MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

IP COLEGIUL TEHNIC AGRICOL DIN SOROCA

Conferința internațională științifico-practică în domeniul activităților inginerești a

elevilor din instituțiile de învățământ profesional tehnic

TEMA: UTILIZAREA INTELIGENTĂ A SURSELOR ALTERNATIVE DE ENERGIE

Autor: Covrig Al. _________ Tonofa P. __________

elev gr. EA 3/1 elev gr. EM 4/1
Coordonator: Vlas Gh. ________
Profesor de discipline tehnice și de specialitate,
grad didactic I
Cecan M. __________
Profesor de discipline tehnice și de specialitate,
grad didactic II

Soroca 2023
 ADNOTARE
la raportul conferinței științifico-practică a elevilor
„Utilizarea Inteligentă A Surselor Alternative De Energie”
a elevilor Covrig Al. din grupa EA 3/1 - specialitatea 71330 ”Electrificarea
agriculturii” și Tonofa P. din grupa EM 4/1 – specialitatea 71320 ”Electromecanică”

Cuvinte-cheie: panou solar, urmăritor de Soare, microcontrolere.

Acum fiind foarte evidentă criza energetică, apare necesitatea găsirii unor surse
suplimentare de energie. O soluție în această direcție este prezentată de utilizarea
panourilor solare, unde apare și necesitatea de a găsi soluții pentru a produce cât mai
multă energie. În această lucrare este descris un mod de rezolvare a acestei necesități
prin confecționarea unui Tracker solar.
Structura raportului. Raportul cuprinde: 6 capitole, concluzii şi recomandări,
bibliografie din 8 titluri. Volumul lucrării este de 15 pagini text de bază și 9 figuri.
Domeniul de studiu: sistemul de urmărire solară.
Obiectivele raportului: programare în mediul Arduino; comanda sistemelor de
urmărire a soarelui pentru retragerea puterii maxime din panourile solare, permițându-i
orientarea optimă la soare; elaborarea unei soluții hardware pentru metoda propusă.
Inovația științifică a raportului: fundamentarea şi aprofundarea investigațiilor
teoretice, referitoare la proiectarea unei scheme noi de comandă ce va asigura
poziționarea corectă a panourilor fotovoltaice legat de factorul sezonier (vară, iarnă,
primăvară).
Valoarea practică a raportului este determinată de recomandările conținute în
lucrare, implementarea cărora va perfecționa mecanismul de comandă a panourilor
solare şi va spori eficiența acesteia în cadrul procesului de exploatare.

2
 ANNOTATION
to the report of the students' scientific-practical conference
"Smart Use of Alternative Energy Sources"
of the students Covrig Al. from group EA 3/1 - specialty 71330 "Electrification of
agriculture" and Tonofa P. from group EM 4/1 - specialty 71320 "Electromechanics"

Keywords: solar panel, Sun tracker, microcontrollers.

Now that the energy crisis is very evident, there is a need to find additional sources
of energy. A solution in this direction is presented by the use of solar panels, where
there is also the need to find solutions to produce as much energy as possible. This
paper describes a way to solve this need by making a Solar tracker.
Report structure. The report includes: 6 chapters, conclusions and
recommendations, bibliography from 8 titles. The volume of the paper is 15 pages of
basic text and 9 figures.
Field of Study: Solar Tracking System.
Objectives of the report: programming in the Arduino environment; commanding
the sun tracking systems to draw maximum power from the solar panels, allowing them
to be optimally oriented to the sun; developing a hardware solution for the proposed
method.
The scientific innovation of the report: the substantiation and deepening of the
theoretical investigations, regarding the design of a new control scheme that will ensure
the correct positioning of the photovoltaic panels related to the seasonal factor (summer,
winter, spring).
The practical value of the report is determined by the recommendations
contained in the paper, the implementation of which will improve the solar panel
control mechanism and increase its efficiency in the exploitation process.

3
 CUPRINS
I. ACTUALITATEA TEMEI............................................................................................5
II. NOUTATEA ŞTIINŢIFICĂ.........................................................................................6
III. METODOLOGIA CERCETĂRII...............................................................................7
IV. TEHNOLOGIA EXISTENTĂ A SURSELOR ALTERNATIVE DE ENERGIE.....8
V. CONFECȚIONAREA SISTEMULUI DE URMĂRIRE A SOARELUI (TRACKER
SOLAR)..............................................................................................................................9
VI. REZULTATUL CERCETĂRII................................................................................12
CONCLUZII....................................................................................................................16
RECOMANDĂRI...........................................................................................................17
BLIOGRAFIE.................................................................................................................18

4
 I. ACTUALITATEA TEMEI
Odată cu deficitul inevitabil de surse de combustibili fosili în viitor, tipurile de
energie regenerabilă au devenit un subiect de interes pentru cercetători, tehnicieni,
investitori și antreprenori. Noile tipuri de energie care atrag atenția includ
hidroelectricitatea, bioenergia, energia solară, eoliană și geotermală, energia mareelor și
energia valurilor. Datorită reînnoibilității, sunt considerate înlocuitori favorabili pentru
sursele de combustibili fosili. Dintre aceste tipuri de energie, energia solară fotovoltaică
(PV) este una dintre cele mai disponibile resurse.
Această tehnologie a fost adoptată mai pe scară largă în zilele noastre, datorită
activităților de cercetare și dezvoltare pentru a îmbunătăți performanța celulelor solare
și a reduce costurile.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), capacitatea fotovoltaică la
nivel mondial a crescut cu 49% pe an, în medie, de la începutul anilor 2000. Este de
așteptat ca energia solară fotovoltaică să devină o sursă majoră de energie în viitor.
Cu toate acestea, în ciuda avantajelor, energia solară fotovoltaică este încă departe
de a înlocui sursele tradiționale de pe piață. Este încă o provocare să maximizezi puterea
de producție a sistemelor fotovoltaice în zonele care nu primesc o cantitate mare de
radiație solară. Încă avem nevoie de tehnologii mai avansate de la producători pentru a
îmbunătăți capacitatea materialelor fotovoltaice, dar îmbunătățirea designului sistemului
și construcției modulelor este o abordare fezabilă pentru a face energia solară
fotovoltaică mai eficientă, fiind astfel o alegere de încredere pentru clienți. În acest
scop, acest proiect a fost realizat pentru a sprijini dezvoltarea unei astfel de tehnologii
promițătoare.
Una dintre principalele metode de creștere a eficienței este maximizarea duratei de
expunere la Soare (figura 1.1). [1]
Sistemele de urmărire ajută la realizarea
acestui lucru, menținând panourile solare
fotovoltaice aliniate la unghiul potrivit
cu razele solare în orice moment. Scopul
acestui proiect este de a construi un
prototip de sistem de urmărire a luminii
la scară mai mică, dar designul poate fi
aplicat pentru orice sistem de energie
solară în practică. De asemenea, se
așteaptă din acest proiect o măsurare
cantitativă a performanțelor sistemului
de urmărire în comparație cu sistemul cu
Figura 1.1 Sistem de urmărire a soarelui metoda de montare fixă.
(Tracker solar)
5
 II. NOUTATEA ŞTIINŢIFICĂ
Scopul acestui proiect a fost dezvoltarea unui prototip de laborator al unui sistem de
urmărire solară, care este capabil să sporească performanța modulelor fotovoltaice într-
un sistem de energie solară.  Principiul de funcționare al dispozitivului este de a menține
modulele fotovoltaice în mod constant aliniate cu razele solare, ceea ce maximizează
expunerea panoului solar la radiația Soarelui.  Ca rezultat, panoul solar poate produce
mai multă putere de ieșire.
Sistemul tracker solar de orientare /re-orientare a panourilor solare fotovoltaice
crește eficiența acestora cu 40-47%.
Panourile fotovoltaice montate pe un sistem solar tracker–care se rotește după
Soare pe orbita de la răsărit până la apus are un randament cu 40-45% mai mare decât
panoul sau sistemul fix de panouri fotovoltaice instalate. 
Sistemul solar fotovoltaic clasic este montat pe sol sau acoperișuri, dar studiile au
demonstrat ca inclinarea optimă a panourilor este de 30 grade vara și 60 grade iarna,
fără a mai lua în calcul efemerida, zonele umbrite/neînsorite și au apărut în mod firesc
sistemele tracker solar.  
Există mai multe tipuri de sisteme tracker solar:
– cu un ax orizontal,
-cu doua axe, respectiv orizontal/vertical sau orientare Est-Vest și Nord-Sud. [2]
Sistemul a folosit un
microcontroler ATmega328P
pentru a controla mișcarea a
două servomotoare, care rotesc
panoul solar în două axe. 
Direcția de rotație a fost
determinată de microcontroler,
pe baza intrărilor preluate de la
patru senzori foto situați lângă
panoul solar.
La finalul proiectului a fost
proiectat și implementat un
sistem funcțional de urmărire
Figura 2.1 Sistemul solar proiectat
solară.  A fost capabil să mențină
panoul solar aliniat cu soarele sau cu orice sursă de lumină în mod repetitiv.  Designul
trackerului solar din acest proiect este, de asemenea, o referință și un punct de plecare
pentru dezvoltarea unor sisteme mai avansate în viitor. [3]
Noutatea științifică constă în proiectarea și programarea unui sistem tracker
solar cu două axe de rotație ce va mări randamentul panoului solar.

6
Obiectivele lucrării:
 cercetarea schemelor electrice și metodelor de confecționare a aparatului;
 proiectarea și implementarea hardware;
 programarea software pentru unitatea de microcontroler a trackerului solar (figura
2.1). 
 justificarea întrebuințării aparatului;
 confecționarea machetului cu rol demonstrativ sau aplicativ.

III. METODOLOGIA CERCETĂRII

 Studiul literaturii de specialitate în domeniul montării sistemelor solare

(PV);
 Cercetarea metodelor de sporire a performanțelor modulelor fotovoltaice
într-un sistem de energie solară;
 Găsirea soluțiilor de a micșora costurile la elaborarea prototipului;
 Elaborarea modelului de program software și codului de programare a
prototipului;
 Construirea machetului demonstrativ în scop didactic.

7
 IV. TEHNOLOGIA EXISTENTĂ A SURSELOR ALTERNATIVE DE ENERGIE

EXPLICAȚIA SCHEMEI-BLOC:
După cum vedem în
diagrama bloc, există trei
rezistențe dependente de lumină
(LDR) care sunt plasate pe o
placă comună cu panou solar.
Lumina dintr-o sursă lovește
asupra lor în cantități diferite.
Datorită proprietății lor inerente
de a scădea rezistența odată cu
creșterea intensității luminii
incidente, adică
fotoconductivitatea, valoarea
rezistențelor tuturor LDR-urilor
nu este întotdeauna aceeași.
Fiecare LDR trimite un
semnal echivalent cu valoarea
rezistenței respective către
microcontroler, care este
configurat prin logica de
Figura 4.1 Schema bloc a tracker-ului solar programare necesară. Valorile
sunt comparate între ele luând în
considerare o anumită valoare LDR ca referință.
Unul dintre cele două servomotoare de curent continuu este atașat mecanic cu axa
motoare a celuilalt, astfel încât primul se va deplasa odată cu rotirea osiei celui din
urmă. Axa fostului servomotor este folosită pentru a antrena un panou solar. Aceste
motoare cu două servomotoare sunt aranjate astfel încât panoul solar să se poată mișca
de-a lungul axei X, precum și a axei Y.
Microcontrolerul trimite semnale adecvate către servomotoarele pe baza semnalelor
de intrare primite de la LDR-uri. Un servomotor este folosit pentru urmărirea de-a
lungul axei x, iar celălalt este pentru urmărirea axei y.
În acest fel este proiectat sistemul de urmărire solară. [5]

8
V. CONFECȚIONAREA SISTEMULUI DE URMĂRIRE A SOARELUI (TRACKER SOLAR)
Pentru desfășurarea activităților de proiect, a fost asamblat machetul demonstrativ
(Figura 5.1), cu următoarele componente:

 Instrumente:
 Șurubelnițe;
 Calculator;
 Mașină CNC de tăiat și gravat cu laser.
 Părți electronice:
 Arduino Uno;
 Modul de urmărire solară (conectori de pin și rezistențe de 10.000 ohmi);
 Suport senzor PCB (conectori de pin și rezistențe de detectare a luminii);
 Cabluri jumper:
 2 x Servo Gear Metal de dimensiune 9G
 Hardware:
 Piese din lemn tăiate cu laser sau CNC;
 Șuruburi;
 4 x picioare din cauciuc.

 Opțional:
 Celulă solară (6...18V 500mA)
 Voltmetru cu LED
 Sârmă pentru conexiuni.
Etapele la
elaborarea proiectului
au fost:
 Pregătirea celor
necesare pentru
confecționarea machetei
aplicative;
 Asamblarea
circuitului necesar pentru
trackerul solar cu două axe
este prezentată (Figura 5.1);
Figura 5.1 Circuitul necesar pentru trackerul solar  Verificarea
cu două axe de rotație funcționării în mod
programat.
Sursa de 5V este alimentată de la o sursă de tensiune USB de 5V dc prin placa
Arduino.
9
 Servo X: Rotește panoul solar de-a lungul direcției X
Servo Y: Rotește panoul solar de-a lungul direcției Y

În acest proiect, a fost dezvoltat un tracker cu două axe (Figura 5.1). Funcționează
pe două axe (X și Y), adică panoul se rotește pe patru direcții. Acest instrument de
urmărire este „activ”: controlat de microcontrolerul Arduino, folosind fotosenzori
pentru a găsi cea mai strălucitoare lumină în orice moment al zilei. Această metodă
oferă cele mai bune rezultate pentru a obține electricitate. Figura 5.2 prezintă o
diagramă a circuitului trackerului solar biaxial.

Figura 5.2 Schema principială electrică a trackerului biaxial

Panourile sunt rotite folosind două servo-uri Tower Pro 9g SG90 (Servo1, Servo2),
care sunt utilizate în principal pentru a dirija mecanisme mici și ușoare, unghiul de
rotație este limitat la un interval de la 0 la 180 de grade.
In calitate de senzori sunt utilizați patru fotorezistoare (LDR1-4). Ei funcționează
modificându-și valoarea rezistenței în funcție de lumina ce cade pe suprafața lor. Cu cât
mai multă lumină, cu atât valoarea rezistenței este mai mică.

MIȘCAREA PE AXĂ DUBLĂ A TRACKER-

ULUI SOLAR
➢ Trackerul solar cu două axe este un dispozitiv
care detectează lumina și se poziționează spre
intensitatea maximă a luminii. Este realizat astfel încât
să urmărească lumina care vine din orice direcție. [4]

Figura 5.3 Tracker solar

10
 ➢ Pentru a simula scenariul general al mișcării Soarelui, acoperirea totală a mișcării
trackerului este considerată ca 120˚ în ambele direcții.
➢ Poziția inițială a ambelor servomotoare este aleasă la 90˚i.e, pentru servomotorul
est-vest, precum și pentru servomotorul nord-sud.
➢ Poziția trackerului urcă sau coboară numai atunci când valoarea pragului este
peste limita de toleranță.
Relația dintre dezalinierea (gradul unghiului de dezaliniere ”i”) panoului solar și
pierderea directă de putere:

Figura 5.4 Variația puterii în funcție de unghiul de inclinație și timpul zilei

Aproximarea puterii de ieșire (linia roșie) în comparație cu puterea maximă (linia

albastră) pentru un modul solar montat fix.
Iluminarea primită pe o suprafață este proporțională cu cosinusul unghiului dintre
direcția razelor de lumină incidente și normală cu suprafața în punctul de incidență.
Acest lucru se datorează în principal
reducerii ariei proiectate pe măsură ce
unghiul de incidență crește. [5]
Astfel, ecuația poate fi scrisă:
Icos θ
Eθ = E*cosθ = 2 ;
D
Unde,
Eθ= iluminare pe plan orizontal;
E= iluminare datorată luminii incidente
în mod normal;
θ= unghiul de incidență;
D = distanta față de suprafață.
Figura5.4 Randamentul sistemului solar
11
funcție de unghiul de înclinație
 VI. REZULTATUL CERCETĂRII
Cercetările au fost efectuate asupra instalației solare în două moduri: în modul
staționar și când trackerul solar se mișcă.
Primul pas a constat în elaborarea schemelor de lucru şi construirea machetului
demonstrativ. În final, a fost elaborat proiectul demonstrativ (Figura 6.1).

Figura 6.1 Schema conectării proiectului demonstrativ

Rezultatul cercetării:
a) elaborarea
proiectului demonstrativ;
b) conectarea și
încercarea în lucru;
c) posibilitățile
prototipului
confecționat[6] (Figura
6.2).

12
 Perioada experimentelor: octombrie 2022- ianuarie 2023. Timp de 7 zile s-au
efectuat măsurări în intervalul orelor 10.00-16.00 pentru celula fotovoltaică Waterproof
Solar Panel (Name: 8W 18V Solar Panel, Material: Polysilicon Epoxy Board, Power:
8W, Working voltage: 18V, Working current: 0-230mA, Open circuit voltage: 19.2V,
Short circuit current: 300mA).
Pentru fiecare instalație a fost înregistrată zilnic puterea instantanee de ieșire și
energia produsă.
Pentru măsurarea puterii sunt utilizate două metode, dar în condiții asemănătoare:
este necesar să poziționăm panoul în așa mod, încât razele să-i acopere cât mai mult
suprafața. Cea mai bună opțiune este să testăm la prânz - când soarele este în vârful
zenitului său.
 Prima metodă constă în utilizarea a două dispozitive - un voltmetru și un
ampermetru. Prin conectarea acestor dispozitive la conectorii bateriei, ar trebui să
obținem două valori: Voc - tensiune în gol (cu un voltmetru) și Isc - curent de
scurtcircuit (cu un ampermetru). După ce am fixat citirile, atunci în documentația pentru
panou merită să aflați valoarea raportului dintre puterea de bază și produsul dintre
tensiunea în gol și curentul de scurtcircuit.
Calculăm puterea utilizând următoarea formulă empirică:
P = Voc * Isc * 0,78, (6.1)
unde coeficientul 0,78 este raportul mediu aproximativ dintre puterea panoului din
pașaport și produsul dintre valorile Voc și Isc din pașaport.
În cazul nostru măsurăm bateria cu puterea declarată de producător de 8 W. Valorile
Voc sunt 18,85 V, valoarea Isc este 0,287 A, iar a treia valoare este 0,78. Astfel, pentru
a calcula puterea, rezolvăm formula:
18,85 * 0,287 * 0,78 = 4,22 W. (6.2)
 A doua metodă - în acest caz, vom avea nevoie de un dispozitiv mai complex - un
controler MPPT, precum și o baterie incomplet încărcată. Experimentul trebuie, de
asemenea, efectuat în cele mai favorabile condiții. Mai întâi controlerul MPPT trebuie
să fie conectat la baterie, iar apoi panoul solar la controler. Ca rezultat, aparatul va arăta
tensiunea generată de panou (Vmp) și curentul (Imp). Înmulțind citirile, putem obține
puterea.
Tabelul 6.1 prezintă puterea generată de un panou solar cu și fără urmărire.

Tabelul 6.1 Puterea generată de un panou solar cu și fără urmărire

Puterea, generată cu Puterea, generată
Ora
urmărire fără urmărire
10:00AM 3.55 2.85
13
 11:00AM 3.71 3.23
12:00PM 4.11 2.72
01:00PM 4.22 2.45
02:00PM 3.92 2.36
03:00PM 3.71 2.23
04:00PM 3.53 2.11

În baza rezultatelor din tabelul 6.1 obținem reprezentarea grafică a puterii generate
cu și fără urmărirea soarelui cu ajutorul trackerului.

Diagrama 6.1 Puterea generată cu și fără urmărirea soarelui

4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
10:00AM 11:00AM 12:00PM 01:00PM 02:00PM 03:00PM 04:00PM
Puterea, generată cu urmărire Puterea, generată fără urmărire

Din diagrama 6.1 se observă că sistemul de urmărire solară cu două axe propus
asigură o putere electrică ridicată comparativ cu un sistem fix.
În acest experiment, a fost calculată și eficiența panoului solar prezentat mai jos.
Pentru a calcula eficiența unui panou solar, este necesar să se compare puterea
radiației incidente pe panou de la o sursă de lumină (putere de intrare) și puterea de
ieșire a panoului solar (putere utilă) și, de asemenea, să se determine aria panoului solar.
Aria panoului solar se poate de determinat după următoarea relație:
S = a x b = 0,13 x 0,2 = 0,026 m2, (6.3)
unde a și b - dimensiunile laturilor panoului solar.
Puterea consumată se determină prin relația 6.4.
Pcon. = Ps x S = 1000 x 0,026 = 26 W, (6.4)

14
 W∗h
unde PS = 1000 – puterea soarelui;
m2

S, m2 – aria panoului solar.

Puterea utilă se determină după relația 6.5.
Put. = U x I = 18 x 0,23 ≈ 4,14 W, (6.5)
unde U, V este tensiunea de la modul;
I, A - curentul panoului solar.
Eficiența panoului solar o determinăm după relația 6.6.
P ut . 4,14
η = P *100 % = 26 *100 % = 15,92 %, (6.6)
con .

Puterea medie a trackerului este de 3,82 wați, în timp ce puterea medie a panoului
fix este de 2,56 wați. Pe baza acestor date, vom determina eficiența trackerului folosind
o proporție matematică.
Pmed.track - η
Pmed.panou. – x
Să substituim valorile numerice în variabilele raportului.
3,82 – 15,92 %
2,56 - x
Din raportul compilat găsim x, adică eficiența trackerului
2,56∗15,92
x= 3,82
=¿ 10,66 % (6.7)

Trackerul este mai eficient decât panoul fix cu 5,25 %.

15
 CONCLUZII
1. Acest sistem este mai eficient în comparație cu sistemul fix de panouri solare.
2. Sistemul de urmărire solară cu două axe poate genera cu 40% mai multă putere de
ieșire decât panourile solare fixe. Se absorb mai multe raze solare și se generează o
puterea maximă de ieșire.
3. Sistemul de urmărire solară cu două axe este capabil să optimizeze puterea
maximă de ieșire și această putere este aproape constantă pe toată perioada de timp.
4. Energia solară este o sursă de energie neconvențională, deci nu poluează și poate
fi folosită oricând.
5. Acest proiect a fost implementat cu resurse minime. Circuitul a fost păstrat
simplu, ușor de înțeles și ușor de utilizat.
6. Pentru proiectele viitoare, se poate lua în considerare utilizarea unor senzori mai
eficienți, care ar trebui, de asemenea, să fie rentabili și să consume puțină energie. Ca
motoare de acționare pot fi utilizate cele de tip Stepper (pas cu pas, fig. 6.3), dirijat de
un Microcontroler [8].
7. În procesul de depanare a machetului, au existat dificultăți cu rotirea corectă a
platformei, datorită sensibilității ridicate a LED-urilor, ca urmare platforma se zvâcnea.

Figura 6.3 Model de tracker solar

16
 RECOMANDĂRI

1. Dacă aveți spațiu limitat și nu puteți instala mai multe panouri solare, atunci un
tracker solar poate fi cea mai bună opțiune pentru o obține o putere maximă.
2. Dacă locuiți în locuri unde poziția soarelui pe cer se schimbă dramatic între lunile
de vară și de iarnă, un sistem de urmărire cu două axe poate fi o modalitate bună de a
maximiza generarea de energie solară și de a colecta suficientă energie pentru casa sau
proprietatea dvs.
3. Prin extragerea puterii mai mare din același panou solar, costul pe watt este redus,
redând astfel puterea solară mult mai rentabil decât a fost realizat anterior folosind
panouri solare fixe.

17
 BLIOGRAFIE

1. Gerro J Prinsloo, Solar Tracking Hardware and Software;

2. Bostan I., Dulgheru V., Sobor I., Bostan V., Sochirean A. Sisteme de conversie a
energiilor regenerabile. Ch.: Ed.: „Tehnica-Info” SRL (Tipografia BONS Offices),
2007. 592 p. ISBN 978- 9975-63-076-4;
3. Russell O. Brevet nr.2402662 US. Light sensitive device, 1946;
4. Bostan I., Dulgheru V., Dumitrescu C., Ciobanu R., Ciobanu O., Cozma I. Sistem
de orientare a panourilor fotovoltaice // Brevet de invenție nr. 4419 (MD). Solicitanţi:
Universitatea Tehnică a Moldovei; Institutul de Cercetări pentru Hidraulică şi
Pneumatică, București. BOPI nr. 5/2016;
5. Er. R. K. Rajput, Utilisation of Electrical Power;
6. https://grabcad.com/library/smart-solar-tracking-with-arduino-1;
7. Brian W. Evans, Arduino Programming Book;
8. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/95-101_26.pdf.

18
19