cauza problemelor de
întreţinere, unii oameni prefera baterii sigilate, care nu necesită întreţinere. Din
moment ce acestea sunt sigilate, ele nu au nevoie de aerisirea gazelor. Bateriile
sigilate cu absorbție de sticlă costă mai mult şi sunt mai sensibile la supraîncărcare
decât cele acide cu plumb. Bateriile sigilate cu celule in gel sunt similare cu absorbție
de sticlă în car acestea sunt, de asemenea sigilate şi, prin urmare, nu necesită
întreţinere, dar tind să fie cele mai scumpe dintre cele trei tipuri existente. Durata de
viaţă utilă pentru toate tipurile de baterii se măsoară, nu în unităţi de timp ci direct in
numărul de cicluri de încărcare posibile: bateriile mai au scurgeri de fiecare dată
când sunt utilizate, deci se obţin mai puţine cicluri de încărcare. Bateriile sigilate nu
tind să dureze atât timp cât bateriile acide. Bine întreţinute bateriile acide pot avea o
durata de funcționare de zece ani, iar bateriile sigilate au durata de aproape cinci ani.
Alt factor de care se țin cont este că unele dintre aceste baterii cântăresc peste 90 de
15
kilograme şi, în funcţie de capacitatea pe care o au, pot costa de la 20 la 1200 USD
fiecare. Având în vedere problemele de întreţinere, greutatea şi cheltuielile de
întreținere, pentru a alege bateriile de stocare a energiei trebuie multă atenție
Planificarea pentru cinci zile a energiei stocate de baterie poate sa fie cea mai bună
opţiune.
2.3.5. Invertor solar
Fig. 2.9. Invertor Solectria, pe un panou de alimentare precablat
Un invertor ia curentul continuu de la baterii şi îl transformă în curent

alternativ, care este folosit pentru cele mai comune sarcini electrice. Există două
tipuri principale de invertoare, cu undă perfect sinusoidală şi cu undă sinusoidală
modificată.
Invertoarele cu undă perfect sinusoidală au nevoie de baterii de stocare.

Invertoarele cu grila dreaptă legată nu folosesc baterii şi invertoarele cu grilă
capabilă pot lucra, fie cu sau fără baterii, în funcţie de proiectarea sistemului. Există
o gamă largă de invertoare disponibile având caracteristici adaptate nevoilor
sistemului in situaţii diferite. Unele invertoare au integrat încărcătoare ca, astfel încât
acestea să poată folosi alimentarea de la reţea pentru a încărca bateriile în timpul
perioadelor fără soare. Invertoare cu încărcătoarele ca integrate pot fi de asemenea
utilizat în asociere cu generatoare pe bază de combustibili fosili pentru încărcarea
16
bateriei sau pentru sarcini foarte mari. Invertoarele fără grilă pentru folosirea întregii
case trebuie să aibă cutii adecvate de protecție şi accesorii care să includă toate
cabluri necesare. De obicei, invertoarele „pentru întreaga casă” sunt apreciate pentru
producerea unei puteri de 2000 W putere continuă sau chiar mai mult. Invertoare
fără grilă sunt cele care produc curent. Unele aparate (compresoare sau alte sarcini
inductive) şi echipamentele electronice foarte sensibile (încărcătoare de baterie fără
fir, calculatoare, aparate stereo, etc.) nu vor funcţiona corect cu undă sinusoidală
modificată. Invertoare fără grilă au prețul cuprins între 100 şi 3000 dolari în funcţie de
mărimea şi de tipul acestuia.
Un invertor cu undă sinusoidală modificată se conectează direct la rețeaua de

energie electrică fără utilizarea de baterii. Cu aceste invertoare, în cazul în care
curentul scade, curentul din sistemul fotovoltaic scade de asemenea, pentru a
proteja sistemul la avariile cauzate în timpul întreruperilor. Un invertor cu undă
sinusoidală capabil să se conecteze atât la reţea şi de asemenea să utilizeze baterii,
este cel care are posibilitatea de a ridica puterea în timpul întreruperilor. Invertoarele
cu undă sinusoidală modificată, produc în general peste 2000 W, si costă in jur de
2.000 - 4000 USD.
2.3.6. Deconectoare de rețea de curent continuu sau alternativ
Nici un sistem electric complet () nu poate exista fără Deconectoare de rețea.

Deconectoare de rețea de curent continuu şi alternativ ale unui sistem fotovoltaic
sunt întrerupătoare manuale care sunt capabile de tăiere a puterii la şi din invertor.
Unele invertoare au deconectoare de rețea cu întrerupătoare integrate în structura
lor. Alte sisteme utilizează un panou de putere integrat care să sprijine invertorul sau
invertoarele asociate acestora pentru deconectare într-o anumită ordine. În alte
cazuri, va trebui să cumpere separat deconectoare de rețea corespunzătoare, pentru
a lucra cu un invertor. Deconectoarele de rețea sunt utilizate de personalul de
serviciu sau de persoane autorizate (pompieri/poliţie/lucrători din domeniul electric)
pentru a opri de puterea surselor de energie regenerabilă de a ajunge la invertor. (Nu
uitaţi că în cele mai multe invertoare există condensatori care pot deţine o tensiune
mortală de până la câteva minute după oprirea curentului. Consultaţi manualul
17
invertorului pentru timpii de acces în condiţii de siguranţă). Deconectarea împiedică

curentul produs de la a merge dincolo de punctul de deconectare de la o reţea de
energie electrică sau de la componentele deteriorate. Proprietarii de case sau
personalul autorizat poate folosi deconectarea pentru deenergizarea unui sistem de
întreţinere sau de service. Prețul deconectoarelor de rețea poate varia în jurul a 100
– 300 USD.
Fig. 2.10. Deconectoare de rețea
2.3.7. Diverse componente
Cabluri, conectori, conducte şi alte componente din această categorie includ

tot ceea ce ai nevoie pentru a conecta toate echipamentele împreună în condiţii de
siguranţă. Ca şi în majoritatea tehnologiilor de specialitate, există mai multe părţi şi
instrumente implicate în instalarea corectă a unui sistem fotovoltaic eficient şi în
siguranţă. Este responsabilitatea instalatorului de a avea o cunoaștere aprofundată a
acestora, a normelor şi reglementărilor referitoare la instalaţiile electrice solare (NEC
Secţiunea 690). Obţinerea cunoştinţelor necesare pentru proiectarea şi instalarea
unui sistem eficient nu doar asigură că sistemul fotovoltaic va satisface nevoile în
mod eficient, dar, de asemenea, ţine casa în condiţii de siguranţă şi ajută la
promovarea acceptării energiei regenerabile ca sursă de energie principală.
18
3. MODELAREA ŞI SIMULAREA UNUI SISTEM DE CONVERSIE A

ENERGIEI FOTOVOLTAICE ÎN ENERGIE ELECTRICĂ DE CURENT
ALTERNATIV
Capacitatea maximă pentru extragerea puterii pentru panouri fotovoltaice este

realizată prin metode dinamice şi statice. În metodele dinamice punctul de putere
maximă (MPP) este atins prin urmărirea mişcării soarelui. Această premisă nu este
potrivită în cazul conversiei fotovoltaice cu module de capacitate mică şi medie din
motivul energiei consumate şi a costului mare. Metoda statică [11], folosită pentru
modulele de mică capacitate, depistează punctul de putere maximă utilizând
convertore de putere cu frecvenţe înalte prin intermediul cărora se ajustează în mod
continuu punctul de funcționare maxim.
Literatura de specialitate descrie câteva modalități de urmărire a punctului de

putere maximă pentru un modul fotovoltaic. Metoda cea mai utilizată în abordările de
stabilire a punctului de putere maximă este metoda “perturbă şi observă” (P&O).
Această metodă modifică în continuu nivelul de operare a panoului solar prin
observarea efectelor la puterea emisă de panoul solar şi mărirea respectiv scăderea
tensiunii de funcționare a panoului fotovoltaic [11]. Metoda are la bază minimizarea
erorilor dintre tensiunea dată de panoul fotovoltaic şi o tensiune de referinţă variabilă
sau fixă [13].
3.1. Modelarea putere-tensiune a unui panou fotovoltaic
Modelul cel mai simplu pentru o celulă solară, derivat din caracteristica fizică a
acesteia, este reprezentat de modelul cu o diodă. Circuitul echivalent pentru o celulă
fotovoltaică este reprezentat în figura 3.1, în care sursa de curent furnizează un
curent direct proporţional cu nivelul radiaţiei solare [11].
19
Fig. 3.1. Circuit echivalent pentru o celulă fotovoltaică
Legătura dintre tensiunea şi curentul de ieşire este realizată de modelul

matematic prezentat de următoarele relații [11]:
[ ( )] (3.1)
in care:
 reprezintă curentul fotovoltaic emis;
 reprezintă curentul prin diodă;
 reprezintă factorul ideal pentru diodă;
 şi sunt rezistenţe serie respectiv paralel;
 reprezintă tensiunea termică.
În figurile 3.3 şi respectiv 3.4 sunt date caracteristicile curent-tensiune şi

putere-tensiune, ale unui panou fotovoltaic pentru diverse trepte ale radiaţiei.
Fig. 3.3. Caracteristica curent-tensiune pentru un panou fotovoltaic
20
Fig. 3.4. Caracteristica putere-tensiune pentru un panou fotovoltaic
Fig.3.5. Caracteristica curent-tensiune pentru un panou fotovoltaic supus unei radiații

de , şi la diferite niveluri ale temperaturii
21
Fig. 3.6. Caracteristica putere tensiune pentru un panou fotovoltaic la temperatura

constantă de şi la un prag al radiației S
Fig. 3.7. Caracteristica putere-tensiune a unui modul fotovoltaic pentru o radiaţie de

şi valori diferite de temperatură T
22
3.2. Modelarea unui convertor
Energia electrică generată de fotovoltaice, este produsă direct, cu ajutorul

celulelor semiconductoare de siliciu, prin intermediul energiei radiaţiei solare.
Optimizarea conversiei energetice este asigurată de convertoarele statice de putere.
În figura 3.8 este reprezentată schema bloc pentru o astfel de modalitate de
conversie a energiei [10].
Fig. 3.8. Producerea energiei electrice prin conversie fotovoltaică
Echipamente electronice pentru conversia energiei fotovoltaice
Fig. 3.9. Convertor unidirecţional pentru sisteme fotovoltaice [12]
23
Pentru panouri fotovoltaice tensiunea de ieşire este de 100 V, aceasta fiind

variabilă în funcţie de sarcina celulei respectiv în funcţie de poziţia soarelui. Rezultă
că tensiunea trebuie să fie amplificată prin intermediul unui invertor-transformator
conform figurii 3.9, până în jurul valorii de 800 V. Stocarea energiei se face prin mai
multe metode, în cazul figurii 3.10 folosindu-se baterii Pb-acid care, din motive
economice şi tehnice sunt alese la tensiunea de 120 V. Conectarea modulului
fotovoltaic la reţea se face cu ajutorul unui sistem bidirecţional prin care se asigură
un ciclu optim al încărcării şi al descărcării bateriei [12].
Fig. 3.10. Convertizor bidirecţional de încărcare şi descărcare a acumulatorului [12]
24
Fig. 3.11. Egalizator de putere [12]
Din motivul că sarcinile pe părţile de -800 V respectiv +800 V, ale sistemului,

pot sa fie diferite, aceasta având consecințe defavorabile pentru funcţionarea
sistemului, se utilizează un egalizator de putere. În figura 3.11, este prezentat un
astfel de circuit, realizat dintr-un transformator de izolare care transferă sarcina între
sisteme şi două invertoare monofazate cu tranzistoare IGBT. Aceste invertoare sunt
proiectate pentru a funcţiona la frecvenţa de 50 kHz, asigurând un gabarit redus al
sistemului [12].
Fig. 3.8. Schema electrică a convertorului
25
În figura 3.8. este reprezentat circuitul electric al unui convertor. Prin varierea
ciclului D, comutatorul este utilizat pentru modularea transferului de energie de la
sursă către sarcină. Relaţia de legătură dintre tensiunea de ieşire şi de intrare a
convertorului de energie este dată de ecuația 3.2:
(3.2)
Dependenţa dintre starea activă şi câştigul de tensiune a convertorului, nu

este liniară. Câştigul de tensiune, scade respectiv creşte prin descreşterea respectiv
creşterea stării active a convertorului. Astfel, crescând sau scăzând starea activă a
convertorului rezultă deplasarea punctului de funcționare a panoului solar, pe
caracteristica curent-tensiune, către dreapta sau către stânga.
Circuitul echivalent a convertorului în stările pornit şi oprit ale comutatorului

este prezentat în figura 3.9.
a)
b)
Fig. 3.9. Circuite echivalente pentru convertor în stările pornit şi oprit
a) stare pornit, b) stare oprit
26
Stare pornit
Starea pornit este exprimată de relaţiile 3.3:
(3.3)
Stare oprit
Starea oprit este dată de relaţiile următoare:
(3.4)
Dacă se presupune că acest convertor funcţionează în regimul conducţie

continuă, modelul uzual este exprimat prin ecuațiile următoare:
( ) ( ) ( )
( ) ( (3.5)
( ) ( ) ( )
27
4. DIMENSIONAREA ŞI OPTIMIZAREA UNUI SISTEM FOTOVOLTAIC
4.1. Necesar de energie electrică
Se propune proiectarea şi analiza unui sistem fotovoltaic pentru asigurarea

alimentarea necesarului de energie electrică pentru un consumator casnic, având
următoarele consumuri:
Tabelul 4.1. Consumul de energie electrică considerat
Iluminat Putere Ore/zi Cantitate (Buc) KWH/zi KWh/Luna

Economic 20 4 6 0,48 14,4
Electrocasnice Putere Ore/zi Cantitate KWH/zi KWh/Luna
Mixer 300 0,5 1 0,15 4,5
Uscător 1000 0,5 1 0,5 15
Cafetiera 1000 1 1 1 30
Fier de calcat 1000 1 1 1 30
Frigider (nou,
200 5 1 1 30
economic)
Comunicații Putere Ore/zi Cantitate KWH/zi KWh/Luna
TV color 25'' 150 3 1 0,45 13,5
AC stereo/home
500 6 1 3 90
cinema
Desktop Computer 300 3 1 0,9 27
Laptop Computer 100 6 1 0,6 18
Imprim. Laser 900 0,2 1 0,18 5,4
Iluminat 14,4 KWh/luna Procent: 0,051836
Electrocasnice: 109,5 KWh/luna Procent: 0,394168
Comunicații: 153,9 KWh/luna Procent: 0,553996
Total: 277,8 KWh/luna Procent: 1
28
Energia electrică de care are nevoie consumatorul casnic este de 277,8 KWh
pe lună, respectiv 9,26 KWh pe zi.
4.2. Date meteo
Fără datele climatice, nu se poate face calculul necesarului şi consumului de

energie. Pentru a afla energia solară disponibilă în zona orașului Roman se folosește
aplicația online de pe site-ul http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/.
Fig. 4.1. Sistem Geografic de Informare PV (SGIPV) - alegere zona Roman
4.2.1. Iradierea solară lunară
Estimările medii lunare Sistem Geografic de Informare PV (SGIPV -

Photovoltaic Geographical Information System) pe termen lung:
 localizare: Roman 46°55'39" nord, 26°55'19" est, elevația: 203 m a.s.l.;
 baze de date ale radiaţiei solare utilizate: PVGIS – clasic;
29
 unghi optim de înclinare: 37 grade;

 deficitul de iradiere anual cauza de umbrire (orizontal): 0,0%.
Tabelul 4.2. Estimările iradierii solare lunare zona Roman
Luna Hh Hopt H(90) Iopt T 24h Ngz
Ianuarie 1130 1950 2010 66 -2.7 610

Februarie 1980 3090 2910 59 0.1 472
Martie 3280 4300 3420 47 3.9 382
Aprilie 4380 4860 3080 31 10.5 140
Mai 5770 5760 2990 18 16.3 31
Iunie 6170 5840 2770 10 19.7 6
Iulie 6140 5980 2940 17 21.6 3
August 5580 6010 3500 28 20.8 24
Septembrie 3990 5060 3730 43 15.4 128
Octombrie 2660 4020 3620 57 10.6 321
Noiembrie 1380 2290 2290 64 4.5 516
Decembrie 933 1640 1710 67 -1.3 641
Media 3620 4240 2910 37 9.9 3274
anuala
*Sursa: PVGIS © Comunităţile Europene, 2001-2010

unde:
 Hh: iradiere pe plan orizontal (Wh/m2/zi)
 Hopt: iradiere optim pe plan inclinat (Wh/m2/zi)
 H(90): iradiere pe plan la unghi: 90 grade. (Wh/m2/zi)
 Iopt: înclinaţia optimă (grade)
 T24h: media pe zi a temperaturii (° C)
 Ngz: Numărul de grade - zile încălzire (grade-zile)
30
Fig. 4.2. Reprezentări grafice ale iradierii solare lunare în zona Roman
* Sursa: PVGIS © Comunităţile Europene, 2001-2010
31
4.2.2. Performanţa rețelei PV conectate
Estimările PVGIS de producere a energiei electrice solare:

 localizare: Roman 46°55'39" nord, 26°55'19" est, elevația: 203 m a.s.l.;
 baze de date ale radiaţiei solare utilizate: PVGIS – clasic
 puterea nominală pentru sistemul PV: 0.1 kW (siliciu cristalin);
 pierderile estimate din cauza temperaturii: 8,8% (folosind temperatura
ambiantă locale);
 pierderea estimată din cauza efectelor de reflexie unghiulară: 2,8%;
 alte pierderi (cabluri, etc. invertor): 14,0%;
 pierderi combinate ale sistemului de PV: 23,8%.
Tabelul 4.3. Estimarea PVGIS de producere a energiei electrice solare
Luna Ed Em Hd Hm
Ianuarie 0.24 7.55 1.92 59.6

Februarie 0.38 10.6 3.06 85.6
Martie 0.51 15.8 4.28 133
Aprilie 0.55 16.6 4.87 146
Mai 0.64 19.8 5.80 180
Iunie 0.64 19.2 5.90 177
Iulie 0.65 20.2 6.03 187
August 0.66 20.4 6.04 187
Septembrie 0.57 17.1 5.04 151
Octombrie 0.47 14.4 3.97 123
Noiembrie 0.28 8.27 2.25 67.6
Decembrie 0.20 6.32 1.61 49.9
Media
0.483 14.7 4.24 129
anuală
Total an 176 1550
unde:
 Ed: producţia medie zilnică de energie electrică din sistemul respectiv (kWh)
 Em: producţia medie lunară de energie electrică din sistemul respectiv (kWh)
32
 Hd: suma medie zilnică de iradiere la nivel mondial pe metru pătrat primită de
PV respectiv (kWh/m2)
 HM: suma medie de iradierii la nivel mondial pe metru pătrat primită de PV
respectiv (kWh/m2)
Fig. 4.3. Producţia de energie lunara unghi - fix din sistemul PV
Fig. 4.4. Iradiere lunară în plan pentru unghi fix

33
Fig. 4.5. Schiţă de orizont cu calea soarelui pentru solstiţiul de iarnă şi de vară
4.2.3. Media zilnică a iradierii solare
Estimările PVGIS ale profilelor medii zilnice:

 rezultate pentru: ianuarie;
 baze de date ale radiaţiei solare utilizate: PVGIS – clasic;
 înclinarea planului: 35 grade;
 orientarea (azimut) planului: 0 grade.
Tabelul 4.4. Estimarea mediei zilnice a iradierii solare în zona Roman

Ora G Gd Gc A Ad Ac
07:52 68 34 159 133 38 425
08:07 96 47 233 178 57 557
08:22 127 62 314 214 71 665
08:37 151 70 382 238 76 739
08:52 173 78 447 257 81 798
09:07 194 84 507 274 85 845
09:22 213 90 564 287 90 884
09:37 231 96 616 299 93 915
34
09:52 246 101 663 309 96 941

10:07 260 105 705 317 99 963
10:22 273 108 743 324 102 980
10:37 283 111 775 329 104 995
10:52 292 113 803 334 106 1010
11:07 299 115 825 337 107 1010
11:22 304 117 841 340 108 1020
11:37 308 117 852 342 109 1020
11:52 310 118 858 342 109 1030
12:07 310 118 858 342 109 1030
12:22 308 117 852 342 109 1020
12:37 304 117 841 340 108 1020
12:52 299 115 825 337 107 1010
13:07 292 113 803 334 106 1010
13:22 283 111 775 329 104 995
13:37 273 108 743 324 102 980
13:52 260 105 705 317 99 963
14:07 246 101 663 309 96 941
14:22 231 96 616 299 93 915
14:37 213 90 564 287 90 884
14:52 194 84 507 274 85 845
15:07 173 78 447 257 81 798
15:22 151 70 382 238 76 739
15:37 127 62 314 214 71 665
15:52 96 47 233 178 57 557
16:07 68 34 159 133 38 425
16:22 19 19 10 9 8 5
*Timpul indicat este ora solară locală. Pentru ora GMT se adaugă -1.79 ore
unde:
 G - iradianţa globală pe un plan fix (W/m2)
 Gd - iradianţa difuză pe un plan fix (W/m2)
35
 GC - iradianţa globală cer senin pe un plan fix (W/m2)

 A - iradianţa pe un plan global de urmărire cu 2 axe (W/m2)
 Ad - iradianţa difuză pe un plan de urmărire cu 2 axe (W/m2)
 Ac - iradianţa globală cer senin pe plan de urmărire a 2-axa (W/m2)
Fig. 4.6. Iradianţa zilnică pe un plan fix
Fig. 4.7. Iradianţa zilnică pe un plan de urmărire a 2-axa
36
Fig. 4.8. Schiţă de orizont cu calea soarelui pentru solstiţiul de iarnă şi de vară
4.3. Alegerea panoului fotovoltaic
Se utilizează panouri solare din siliciu cristalin tip H1540-150, produse de

firma Helios Technologies, şi comercializate de LP Electric.
În alegerea tipului de panoului solar sau avut in vedere următoarele:
 aceste panouri produc mai multă energie decât panourile de siliciu amorf, dar
sunt si mai costisitoare;
 sunt cele mei puternice panouri solare, producând energie electrica conform
puterii nominale a acestora;
 locația nu dispune de o suprafață in care să se adune mult panou solar;
 firma producătoare oferă o garanție de 80% din putere după 25 de ani de
funcționare.
37
Tabelul 4.5. Caracteristici tehnice panou solar HELIOS H1540-150 - 150W
Tip Celula: mono-Si

Putere Maximă (W): 150
Curent Scurt - Circuit 9,9
(A):
Tensiune Circuit 23
Deschis (V):
I la Pmax (A): 8,42
U la Pmax (V): 17,8
Lungime (mm): 690
Lățime (mm): 1700
Aria (m2): 1,173
Greutate (Kg): 14,5
Model: H1540-150 HELIOS
Certificări: CE Mark TÜ– Safety Class II Certified
*Sursa: http://www.lpelectric.ro/ro/products/solar/panels_he_ro.html#150
4.4. Alegerea bateriei de stocare
Principala caracteristică de alegere a acumulatorului este tensiunea acestuia

dar de asemenea este importantă şi capacitatea lui.
Dimensionarea bateriei trebuie să ţină cont de durata în care panourile solare

nu furnizează energie în timp ce circuitele de utilizare consumă.
Acumulatorul trebuie să aibă o capacitate suficienta de a stoca energia

furnizată de panouri pentru perioadele de reîncărcare între două sejururi.
În funcție de energia furnizata de panourile fotovoltaice şi de independenta

energetică de 1 zi fără producere de energie de la panou în care se dorește
38
funcționarea la minimul necesar se aleg baterii de stocare de tipul Sonnenschein

SB12/130 A, seria Solar Block. Numărul acumulatorilor este 8, conectați în
combinaţie serie-paralel (trebuiesc 4 baterii conectate in serie pentru a asigura
valoarea curentului necesară alimentării).
Tabelul 4.6. Caracteristici tehnice baterie SB12/130 A
Model SB12/130 A
Voltaj (V) 12
Capacitate (Ah) 130
N C100
Lungime (mm) 513
Înălțime(mm) 223
Lățime (mm) 223
Greutate (Kg) 48
Se aleg acest tip de acumulatori din următoarele considerente:
 reprezintă o gamă fiabilă pentru aplicații în condiții dure iar aplicațiile tipice
includ arii de folosire diversificată;
 sunt concepute pentru a suporta maxim 1200 de cicluri cu descărcare 100%;
 pot ajunge sa suporte 4500 de cicluri pentru o descărcare de numai 30%.
39
4.5. Alegere regulator încărcare baterie
Regulatoarele de încărcare sunt dispozitive de control indispensabile în

sistemele de energie alternativă, având rolul de a proteja acumulatorii conectați la
sursa de energie alternativă.
Pentru alegerea regulatorului de încărcare, este necesar ca acesta să poată

controla curentul maxim la ieşirea din panouri.
Curentul maxim pentru sistemul de panouri este dat de:
unde: reprezintă curentul de scurtcircuit al unui panou.
În funcție de curentul maxim de la ieșirea sistemului de panourilor fotovoltaice

şi de raportul calitate-preț, se alege un regulator de încărcare Steca seria 4401,
prezentat în figura 4.9, complet programabil care se pretează pentru aceasta
aplicațiile, ale cărui caracteristici tehnice sunt date in tabelul 4.7.
Fig. 4.9. Regulator de încărcare Steca 4401
40
Tabelul 4.7. Caracteristici tehnice regulator de încărcare Steca 4401
Model 4401
Voltaj 48 V
Curentul maxim de scurtcircuit 40 A
Curentul maxim de ieșire 10A
Consumul propriu maxim 14 mA
Tensiunea de încărcare finală 54.8 V
tensiunea de încărcare 57.6 V
Tensiunea de egalizare (dezactivată 58.8 V

pentru gel)
Tensiunea minimă de reconectare (LVR) 50.4 V
Protecție împotriva descărcării profunde 44.4 V

(LVD)
Temperatura ambiantă permisă -10 °C...+60 °C
Dimensiunea terminal (fir subțire/unic) 16 mm² / 25 mm²
clasa incintei de protecție IP 22
Greutatea 550 g
Dimensiuni L x l x h 188 x 128 x 49 mm
Descriere detaliata:
Steca Solarix 4401 completează gama de produse solare actuale Omega

Solarix cu valori ale curentului de 30 de Amperi până la 40 Amperi, disponibile în 12
V, 24 V si 48 V. Curentul de sarcină este limitat la 10 Amperi. Procedurile de
încărcare se bazează pe niveluri de tensiune care pot fi reglate individual prin
intermediul a patru butoane situate în spatele capacului frontal [8].
Aplicaţii: case solare Off-grid şi vehicule de agrement (RVs).
41
Caracteristici de proiectare Steca Solarix 4401 [8]:
 PWM bazate pe algoritm de încărcarea baterilor serie;

 Boost, undă de încărcare;
 egalizare încărcare;
 control SOC al bateriei;
 sarcină de reactivare automată;
 temperatură de compensare;
 punere la pământ printr-un terminal;
 modificarea domeniului parametrilor prin jumper-ii de pe PCB;
 interfață RJ45.
4.6. Alegere invertor
Pentru invertor se adoptă o soluţie cu un preţul de cost acceptabil pentru

această instalaţie.
Se alege invertorul Studer Compact C3548, prezentat in figura 4.9., ale cărui
caracteristici tehnice sunt date in tabelul 4.8.
Fig. 4.9. Invertor Studer Compact C3548
42
Tabelul 4.8. Caracteristici tehnice invertor Studer Compact C3548
Model C 3548
Putere (W) 3500
Voltaj (V) 48
Dimensiuni L x l x h (mm) 480 x 215 x 124 mm
Greutate (Kg) 29,4
Clasa de protecție IP20
Remarcă cu încărcător de baterie 0-50A
4.7. Cabluri si diverse componente
Conductoarele utilizate pentru conectarea parților componente ale sistemului

fotovoltaic au caracteristicile date in tabelul 4.10. Ele sunt alese diferit pentru partea
de curent continuu respectiv pentru partea de curent alternativ.
Tabelul 4.9. Caracteristici cabluri utilizate
Partea de c.c. Partea de c.a.
Lungime cablu monofilar: 114 m 60.0 m
Cablu cu secțiune transversală: 4 mm² 4 mm²
Căderea de tensiune: 2.10 V 1.87 V
Rezistenta cablului: 0.10  0.04 
Pierderi totale de putere: 21.44 W 40.64 W
Pierderi la puterea maximă 0.40% 0.88%
4.8. Schema sistemului fotovoltaic
În figura 4.13 este reprezentată simplificat schema sistemului fotovoltaic. De

exemplu sistemul de acumulatori este reprezentat doar de o singură baterie.
43
20 Panouri fotovoltaice
HELIOS H1540-150 - 150W
Regulator încărcare
baterie
Invertor Studer
Compact C3548
230 V c.a. /50 Hz
8 Acumulatori
SB12/130 A
Fig. 4.10. Schema sistemului fotovoltaic
44
4.9. Prețul de cost al instalației fotovoltaice
În tabelul 4.11 este prezentat prețul fiecărei componente a sistemului

fotovoltaic, respectiv prețul total al acestuia exprimat in Euro, respectiv în Lei. 1 Euro
= 4,27 Lei, curs valutar stabilit de către BNR la data de 14.01.2011.
Tabelul 4.10. Prețul de cost al sistemului fotovoltaic cu sistem de orientare
Componente / Preț Euro Lei

1. Panouri fotovoltaice (20) 16000 68320
2. Baterii de stocare (8) 3784 16157,7
3. Regulator încărcare baterie 289,95 1238
4. Invertor 2.651 11319,8
5. Cabluri şi alte componente 900 3843
TOTAL 23625 100879
4.10. Optimizarea sistemului fotovoltaic
Pentru optimizarea sistemului fotovoltaic se alege un sistem de orientare a

panourilor fotovoltaice, iar pentru diferite unghiuri de inclinare se determină producţia
medie zilnică de energie electrică pentru sistemul respectiv şi se alege soluția optimă
de înclinare orizontală a modulelor.
4.10.1. Alegere sistem de orientare
Se alege sistemul de urmărire activă ETA 1500 Lorentz, prezentat in figura

4.10. Mai jos sunt prezentate caracteristicile, design-ul şi modul de montare pentru
sistemul de orientare ETA 1500 a firmei Lorentz.
Firma Lorentzwas cu sediul în Hamburg este fondată din 1993 şi este astfel,
unul dintre pionierii industriei solare. Lorentz proiectează şi produce sisteme de
orientare solare, pompe de apă şi diverse componente electronice şi hidraulice [9].
Caracteristicile sistemului de orientare ETA 1500 Lorentz

Sistemele de orientare activa ETA Lorentz sunt disponibile în versiuni diferite
cu o suprafață totală a modulelor de până la 15m². Sistemele de orientare sunt fără
45
întreţinere şi datorită fiabilității ridicate au o durata de viața lungă. Datorită

consumului redus de energie de cca. 1.25 kWh/an şi puterii suplimentare de maxim
40% (în comparaţie cu modulele cu instalare fixă), aceste sisteme sunt foarte
rentabile.
Sistemele sunt controlate central şi astronomic, minimizând astfel mişcările

inutile de urmărire. Sistem de orientare activa ETA Lorentz sunt proiectate pentru a
rezista la viteze ale vântului de pana la 150 km/h [9].
Fig. 4.11. Sistemul de orientare activă ETA 1500 Lorentz [9]
Tabelul 4.11. Caracteristici tehnice sistem de urmărire
Model Lorentz Etatrack active 1500

Suprafaţa totală maximă 15m²
Capacitatea totală maximă a
modulelor 2400Wp
Unghiul de azimut 90°,orientare automată
46
Unghiul de elevație 0-45°, ajustabil manual

Tensiunea de alimentare 12V
Control astronomic Orientare după soare
Unitatea de control locală LCU pana la 10 (opțional 25/50) urmăritoare
Unitatea centrală de control CCU pana la 2000 urmăritoare
Consumul de putere 1.25kWh/an
Viteza maxima a vântului 150km/h
Piese pentru fixare incluse
Lungimea de montare a stâlpului 2.75m
Volumul de beton al fundației 3.0m³
Dimensiuni (L/W/H) 1200mm/800mm/800mm
Dimensiuni urmăritor (L/W/H) 4220mm/800mm/300mm
Greutate 396kg
Aplicații: Sistemul de urmărire solară cu o singură axă, ETA 1500 Lorentz

este folosit pentru panourile solare în conformitate cu IEC 61215, UL 1703. Acestea
produc o putere suplimentară de până la 40% în comparaţie cu modulele cu instalare
fixă.
Funcţia de urmărire automată în direcția Est - Vest cu un unghi de pivotare

posibil de 90 °. Unghiul de elevaţie poate fi reglat manual între în funcţie de
locaţia geografică. Energia de 12 V poate fi furnizată de către un mini-modul
suplimentar. Noaptea, sisteme de urmărire adoptă întotdeauna o poziţie orizontală
pentru a minimiza suprafaţă expusă la vânt [9].
Design-ul unității de urmărire

 sistem de orientare cu o singură axa, unghiul axei a doua reglabil manual între
;
 suprafaţa modulelor (circa ), 2.5 kWp;
 altitudine Est - Vest: ;
 fără senzori de lumină predispuși la eşec;
 cadru: otel zincat prin imersie la cald;
47
 fixare cu cleme din oţel inoxidabil;

 aprovizionarea cu energie a unităţii de urmărire: 12 V (tensiune nominală) la
80 V, furnizate de către unul dintre module, control de urmărire de către unul
dintre module. Pentru operarea în siguranţă în design-ul specific al sistemului
s-ar putea sa fie necesară, instalarea unui mic panou suplimentar;
 consum redus de energie ;
 urmărire în etape, în funcţie de durata de iluminare zilnică (durata zilei);
 fără mişcări inutile de urmărire;
 poziţionare către Sud pe timp de noapte;
 preț de cost eficient al sistemului de urmărire.
 durată de viaţă şi fiabilitate ridicată;
 fără întreţinere;
 potrivite pentru viteze mari ale vântului: staticii în conformitate cu standardele
germane şi europene.
Modul de fixare. Având în vedere că modulul este fixat cu ajutorul clemelor

mobile din oţel inoxidabil, un mare număr de tipuri de module pot fi folosite fără găuri
suplimentare în cadrul modulului.
Fig. 4.12. Parc solar din Portugalia realizat cu sisteme de urmărire ETA Lorentz [9]
Fundaţia [9]:
 fundație din beton (min. );
 fixare cu şuruburi în fundaţie;
 contrafort fundaţie;
48
Comanda sistemului de orientare este realizată de o unitate cu motor liniar de

curent continuu, pentru urmărirea Est - Vest, fără întreţinere [9].
În pachetul de livrare sunt incluse următoarele [9]:

 cadru şi elemente de fixare din oţel zincat;
 clame din oţel inoxidabil pentru fixarea modulului;
 parte electronică inclusă, baterie în carcasa din plastic;
 motor liniar de curent continuu;
 stâlp de montare.
Fig. 4.13. Schema sistemului de orientare [9]
4.10.2. Soluția de optimizare aleasă
În urma recalculării mediei anuale a producţiei medii zilnice de energie

electrică pentru același sistem de panouri dar cu sistem de urmărire, prin intermediul
aplicației online de pe site-ul http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/, pentru diferite unghiuri
de înclinare orizontală (azimut) a sistemului de urmărire, au rezultat următoarele
valori ale producţiei mediei anuale pentru sistemul de panouri.
49
Tabelul 4.12. Rezultate obținute pentru diferite unghiuri de înclinare
1 10° 15° 30° 35° 40° 45° 50° 60° 90°

2 0,571 0,58 0,595 0,597 0,598 0,597 0,595 0,586 0,524
3 343 348 357 358 359 358 357 352 314
Legendă:
1 - Unghiul de inclinare [°];
2 - Media anuală a producţiei medii zilnice de energie electrică pentru
sistemul respectiv [kWh];
3 - Producția medie lunară finală a sistemului de panouri [kWh/lună].
Ca soluție optimă s-a ales o înclinare pe orizontală a panoului solar de 40°,
pentru care producția sistemului fotovoltaic cu sistem de urmărire este maximă. Se
obține astfel o putere suplimentara cu 23 % mai mare decât varianta fără sistem de
orientare, conform tabelului 4.13.
Tabelul 4.13. Puterea suplimentară produsă
Producția medie lunara pentru varianta inițială [kWh/luna] 290

Producția medie lunara finala pentru varianta optimizată [kWh/lună] 359
Puterea suplimentară rezultată prin optimizarea sistemului [%] 23
4.10.3. Prețul de cost al instalației fotovoltaice cu sistem de urmărire
În tabelul 4.13 este prezentat prețul de cost al sistemului fotovoltaic cu sistem

de urmărire, exprimat în Euro, respectiv în Lei. 1 Euro = 4,27 Lei, curs valutar stabilit
de către BNR la data de 14.01.2011.
Tabelul 4.12. Prețul de cost al sistemului fotovoltaic cu sistem de orientare
Componente / Preț Euro Lei

3. Regulator încărcare baterie 289,95 1238
4. Invertor 2.651 11319,8
6. Sistem de orientare 2593 11072
TOTAL 26218 111951
50
5. CONCLUZII
Cererea de putere electrică pentru progresele tehnologice este foarte mare în

societatea de astăzi în continuă creştere. Pentru a satisface aceste nevoi de energie
se folosesc generatoare de putere, care folosesc combustibili convenționali. Odată
cu folosirea combustibililor fosili apare poluarea mediului înconjurător. Aceștia emit în
atmosferă gaze cu efect de seră, care conduc la încălzirea globală, având un impact
negativ asupra atmosferei şi a organismelor vii, cu alte cuvinte dăunează grav
mediului. O modalitate foarte bună de a rezolva problema poluării mediului este
folosirea celulelor fotovoltaicelor. Energia solară este o energie verde, curată, având
de partea ei sprijinul multor oameni. Singurul dezavantaj al conversiei fotovoltaice în
energie electrică este neîndeplinirea cerințelor de putere din punct de vedere fizic şi
economic, care nu sunt suficiente pentru cerinţele actuale. În prezent, în acest
domeniu există timp şi banii investiţi în cercetare şi în dezvoltare, şi va dura foarte
puțin până când energia solară va deveni o modalitate eficientă de furnizare a
energiei electrice. Din punct de vedere economic, preţul panourilor fotovoltaice nu
scade foarte mult, dar cantitatea de energie produsă de acestea este în continuă
creştere. Aceasta este o indicaţie pentru un viitor de succes în acest domeniu. Deşi
există şi alte surse alternative de energie regenerabilă, celulele fotovoltaice sunt cele
mai curate şi mai ecologice. Astăzi se poate vedea poluarea mediului înconjurător,
iar obținerea, şi posibilitatea de utilizare a celulelor fotovoltaice reprezintă un pas
mare în recuperarea mediului.
În acest proiect s-au realizat următoarele:
 A fost întocmită o documentare privind producerea energiei electrice cu

ajutorul celulelor fotovoltaice, respectiv conversia energiei fotovoltaice,
modelarea unui panou fotovoltaic şi modelarea unui convertor;
51
 S-a proiectat un sistem fotovoltaic pentru acoperirea necesității de energie

electrică a unei clădiri;
 S-a realizat calculul de dimensionare a sistemului fotovoltaic pentru
consumatorul casnic;
 S-a realizat optimizarea sistemului fotovoltaic prin folosirea unui sistem de
orientare activă, obținându-se astfel o putere suplimentara cu 23 % mai mare
decât varianta fără sistem de orientare;
 Calculul de dimensionare şi optimizare s-a realizat în programul MS Excel.
52
BIBLIOGRAFIE
1. Boyle, G., Renewable Energy, Power for a Sustainable Future, Oxford,

Oxford University Press, 1996
2. ***Bratu, C., Sisteme descentralizate de producere a energiei, Curs 3, site
***http://retele.elth.ucv.ro/index.php?path=Bratu+Cristian%2FSisteme+des
centralizate/
3. ***http://www.em.ucv.ro/eLEE/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/Filie
reSolaire/solaire.htm
4. ***http://em.ucv.ro/elee/ro/realisations/EnergiesRenouvelables/FiliereSolair
e/Introduction/introduction.htm
5. ***Bălan, M., Particularităţile energiei solare, Note de curs, Curs 2, site
www.termo.utcluj.ro/regenerabile/2_1.pdf
6. ***http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/cmaps/eu_opt/pvgis_solar_optimum_RO.
png
7. ***http://www.altestore.com/howto/Solar-Power-Residential-Mobile-
V/Components-for-your-Solar-Panel-Photovoltaic-System/a82/
8. http://www.ecodirect.com/Steca-Solarix-4401-PWM-Charge-Controller-40-
amp-p/steca-solarix-4401.htm
9. http://www.tecnolia.ro/es/etatrack-active-1500-15m2-24kwp-with-pole/
10. http://em.ucv.ro/elee/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/Enjeux/Prod
uctionElectricite/1_cours.htm
11. Knopt, H., Analysis, Simulation, and Evaluation of Maximum Power Point
Tracking (MPPT) Methods for Solar Powered Vehicle, Master Thesis,
Portland State University, 1999
12. http://www.vlab.pub.ro/research/DCnet/CONSORTIUM/Sinteza.pdf
13. Castaner, L., Silvestre, S., Modelling Photovoltaic Systems Using Pspice,
John Wiley & Sons, LTd, 2002
53
ANEXA 1 - Programul de calcul al sistemului fotovoltaic
CALCUL PANOURI FOTOVOLTAICE
1. NECESAR ENERGIE ELECTRICA:
Iluminat Putere Ore/zi Cantitate (Buc) KWH/zi KWh/Luna

Economic 20 4 6 0,48 14,4
Electrocasnice Putere Ore/zi Cantitate KWH/zi KWh/Luna

Mixer 300 0,5 1 0,15 4,5
Uscator 1000 0,5 1 0,5 15
Cafetiera 1000 1 1 1 30
Fier de calcat 1000 1 1 1 30
Frigider (nou, economic) 200 5 1 1 30
Comunicatii Putere Ore/zi Cantitate KWH/zi KWh/Luna

TV color 25'' 150 3 1 0,45 13,5
AC stereo/home cinema 500 6 1 3 90
Desktop Computer 300 3 1 0,9 27
Laptop Computer 100 6 1 0,6 18
Imprim. Laser 900 0,2 1 0,18 5,4
Iluminat 14,4 KWh/luna Procent: 0,051836

Electrocasnice: 109,5 KWh/luna Procent: 0,394168
Comunicatii: 153,9 KWh/luna Procent: 0,553996
Total: 277,8 KWh/luna Procent: 1
9260 Wh/zi
2. DATE METEO:
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps4/pvest.php?lang=en&map=europe
Luna Hh Hopt H(90) Iopt T 24h Ngz

Ianuarie 1130 1950 2010 66 -2,7 610
Februarie 1980 3090 2910 59 0,1 472
Martie 3280 4300 3420 47 3,9 382
Aprilie 4380 4860 3080 31 10,5 140
Mai 5770 5760 2990 18 16,3 31
Iunie 6170 5840 2770 10 19,7 6
Iulie 6140 5980 2940 17 21,6 3
August 5580 6010 3500 28 20,8 24
Septembrie 3990 5060 3730 43 15,4 128
Octombrie 2660 4020 3620 57 10,6 321
Noiembrie 1380 2290 2290 64 4,5 516
Decembrie 933 1640 1710 67 -1,3 641
Media anuala 3620 4240 2910 37 9,9 3274
Hh: iradiere pe plan orizontal (Wh/m2/zi)

Hopt: iradiere optim pe plan inclinat (Wh/m2/zi)
H(90): iradiere pe plan la unghi: 90 grade. (Wh/m2/zi)
Iopt: înclinaţia optimă (grade)
T24h: media pe zi a temperaturii (° C)
Ngz: Numărul de grade - zile încălzire (grade-zile)
Luna Ed Em Hd Hm
Ianuarie 0,24 7,55 1,92 59,6
Februarie 0,38 10,6 3,06 85,6
54
Martie 0,51 15,8 4,28 133
Aprilie 0,55 16,6 4,87 146
Mai 0,64 19,8 5,8 180
Iunie 0,64 19,2 5,9 177
Iulie 0,65 20,2 6,03 187
August 0,66 20,4 6,04 187
Septembrie 0,57 17,1 5,04 151
Octombrie 0,47 14,4 3,97 123
Noiembrie 0,28 8,27 2,25 67,6
Decembrie 0,2 6,32 1,61 49,9
Media anuală 0,483 14,7 4,24 129
Total an 176 1530
Ed: producţia medie zilnică de energie electrică din sistemul respectiv (kWh)
Em: producţia medie lunară de energie electrică din sistemul respectiv (kWh)
Hd: suma medie zilnică de iradiere la nivel mondial pe m² primită de PV respectiv (kWh/m2)
HM: suma medie de iradierii la nivel mondial pe metru pătrat primită de PV respectiv (kWh/m2)
puterea nominală pentru sistemul PV: 0,1 kW (siliciu cristalin);

pierderile estimate din cauza temperaturii: 8,8% (folosind temperatura ambiantă locale);
pierderea estimată din cauza efectelor de reflexie unghiulară: 2,8%;
alte pierderi (cabluri, etc. invertor): 14,0%;
pierderi combinate ale sistemului de PV: 23,8%.
3. ALEGEREA PANOULUI FOTOVOLTAIC:
Se aleg panouri tip: H1540-150 Helios Technologies

http://www.lpelectric.ro/ro/products/solar/panels_he_ro.html#150
Necesarul de energie este 277,8 kWh/luna

Necesarul de putere maxima 3,0 kW
Puterea unui panou 150
Productia medie zilnica a unui panou 0,48 kWh/zi
Productia medie lunara a unui panou 14,5 kWh/luna
Nr. de panouri nec. (nec. energie/prod.unui panou) 19,2
Tensiunea sistemului de panouri (un multiplu de 12V/panou) 48 V
Nr. panori in serie 5
Nr. randuri panouri in paralel 3,8
Nr. randuri panouri in paralel - rotunjit la nr. intreg 4,0
Nr. panouri final 20
Productia medie lunara finala a sistemului de panouri 290 kWh/luna
Puterea totala maxima a panourilor 3000 W
Lungime panou 1,700 m
Latime panou 0,690 m
Suprafata unui panou 1,17 mp
Suprafata necesara 22 mp
Lungime acoperis 10 m
Numar module posibile pe lungime (asezate cu baza mica) 14
Numar de randuri necesare 1
Latime necesara la acoperisul spre sud 2,5 m
Greutatea unui panou 14,5 kg
Greutatea panourilor 278 kg
curs valutar stabilit de către BNR la data de 14.01.2011 4,27 Lei/E
pret panou in E 800 E

Pret sistem module, in E 16000 E
Pret sistem module, in Lei 68320 Lei
55
4. ALEGEREA BATERIEI DE STOCARE
Se doreste independenta energetica de 1 zi (zi fara producere de en de la panou)

in care se functioneaza la minimul necesar:
6 becuri de 20 W * 4h, frigider de 200 W*5h, 1 televizor de 150 W*3h, 1 laptop de 100 W*6h
Puterea maxima avarie 570 W

Tensiunea bateriei 12 V
Curent maxim la 12V 48 A
Energie necesara stocare 2530 Wh/zi
Stocarea se face in baterii cu ciclu profund care permit descarcare de 40 %
Curentul bateriilor=Energie stocare/12V) 211 Ah
Corectia curentului tinand seama de descarcare (se imparte la (100-60)/100) 527 Ah
Factor corectie a curentului pentru functionare la temp. scazuta (la 10°C este 1,25) 1,25
Corectia curentului pentru functionare la temp. scazuta (la 10°C este 1,25) 659 Ah
Capacitatea bateriei 130 Ah
Nr.baterii(=curent total/capacitatea bateriei) 5,07
Nr.baterii inseriate (corelat cu tensiunea sistemului-tens.sist/tens.baterie) 4,00
Nr.randuri baterii(nr.necesar/nr.bat.inseriate) 1,27
Nr.randuri final(trebuie sa fie nr.intreg) 2
Nr.final baterii(nr.de randuri sa fie nr.intreg) 8
Energia stocata final 3993,6 Wh/zi
Pret baterie in E 473 E

Pret baterie in Lei 2019,7 Lei
Pret total sistem de baterii, in E 3784 E
Pret total sistem de baterii, in Lei 16158 Lei
Cbaterie [Ah] mai mare sau egală cu5h × Pnom invertor [w] / Unom [V].-pt.sist off grid
http://www.electronica-azi.ro/articol/6884
Cb=5*3500/220 80 Ah
5. ALEGERE REGULATOR INCARCARE BATERIE

Curentul maxim la tensiunea sistemului fotovoltaic 63 A
Tensiunea de intrare 48 V
Pret baterie in E 289,95 E

Pret baterie in Lei 1238 Lei
http://www.lpelectric.ro/ro/products/inverter/charger_ro.html
6. ALEGERE INVERTOR

Durata de viata 10 ani
Caracteristici: intrare DC: 800V-maxim
Curent maxim de intrare: 20 A
Putere maxima AC: 3500 W 62,5 W
Tensiunea nominala AC: 196 V - 253 V 13,63636 V
Eficienta: 95%
Pret in E 2.651 E
Pret in Lei 11319,77 Lei
Date tehnice: http://dl.owneriq.net/0/00679021-512c-496e-9fa0-34fd9224f28e.pdf
http://www.lpelectric.ro/en/products/inverter/inverter_en.html
56
7. ALEGERE SISTEM DE ORIENTARE
Sistem de orientare activa ETA 1500 independent

(1500 WP)
Model Lorentz Etatrack active 1500

Suprafaţa totală maximă 15m²
Capacitatea totală maximă a modulelor 2400Wp
Unghiul de azimut 90°,orientare automată
Unghiul de elevatie 0-45°, ajustabil manual
Tensiunea de alimentare 12V
Control astronomic Orientare după soare
Unitatea de control locală LCU pana la 10 (optional 25/50) urmăritoare
Unitatea centrală de control CCU pana la 2000 urmăritoare
Consumul de putere 1.25kWh/an
Viteza maxima a vantului 150km/h
Piese pentru fixare incluse
Lungimea de montare a stalpului 2.75m
Volumul de beton al fundatiei 3.0m³
Dimensiuni (L/W/H) 1200mm/800mm/800mm
Dimensiuni urmăritoar (L/W/H) 4220mm/800mm/300mm
Greutate 396kg
Pret in E cu TVA 2593 E

Pret in lei 11072,11 Lei
http://www.tecnolia.ro/es/etatrack-active-1500-diy-15m2-24kwp-without-pole/
8. PRETUL DE COST AL INSTALATIEI FOTOVOLTAICE
8.1. Fara sistem de urmarire

E Lei
3. Regulator incarcare baterie 289,95 1238
4. Invertor 2.651 11319,77
TOTAL 23624,95 100879
8.2. Cu sistem de urmarire

E Lei
3. Regulator incarcare baterie 289,95 1238
4. Invertor 2.651 11319,77
5. Sistem de orientare 2593 11072,11
TOTAL 26217,95 111951
9. Sistem de orientare pentru diferite unghiuri de inclinare a PV
Unghiul de inclinare [°] 15 30 35 40 45 50 60

Media anuală a producţiei 0,58
medii zilnice
0,595de energie
0,597
electrică pentru
0,598sistemul
0,597
respectiv
0,595
(kWh) 0,586
Productia medie lunara finala
348a sistemului
357 de panouri
358 [kWh/luna]359 358 357 352
10. Puterea suplimentară produsă
Productia medie lunara a sistemului de panouri pentru varianta initiala 290 [kWh/luna]
Productia medie lunara a sistemului de panouri pentru varianta finala 359 [kWh/luna]
Puterea suplimentară rezultată prin optimizarea sistemului 23 [%]
57
View publication stats

LucraredisertatieETME Ioan ViorelBanu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LucraredisertatieETME Ioan ViorelBanu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Thesis · February 2011

Ioan Viorel Banu

The user has requested enhancement of the downloaded file.

1. Să se realizeze o documentare privind sistemele fotovoltaice:

2. Să se realizeze un calcul de dimensionare a unui sistem fotovoltaic pentru

3. Să se realizeze optimizarea sistemului fotovoltaic.

2. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE CU AJUTORUL CELULELOR

2.1. Consideraţii generale ................................................................................ 7

2.2. Celula fotovoltaică .................................................................................... 9

2.3. Componentele sistemului fotovoltaic ....................................................... 11

2.3.1. Sisteme de montaj a panourilor fotovoltaice.................................. 12

2.3.2. Caseta de conectare ..................................................................... 13

2.3.3 Controlerul de încărcare. ............................................................... 14

2.3.4. Baterii de stocare pentru sisteme electrice solare ......................... 15

2.3.5. Invertor solar ................................................................................. 16

2.3.6. Deconectoare de rețea de curent continuu sau alternativ ............. 17

2.3.7. Diverse componente ..................................................................... 18

3. MODELAREA ŞI SIMULAREA UNUI SISTEM DE CONVERSIE A ENERGIEI

3.1. Modelarea putere-tensiune a unui panou fotovoltaic ............................... 19

3.2. Modelarea unui convertor ....................................................................... 23

4. DIMENSIONAREA ŞI OPTIMIZAREA UNUI SISTEM FOTOVOLTAIC ............... 28

4.1. Necesar de energie electrică .................................................................. 28

4.2. Date meteo ............................................................................................. 29

4.2.1. Iradierea solară lunară .................................................................. 29

4.2.2. Performanţa rețelei PV conectate ................................................. 32

4.2.3. Media zilnică a iradierii solare ....................................................... 34

4.3. Alegerea panoului fotovoltaic .................................................................. 37

4.4. Alegerea bateriei de stocare ................................................................... 38

4.5. Alegere regulator încărcare baterie ......................................................... 40

4.6. Alegere invertor ...................................................................................... 42

4.7. Cabluri si diverse componente ................................................................ 43

4.8. Schema sistemului fotovoltaic ................................................................. 43

4.9. Prețul de cost al instalației fotovoltaice ................................................... 45

4.10. Optimizarea sistemului fotovoltaic ......................................................... 45

4.10.1. Alegere sistem de orientare ........................................................ 45

4.10.2. Soluția de optimizare aleasă ....................................................... 49

4.10.3. Prețul de cost al instalației fotovoltaice cu sistem de urmărire..... 50

ANEXA 1 - Programul de calcul al sistemului fotovoltaic ................................... 54

La momentul actual, omenirea se confruntă cu o criza energetică majoră,

Principalul obiectiv al acestei lucrări l-a constituit cercetarea sistemelor care

Proiectul şi-a propus de asemenea să promoveze soluţii optime ale instalaţiilor

Obiectivele realizate în această lucrare sunt următoarele:

În această abordare, lucrarea este structurată pe 5 capitole şi bibliografie.

Primul capitol este reprezentat de introducerea în cadrul general al importanţei

În capitolul 2 se prezintă generalităţi referitor la conversia fotovoltaică,

Capitolul 3 prezintă câteva aspecte ale modelării unui sistem de conversie a

Capitolul 4 al lucrării reprezintă o soluție de dimensionare şi optimizare a unui

În încheiere sunt prezentate principalele concluzii care se desprind din

Bibliografia conține 13 referinţe.

2. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE CU AJUTORUL

2.1. Consideraţii generale

Helio-electricitatea se referă la conversia directă a energiei solare în energie

Fig. 2.1. Conversia energiei solare în energie fotoelectrică [3]

Producţia de energie fotoelectrică depinde de expunerea la Soare a locaţiei şi

Radiaţia solară este influenţată de modificarea permanentă a următorilor

2.2. Celula fotovoltaică

Celula fotovoltaică reprezintă un dispozitiv electronic, realizat din materiale

Fig. 2.3. Celula fotovoltaică

Cantitatea de radiaţii care ajunge pe pământ este, variabilă, depinzând atât de

variaţii aleatoare determinate de compoziţia generală a atmosferei precum şi de

Din motivele enumerate în paragraful anterior, sistemele de conversie