ISSN: 1453-2360 Nr.

1, IANUARIE 2007

Tineri cercet`tori \n domeniul energiei

INSTITUTUL NA}IONAL ROM¢N

pentru
STUDIUL AMENAJ±RII [i FOLOSIRII SURSELOR de ENERGIE
Reprezentantul Rom~niei la EURELECTRIC

ANIVERS¢ND 80 DE ANI DE LA |NFIIN}ARE

 ISSN: 1453-2360
e ®
anul 55, nr. 1 / ianuarie 2007

Masa rotund`
Round Table
Tineri cercet`tori în domeniul energiei 1
Young Researchers within Power Sector
Petru POSTOLACHE, Nicolae GOLOVANOV

Evaluarea unit`]ilor fotovoltaice conectate la re]ea 2

Evaluation of Grid Connected Photovoltaic Units
Anca IVANOV

Analiza eficien]ei energetice a unei cl`diri particulare 5

Energy Efficiency of a Particular Building
Mioara BRATU

Sisteme integrate de conducere [i protec]ie a sta]iilor electrice 8

Integrated Substations Protection and Control Systems
Gheorghe – Marius DEACONU

Metod` conceptual` de identificare a polu`rii cu arsen provenit de la depozitele de zgur` [i cenu[` 14

Conceptual Method for Identifying Arsenic Pollution of Ash and Sludge Deposits
Andreia PETCU

Convertorul de frecven]` [i compensatorul sincron – eficien]` [i calitate 19

Frequency Convector and Synchronous Compensator. Quality and Efficiency
Vasile MUNCACIU, Aurel MA{CA

Microhidrocentrale – România în peisajul european 24

Micro Hydropower Plants. Romania within the European Context
Bogdan POPA, Florica POPA

*
Sursele regenerabile de energie – acces la energie curat` [i sigur` 29
Renewable Resources, the Key to a Clean and Safe Energy
Adrian P~TRA{CU, Claudia JIANU, Marian DEACONU

Informa]ii de la EURELECTRIC 33
EURELECTRIC News

Recenzie
New Books
Tratat de generatoare de abur 35
Steam Generators Handbook

In memoriam: Lauren]iu SAVA 36

Masa rotund` - Tineri cercet`tori \n domeniul energiei 1

Masa rotund`

Tineri cercet`tori \n domeniul energiei

Larg analizate în cadrul celor mai importante foruri interna]ionale, problemele actuale ale
sistemelor de alimentare cu energie electric`, mai ales prin componentele legate de
securitatea aliment`rii [i de impactul sistemelor de producere a energiei electrice asupra
mediului ambiant, constituie o provocare permanent` pentru inginerii care lucreaz` în
domeniu. Integra]i, înc` din perioada studiilor universitare, în activitatea de cercetare
[tiin]ific` intern` sau interna]ional`, în special pentru realizarea proiectelor de diplom`,
tinerii ingineri din domeniul energiei au abordat cu competen]` [i curaj unele dintre cele
mai importante aspecte ale acestuia. De[i lucr`rile prezentate în cadrul mesei rotunde au
teme diferite, studiile efectuate au, în realitate, acela[i obiectiv [i anume dezvoltarea unor
solu]ii pentru o utilizare durabil` a energiei, prin cre[terea eficien]ei energiei, utilizarea
resurselor regenerabile [i limitarea nivelului noxelor în mediul ambiant.

Un obiectiv important al Uniunii Europene [i pentru România – în mod special – îl

reprezint` reducerea consumurilor pentru înc`lzirea locuin]elor, f`r` afectarea confortului
termic al locatarilor. Utilizarea unor programe de calcul performante pentru analiza
bilan]ului energiei la nivelul unei cl`diri permite stabilirea unor m`suri practice pentru
reducerea pierderilor constituie un prim pas în reabilitarea termic` a cl`dirilor. În acest fel
se asigur` [i realizarea obiectivului Uniunii Europene, acela de proiectare de cl`diri
„pasive”, cu un consum foarte redus de energie pentru înc`lzire. În acest sens, analiza
realizat` de ing. Mioara Bratu, pe baza experien]ei [i a instrumentelor utilizate în cadrul
stagiului efectuat în Elve]ia, în perioada realiz`rii proiectului de diplom`, prezint` un interes
deosebit, datele prezentate, cu referire la un caz concret, fiind de un real folos în
reabilitarea cl`dirilor.

Folosirea resurselor regenerabile este una dintre preocup`rile importante ale speciali[tilor
din domeniul energiei, iar sursele fotoelectrice pot reprezenta una dintre solu]iile de viitor
pentru alimentarea cu energie electric`. De[i înc` necompetitive din punct de vedere
economic, sursele fotoelectrice ar putea contribui la realizarea obiectivului reducerii
emisiei de CO2 la producerea energiei electrice, pe m`sur` ce li se va putea cre[te
randamentul de conversie [i se vor îmbun`t`]i solu]iile de stocare a energiei. Experien]a
acumulat` pe parcursul unui stagiu efectuat în Italia, prezentat` în lucrarea elaborat` de
ing. Anca Ivanov, ofer` date utile dezvolt`rii studiilor în acest domeniu.

Eficien]a energiei în cadrul unor procese industriale depinde – în mare m`sur` – [i de

calitatea energiei electrice la barele de alimentare. Sistemele moderne de control al
proceselor, bazate pe circuite cu semiconductoare de putere, pot determina importante
perturba]ii electromagnetice care afecteaz` calitatea energiei electrice. Preocup`rile
tinerilor speciali[ti din industrie pentru limitarea acestor perturba]ii [i pentru identificarea
unor solu]ii cu costuri reduse, dar cu eficien]` ridicat`, sunt reflectate în lucrarea domnului
ing. Me[ca Aurel. Metoda de analiz` propus`, bazat` pe o cunoa[tere aprofundat` a
proceselor din întreprindere pe un mare num`r de determin`ri experimentale, permite
elaborarea unor noi solu]ii [i aplicarea practic` a acestora. Se ajunge, astfel, la ob]inerea
de rezultate tehnic eficiente [i bine justificate economic.

În preocup`rile tinerilor speciali[ti în domeniu intr` [i problema emisiilor generate la

arderea unor combustibili. Studiile nu se limiteaz` numai la emisiile cunoscute: SO2, CO2
sau NOx, pentru care încep deja s` se aplice solu]ii de limitare. Astfel, de exemplu,
lucrarea prezentat` de ing. Andreia Petcu se refer` la emisiile de arsen [i impactul
acestora asupra mediului ambiant.

Conducerea operativ` [i eficient` a sistemului energetic, utilizând noile sisteme [i

concepte informatice, reprezint` una dintre problemele importante ale speciali[tilor din
domeniul energiei. În acest sens, lucrarea domnului ing. Deaconu Marius se refer` la
aspecte practice ale sistemelor integrate de protec]ie, comand` [i control din sta]iile
electrice.

Lucr`rile prezentate în cadrul mesei rotunde au fost caracterizate de pasiunea specific`

tinerilor speciali[ti care au încercat s` aprofundeze preocup`ri legate de viitorul industriei
energiei.
Moderatori:
Prof. dr. ing. Petru POSTOLACHE, Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
Prof. dr. ing. Nicolae GOLOVANOV, Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 2 anul 55, nr. 1/2007
Evaluarea unit`]ilor fotovoltaice conectate la re]ea
Anca IVANOV*
Abstract: The paper presents the results of a study reffered
to the connection of the PV systems to the grid through
inverter – based Power Conditioning Units. The experimen-
tal results are obtained for a wide range of solar irradiance
and operating conditions. Diffferent parameters have been
studied, among them DC/AC efficiency, the power factor
and the harmonic distorsion of current and voltage at the
interface with the grid.
Key words: photovoltaic (PV) system, grid connection, po-
wer conditioning unit, power quality
Descriptori: sistem fotovoltaic, conectare la re]ea, unitate de con-
di]ionare, calitatea energiei electrice
Introducere
Dezvoltarea surselor regenerabile de energie, ca o resur-
s` energetic` semnificativ` [i nepoluant`, reprezint` o
prioritate a politicilor europene în domeniul energiei, ale
c`ror obiective majore sunt: cre[terea siguran]ei în ali-
mentarea cu energie, realizarea unor sisteme de energie
competitive cu asigurarea protec]iei mediului înconjur`tor.
În acest context, sistemele fotovoltaice reprezint` un
subiect care prezint` mare interes, având în vedere faptul
c` dezvoltarea acestui domeniu a cunoscut un progres
continuu în ultimii ani.
1. Celula fotoelectric`
Celula fotoelectric` permite conversia direct` a energiei
luminoase în energie electric`. O celul` este constituit`
din dou` straturi sub]iri de material semiconductor, cele
dou` straturi fiind dopate diferit, între ele. Va ap`rea o
diferen]` de poten]ial electric. Energia fotonilor capta]i de
electronii periferici (stratul N) le va permite acestora s`
dep`[easc` bariera de poten]ial [i s` creeze astfel un
curent electric continuu. Pentru colectarea acestui curent,
se depun, prin serigrafie, electrozi pe cele dou` straturi
semiconductoare (Figura 1).
Electrodul superior este o gril` ce permite trecerea razelor
luminoase. Pe acest electrod se depune apoi un strat antire-
flectorizant, pentru cre[terea cantit`]ii de lumin` absorbit`.
Fig. 1. Celula fotoelectric`
* Ing., ROMSTAL
O celul` fotoelectric` transform` doar o parte din energia
radiant` în energie electric`, restul se pierde ca urmare a
unei serii de procese ce au loc în timpul conversiei:
a) procese care intervin atunci când energia este sub
form` de radia]ie, (pierderi de radia]ie);
b) procese care intervin dup` ce energia radiant` a
fost transferat` semiconductorului;
c) absorb]ie incomplet`;
d) pierderi de curent datorate recombin`rii. Toate
acestea conduc la o eficien]` a conversiei celulelor
solare de circa 13 – 16%. Maximum de eficien]`
ob]inut în laborator este aproximativ 25% .
În practic`, celule solare sunt conectate în combina]ii
serie [i paralel pentru a genera o putere dorit`. Un modul
tipic con]ine 36 de celule solare conectate în serie, pentru
a genera o tensiune de 12 V la un curent de 3 A.
2. Sistem fotovoltaic
Sistemele fotovoltaice realizeaz` conversia direct` a ener-
giei radia]iei solare în energie electric`.
Fig. 2. Sistem fotovoltaic: 1– panou solar; 2 – invertor; 3 – dispozitiv
stocare; 4 – aparate electrocasnice
Principalele caracteristici ale sistemelor fotovoltaice sunt:
a) opereaz` silen]ios,
b) pot fi instalate rapid,
c) sunt modulare – un sistem fotovoltaic poate fi pro-
iectat pentru o u[oar` extindere în cazul în care
cererea de putere cre[te,
d) autonomie – nu necesit` un consum suplimentar [i
cheltuieli de între]inere,
e) durabilitate – majoritatea modulelor fotovoltaice de
ast`zi sunt bazate pe tehnologii care au dovedit o
degradare minim` dup` 20 de ani de func]ionare,
ele fiind garantate 25 de ani,
f) se pot integra în cl`diri, pot înlocui subansamble,
materiale de construc]ie sau chiar întregi p`r]i com-
ponente ale cl`dirii cum ar fi, de exemplu, acoperi[ul.
Schema de conectare la re]eaua de distribu]ie a unui
produc`tor local (sistem fotovoltaic) este prezentat` în
figura 3:
Anca Ivanov - Evaluarea unit`]ilor fotovoltaice conectate la re]ea 3

PAC
ηinv =
PDC

Factorul de distorsiune armonic` (THD) a curentului pe

partea de tensiune alternativ`:

n
1
THDI = ⋅ ∑I
2
k
I1 k =2

Factorul de distorsiune armonic` (THD) a tensiunii pe

Fig. 3. Schema de conectare la re]eaua de distribu]ie a unui partea de tensiune alternativ`:
produc`tor local
n
1
∑U
3. M`sur`tori
THDU = 2
k
U1 k =2
M`sur`torile experimentale s-au desf`[urat în Italia, la
Torino, în Parcul „Environment“, unde a fost construit
panoul fotovoltaic din figura 4. Factorul de putere (PF):

Caracteristicile panoului fotovoltaic „Totem“ sunt: PAC

a) suprafa]` de 200 m2; PF =
U AC ⋅ I AC
b) orientat în direc]ia sud, pentru o maximizare a
radia]iei incidente;
c) energia electric` produs` de panoul „Totem“ pentru M`sur`torile au fost efectuate într-o singur` zi, pentru un
un an este estimat` la 17 931 kWh; singur invertor, între orele 13.00 [i 16.00 [i respectiv între
d) sunt utilizate 8 invertoare cu o putere de 1 700 W orele 17.00 [i 18.00
în condi]ii normale de func]ionare [i 2 200 W pentru
puterea de vârf. 5. Rezultate

Randamentul invertorului (DC/AC):

Fig. 5. Randamentul invertorului analizat

Fig. 4. Panoul fotovoltaic „Totem“ Dup` cum se observ` din figura 5 randamentul invertorului
are valori cuprinse între 93% [i 99%. Se poate, deci, afirma
4. Definirea parametrilor utiliza]i c` invertorul testat prezint` o performan]` foarte bun`.

Pentru caracterizarea performan]elor chopper-ului MPPT Randamentul chopper-ului:

(Maximum Power Point Tracker), sunt utiliza]i urm`torii
parametri:

Randamentul chopper-ului: este parametrul care descrie

modul optim de utilizare a panoului solar. Arat` cât de
aproape de puterea maxim` PMAX opereaz` chopper-ul [i
este exprimat de:
PDC
η=
PMAX

Randamentul invertorului: raportul dintre puterea la ie[irea

din invertor [i cea de la intrare: Fig.6. Randamentul chopper-ului
 4 anul 55, nr. 1/2007
Randamentul chopper-ului este redus în cazul suprasar-
cinii, fie din cauza radia]iei solare puternice, fie din cauza
temperaturii ridicate a invertorului.
THD pentru curent [i tensiune:
Fig. 7. THD pentru curent [i tensiune
Factorul de putere:
Fig. 8. Factorul de putere
Factorul de putere are valori în intervalul 97-100%. Se ob-
serv`, de asemenea, c` nu se produc sc`deri semnifica-
tive ale PF în cazul reducerii puterii produse de panoul
fotovoltaic.
6. Observa]ii
Se recomand` analizarea sistemului monofazat înainte de
conectarea în re]ea, pentru a nu determina nesimetrie.
Echipamentele utilizate pentru sistemele fotovoltaice sunt
sensibile la varia]ii de frecven]` astfel c`, func]ionarea lor
în re]ele cu abateri mari nu e permis`.
Pentru cre[terea eficien]ei sistemelor fotovoltaice este
necesar` utilizarea unui sistem de stocare a energiei.
Concluzii
S-a observat c` eficien]a invertorului dar [i cea a MPPT
este foarte ridicat` (peste 95%), îns` trebuie re]inut c`
randamentul celulei solare este înc` foarte sc`zut: 13-16%.
Costul acestor instala]ii constituie un element de calcul
deosebit de important. Pentru instala]ia utilizat` costul
specific este de 620 €/m2.
Pentru a deveni eficiente [i din punct de vedere economic, în
prezent este necesar` subven]ionarea unei p`r]i din costul
acestora. Cu o subven]ionare adecvat` pentru produc`torii
de energie electric`, aceast` metod` neconven]ional` de
producere a energiei electrice ar putea deveni competitiv`.
Bibliografie:
[1] www.envipark.com
[2] G. Chicco, R. Napoli, F. Spertino, Performance Assessment of a
Inverter-based Grid Connection of Photovoltaic Systems,
Automatika 45, 2004
[3] F.Batrinu, G.Chicco, F. Spertino, J. Schlabbach, Impacts of Grid-
Connected Photovoltaic Plant Operation on the Harmonic
Distortion, 2003
[4] G. Chicco, R. Napoli, F. Spertino, Experimental Evaluation of the
Performance of Grid-Connected Photovoltaic Systems, IEEE
Melecon 2004, Croatia, May 2004
[5] * * * IEEE Standard for Interconnecting Distributed Resources with
Electric Power System, Std. 1547-2003, July 2003
Referent: Drd. ing. Radu PORUMB
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
Mioara Bratu - Analiza eficien]ei energetice a unei cl`diri particulare
Analiza eficien]ei energetice
a unei cl`diri particulare
Abstract: As a EU member state Romania must align to the
European energy efficiency norms. Considering that the
energy saving potential in the residential sector is about
41%, measures for energy efficiency must be developed
and implemented. Energy efficiency, heat transfer in buil-
dings, energy consumer behavior should be the key ele-
ments in the development of the energy strategy in order
to benefit of a clean and living planet.
Key words: energy efficiency, heat transfer, environmental
protection, lighting energy, energy saving potential
Descriptori: eficien]a energiei, transferul c`ldurii, energie pentru
iluminat, poten]ial de economisire a energiei
Contribu]ii
Lucrarea cuprinde analiza energetic` – înc`lzire [i iluminat
- a unei înc`peri destinat` activit`]ilor universitare [i
metodele de reducere a consumului de energie cu asigu-
rarea parametrilor de confort termic [i luminotehnic. În
acest scop, a fost utilizat un program performant pentru
studiul indicatorilor de confort termic al unei cl`diri. De ase-
menea, se propune un sistem eficient pentru reducerea
consumurilor inutile de energie electric` pentru iluminat.
1. Cadrul general
Obiectivele strategiei na]ionale în sectorul energiei includ
atât cre[terea eficien]ei acesteia, de la producerea ener-
giei pân` la consumatorul final, cât [i promovarea resur-
selor de energie regenerabile. În anul 2004 a fost elabo-
rat` strategia na]ional` de eficien]` a energiei, care a
identificat, printre altele, [i diferitele sectoare cu poten]ial
de economisire a energiei. A rezultat c` din acest punct
de vedere sectorul reziden]ial ocup` primul loc, cu o pon-
dere de 41%.
2. Transferul de c`ldur` [i confortul termic
Analiza transferului de c`ldur` [i a confortului termic au la
baz` ecua]ia bilan]ului termic de transfer de c`ldur` [1]:
He (θ i (t) − θ e (t)) + ∑ H (θ (t) − θ
Gk i Gk
k cu cadru metalic [i panouri din sticl` (u =118,3 W/K).
+ ∑ H (θ (t) − θ )
k
0k i 0k + Hin (θ i (t) − θ in (t)) =
dθ i (t)
= ∑ gSk (t) FF gk AWk Gk (t) + C
k dt
+ SRE0 (PiP (t) + PiE (t) ) + SRE PHC (t)
în care intervin urm`toarele pierderi de c`ldur`:
a) He – pierderile specifice spre exterior;
b) HGk – pierderile specifice de c`ldur` spre p`mânt;
c) H0k – pierderile specifice de c`ldur` spre înc`peri
* Ing., ABB
5
Mioara BRATU*
adiacente;
d) Hin – pierderile specifice de c`ldur` spre alte zone;
e) θi (t) – temperatura interioar` la momentul t.
La aportul de energie contribuie:
a) ∑ gSk (t) FF gk AWk Gk (t) – energia solar`;
k
dθ i (t)
b) C – energia termic` provenit` de la persoa-
dt
nele din înc`pere;
c) SRE0 (PiP (t ) + PiE (t )) – energia termic` dezvoltat`
de echipamente electrice;
d) SRE PHC (t) – energia termic` dezvoltat` de
instala]iile tehnologice.
R`spunsul dinamic al înc`perii, pe o perioad` de un an, a
fost simulat cu ajutorul pachetului de programe bSol [2].
Un aspect foarte important al acestui stadiu al analizei îl
reprezint` faptul c` transferul de c`ldur` [i confortul
termic sunt analizate în corela]ie cu condi]iile climatice
locale [i cu datele topografice (aport solar, orientarea fa]`
de linia orizontului), dar [i cu aportul intern de energie
(energia termic` degajat` de c`tre persoanele aflate în
înc`pere [i de c`tre echipamentele electrice).
Programul bSol a fost utilizat pentru:
a) evaluarea calit`]ii construc]iei din punctul de vedere
al transferului de c`ldur` [i cel al confortului termic;
b) optimizarea consumului de energie în cl`dire;
c) controlul problemelor de supraînc`lzire.
Analiza a fost efectuat` pentru un laborator didactic, urm`-
rind evaluarea condi]iilor specifice desf`[ur`rii unei acti-
vit`]i eficiente.
Luând în considerare faptul c` înc`perea analizat` a fost
construit` în perioada anilor 1970, perioad` în care pre]ul
energiei era nesemnificativ, aceasta nu a fost prev`zut`
cu izola]ie termic`. Astfel cl`direa analizat` are
urm`toarele straturi componente: c`r`mid` la exterior,
(t)) + tencuial` la interior (u = 14,1 W/K), ferestrele sunt de tipul
În figura 1 este prezentat r`spunsul dinamic în situa]ia
(1) ini]ial`.
+
Fig. 1. Varia]ia temperaturii interioare în func]ie de temperatura exterioar`
 6 anul 55, nr. 1/2007

Dup` cum se poate observa în figura 1, varia]ia tempera-

turii pe perioada unui an este foarte accentuat`, iar con-
fortul termic nu se înscrie în limitele admisibile. În aceast`
situa]ie s-au propus urm`toarele m`suri constructive:
a) ad`ugarea unei izola]ii exterioare (d =10 cm, u = 2,8
W/K) ;
b) înlocuirea ferestrelor existente [i a cadrului
acestora (u = 41,7 W/K);
c) jaluzele exterioare pentru ameliorarea supraînc`lzirii
Fig. 3. Configura]ia nivelului de iluminare pe suprafa]a de lucru
pe perioada verii. (curbele izolux)

Costul total al investi]iei în reabilitarea termic` cu panouri
exterioare este compus din costurile de montaj [i costul
materialului termoizolant. Dac` în urma analizei tehnico-
financiare se constat` c` o cre[tere a gradului de izolare
conduce la reducerea semnificativ` a pierderilor de ener-
gie termic`, grosimea izola]iei se va dimensiona cores-
punz`tor.
Simularea r`spunsului cl`dirii, luând m`surile enumerate
mai sus, a condus la rezultatele prezentate în figura 2:
Datele ob]inute prin calcul au fost validate prin m`surare
direct` cu ajutorul unui luxmetru.
Comparând energia consumat` în înc`pere (calculat` pe
baza estim`rii num`rului de ore de func]ionare [i a puterii
echipamentelor electrice utilizate) cu energia facturat` se
constat` o diferen]` de 15%.
Corpurile de iluminat utilizate sunt prev`zute cu l`mpi
fluorescente, care – datorit` balastului inductiv –
constituie receptoare puternic neliniare, caracterizate de o
und` de curent cu o form` mult îndep`rtat` de sinusoid`.

Trebuie men]ionat faptul c` 10% din puterea absorbit` de

Fig. 2. Varia]ia temperaturii interioare dup` adoptarea m`surilor
constructive
Din punct de vedere termotehnic este foarte important`
adoptarea m`surilor constructive necesare, astfel încât
consumul de energie termic` (ponderea consumului de
energie într-o locuin]` este de 80%) s` fie redus, cu
satisfacerea condi]iilor de microclimat.
3. Analiza luminotehnic` a înc`perii
corpurile de iluminat este consumat` în balastul inductiv,
iar acest tip de surs` de lumin` nu permite adaptarea
fluxului luminos la iluminatul exterior. Pentru eliminarea
efectului stroboscopic [i pentru diminuarea pierderilor de
energie se propune înlocuirea balastului electromagnetic
cu un balast electronic.
O component` important` în consumul de energie
electric` este cauzat` de exploatarea neadecvat` a
sistemului de iluminat [i a echipamentelor electrice. În
figura 4 este prezentat` schema de alimentare propus`
pentru a se reduce pierderile de energie cauzate de
exploatarea nera]ional` a sistemului de iluminat [i pentru
adaptarea fluxului luminos la condi]iile de iluminat exterior.
Este recomandabil ca schema de alimentare adoptat` s`
fie prev`zut` cu senzor de mi[care [i cu senzor de
lumin`.

Pe lâng` m`surile constructive ce trebuie adoptate în

vederea realiz`rii confortului termic, trebuie luate o serie
de m`suri în ceea ce prive[te confortul luminotehnic.

Pentru a verifica instala]ia de iluminat existent` [i gradul

în care aceasta corespunde normelor în vigoare, din
punctul de vedere al nivelului de iluminare pe suprafa]a de
lucru, se consider` ca referin]` un nivel de iluminare
E = 300 lx.

În urma simul`rii situa]iei ini]iale a corpurilor de iluminat

din înc`pere, pe baza unui program de calcul specializat
[3], luând în considerare elementele de mobilier (cu rol în
neuniformitatea luminan]elor [i a nivelului de iluminare pe
planul util) se ob]ine reparti]ia nivelului de iluminare pre-
zentat` în figura 3, din care se observ` faptul c` sunt înde-
plinite condi]iile privind nivelul de iluminare. Fig. 4. Schema propus` pentru alimentarea sistemului de iluminat
interior
Mioara Bratu - Analiza eficien]ei energetice a unei cl`diri particulare
Reducerea consumului de energie trebuie realizat`
numai cu respectarea parametrilor luminotehnici [i cu
realizarea condi]iilor adecvate de microclimat.
Reducerea consumului de energie electric` pentru
iluminat cu afectarea calit`]ii luminii artificiale nu este
permis`, deoarece aceasta conduce la sc`derea
acuit`]ii vizuale, genereaz` probleme de s`n`tate [i
reduce randamentul proceselor desf`[urate în
înc`pere.
Un aspect important în reducerea costului energiei
electrice consumate îl reprezint` alegerea tipului de
tarif, care trebuie corelat cu consumul real [i cu
perioadele de exploatare a instala]iilor electrice din
spa]iul analizat.
Concluzii
Fondul actual de locuin]e nu dispune de o izola]ie
termic` corespunz`toare (acolo unde ea exist`), astfel
încât m`surile de reabilitare termic` sunt justificate [i
trebuie implementate în vederea reducerii pierderilor [i
deci a consumului de energie termic` al cl`dirilor.
Trebuie în]eles faptul c` m`surile de reducere a consu-
mului de energie electric` [i de energie termic` în
cl`diri au ca scop final reducerea impactului asupra
mediului înconjur`tor [i reducerea solicit`rii resurselor
primare de energie. Energia al c`rei consum este evitat
se traduce [i prin diminuarea emisiilor de substan]e
poluante în mediul înconjur`tor dup` cum urmeaz`:
0,607 kg CO2 / kWh, 0,0058 kg SOx / kWh [i respectiv
0,0025 kg NOx / kWh. De[i aceste valori specifice pot
7
p`rea, la prima vedere, neglijabile, prin multiplicarea cu
energia ce poate fi economisit` rezult` c` o cantitate
important` de substan]e poluante nu vor mai fi
eliberate în atmosfer`.
Problema efectului poluant al cl`dirilor trebuie
perceput` în ansamblul ei: nu numai prin cantitatea de
emisii poluante, ci [i prin cenu[a evacuat`, prin apa
menajer` uzat` [i prin diminuarea resurselor de
energie primare.
Prin exploatarea corect` a sistemelor de iluminat [i
printr-un comportament adecvat în ceea ce prive[te
consumul de energie, fiecare dintre noi poate [i
trebuie s` contribuie la reducerea consumului de
energie, iar prin aceasta la reducerea impactului
asupra mediului înconjur`tor, asigurând astfel un
sistem de dezvoltare durabil`.
Bibliografie
[1] Leca A., Transfer de c`ldur` [i mas`, Editura Tehnic`,
Bucure[ti, 1998
[2] *** www.bSol.ch
[3] *** www.dialux.com
Referent: Prof. dr. ing. Cornel TOADER
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 8 anul 55, nr. 1/2007
Sisteme integrate de conducere [i protec]ie
a sta]iilor electrice
Gheorghe Marius DEACONU *
Abstract: With the introduction of numerical relays, with the
realisation of modern substation control systems, and with
the development of new communications technologies,
direct interaction between protection and control leads to
adaptive protection schemes, to intelligent load shedding,
and to automatic power restoration procedures. Modern
relays include many auxiliary functions beyond their
primary function of power system protection. The integra-
tion of protection and control is a way to minimize insta-
llation and maintenance complexity by reducing the num-
ber of IED’s in a substation. This paper describe a system
concept for integrated protection, control, condition
supervision and condition monitoring, which assures
higher availability of plants and enhancement of the overall
utility performance.
Key words: intelligent substations, integrated protection
and control systems, Intelligent Electronic Device, commu-
nication networks, distributed architecture
Descriptori: sta]ii electrice „inteligente“, sisteme integrate de
conducere [i protec]ie, dispozitive electronice inteligente, re]ele
de comunica]ie, arhitectur` distribuit`
Nota]ii:
IED – Intelligent Electronic Device
LAN – Local Area Network
WAN – Wide Area Network
HMI – Human Machine Interface
SCADA – Supervisory Control And Data Acquisition
BCU – Bay Control Unit
ÎT – Înalt` Tensiune
MT – Medie Tensiune
RTU – Remote Terminal Unit
Contribu]ii
Releele de protec]ie constituie baza implement`rii oric`rui
sistem integrat de conducere a sta]iilor electrice. Începând
cu integrarea func]iilor esen]iale de protec]ie într-un termi-
nal numeric, noile tehnologii formeaz` un singur sistem ce
poate realiza atât protec]ia, cât [i conducerea echipa-
mentelor din sta]iile electrice.
În lucrare se trateaz` solu]iile de retehnologizare a circu-
itelor secundare ale sta]iilor electrice, folosind sistemele
integrate de conducere a acestora [i – pe baza analizelor
efectuate – se propune o solu]ie de modernizare a sis-
temului de conducere [i protec]ie dintr-o sta]ie electric`,
punând accentul pe integrarea func]iilor de conducere [i
protec]ie, urm`rind în acela[i timp eliminarea producerii
unei indisponibilit`]i a sistemului de conducere la apari]ia
unui defect.
1. Introducere
Proiectarea sistemelor de comand`-control, protec]ie [i
m`surare ale sta]iilor electrice folosind tehnologii integrate
s-a dezvoltat odat` cu apari]ia terminalelor numerice. Pe
lâng` func]ia lor ini]ial` de protec]ie a sistemului electro-
energetic, releele moderne includ multe alte func]ii auxilia-
* Ing., S.C. ISPE S.A.
re. Conducerea local` sau de la distan]`, interpretarea au-
tomat` a alarmelor, interblocarea, înregistrarea evenimen-
telor în timp real sunt caracteristici necesare pentru un
sistem de control, protec]ie [i m`surare ce pot fi asigurate
de releele de protec]ie moderne aplicând tehnologiile de
integrare.
Tendin]a vizeaz` crearea sta]iilor electrice „inteligente“
echipate cu dispozitive numerice integrate, reducându-se
cât mai mult cantitatea de conductoare [i cabluri conven-
]ionale [i - prin urmare - cre[terea fiabilit`]ii sistemului.
Accesul deschis la informa]iile din sta]iile electrice repre-
zint` o cale rapid` de ob]inere a beneficiilor economice [i
tehnice. Utilizarea tehnologiei Intranet permite luarea unor
decizii corecte atât pentru men]inerea func]ion`rii în bune
condi]ii a sistemului electroenergetic, cât [i pentru
asigurarea unui management pe termen lung al calit`]ii
echipamentelor [i al întregului sistem [1].
2. Avantajele sistemelor integrate
Integrarea dispozitivelor numerice multifunc]ionale permite
reducerea investi]iei ini]iale prin eliminarea dispozitivelor
care nu mai sunt necesare, ale c`ror func]iuni fiind
disponibile în dispozitivele necesare (releele de protec]ie).
Aceasta permite cre[terea siguran]ei în func]ionare a
sistemelor unde pân` acum nu era justificat` economic.
Alegerea unei arhitecturi de sistem bazat` pe utilizarea
extins` a comunica]iei în re]ea, folosind IED prev`zute cât
mai distribuit posibil [i care s` cumuleze func]ii de
conducere [i de protec]ie, poate conduce la reducerea
substan]ial` a costurilor pentru eventuale extinderi ale
instala]iilor [2].
Avantajele economice ale sistemelor numerice integrate
au condus la utilizarea acestora pe scar` larg` în cadrul
sta]iilor electrice noi sau retehnologizate; în acela[i timp,
criteriul siguran]ei maxime în func]ionare ar trebui s` fie
hot`râtor pentru stabilirea configura]iei [i alegerea
echipamentelor. Pentru achizi]ia echipamentelor, criteriul
pre]ului minim folosit la selectarea furnizorului este dese-
ori în contradic]ie cu criteriul siguran]ei maxime în func]io-
nare. Condi]iile pentru reducerea riscului de apari]ie a unui
defect nedorit sunt urm`toarele:
a) redundan]a protec]iei prin relee la nivelurile de
tensiune 220 kV [i 400 kV;
b) folosirea terminalelor numerice pentru func]iile de
protec]ie separate de cele pentru func]iile de
comand`-control [i m`surare la nivelurile de ten-
siune 220 kV [i 400 kV;
c) redundan]a c`ilor de comunica]ie între componen-
tele sistemului;
d) folosirea în cadrul aceluia[i sistem integrat a unor
echipamente de aceea[i origine (de la acela[i
produc`tor), pentru evitarea convertoarelor de
protocol;
e) redundan]a instala]iilor auxiliare (a serviciilor proprii
de tensiune continu` [i de tensiune alternativ`).
Gh. M. Deaconu - Sisteme integrate de conducere [i protec]ie a sta]iilor electrice
Reducerea costurilor de exploatare [i de mentenan]` re-
prezint` principalul avantaj al sistemelor integrate de con-
ducere [i protec]ie, ob]inut prin:
a) existen]a secven]elor automate de comenzi, ce ga-
ranteaz` îmbun`t`]irea siguran]ei în func]ionare [i
mic[orarea duratelor de întrerupere a aliment`rii;
b) autosupraveghere [i autotestare continu`, condu-
când la depistarea rapid` a defectelor ap`rute;
c) reducerea duratei de eliminare a defectului [i a du-
ratelor manevrelor pentru reconfigurare;
d) eliminarea încerc`rilor [i a set`rilor periodice ne-
cesare pentru releele conven]ionale electromeca-
nice.
Între principalele avantaje ale sistemelor integrate mai pu-
tem men]iona:
a) beneficiaz` de un montaj simplu, punere rapid` în
func]iune, extensibilitate [i reconfigurare hardware
[i software rapid`, între]inere u[oar`;
b) asigur` transmiterea datelor de proces c`tre mai
multe centre de conducere [i de supraveghere;
c) ofer` posibilitatea comunic`rii cu releele conven-
]ionale electromecanice, în cazul sta]iilor electrice
retehnologizate par]ial, respectiv reprezint` un sis-
tem deschis, permi]ând posibilitatea extinderii cu
func]ii dezvoltate ulterior sau cu echipamente noi.
3. Standardizare
Schimbul u[or de informa]ii între dispozitivele unui sistem
de conducere eterogen [i accesul nelimitat la aceste in-
forma]ii al tuturor companiilor implicate reprezint` o ce-
rin]` de baz` pentru o pia]` de energie competitiv`. Siste-
mele de comunica]ie din sta]iile electrice sunt bazate pe
solu]ii tip proprietar sau standarde ce nu sunt specifice
sta]iilor electrice [i cerin]elor acestora. Pentru satisfacerea
acestor cerin]e a fost necesar` elaborarea unui standard
de comunica]ie interna]ional. Noul standard, IEC 61850
asigur`:
a) independen]a de tehnologiile actuale;
b) independen]a de sistemele de operare [i de lim-
bajele de programare;
c) posibilitatea implement`rii libere de func]ii noi [i
mentenan]a pe termen lung a sistemului;
d) simplificarea între]inerii datelor;
e) integrarea u[oar` în tehnologia Web.
Sistemul de circuite primare din sta]iile electrice este con-
dus prin intermediul sistemului de circuite secundare in-
cluzând cât mai multe dispozitive numerice [i senzori pen-
tru achizi]ia informa]iilor. Toate aceste informa]ii sunt folo-
site pentru luarea deciziilor, fie de c`tre operatorul uman,
fie de c`tre terminalele programabile. Sistemul electro-
energetic cuprinde o mul]ime eterogen` de echipamente
pentru generarea datelor [i luarea deciziilor [3]. Mai mult
decât doar un nou standard, IEC 61850 – care acoper`
practic toate protocoalele utilizate de firmele de prestigiu,
furnizoare de sisteme de conducere [i protec]ie, (inclusiv
standardele IEC 60870, DNP3.0, Profitbus, Modbus) – a
fost creat pentru a fi o metod` interna]ional` standardizat`
de comunica]ie [i integrare, cu scopul sus]inerii sistemului
bazat pe tehnologia numeric` [4].
9
4. Topologii pentru re]elele de comunica]ie
Sistemul de comunica]ie dintre IED integrate într-o sta]ie
electric` formeaz` o re]ea local` (LAN). Re]eaua LAN
este format` din conductoare metalice, fibr` optic` sau pe
suport wireless. În interiorul sta]iei pot exista mai multe re-
]ele LAN de dimensiuni mai mici conectate la o re]ea LAN
mai mare sau o singur` re]ea LAN. Comunica]iile dintre
mai multe sta]ii electrice sau dintre sta]iile electrice [i cen-
trele de conducere zonal sau teritorial se realizeaz` prin
intermediul re]elei globale de comunica]ie (WAN). Folo-
sirea unei re]ele de comunica]ie ca Ethernet, prin fibr` op-
tic`, ofer` avantajul elasticit`]ii, al vitezei mari [i al capa-
cit`]ii de transfer ridicate. Prin urmare, se dore[te folosirea
re]elei Ethernet de mare vitez` (100 Mbps – 1 Gbps) ca
magistral` principal` de comunica]ie între terminalele din
interiorul sta]iei [i dintre sta]ii [i centrele de conducere.
Necesitatea unei viteze mari de transfer este impus` de:
a) aplica]ii ca verificarea sincronismului, necesitând un
transfer al datelor în re]ea pe durate de ordinul
zecilor de milisecunde;
b) schemele de protec]ie descentralizate, ce necesit`
o durat` de transfer a datelor de ordinul milise-
cundelor;
c) aplica]ii implicând interbloc`ri, acestea putând avea
un timp de transfer cuprins între 10 ms [i 100 ms;
d) aplica]ii ca m`sur`ri de la distan]`, cu o durat` de
transfer de aproximativ 250 ms.
Re]eaua de comunica]ie prin fibr` optic` dintr-o sta]ie e-
lectric`, între terminalele de la nivelul celulelor electrice [i
terminalele situate în camera de comand` poate avea ur-
m`toarele topologii, în func]ie de nivelul de siguran]`
impus:
a) Topologia inel (figura 1);
b) Topologia stea (figura 2);
c) Topologia inel dublu;
d) Topologia stea dubl`.
Decizia privind adoptarea unei topologii inel sau stea,
simpl` sau dubl`, se ia în urma analizei unor factori deter-
minan]i, dintre care se pot men]iona:
a) nivelul de siguran]`;
b) indisponibilitatea;
c) transferul de date;
d) costul ini]ial;
e) costurile de mentenan]`;
f) diagnosticarea facil`.
Fig. 1. Topologia inel
 10
Fig. 2. Topologia stea
În cazul unor distan]e relativ mici între camera de
comand` [i echipamentele distribuite în sta]ie (de
aproximativ 50 m), costul echipamentelor necesare [i al
fibrei optice este mai mic pentru cazul topologiei stea fa]`
de cazul topologiei inel.
În cazul unor distan]e mai mari de 400 m costul topologiei
stea dubl` este de 2,2 ori mai mare decât cel al topologiei
inel dublu, indisponibilitatea sistemului de comunica]ie
având topologia stea dubl` fiind mai pu]in de jum`tate
fa]` de cea a topologiei inel dublu [5]. Putem deduce, prin
urmare, c` topologia stea este mai avantajoas` decât
topologia inel din punct de vedere economic. Totu[i, pen-
tru ob]inerea unei siguran]e sporite a re]elei de comunica-
]ie, topologia inel reprezint` solu]ia ideal`, ]inând cont de
redundan]a oferit` de aceasta.
5. Caracteristici generale ale sistemului
de comand`-control [i protec]ie
Structura unui sistem integrat se bazeaz` pe urm`toarele
subsisteme:
a) subsistemul de conducere, cu func]ii de comand`,
control, supraveghere, m`surare, contorizare, tele-
conducere [i automatiz`ri;
b) subsistemul de protec]ie prin relee [i teleprotec]ie;
c) subsistemul de comunica]ie [i telecomunica]ie.
5.1. Subsistemul de conducere
Modul de conducere al sta]iei electrice se realizeaz` pe
mai multe niveluri. În func]ie de nivelul selectat de la care
se poate conduce sta]ia trebuie respectate anumite
cerin]e de baz` pentru asigurarea siguran]ei [i a securit`]ii
modului de operare. Astfel:
a) nivelul de conducere selectat trebuie indicat la
celelalte niveluri hardware sau software, modul de
operare de la acestea fiind blocat;
b) un nivel ierarhic inferior va avea prioritate de
operare fa]` de nivelurile de operare superioare
acestuia, blocându-se prin urmare posibilitatea
oper`rii de la aceste niveluri.
Sunt prev`zute urm`toarele niveluri de conducere a sta]iei:
Nivelul ierarhic superior, reprezentat de centrele de
teleconducere zonal, teritorial sau na]ional, constituie
nivelul de la care este condus` sta]ia în regim normal de
func]ionare. Operarea de la acest nivel se realizeaz` prin
intermediul unui calculator central, având afi[ate pe
ecranele postului de lucru schemele detaliate pentru
func]ionare, reconfigurare, parametrizare [i monitorizare
on-line.
Nivelul sta]iei, reprezentat de camera de comand` a
sta]iei respective, constituie un mod de operare temporar,
anul 55, nr. 1/2007
de rezerv`, realizându-se de la unul sau mai multe calcu-
latoare centrale, având afi[ate pe ecranele posturilor de
lucru schemele de func]ionare detaliate, cu posibilitatea
reconfigur`rii, parametriz`rii, verific`rii condi]iilor de sin-
cronism [i a interblocajelor, monitorizare on-line etc.
Nivelul celul`, reprezentat de interfa]a de comunicare om-
ma[in` (HMI) a terminalelor de conducere a unei celule,
amplasate în cabina de relee aferent` celulei respective,
constituie un mod de operare corespunz`tor unor situa]ii
excep]ionale, cum ar fi întreruperea comunica]iei cu nive-
lul central sau indisponibilitatea conducerii de la acesta.
Nivelul echipament, reprezentat de comanda manual` a
dispozitivelor de ac]ionare a echipamentului primar, prin
intermediul unei chei de selec]ie a regimului de comand`
respectiv, constituie un mod de operare pentru situa]iile în
care se realizeaz` probe de punere în func]iune a echipa-
mentelor primare sau în cazul excep]ional de dispari]ie a
comunica]iei cu nivelul ierarhic superior sau în cazul
indisponibilit`]ii acestui nivel.
Subsistemul de conducere trebuie s` fie ierarhizat sau
distribuit, redundant pentru fiecare nivel (în func]ie de nive-
lul de siguran]` impus), având urm`toarele func]ii
principale:
a) func]ii de baz` (comenzi, supraveghere, m`surare);
b) func]ii de prelucrare extins` (înregistrarea eveni-
mentelor în timp real, interpretarea automat` a alar-
melor, afi[area st`rilor anormale, modificarea în-
cadr`rii în limite prestabilite);
c) func]ii de prelucrare opera]ional` (adaptarea
semnalelor de intrare/ie[ire, controale de plauzibi-
litate, validarea informa]iilor incrementate);
d) func]ii de transmisie a datelor (timp de transfer cât
mai redus, asigurarea unui grad înalt de integritate
a datelor, r`spuns în timp real, capacitate mare de
transfer).
5.2. Subsistemul de protec]ie
Sistemele integrate de conducere [i protec]ie necesit` un
grad ridicat de fiabilitate, în primul rând pentru eliminarea
sigur` [i rapid` a defectelor ap`rute în sistemul electro-
energetic. Ca parte de baz` a sistemului integrat, subsis-
temul de protec]ie nu trebuie s` permit` ca defectarea
unui releu, indisponibilitatea unui întreruptor sau a unui
circuit s` împiedice eliminarea rapid` a unui scurtcircuit
ap`rut în sistemul electroenergetic. Prin urmare este ab-
solut necesar` rezervarea func]iilor de baz` ale sub-
sistemului de protec]ie.
Pentru un anumit echipament primar, protec]ia de rezerv`
se poate asigura fie cu relee având performan]e similare
sau identice cu cele ale protec]iei de baz` (protec]ii
redundante), fie cu relee având performan]e mai reduse.
Integrarea într-un releu comun a subsistemelor de con-
ducere [i de protec]ie se practic`, de obicei, pentru cazul
re]elelor electrice de medie tensiune, precum [i la
protec]ia de rezerv` din re]elele de 110 kV. În cazul re]e-
lelor electrice de transport, din motive de fiabilitate [i din
cauza unui volum mare de informa]ii prelucrate, nu se
practic` integrarea func]iilor de conducere cu cele de pro-
tec]ie, totu[i integrându-se în echipamentele de con-
ducere unele func]ii ca reanclan[area automat` a rezervei
(RAR), sincronizarea, declan[area rapid` la refuzul între-
ruptorului (DRRI).
Gh. M. Deaconu - Sisteme integrate de conducere [i protec]ie a sta]iilor electrice 11

5.3. Sincronizarea cu timpul etalon stocheaz` baza de date (Server), antena de sincronizare
cu timpul etalon (AGPS), terminalul de comunica]ii (Com)
Pentru analiza func]ion`rii în timp real a unei sta]ii electrice [i un calculator de mentenan]`.
sau a mai multor sta]ii este esen]ial` sincronizarea în timp
a tuturor terminalelor de conducere, protec]ie, monitori-
zare [i m`surare din toate aceste sta]ii. Pentru sincro-
nizarea cu timpul etalon prin satelit exist` dou` po-
sibilit`]i:
a) Sincronizarea cu timpul etalon a calculatorului
central din camera de comand` a sta]iei, urmând ca
apoi, prin intermediul acestuia s` fie sincronizate
toate calculatoarele din re]ea. Aceast` solu]ie
simplificat` de sincronizare cauzeaz` totu[i
probleme de sincronizare între diferite terminale ale
sistemului, nepermitând o performan]` ridicat`;
b) Sincronizarea direct` [i separat` a calculatorului
central, a calculatoarelor distribuite în re]ea [i a
tuturor IED din re]ea. În acest caz se ob]ine o Fig. 3. Configura]ia sistemului cu terminale separate pentru conducere
sincronizare cât mai real`, îns` implementarea [i protec]ie
acestui sistem de sincronizare este mai costisitoare.
Terminalele de conducere [i protec]ie de la nivelul celulei
În tabelul 1 sunt prezentate câteva din caracteristicile preiau datele [i informa]iile de la nivelul echipamentelor
principale ale sistemului de circuite secundare privitoare de comuta]ie (EC) [i de m`surare (TT – transformator de
la tehnologiile existente [i viitoarele tendin]e de dezvoltare tensiune, TC – transformator de curent) urmând ca, în
[6]. urma prelucr`rii, informa]iile rezultate s` fie transmise
Tabelul 1 c`tre nivelurile ierarhice superioare.
Caracteristicile principale ale sistemelor de circuite
secundare

Fig. 4. Configura]ia sistemului integrat de conducere [i de protec]ie

În figura 4 se prezint` schema simplificat` a sistemului de

circuite secundare având integrate în acela[i echipament
(C/P) totalitatea func]iilor de conducere [i de protec]ie
corespunz`toare unei celule.

Exist` dou` configura]ii de baz` ale sistemelor de

conducere [i de protec]ie: configura]ia centralizat` [i
configura]ia distribuit`.

5.4. Configura]ii posibile ale sistemelor

de conducere [i protec]ie

Sistemele de conducere [i protec]ie pot avea diferite

configura]ii, în func]ie de nivelul de siguran]` în
func]ionare impus, de gradul de integrare al func]iilor de
conducere [i protec]ie [i de nivelul de tensiune al sta]iei
electrice.

În figura 3 este prezentat` schema simplificat` a sis-
temului de circuite secundare cu terminale separate
pentru func]iile de conducere (C) [i protec]ie (P). La
nivelul sta]iei (în camera de comand`) se afl` calculatorul
central de conducere (HMI), serverul central în care se
Fig. 5. Sistem de conducere [i protec]ie centralizat
Figurile 5 [i 6 prezint` simplificat cele dou` configura]ii
pentru sistemul de circuite secundare ce poate fi
implementat într-o sta]ie electric` de ÎT/MT.
 12
Fig. 6. Sistem de conducere [i protec]ie distribuit
6. Solu]ii posibile pentru modernizarea sta]iilor
electrice folosind sistemele integrate
de conducere
Pentru stabilirea arhitecturii sistemelor de circuite secun-
dare în vederea moderniz`rii sta]iilor electrice trebuie s`
]inem cont de mai multe condi]ii, dintre care putem
men]iona:
a) dimensiunile sta]iei electrice, distribu]ia echipa-
mentelor primare ce determin` num`rul [i ampla-
sarea unit`]ilor locale;
b) nivelul de tensiune al sta]iei, în func]ie de care se
determin` gradul de integrare al echipamentelor [i
func]iunilor în cadrul sistemului de conducere [i
protec]ie al sta]iei [i cerin]ele referitoare la
disponibilitatea/fiabilitatea acestuia;
c) conducerea cu sau f`r` personal a sta]iei;
d) tipul echipamentelor prev`zute;
e) costurile privind investi]ia ini]ial`, instruirea
personalului, între]inerea [i daunele.
}inând cont de aceste condi]ii putem enumera câteva
solu]ii ce pot fi aplicate la modernizarea sistemelor de
conducere [i protec]ie din sta]iile electrice:
a) Solu]ia de modernizare cu un sistem de conducere
distribuit, cu protec]ia pe celul` separat`. Aceast`
solu]ie se recomand` pentru sta]iile electrice mari,
de înalt` [i foarte înalt` tensiune [i nu presupune
construirea unor cabine de relee sau corp de
comand`, întrucât spa]iul ocupat de noul sistem de
conducere [i protec]ie este mult mai redus fa]` de
cel ocupat de instala]iile conven]ionale.
b) Solu]ia de modernizare prin prevederea unui sistem
de conducere cu o structur` de tip distribuit,
amplasat centralizat. Aceast` solu]ie se recomand`
pentru sta]iile din re]eaua de transport [i distribu]ie
de dimensiuni mici, în special în cazul în care
construirea unor cabine de relee nu este posibil` [i
unde se impun m`suri speciale de compatibilitate
electromagnetic`.
c) Solu]ia de modernizare cu un sistem bazat pe
echipamente de conducere [i protec]ie integrate,
având o structur` de tip distribuit, amplasat
centralizat sau descentralizat. Aceast` solu]ie este
recomandabil` pentru sta]iile electrice ce
func]ioneaz` la tensiuni de maxim 110 kV, fiind o
solu]ie compact`. Nu este recomandabil` îns`
pentru sta]iile electrice de înalt` tensiune datorit`
interdependen]ei comand`-protec]ie din motive
tehnice [i de securitate.
anul 55, nr. 1/2007
7. Solu]ie de modernizare a unei sta]ii electrice
folosind sistemele integrate de conducere
[i protec]ie
Ne vom referi la o solu]ie general` de modernizare a
sistemului de conducere [i protec]ie dintr-o sta]ie
electric`, având în vedere posibilitatea integr`rii func]iilor
de conducere [i protec]ie, punând accentul pe câteva din
problemele care apar pentru sistemele integrate.
Considerând ca exemplu o sta]ie electric` ÎT/MT,
propunem ca solu]ia de retehnologizare a sistemului de
circuite secundare s` urm`reasc` realizarea urm`toarelor
cerin]e: sistemul de conducere [i protec]ie s` fie distribuit
pentru toat` sta]ia, cu terminale de conducere [i protec]ie
separate pentru substa]ia de ÎT (]inând cont de necesita-
tea unei siguran]e sporite a sistemului [i de volumul mare
de date preluate de la echipamentele primare) [i cu
sistem integrat de conducere [i protec]ie pentru substa]ia
de MT. De asemenea, se consider` posibilitatea func-
]ion`rii în regim normal f`r` personal permanent, sta]ia
fiind telecondus` de la un centru zonal, activit`]ile de men-
tenan]` fiind realizate de c`tre o echip` de interven]ie.
Pentru interfa]a sistemului cu echipamentele primare se
are în vedere tendin]a de apropiere de proces, respectiv
de echipamentul primar. Cât de aproape de proces poate
fi adus` aceast` interfa]` depinde de fiabilitatea con-
versiilor semnalelor electromecanice în semnale utilizabile
de c`tre terminalele numerice sau daca informa]ia fur-
nizat` de proces are o form` care poate fi direct
procesat` (figura 7).
Se vor elimina elementele de circuit intermediare (relee,
traductoare) între elementul primar [i interfa]a de achizi]ie
a informa]iilor, pentru m`rirea disponibilit`]ii sistemului,
comunica]ia dintre terminalele numerice [i camera de
comand` fiind realizat` serial.
Interfa]a sistemului cu operatorul la nivel central (camera
de comand`) este constituit` din componente hardware [i
software pentru dou` posturi de lucru (manevre/alarme [i
informare general`/prelucrare informa]ii). Componente
hardware tipice sunt: monitor grafic color, imprimant`
matricial`, workstation (figura 8). Componentele software
sunt: un sistem de operare în re]ea pentru schimbul de
informa]ii cu celelalte componente ale sistemului [i un
pachet de programe realizat modular pentru prelucrarea
[i afi[area informa]iilor, ca [i pentru preluarea/trans-
miterea comenzilor operator. Datele sunt stocate într-o
baz` de date a unit`]ii centrale (UC). Comunica]ia cu
centrul zonal de conducere se realizeaz` prin intermediul
unui terminal FEP (Front End Processor) de comunica]ie.
FEP comunic` cu centrul zonal de conducere prin dou`
canale operative, comanda sta]iei efectuându-se numai
simultan pe cele dou` canale [i niciodat` separat pe un
singur canal operativ. Toate terminalele sta]iei sunt sin-
cronizate cu timpul etalon folosind un terminal GPS
RECEIVER, conectat la ANTENA GPS, terminal ce va sin-
croniza mai întâi FEP, urmând ca apoi, prin intermediul
FEP, s` fie sincronizate toate calculatoarele din re]ea.
Sistemul de comunica]ie SCADA dintre terminalele din
camera de comand` [i cele de la nivelul celulei se reali-
zeaz` în configura]ie radial`, având în vedere atât factorul
economic cât [i respectarea independen]ei terminalelor
unei celule.
Gh. M. Deaconu - Sisteme integrate de conducere [i protec]ie a sta]iilor electrice
Pentru eliminarea posibilit`]ii de indisponibilitate a
sistemului în cazul defect`rii unui terminal numeric, se
recomand` implementarea unui sistem de protec]ie
redundant, cu terminale identice din punct de vedere al
performan]elor [i provenind de la produc`tori diferi]i.
Pentru substa]ia de MT va fi prev`zut un sistem de
conducere [i protec]ie integrat, func]iile aferente unei
celule fiind îndeplinite de c`tre un singur terminal numeric.
Fig. 7. Interfa]a terminalelor de la nivelul celulei
Fig. 8. Arhitectura sistemului de conducere
Terminalele integrate din aceast` substa]ie vor comunica
cu terminalele din camera de comand` printr-o re]ea ra-
dial` din fibr` optic`. Leg`tura nivel celul` – nivel echi-
pament de comuta]ie se va realiza prin conductoare
metalice.
Folosind un singur terminal numeric ce integreaz` com-
plet func]iile de conducere (local` [i de la distan]`) [i pro-
tec]ie ale unei celule ne confrunt`m cu situa]ia indispo-
nibilit`]ii sistemului de conducere al celulei respective
odat` cu defectarea acestui terminal. Pentru acest caz se
recomand` folosirea, în cadrul aceluia[i terminal, a unor
comutatoare independente pentru conducere.
13
Caracteristica cea mai important` a releelor integrate este
reprezentat` de capabilitatea de autotestare, aceasta
asigurând o mentenan]` u[oar` a sistemului [i detectarea
rapid` a defectelor. Se poate realiza extinderea concep-
tului de autotestare pentru întregul sistem (de exemplu,
cazul monitoriz`rii sistemului de alimentare la tensiune
continu` a terminalelor din sta]ie, considerat decisiv pen-
tru func]ionarea echipamentelor din sta]ie). Monitorizarea
leg`turilor de comunica]ie seriale conduce, de asemenea,
la cre[terea fiabilit`]ii sistemelor integrate.
Concluzii
Prin integrarea într-un terminal unic a func]iilor de
conducere [i de protec]ie se asigur`, printre altele,
utilizarea unei singure interfe]e de achizi]ie a datelor, un
singur modul de conversie analogic/numeric, o singur`
interfa]` de comunica]ii.
Din motive de siguran]` în exploatare [i datorit` unui volum
mare de date ce trebuie preluat de la echipamentele
primare, pentru sta]iile electrice cu tensiuni Un ≥ 220 kV se
prefer` separarea dintre terminalele de protec]ie [i cele de
conducere.
De la interoperabilitatea terminalelor de protec]ie cu cele
de comand`-control, dezvoltarea tehnologiei comunica]iei
[i a standardiz`rii efective a protocoalelor de comunica]ie
utilizate, pân` la dotarea cu IED a aparatelor de comuta]ie
[i cu interfa]` electric/optic a transformatoarelor de
m`surare, permi]ând extinderea LAN pân` la nivelul
echipamentelor primare, tendin]ele de dezvoltare a
sistemelor numerice de conducere a sta]iilor electrice vi-
zeaz` men]inerea neîntrerupt` a aliment`rii consumato-
rilor cu energie electric` de calitate.
Bibliografie
[1] Volken Lohmann, New Strategies for Substation Control, Protection
and Access to Information, CIRED 2001
[2] Michael Thompson, Integrated Protection and Control Systems with
Continuous Self-Testing, SEL Inc. Pullman, USA, 2006
[3] Lars Andersson, Klaus-Peter Brand, The Benefits of the Comming
Standard IEC 61850 for Communication in Substations, ABB
Swityerland, 2000
[4] Dave Dolezilek, IEC 61850: What you Need to Know About
Functionality and Practical Implementation, SEL Inc. Pullman, WA
USA, 2005
[5] Gary W. Scheer, Comparison of Fiber Optic Star and Ring Topologies
for Electric Power Substation Communications, SEL Inc. Pullman,
WA USA, 1999
[6] Ryadh Al-Umair, Denis Rebattu et all, The Automation of New and
Existing Substations: Why and How, CIGRE 2003
Referent: Prof. dr. ing. Nicolae GOLOVANOV
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 14 anul 55, nr. 1/2007

Metod` conceptual` de identificare a polu`rii cu arsen

provenit de la depozitele de zgur` [i cenu[`
Andreia PETCU*

Abstract: There are many different pressures on biodi- necesit` o analiz` detaliat`. În acest sens se va realiza o
versity because of different pollutants generated by ash abordare holist` a problemei [i se vor adopta considera]ii
and sludge deposits. The paper debates the legal
approach to soil and biodiversity management and the specifice.
methods to prevent and reduce the pollution effects.
1. Surse de poluare
In coal-fired power plants, most of the initial As in coal
volatilizes into the gaseous phase. At the widely used
combustion of pulverized coal, most of Asorg, Aspyr and Conform raportului privind Starea Mediului, principalele
“shielded” As-bearing micro-mineral phases escape into tipuri de de[euri depozitate în România sunt: sterilul
gaseous and particulate phase and only minor part of minier, cenu[a [i zgura de termocentral`, de[eurile
Asclay remains in bottom ash. The dominant fraction of chimice, n`molurile de la sta]iile de epurare a apelor uzate
escaping As is in fly ash. Because 97–99% of the fly ash is
collected by electrostatic precipitators, the atmospheric industriale. În tabelul 1 este prezentat` situa]ia depozitelor
emission of As (solid phase and gaseous) is usually de de[euri industriale din România la nivelul anului 2003.
assumed as rather minor (10–30% from initial As in coal).
However, fly ash disposal creates some difficult Tabelul 1
environmental problems since it is potentially toxic in Situa]ia depozitelor de de[euri industriale
natural waters and soils. The As leaching rate from ash
disposal is well controlled by the ash chemistry.
Depozitele industriale Num`rul Suprafa]a [ha]
Ash and sludge deposits have large area for each thermal Izuri de decantare 189 1 608
power plant with carbon fuel. The paper presents the Halde de steril 203 5 409
compositions of the ash and sludge for the principal Halde de zgur` [i cenu[` 77 3 102
deposits and the effects of different pollutants on the soil Depozite simple 162 179
and biodiversity and the conceptual method to identify the Depozite subterane 45 2
assessment of pollution from ash and sludge deposits on Total 676 10 300
biodiversity basis to the ecotoxicology integrated
approach.
Fiecare dintre centralele care utilizeaz` drept combustibil
Key words: arsenic, coal, biodiversity, ash and sludge c`rbunele de]ine una sau mai multe halde de zgur` [i
deposits, methods cenu[`. O parte din aceste halde ocup` suprafe]e mici (7 -
Descriptori: arsen, c`rbune, biodiversitate, depozit de zgur` [i 50 ha), iar altele suprafe]e mari de ordinul a sute de hectare.
cenu[`, metode De aici rezult` atât un impact vizual semnificativ negativ, cât
[i o surs` de poluare chimic` [i fizic` semnificativ negativ`.
Contribu]ii În figura 1 este prezentat` o imagine de la depozitul de
zgur` [i cenu[` de la CET Bac`u.
Conform legisla]iei române[ti termocentralele [i alte insta-
la]ii de ardere, inclusiv instala]iile industriale pentru produ-
cerea energiei electrice, a energiei termice, a aburului sau
a apei calde, cu o putere de cel pu]in 50 MW, sunt supuse
înaintea punerii în func]iune sau atunci când se dore[te
realizarea unor modific`ri substan]iale unei evalu`ri de
impact. Scopul metodelor conceptuale de identificare a
impactului polu`rii asupra solurilor [i asupra biodiversit`]ii
este protec]ia ecosistemelor în ansamblu. Scopul final al
evalu`rii polu`rii cu As este furnizarea unor date cores-
punz`toare, relevante pentru receptorii ale[i, care pot fi:
popula]ia, ecosistemele acvatice, flora [i fauna, dar [i
construc]iile [i unit`]ile industriale.

Evaluarea impactului este un instrument util pentru stabili-

rea politicilor de mediu deoarece propune realizarea unei
baze obiective pentru luarea deciziilor [i pentru analiza
probabilit`]ii [i gravit`]ii apari]iei unui impact. În acest mo-
ment, pentru evaluare se folosesc, cu prec`dere, metode
aditive cu toate c` legisla]ia româneasc` [i european` cer
o abordare integrat` a problemei. Contribu]ia autorului
const` în aplicarea unei metode conceptuale de iden-
tificare a impactului polu`rii cu arsen de la depozitele de
zgur` [i cenu[` asupra biodiversit`]ii, deoarece acestea
* Drd., Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti,
Facultatea de Energetic` Fig. 1. Depozitul de zgur` [i cenu[` CET Bac`u
Andreia Petcu - Metod` conceptual` de identificare a polu`rii cu arsen provenit de la depozitele de zgur` [i cenu[`
2. Metod` conceptual` integrat` de identificare
a impactului polu`rii cu As provenit
de la depozitele de zgur` [i cenu[`
Schema general` de abordare pentru depozitele de zgur`
[i cenu[` prezint` modul de analiz` pentru sursa de
poluare (figura 2). Se porne[te de la analiza separat` a
polu`rii asupra factorilor de mediu, ap` [i sol, pentru ca
la nivelul urm`tor s` fie analizat` influen]a contamin`rii
acestora asupra microfaunei, plantelor, animalelor [i – în
final – asupra omului. Este interesant de observat c`
aceast` analiz` scoate în eviden]` leg`turile directe [i
indirecte dintre diversele componente.
În schema de abordare pentru o surs` de poluare asupra
ecosistemelor terestre sunt analizate, pe de o parte, influ-
en]ele polu`rii solului [i, pe de alta, cele ale contamin`rii
apei. Schimb`rile ap`rute în compozi]ia solului influen]ea-
z`: plantele, nevertebratele din sol, animalele ierbivore,
dar [i pr`d`torii [i descompun`torii. Poluarea apei are
influen]e asupra biotei acvatice, dar [i asupra insectelor [i
animalelor omnivore. Dispersia poluan]ilor depinde, în
mod fundamental, de rugozitatea terenurilor.
Fig. 2. Schema general` de abordare pentru un depozit de zgur` [i
cenu[`
Modelele conceptuale trebuie s` identifice c`ile pe care
anumi]i poluan]i ajung de la surs` la organisme [i trebuie
s` le descrie. De cele mai multe ori, atunci când se face
evaluarea, trebuie luat` în considerare [i posibila poluare
a apei subterane, îns` de multe ori posibila poluare a
apelor subterane nu este studiat`. Calitatea apei subte-
rane este verificat` atât pentru detectarea modific`rilor
fizice [i chimice, cât [i ecotoxicologice. Poluarea ei poate
duce la imposibilitatea utiliz`rii acviferului pentru perioade
foarte lungi de timp, de ordinul deceniilor sau chiar al
secolelor, datorit` vitezelor extrem de mici ale apei
subterane.
Datele privind valoarea concentra]iei poluan]ilor, pentru
care nu se vor observa efecte adverse, difer` în fiecare
proces de extrapolare în func]ie de alegerea caracteris-
ticilor finale. De obicei, atunci când se realizeaz` studiile
de risc ecologic, nu se ia în considerare bioamplificarea
efectelor în lan]ul trofic [1]. În ceea ce prive[te coeficientul
de bio-acumulare al arsenului, în condi]ii normale, în
vegeta]ie acesta este redus, doar 30, ceea ce înseamn`
în practic` doar 0,3 ppm [2]. S-a observat c`, atunci când
exist` o presiune antropic`, con]inutul de As bioacumulat
poate ajunge la 10 000 ppm. Printre organismele care
bioacumuleaz` As, în condi]ii naturale, men]ion`m: Pseu-
dotsuga, Lagochilus, Artemisia absinthum, [i Cousinia. În
15
cenu[a ob]inut` prin arderea turbei din vestul Siberiei,
con]inutul de As este în medie de 37,4 ppm [3].
3. Con]inutul de As în c`rbune [i de[eurile de ardere
Metodele conceptuale de identificare a efectului poluan-
]ilor asupra biodiversit`]ii ajut` la identificarea modului în
care riscurile de poluare pot fi evitate. Astfel, pentru depo-
zitele de zgur` [i cenu[` care sunt realizate, utilizate [i
administrate de c`tre centralele termoenergetice au fost
identificate o serie de m`suri care pot fi grupate în func]ie
de momentul aplicabilit`]ii lor astfel:
a) m`suri luate înaintea punerii în func]iune;
b) m`suri necesare în timpul exploat`rii;
c) m`suri necesare pentru închidere;
d) m`suri post închidere.
Exist` 3 tipuri de acumul`ri de As în c`rbune [4]: dou`
epigenetice1 [i dou` singenetic2:
a) Tipul chinezesc – îmbog`]irea cu As este de origine
termic`;
b) Tipul Dakota – îmbog`]irea cu As este datorat`
apelor subterane;
c) Tipul balcanic – îmbog`]irea cu As este rezultatul
p`trunderii apei din depozitele de sulfi]i;
d) Tipul turcesc – presupune un input de As de origine
vulcanic`, posibil din cenu[a vulcanic`.
Con]inutul de As în z`c`minte variaz`, în func]ie de tipul
de z`c`mânt, de la: 9,0 ± 0,8 ppm pentru c`rbuni
bitumino[i [i 7,4 ± 1,4 ppm – pentru lignit. Con]inutul de
As în cenu[a de fund va fi propor]ional`, astfel: 50 ± 5
ppm în cenu[a rezultat` prin arderea c`rbunilor
bitumino[i, respectiv 49 ± 8 ppm – în cenu[a rezultat`
prin arderea lignitului. În figurile urm`toare sunt prezentate
cantitatea [i frecven]a As în c`rbune, respectiv în cenu[a
rezultat` la nivel global.
Dup` cum se poate observa din figura 4 frecven]a cea
mai mare o au z`c`mintele cu un con]inut de As de 18
ppm în c`rbunii cu putere caloric` mare, respectiv 5,6 în
c`rbunii cu putere caloric` inferioar`. Propor]ional,
frecven]a cea mai mare de As este de 32 – 68 ppm în
cenu[a rezultat` din arderea c`rbunilor cu putere caloric`
mare [i de 180 ppm în cenu[a rezultat` din arderea
c`rbunilor cu putere caloric` mic`. Cantitatea de As
variaz` de la un z`c`mânt la altul a[a cum am precizat [i
mai înainte.
În tabelul 2 sunt prezentate date privind con]inutul de As
în z`c`mintele din Europa:
Tabelul 2
Con]inutul de As în z`c`mintele de c`rbune din Europa
}ara Cantitatea de As
Cehia 1,5 ppm
Fran]a 17,6 ppm
UK 16,8 ppm
Germania 6,8 ppm în medie (variaz` de la 3 la 13,5)
1 Care este mai recent decât rocile în care se gaseste - Din
fr. Épigénétique
2 Care s-a format concomitent cu sedimentele. - Din fr.
syngénésique
 16
Fig. 3. Cantitatea [i frecven]a As în c`rbunii cu putere caloric` mare
Fig. 4. Cantitatea [i frecven]a As în cenu[a c`rbunilor cu putere
caloric` mare
Fig. 5. Cantitatea [i frecven]a As în c`rbunii cu putere caloric` mic`
Fig. 6. Cantitatea [i frecven]a As în cenu[a c`rbunilor cu putere
caloric` mic`
Con]inutul de As în de[eurile de la instala]iile mari de
ardere a fost estimat` în urma unor abord`ri diferite:
a) modelare termodinamic`;
b) experimente de laborator;
c) combustie în instala]ii pilot;
d) separarea în func]ie de locul de eliminare (cenu[`
zbur`toare, cenu[` de fund).
Pentru estimarea termodinamic` se folosesc resurse
software avansate precum GIMINI (Gibbs Energy Mini-
mizer) la care se adaug` baze de date precum COACH
(Computer Aided Chemistry).
În experimentele de laborator, au fost determinate emisiile
de As în gazele de ardere sub forma de AsO [i As2O3 atât
la temperaturi de ardere redus` (1 000 – 12 000°C) cât
[i la temperaturi ridicate (1 200 – 16 000°C). În final s-a
anul 55, nr. 1/2007
observat c` doar As2O3 se elibereaz`. Totu[i utilizarea
anumitor procedee de ardere conduce la reducerea emi-
siilor de As pân` la 98% în func]ie de tehnologia utilizat`,
dup` cum se poate observa [i în tabelul 3.
Impactul asupra mediului variaz` în func]ie de modul în
care se realizeaz` emisiile:
a) În cenu[a zbur`toare → poluare aer, biodiversitate;
b) În apele uzate → poluare ape de suprafa]`,
biodiversitate;
c) De la depozitele de zgura [i cenu[` → poluare ape
subterane, ape de suprafa]`, sol, biodiversitate.
Tabelul 3
Eficien]a reducerii emisiilor de As în func]ie
de tehnologia de ardere
Tehnologie Eficien]` [%]
Ardere pe gr`tar
(Ks = 0,8) 84
Ardere pulverizat`
cu evacuarea uscat` 95 - 99
a cenu[ii (Ks = 0,07)
Ardere în ciclon
cu evacuarea umed` 66 - 98
a cenu[ii (Ks = 0,85)
Datele privind con]inutul de As în cenu[a zbur`toare,
respectiv de[eurile solide variaz` în func]ie de autor, [i nu
de pu]ine ori sunt chiar contradictorii. Astfel, unii autori
consider` c` As se elibereaz` preponderent prin gazele
de ardere [5], al]ii – dimpotriv` – consider` c` As este
re]inut în mare m`sur` [i depozitat odat` cu de[eurile
solide [6] [7]. Corespunz`tor acestor opinii, exist` [i
estim`ri diferite ale cantit`]ii de As în zgura [i cenu[a care
va fi depozitat`. Aceasta variaz` în func]ie de calitatea
c`rbunelui, de pH-ul cenu[ii [i de con]inutul de substan]e
volatile; ea poate ajunge de la 2 ppm la 240 ppm, în
cenu[a zbur`toare [i de la 0,02 ppm la 168 ppm, în
cenu[a de fund. Un alt factor determinant pentru
cantitatea de As re]inut` este temperatura la care are loc
colectarea a[a cum se poate observa [i în figura 8.
Amplasarea unui depozit de zgur` [i cenu[` trebuie
realizat` în func]ie de planurile de urbanism general [i de
planurile de urbanism zonal, ]inând seama de:
a) clasa de depozit care va fi realizat`;
b) amplasamentele posibile;
c) clasa de depozit [i de tipurile de de[euri ce vor fi
acceptate la depozitare;
d) studiului de impact.
Conform legisla]iei în vigoare [i noii directive europene
pentru prevenirea polu`rii solului, operatorul depozitelor
de de[euri are responsabilitatea între]inerii, a supraveghe-
rii, a monitoriz`rii [i a controlului post-închidere a depo-
zitului. Aceast` perioad` este de minimum 30 de ani [i
poate fi prelungit` dac`, prin programul de monitorizare,
se constat` c` depozitul nu este înc` stabil [i prezint` un
risc poten]ial pentru factorii de mediu. Operatorul trebuie
s` anun]e autoritatea teritorial` pentru protec]ia mediului,
dac` se produc efecte semnificativ negative asupra
mediului, [i s` respecte decizia autorit`]ii teritoriale pentru
protec]ia mediului privind m`surile de remediere impuse
în perioada post-închidere. În acela[i timp, atunci când se
realizeaz` vânzarea terenurilor, cump`r`torul trebuie
informat în scris în ceea ce prive[te calitatea solului [i
obliga]iile ce îi revin.
Andreia Petcu - Metod` conceptual` de identificare a polu`rii cu arsen provenit de la depozitele de zgur` [i cenu[` 17

Fig. 7. Diagrama fluxurilor masice de gaze de ardere la CTE care utilizeaz` c`rbune

4. Impactul As din de[eurile de ardere

Arsenul elementar [i, în mod deosebit, As2O3 au o
toxicitate mare în raport cu celelalte componente ale
c`rbunelui. Arsenul are efecte carcinogene [i mutagene,
dar poate provoca [i afec]iuni severe la nivelul aparatului
respirator, al sistemului digestiv [i al epidermei. Efectele
polu`rii cu As sunt greu de detectat ca unic` surs` a
îmboln`virii, deoarece de cele mai multe ori bolile apar ca
efect cumulativ al mai multor poluan]i.
Au fost descrise în literatura medical` cazuri de intoxicare
datorit` polu`rii cu As în Republica Ceh` la copii, din
cauza arderii c`rbunelui care con]inea între 900 [i 1 500
ppm As, în urma c`rora au rezultat emisii sub form` solid`
de As2O3.
În general, poluarea cu As a solului, a microorganismelor
[i a organismelor terestre, în general, are loc datorit`
emisiilor atmosferice, iar a apelor de suprafa]` [i a celor
subterane datorit` levigatelor de la depozitele de zgur` [i
cenu[`. Acumularea poluan]ilor în ecosistemele acvatice
are loc dup` cum se poate vedea [i în tabelul 4.
Tabelul 4
Acumularea poluan]ilor în ecosistemele acvatice
Componenta Cantitatea de As (ppm)
Ap` 0,06
Sedimente 20
Ap` din plante 4 efectele polu`rii sunt de multe ori aproape ireversibile [i o
Nevertebrate 2 îmbun`t`]ire a calit`]ii, chiar în timp îndelungat, este, pe cât
Pe[ti 0,5
Concluzii
Pentru protejarea biodiversit`]ii este foarte important`
realizarea unei abord`ri holiste a problemelor de poluare.
Pornind de la ipoteza c` trebuie realizat` cuantificarea
impactului negativ asupra mediului, prin integrarea daunelor
asupra factorilor de mediu [i nu prin însumarea acestora,
utilizarea metodelor de identificare a impactului, propuse în
acest articol, ajut` la includerea mai multor aspecte legate
de efectele finale ale polu`rii. Se porne[te cu prezentarea
surselor de poluare [i a metodei conceptuale integrate de
identificarea a polu`rii, [i apoi, sunt prezentate, în mod
original, m`surile necesare pentru prevenirea [i limitarea
polu`rii cu As provenit din arderea c`rbunelui. S-a insistat,
în mod deosebit, asupra necesit`]ii utiliz`rii unor
combustibili cu un con]inut redus de As [i a fost prezentat`
[i calitatea c`rbunelui din bazinele carbonifere ale Europei.
Haldele pentru depozitarea de[eurilor transportate mecanic
sau hidraulic influen]eaz` în mod negativ mediul ambiant, în
ceea ce prive[te calitatea apelor de suprafa]` [i subterane,
calitatea aerului, a vegeta]iei [i a aspectului general al
zonei, dac` nu se iau m`suri corespunz`toare. În ceea ce
prive[te apele subterane, având în vedere folosin]ele
multiple [i cantit`]ile limitate ale acestora, problema
principal` r`mâne aceea de a preveni contaminarea, prin
m`suri eficace, prin utilizarea unor combustibili care au un
con]inut de As mai redus. Trebuie avut în vedere faptul c`
de dificil`, pe atât de costisitoare. Nu trebuie neglijat nici
 18
faptul c`, în acest moment, este permis` utilizarea în
industrie a c`rbunelui cu un con]inut de As de 100 ppm –
300 ppm f`r` s` aib` baze [tiin]ifice. Astfel, în Rusia,
normele oficiale impun o limit` de 300 ppm As în c`rbunele
industrial f`r` a avea nici o baz` [tiin]ific`. Se [tie c` pragul
de toxicitate al As variaz` în func]ie de cantitatea sa în
z`c`mânt, respectiv în de[eu, dar [i de felul în care are loc
combustia, de tipul emisiilor, de disponibilitatea la
bioacumulare al organismelor, de vârsta acestora. În
Europa se consider` ca fiind periculoas` pentru s`n`tatea
popula]iei o cantitate de As mai mare de 33 ppm.
Originalitatea acestui articol const` în faptul c` prezint`, în
mod succint [i clar, utilizarea unei metode conceptuale de
evaluare a impactului integrat. S-a insistat asupra
aspectelor privind biodiversitatea deoarece efectele
polu`rii cu As sunt cel mai intens resim]ite de c`tre
aceasta [i pentru a eviden]ia faptul c` studiile care o
implic` pot ajuta la prevenirea unor daune majore asupra
s`n`t`]ii popula]iei.
Bibliografie
[1] Risk Assessment for Contaminated Sites in Europe, Volume 1
Scientific Basis, LQM Press, a Division of Land Quality Management
Ltd, 1998, pg. 41-59
anul 55, nr. 1/2007
[2] Tkalich, S.M., 1969. Chemical Elements in Plant Ashes: some
general relationships. Biogeochimicheskie poiski rudnykh
mestorozdenii. (Biogeochemical Prospecting of Ore Deposits).
Ulan-Ude: Buryat. phil. SO AN SSSR, 83 – 90 (Siberian Division of
the Soviet Acad. Sci., Buryatian Branch.)
[3] Matukhina, V.G., Popova, M.V., Nikitina, E.A., 2003. Average
Contents of Chemical Elements in the Southern Siberia bogs. Mater.
nauch. konf. (Tomsk: Apr. 2 – 4, 2003). Prilozh. 3. 96–98 (Sci. Conf.
Proc. Suppl., 3)
[4] Yudovich Y.E., Ketris M.P. Arsenic in Coal: a Rewiew, International
Jurnal of Coal Geology, 2005, pg 141
[5] Kizilstein, L.Ya., 2002. Ecogeochemistry of Trace Elements in Coals.
Rostov-na Donu [Rostov-on the Don river]. SK NZ VSh [North-
Caucasus Sci. Center of High School]
[6] Bulut, Y., Hower, J.C., KarayiQit, A.I., Sakulpitakphon, T., 2002.
Characterization of Feed Coal, Fly Ash, and Bottom Ash from the
Soma Power Plant, Manisa, Turkey. 19th Int. Pittsburgh Coal
Conference, 23 – 27 Sept. 2002, Pittsburgh
[7] Sakulpitakphon, T., Hower, J.C., Trimble, A.S., Schram, W.H.,
Thomas, G.A., 2003. Arsenic and Mercury Partitioning in Fly ash at
the Kentucky Power Plant. Energy Fuels 17, 1028 – 1033
Referent: Prof. dr. ing. Petru POSTOLACHE
Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti
V. Muncaciu - Convertorul de frecven]` [i compensatorul sincron – eficien]` [i calitate
Convertorul de frecven]` [i compensatorul sincron –
eficien]` [i calitate
Vasile MUNCACIU1, Aurel MA{CA2
Abstract: The paper treats the interest of industrial
consumers in analysis of the network power quality, as
affected by internal causes. Experimental analysis of the
harmonics (disturbed regime), is of special interest to
consumer, particularly the improvement of the power
quality by the large-scale implementation of frequency
convectors drives and substation PC monitoring & control.
The paper presents experimental data on the influence of
electrical equipment (transformers, condensers, com-
pensators) on harmonics (disturbed regime) generated by
frequency convectors intensively used to increase power
efficiency. The important effect of frequency convectors on
power quality within complex power industrial system is
also discussed.
Key words: power quality, power efficiency, harmonics
(disturbed regime), frequency convectors, reactive power
compensation, power system automation
Descriptori: calitate a energiei, eficien]` a energiei, regim
deformant, convertor de frecven]`, compensarea puterii
reactive, compensator sincron, automatiz`ri în sistemul energiei
Nota]ii
λ – factor de putere;
CS – compensator sincron.
Contribu]ii
Contribu]ia autorilor const` în utilizarea ma[inii sincrone,
într-un sistem energetic intern uzinal, în regim de com-
pensator sincron pentru atenuarea armonicelor. Prima
etap` a constat dintr-o analiz` experimental` a regimului
deformant în re]ele proprii, cu eviden]ierea surselor, a
amplificatoarelor [i a atenuatoarelor de armonice.
Lucrarea a fost realizat` experimen-
tal pe dou` ma[ini sincrone de câte
2 650 kW, dezafectate, care func]io-
neaz` acum în regim automat, ten-
siunea aplicat` înf`[ur`rii de excita-
]ie ob]inându-se de la un echipa-
ment electronic comandat în semnal
unificat de un analizor de re]ea, care
m`soar` factorul de putere de pe
barele sta]iei de medie tensiune de
racord la sistem (figura 1).
1. Calitatea energiei electrice
[i efecte la consumatori
Calitatea energiei electrice vehicu-
Fig. 1 - Comanda
compensatoruluilat` în re]elele electrice de transport
sincron [i distribu]ie [i furnizat` consumato-
rilor este unul dintre factorii impor-
tan]i care determin` eficien]a energiei atât a re]elelor, cât
[i a consumatorilor. În timp ce majoritatea golurilor de
tensiune [i a întreruperilor î[i au originea în sistemul de
transport [i distribu]ie [i constituie responsabilitate a fur-
nizorului, problemele armonicelor sunt în principal respon-
sabilitatea consumatorului. Func]ionarea multor consuma-
1, 2 Ing., S.C. Azomure[ S.A.
19
tori industriali poate fi înso]it` de introducerea în re]eaua
electric` de alimentare a unor importante perturba]ii (ar-
monice, interarmonice, flicker, nesimetrii, goluri de ten-
siune), care pot determina reducerea nivelului de calitate
a energiei electrice livrat` altor consumatori conecta]i în
aceea[i re]ea.
Într-un combinat din industria chimic`, consumatorii de
energie electric` sunt în marea lor majoritate motoare
electrice asincrone care ac]ioneaz` pompe, ventilatoare,
[necuri, benzi transportoare etc. Ca receptoare, motoarele
electrice, pot fi privite sub dou` aspecte complementare
[i anume:
a) ac]ionarea electric` reglabil`;
b) energia reactiv` consumat`.
Ac]ion`rile electrice reglabile cu electronic` de putere au
cunoscut o dinamic` deosebit`, datorat` atât efectelor
pozitive (în principal reducerea consumurilor de energie [i
îmbun`t`]irea parametrilor tehnologiilor deservite) [1], cât
[i progreselor înregistrate de industria componentelor
electronice de mic` [i mare putere.
Dac` avantajele acestor echipamente au fost înc` de la în-
ceput evidente, nu de pu]ine ori integrarea acestora f`cut`
la întâmplare a generat o serie de probleme care au com-
promis o solu]ie tehnic` valabil` [2]. Una dintre aceste
probleme o constituie regimul deformant pe care un con-
sumator de energie electric` neliniar (a[a cum este orice
echipament cu electronic` de putere) îl genereaz` atunci
când este conectat la re]ea.
Factorul de putere al motoarelor asincrone variaz` între
0,35 [i 0,90 în func]ie de înc`rcarea motorului, valoarea
maxim` ob]inându-se la o înc`rcare apropiat` de cea
nominal`.
Pentru optimizarea producerii, a transportului [i a distribu-
]iei energiei electrice prin legisla]ia specific` s-a stabilit c`
factorul de putere neutral este λ = 0,92. Consumatorii ca-
re au un factor de putere mai mic decât 0,92 vor pl`ti
energia reactiv` absorbit` din sistem.
Pentru a evita aceste pl`]i [i pentru optimizarea sistemului
intern al energiei, consumatorul industrial poate s` î[i
produc` singur energia reactiv`, folosind:
a) generatoare sincrone supraexcitate;
b) motoare sincrone supraexcitate;
c) baterii de condensatoare de joas` tensiune (0,4 kV)
sau medie tensiune.
Într-un sistem electric puternic poluant armonic, compen-
sarea puterii reactive constituie o problem` complex`.
2. Sistemul analizat
Pentru a preîntâmpina neajunsurile generate de ma[inile
[i echipamentele electrice care determin` regim defor-
mant, s-a efectuat o analiz` teoretic` [i experimental` a
unui Sistem Electric Industrial, racordat la SEN prin dou`
sta]ii de transformare [i distribu]ie de medie tensiune,
 20 anul 55, nr. 1/2007

6 kV, cu trei (1 × 40 MVA, 2 × 25 MVA), respectiv dou`

(2 × 40 MVA) transformatoare de 110 kV / 6 kV. Din cele
dou` sta]ii principale, prin câte doi feederi, sunt alimentate
radial sta]iile de distribu]ie de medie tensiune (16 sta]ii de
6 kV din care 2 apar]in CET). La rândul lor, aceste sta]ii
alimenteaz`, prin intermediul posturilor de transformare
de 6 kV / 0,4 kV, sta]iile de joas` tensiune (38 sta]ii de
0,4 kV).

Introducerea pe scar` larg` a convertoarelor de frecven]`

în ac]ion`rile cu vitez` variabil`, a condus la instalarea a
peste 100 de convertoare cu puteri de la 2…3 kW pân` la
560 kW/unitate, însumând o putere instalat` de peste 10
MW. |n aceast` situa]ie, peste 25% din consumul de
energie electric` este realizat în astfel de echipamente.
Fig. 3. Formele curbelor de tensiune [i de curent electric (u [i i).
Totodat`, compensarea puterii reactive în sistem se face a - înc`rcare 20%; b - înc`rcare 50%; c - înc`rcare 90%
atât static (condensatoare de MT – 1 × 600, 1 × 900 [i
2 × 1200 kVAr, [i de JT – 18 baterii de condensatoare, Formele curbelor înregistrate, spectrul armonic al curbelor
în trepte de 4 × 12, 4 × 25 sau 4 × 50 kVAr), cât [i dinamic de curent electric [i de tensiune precum [i valorile care au
prezentat dep`[iri, în cazul func]ion`rii unui singur con-
(compensatoare sincrone de MT 3 × 2650 kVA [i ge- vertor, conform normativlui PE 143, sunt indicate în figurile
neratoare sincrone 2 × 6 MW). 3, 4 [i respectiv 5.

Se impune, deci, cunoa[terea exact` a nivelului de armo-

nice în sistemul electric al consumatorului, precum [i m`-
surile care trebuie luate pentru limitarea polu`rii armonice
la niveluri acceptabile pentru ceilal]i consumatori interni.

Sistemul de achizi]ie de date include m`sur`tori efectuate cu

un analizor de m`rimi electrice, trifazat, de tip AR5. Datele au
Fig. 4. Spectrul de armonici: a - tensiune; b - curent electric
fost prelucrate cu ajutorul programului PowerVision v.1.4.
Formele curbelor înregistrate, spectrul armonic al curbelor
3. Localizarea [i analiza surselor de perturba]ii de curent electric [i de tensiune precum [i valorile care au
prezentat dep`[iri, în cazul func]ion`rii celor trei
3.1. Ac]ion`ri cu vitez` variabil` ale motoarelor asincrone convertoare, conform normativului PE 143, sunt indicate
în figurile 7, 8 [i respectiv 9.
Ventila]ia a trei celule dintr-un turn de r`cire este realizat`
prin ac]ionarea cu vitez` variabil` a motoarelor asincrone
de 250 kW, alimentate prin convertoare de frecven]` de
320 kVA.

M`sur`torile s-au efectuat în urm`toarele dou` situa]ii:

a) un convertor de frecven]` în trei regimuri diferite de
înc`rcare (20%, 50% [i 90%) (figura 2);
b) trei convertoare de frecven]`, pornite consecutiv, în
regim nominal de func]ionare (înc`rcare 90%),
(figura 6).
Fig. 5. Nivelul armonicilor de tensiune U [i de curent electric I
(dep`[ire PE 143)

Fig. 6. Trei convertoare de frecven]`: a – un convertor;

Fig. 2. Un singur convertor de frecven]` b – dou` convertoare; c – trei convertoare
V. Muncaciu - Convertorul de frecven]` [i compensatorul sincron – eficien]` [i calitate 21

Fig. 7. Formele curbelor de tensiune u [i de curent electric i pentru:
a - un convertor; b - dou` convertoare; c - trei convertoare
Fig. 10. Bateria de condensatoare pe bara de joas` tensiune
În figurile 11 [i 12 se observ` o amplificare a armonicelor,
atât de tensiune cât [i de curent, odat` cu conectarea
treptelor de condensatoare într-un sistem electric puternic
poluat armonic.

3.3. Îmbun`t`]irea factorului de putere, în sta]ia de racord

la SEN, pe MT., utilizând baterii de condensatoare în
trepte

Compensarea energiei reactive, pe barele de 6 kV, din

Fig. 8. Spectrul de armonice. a - tensiune; b - curent electric sta]ia de racord la SEN, se face cu baterii de
condensatoare 6 kV, în trepte, 900 kVAr [i 1 200 kVAr pe
o bar`, respectiv 600 kVAr [i 1 200 kVAr, pe cealalt` bar`
(figura 13).

Fig. 9. Nivelul armonicelor de tensiune [i de current electric (PE 143)

Fig.11. Formele curbelor de tensiune u(t) [i de curent electric i(t):
Din înregistr`rile experimentale se observ` o cre[tere a a) - f`r` condensador, b) cu condensator
factorului de distorsiune armonic` THDU în tensiune [i o
sc`dere a THDI în curentul electric, cu cre[terea sarcinii
convertorului. Similar, odat` cu cre[terea num`rului de
convertoare de frecven]`, THDU cre[te [i mai mult, în
schimb THDI scade.

3.2. Bateriile de condensatoare (BC) într-un sistem elec-

tric uzinal de JT, puternic poluat armonic (în care
predomin` convertoarele de frecven]`), în scopul
cre[terii factorului de putere

Compensarea puterii reactive, pe bara de 0,4 kV, din care

se alimenteaz`, prin convertor de frecven]`, un motor de
560 kW, se face cu baterie de condensatoare, în trepte,
comandat` automat, de 4 × 50 kVAr (figura 10). Fig.12. Spectrul de armonice: a - tensiune; b - curent electric
 22 anul 55, nr. 1/2007

4. Solu]ii pentru limitarea nivelului de distorsiune

armonic`

Compensarea puterii reactive, la barele de 6 kV, din sta]ia

de racord la SEN, se face cu ma[ini sincrone de 2 650
kVA (motoare sincrone dezafectate), func]ionând în gol
supraexcitate (figura 16).

Reglarea puterii reactive injectate în re]ea se face auto-

mat: în sta]ia de racord la SEN, exist` un analizor trifazat
de tablou care, prin ie[irea de semnal unificat 4…20 mA,
transmite valoarea factorului de putere de pe bara de 6 kV
la sistemul de excita]ie static al compensatorului sincron.

Valorile m`rimilor electrice m`surate sunt prezentate în

figura 17.

Conectarea compensatorului sincron la re]ea pentru

îmbun`t`]irea factorului de putere (de la 0,92 la 0,95) are
ca efect secundar atenuarea armonicelor de tensiune de
ordinele 2…6 [i 11 [i a celor de curent, în special cea de
ordinal 3 (figurile 18 [i 19).

Fig. 13. Condensatoare conectate la bara de medie tensiune

Pe baza m`sur`torilor efectuate în punctele 1 [i 2, (figura

13), cu o treapt` de condensatoare conectat` (1 200 kVAr),
se observ` efectul de filtrare armonic` a elementelor de
re]ea, în acest caz fiind vorba de o bobin` (figurile 14 [i 15).

Fig. 16.Compensatorul sincron: a - schema monofilar`;

Fig. 14. Formele curbelor de tensiune u(t) [i de curent electric i(t): b - caracteristica de pornire
a - punctul 1; b - punctul 2

Fig. 17. Valori m`surate: a - cu compensator sincron;

Fig. 15. Spectrul de armonice: a - tensiune; b - curent electric b - f`r` compensator sincron sincron
V. Muncaciu - Convertorul de frecven]` [i compensatorul sincron – eficien]` [i calitate
Fig. 18. Formele curbelor de tensiune u(t) [i de curent electric i(t):
a - cu compensator sincron; b - f`r` compensator sincron
Fig. 19. Spectrul de armonice: a - tensiune; b - curent electric
Concluzii
O abordare teoretic` este deosebit de dificil` în cazul în
care exist` simultan mai multe surse de armonice. În
acest caz, armonicele de tensiune sunt variabile ca
amplitudine, dar [i ca faz`, [i variaz` independent unele
fa]` de altele. În consecin]`, pentru re]elele existente
abordarea experimental` a analizei armonice a re]elelor
este de departe solu]ia cea mai sigur` [i mai rapid`.
Solu]ia propus` în lucrarea de fa]` este utilizarea
motorului sincron (în regim de compensator sincron)
supraexcitat pentru atenuarea armonicelor de tensiune.
Dintre avantajele utiliz`rii compensatoarelor sincrone
trebuie men]ionate urm`toarele:
a) produc o putere reactiv` curat` (f`r` armonice)
având o curb` sinusoidal`;
b) au efect de stabilizator al tensiunii re]elei de
alimentare, prin aceea c` la cre[terea tensiunii
re]elei, puterea reactiv` dat` de compensator
scade [i la sc`derea tensiunii cre[te, ceea ce
constituie un efect benefic asupra întregii re]ele;
c) pot func]iona în re]ele cu un grad mare de
nesimetrie între faze (de pân` la 12,5%), având
colivia de amortizare dimensionat` în acest scop.
Aceea[i colivie de amortizare din rotor are un efect
benefic prin atenuarea armonicelor de curent
electric [i a celor de tensiune.
23
Cu efect similar cu acela al compensatoarelor sincrone se
pot utiliza motoarele sincrone supraexcitate, acolo unde teh-
nologia permite. Acestea pot înlocui cu succes motoarele
asincrone devenind mai economice la puteri mari (peste
200 kW), unde randamentul motoarelor sincrone este mai
bun decât cel al motoarelor asincrone.
Din determin`rile experimentale se confirm` faptul c` utili-
zarea condensatoarelor statice amplific` nivelul de armo-
nice din re]elele interioare, iar bobinele [i transformatoa-
rele au un efect de reducere a acestora [3 - 5].
Lucrarea este axat` în principal pe utilizarea motoarelor
sincrone dezafectate, în regim de compensatoare sincro-
ne cu reglajul automat al excita]iei [i prezentarea efectului
de filtrare al armonicelor de curent electric [i de tensiune.
Nu necesit` investi]ii suplimentare.
Solu]ia a fost testat` experimental [i schema propus`
func]ioneaz` efectiv. Punerea în eviden]` prin înregistr`ri
experimentale a efectului de atenuare a armonicelor de
c`tre compensatoarele sincrone deschide noi perspective
extinderii utiliz`rii convertoarelor de frecven]` în automa-
tiz`ri industriale, dând [i posibilitatea utiliz`rii condensa-
toarelor statice pentru îmbun`t`]irea factorului de putere
în re]ele astfel tratate.
Analiza poate fi continuat` cu o abordare statistic` a com-
port`rii sistemelor electrice în cazurile reale ale existen]ei
unui num`r mare de surse de regim deformant (conver-
toare de frecven]`, redresoare de putere etc.), amplifica-
toare (baterii de condensatoare) [i atenuatoare de regim
deformant: concentrate (ma[ini sincrone, bobine [i trans-
formatoare) [i distribuite (linii electrice în cabluri etc.), care
au varia]ii, respectiv influen]e independente.
Mul]umiri
Adres`m mul]umiri Conducerii AZOMURE{ care a partici-
pat la realizarea acestei lucr`ri sus]inând financiar achizi-
]ionarea echipamentelor necesare [i creând astfel condi-
]iile tehnologice pentru testarea [i punerea în func]iune a
schemei [i apreciem în mod deosebit colaborarea dintre
S.C. BEE Speed Automatiz`ri S.R.L. – produc`tor [i Co-
lectivul PRAM – integrator.
Bibliografie
[1] Muncaciu V., Rotar C., Ma[ca A., {oleriu I., Cre[terea eficien]ei
energetice în industrie prin utilizarea ac]ion`rilor cu vitez`
variabil`, Energetica, nr. 11, 2001
[2] Muntean N., Hede[ A., Muncaciu V., Ma[ca A., Scridon S., Asupra
regimului deformant generat de echipamentele cu electronic` de
putere, Timi[oara 2005
[3] Albert H., Florea I., Iord`nescu I., Alimentarea cu energie electric`
a \ntreprinderilor industriale, Bucure[ti, E.T. 1978
[4] Ungureanu M., Chindri[ M., Lungu I., Utiliz`ri ale energiei electrice,
E.D.P., Bucure[ti, 1999
[5] Iord`nescu I., Iacobescu Gh., Alimentarea cu energie electric` a
\ntreprinderilor, Cap. 14, E.D.P., Bucure[ti 1976
Referent: Prof. dr. ing. Nicolae GOLOVANOV
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 24 anul 55, nr. 1/2007

Microhidrocentrale – România în peisajul european

Bogdan POPA1, Florica POPA2

Abstract: The paper describes the state of art of small
hydro powerplants (SHP) in European Union states in
terms of operational SHP, and their installed capacity,
electricity generation, potential, costs and comparison
between different countries. In addition, the place of
Romania in the wide green field of SHP is discussed.
Key words: small hydropower plant, renewable energy
sources
Contribu]ia autorilor const` în prezentarea sintetic` a unor
indicatori privind starea MHC în Europa, în general, indica-
tori privind România determina]i în urma unor Programe-
cadru [i disponibile pe site-ul ESHA, precum [i aceea[i
indicatori, mai apropia]i de realitate, determina]i în cadrul
unor studii din ]ara noastr`. Compararea acestor indicatori
relev` neconcordan]e cu privire la datele prezentate, în
]ara noastr`, [i cele din statistici interna]ionale.

Descriptori: microhidrocentral`, resurse regenerabile de energie 1. Introducere

Nota]ii România a aderat la Uniunea European` la 1 ianuarie

2007, în acela[i timp cu Bulgaria. Din ]ar` candidat` la
Pentru a nu complica prezentarea [i având în vedere c` în aderarea la UE (CC) a devenit ]ar` nou membru al UE
imensa majoritate documenta]ia existent` este în limba englez`, (NMS). Deoarece durata scurs` de la aderare a fost prea
s-a preferat men]inerea nota]iilor în aceast` limb`, cu excep]ia scurt` pentru a se înregistra salturi spectaculoase, la
celor cu corespondent evident. România [i Bulgaria se face referire în articol drept CC,
de[i în prezent sunt NMS. Se are în vedere faptul c` datele
CC – ]ar` candidat` la aderarea la UE (România, prezentate sunt din anii 2003 - 2004, acestea fiind
Bulgaria [i Turcia la momentul 2003-2004) disponibile pe site-ul ESHA.
(Candidate Country);
ESHA – European Small Hydropower Association În UE, cadrul politic pentru energii regenerabile, în ge-
(Asocia]ia European` a MHC); neral, [i pentru MHC, în particular, a evoluat considerabil
MHC – microhidrocentral` (e); în ultimii ani [1]. Aceasta reprezint` pentru ]`rile membre
NMS – nou membru al UE (New Member State); un motiv serios s` ia în considerare MHC care, în plus,
SRE – resurs` regenerabil` de energie; reprezint` o tehnologie matur` [i cu o istorie îndelungat`.
UE – Uniunea European`; În accep]iunea UE, MHC sunt considerate a fi centralele
UE-15 – ]`rile UE înainte de 1 mai 2004: Olanda, Danemar-
ca, Irlanda, Luxemburg, Belgia, Grecia, Marea
hidroelectrice cu puteri instalate ce nu dep`[esc 10 MW.
Britanie, Finlanda, Portugalia, Austria, Suedia, Aceea[i limit` superioar` pentru MHC este acceptat` [i
Germania, Spania, Fran]a, Italia; de ESHA.
UE-10 – ]`rile care au aderat la UE la 1 mai 2004: Repu-
blica Cehia, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Litua- Obiectivele UE-15 cu privire la producerea de energie
nia, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia; electric` utilizând energii regenerabile, în consecin]` [i
UE-25 – ansamblul format din ]`rile UE-15 [i UE-10; MHC, pân` în anul 2010 sunt [2]:
UE-28 – ansamblul format din ]`rile UE-25 [i CC; a) 33% din capacit`]ile instalate s` fie în domeniul
COM – cost cu operarea [i mentenan]a; energiilor regenerabile, ceea ce pentru MHC
Cpm – cost de produc]ie al energiei electrice mediu; înseamn` ca puterea instalat` s` creasc` cu
Ean – produc]ia anual` de energie electric` în MHC; 4,5 GW devenind 14 GW,
Ean-2010, b) 22% din produc]ia de energie electric` s` fie
Ean-2015 – produc]ia anual` de energie electric` prognozat` acoperit` din energii pe baz` de resurse
pentru anul 2010, respectiv 2015; regenerabile, ceea ce pentru MHC înseamn`
Eec – poten]ial economic amenajabil r`mas de 55 TWh produc]ie de energie electric`.
exploatat, defalcat în:
En – poten]ial în MHC noi; În sprijinul ideii de promovare a MHC vin urm`toarele as-
Eret – poten]ial prin retehnologizarea MHC existente; pecte:
DE – contribu]ie la produc]ia total` de energie electric`; a) sunt necesare în vederea realiz`rii angajamentelor
DEh – contribu]ie la produc]ia de energie electric` în UE privind energiile din resurse regenerabile;
centrale hidroelectrice;
Pi – puterea instalat` total` în MHC;
b) producerea de energie electric` în MHC conduce la
Pi-2010, economisirea de resurse naturale (c`rbuni, p`cur`,
Pi-2015 – putere instalat` prognozat` pentru anul 2010, gaz), iar – prin înlocuirea producerii termice a ener-
respectiv 2015; giei – se reduce efectul de ser`, fenomen foarte
Pm – puterea instalat` medie într-o MHC; important în leg`tur` cu înc`lzirea global`;
Tu – durata de utilizare a puterii instalate. c) cre[terea popula]iei, în special în ]`rile mai pu]in
dezvoltate, necesit` infrastructur` aferent` alimen-
Contribu]ii t`rii cu ap` a popula]iei, iriga]iilor, iar ad`ugarea
unei componente de producere a energiei electrice
Dorin]a autorilor a fost de a prezenta, într-o modalitate unor asemenea scheme face ca acestea s` devin`
simplificat` [i accesibil`, situa]ia producerii de energie mai economice, f`r` alt impact major referitor la me-
electric` în MHC în ]`rile UE [i în România, cu accent pe diu sau de natur` social`;
d) referitor la afirma]ia anterioar`, se poate sublinia [i
locul României în peisajul european.
asigurarea descentralizat` a producerii energiei
1 Conf. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti electrice;
2 Ing., S.C. ISPH S.A e) MHC reprezint` cea mai concentrat` resurs` de
B. Popa - Microhidrocentrale – România în peisajul european 25

energie dintre toate resursele regenerabile, este În figura 1 este reprezentat` grafic situa]ia prezentat`
predictibil`, pu]in variabil` [i are durat` de via]` [i valoric în tabelul 1.
factor de capacitate mari;
f) Beneficiile adiacente atingerii ]intelor propuse cu
privire la energiile pe baz` de resurse regenerabile
sunt, de asemenea:
- reducerea semnificativ` a nivelului emisiilor de
bioxid de carbon;
- dezvoltarea [tiin]ific` [i industrial` într-un sector
tehnologic înalt;
- crearea de locuri de munc`;
- eliminarea costului cu combustibilii; Fig. 1. Situa]ia puterii instalate în MHC
- cre[terea siguran]ei furniz`rii energiei;
- dezvoltarea regional` [i local` [i exportul de Pentru Europa, se prezint` situa]ia capacit`]ilor MHC ast-
tehnologie c`tre alte ]`ri care pot beneficia de fel: pentru ]`rile UE-15, pentru ]`rile UE-10 [i pentru ]`rile
experien]a european` în domeniu; CC [i separat pentru Norvegia [i Elve]ia. Se precizeaz`
- reactualizarea politicilor legate de penetrarea din nou c`, la momentul la care se dispune de date,
energiilor din resurse regenerabile: agricultura [i respectiv anii 2003 - 2004, România [i Bulgaria erau CC.
politicile rurale, politicile regionale, m`surile de
pia]` interne, în domeniul reglement`rilor [i În tabelul 2 este prezentat` situa]ia MHC în UE-15, UE-10
fiscal; [i CC, separat [i însumat pentru toate aceste ]`ri.
- înt`rirea cooper`rii între ]`rile membre UE, pre-
cum [i coordonarea m`surilor suport pentru Tabelul 2
facilitarea investi]iilor [i l`rgirea disemin`rii in- Situa]ia MHC în Europa în anul 2004 [1, 3]
forma]iei despre SRE. Indicatorul u.m. UE-15 UE-10 CC UE-28
Nr.MHC - 14000 2 800 400 17 200
MHC reprezint` o tehnologie integral dezvoltat` [i cunos- Pi MW 10 828 822 608 12 258
cut`. În consecin]` nu mai este necesar un nivel semnifi- Pm MW 0,7 0,3 1,6 -
cativ al suportului institu]ional, presupunându-se c` pia]a Ean GWh/an 39 397 2 339 1 407 43 143
este suficient` pentru a împinge înainte dezvoltarea MHC. Tu h/an 3 638 2 845 2 314 3 520
Exist` înc` un poten]ial imens pentru dezvoltare [i îmbu- Eec GWh/an 23 000 5 600 25 300 53 900
n`t`]ire a MHC, iar principala provocare în acest sens En GWh/an 20 000 5 000 22 000 47 000
este economic` [i ecologic`, în acela[i timp. Eret GWh/an 3 000 600 3 300 6 900
40-59 ani % 68 30,6 9,6 -
>60 ani % 47 9,5 10,6 -
Autorii doresc s` prezinte pozi]ia României din punctul de ΔE % 1,47 0,67 0,64 -
vedere al MHC în peisajul european, urm`rind ca indi- ΔEh % 10,8 12,8 2,3 -
catori: Fab. tb. - 70 18 3 -
a) num`rul de MHC; Cpm €/MWh 82 54 37 -
b) puterea instalat` medie într-o MHC; Pi-2010 MW 11 000 910 816 12 726
c) puterea instalat` total` în MHC; Pi-2015 MW 12 850 1 036 985 14 871
d) produc]ia anual` de energie electric`; Ean-2010 GWh/an 44 200 3 014 1 982 49 196
e) durata de utilizare a puterii instalate; Ean-2015 GWh/an 51 500 3 461 2 414 57 375
f) locul MHC în produc]ia de energie electric` a ]`rii
respective. În tabelul 3 sunt prezentate: puterea instalat`, produc]ia
anual` de energie [i durata de utilizare a puterii instalate
Indicatorii enumera]i cu privire la România sunt prezenta]i pentru Norvegia [i Elve]ia precum [i totalul pentru Europa.
sintetic în diferite materiale elaborate în UE cu privire la
]`rile UE-15, UE-10 [i CC. Exist` neconcordan]e între Tabelul 3
Situa]ia MHC în Norvegia [i Elve]ia în anul 2004 [1]
aceste valori [i situa]ia real` din ]ara noastr`, care vor fi
subliniate [i interpretate în prezentul articol. Indicatorul u.m. Norvegia Elve]ia Europa
Pi MW 969 777 14 004
2. Situa]ia MHC în Europa Ean GWh/an 4 415 3 372 50 930
Tu h/an 4 556 4 340 3 637
Situa]ia puterii instalate în MHC, în lume, pentru fiecare
continent în parte, la nivelul anului 2004, este prezentat` Valorile din ultima coloan` a tabelului 3 s-au ob]inut prin
în tabelul 1, în valoare absolut` [i în procente din total însumarea valorilor pentru Norvegia [i Elve]ia cu cele din
instalat pe glob. tabelul 2, coloana UE-28.

Tabelul 1 Puterea hidraulic` reprezint` cea mai important` SRE din

Situa]ia puterii instalate în MHC în lume în anul 2004, [1] punctul de vedere al producerii de energie electric`. Astfel,
la nivelul anului 2002, în Europa, puterea hidraulic` repre-
Continentul Pi zenta circa 84% din totalul energiei electrice produse
GW % utilizând SRE.
Asia 42,84 68
Africa 0,32 0,5
America de Sud 1,70 2,7 În tabelul 4 se prezint` pozi]ia MHC în cadrul SRE din
America de Nord 3,84 6,1 punctul de vedere al produc]iei de energie electric` prin
Europa 14,05 22,3 compara]ie cu energia produs` în centralele hidroelectrice
Australia/Oceania 0,25 0,4 (considerate cele cu puterea instalat` superioar` valorii
Total mondial 63 100 de 10 MW) [i cu celelalte SRE considerate în ansamblu.
 26 anul 55, nr. 1/2007

Tabelul 4 Din punctul de vedere al vechimii MHC, din totalul de 236

MHC în Europa din punctul de vedere al produc]iei de MHC câte se consider` c` existau în România în anul
energie electric` în compara]ie cu alte SRE,
în anul 2002, % [1] 2003, ESHA situa]ia este urm`toarea:
a) 189 MHC: pân` în 19 ani;
Produc`torul UE-15 UE-10 b) 29 MHC: între 20 [i 39 ani;
CHE (> 10 MW) 74 88
MHC (< 10 MW) 9 11 c) 2 MHC: între 40 [i 59 ani;
Alte SRE 17 1 d) 16 MHC: peste 60 ani.
În tabelul 5 se prezint` investi]ii, costuri de produc]ie [i
costuri cu operarea [i mentenan]a în MHC în câteva dintre
]`rile membre UE.
Tabelul 5
Investi]ii specifice, costuri de produc]ie [i costuri
cu operarea [i mentenan]a MHC, în anul 2003,
în câteva ]`ri membre UE [1]

}ara Investi]ii Cpm COM

€/kW €/MWh €/MWh
Spania 1 500 35 - 70 9
Austria 2 500 36 - 145 4
Suedia 1 800 - 2 200 40 - 50 14
Rep. Ceh` 660 - 2 000 20 - 30 -
Lituania 2 200 - 2 500 25 - 30 -
Polonia 500 - 1 200 30 -

Din punctul de vedere al investi]iilor specifice [i al cos-

turilor cu producerea energiei electrice în UE-15 [i în UE- Fig. 2. Date ESHA privind num`r MHC, Pi [i Ean în România
10 se men]ioneaz` valorile din tabelul 6.
Tabelul 6 Din punctul de vedere al c`derii brute, situa]ia ar fi urm`-
Investi]ii specifice [i costuri de produc]ie medii, toarea:
în anul 2003, în ]`rile UE-15 [i UE-10 [1] a) c`dere mic`: pân` la 5 m – 11 MHC (4,5%),
Indicatorul u.m. UE-15 UE-10 b) c`dere medie: între 5 [i 15 m – 53 MHC (22,5%),
Investi]iile €/kW 1 200 - 3 500 1 200 - 2 200 c) c`dere mare: peste 15 m – 172 MHC (73%).
Cpm €/MWh 50 - 150 24 - 32

Costurile cu operarea [i mentenan]a (COM), inclusiv repa-
ra]iile [i asigur`rile, pot reprezenta 1,5 - 5% din investi]ii.
Atât costurile de produc]ie cât [i investi]iile difer` conside-
rabil în func]ie de tipul de amenajare, c`dere [i debit.
3. Imaginea în UE a MHC în România
În ansamblul UE-28, la nivelul anului 2004, din punctul de
vedere al puterii instalate în MHC, România figureaz` ca
ocupând locul 7 [1], dup`: Italia, Fran]a, Spania, Germa-
nia, Suedia [i Austria, înaintea Portugaliei, Finlandei,
Republicii Cehia [.a.
Pe site-ul ESHA exist` o cantitate impresionant` de
informa]ii cu privire la situa]ia MHC în ]`rile Europei [i în
]`rile care doresc s` adere sau tocmai au aderat la UE.
Printre acestea se num`r` [i România.
Un prim set de informa]ii [i poate [i cel mai important se
refer` la num`rul total de MHC, puterea instalat` [i
produc]ia anual` de energie pentru anul 1990, perioada
1995 - 2003 [i prognozate pentru 2010 [i 2015 [3]. Pe
figura 2 sunt reprezentate grafic aceste valori.
Se consider` c` în anul 2003 erau în func]iune 236 MHC,
cu o putere instalat` total` de 278 MW [i o produc]ie
medie anual` de energie corespunz`toare de 430 GWh.
Aceasta corespunde unei puteri instalate medii într-o MHC
de 1,18 MW [i unei durate medii de utilizare a puterii
instalate de circa 1 547 h/an.
Contribu]ia MHC la produc]ia total` de energie electric`
este considerat` 0,79%, în timp ce contribu]ia total` a
centralelor hidroelectrice este mult mai mare [i anume
30%. Din totalul produc]iei de energie electric` din SRE în
România, MHC reprezint` 2,6%, iar total hidro este 97,4%.
Din punctul de vedere al micropoten]ialului teoretic
(poten]ialul amplasamentelor cu puteri inferioare valorii de
10 MW), se afirm` c` acesta este necunoscut, în vreme ce
poten]ialul tehnic amenajabil este 3 630 GWh/an, iar cel
economic amenajabil 3 510 GWh/an, adic` aproximativ
97% din cel tehnic amenajabil. Din poten]ialul economic
amenajabil, pân` în prezent este exploatat 12,2% (428
MW), r`mânând deci de amenajat 87,8% (3 082 MW).
Cu privire la investi]ii specifice [i costuri cu producerea
energiei electrice în domeniul MHC în România, singura
informa]ie disponibil` este cea cu privire la costul mediu
unitar de producere a energiei electrice în MHC de mare
c`dere, care este de 28 €/MWh.
În alte referin]e bibliografice, [4], se men]ioneaz` c` în
România exist` un num`r de 278 MHC în func]iune, având
o putere instalat` total` de 278,73 MW [i o produc]ie me-
die anual` de energie de 820,82 GWh/an, la nivelul anului
2003. Aceasta ar corespunde unei puteri instalate medii
într-o MHC de 1 MW [i unei durate de utilizare a puterii in-
stalate de 2 945 h/an.
B. Popa - Microhidrocentrale – România în peisajul european
4. Situa]ia MHC în România
În perioada 1990 - 2000 s-a f`cut o reevaluare a poten-
]ialului hidroenergetic tehnic amenajabil în România [5]. În
cadrul acestuia, a rezultat pentru micropoten]ial o putere
instalat` 1 134 MW [i o produc]ie medie anual` de ener-
gie electric` 4 078 GWh/an. Acestor valori le corespunde
o durat` de utilizare a puterii instalate 3 596 h/an.
Poten]ialul hidroenergetic economic amenajabil este o
m`rime dificil de determinat, deoarece depinde de o mul]i-
me de factori variabili în timp, printre care se pot men]iona:
a) criteriul de compara]ie cu alte surse înlocuitoare
produc`toare de energie;
b) costul tuturor amenaj`rilor hidroenergetice, cât [i al
solu]iilor înlocuitoare cu indici adu[i la acela[i nivel;
c) costul combustibililor utiliza]i pentru producerea
energiei electrice în centrale conven]ionale;
d) cota din investi]ia amenaj`rilor hidroenergetice
posibil a fi finan]ate de alte folosin]e ale apei;
e) situa]ia energetic` a ]`rii în prezent [i în perspectiv`,
considerente sociale [i politice.
Totu[i, din studiile întocmite în ultimii 50 ani, precum [i din
lucr`rile de specialitate ale profesorului Dorin Pavel, se
poate aprecia c` poten]ialul economic al României
reprezint` 60 - 75% din poten]ialul tehnic amenajabil, va-
loarea inferioar` corespunzând situa]iei când resursele
financiare sunt limitate [i nu exist` o necesitate de a m`ri
cota centralelor care trebuie s` acopere zona de vârf a
curbelor de sarcin`. Cu aceast` apreciere [i considerând
c` se poate considera propor]ia respectat` [i pentru
micropoten]ial, se ajunge la o valoare a micropoten]ialului
economic amenajabil de ordinul a 2 447 - 3 058 GWh/an.
Se vede c` Europa este mai optimist` decât România cu
privire la micropoten]ialul nostru economic amenajabil.
În tabelul 7 este prezentat` situa]ia MHC în România la
sfâr[itul anului 2004, ceea ce poate constitui o baz` de
plecare pentru compara]ii cu situa]ia în UE, datele de care
se dispune fiind din aceea[i perioad`. Datele sunt
preluate din Raportul Hidroelectrica pentru anul 2004
(HE) [6] [i din studii ISPH [7] [i sunt prezentate în paralel
cu date preluate de pe site-ul ESHA, din date WA&IG
(World Atlas & Industry Guide) 2004 [4].
În tabel sunt cuprinse MHC în exploatare inventariate în
România de ISPH [i MHC aflate în exploatarea S.C. Hidro-
electrica S.A. (notat` în tabel HE). Celelalte MHC aveau
al]i proprietari decât Hidroelectrica. Se men]ioneaz` c`
din cele 222 MHC aflate în proprietatea Hidroelectrica în
anul 2004, 181 erau în func]iune, 24 – casate par]ial, iar
17 au fost înstr`inate.
Tabelul 7
Situa]ia MHC în România în anul 2004 – compara]ie între
diferite surse interna]ionale [i interne
Indicatorul u.m. ESHA WA&IG HE ISPH
[3] [4] [6] [5]
Nr. MHC - 236 278 222 296
Pi MW 278 278,73 171,6 365
Pm MW 1,18 1,00 0,77 1,23
Ean GWh/an 430 820,82 277 1 082
Tu h/an 1 547 2 945 1 614 2 964
27
Se men]ioneaz` c` energia de proiect a MHC aflate în
patrimoniul Hidroelectrica în 2004 este 554 GWh/an, deci
din punctul de vedere al produc]iei de energie pentru anul
2004, [i anume 277 GWh/an, acestea se situeaz` la 50%
din valoarea pentru care au fost construite.
Analizând valorile din tabelul 7, se constat` c`, în ceea ce
prive[te durata de utilizare a puterii instalate estim`rile
ESHA sunt foarte apropiate de cele ale Hidroelectrica, iar
estim`rile WA&IG 2004 sunt foarte aproape de cele ale
ISPH.
Din punctul de vedere al num`rului de MHC [i al
produc]iei medii anuale de energie se poate spune c`
WA&IG 2004 [i ISPH sunt mai optimi[ti, în vreme ce din
punctul de vedere al puterii instalate cele dou` surse
str`ine dau practic aceea[i valoare, iar ISPH [i
Hidroelectrica valori diferite.
Din punctul de vedere al duratei de utilizare a puterii
instalate se constat` c` cele mai ridicate valori se
înregistreaz` în Norvegia [i Elve]ia, urmate de UE-15,
UE-10 [i CC. Media european` se situeaz` în jurul valorii
de 3 600 h/an, iar cea din ]`rile UE-10, de 2 900 h/an.
Prin compara]ie, cu o valoare de aproximativ 3 000 h/an,
conform [5], se poate afirma c` România se g`se[te
destul de aproape de valoarea medie pentru Europa [i
foarte aproape de cea din ]`rile UE-10.
Concluzii
O surs` de confuzii privind num`rul de MHC din România
ar putea fi luarea în considerare a tuturor MHC indiferent
de proprietarul acestora sau doar a MHC aflate la un
moment dat în proprietatea Hidroelectrica. Consider`m
c`, pentru ca peisajul MHC în România s` fie complet,
este necesar s` fie luate în calcul toate MHC, indiferent de
proprietarul actual sau viitor [i s` fie specificat` pentru
fiecare MHC în parte starea de fapt: în exploatare,
nefunc]ional`, casat` par]ial sau total etc.
În România, MHC au fost supradimensionate din punctul
de vedere al puterii instalate [i, în consecin]`, o eventual`
retehnologizare ar trebui s` vizeze pe lâng` echipamente
performante [i o adaptare a puterii instalate, deci de ca-
racteristici ale acestor echipamente, la condi]iile hidro-
logice ale amplasamentului, ceea ce ar conduce implicit
[i la un spor de randament [i de produc]ie de energie.
Se poate observa, pe de o parte, c` România este bine
reprezentat` în clasamentul european al MHC, atât din
punctul de vedere al num`rului de astfel de centrale, cât
[i în ceea ce prive[te puterea instalat`. Pe de alt` parte
îns`, nu se poate s` nu subliniem diferen]ele, uneori
semnificative, cu privire la date care sunt f`cute public
relativ la MHC în str`in`tate [i în ]ara noastr`.
Este evident c` datele ap`rute în str`in`tate cu privire la
MHC în România au la origine tot surse din interior, poate
nu întotdeauna avizate.
Pe de alt` parte exist`, în prezent, un interes evident a tot
mai multor societ`]i [i persoane particulare pentru MHC
existente [i/sau pentru dezvoltarea de noi proiecte MHC.
 28
Acestea, sunt doar dou` dintre motivele pentru care am
propune înfiin]area unei Asocia]ii profesionale în acest
domeniu, afiliat` ESHA, care, în afar` de proprietarii de
MHC s` aib` ca membri societ`]i [i chiar persoane
interesate. Asocia]ia ar reprezenta interesul acestora, ar
putea s` î[i dea girul cu privire la informa]iile legate de
MHC în ideea de coeren]` [i uniformitate [i ar facilita în
plus accesul la know-how-ul [i tehnologia european` în
domeniu.
Mul]umiri
Autorii adreseaz` mul]umiri ESHA pentru crearea [i
între]inerea unei baze de date privind MHC, de unde – de
altfel – au fost preluate majoritatea informa]iilor din
prezentul articol. Mul]umiri se cuvin, în acela[i timp, [i
colaboratorilor din ISPH, din Hidroelectrica [i, nu în ultimul
rând, celor din cadrul Universit`]ii „POLITEHNICA” din
Bucure[ti.
Bibliografie
[1] ESHA State of the art of Small Hydropower in EU-25, elaborat în
cadrul proiectului TNSHP – Thematic Network on Small
Hydropower, FP5, www.esha.be
anul 55, nr. 1/2007
[2] ESHA FAQ Frequently Asked questions on Small Hydropower (SHP),
MHylab, Elve]ia, elaborat în cadrul proiectului TNSHP – Thematic
Network on Small Hydropower, FP5, www.esha.be
[3] ESHA Small Hydropower situation in the New EU Member States and
Candidate Countries, elaborat în cadrul proiectului TNSHP – Thematic
Network on Small Hydropower, FP5, septembrie 2004, www.esha.be
[4] World Atlas & Industry Guide, The International Journal on
Hydropower & Dams, Aqua Media International, UK, 2004
[5] Florica Popa, Adina Paraschivescu, B. Popa Micropoten]ialul
hidroenergetic al României. Lucr`rile celei de a patra conferin]e a
hidroenergeticienilor din România, vol. II, sec]. IV, p. 845 - 854,
Bucure[ti, 26 - 27 mai 2006
[6] *** Raport Hidroelectrica 2004
[7] *** Studii elaborate de Institutul de Studii [i Proiect`ri
Hidroenergetice – ISPH Bucure[ti
Referent:
Prof. dr. ing. Petru POSTOLACHE
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
A. P`tra[cu - Sursele regenerabile de energie – acces la energie curat` [i sigur`
Sursele regenerabile de energie – acces la energie
curat` [i sigur`
Adrian P~TRA{CU1, Claudia JIANU2, Marian DEACONU3
DEZVOLTARE DURABIL~ – s` asigure necesit`]ile prezentului
Abstract: The paper is addressed to specialists interested
in clean energy sources in Romania, and presents the way
Romanian Government is promoting different schemes for
the generation of heat and electricity from renewable
energy resources. These promotion schemes for an
efficient use of renewable energy sources in order to have
an electricity production are represented by both cap-and-
trade system and green certificates system.
The access to information regarding renewable energy
resources from business sector side is facilitated by NGOs
through different projects promoting these clean energies.
Being devoted to its awareness raising, social res-
ponsibility and information policy in the climate change
field, as stated in its mission, the NGO Foundation TERRA
Mileniul III, is developing projects which aim at promoting
an efficient use of renewable energy resources, both on
civil society and local and central authorities level.
Key words: renewable energy resources, cap-and-trade
system, green certificates
Descriptori: resurse regenerabile de energie, sistemul cotelor
obligatorii, sistemul certificatelor verzi, fondul de mediu
Contribu]ii
Siguran]` [i continuitate în alimentarea cu energie, ener-
gie de calitate, satisfacerea dorin]elor [i cerin]elor consu-
matorilor dar [i protec]ia, accesibilitatea, disponibilitatea [i
acceptabilitatea – sunt obiective comune ale serviciilor pu-
blice de interes general energetic.
Uniunea European` consider` c` pentru diversificarea
ofertei pe o pia]` l`rgit` a energiei, reducerea emisiilor de
gaze cu efect de ser` [i dezvoltarea durabil` a unui
sistem energetic na]ional, sursele regenerabile reprezint`
o contribu]ie semnificativ` la balan]a energetic` [1].
Instabilitatea pre]urilor combustibililor [i a energiei ob]i-
nute conven]ional, rata dependen]ei de energie, conflictele
din zona produc`torilor majori de combustibili, interesele
[i concuren]a politic` între marile puteri, [antajul energetic
fac necesare revizuirea politicilor energetice locale,
regionale [i interna]ionale. În acest context promovarea
utiliz`rii surselor de energie regenerabile este de maxim`
importan]`. Un rol deosebit trebuie s` îl aib` cercetarea
[tiin]ific` din domeniu, transpunerea rapid` în practic` a
progresului tehnologic, reorientarea mecanismelor de sus-
]inere financiar` [i refacerea cadrului adecvat [i stabil al
reglement`rilor.
1 Jurnalist
2 Ecolog – Master în {tiin]e CS II
3 Ing., membru IRE
29
„Umanitatea are posibilitatea de a crea o
f`r` a compromite posibilit`]ile genera]iilor
viitoare de a-[i satisface nevoile lor”
Comisia Brundtland
Sursele regenerabile de energie sunt reprezentate de
sursele nefosile:
a) hidroenergia [i energia termal`;
b) sursele eoliene, solare, a valurilor [i a mareelor;
c) biomasa, biocombustibilii;
d) gazele din depozitele de de[euri, biogazul [i gazele
de fermentare a n`molurilor rezultate din epurarea
apei.
Promovarea producerii energiei electrice [i termice din
surse regenerabile de energie (SRE) atât în România cât
[i în Uniunea European`, are un rol foarte important în
protec]ia mediului, cre[terea independen]ei economice
fa]` de importurile de petrol [i gaze naturale prin diver-
sificarea surselor de aprovizionare de energie, reducerea
emisiilor de gaze cu efect de ser` [i respectiv combaterea
schimb`rilor climatice, utilizarea unor resurse locale de
energie, dezvoltarea unor noi sectoare de afaceri.
România a fost una dintre primele ]`ri candidate la Uniu-
nea European` care a transpus în legisla]ia na]ional` pre-
vederile Directivei 2001/77/CE privind promovarea pro-
ducerii de energie electric` din SRE [2]. Cadrul legislativ
na]ional stabile[te c` ponderea energiei electrice
produse din surse regenerabile la consumul na]ional
brut de energie electric` urmeaz` s` ajung` la 33%
pân` în anul 2010. În acest sens, a intrat în vigoare un
cadru pentru promovarea utiliz`rii surselor regenerabile
de energie, respectiv sistemul cotelor obligatorii com-
binat cu sistemul certificatelor verzi. Trebuie îns` men-
]ionat faptul c` obiectivul privind cota surselor regenera-
bile de energie în consumul de energie electric` ia în con-
siderare hidrocentralele de mari dimensiuni, [i acest
obiectiv a fost deja atins.
În anul 2005 a fost stabilit [i un obiectiv privind utilizarea
biocombustibililor [3]. Astfel, cantitatea de biocarburan]i [i
al]i carburan]i regenerabili este:
a) minimum 2%, calculat` pe baza con]inutului energe-
tic al tuturor tipurilor de benzin` [i motorin` utilizate
în transport, introduse pe pia]` pân` la data ader`rii
României la Uniunea European`;
b) minimum 5,75%, calculat` pe baza con]inutului
energetic al tuturor tipurilor de benzin` [i motorin`
utilizate în transport, introduse pe pia]` pân` la data
de 31 decembrie 2010.
Nu este înc` stabilit un sistem de promovare a utiliz`rii
biocombustibililor în România pentru atingerea acestor
obiective.
Dac` în domeniul energiei electrice sistemul de promo-
vare a utiliz`rii surselor regenerabile de energie a demarat
practic în 2005, în domeniul producerii energiei termice
din surse regenerabile de energie, anul 2006 reprezint`
 30 anul 55, nr. 1/2007

startul legislativ de promovare [i în ceea ce prive[te alo- inten]ioneaz` s` construiasc` un parc eolian în Mun]ii C`-
c`rile financiare de la bugetul na]ional pentru sprijinirea limani. Proiectul const` în amplasarea a 25-30 de centrale
autorit`]ilor administra]iilor locale ce de]in centrale termice eoliene cu o putere nominal` de 8 - 9 MW. Alt exemplu
sau electro-termice. este dat de grupul portughez Martifer, care inten]ioneaz`
s` construiasc` în România un parc eolian de 100 MW,
Volumul investi]iilor în utilizarea surselor regenerabile este cu o valoare a investi]iei de 100 milioane €.
îns` sc`zut iar rezultatele sistemului (certificate verzi) de
promovare a acestora nu pot fi analizate în mod Pe plan mondial, capacitatea instalat` a turbinelor eoliene
corespunz`tor în prezent, acesta fiind func]ional începând a ajuns în 2006 la 59 322 MW. În Europa puterea insta-
cu anul 2005. lat` a unit`]ilor eoliene este de 40 500 MW; o mare pon-
dere o au Germania (18 428 MW) [i Spania (10 027 MW).
1. Utilizarea resurselor regenerabile de energie Poten]ialul eolian al României este de 23 000 GWh, echi-
în România [4] valentul a 1 978 000 tone de petrol [5].
Atunci când ne referim la utilizarea surselor regenerabile 1.2. Energia hidro
de energie în România, vorbim de fapt despre hidroe-
nergie, celelalte surse fiind slab reprezentate. Un num`r Sursa regenerabil` de energie cu o pondere mare de
foarte mic de proiecte de utilizare a energiei eoliene, exploatare este apa, astfel c` din energia hidro s-a ob]inut
solare, a biomasei [i a energiei geotermale au fost în 2005 aproximativ 20 milioane MWh, ceea ce a
implementate în România, cele mai multe cu succes, îns` reprezentat 35,76% din energia electric` produs` în Ro-
volumul de investi]ii noi în acest sector este redus. mânia. Doar 4% a reprezentat energie electric` produs`
de hidrocentrale cu o putere instalat` mai mic` de 10
Cota SRE în consumul total de energie primar` a fost MW. Micro-hidrocentralele [i mini-hidrocentralele repre-
estimat` la 10,1% în 2000 [i au fost stabilite obiective zint` o modalitate ecologic` de ob]inere a energiei elec-
pentru 2010 (11%) [i 2015 (11,2%) în strategia na]ional` trice din surse regenerabile de energie. Micro-hidrocentra-
privind valorificarea surselor regenerabile de energie. lele nu au impact negativ asupra mediului, spre deosebire
Guvernul României a stabilit de asemenea un obiectiv de hidrocentralele de mari dimensiuni, care presupun
pentru producerea de energie electric` din SRE, de 33% probleme de management al cursurilor de ap`, modific`ri
pân` în 2010, îns` acest procent include hidrocentralele ale peisajului, impact asupra florei [i faunei, emisii de ga-
de mari dimensiuni. ze cu efect de ser` (metan eliberat în urma descompunerii
anaerobe în zo-
Energie
Energie solar` Biomas` pentru geotermal`
nele inundate),
Energie eolian` pentru ob]inerea
Energie solar`
ob]inerea de pentru probleme de
pentru ob]inerea calitate a apei
de agent termic [i agent termic [i Hidroenergie ob]inerea de
de energie (modific`ri ale
ap` cald` ap` cald` agent termic [i
electric`
menajer` menajer` ap` cald` nivelului de nu-
menajer` trien]i [i de oxi-
Central` gen, ale tempe-
Central` eolian` Fabric` de ardere Microhidrocentral` raturii [i pH-u-
Colectoare solare fotovoltaic` cu o
cu o putere a rumegu[ului la cu o putere Captarea de lui, prezen]a u-
instalate la 4 s`li putere instalat` de
instalat` de Gheorgheni, instalat` de 100 ape termale la
250 kW în Pasul
de sport [i 1 bloc 30,18 kW la
Vl`hi]a, Huedin kW pe Anie[ Oradea [i nor substan]e
în ora[ul Giurgiu, Universitatea toxice etc.).
Tihu]a, Jude]ul Vatra Dornei [i Jude]ul Bistri]a Beiu[
Jude]ul Giurgiu „POLITEHNICA”
Bistri]a N`s`ud Întorsura Buz`ului N`s`ud
din Bucure[ti
1.3. Energia
geotermal`
Central`
Central` eolian`
cu o putere
Colectoare solare fotovoltaic` cu o Termocentrale Utilizarea sur-
instalate la un putere instalat` de Oradea utilizeaz` selor geoter-
instalat` de
punct termic din 10 kW la coceni de porumb male de ener-
550 kw la Baia,
ora[ul Mangalia Universitatea din ca [i combustibil
Jude]ul Tulcea
Târgovi[te
gie nu are o
larg` r`spândi-
re în România
În momentul acesta (noiembrie 2006, tabelul de mai sus) deoarece principalele izvoare geotermale de ap` se afl`
în România sunt exploatate toate formele regenerabile de în Nordul ]`rii. În Oradea [i Beiu[ exist` un proiect în
energie: eolian`, hidro, biomas`, solar` [i geotermal`. derulare de exploatare a acestei surse curate de energie
Singura problem` este c` acest sector al utiliz`rii surselor ce este distribuit` ca agent termic popula]iei. De remarcat
regenerabile de energie se dezvolt` foarte greu, un este faptul c` utilizarea surselor geotermale duce la un
impediment fiind cel de natur` financiar`. cost al energiei termice mult mai mic decât acela ob]inut
din arderea de combustibili fosili.
1.1. Energia eolian`
Utilizarea surselor de energie geotermal` în ora[ele Beiu[
Centralele eoliene reprezint` o noutate pentru sistemul [i Oradea a îmbun`t`]it semnificativ condi]iile de mediu [i
energetic românesc, în prezent existând doar 4 astfel de de trai ale popula]iei.
centrale: cea de la Tihu]a (Bistri]a) de 250 kW, la Ploie[ti
(Jude]ul Prahova) de 660 kW, la Baia (Jude]ul Tulcea) de Poten]ialul geotermal este însemnat astfel încât dac` se
550 kW, [i la Corbu (Jude]ul Constan]a) de 100 kW (îns` va ajunge la valorile maxime de exploatare [i valorificare,
aceasta nu func]ioneaz`). Pân` acum nu a fost construit pe plan local se va asigura aproximativ 30% din necesarul
nici un parc eolian, dar exist` ini]iative în acest sens ale de agent termic [i ap` cald` menajer` al ora[ului Oradea
unor firme europene. Firma german` West Wind [i 100% pentru ora[ul Beiu[.
A. P`tra[cu - Sursele regenerabile de energie – acces la energie curat` [i sigur`
1.4. Biomasa
La aceast` categorie se pot eviden]ia în România
producerea [i utilizarea de biocombustibili (biodiesel [i
etanol) [i biomas` (rumegu[, pelete, semin]e de floarea
soarelui, a[chii). Se poate spune c` este sectorul cu o
rat` mare de dezvoltare. Firme care produc pelete din
rumegu[ exist` în principalele zone din ]ar` în care au loc
exploat`ri forestiere.
La Baia Mare exist` cea mai mare fabric` de producere a
biodieselului din România. Ini]iative în acest sens sunt
luate de firme interna]ionale ce doresc s` exploateze
poten]ialul României ce se ridic` la 2,7 milioane de teren
arabil cu plante tehnice.
1.5. Energia solar`
a) Energie electric` prin utilizarea panourilor
fotovoltaice.
La Facultatea Politehnic` din cadrul Universit`]ii
Bucure[ti se afl` o central` fotovoltaic` ce are
putere instalat` de 30,18 kW. A doua central`
fotovoltaic` din România are o putere instalat` de
10 kW [i se afl` la Universitatea din Târgovi[te. În
rest, exist` proiecte mici pentru case din zona de
munte care nu au acces la re]eaua electric`.
Tehnologia panourilor fotovoltaice este foarte
scump` [i inaccesibil` românilor deoarece un
panou fotovoltaic de 100 W cost` în jur de 700 €.
b) Energie termic` pentru ap` cald` menajer` [i
înc`lzirea locuin]elor prin utilizarea colectoarelor
solare.
Spre deosebire de panourile fotovoltaice, colec-
toarele solare sunt mai accesibile la pre]: un pa-
nou de 1 m2 are un pre] de aproximativ 200 €.
Exemple de utilizare cu succes ale colectoarelor
solare pot fi întâlnite la Mangalia [i la Giurgiu,
unde exist` proiecte în derulare ale munici-
palit`]ilor în parteneriat cu firme private.
2. Promovarea producerii de energie electric`
din resurse regenerabile
2.1. Sistemul cotelor obligatorii combinat
cu sistemul certificatelor verzi
România a adoptat un sistem de cote obligatorii combinat
cu sistemul certificatelor verzi, cu pre] minim [i maxim
stabilit de autoritatea de reglementare [6], ce va func]iona
pân` în 2012. Sistemul de promovare se aplic` energiei
electrice produse din energie eolian`, solar`, biomas`,
energia valurilor, hidrogen produs din surse regenerabile,
precum [i în hidrocentrale cu putere instalat` sub 10 MW
care au intrat în func]iune sau au fost retehnologizate
începând cu 2004.
Furnizorii de energie electric` trebuie s` aib` în portofoliu
o anumit` cot` de energie electric` din surse regenerabile
(0,7% în 2005, mai mare în fiecare an, pân` la 8,3% în
2012) pe care s` o vând` consumatorilor na]ionali.
Furnizorii trebuie s` demonstreze conformarea cu cotele
prin num`rul de certificate verzi achizi]ionat anual, care
trebuie s` fie egal cu valoarea cotei multiplicat` cu
cantitatea de energie electric` livrat` consumatorilor.
Pentru fiecare MWh de energie electric` livrat` în sistem,
produc`torii primesc de la Operatorul de Transport [i
Sistem un certificat verde care poate fi tranzac]ionat pe
31
pia]a certificatelor verzi (bilateral` [i/sau centralizat`) la
pre]uri între 24 [i 42 €/certificat.
Dac` furnizorii nu reu[esc s` ating` cota anual` de
certificate verzi, ace[tia trebuie s` pl`teasc` Operatorului
de Transport [i Sistem valoarea certificatelor pe care nu
le-au achizi]ionat:
a) în perioada 2005 - 2007 de 1,5 ori valoarea
maxim` a certificatelor verzi;
b) începând cu 1 ianuarie 2008, de 2 ori valoarea
maxim` a certificatelor verzi.
Sumele rezultate din non-conformarea furnizorilor de
energie electric` cu cotele obligatorii pentru achizi]ia
certificatelor verzi revin produc`torilor din surse
regenerabile pentru investi]iile necesare în promovarea
utiliz`rii resurselor regenerabile. Valabilitatea certificatelor
verzi este teoretic nelimitat`. Produc`torii de energie
electric` din SRE trebuie s` ofere toate certificatele pe
pia]` dac` în anul respectiv oferta anual` de certificate
este mai mic` decât cererea anual` de certificate verzi, cu
excep]ia produc`torilor ce de]in [i licen]` de furnizare a
energiei electrice, [i folosesc certificatele pentru a se
conforma cu cota anual`.
Dac` oferta anual` de certificate anuale a fost mai mare
decât cererea anual` de certificate, la sfâr[itul anului
produc`torii de energie electric` din SRE primesc pentru
fiecare certificat nevândut valoarea minim` stabilit` de
autoritatea de reglementare pentru anul respectiv.
În 2005, pre]ul mediu de tranzac]ionare a certificatelor
verzi a fost de 37,63 €/certificat. Acesta a fost anul în care
sistemul de certificare a originii SRE a devenit opera]ional,
[i au fost emise semestrial certificate verzi c`tre
produc`torii din SRE. Capacitatea instalat` a unit`]ilor de
produc]ie din SRE pentru care au fost solicitate garan]ii de
origine a fost de 6 372 MW, din care centralele eoliene au
reprezentat 0,01%, restul fiind hidrocentrale.
În 2005 au intrat în schema de promovare 7 608 MWh ([i
au fost vândute toate certificatele; sistemul de promovare
a adus o cre[tere cu 0,74 €cen]i/MWh la pre]ul energiei
electrice la consumator). Astfel, energia electric` din re-
surse regenerabile a reprezentat 0,012% din produc]ia
total` de energie electric` în 2005. Statisticile oficiale
consider` îns` hidrocentralele de mari dimensiuni în
categoria surselor regenerabile, astfel încât ponderea
resurselor regenerabile la produc]ia total` de energie
electric` a fost de 35,76%, ceea ce înseamn` c` obiec-
tivul pentru 2010 a fost deja dep`[it. Trebuie men]ionat
îns` c` 2005 a fost un an ploios, astfel încât produc]ia de
energie electric` a fost cu 19% mai mare decât în 2004.
Pe de alt` parte, obiectivul de 0,7% din sistemul cotelor
obligatorii nu a fost atins; pentru moment, obiectivele
stabilite în acest sistem par destul de ambi]ioase.
2.2. Finan]are din Fondul pentru Mediu
Fondul pentru Mediu este o institu]ie public`, un instrument
menit s` sprijine obiectivele prioritare, de interes public,
stabilite în Planul Na]ional de Ac]iune pentru Mediu, în
conformitate cu normele [i standardele na]ionale [i
interna]ionale de mediu. Bugetul s`u este format din taxe [i
amenzi de mediu, taxe pentru exploatarea resurselor
naturale, aloc`ri de la bugetul na]ional [i de la bugetele
locale, dona]ii etc.
 32
Fondul poate finan]a proiecte de mediu propuse de so-
ciet`]i comerciale, ONG, autorit`]i publice locale [i institu]ii
de înv`]`mânt prin împrumuturi, finan]`ri nerambursabile, [i
o combina]ie a acestor dou` modalit`]i. Unul din domeniile
sale de activitate este cre[terea nivelului produc]iei din
surse regenerabile, poten]iali beneficiari în acest domeniu
fiind societ`]ile comerciale [i autorit`]ile publice locale.
Valoarea finan]`rii este între aproximativ 14 000 € [i
5,7 milioane €.
Finan]`rile nerambursabile pot acoperi costurile eligibile
ale proiectelor astfel:
a) 30% din cheltuielile eligibile ale proiectelor pentru
societ`]i comerciale;
b) 40% din cheltuielile eligibile ale proiectelor pentru
întreprinderi mici [i mijlocii;
c) 40% din cheltuielile eligibile ale proiectelor ce
implic` recuperarea de energie; 60% din cheltuielile
eligibile ale proiectelor pentru autorit`]i publice;
d) 90% cheltuielile eligibile ale proiectelor pentru ONG
[i institu]ii de înv`]`mânt.
Aceste cote au fost stabilite în conformitate cu legisla]ia
privind ajutorul de stat.
Finan]area rambursabil` este disponibil` societ`]ilor
comerciale [i poate acoperi pân` la 75% din costurile
eligibile ale proiectelor.
3. Promovarea producerii de energie termic`
din resurse regenerabile
România nu are un cadru coerent pentru promovarea in-
vesti]iilor în proiecte de utilizare a resurselor regenerabile
pentru produc]ie de energie termic`. O hot`râre recent` a
guvernului [7] a lansat un program na]ional al c`rui obiectiv
este reducerea cu 15 - 25% a facturilor pentru energie
termic` prin stimularea unor investi]ii de 71 milioane €/an;
cofinan]area de la bugetul de stat este de 30% pentru
proiectele de reabilitare a sistemelor de înc`lzire
centralizate. Nu este clar îns` care este intervalul în care
programul va fi opera]ional, dac` bugetul programului este
stabilit în fiecare an etc. În cadrul programului sunt eligibile
doar autorit`]ile locale [i entit`]ile subordonate acestora.
Proiectele din cadrul programului pot consta în:
a) reabilitarea [i modernizarea sistemelor de produc]ie
(inclusiv în cogenerare) sau a sistemelor de
transport [i distribu]ie a energie termice (ap` cald`
[i agent termic pentru popula]ie);
b) investi]ii în surse regenerabile de energie pentru
sisteme existente [i/sau noi de înc`lzire centralizat`
(ap` cald` [i agent termic).
Acest program a fost urmat în scurt timp de o nou`
ini]iativ` legislativ` [8] anul acesta, prin care se înfiin]eaz`
un sistem de investi]ii în termoficare cu scopul de a cre[te
eficien]a [i a reduce consumul de combustibili fosili. Acest
al doilea program stabile[te c` strategiile privind
alimentarea cu energie termic` vor lua în considerare
sursele regenerabile de energie [i protec]ia mediului, îns`
include din p`cate în aceast` categorie incinerarea
de[eurilor [i co-incinerarea – declara]ia este destul de
vag`, [i ar putea fi exploatat` pentru proiecte de
incinerare a de[eurilor municipale [i a celor periculoase,
în locul de[eurilor lemnoase [i din agricultur`.
anul 55, nr. 1/2007
Programul va avea un buget de aproximativ 3,8 miliarde €,
dar de[i nu este sigur când va deveni func]ional acest
program, studiile de fezabilitate [i strategiile de termoficare
sunt planificate pentru anul 2006.
Concluzii
În contextul epuiz`rii rezervelor de combustibili fosili, al
cre[terii pre]ului acestora, dar în primul rând al
schimb`rilor climatice [i m`surilor necesare pentru
reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser`, este clar c`
direc]ia durabil` de dezvoltare energetic` este cre[terea
eficien]ei energiei [i utilizarea resurselor regenerabile de
energie. România are un poten]ial considerabil în acest
sens, poate nu îndeajuns explorat. În orice caz, este dificil
de explicat de ce un sector precum cel al resurselor de
energie regenerabile nu atrage un volum semnificativ de
investi]ii în România. Este posibil s` fie vorba de un
complex de factori precum accesul la informa]ii, sisteme
de promovare, iner]ia agen]ilor economici, direc]ionarea
fondurilor de la buget c`tre alte sectoare ale energiei etc.
Preconiz`m c` aceast` pia]` tân`r` în România a
resurselor regenerabile de energie va cunoa[te destul de
curând o perioad` de înflorire, odat` cu cre[terea pre]ului
gazelor naturale [i al energiei electrice. Se remarc` în
prezent c` multe dintre cl`dirile reziden]iale folosesc
materiale energetice pentru izolarea termic`. În scurt timp
va fi eliminat [i mitul costurilor exorbitante ale tehnologiilor
de utilizare a surselor regenerabile [i va fi atins` masa
critic` de echipamente de acest gen instalate. Primul pas
va fi, probabil, instalarea colectoarelor solare, [i aceasta
nu doar în zonele f`r` sisteme de termoficare sau f`r`
acces facil la alte surse de energie.
Pentru a promova cât mai eficient resursele de energie
regenerabile, Funda]ia TERRA Mileniul III, în parteneriat cu
Agen]ia Român` pentru Conservarea Energiei, cu Societatea
Român` pentru Eficien]` Energetic` (Craiova) [i cu Asocia]ia
de Mediu Prietenii P`mântului (Gala]i) vor implementa în
perioada octombrie 2006 - septembrie 2007, proiectul
„Resurse energetice pentru viitor”, finan]at de Uniunea
European` prin programul PHARE 2004 – Societatea Civil`.
Bibliografie
[1] Commission of the European Communities, Green Paper. A
Strategy for Sustainable, Competitive and Secure Energy, March
2006
[2] HG nr. 443/2003 privind promovarea produc]iei de energie
electric` din resurse de energie regenerabile, modificat` prin HG
nr. 958/2005
[3] HG nr. 1844/2005 privind promovarea utiliz`rii biocarburan]ilor [i
a altor carburan]i regenerabili pentru transport
[4] TERRA Mileniul III, Accesul la energie curat` – Sursele regenerabile
de energie în România, Editura Azero, noiembrie 2006
[5] HG 1535/2003 ce aprob` Strategia na]ional` pentru valorificarea
surselor de energie regenerabile
[6] Autoritatea Na]ional` de Reglementare în domeniul Energiei,
www.anre.ro
[7] HG nr. 320/ 2006 privind aprobarea programului na]ional pentru
reducerea costurilor cu energia pentru popula]ie prin cre[terea
eficien]ei energiei [i utilizarea energiei din resurse regenerabile în
2006
[8] HG nr. 462/ 2006 pentru aprobarea programului „Termoficare
2006-2009 calitate [i eficien]`” [i înfiin]area unit`]ii de management
al proiectului
Informa]ii de la EURELECTRIC
Informatii
, de la
EURELECTRIC
Conferin]a Comisiei se concentreaz` asupra politicii
externe în domeniul politic. Politica extern` a UE în
domeniul energiei, în special cea de asigurare a securit`]ii
aliment`rii, a constituit tema unei conferin]e ce a avut loc
în perioada 20-21 noiembrie 2006 la Bruxelles. Gazde au
fost pre[edintele Comisiei Europene, dl. Jose Barroso,
c`ruia i s-au al`turat Andris Piebalgs, Benita Ferrero-
Waldner [i Peter Mandelson – respectiv comisarii pentru
energie, pentru rela]ii externe [i pentru come] – precum [i
înaltul reprezentant al UE Javier Solana. Cei aproximativ
treizeci de mini[tri ai energiei [i ai afacerilor externe din
UE [i din ]`ri-cheie nemembre ale UE, precum [i
reprezentan]ii unor organiza]ii interna]ionale [i ai
industriei, au discutat problemele aliment`rii cu petrol [i
cu gaze naturale [i elemente referitoare la comer] [i
dezvoltare. (061201)
Mini[trii energiei salut` planul de ac]iuni pentru
eficien]a energiei. Mini[trii energiei ai UE, întruni]i în
Consiliul din 23 noiembrie 2006 au sus]inut abordarea
general` din Planul de ac]iuni pentru eficien]a energiei al
Comisiei Europene, publicat în octombrie 2006. Consiliul
a c`zut de acord ca eficien]a energiei [i economisirea
energiei s` constituie punctele de plecare în stabilirea
Politicii energiei pentru Europa [i au confirmat angajarea
lor de a colabora cu Comisia, cu Parlamentul European,
cu industria [i cu cet`]enii, într-un efort comun de realizare
a obiectivului UE de 20% economii de energie pentru anul
2020, valoare pe care Comisia o estimeaz` ca fiind tehnic
[i economic fezabil`. (061204)
Mini[trii energiei discut` despre utilizarea resurselor
de energie regenerabile. Pe lâng` dezbaterile îndelungi
despre eficien]a energiei, mini[trii energiei întruni]i la
sesiunea Consiliului din data de 23 noiembrie [i-au
exprimat punctele de vedere asupra direc]iei generale
viitoare a politici energiei la nivelul UE, care vor alimenta
deciziile strategice ce se iau la summit-ul din luna martie
2007. În particular, resursele de energie regenerabile au
constituit punctual central al discu]iilor, iar apelul
comisarului pentru energie, dl . Andris Piebalgs, referitor
la ]intele obligatorii ca cele mai bune m`suri pentru
cre[terea rolului acestor resurse a g`sit un ecou pozitiv la
o parte dintre mini[tri. (061205)
EURELECTRIC organizeaz` seminarii referitoare la
rolul energiei electrice. Seminarii bine apreciate au fost
organizate de EURELECTRIC în cadrul proiectului „Rolul
energiei electrice”, în perioada 20-22 noiembrie 2006, la
Bruxelles, confirmând importan]a competitivit`]ii,
sustenabilit`]ii [i a securit`]ii aliment`rii cu energie [i
analizând poten]iala contribu]ie a energiei electrice la
cele trei elemente motoare ale sectorului energiei.
Seminarul referitor la managementul consumului a
subliniat semnificativul poten]ial pentru economisirea
energiei prin inova]ii tehnologice [i importan]a noilor
aplica]ii ale energiei electrice. Un al doilea seminar a
prezentat rezultate preliminare ale sectorului aliment`rii cu
energie electric`, al`turi de dezbateri referitoare la
perspectivele globale ale aliment`rii cu combustibili.
(061206)
33
EURELECTRIC [i CAPIEL dau publicit`]ii documentul
de pozi]ie despre implementarea reglement`rii
problemei fluorurilor. EURELECTRIC, împreun` cu
CAPIEL, asocia]ia fabrican]ilor de echipament electric de
comuta]ie, au dat publicit`]ii, la 30 noiembrie 2006 un
document de pozi]ie referitor la implementarea
Reglement`rii pentru Fluoruri (F-Gases), adresat Comisiei
Europene [i Comitetului responsabil cu monitorizarea
implement`rii acesteia. Acum, dup` intrarea în vigoare a
reglement`rii, cele dou` sectoare doresc continuarea
cooper`rii cu Comisia European` [i cu statele membre,
pentru a asigura implementarea cu succes a reglement`rii
[i atingerea obiectivelor ce decurg din aceasta. Elementul-
cheie pentru cele dou` sectoare este de a se asigura c`
nu se impune certificarea [i instruirea de c`tre ter]e p`r]i
a personalului ce se ocup` de recuperarea hexafluorurii
de sulf. (061207)
Conducerea EURELECTRIC dezbate pozi]ia industriei
referitoare la politica energiei, la dezvoltarea pie]ei
[i la modific`rile climatice. La întâlnire de sfâr[it de an,
din data de 23 noiembrie 2006, a Consiliul Director al
EURELECTRIC au fost discutat un pachet de probleme
administrative [i de statut, pe lâng` cele de organizare de
discu]ii [i dezbateri strategice despre abordarea de c`tre
industrie a ini]iativelor curente [i viitoare ale UE referitoare
la politicile energiei, ale dezvolt`rii pie]elor [i ale
modific`rilor climatice. Este f`r` îndoial` faptul c` aceste
probleme vor constitui baza agendei pentru 2007 a
EURELECTRIC [i vor reveni la masa discu]iilor de-a lungul
întregului an. S-a c`zut de acord în mod oficial [i asupra
noului secretar general al EURELECTRIC, dl. Hans TEN
BERGE (061208)
Verheugen îi adreseaz` o scrisoare lui Barroso
referitoare la clim`, energie [i competitivitate.
Comisarul UE [i vicepre[edinte al Comisiei Europene, dl.
Günther Verheugen, a trimis, la 21 noiembrie 2006, o
scrisoare Pre[edintelui Comisiei, dlui José Emanuel
Barroso, subliniind p`rerile [i propunerile sale pentru o
politic` a unei „sustenabilit`]i a mediului, pentru o
energie sigur` [i pentru competitivitatea industriei
europene, în conformitate cu principiile de la Lisabona”.
Dânsul a declarat c` de[i scrisoarea reflect` idei
personale, acestea ]in cont de discu]iile purtate în Grupul
de nivel înalt (HLG) pentru competitivitate, energie [i
mediu. Dl. Verheugen a propus o abordare ambi]ioas` [i
realist` a reducerii nivelului emisiilor [i a înaintat zece c`i
de ac]iune „interdependente [i care se sus]in reciproc”.
(061211)
Comitetul pentru mediu înt`re[te prevederile
referitoare la de[euri. Membrii Comitetului pentru mediu
al Parlamentului European, votând la 28 noiembrie 2006
propunerile Comisiei Europene pentru Strategia tematic`
pentru de[euri [i Directiva-cadru pentru de[euri au înt`rit
multe dintre prevederi, ca urmare a negocierilor dintre
grupurile politice. Membrii Parlamentului European au
aprobat 14 amendamente de compromis redactate de
raportorul Caroline Jackson, inclusiv o referire la produse
secundare, care fusese totu[i mult diluat` în ceea ce
prive[te defini]ia. (061212)
 34
Comisia European` reduce cu 7% planurile na]ionale
de alocare. Comisia European` a publicat la 29
noiembrie 2006 o prim` evaluare a Planurilor na]ionale de
alocare (NAP) pentru perioada de tranzac]ionare 2008-
2012 din cadrul schemei UE de tranzac]ionare a nivelului
emisiilor (UE ETS). Decizând asupra primelor 10 NAP
primate pân` la acea dat`, Comisia European` a redus
limitele permisibile pentru CO2 cu aproape 7% sub nivelul
emisiilor propus de planurile prezentate de statele
membre [i cu 7% sub nivelul emisiilor verificat în anul
2005. Planurile se refer` la Germania, Grecia, Irlanda,
Letonia, Lituania. Luxemburg, Malta Slovacia, Suedia [i
Marea Britanie. Acestor ]`ri le revine 42% din volumul
emisiilor alocate în cadrul primei perioade de
tranzac]ionare a UE ETS, respective perioadei 2005 –
2007. (061213)
Rela]iile UE – Rusia: rezultate ale summit-ului [i ale
Consiliului parteneriatului permanent în domeniul
energiei. {efii UE [i ai Rusiei s-au întâlnit în cadrul
summit-ului din 24 noiembrie 2006 ce a avut loc la
Helsinki, ocazie cu care au analizat progresul înregistrat în
implementarea Foilor de parcurs pentru spa]iile comune,
în timp ce mult-a[teptatele convorbiri referitoare la
problema unui Nou acord de parteneriat [i cooperare
(PCA) sunt înc` blocate prin veto-ul polonez referitor la
mandatul de negociator al UE. Între timp, la cea de a 2-a
întâlnire a Consiliului parteneriatului permanent în
domeniul energiei din 8 decembrie 2006 Rusia [i UE au
convenit s` coopereze în domeniul îmbun`t`]irii eficien]ei
energiei. (061214)
Diversitate [i oportunit`]i egale pentru for]a de
munc`: partenerii sociali din sectorul energiei
electrice prezint` un pachet de bune practici.
Partenerii sociali din industria energiei electrice –
EURELECTRIC, reprezentan]i ai angaja]ilor, [i
EPSU/EMCEF din partea sindicatelor au prezentat la 14
decembrie 2006 un ghid practic intitulat „Diversitate [i
oportunit`]i egale. Instrumente [i ghid de bun` practic`”
primul manual dedicat acestor subiecte din cadrul
industriei energiei electrice. Seminarul, la care au
participat 50 de delega]i din partea sindicatelor, a
industriei energiei electrice, a mediului academic [i a altor
domenii, a prezentat un num`r de cazuri practice, ce au
fost urmate de o dezbatere liber` asupra oportunit`]ilor
egale în cadrul industriei energiei electrice. (061215)
„Situa]ia interna]ional` a energiei — 2006” efectuat`
de IEA arat` calea viitoare de trecere de la o energie
„murdar`, nesigur` [i scump`” la o energie „curat`,
inteligent` [i competitiv`”. „Cu siguran]` nu suntem
siguri, în ultim` instan]`, c` va exista suficient` capacitate
de producere pentru a satisface cererea pe termen lung”
a avertizat Directorul executiv al Agen]iei Interna]ionale
pentru Energie, dl. Claude Mandil, atunci când a prezentat
lucrarea „Situa]ia interna]ional` a energiei — 2006”.
Prezenta analiz` arat` c` energia „este nu numai
nesustenabil`, ci este sortit` e[ecului”, din cauza
„insuficientelor investi]ii în infrastructura specific`
energiei”, a afirmat dânsul, cerând cu insisten]`
guvernelor s` nu accepte o astfel de situa]ie, ci „s` ocupe
locul [oferului [i s` schimbe traseul pentru a se îndrepta
spre un viitor curat [i competitiv”. „O astfel de atitudine
are [i un sens economic”, a ad`ugat dânsul. (061218)
„Situa]ia interna]ional` a energiei — 2006” efectuat`
de IEA atribuie energiei nucleare contribu]ia major`
în atenuarea iminentei crize mondiale a energiei.
anul 55, nr. 1/2007
„Energia nuclear` r`mâne o op]iune poten]ial atractiv`
pentru îmbun`t`]irea securit`]ii aliment`rii cu energie
electric` [i de reducere a nivelului emisiilor de dioxid de
carbon, dar finan]area investi]iilor r`mâne o provocare
major`” a subliniat Directorul executiv al Agen]iei
Interna]ionale pentru Energie, dl. Claude Mandil, atunci
când a prezentat lucrarea „Situa]ia interna]ional` a
energiei — 2006”. Într-un scenariu de referin]` capacitatea
de producere a domeniului nuclear cre[te de la 368 GW
în 2005 la 416 GW în 2030, dar ponderea acestei energii
în formula energetic` este înc` în sc`dere, în ipoteza în
care se construiesc pu]ine reactoare [i c` unele dintre
cele existente sunt scoase din func]iune. Într-un scenariu
politic alternative, mai favorabil politicilor nucleare,
capacitatea centralelor nucleare se cre[te pân` la 519
GW în 2030, astfel încât ponderea acestui tip de energie
în formula energetic` cre[te. (061219)
Raportul EURELECTRIC face recomand`ri pentru
monitorizarea calit`]ii serviciilor de distribu]ie a
energiei electrice. Un nou raport al EURELECTRIC
intitulat Calitatea serviciilor de distribu]ie a energiei
electrice ofer` recomand`ri adresate deciden]ilor politici
atunci când proiecteaz` [i monitorizeaz` noi dezvolt`ri în
cadrul UE ale cadrului de reglementare în domeniul
energiei electrice. Raportul subliniaz` c` îmbun`t`]irile
standardelor de servicii referitoare la continuitate,
securitate [i calitate a tensiunii sunt purt`toare de costuri,
astfel încât este necesar un evident avantaj cost-beneficiu
pentru acele grupuri de clien]i care vor trebui s` suporte
costul acestora. (061220)
UCTE public` un raport interimar referitor la avaria
de sistem din 4 noiembrie 2006. Cea mai grav` avarie
din istoria Uniunii pentru Coordonarea Transportului de
Energie Electric` (UCTE), în ceea ce prive[te num`rul
operatorilor de transport [i de sistem implica]i [i
amploarea abaterilor de tensiune [i de frecven]`, care s-a
produs la 4 noiembrie 2006, a fost rezultatul combin`rii a
dou` cauze fundamentale [i a cinci factori critici,
concluzioneaz` Raportul interimar detaliat al UCTE, dat
publicit`]ii la 30 noiembrie 2006. Corpul de coordonare a
transportului de energie electric` afirm` îns` c` operatorii
de sistem [i-au demonstrat eficien]a prin evitarea unei
avarii totale la scara întregului continent. Între timp,
EURELECTRIC [i-a activat Grupul de lucru pentru avarii
ale sistemului, care redactase anterior rapoartele bine
apreciate referitoare la Avaria de sistem din 2003 [i la
Impactul marilor furtuni asupra re]elelor electrice.
(061221)
Deciden]ii politici ai UE salut` rezultatele întâlnirii de
la Nairobi asupra modific`rilor climatice. Mini[trii
mediului ai ]`rilor membre ale UE au avut la 18
decembrie 2006 o întâlnire comun` cu [efii de stat reuni]i
pentru summit-ul din 14-15 decembrie 2006, ocazie cu
care au salutat rezultatul sesiunilor Na]iunilor Unite
dedicate climei, care s-au desf`[urat la Nairobi, în
noiembrie 2006. Cea de a 12-a Conferin]` a p`r]ilor
(COP12) implicate în Conven]ia-cadru a Na]iunilor Unite
pentru Modific`ri Climatice (UNFCCC) a f`cut pa[i
importan]i pentru realizarea unui acord larg fundamentat
pentru perioada post-2012 [i care se refer` la un num`r
de probleme urgente ce include condi]ii de diminuare [i
de adaptare. (061222)
Rubric` realizat` de:
Prof. dr. ing. Sorin HURDUBE}IU
Recenzie - Tratat de generatoare de abur, Vol. IV 35

Recenzie Tratat de generatoare de abur

Constantin C. Neaga
Editura Printech, Bucure[ti 2006

}inând seama de materialul acumulat în ]ar`, cât [i în

lume, legat de cercetarea [tiin]ific`, experimentarea,
construc]ia [i exploatarea acestor echipamente vitale în
producerea energiei electrice [i a celei termice, tratatul
elaborat de domnul prof. dr. ing. Constantin Neaga, de la
Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti, reprezint` o
necesitate. Cu toat` amploarea care se acord` expunerii
problemelor specifice generatoarelor de abur, lucrarea se
adreseaz`, în primul rând, studen]ilor din universit`]ile de
profil. Ea este îns` util` [i speciali[tilor care frecventeaz`
cursurile de masterat, doctoranzilor, cercet`torilor
[tiin]ifici, inginerilor implica]i în proiectarea, realizarea [i
exploatarea acestui tip de echipament termomecanic.

Pân` în prezent au ap`rut urm`toarele volume:

Volumul I, Editura AGIR, Bucure[ti, 2001, 544 pagini,

având urm`torul cuprins:
1. Introducere în ingineria generatoarelor de abur;
2. Combustibilii energetici organici;
3. Bilan]uri materiale ale arderii combustibililor
organici;
5. Bilan]uri termice ale generatoarelor de abur.
Randamentul [i consumul de combustibil;
5. Focare [i arz`toare pentru combustibili organici.

Volumul II al lucr`rii, ap`rut la Editura MATRIX ROM

(Bucure[ti, 2002, 348 pagini), con]ine capitolul:
6. Calculul [i construc]ia sistemelor de preg`tire
pentru ardere a combustibililor organici.

Volumul III, ap`rut la Editura PRINTECH (Bucure[ti,
2005, 394 pagini) trateaz` urm`toarele dou` capitole:
7. Tipuri constructive [i func]ionale de generatoare de
abur;
8. Supraînc`lzitoare de abur.
Lucrarea a fost continuat` în cursul anului 2006 prin
apari]ia volumului IV, sub auspiciile Editurii PRINTECH
din Bucure[ti. Recent ap`rutul volum con]ine urm`toarele
capitole:
9. Preînc`lzitoare de ap` de alimentare ale
generatoarelor de abur. Economizoare;
10. Preînc`lzitoare de aer de ardere ale genera-
toarelor de abur.
Redac]ia
 36
In memoriam
Lauren]iu SAVA
(1934 – 2007)
În drumul nostru prin aceast` tre-
c`toare existen]` întâlnim multe
feluri de oameni, dar memoria
noastr` re]ine, într-un registru
special, numai acele personali`]i
care – prin prezen]a lor – ne-au
iluminat acest drum cu lumina
generoas` [i puternic` a pro-
priilor fiin]e, str`lucind cu puterea
exemplului [i trasându-ne po-
sibilul drum de urmat.
Pentru mine, din galeria de portrete re]inute în acest registru
valoric absolut personal, [i p`strate ca ni[te repere ale
orient`rii printre complicatele capcane ale parcursului vie]ii,
la loc de cinste s-a aflat Lauren]iu Sava.
Era o dup` amiaz` mohorât` de zi de lucru, la începutul
anilor ‘80, ce se încheia cu o [edin]` de analiz` a
posibilit`]ilor de modernizare a sistemelor de teleconducere
a re]elei de distribu]ie a energiei electrice din Bucure[ti, [i
atunci acololo într-o înc`pere modest` [i înc`rcat` de
oboseal`, fum, tensiune [i concentare nervoas` l-am întâlnit
pentru prima dat` pe Lauren]iu Sava, pe atunci directorul
tehnic al Centralei Industriale de Re]ele Electrice, secondat
de un alt mare inginer plecat în puterea vâstei dintre noi,
regretatul Radu Zane.
Lauren]iu Sava m-a impresionat – pe mine, tân`r inginer
stagiar, plin de vise, ambi]ii [i entuziasme – prin claritatea
gândirii, prin precizia [i acurate]ea dialogului, prin coeren]a
[i elegan]a argumenta]iei, dar [i prin stilul autoritar [i sever,
f`r` a fi agresiv, al modului în care conducea o analiz`
tehnic` deosebit de complicat` [i important`.
Dac` ar fi s` încerc s` spun ce am pre]uit cel mai mult la
acest om foarte consecvent în atitudinile [i opiniile sale,
cred c` a[ pune pe primele locuri cinstea, corectitudinea,
rigoarea [i seriozitatea, o sobrietate comportamental`
inconfundabil`, întemeiate pe o inteligen]` vie [i productiv`
[i pe o foarte solid` preg`tire profesional`.
S-a n`scut în comuna ie[ean` Tome[ti, la 11 mai 1934.
Studiile superioare le-a efectuat la Ia[i, absolvind Facultatea
de Electrotehnic` în anul 1956. În prima parte a carierei
sale, Lauren]iu Sava a lucrat în activitatea de exploatare a
re]elelor electrice de transport [i de distribu]ie, urcând
treptele ierarhice pân` la pozi]ia de director al intreprinderii
de re]ele electrice din Piatra Neam], unde s-a remarcat prin
rezultatele ob]inute.
Cea de a doua etap` a carierei sale profesionale s-a
desf`[urat la nivel central, unde a fost promovat ca director
tehnic responsabil de exploatarea re]elelor electrice la
nivelul întregii ]`ri.
Om cu valen]e multiple, inginerul Lauren]iu Sava s-a
implicat într-o mare diversitate de domenii preluând
responsabilit`]i [i coordonând, în perioade diferite, la
anul 54, nr. 11/2006
nivelulul SEN activit`]ile de exploatare, de între]inere [i de
repara]ii ale re]elelor electrice de transport [i de distribu]ie,
activitatea de furnizare a energiei electrice [i de rela]ii cu
consumatorii sau activitatea de cooperare interna]ional`.
Îmi amintesc cu strângere de inim` de perioadele foarte
grele pe care le-am parcurs împreun` în anii ‘80 marca]i de
interdic]iile pentru importul de combustibili pentru centrale
electrice, ceea ce a condus la imposibilitatea acoperirii
consumului de energie electric` [i la implementarea unor
programe severe de limit`ri ale consumului [i deconect`ri
automate [i manuale ale instala]iilor de alimentare a
consumatorilor. În acele perioade de mare stres inginerul
Lauren]iu Sava a avut misiunea dificil` de a coordona [i
r`spunde de activitatea comandamentelor din sectorul
energiei.
Lauren]iu Sava a func]ionat ca un adev`rat tampon între
conducerea politic`, consumatori [i personalul din re]ele,
capabil s` preaia [i s` atenueze toate agresivit`]ile [i
amenin]`rile, avînd întotdeauna argumente logice [i clare
de natur` inginereasc` sau economic` capabile s`
conving` [i s` estompeze mul]imea de nemul]umiri [i st`ri
conflictuale. El g`sea întotdeauna resursele [i for]a
necesar` pentru a face fa]` multiplelor provoc`ri generate
de situa]ii de natura celor men]ionate, care – din nefericire
– s-au repetat [i în anii din perioada 1992-1996.
Î]i trebuie resurse, putere [i mari disponibilit`]i umane [i
suflete[ti pentru a putea face unor astfel de situa]ii, î]i
trebuie d`ruire, putere de în]elegere, înalt` competen]` [i o
mare [tiin]` de a lucra cu oamenii, calit`]i pe care inginerul
Lauren]iu Sava le avea [i pe care [i le-a educat [i dezvoltat
pe parcursul întregii sale activit`]i.
Interven]iile sale, [i uneori simpla men]ionare a numelui s`u
generau încredere [i certitudinea c` lucrurile sunt sub
control, oricât de complicate ar fi fost situa]iile sau îm-
prejur`rile.
Ca om, s-a dovedit a fi un familist convins, care [i-a iubit [i
pre]uit so]ia [i pe cele dou` fiice. Om cu o înalt` con[tiin]`
civic`, educat [i format într-o familie de intelectuali din
Moldova, inginerul Lauren]iu Sava dispunea de o mare
delicate]e sufleteasc`, de o form` de sensibilitate aparte,
de un caracter timid care se proteja printr-o atitudine
autoritar` [i numai aparent rigid` [i sever`.
Energetica româneasc` a pierdut o mare personalitate ale
c`rei spirit creator [i prestan]` ne lipsesc, dar constituie un
exemplu de comportament [i de atitudine care
completeaz` galeria speciali[tilor remarcabili ce au lucrat
cu d`ruire [i cu pasiune pentru sistemul românesc al
energiei.
Dumnezeu s` îl ierte [i s` îl odihneasc` în pace !
Dr. ing. Gheorghe INDRE
 INSTITUTUL NA}IONAL ROMÂN PENTRU STUDIUL AMENAJ~RII {I FOLOSIRII SURSELOR DE ENERGIE - IRE
Revista Energetica a fost înfiin]at` în anul 1953 [i este editat` de asocia]ia Institutul Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i Folosirii
Surselor de Energie - IRE. Revista Energetica este acreditat` CNCSIS.
Asocia]ia IRE a fost înfiin]at` la 26 iunie 1926 [i are ca scop promovarea intereselor membrilor s`i în rela]iile cu societatea civil`, cu
asocia]ii similare din ]ar` [i str`in`tate, cu diferite institu]ii având preocup`ri în domeniul energiei.
Asocia]ia IRE este reprezentantul României la EURELECTRIC.
În cadrul asocia]iei IRE func]ioneaz` Colegiul Tehnic, împuternicit de Consiliul Director s` coordoneze atât activitatea [tiin]ific`, tehnic` [i
de editare a publica]iilor IRE, cât [i rela]iile cu comitetele de specialitate similare din cadrul EURELECTRIC.

STRUCTURA COLEGIULUI TEHNIC

Jean CONSTANTINESCU - pre[edinte IRE
Teodor Ovidiu POP - vicepre[edinte IRE
Vasile RUGIN~ - vicepre[edinte IRE
Nicolae P~UNESCU - vicepre[edinte IRE
Sorin HURDUBE}IU - redactor-[ef al revistei Energetica
COMITETE TEHNICE
I. POLITICI ENERGETICE {I PRODUCEREA ENERGIEI
Constantin B~L~{OIU / Ion MARCU (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Cogenerarea [i utilizarea surselor de energie, inclusiv a CHE - Victor ATHANASOVICI
Tehnologii de producere a energiei electrice în centrale nucleare - Mircea METE{
Centrale termoelectrice - Carmen NEAGU
Solu]ii noi de producere a energiei electrice în CTE - Anton RO{U
II. PIE}E DE ENERGIE
Bogdan POPESCU VIFOR / Victor IONESCU (coordonator / loc]iitor)
Grupa / coordonator
Problemele pie]ei de energie - Bogdan POPESCU VIFOR
III. RE}ELE ELECTRICE DE TRANSPORT {I DISTRIBU}IE
Ciprian DIACONU / {tefan GHEORGHE (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Conducerea tehnic` a sistemului energetic - Rodica BALAURESCU
Solu]ii noi în transportul [i distribu]ia energiei electrice – {tefan GHEORGHE

IV. MEDIU {I DEZVOLTARE DURABIL~

Nicolae P~UNESCU / Cornel MO}IU (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Managementul mediului
Utilizarea eficient` a energiei - Adrian BADEA
V. MANAGEMENTUL SISTEMELOR ENERGETICE
Ioan ROTARU / Ion PISC (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Terminologie în domeniul energiei - Gleb DR~GAN
Istoriografie - Costin RUC~REANU
Probleme juridice - Vlad CHIRIPU{
Probleme sociale - Cristinel OCNA{U
Standardizare - Constantin NEAGA
Comunicare - Iosif Constantin BILEGAN
*
Grupa / coordonator
Sus]inerea Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucure[ti - Ion CONECINI

Secretar al Colegiului tehnic

Norica S~NDULESCU

GRUPUL EXECUTIV AL IRE

Director executiv - Sorin HURDUBE}IU
Compartiment marketing – M`d`lina MATEI
Secretariat executiv - Florica DEAC
Bdul Carol I, nr. 29, 020912 Bucure[ti, Tel/Fax: +4021 315 54 69; e-mail: secretariat@ire.ro; www.ire.ro

© Toate drepturile asupra acestei publica]ii sunt rezervate asocia]iei Institutul Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i Folosirii
Surselor de Energie - IRE. Orice reproducere, integral` sau par]ial`, prin indiferent ce mijloace, a materialelor ap`rute în paginile
publica]iei se poate face numai cu aprobarea Asocia]iei.
Opiniile exprimate în articolele publicate în revist` apar]in autorilor.

Procesare: S.C. FAITH GRUP; Layout: Cecilia PAGU