Model Teza Mastre Madonici-Nicolae

Universitatea Tehnică a Moldovei
Programul de masterat Inginerie Electrică
ELABORAREA SISTEMULUI TRIFAZAT DE

ALIMENTARE PENTRU ACȚIONAREA
ELECTRICĂ REGLABILĂ DE POMPARE
PRIMARĂ A STAȚIEI DE EPURARE A
APELOR UZATE
Teză de master
Student: Madonici Nicolae
Conducător: Dr.conf.univ. Nuca Ilie
Chişinău – 2022
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea de Energetică și Inginerie Electrică
Departamentul Inginerie Electrică
Admis la susţinere
Şef departament dr.conf. Ilie NUCA
___________________________
„__”____________________ 2022
ELABORAREA SISTEMULUI TRIFAZAT DE

ALIMENTARE PENTRU ACȚIONAREA ELECTRICĂ
REGLABILĂ DE POMPARE PRIMARĂ A STAȚIEI
DE EPURARE A APELOR UZATE
Teză de Master
Student: gr. IE-20M Madonici Nicolae
Conducător: dr.conf.univ. Nuca Ilie
Chişinău – 2022
DECLARAȚIE
Subsemnatul (a) Madonici Nicolae declar pe proprie răspundere că lucrarea de faţă este
rezultatul muncii mele, realizată pe baza propriilor cercetări şi pe baza informaţiilor obţinute din
surse care au fost citate şi indicate, conform normelor etice, în note şi în bibliografie.
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă la nici o instituţie de
învăţământ superior în vederea obţinerii titlului de inginer licențiat/licențiat.
Semnătura autorului:
REZUMAT
Teza conţine: 82 pagini, 59 ilustrații, 7 tabele, 34 surse bibiliografice.
Cuvente cheie: sistem de alimentare, acționare electrică, contrlo, protecție, sistem de pompare,
proces tehnologic, epurare.
Obiectul de studiu: Elaborarea sistemului trifazat de alimentare pentru acționarea electrică

reglabilă de pompare primară a stației de epurare a apelor uzate.
Scopul general al tezei: Implimentarea unui sistem trifazat de alimentare în scopul ridicării
eficienței energetice pentru stația de pompare primară, prin elaborarea unei noi structuri a
sistemului trifazat de alimentare, selectarea echipamentelor moderne, modificarea metodei de
acționare și control și dimensionarea unui nou sistem de pompare cu tehnologii moderne, unde toate
în ansamblu vor contribui la sporire eficienței energetice.
În prima parte a lucrării a fost efectuat un studiu asupra stării actuale a stației de pompare
primare în scopul determinării apariției cauzelor de risc, care se pot manifesta în urma funcționării
utilajului vechi și contribuind la reducerea eficienței energetice. Toate aceste cauze exprimând
necesitatea elaborării și implimentării unui sistem trifazat de alimentare modern care va exclude
toate consecințele negative și va spori eficiența energetică.
În a doua parte a lucrări au fost propuse și descrisă soluționarea problemei studiate prin
elaborarea și dimensionarea unui nou sistem de pompare cu tehnologii moderne în funcție de
volumul de apă uzată, elaborarea structurii sistemlui de alimentare conform legislației normative
reglementată de stat, dimensionarea sistemului trifazat de alimentare în fucție de puterea colectată la
bare colectoare a tabloului general de distribuție și elaborarea sistemului principal de protecție.
În ultima parte a lucrări în urma elaborării sistemului trifazat de alimentare sunt reprezentate
modalitățile de monitorizare și control procesolor tehnologice de pompare și modalitate de
asiguarea neîntrerupă a alimentării cu energie electică.
Această lucrare a fost elaborată în baza proiectului real Reconstrucția complexului de epurare a
apelor reziduale situat în mun.Chișinău, sect.Ciocana, str.Lunca Bâcului nr.24 fiind realizat
compartimentul de automatizare a proceselor tehnologice și alimentare cu energie electrică de către
compania „SALONIX-TEH” SRL.
SUMMARY
The thesis contains: 82 pages, 59 illustrations, 7 tables, 34 bibliographic
Keywords: power supply system, electric drive, control, protection, pumping system, technological
process, purification.
Object of the study: Development of the three-phase supply system for the adjustable electric
drive of the primary pumping of the wastewater treatment plant.
General purpose of the thesis: Implementation of a three-phase supply system in order to increase
energy efficiency for the primary pumping station, by developing a new structure of the three-phase
supply system, selecting modern equipment, changing the method of operation and control and
sizing a new pumping system with modern technologies, where all together will contribute to
increasing energy efficiency.
In the first part of the paper, a study was carried out on the current state of the primary
pumping station in order to determine the occurrence of risk causes, which may occur after the
operation of the old machine and helping to reduce energy efficiency. All these causes expressing
the need to develop and implement a modern three-phase power supply system that will exclude all
negative consequences and increase energy efficiency.
In the second part of the paper were proposed and described the solution of the studied
problem by developing and sizing a new pumping system with modern technologies according to
the volume of wastewater, developing the structure of the supply system according to state
legislation, sizing the three-phase system power supply according to the power collected at the
busbars of the general distribution board and the elaboration of the main protection system.
In the last part of the works following the elaboration of the three-phase power supply
system are represented by ways of monitoring and control of the technological processes of
pumping and way of uninterrupted supply of electricity supply.
This work was elaborated on the basis of the real project Reconstruction of the wastewater
treatment complex located in Chisinau mun., sector Ciocana, 24 Lunca Bâcului street. being made
the automation compartment of technological processes and power supply by the company
"SALONIX-TEH" SRL.
CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................................................................2
1. STAREA ACTUALĂ A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ
A STAȚIEI DE POMPARE PRIMARE DIN CADRUL STAȚIEI DE POMPARE A
APELOR UZATE ..............................................................................................................................4
1.1 Clasificarea stațiilor de epurare de tratarea apelor uzate........................................................4
1.2 Structura stațiilor de epurare și diagama de flux a procesului tehnologic de epurarea a
apelor uzate .........................................................................................................................................6
1.3 Starea actuală a tehnologiilor de pompare a materiei prime .................................................10
1.4 Structura actuală a sistemului de alimentare cu energie electrică a acționărilor de
pompare.............................................................................................................................................13
1.5 Metoda actuală de control a stației de pompare primare .......................................................14
1.6 Acte normative și reglementări tehnice în proiectarea și elaborarea sistemelor de
alimentare cu energie electrică........................................................................................................15
CONCLUZII LA CAPITOLUL 1 ..................................................................................................16
2. ELABORAREA PĂRȚII DE PUTERE A SISTEMULUI TRIFAZAT DE ALIMENTARE
PENTRU CSF-MA ...........................................................................................................................17
2.1 Tehnologii moderne de pompare a materiei prime .................................................................17
2.2 Elaborarea structurii noi a sistemului de alimentare cu energi electrică a stației de
pompare primară .............................................................................................................................24
2.3 Dimensionarea sistemului trifazat de alimentare a stașiei de pompare cu CSF-MA ..........29
2.4 Elaborarea sistemului principal de protecție a stației de pompare primară ........................58
2.5 Elaborarea sistemului de împământare ...................................................................................59
3. CONTROLUL SISTEMULUI DE ALIMENTARE A STAȚIEI DE POMPARE PRIMARĂ
............................................................................................................................................................64
3.1 Controlul procesului tehnologic de pompare a materiei prime .............................................64
3.2 Protecția echipamentului principal și asigurarea neîntreruptă a alimentării CSF-MA .....71
3.3 Sistemului de monitorizare a stației de pompare primare .....................................................77
CONCLUZIE ....................................................................................................................................79
BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................................................80
1
INTRODUCERE
Din cauza tehnologiilor simple a generațiilor mai vechi, din cadrul Stației de Epurare
Chișinău, nivelul de prelucrare a apelor uzate prin procesele tehnologice devine tot mai scăzut.
Respectiv, această cauză trage în urma sa consecințe negative care afectează procesul tehnologic,
nivelul ecologic din mediul înconjorător, lipsa posibilității de automatizare a proceselor tehnologice
și afectează grav eficiența energetică.
Pentru excluderea acestor consecințe negative, la ziua de azi, Complexul Stației de Epurare a
Apleor Uzate Chișinău se află într-o stare de renovare în scopul reduceri gradului de poluare a
aerului în urma prelucrări apelor uzate, înbunătățirii calităților de prelucrare a materiei prime spre
ridicarea gradului ecologic, majorării eficienței energetice care contribuie la gradul poluant al
aierului, factorului economic și totodată automatizări, controlului proceselor tehnologice de
prelucrare a materiei prime.
Toate aceste scopuri propuse nu vor fi îndeplinite atâta timp, cât nu va fi proiectat și elaborat
un sistem trifazat de alimentare calitativ cu tehnologii moderne de protecție și control a unui tip de
acționare electrică în funcție de proces, care ar pune în funcțiune toate compartimentele tehnologice
de prelucrare a apelor uzate până la stadia finală.
Deoarece procesul tehnologic de prelucrare a apelor uzate este unul major în componența sa,
având la bază mai multe compartimente de prelucrare a apelor uzate, ca obiect al studiului și
cercetării este luată Stația de Pompare Primară a apelor uzate cu scop final de-a îmbunătăți eficiența
energetică și ridiacarea fiabilității, flexibilități a acesteea, în urma implimentării sistemului trifazat
de alimentare pentru acționare electrică reglabiă, care va contribui la modificări în urma studierii
stare actuale a Stației de Pompare Primară din cadrul Complexului de Epurare Chișinău:
- Elaborarea noului sistem de pompare cu capacitatea V,m3/h după timpul actual;
- Eleborarea structurii noi de alimentare cu energie electrică;
- Dimensionarea sistemului trifazat de alimentare;
- Elaborarea sistemului principal de protecție.
Unde la implimentării acestor modificări asupra Stației actuale de Pompare Primară se va obține:
- Alimentarea cu tensiunea 0,4kV;
- Un sistem intelegent de control a continuității în alimentarea cu elergie electrică;
- Monitorizarea parapetrilor calitativi de alimentare;
- Protecție sensibilă la variații de risc a rețelei;
- Metodă de acționare variabilă cu CSF;
- Controlul procesului tehnologic fără implicarea factorului uman;
- Posibilitatea comunicării cu alte sisteme intelegente de control;
2
- Tehnologii moderne de pompare primară.
În umra modificărilor enumrate mai sus și obținerea soluțiilor avantajoase prin care se va
realiza fiabilitatea și flexibilitatea atât sistemului de control cât și celui de alimentare, se va ajunge
la relaizarea scopului final de ridicare a eficienței energetice, find demonstrată prin metoda
simulărilor de comparare a metodei actuale de control și celei propuse.
3
1. STAREA ACTUALĂ A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU ENERGIE
ELECTRICĂ A STAȚIEI DE POMPARE PRIMARE DIN CADRUL STAȚIEI
DE POMPARE A APELOR UZATE
1.1 Clasificarea stațiilor de epurare de tratarea apelor uzate

Înainte de-a începe descrierea stării actuale a sistemului de alimentare cu energie electrică a
stației de pompare primare din cadrul Stației de Epurare Chișinău, o să începem cu o mică
clasificare a tipurilor de stații de tratare a apelor uzuale și destinația acestora.
Stația de epurare reprezintă un complex tehnologic sistematizat de tratare mecanică și
chimico-bilologică, a apelor uzate și care fac posibila eliminare a coloizilor și a substanțelor
solubile în apă cu circa 90-95% din gradul de poluare a acesteea. În așa mod purificând apa uzată
până la norma ecologică stabilită de legislație în vigoare și de SNiP, după care fiind eliberată în
mediu [1].
Stațiile de epurare pot fi clasificate în mai multe tipuri de stații sau destinate pentru diferiți
tipuri de utilizatori, la care evident că diferă construcția, mărimile acestora și procesul tehnologic,
acestea pot fi:
✓ Stațiile de Epurare Urbane – sunt utilizate în orașe și au cele mai mari dimensiuti, unde tot
o dată intră un proces tehnologic mai avansat și complicat. Ele sunt echipate cu stații de
pompare, decantoare, bazine de acumulare, sistem suflante, digestoare ș.a[2]. Prin acest tip
de stație trec volume foarte mari de apă uzată colectate din sistemul de canalizare urban.
Figura 1.1 Stația de tratare a apelor uzate Kuryanovskie [3]
4
În figura 1.1 de mai sus este reprezentată o stație de epurare urbană, considerată una dintre
cele mai mari stații de epurare care colectează zilnic din sistemul de canalizare urban circa 2
000000 m3 de apă uzată, în urma a 12 655 050 locuitor [4];
✓ Stații de Epurare Locale – sunt stațiile care colectează și tratează local apele uzate ale
utilizatorilor la nivel industrial [2]. Aceasta se face pentru a reduce local gradul poluant înalt
al apei uzate în urma unor procese complicate tehnologice și care sunt în cantități mari față
de utilizatorii simpli.
Figura 1.2 Stație de tratare a apelor uzate locală [5]
Această etapă locală de tratare a apelor uzate în urma unui proces tehnologic se efectuiază
pentru a ușura procesul tehnologic de prelucrare a apelor uzate stațiilor urbane sau sunt eliminate
direct în mediul;
✓ Stații de Epurare Casnice – sunt stațiile de dimensiuni mici care sunt cunstruite pe
teritoriul privat al caselor fără sistem de canalizare [2].
Figura 1.3 Stație de tratare a apelor pentru case private [6]
Aici apa uzată este colectată în buncăre și prelucrată, purificată după care ea este utilizată
pentru un sistem de erigare sau este evacuată cu ajutorul prestatorilor de servicii.
5
1.2 Structura stațiilor de epurare și diagama de flux a procesului tehnologic de epurarea a
apelor uzate
Structura stațiior de epurare este planificată sau proiectată în așa mod, ca după colectarea
apelor uzate industriale, menajere și pluviale prin sistemul de canalizare să fie trecute prin diferite
etape, procese tehnologice de prelucrare a apelor uzate pentru extragerea componentelor poluante și
a nămolului din ea readucând-o la starea normală.
Apele uzate aduse la starea normală, respectând gradul ecologic stabilit de legislație în
vigoare trec următoarele etape generale de curățare:
• Etapa de curățare mecanică – prin intermediul acestei etape de curățare are loc
eliminarea până la 75% din contaminațiile scurgerii la intrare [1]. De exemplu
eliminarea corpurilor mari vehiculate de apele uzuale, de nisip, impurități care se
depun, impurități care plutesc sau care sunt aduse în stare de plutire;
• Etapa de curățare chimică – este etapa de coagulare-floculare care conduce la
reducerea conținutului de substanțe organice exprimate în CBO5 de circa 20 - 30%
permițând eviterea încărcării nămolului activ cu substanță organică [7];
• Etapa de curățare bilogică – este un grup de microoganisme care transformă
impuritățile organice din apele uzate în produși de degradare inofensivi (CO2, H2O,
alte produse) și în masă celulară – nouă (biomasa) [7].
Stațiile de epurare, de dimensiuni mari, cum ar fi acele urbane au sisteme tehnologice de

prelucrare a apelor uzate asemănătoare, unde poate varia în funcție de gradul de prelucrare a apelor
uzate fiind stabilit de beneficiar sau de factorul economic. Sistemul tehnologic poate fi compus din:
✓ Linia de prelucrare a apelor uzate care este compusă [7]:
- Cămin deversor cu stavilar;
- Distribuitor;
- Grătare rare și fine;
- Diznisipator;
- Separator de grăsimi;
- Decantoare promare;
- Bazin de aerare cu nămol activ;
- Decantoare secundare;
- Stație de pompare nămol primar;
- Stație de pompare nămol activ în exces.
6
✓ Linia de prelucrare a nămolului care este colectat din apa uzată și trecut aparte printr-o linie
de prelucrare a nămolului până la faza de ieșire, această linie este compusă [7]:
- Rezervor de nămol în amestec;
- Rezervor de amestec nămol îngroșat;
- Sistem centrifugare;
- Stație de pompare nămol îngroșat;
- Centrală termică;
- Digestoare de nămol;
- Hală de condiționare nămol. Centrifuge de îngroșare;
- Stație de prepare polielectrolit pentru îngroșare și deshidratare nămol;
- Hala temporară de depozitare nămol deshidratat.
Pentru vizualizarea și înțelegerea mai clară a decurgerii preceselor tehnologice de prelucrare
și curățare a apelor uzate colectate din sistemul de canalizare urban, este prezentată diagrama de
flux a preceselor tehnologice de prelucrare a apelor uzate (figura 1.4).
Figura 1.4 Diagrama de flux a procesului tehnologic de epurare a apelor uzate [8]
1. Apa uzată colectată din sistemul de canalizare urban;

2. Camera de primire. Proces de colectare a apelor uzate;
7
3. Clădirea de admisie. Proces de curățare mecanică și pompare primară a apelor uzate;
3.1 Platforma de evacuare a deșeurilor. Prces în care are loc evacuarea deșeurilor colectate
din faza de curățare mecanică a apelor uzate;
4. Separator de nisip. Proces de separare a nisipului din apa uzată;
4.1 Platforma de prelucrare a nisipului. Proces de prelucrare a nisipului obținut în urma
procesului de separare a nisipului din apele uzate și evacuarea acestuia;
5. Decantoare primare. Proces de decantare a apelor uzade, unde are loc prima fază de
separare a apelor uzate de nămol;
5.1 Decantor primar. Proces de acidificare a nămolului și separare repetată a particulelor de
nămol din apa uzată;
5.2 Grătar de filtrare a nămolului acidificat;
6. Bazin de aerare. Proces bilogic de curățare, unde are loc eliminarea particulelor
organice, componențe de azot și fosfor;
6.1 Stație de suflante. Proces de pregătire a substanței biologice de curățare a apelor uzate;
7. Transportarea prin conducte a apei curățate spre etapa de curățare chimică;
7.1 Ultima etapă generală de curățare a apelor uzate. Proces de curățare chimică pentru
eliminarea totală a fosforului.
8. Decantoare secundare. Proces repetat de separare (filtrare) a nămolului din apa curățată
pentru ridicarea nivelului de purificare;
9. Transportarea apei curățate spre ultima etapă de filtrare;
10. Microfiltre. Proces de filtrare final a apei curățate;
11. Degresarea ultravioletă a apei curățate;
12. Eliberarea acesteea în râu.
Efectuând procedura de curățare și înviere a apelor uzate, particulele de nămol extrase din
apa uzată sunt trecute printr-o altă linie de prelucrare, numită „Linia de prelucrare a nămolului” prin
care nămolul trece prin următoarele faze:
13. Decantor de prelucrare a nămolului. Procesul de compactare a nămolului activ pentru
epata de centrifugare;
14. Conductă de evacuare a apei uzate în urma compactării nămolului;
15. Rezervor de pregătire a floculantului;
16. Preces de amestecare a floculantului și a nămolului activ pentru a îmbunătăți
sedimentarea particulelor mici de nămol;
17. Centrifugă. Proces de îngroșare a nămolului activ;
8
18. Conductă de evacuare a apei uzate în urma îngroșării nămolului;
19. Transportarea nămolului activ îngroșat spre schimbătorul de căldură;
20. Schimbător de căldură. Au loc procesele de recuperare a căldurii nămolului activ pentru
fermntarea acestuia;
21. Transportarea nămolului pregătit pentru fermentare;
22. Digestare. Procese unde au loc fermentarea nămolului după anumite condiții de pregătire
și extragerea biogazului din el;
22.1 Gazgolder. Proces de curățare și filtrare a gazului obținut în urma proceselor de
fermentare a nămolului activ;
22.2 Cazangeria;
22.3 Țeavă de direcționare a aburilor în digestoare pentru îmbunătățirea procesului de
fermentare;
23. Transportarea nămolului spre procesul de filtrare;
24. Unitate de filtrare a nămolului fermentat;
25. Transportarea nămolului de la unitatea de filtrare spre schimbătorul de căldură;
26. Procesul de cedare a călduri;
27. Evacuarea nămolului din schimbătorul de căldură;
28. Rezervor de pregătire a floculantului;
29. Precesul de amestecare a floculantului și a nămolului fermentat pentru a îmbunătăți
sedimentarea particulelor mici de nămol;
30. Centrifugă pentru deshidratarea nămolului;
30.1 Conductă de evacuare a apei pentru sedimentarea nămolului în urma deshidratării
acestuia;
30.2 Proces de coborâre a concentrației de azot prin intermediul particulelor de anamox a
apei uzate;
30.3 Procese chimice pentru pregătirea îngrășemintelor;
30.4 Îngrășeminte obținute în urma proceselor chimice;
30.5 Țeava de întoarcere a apei uzate în bazinul de aerare în urma fermentării nămolului;
31. Transportatea nămolului deshidrata spre platforma de descărcare;
32. Descărcarea nămolului în autocamion;
33. Uscarea nămolului deshidrat pentru obținerea biocombustibelului.
9
1.3 Starea actuală a tehnologiilor de pompare a materiei prime
În continuare urmează orentarea spre un compartiment al procesului tehnologic din cadrul
unui Complex de Epurare al apelor uzate pentru studierea, cercetarea acestuia și aceasta fiind stația
de pompare primară a apelor uzate din cadrul Stației de Epurare Chișinău.
Deoarece complexul Stației de Epurare a apelor uzate Chișinău se află la o stare de renovare
cu scopul reduceri gradului de poluare a aerului în urma prelucrări apelor uzate, sporiri calității de
prelucrare a materiei prime la ridicarea gradului ecologic, majorării eficienței energetice care iarăși
contribuie la gradul poluant al aierului și factorului economic, automatizări proceselor tehnologice
prin care se ridică fiabilitate sistemului de alimentare, protecție, control și a procesului tehnologic.
Toate aceste scopuri nu vor fi îndeplinite atâta timp, cât nu va fi proiectat și elaborat un
sistem de alimentare trifazat care va pune în funcțiune toate aceste procese. Totodată elaborarea
acestui sistem de alimentare trifazat va avea ca scop final asigurarea parametrilor calitativi de rețea,
protecția tehnologiilor în limitele actelor normative legislative și va fi orientat spre îndeplineirea
scopului de-a ridica eficiența energetică a stației în urma elaborării unui nou sistem de prelucrare a
materiei prime cu tehnologii moderne de acționare și control, îndeplinind același lucru sau mai
mult, dar la o eficiență mai ridicată.
Deoarece procesul tehnologic de prelucrare a apelor uzate este unul major în componența s-
a, având la bază mai multe compartimente de prelucrare a apelor uzate, unde fiecare compartiment
în parte implică studierea și cercetarea sa individuală a obțiunilor mai reușite în elaborare sistemului
de alimentare trifazat cu energie electrică, lucrarea dată se va baza pe unul din acele compartimente,
care contribuie la afectarea eficienței energetice a Stației de Epurare Chișinău.
În procesul tehnologic de prelucrare a apelor uzate, există trei compartimente majore de care
depinde eficiența energetică a întregii stații întregi în funcție de sistemul de alimentare, tipul de
acționare/control a tehnologiilor și însuși tehnologiile care execută prelucrarea meteriei prime.
Aceste trei compartimente sunt:
- Stația de Pompare Primară a Apelor Uzate;
- Stația de Suflante;
- Stația de Pompare a Nămolului Activ;
Pentru studierea și cercetarea opțiunilor mai reușite în scopul elaborării sistemului de
alimentare trifazat sporind eficeința energetică, ca subiect de cercetare pentru implimentare se va
alege Stația de Pompare Primară a Apelor Uzate.
10
În dezvoltarea cunoașterii subiectului de cercetare va fi efectuat un studiu tehnic asupra
stării actuale a Stației de Pompare Primară (figura 1.5) și anume, asupra sistemului de alimentare și
tehnologiilor de pompare, de-a înțelege necesitatea implimnetării.
Figura 1.5 Starea sctuală a Stația de Pompare Primară. Stația de Epurare Chișinău [9]
Deoarece Stația de Epurare a orașului Chișinău, nu este una nouă dar este construită în
evoluție în timpurile URSS ai anilor 1963-1980 cu capacitatea totală a volumului de pompare circa
340000m3/zi în urma numărului populației de 718000cap/locuitori a orașului Chișinău [10]. Stația
de Pompare Primară a fost proiectată și dimensionată cu 5 motoare asincrone trifazate, alimentate
de la o rețea trifazată de 6kV (figura 1.6).
Figura 1.6 Stația de Pompare Primară. Nivel 0
11
Construcția motoarelor asincrone trifazate fiind cu nu grad de protecție IP redus, nu aveau
posibilitatea de-a fi montate tip submersibil.
Din cauza dată clădirea a fost proiectată în două nivele. La nivelul 0 cu pământul, sunt
amplasate toate cinci motoare electrice asincrone trifazate de 6kV (figura 1.6).
La nivelul -1 în pământ, sunt amplasate pompele motoarelor de 6 kV care au legătură printr-
un arbore metalic, de la un etaj la altul.
Pompele sunt îmbinate prin țăvi și conectate la bazinul de acumulare din care are loc
pomparea apei uzate spre procesele tehnologice de prelucrare anterioară(figura 1.7).
Figura 1.7 Stația de Pompare Primară. Nivelul -1
Pentru a putea învinge prin pompare volumul de apă uzată, au fost proiectate trei motoare
electrice sovetice asincrone trifazate cu puterea nominală Pn=800kW/h și două cu puterea nominală
Pn=400kW/h.
Tabelul 1.1
Date tehnice a motorului asincron trifazat 6kV
Nr. Descrierea parametrului Valori tehnice UM
1 Tip motor Asincron -
2 Tensiunea de alimentare, U 6000 V
3 Puterea nominală, Pn 400/800 kW
4 Curentul nominal, In 49.5/102 A
5 Frecvența, F 3 ~ 50 Hz
6 Rotații, n 500 rot/min
7 Factorul de putere, cos φ 0.80/0.83 -
8 Randamentul, ꬼ 90.0/94.4 %
9 Regim de funcționare S1 -
10 Grad de protecție, IP 23 -
12
1.4 Structura actuală a sistemului de alimentare cu energie electrică a acționărilor de
pompare
Structura actuală a sistemului de alimentare cu energie electrică a acționărilor de pompare
este realizat din două părți, Postul de Distribuție Comun 3 (PDC – 3) din afara toritoriului stației de
epurare și Postul de Distribuție 66 (PD – 66) de pe teritoriul stației de epurare. PD-66 este conectat
suplimentar la PD-35 conform legislației pentru asigurarea categori I de fiabilitate, asigurând
alimentarea continuă a sistemului.
Figura 1.8 Structura sistemului de alimentare actual a Stației de Pompare Primară
PD-66 este realizat din două secții de alimetnare care se interconectează manual printr-un
întrerupător de secții în caz de avarie. Fiecare secție fiind alimentată prin două racorduri de 6kV,
unul de la PDC – 3 și altul de la PD-3. La barele sistemului de alimentare PD-35 sunt conectate
prin intermediul a două transformatoare de ridicare a tensiunii 0.4/6kV cu puterea S=1600kVA, încă
două generatoare de 0.4kV. Motoarele asincrone sunt conectate direct la barele PD – 66 cu o
tensiune de alimentare de 6 kV. În funcție de distribuția puterilor consumate de pe secția I și II
aceste sunt conectate conform figurei 1.8. Starea actuală a tehnologiilor de alimentare și control a
Stașiei de Pompare se poate vedea în figura 1.9.
Figura 1.9 Celulele sistemului de alimentare a Stației de Pompare Primară

13
1.5 Metoda actuală de control a stației de pompare primare
Doarece procesul de pompare a apelor uzate din faza primară este unu-l continuu fără
întreruperi multiple, variații de debite, motoarele asincrone trifazate sunt prevăzute pentru regimul
de funcționare S1. În baza cursului Acționărilor Electrice din cadrul Departamentului Inginerie
Electrică și tot o dată GOST – 183-74 acest regim este un regim de funcționare continuă [10].
Figura 1.10 Diagrama regimului de funcțiponare continuă S1 [11]
Regimul de continu S1 este un regim constant de funcționare a motoarelor electrice fără

întreruperi multiple într-o anumită perioadă de timp și fără variații esențiale, necesar atingerii
echilibrului termic. În figura 1.10 este prezentat grafic regimul de funcționare continuu a clasei date
de motoare asincrone, unde se vede cum la pornirea motorului asincron, la puterea nominală are loc
creșterea scalară a temperaturi într-o anumită perioadă de timp, până la vloarea maximă de atingere
a echilibrului. Peirderile degajate în căldură la pornirea nominală a motorului, la fel cresc odată cu
evoluarea temperaturi de atingere a echilibrului și nu depășesc 10% din pierderile totale pe ciclu. În
caz că motoarele asincrone cu regumul de funcționare S1 sunt untilizate în alte regimuri, cicluri de
funcționare cu multe opriri variații de sarcini într-o anumită perioadă de timp, izolația acestora nu
rezistă termic. Deoarece fiecare abatere de la regimul de funcționare S1, de exemplu dacă este
necesar într-un proces tehnologic de mai multe porniri/opriri într-o anumită perioadă de timp. La
fiecare pornire a motorului este necesar și de o energie mai mare, un cuplu de pornire majorat față
de ce-l normal de lucru, de unde crește și curentul de alimentare. La creșterea curentului în
înfășurările motorului, cresc și perderile degajate în căldură, care pot afecta izolația înfășurărilor și
aducerea acestora la scurtcircuitarea spirelor înfășurări motorului electric.
Deoarece se cunoaște deja care sunt condițiile de funcționabilitate a regimului S1, motoarele
efectrice asincrone trifazate de pe timpurile URSS aveau metoda de control a sistemului de pompare
primar, manuală de către personalul responsabil. Pornirea motoarelor se efectuează direct de la
rețea, fără careva echipamente de netezire a parametrilor electrici, care ar putea fi cu mult mai
eficiente pentru sporirea eficienței energetice și deglijazrea pierderilor. Controlul sistemului de
alimentare la fel se efectuiază manula de către personalul de serviciu, care în funcție greșelele
factorului uman se pune la risc siguranța personalului de serviciu și a procesului de prelucrare.
14
1.6 Acte normative și reglementări tehnice în proiectarea și elaborarea sistemelor de
alimentare cu energie electrică
Proiectarea și elaborarea sistemului de alimentare cu energie electrică, obligatoriu se execută
în baza condițiilor impuse de actele normative, legislației în vigoare reglementate de stat.
✓ Legea Nr.1515 din 1993 privind protecția mediului înconjorător;
✓ Legea apelor Nr.272 din 23.12.2011;
✓ Art.I – Codul apelor Nr.1532-XII din 22 iunie 1993;
✓ SNiP 3.05.04-85 Rețelele de apă și de canalizare externe și facilități;
✓ SNiP 2.04.02-84 Apă. Rețea de alimentare cu apa. Rețea și instalații externe;
✓ Lege Nr.721 din 02-02-1996 privind calitatea în construcții;
✓ Norme de amenajare a instalațiilor electrice. Ediția 6, 7;
✓ NCM G.01.01:2016 - Proiectarea alimentării cu energie electrică a întreprinderilor
industriale. Norme de proiectare tehnologică. Chișinău 2016;
✓ NCM G 02.01:2017 Prevederi de bază pentru proiectare și montare;
✓ ГОСТ – 28249-93. Короткие замыкания в электроустановках. Методы расчета в
электроустановках переменного тока напряжением до 1 кВ. Дата введения 1995-01-01;
✓ IEC 60439-1-92 / ГОСТ Р 51321.1-2000 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune;
✓ IEC 529-89 / ГОСТ 14254-96 Grade normale de protecție asigurate prin carcase (cod IP);
✓ IEC 60364-4-1:2005 / ГОСТ Р 50571.3-2009 Protecția împotriva electrocutării. Prescripții
generale;
✓ IEC 60364-5-54 - 2013 / ГОСТ Р 50571.3-2009 Selecția si montajul echipamentelor
electrice. Aranjamente de legare la pământ și conductori de protecție;
✓ IEC 60364-4-1:2005 / ГОСТ Р 50571.3-2009 Protecția împotriva electrocutării. Prescripții
generale;
✓ SNiP 3.01.01-85 Organizarea lucrărilor de construcții;
✓ SNiP 3.05.06-85 Instalații electrotehnice;
✓ SNiP 3.05.07-85 Sisteme de automatizare.
✓ РТМ 36.18.32.4-92 Указания по расчету электрических нагрузок. 30.07.1992 г.;
✓ NCM C.04.02:2017 - Exigenţe funcţionale. Iluminatul natural şi artificial. Chișinău 2017;
✓ NCM G.02.01:2017 - Instalaţii electrice, de automatizare, semnalizare şi telecomunicaţii.
Proiectarea reţelelor de comunicaţii electronice, instalaţiilor de automatizare şi semnalizare
pentru clădiri şi construcţii. Prevederi de bază pentru proiectare. Chișinău 2017;
✓ NCM G.02.02:2018 - Instalaţii electrice, de automatizare, semnalizare şi telecomunicaţii.
Amenajarea protecţiei clădirilor şi construcţiilor contra trăsnetului. Chișinău 2018;
15
Concluzii la capitolul 1
În urma elaborării capitolului 1 sa adus la cunoștință care este rolul unei Stații de Epurare a
Apelor Uzate și cât de necesară este funcționalitatea s-a în societate la ziua de azi, pentru păstrarea
unui mediul curat și sănătos.
Funcționalitatea și impactul acesteea asupra eficienței energetice, depinde foarte mult de
elaborarea sistemului de alimentare, metoda de acționare și control, elaborarea sistemului de
prelucrare a materiei prime și alegera tehnologiilor.
În urma studierii stării actuale a stației de pompare primară sa stabilit următorii factori care
contribuie necesitatea și importanța implimentări acestor opțiuni:
1. Sistem de alimentare 6kV a tehnologiilor în zone deschise de circulație a personalului.
Sporind pericolul major de electocutare asupra viați omului în caz de neatenția acestuia,
riscuri de căderi a liniilor de alimentare la pământ cu poluarea unei raze anumite de
electrocutare în jurul acesteia;
2. Starea veche a echipamentului de protecție cu posibilități reduse. Asigurarea alimentării de
rezervă se efectuiază în mod manual de către personalul de serviciul;
3. Metodă de acționare directă a pornirii motoarelor. Reduce fiabilitatea sistemului de pompare
și crează perturbații în rețea din cauza impulsurilor curentului de pornire;
4. Metodă de control manuală pentru pornirea oprirea sistemului de pompare;
5. Tehnologii vechi de pompare. La care cresc pierderile în urma îmbătrânirii marterialului și
contribuie la reducerea eficienței energetice;
6. Motoare de electrice asincrone trifazate cu tensiunea de alimentare 6kV, de puteri mari
Pn=400-800kW care ar putea fi înlocuite motoare te puteri mai mici, dar efectuând același
nivel de lucru;.
7. Modul de acționare a pompelor. Transmiterea energiei mecanice prin arbore de la un etaj la
altul, ce reduce randamentul instalației de pompare.
16
2. ELABORAREA PĂRȚII DE PUTERE A SISTEMULUI TRIFAZAT DE
ALIMENTARE PENTRU CSF-MA
2.1 Tehnologii moderne de pompare a materiei prime

Fiind studiată satrea actuală a Stației de Pompare Primară și stabilite cauzele de care depinde
eficiența energetică a stației de pompare, sunt propuse soluții tehnice (figura 2.1) de implimentare
care contribuie la o eficiență înaltă a stației de pompare cu o fiabilitate, flexibilitate a sistemului de
alimentare înaltă.
Figura 2.1 Diagrama soluțiilor tehnice spre obținerea scopului
Diagrama soluțiilor de mai sus figura 2.1 reprezentă în ansamblu problema și soluțiile
tehnice de rezolvare a acestora spre obținerea scopului final în urma implimentării sistemului de
alimentare trifazat cu energie electrică prin realizarea obțiunilor avantajoare stației de pompare
primară. Necesitatea implimentării pornește de la cauzele care contribuie la micșorarea eficienței
energetice și ce-r soluții tehnice spre elaborarea unui nou sistem de alimentare. Elaborarea și
dimensionarea sistemului de alimentare, începe de la importanța procesului tehnologic și suma
receptorilor conectați la barele tabloului general de distribuție (TGD), în scopul determinării puterii
sumare a acestora.
17
Spre obținerea puterii sumare la barele colectoare a tabloului general de distribuție în urma
parametrilor tehnici ai receptorilor, este necesară elaborarea, dimensionarea sistemului de pompare
primară în funcție de volumul zilnic actual de apă uzată necesar spre prelucrare pentru stabilirea
puterii sumare a sistemului de pompare. Puterea totală de consum se va obține în urma pașilor
elaborați în diagrama de mai jos (figura 2.2).
Figura 2.2 Diagrama de elaborarea sistemului de pompare spre obținerea scopului
În urma statisticilor activități sistemelor de alimentare cu apă și canalizare pentru anul 2018,
prin procesele tehnologice de prelucrare a apei uzate a Satației de Epurare Chișinău s-a prelucrat
circa 67.3 mil, m/an3 apă uzată, în urma aproximări de 1.0 mil, cap/locuitori [13].
Colectarea acestor ape din sistemul de canalizare pentru pompare spre procesele
tehnologice, va fie efectuată în clădirea nouă Admissing Building 223 a Complexului de Epurare
(figura 2.3).
Figura 2.3 Clădirea Admissing Building 223. Stația de Pompare Primară din cadrul Complexul
Stației de Epurare Chișinău
18
Deoarece clădirea 223 este destinată mai multor scopuri, aceasta este construită în două
nivele. Nivelul 0 cu pământul, este divizat în 2 săli:
- Sala 1 fiind destinată sistemului de alimentare și control a proceselor tehnologice,
unde și va fi implementat sistemul de alimetare cu energie electrică;
- Sala 2 destinată desfășurării acestor procese tehnologice de prelucrare a apelor uzate,
unde va fi elaborat, și montat, sistemul de pompare a stației (figura 2.4).
Figura 2.4 Sala proceselor tehnologice de pompare primară. Locul de amplasare a

tehnologiilor de pompare primară. Nivelul 0
Nivelul -1 în pământ, fiind destinat:

- Admiterii apelor uzate din sistemul de canalizare urban și controlul acestoa;
- Etapei de prelucrare mecanice a apei uzate, în urma căreia are loc extragerea
particulelor grosolane și plutitoare din apa uzată; pentru evitarea uzurii tehnologiilor
din procesul de tratare;
- sistemului de pompare cu înălțimea de pompare H=6.3m.
19
Pentru învingerea volumului de apă uzată necesară spre prelucrare și tratarea acesteea, au
fost prevăzute 5 pompe moderne cu montare tip submersibil, acționate direct de motoare asincrone
trifazate cu tensiunea de alimentare 0.4 kV și o înălțime de pompare reală dezvoltată H=15.04m.
.
Figura 2.5 Stația de Pompare Primară. Etajarea clădirii și modul de amplasare a

tehnologiilor
Dimensionarea și stabilirea numărului pompelor submersibile se efectuează în funcție de

volumul necesar spre pompare a apei uzate. În urma statisticilor fiind stabilită cantitatea de apă
uzată în volum de circa 67.3 mil, m3/an, pe caracteristicile unui anumit mode de pompe, date de
producător, în funcție de numărul de m3/h și înălțimea necesară de pompare, se stabilește capacitate
și puterea pompei spre funcționare. Deoarece dimensionarea pompelor se efectuiază în funcție de
m3/h, iar statistica apelor uzate este efectuată cu o medie anuală, va fi necesar de-a converti
mărimile date din m3 / an  m3 / h :
Vm3 / an 67.300000 V 3 184383.56
Vtot .m3 /zi = = = 184383.56m3 / h  Vm3 /h = tot .m /zi = = 7682.64m3 / h; (1.1)
N zile 365 N h. zi 24
unde: - Vtot .m3 /an - media anuală a apelor uzate pompate;

- Vtot .m3 /zi - volumul total de apă uzată pompat pe zi;
- Vm3 /h - volumul total de apă uzată pompat pe oră;
- N zile - numărul zilelor anuale;
- Nh. zi - numărul orelor anuale.
20
Tinânduse cont de procesul tehnologic, rezerva necesară de pompare în caz de picuri, durata
de viață a tehnologiilor de pompare, creșterea numărului de popolație în continuu și implimentarea
acestui sistem pe o durată lungă a timpului. Este necesar ca sistemul de pompare să fie elaborat din
mai multe pompe submersibile cu capacități mai mici de pompare, dar să aibă și o rezervă a
capacității de pompare.
Vm3 /h 7682.64 V3 7682.64
Vp1 = = = 1536.52m3 / h  Vp1 = m /h = = 2560.88m3 / h (1.2)
N p1−5 5 N p1−3 3
unde: - V p1 - volumul de pompare pentru o pompă;

- N p1−5 - numărul pompelor necesare;
Pentru îndeplinirea condițiilor enumerate mai sus, sistemul de pompare va fi elaborat din 5
pompe submersibile, dintre care 2 vor fi în rezervă, iar 3 permanet în lucur cu o capacitate minimă
necesară de pompare Vp1=2562.88 m3/h. În funcți de acest volum, din catalogul producătorului
German KSB, în baza curbei de performanță ø522.0/475.0/516.0/15.9°/A06 [14] prin care se
determină înălțimea de pompare, eficiența și puterea de absorbție a pompei, selectăm pompa de tip
KRTK 500-634/2256UNG-S (figura 2.6).
Figura 2.6 Curbele de performanță de selectare a pompelor submersibile [14]

Pompa de tip KRTK 500-634/2256UNG-S a fost selectată cu un volum maxim de pompare
Vp=3454.69 m3/h până o înălțime reală de pompare H=15.04m [14]. Deoarece sistemul de pompare
21
este elaborat din 5 pompe submersibile, ditre care 2 fiind de rezervă și 3 în lucru, capacitatea
maximă a sistemului de pompare elaborat va fi:
Vnp1 = Vm3 /h ' N p1−5 = 3454.69  5 = 17273.45m3 / h  Vnp1 ' = Vm3 /h ' N p1−5 = 3454.69  3 = 10364.07m3 / h (1.3)
În funcție de curbele de performanță (figura 2.6) se observă că indiferent de viscozitatea

fluidului NPSH înălțimea de pompare a pompei ajunge până la H=6.33m, cu o eficiență de 82.1%
laputerea absorbită de Pab=178.25kW.
Figura 2.7 Pompa submersibilă model KRTK 500-634/2256UNG-S [14]
În tebelul 2.1 de mai jos sunt reprezentate caracteristicile tehnice ale pompelor submersibile
care intră în complet cu motoare electrice asincrone de 0.4kV [14]:
Tabelul 2.1
Date tehnice a pompelor submersibile calculte
Date tehnice Motor
1 Tensiunea nominală, Un 400 V
2 Înfășurarea motorului 400/690 V
3 Puterea nominală, Pn 224 kW
4 Rezervă disponibilă, 25.56 %
5 Curentul nominal, In 399 A
6 Frecvența, F 50 Hz
7 Clasa de izolație H/IEC 34-1 -
8 Grad de protecție IP68 -
9 Factorul de putere, cos φ 0,87 -
10 Randamentul, ꬼ 93.2 %
11 Senzor de temperatură Comutator bimetal 2x -
12 Numărul de poli 6 -
13 Metoda de pornire Directă/ Y-∆ -
22
14 Modul de conectare ∆ -
15 Modul de răcire Suprafața motorului -
16 Versiunea motprului U -
17 Tip cablu Cablu de contro ecranat -
18 Cablu de forță S1BN8-F 4G185 -
19 Numărul cablurilor de forță 4 -
20 Cablu de control S07RC4N8-F 12G1.5 -
21 Numărul cablurilor de control 1 -
22 Senzor se umeditate Cu -
23 Lungimea cablului 15 m
24 Proiectat cu funcționare CSF Da -
Date tehnice Pompă
25 Viteza de rotație, n 994 rpm
26 Densitatea fluidului, ρ 1030 kg/m3
27 Viscozitatea fluidului, F 1.00 mm2/s
28 Debitul real, Q 3454.96 m3/h
29 Debitul solicitat,Q 3450.00 m3
30 Înălțimea maximă de pompare 24.98 m
31 Înălțimea de pompare reală dezvoltată, H 15.04 m
32 Înălțimea de pompare solocitată, H 15.00 m
33 Eficiența 82.1 %
34 Puterea absorbită, P 178.25 kW
35 Puterea maximă de absorbție pe curbă 184.88 kW
36 NPSH solicitat 3% 6.33 m
37 Numărul curbei K43587 -
38 Diametru efectiv al rotorului, D 475.0 mm
39 Sfera de utilizare Ape urate, municipale netratate. -
o
40 Temperatura aierului ambiant 20.0 C
41 Temperatura fuidului 20.0 oC
42 Acceptat de standardul ISO 9906 & ANSI HI Class 2B
Date tehnice Instalație întreagă
43 Tipul instalării Staționar cu cablu de ghidare
44 Adâncimea de instalare 9.50 m
45 Masa totală a instalației (în complet cu motorul), G 6300 kg
46 Material/ Conceptul materialului CrNiMo steel 1.4404/G
47 Înălțimea, H 10.00 m
Știinduse Pn a unei pompei, necesară pentru pomparea volumului determinat, se obține:

Pn.tot = Pn  N p1−5 = 224  5 = 1120, kWh (1.4)
Puterea totală de dimesionare a sistemului constituie Pn=1120, kWh.
23
2.2 Elaborarea structurii noi a sistemului de alimentare cu energi electrică a stației de
pompare primară
În comparație cu sistemul de alimentare precedent, compus din PDC-3, de unde se alimenta
PD-66 și de la care au fost alimentate direct motoarele asincrone trifazate alimentate cu o tensiune
de lucru de 6 kV, aducând o eficiență scăzută a stației de pompare primare prin echipamentul vechi
a sistemului de alimentare, tipului de pornire directe și a tensiunii înalte de alimentare. A fost
proiectat un sistem de alimentare nou fiabil care are la bază echipamente electrice moderne de
comutare și proteție a circuitelor în scopul ridicării eficienței energetice și securității tehnologiilor
de prelucrare.
Bazândune pe elaborarea unui sistem de alimentare cu energie electrică cât mai eficient, sunt
proiectate și pompele submersibile cu acționare directă de motoare asincrone trifazate cu tensiune
de alimentare de 0.4kV care îndeplinesc un lucrul egal și mai mult față de motoarele alimentate de
la tensiune 6 kV.
Pentru a asigura tensiunea de alimentare de 0.4kV, schema generală nouă de alimentare cu
energie electrică a stației de pompare primare noi are următoarea structură (figura 2.8):
Figura 2.8 Structura sistemului nou de alimentare cu energie electric a Stației de Pompare
Priamră Noi
Sursa principală de alimentare cu energie electrică și în cazul dat revine PDC-3. Deoarece
acest proces tehnologic de prelucrare a apelor uzate este unul continuu care necesită permanenta
alimentare a tehnologiilor și nu permit oprirea procesului tehnologic.
24
Unde în orice moment pot apărea situați de genul opriri sistemului de alimentare care pot
provoca daune materiale și ecologice.
Conform normelor legislative sunt prevăzute categorii de fiabilitate/alimentare care asigură
aceste condițiile de alimentare cu energie electrică pentru orișice situație, unde și sistemul de
alimentare este proiectat în funcție de acestea.
Conform punctului 1.2.18 a normativului NAIE 7 (ПУЭ) se disting următoarele categorii:
• Categoria I de fiabilitate – sunt receptorii la care în caz de întreruperea sistemului
de alimentare poate aduce în urma acestora pericol de veților omenești, pagube
asupra securității statului, pierderi semnificative de materiale, dereglarea unui sistem
tehnologic complex, perturbarea funcționării elementelor deosebit de importante a
unor servicii comnuale, obiecte rețea de comunicare și televiziune [15].
Din totalitatea receptorilor primei categorii de fiabilitate se disting o anumită
grupă de receptori, a căror funcționarea neântreruptă este necesară pentru o oprire
fără probleme a producției în scopul preveniri amenințărilor de veților omenești,
exploziei și incendiilor[15];
• Categoria II de fiabilitate – sunt receptorii, la care întreruperea alimentării cu

energie electrică duce la pierderi voluminoase de producție, prin opriri masive ale
lucrărilor, mașinilor și transportului industrial, perturbarea activităților normale a
unui număr semnificativ de locuitori urbani și rurali[15];
• Categoria III de fiabilitate – sunt restul receptorilor care nu intră în conițiile I-i și a
II-a categorie de fiablilitate[15].
După câte înțelegem, comparând situația noastră cu procesul tehnologic de prelucrare a

apelor uzate care ne revine, obiectul nostrul de proiectare corespunde condițiilor Categorii I de
fiabilitate.
Stabilind categoria de alimentare a obiectului, conform punctului 1.2.19 a normativului
NAIE 7, pentru receptorii primei categorii de fiabilitate trebuie să se respecte următoarele condiții
de creare a sistemului de alimentare cu energie electrică:
Receptorii primei categorii de fiabilitate în regimuri normale de funcționare trebuie să fie
asigurate cu energie electrică de la două surse de alimentare independente rezervânduse reciproc
una față de alta, și pauzele lor de alimentare cu energie electrică la căderea alimentării cu energie
electrică a unei surse independente de alimentare poate fi permis numai pe timpul recuperării
automate a alimentării [15].
25
Pentru alimentare unei grupe deosebite de receptori a primei categorii de fiabilitate trebuie
să fie prevăzută suplimentar a treia sursă de alimentare cu energie electrică independentă reciprocă
de rezervare cu energie electrică [15].
În calitate de a treia sursă independentă de alimentare cu energie electrică pentru o anumită
grupă de receptori și în calitate de-a doua sursă de alimentare cu energie electrică independentă,
pentru restul receptorilor primei categorii de fiabilitate pot fi utilizate posturile de transformare
locare, posturi transformare de rețea (în special, magestralele de tensiune ale generatorului), unități
de alimentare neîntreruptă destiantă acestor scopuri, baterei de acumulatoare ș.a. [15].
Dacă alimentarea cu energie electrică de rezervă nu poate asigura continuitatea procesului
tehnologic sau dacă alimentarea cu energie electrică de rezervă este nepracticată din punc de vedere
economic, trebuie să fie implimentată rezerva tehnologiilor, de exemplu, prin instalarea reciprocă
de rezervă a unităților tehnologice, dispozitivelor speciale pentru oprirea fără accidente a procesului
tehnologic, care vor funcționa la căderea sistemului de alimentare [15].
Alimentarea cu energie electrică a receptorilor primei categorii de fiabilitate cu un proces
tehnologic complicat neântrerupt, care are nevoie de un timp lung de restabilire a regimului normal
de funcționare, în prezența justificărilor tehnico-economice se recomandă de prevăzut de la două
surse alimentare independente reciproc rezervânduse, la care se impun cerințe suplimentare,
determinând individualitate perocesului tehnologic [15].
Ținând cont de cerințele enumerate în punctele 1.2.18 și 1.2.19 conform normativului NAIE
7 și reântorcândune înapoi la sistemul nostru de alimentare cu energie electrică fiind creat sub
Categoria I de fiabilitate (figura 2.8) unde sursa principală de alimentare cu energie electrică este
PDC-3, acesta are la bază trei surse independente de alimentare cu energie electrică.
Deoarece procesul nostrul tehnologic de prelucrare a apelor uzate este unul mare,
alimentarea totală a procesului este efectuată de la două stații de transformare 6kV-0.4kV de
alimentare cu energie electrică. Stațiile de transformare 6kV-0.4kV sunt devizate pe compartimente
mari de prelucrare a materiai prime.
Prima stație de transformare 6kV-0.4kV este destinată pentru alimentare compartimentului
primar de prelucrare a materiei prime unde tabloul genral de distribuție 1 (TGD-1) răspunde de
alimentarea tehnologii care intră în compartimentul primar de prelucrare a materiei prime inclusiv și
stația noastră de pompare primară nouă.
A doua stație de transformare 6 kV-0.4kV este destinată pentru compartimentul secundar de
prelucrare a materiai prime unde tabloul genral de distribuție 2 (TGD-2) răspunde de alimentarea
tehnologii care intră în compartimentul secundar.
26
Orientândune la compartimentul primar de alimentare cu energie electrică, TGD-1 are
următoarea structură de alimentare cu energie electrică (figura2.8). De la sursa principală PDC-3
din afara teriotoriului sunt conectate două racorduri independente de 6kV la postul de distribuți PD-
35. Postul de distribuție PD-35 este destinat pentru alimentare compartimentului secundar a
procesului tehnologic TGD-2. În afara alimentării PD-35 cu două surse independente de energie
electrică de la PDC-3, acesta este conectat încă altele două surse independente de alimentare cu
energie electrică fiind două generatoare de 0.4kV cu o putere de 957kW și conectate la bornele PD-
35 prin intermediul a două posturi de ridicare a tensiunii până la 6kV asigurând continuitatea
Categorii I de fiabilitate. Fiind respectate condițiile Categorii I de fiabilitate și pentru TGD1 acesta
este conectat prin două racorduri de 6kV, unde unul este conectat de la bornele PD-35, iar celălat
racord de 6kV direct de la bornele PDC-3 (figura 2.8).
Conectarea tabloului TGD-1 cu PDC-3 și PD-35 se face prin intermdediul celulelor moderne
de 6kV a PD-223 (figura 2.9 (a)) aflate în clădirea 223 a Stației de Pompare Primare noi.
a) b)
Figura 2.9 Postrul de distribuție PD-223. a) - Celulele de 6kV; b) - Postul de transformare
6/0.4kV
Deoarece la reconstrucția Stației de Epurare a Apelor Uzate Chișinău a fost orientarea și

spre compartimentul energetic de-a ridica eficienața energetică, siguranța procesului tehnologic și
randamentul stație de epurare. Au fost proiectate și tehnologiile de prelucrare a apelor uzate la
tensiuni joase de alimentare de 0.4kV, respectiv și pompele noastre submersibile (figura 2.7). Unde
celulele de 6kV sunt conectate la două posturi de transformare de 6/0.4kV, cu puterea totală
S=1000kVA pentru asugurarea acestei tensiuni de alimentare a tehnologiilor.
De la posturile de transformare cele două racorduri independente de 0.4kV sunt conectate cu
cu tabloul general de distribuție TGD-1. Celulel de 6 kV și tabloul TGD-1 sunt echipate cu
echipamente moderne de protecție și comutare a producătorilor de nume ABB și EATON.
27
Fiecare din ele având la bază câte două racorduri individuale de alimentare cu energie
electrică, tablourile sunt divizate pe secții. Secțile sunt proietate cu aparate de cumutare AAR
(Anclașarea Automată de Rezervă) a sicțiilor care asigură condițiile de alimentare conform
Categorii I de fiabilitate.
Ca de exemplu în figura 2.10, a) de mai jos este reprezentat secția AAR-ului a tabloului
TGD-1 amplasat în clădirea 223 Stația de Pompare Primară. Deoarece pompele submersibile
calculate sunt de puteri mari și pentru a neglija pierderile în timpul lucrului de distanțe mari față de
sursă și de a ține cont și de factorul economic.
a) b)
Figura 2.10 Postrul de distribuție PD-223. a) – Tablou TGD-1 secția AAR; b) - Tablou TGD-1
celule de distribuție TGD-1
Pompele submersibile sunt proiectate cât mai aproape de sursă fiind alimentate din tabloul
general de distribuție TDG-1. În figura 2.10, b) de mai sus sunt reprezentate celulele de distribuție
pentru toate cinci pompe submersibile.
28
Pentru neglijarea socurilor de curent la pornira pompelor și ridicarea eficienței sistemului de
pompare, pe fiecare linie individuală este proiectat câte un, convertorul static de fregvență care
elimină aceste momente. Pentru dirijarea și controlul pompelor, fizic lângă fiecare pompă este
proiectat câte cu tablou local de comandă care are legătură cu sistemul de control PLC/SCADA.
Figura 2.11 Convertoarele statice de frcvență. Modul de amplasare a Tablourilor Locale de

Comandă a pompelor submersibile
2.3 Dimensionarea sistemului trifazat de alimentare a stașiei de pompare cu CSF-MA

➢ Dimensionarea cablurilor electrice
În urma calculării și selectării pompelor submersibile care asigură volumul de pompare
necesar a apelor uzate. Fiind acționate direct de motoare electrice asincrone trifazate cu paramentrii
tehnici indicați în tabelul 2.1, pentru asigurarea alimentării acestora vom începe calculul de
dimensionare a echipamentelor de protecție, dirijare și a cablurilor electrice.
Selectând tabelul 2.1 divizarea „Date tehnice Motor„ vedem că puterea nominală a
motorului asincron este de Pmax= 224 kW, pentru a determina curentul consumat de sub această
putere și în funcție de care vom alege secțiunea cablului de alimentare, folosim următoarea formulă:
Pa.max 224 1000
I nMA = = = 353.99 A; (2.1)
3 U n  cos   3  400  0.98  93.2
unde:
- I nMA - curentul nominal al motorului asincorn trifazat;
- Pa.max - puterea nominală a motoarelor electrice trifazate;

- cos  - factorul de putere a motorului asincron trifazat. Datorită complectației
sistemului de alimentare cu CSF factorul de putere se ridică până la valoarea de 0.98;
-  - randamentul motorului asincron trifazat
29
Determinând curentul consumabil, conform datelor de catalog a priducătorului alegem tipul
și secțiunea cablului electric. Ținând cont că în sistemul nostrul de alimentare există echipamente de
netezire a parametrilor electrici CSF care sunt sensili la poluări de frecvențe parazitare din exterior,
este necesar ca după CSF să fie ales cablu cu ecran de protecție.
Din catalog vom selecta cablul cu 4 fire de tip NYY-J care va merge de la echipamentele de
protecție (figura 2.10) până la CSF și tip ecranat NYCWY-J după CSF până la tabloul local de
comandă (figura 2.11), doarece pompa subersibiă este în complet cu cablul de alimentare.
a) b)
Figura 2.12 a) Cabluri de forță NYY-J; b) Cabluri de forță NWCWY-J
1 – Conductor de cupru rigid sau multifilar; 2 – Izolație din PVC; 3 – Manta umplere din PVC (
a) sau bandaj); 4 – Manta exterioară din PVC, neagră; 5 – Ecranare din conductori din cupru
așezate spiralat și concentric; [16]
Secțiunea cablului se alege în funcție de curentul admisibil care poate trece prin el din
condițiile de încălzire. Din formula de calcul 2.1 vedem că curentul maximal consumat de sarcină
este I nMA =353.99A, în funcție de acest curent este necesar să respectăm condiția ca:
Iz>Ic (2.2)
unde:
- Iz – curentul admisibil al cablului electric;
- Ic – curentu calcult consumabil de receptor;
Deschidem catalogul producătorului „Simross” [17] selectăm cablurile de forță necesare în
funcțe de condiția 2.2 cu datele tehnice reprezentate în tabelul 2.2 de mai jos:
Tabelul 2.2 [17]
Date tehnice a cablurilor de forță
2
Cablu NYY-J 3x185+1x95rm mm
1 Tensiunea nominală, Uo/U 600/1000 V
2 Tensiunea de încercare, Vac 4000 V

o
4 Domeniul de temperatură, în mișcare/fix, Tmis./fix -5...+70/-20...+70 C
o
5 Temperatura de funcționare, scurtcircuit 160 C
6 Raza de curbă - -
30
7 un conductor, R 15 -
8 mai multe conductoare, R 12 -
9 Infamabilitatea, standart EN 60332-1-2 -
10 Standart cablu VDE 0276 -
Cablu NYCWY-J 3x185+1x95rm mm2

13 Curentul nominal, Iadc 371 A

o
o
16 Durata regim de scurtcircuit maximal, Tsc 5 s

Pământ, în aier, jgheaburi
22 Tip montare cablu -
metalice
Totodată la alegerea curentului admisibil care poate trece prin el se ea în considerați și care
este modalitatea de pozare a cablului, aer/pământ deoarece în funcție de aceste condiții variază
curentul admisibil care poate trece prin cablu spre receptor.Aici modul de poziționare în
aier/pământ, modalitatea de pozare în jgheab, țăvi, aer în pământ are un rol foarte importat.
Deoarece cablurile la transportarea curentului electric, fiind parcurse de curent creează în
jurul înfășurării/conductorului linii proriu-zise de cămp magnetic de dispersie și totodată se închide
în jurul cablului. [18]
Figura 2.13 Interferențele unui cablu, asupra altuia a câmpurilor electromagnetice de dispersie
propriu zise
Interferențele care cad asupra cablurilor în caul nostrul pot fi de două tipuri, interferențe
electromagnetice (EMI) și interferențe radio (RFI) [19]. Cablurile care funcționează în continu se
pot comporta precum o antenă care ceează în jurul lor interferențe poluante se semnale, impulsuri.
Când are loc acest lucru cablurile aflate în apropiere absorb semnalele uniua altuia, unde are loc
31
distorsionarea semnalului care ajunge la receptor. De exemplu în figura 2.14 este reprezentat cazul
când avem un semnal digital care circulă printr-un cablu de transmitere a datelor afalt într-un mediu
poluant de diferite interferențe (zgomote) externe, unde la interacționarea semnalului digital cu
aceste zgomote și în funcție de puterea de influențare a acestora are loc distersionarea semnalului
[19].
Figura 2.14 Semnale destorsionate sub influința zgometelor externe [19]

Aceste surse, zgomote externe, străine de semnale afectează calitatea semnalului care trece
prin cablu spre receptor, creeând dezechilibrări în funcționarea acestuia, mărinduse temperatura de
lucru a cablului și tot o dată cu mărirea temperaturii are loc scăderea curentului admisibil prin cablu
spre receptor (figura 2.15).
Figura 2.15 Curentul admisibil în funcție de temperatură

Pentru a evita toate aceste efecte negative de influențare a semnalelor externe, conform
normativelor se prevede o contrucție a izolație cablului mai simplificată și în funcție de destinația
acestor cabluri se elaborează construcții de izolare simple, flexibile, ecranate, bronate, rezistente la
apă la firg, temperaturi înalte etc.
Conform normelor se stabiește și modul de pozare a cablurilor în jgheab cu distanța necesară
între cabluri pentru a reduce cu cât mai mult posibil interferențele unuia aspra altuia și pentru a
negjlija ridicare temperaturilor de lucru a acestora. În funcție de tipul de pozare a cablurilor în
32
aier/pământ diferă curentul admisibil deoarece temperaturile sunt diferite și în funcție de
multitudinea cablurilor într-un traseu de cabluri se stabilesc coieficienți de corecțiea asupra
curentului admisibil care va trece prin cablu.
Deoarece în cazul nostrul traseele de alimentare vor fi de tip jgheab metalic FeZn perforate
pe orizontală în aier cu dimensiunele 400x50mm2, cu pozare a 5 conductoare în jgheab (figura
2.16), amplasate într-un mediu închis cu temperatura de 20oC, conform normativului NAIE 7 vom
selecta factorii de corecție k pentru calculare deplină a curentului admisibil Iz, unde va fi pe etape.
Figura 2.16 Modul de pozare a cablurilor de forță de alimentare în jgheab metalic perforat fer
zincat
Faza 1. Conform NAIE7, tabelul 1.3.3 selectă factorul de corecție k1 pentru temperatura
mediului ambiant 20oC în care vor fi aplasate cablurile electrice, unde avem k1= 0,92;
Faza 2. Conform NAIE7, tabelul 1.3.12 selectă factorul de corecție k2 pentru modaltatea de
pozare și cantitatea de cabluri în jgheaburi, unde avem k2= 1,0;
Faza 3. Curentul admisibil Iz al cablului conform tabelului 2.2, unde avem Iz=371, A;
Faza 4. Curentul admisibil Iz selectat al cablului de forță conform tabelului 2.2 de mai sus,
Faza 5. Metoda de calcul a curentului admisibil în baza factorilor de corecție selectați:
I z ' = I z  k1  k2 = 371 0.96 1 = 356.16, A (2.3)
Din câte observăm curentul admisibil calculat al cablului electric este de Iz'=356.16, A, unde
curentu calculat Ic=353.99, A, conform relație 2.2 vedem că condiția de trecere se respectă dar
valorile sunt foarte apropiate de nominal une nu avem nici o rezervă, de aceea pentru acesta este
necesar să selectăm o secțiunde mai mare, care să asigure în continuare aceste condiții:
Tabelul 2.3 [17]
Date tehnice a cablurilor de forță
Cablu NYY-J 3x240+1x120rm mm2

o
o
33
Cablu NYCWY-J 3x240+1x120rm mm2

13 Curentul nominal, Iadc 371 A

o
o
16 Durata regim de scurtcircuit maximal, Tsc 5 s
22 Tip montare cablu Pământ, în aier, jgheaburi -
Efectuând o recalculare a curentului admisibil Iz în funcție de condițiile de mai sus, avem:

I z '' = I z  k1  k2 = 436  0.96 1 = 418.56, A (2.4)
Reeșind din ultimul calcul observă că curentul admisibil Iz'' este de 418.56, A, ceea ce
satisface condiția 2.2 și rezerva cablului până la nominal este satisfăcătoare:
Iz”=418.56, A>Ic=353.99, A (2.5)
➢ Calculul pierderilor de tensiune

După alegerea secțiunii cablului în funcție de toate condițiile necesare pentru a asigura alimentarea
pompelor submersibile, este necesar ca cablurile să mai fie verificate după pierederile de tensiune
care au loc în urma consumului curentului admisibil calculat și în funcție de lungimea totală a
cablului.
În cadrul Stației de Epurare a fost pusă condiția ca pierderile de tensiune să nu depășească
mai mult de ∆U=3% pentru a menține parametrii superiori de alimentarea receptorilor.
Determinarea căderii de tensiune maximă admisibilă în volți cu condiția ∆U=3%:
U (%) U 3  400
U (V) = = = 12.0, V (2.6)
100 100
Determinarea căderii de tensiune maximă admisibilă în volți se efectuiază în baza formulei
de mai jos, cu condiția de a nu depăși 12.0, V:
U (V) = 3  I c  L  (r 0  cos  + x0  sin  ) (2.7)
34
unde: ∆U – variația pierderii de tensiune;
Ic – curentul calculat consumat de sarcină;
L – lungimea cablului. Este luată lungimea cablului de alimentare pentru M3;
r0 – componenta rezistenței active a cablului. O putem găsi prin metoda de calcul care poate
fi cu mici abateri în funcție de metoda de producere sau o putem găsi direct de la
producător, unde pentru cablul cu secțiunea de 3x240+1x120mm2 fiind de
r0=0.0754Ω/km [17];
x0 – componenta rezistenței inductive a cablului. O putem găsi prin metoda de calcul care
poate fi cu mici abateri în funcție de metoda de porducere sau o putem găsi direct de la
producător, unde pentru cablul cu secțiunea de 3x240+1x120mm2 fiind de
x0=0.072Ω/km [17];
Având toate datele de calcul necesare, le introducem în formula 2.7 unde obținem:
U (V) = 3  I c  L  (r 0  cos  + x 0  sin  ) =
(2.8)
3  353.99  0.054  (0.0754  0.98 + 0.072  0.2) = 2.81,V  12,V
Determinare a căderii de tensiune maximă admisibilă în procente:
U (V) 2.81
U (%) = 100 = 100 = 0.70, % (2.9)
400 400
Luând în considerație și căderea de tensiune pe cablul de alimentare a TGD-ului de la
tronsformator în funcție de secție avem , Secția 1 ∆U=0.08%, și Secția 2 ∆U=0.15%. Toate căderile
de tensiune se sumează de la transformator până la ultiumul receptor, unde avem ∆U(%)=0.85 %.
Metoda de calcul este luată pentru toate liniile de alimentare a tuturor tehnologiilor inclusiv
a pompelor submersibile M1, M2, M3, M4, M5, unde avem:
Figura 2.17 Valorile pierderilor de tensiune pentru fiecare pompă submersibilă
35
➢ Dimensionarea echipamentului de protecție
După determinarea tuturor parametrilor cablurilor pentru alimentarea sigură a receptorilor

vom selecta echipamentul de protecție, care va asigura limitarea supracurenților receptorilor și
supracurenților care vor cădea pe cablul de alimentare.
Din catalogul producătorului „EATON” selectă automatul de protecție tip NZMC3-A500

[20], cu curent de protecție Ir reglabil, unde este necesar ca să fie îndeplinite condițiile de protecție
I r  I z '' și I r  Ic . Pentur păstrarea condiției de protecție a automatului folosim curentul reglabil
Ir=400A la un coieficient de reglare kr=0.8, unde avem I r = 400, A  I z '' = 418.56, A și
I r = 400, A  I c = 353.99, A (condiția se respectă).
După selectarea protecției echipamentului în continuare vom selecta de la producătorul

„ABB” convertizoarele statice de frecvență (CSF) care vor asigura pornirea lină a motoarelor
ridicând eficiența energetică a sistemului, factorul de putere a motoarelor asincrone trifazate și
neutralizând șocurile de curent care pot polua rețeaua la pornirea motoarelor.
Ținând cont că puterea nominală a motoarelor asincrone este Pn=224 kW și CSF se
clasificânduse pe trepte în funcție de puterea necesară, vom selecta CSF cu treapta Pn=250 kW tip
ACS580-01-430A-4 care va avea și porturile necesare de comunicare cu SCADA. Înaintea CSF
(figura 2.11) va fi montată încă o protecție doblă din siguranțe fuzibile cu un curent nominal de
Inf=900, A care va asigura o protecție dublă a supracurentului de comutare pentru convertizor și
deoarece acestea sunt montate în cutie de siguranțe, vor avea rolul de-a întrerupe circuitul în caz de
necesitate, în așa mod elaborând linia de alimentare, protejapă pentru pompele submersibilie
acționate de motoarele asincrone trifazate.
După calculul și dimensionarea liniilor de alimentare a pompelor submersibile este necesar
ca să dimensionăm sistemul de alimentare superior adică TGD1 în funcție de puterea (figura 2.11)
sumară consumată de receptori conectați la șinele tabloului TGD1. De aceea vom determina puterea
consumabilă de lucuru prin intermediul coieficienților de utilizare ku a receptorilor.
Sistemul nostrul de pompare este prevăzut pentru un regim de funcționare 3/2 adică trei
pompe sunt funcționabile, iar două sunt în rezervă. Deoarece procesul tehnologic de prelucrare a
apelor uzate este continuu coieficiuentul de utilizare ku=1. Știind puterea nominală a pompelor
Pn=224 kWh, obținem:
Ptot = ku  Pn1 + ku  Pn 2  ku  Pn3 = 1 224 + 1 224 1 224 = 672.0, kWh (2.10)
Puterea totală obținută în urma a 3 pompe este de Ptot1=672.0, kWh. Ținând cont că la
funcționarea pompelor în regim maximal, puterea maximă absorbită de o pompă este de
36
Pmax.a=184.33 kW (tabelul 2.1) ceea ce nu încarcă motoarele la maxim, lăsând o rezervă pentru o
perioadă mai lungă de viață, ku se modifică, adică se calculează după relația de mai jos:
Pmax.a1 184.33
ku 1 = = = 0.82 (2.11)
Pn1 224
din relați 2.6 am obținut k1=0.82 utilizând și k1 în relația 2.10 obținem:

Ptot1 = (ku  Pn1 + ku  Pn 2  ku  Pn3 )  ku1 = (1 224 + 1 224 1 224)  0.82 = 551.04, kWh (2.12)
Puterea consumată a pompelor submersibile determinată prin intermediul coieficienților de

utilizare este de Pc=551.04, kWh.
Ținând cont că din TGD1 mai sunt alimentați receptori, puterea totală/avarie de consum pe
el va fi de Pctot=812.87, kWh (în cazul cel mai rău), iar puterea instalată este Pi=1505.74 kW, unde
utilizând relația 2.1 curentul calculat total va fi Ictot=1222.19, A și Ii=2263.97, A.
Știind curentul consumat de TGD1 Ictot=1222.19, A în regim de avarie, cînd o secție este
deconectată și toată puterea cade pe un transformator, putem selecta echipamentul de protecție care
va asigura protecția liniilor de cabluri care alimentază secția TGD-ul și de-a limita curenții de
suprasarcină a transformatoarelor 6/0.4kV.
Efectuând metoda de calcul de mai sus pentru determinare secțiunii cablurilor de forță cu
respectarea tuturor condițiilor de până acum. Cablurile de alimentare pentru tabloul TGD-1 sunt de
tip NYY-O 1x(4x240)mm2 pentru o fază cu un nominal sumar Insum=1744, A. Curentul admisibil Iz1
pentru aceste cabluri în paralel este Iz1=1674.24, A cu căderile de tensiune pe cablu în regim de
avarie ∆Ua(%)=0.27 %.
Respectând condițiile I r  I z1 și I r  Ictot vom selecta automatul de intare de tip IZMX40B3-
V20W1, In=2000A cu Ir reglabil IrI=800-2000, A, utilizând coieficient de reglare kr=0.75 curentul

IrI=1500, A [33].
Ținând cont că sistemul nostrul de alimentare este proiectat Categoriei I de fiabilitate avem
spre dimensionare și automatul se secționare (AAR) care îl vom selecta de tip IZMX16B3-V16W1,
In=1600A cu Ir reglabil IrS=640-1600, A, utilizând coieficient de reglare kr=1.0 curentul IrS=1600, A
[34].
Selectând automatul de intrare cu curentul de protecție Ir=1500, A și automatul de secționare
cu curentul de protecție Ir=1600, A, vom compara datele selectate cu condițile unde avem
I rI = 1500, A; I rS = 1600, A  I z1 = 1674.24, A și I rI = 1500, A; I rS = 1600, A  Ic = 1222.19, A condiția se
respectă.
37
➢ Calculul curenților de scurtcircuit
După dimensionarea liniilor de cablu, echipamentului de protecție, echipamentului de
dirijare, este necesar să calculăm curentul de scurtcircuit al trasformatorului pentru a verifica
selectivitatea echipamentelor de protecție și protecția acestora la scurtcircuit.
La calcularea curenților de scurtcircuit este necesar ca să aflăm toate rezistențele active și
inductive care pot cade pe linia de alimentare până la ultimul receptor, adică pe linia de alimentare
de pe partea Mdium Voltage (MV) și Low Voltage (LV).
La etapa dată se ea în considerație rezistențele active și inductive a tuturor echipamentelor
de comutare a liniei dată, pentru a vedea care este curentul de trecere de scurtcircuit în punctul ce-l
mai îndepărtat de la sursă, în cazul nostrul fiind pompele submersibile și dacă va acționa protecția
asupra curentului de scurcircuit în acel loc îndepărtat ca să protejeze cablurile și însuși instalația.
Calcularea curenților de scurtcircuit vor fi executate treptat în modul următor:
Faza 1. Elaborarea schemei structurală echivalentă de succesiune directă și homopolară
Figura 2.18 Schema echivalentă de calcul a curenților de scurtcircuit trifazați și monofazați

Faza 2. Determinarea componentei active și inductive a sistemului de alimentare pe partea
de MV
La determinarea impendanței totale pentru calcularea curentului de scurtcircuit se ea mereu
calea ce-a mai lungă și complicată. Deoarece cu cât crește lungimea traseului și interacționează cu
diferite aparate de comutare/măsurare sau diferă materialul conductorului cu atât se ridică
impendanța traseului unde se majorează pierderile care scad parametrii electrici.
Deoarece transformatoarele noastre de coborâre a tensiunii sunt conetatate direct la rețeaua
sistemului de alimentare cu o sursă de tensiune constantă pe reactanță inductivă (Xc) echivalentă a
38
sistemului [20]. Este necesar ca mai întâi de toate să derminăm reactanța inductivă minimă și
maximă în funcție de curenții de scurtcircuit trifazați a sistemului, traseului întreg de conectare
TGD-1.
Calculularea reactanței inductive xc.min/max a sursei de tensiune constantă 6 kV și a întregului
traseu de alimentare o vom executa pe baza structurii racordului R1 de alimentare (figura 2.8).
Deoarece metoda de calcul este asemănătoare pentru ambele cazuri, ne vom orienta pe
calcularea reactanței inductive minime a sistemului.
Știind că curentul minim de scurtcircuit trifazat de deconectre a intrerupătorului pe partea de
medie tensiune este Isc(3).min=13.84,kA, în baza relației de mai jos vom determina reactanța inductivă
minimă a sistemului:
U c.EX 6.3
X'c.min = = = 0.262,  (2.13) [25]
3  I sc.(3) EX 3 13.84
Determinând Xc.min este necesar de determinat și reactanța inductivă a cablului de alimentare

Xcab (R1) de la sursă, până la transformatoarele TGD1 (figura 2.8). Racodului 1 este structurat în
două părți, cablul din aluminiu АСБ 3x240, L1=1.88, km (PDC3-PD35) și cablul din cupru
N2XS(F)2Y 3+(1x240), L2=0.610, km (PD35-PD223, figura 2.8).
Dacă linia de alimentare a cablului are o lungime mai mare de 1 km este necesar să ținem
cont nu numai de rezistențele inductive, dar și cele active a cablurilor [20].
Impendanța totală a racordului 1 de alimentare se determină în modul următor. Din catalogul
producătorului selectăm datele tehnice de calcul a impendanței cablurilor АСБ 3x240mm2 cu
R’1=0.129 Ω/km, X’1=0.075 Ω/km [22] și cablul N2XS(F)2Y 3+(1x240)mm2, R’1=0.0754 Ω/km,
X’1=0.11 Ω/km [23].
Având selectate datele tehnice de calcul a cablurilor putem determina impendanța ambelor
cabluri în relațiile de ami jos:
Componenta acivă R1CE1 a cablului АСБ 3x240mm2:
R1CE1 = R '1 L1 = 0.129 1.88 = 0.242,  (2.14)
Componenta inductivă X1CE1 a cablului АСБ 3x240mm2:
X1CE1 = X '1 L1 = 0.075 1.88 = 0.141,  (2.15)
Componenta acivă R1CE2 a cablului N2XS(F)2Y 3+(1x240)mm2:

R1CE 2 = R '1 L2 = 0.0754  0.61 = 0.045,  (2.16)
Componenta inductivă X1CE2 a cablului АСБ 3x240mm2:

X1CE 2 = X '1 L2 = 0.11 0.610 = 0.067,  (2.17)
În urma determinării componentelor inductive X și active R este necesar de-a determina
suma componentelor rezistive care cad pe racordul 1 de alimentare până la TGD1:
39
Suma componentei active Rc∑:
Rc  = R1CE1 + R1CE 2 = 0.242 + 0.045 = 0.288  (2.18)
Suma componentei inductive X∑min:

X c  min = X 'c.min + X1CE1 + X1CE 2 = 0.262 + 0.141 + 0.067 = 0.47,  (2.19)
După determinarea componintelor rezisteive sumare Xc∑min și R1∑ a sistemului care cad pe
racordul 1 de alimentare până la transformatorul de coborâre a tensiunii. Este necesar ca să trecem
(convertim) aceste componente pe partea de joasă tensiune (LV) a transformatorului, pentru a putea
efectua calcularea deplină a curentului de scurcircuit trifazat.
Metoda de trecere a componentei active Rc∑:
2
 Un   400 
2
Rc = Rc    T . IN  10 = 0.288  
3
 10 = 1.163, m
3
(2.20) [25]
 Un   6300 
 T . EX 
Metoda de trecere a componentei inductive Xc.min∑:
2
 Un   400 
2
X c.min = X c.min    T . IN   103

= 0.47    10 = 1.898, m
3
(2.21) [25]
 Un   6300 
 T . EX 
unde: Rc - componenta activă a sistemului;
Xc- componenta inductivă a sistemului;
Rc, Rc∑ - componenta activă, sumară;
Xc, Xc∑ - componenta inductivă, sumară;
U nT . EX - tensiune nominală a transformatorului pe partea MV;
U nT . IN - tensiune nominală a transformatorului pe partea LV;
Nota: Componenta activă și inductivă minimă/maximă de trecere a sistemului este Rc=1.163, mΩ și

Xc.min=1.898, mΩ, Xc.max=1.547, mΩ.
Faza 3. Determinarea componentelor active și inductive pe partea LV

Ținând cont de condițiile GOST-lui 28249-93 pentru calcularea curenților de scurtcircuit în
instalațiile electrice până la 1 kV este necesar ca să fie luate în calcul următoarele [20]:
- rezistențele inductive ale tuturor elementelor unui circuit în scurtcircuit, inclusiv
transformatoare de putere, conductorilor, transformatoare de curent, reactoare,
bobinele de curent ale întrerupătoarelor;
- rezistențele active ale elementelor de circuit scurtcircuitate;
- rezistențele active ale diferitelor contacte și conexiuni de contact;
- rezistența arcului electric în punctul de scurtcircuit;
40
- modificarea rezistenței active a conductoarelor circuitului în scurtcircuit datorită
încălzirii acestora în timpul scurtcircuitului;
Determinarea componetelor active și inductive a traseului de alimentare o vom efectua-o de
la transformator, inclusiv a transformatorului de putere, contactelor, barelor, aparatelor de comutare,
măsurate cablurilor electrice până la ultimul receptor, conform schemei echivalente elaborată
(figura 2.8) după cazul nostru.
Doarece metoada de calcul este egală pentru toți receptorii, pentru exemplu vom selecta
pompa submersibilă M3 (figura 2.8).
Faza 3.1 Rezistența activă și inductivă a transformatorul de putere +T2

Conform schemei echivalente din figura 2.18 vom începe calcularea comonentelor active R
și inductive X începând cu transformatorul de coborâre a tensiunii. În tabelul 2.3 de mai jos sunt
prezentate datele tehnice ale transformatorului de putere, necesare pentru efectuarea calculului.
Tabelul 2.3 [28]
Date tehnice a transforamtoarelor de putere
Date inițiale Date calculate
Denumire U nT . IN , Psc, Uk, R1T, X1T, R0T, X0T,
după schemă Tip Conexiune S, kVA
V kW % mΩ mΩ mΩ mΩ
TM-
T1 ∆-Y 1000 6000 12.2 5.5 1.952 8.850 1.952 8.850
1000/10
În cazul dat componentele rezistive se împart în două grupe. Deoarece alimentarea cu
energie electrică a instalației electrice până la 1 kV este efecutată de la sistemul de alimentare
printr-un transformator de coborâre [20], componetele rezistive se calculează pe baza segvenței
directe (inversă) și zero, unde vom avea componenta directă R1, X1 pentru circuitele trifazate și
componenta zero R0, X0 pentru circuitele monofazate. Rezistenața activă și inductivă a secvenței
directe a transformatorului de putere în mΩ, la partea de joasă tensiune a rețelei, se calculează
conform relațiilor de mai jos [20]:
Rezistența activă R1T a transformatorului:
Psc.n U nT . IN 2 12.2  4002
R1T = = = 1.952, m (2.22) [24]
ST .n 2 10002
Reactanța inductivă X1T a transformatorului:

2
 100  Psc.n  U nT . IN  100 12.2  0.4
2 2 2
X1T = uk − 
2
   10 4
= 5.52
−    104 = 8.580, m (2.23) [24]
 S T .n  ST .n  1000  1000
unde: R1T – rezistența activă a secvenței dierecte a transformatorului, mΩ;
41
X1T – reactanța inductivă a secvenței dierecte a transformatorului, mΩ;
U nT . IN – tensiune nominală a transformatorului pe partea LV, kV;
ST .n – puterea totală nominală a transformatorului, kVA;
uk – tensiunea de scurcircuit a transformatorului, %;
Psc.n – pierderile de scurcircuit a transformatorului, kW;

Nota: Rezistenața activă și inductivă a secvenței zero a transformatorului de putere cu înfășurările
conectate conform schemei ∆/Y0 se eau egale cu rezistențele active și inductive ale secvenței
pozitive [24].
Faza 3.2 Rezistența activă a contactelor de conectare a cablurilor
Aceste date tehnice sunt reglementate în normativele specializate acestor compartimente de
calcul. Conform GOST-lui 28249 – 93, tabelul 17 vom selecta rezistența respectivă de contact la
conectarea cablului S=240mm2 care vor fie egale pentru toate porțiunele Rk1, Rk2, Rk3, Rk4, Rk5:
Rk = 0.012, m (2.24) [24]
Faza 3.3 Rezistența activă și inductivă a cablurilor CE3

Rezistența activă și reactanța inductivă a secvenței directe și zero a cablului NYY-O
4x(1x240)mm2 se eau conform indicațiilor producătorului Ω/km [17]:
Rezistența activă R1CE3 a secvenței directe a cablului S=240mm2, cu lungimea LCE3=22 m:
R '1CE 3  LCE 3 0.0754  22
R1CE 3 = R '1CE 3 ,  / km  = 0.0754,  / km  = 0.413, m / m (2.25)
Ncab.CE 3. p 4
Reactanța inductivă X1CE3 a secvenței directe a cablului S=240mm2, cu lungimea LCE3=22 m:

X '1CE 3  LCE 3 0.072  22
X1CE 3 = X '1CE 3 ,  / km  0.072,  / km  = 0.396, m / m (2.26)
Ncab.CE3 p 4
Deoarece rezistențele active și inductive a secvenței zero nu sunt date de producător le vom
determina după relația de mai jos:
Rezistența activă R0CE3 a secvenței zero a cablului S=240mm2, cu lungimea LCE3=22 m:
( R1CE3. f + 3  R1CE 3. N )  LCE 3 (0.0754 + 3  0.0754)  22
R0CE 3 = = = 1.658, m (2.27)[29]
Ncab. p 4
Reactanța inductivă X0CE3 a secvenței zero a cablului S=240mm2, cu lungimea LCE3=22 m:
( X1CE 3. f + 3  X1CE 3. N )  LCE 3 (0.072 + 3  0.072)  22
X 0CE 3 = = = 1.584, m (2.28)[29]
Ncab. p 4
unde: R1CE3 – rezistența activă a secvenței dierecte a cablului de alimentare CE3 (Cablu Electric,
figura 2.18), seletată din catalogul producătorului R’1cab=0.0754, mΩ;
42
X1CE3 – reactanța inductivă a secvenței dierecte a cablului de alimentare CE3 (Cablu
Electric, figura 2.18), seletată din catalogul producătorului X’1cab=0.072, mΩ;
R0CE3 – rezistența activă a secvenței zero a cablului de alimentare CE3, mΩ;
X0CE3 – reactanța inductivă a secvenței zero a cablului de alimentare CE3, mΩ;
R1CE3.f – rezistența activă a secvenței dierecte cablului de fază CE3, mΩ;
X1CE3.f – reactanța inductivă a secvenței dierecte cablului de fază CE3, mΩ;
R1CE3.N – rezistența activă a secvenței dierecte cablului neutru CE3, mΩ;
X1CE3.N – reactanța inductivă a secvenței dierecte cablului neutru CE3, mΩ;
LCE3 – lungimea cablurilor de alimentare CE3, mΩ;
Ncab.p – numărul de cabluri conectate în paralel.
Faza 3.4 Rezistența activă și inductivă a bobinelor întreruptoarelor AP1
Deoarece automatele de protecție se bazează pe protecție termică și electromagnetică unde la
râdul lor sunt construite din elemente bimetalice și bobini electromagnetice, fiind propagarea de un
curent maxim de declanșare, în circuitul acestuia se întâlnesc rezistențe active și inductive ale
bobinei declanșatorului și contactelor acestora.
Rezistențele întâlnite în circuitul de protecție a automatului sunt egale atât pentru secvențe
directe cât și pentru cele zero.
Conform GOST-lui 28249 – 93, tabelul 21 vom selecta rezistențele active și inductie a
bobinei și contectelor întrerupătorului AP1 figura 2.18 cu curentul nominal In=1600, A [20]:
Rcb.AP1 = 0.14, m; X cb.AP1 = 0.08, m; (2.29)
unde: Rcb.AP1 – rezistența activă a bobinei și contactelor întrerupătorului automat AP1, mΩ;
Xcb.AP1 – reactanța inductivă a bobinei și contactelor întrerupătorului automat AP1, mΩ;
Faza 3.5 Rezistența activă și inductivă a barelor de colectare B1

Datele tehnice necesare de calcul pentru rezistențele active și inductive ale secvenței directe
și zero pot fi luate direct de la producător sau în conformitate GOST-ul 28249 – 93, tabelul 3 în
funcție de materialul și dimensiunile barelor colectoare selectăm pentru barele cu curentul nominal
In=1600, A [20]:
Rezistența activă R1B1 și reactanța inductivă X1B1 a secvenței directe a barelor colectoare:
R1B1 = 0.03, m; X1B1 = 0.014, m; (2.30)
Rezistența activă R0B1 și reactanța inductivă X0B1 a secvenței zero a barelor colectoare:
R0 B1 = 0.037, m; X 0 B1 = 0.042, m; (2.31)
43
Faza 3.6 Rezistența activă și inductivă a bobinelor întreruptoarelor AP2
Conform GOST-lui 28249 – 93, tabelul 21 vom selecta rezistențele active și inductie a
bobinei și contectelor întrerupătorului AP2 figura 2.18 cu curentul nominal In=500, A [24]:
Rcb.AP2 = 0.54, m; X cb.AP2 = 0.15, m; (2.32)
unde: Rcb.AP2 – rezistența activă a bobinei și contactelor întrerupătorului automat AP2, mΩ;
Xcb.AP2 – reactanța inductivă a bobinei și contactelor întrerupătorului automat AP2, mΩ;
Faza 3.7 Rezistența activă și inductivă a cablurilor CE4

Rezistența activă și reactanța inductivă a secvenței directe și zero a cablului NYY - J
NYCWY-J 3x240+1x120mm2 se eau conform indicațiilor producătorului Ω/km [17]:
Rezistența activă R1CE4 a secvenței directe a cablului S=240mm2, cu lungimea LCE4=52 m
(figura 2.17 2.18):
R1CE 4 = R '1CE 4 ,  / km  R '1CE 4  LCE 4 = 0.0754,  / km  0.0754  52 = 3.910, m / m (2.33)
Reactanța inductivă X1CE4 a secvenței directe a cablului S=240mm2, cu lungimea LCE4=52 m:
X1CE 4 = X '1CE 4 ,  / km  X '1CE 4  LCE 4 = 0.072,  / km  0.072  52 = 3.744, m / m (2.34)
Rezistența activă R0CE4 a secvenței zero a cablului S=240mm2, cu lungimea LCE4=52 m:

R0CE 4 = ( R1CE 4. f + 3  R1CE 4. N )  LCE 4 = (0.0754 + 3  0.153)  52 = 27.788, m (2.35) [29]
Reactanța inductivă X0CE4 a secvenței zero a cablului S=240mm2, cu lungimea LCE4=52 m:

X 0CE 4 = ( X1CE 4. f + 3  X1CE 4. N )  LCE 4 = (0.072 + 3  0.073)  52 = 15.184, m (2.36)[29]
unde: R1CE4 – rezistența activă a secvenței dierecte a cablului de alimentare CE4 (figura 2.18),
seletată din catalogul producătorului R’1cab=0.0754 și R1CE3.N=0.153, mΩ;
X1CE4 – reactanța inductivă a secvenței dierecte a cablului de alimentare CE4 seletată din
catalogul producătorului X’1cab=0.072 și X1CE3.N=0.073, mΩ;
R0CE4 – rezistența activă a secvenței zero a cablului de alimentare CE4, mΩ;
X0CE4 – reactanța inductivă a secvenței zero a cablului de alimentare CE4, mΩ;
R1CE4.f – rezistența activă a secvenței dierecte cablului de fază CE4, mΩ;
X1CE4.f – reactanța inductivă a secvenței dierecte cablului de fază CE4, mΩ;
R1CE4.N – rezistența activă a secvenței dierecte cablului neutru CE4, mΩ;
X1CE4.N – reactanța inductivă a secvenței dierecte cablului neutru CE4, mΩ;
LCE4 – lungimea cablurilor de alimentare CE4 (pentru exemplu M3), mΩ;
44
Efectuând calcularea a tuturor componentelor rezistive a traseuluiu de alimentare +T2 – M3
vom selecta toate datele calculate a fiecărui a fiecărei componente de pe traseul de alimentare în
tabelul 2.4 de mai jos:
Tabelul 2.4
Date calculate a componentelor active/inductive
După Tip R1, X1, R0, X0,
Descriere
schemă mΩ mΩ mΩ mΩ
PDC3- Rezistența activă a surei de alimentare
- 1.163 - - -
PD35/ Rc (de sistem)
PDC3- Reactanța inductivă a surei de alimentare
- - 1.898 - -
PD35/ Xcmin (de sistem)
PDC3- Reactanța inductivă a surei de alimentare
- - 1.548 - -
PD35/ Xcmax (de sistem)
Rezistențele active/inductive a
+T2/RT, XT TM-1000/10 1.952 8.580 1.952 8.580
transformatorului
Rezistența activă de contact a cablului
CE3/Rk.CE3 - 0.012 - 0.012 -
electric
CE3/RCE3, Rezistențele active/inductive ale cablului NYY-J
0.413 0.396 1.658 1.584
XCE3, electric de forță 4x(1x240)mm2
AP1/ RAP1, Rezistențele active/inductive ale bobinei IZMX16B3-V16W-
0.14 0.08 0.14 0.08
XAP1, și contactelor automatului de protecție 1, In=1600
B1/ RB1, Rezistențele active/inductive ale barelor
In=1600, A 0.030 0.014 0.037 0.042
XB1, colectoare
Rezistența activă de contact a cablului
CE4/Rk.CE4 - 0.012 - 0.012 -
electric
AP2/ RAP2, Rezistențele active/inductive ale bobinei NZMC3-A500,
0.54 0.15 0.54 0.15
XAP2, și contactelor automatului de protecție In=500
CE4/RCE4, Rezistențele active/inductive ale cablului NYY-J/NYCWY-J
3.910 3.744 27.788 15.184
XCE4, electric de forță 3x240+1x120mm2
Faza 4. Calculularea curenților de scurtcircuit Isc

Calcularea curenților de scurtcircuit se efectuiază cu scopul de-a putea efectua selectarea și
testarea echipamentelor electrice de protecție supuse condițiilor curentului de scurtcircuit,
verificarea selectivității ale acestora, selectarea dispozitivelor de comutare, a reglajelor de protecție
prin relee și a dispozitivelor de împământare[24].
În urma calculării curenților de scurtcircuit, conform GOST-lui 28249-93 pentru calcularea
curenților de scurtcircuit în instalațiile electrice până la 1 kV este necesar ca la finele calculelor să
ajungem la determinarea [24]:
45
- Valorilor inițiale a componentei periodice a curentului de scurtcircuit, Isc;
- Componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit, ia0;
- Curentului de șoc de scurtcircuit, Iscș;
- Valorii efective a componentei periodice a curentului de scurtcircuit la un moment de
timp arbitrar, până la timpul estimat de deschidere a circuitului deteriorat.
Metoda de calcul a curenților de scurtcircuit va fi efectuată în baza sechemei electrice
echivalente cu succesiune directă și homopolară din figura 2.18. Unde vom începe cu calcularea
curenților de scustcircuit care au loc în transformatorul de coborâre a tensiunii, a curenților care
ajung la barele colectoare TGD1 și a curenților care ajung la ultimul receptor (pentru exemplu
pompa submersibilă M3).
Faza 4.1 Calculularea componentelor curenților de scurtcircuit Isc în punctul 1 la transformator

În cazul când avem o instalație alimentată de la sistemul de alimentare până la 1 kV printr-un
transformator de cobrâre a tensiunii, valoarea efectivă inițială a componentei periodice a curentului
de scurtcircuit minim și maxim se determină confrom relației de mai jos:
Un
I (3) sc.min = ,A (2.37)[30]
3  Z  (3)
Determinarea valoarii efective inițiale a componentei periodice a curentului de scurtcircuit

minim și maxim se efectuiază cu scopul de-a verifica rezistența echipamentelor de protecție și
comutare spre uzură la curenții de scurtcircuit trifazați și de șoc în anumite perioade de timp care
sunt determinați în baza valorilor componentelor active și inductive a secvențeii directe.
Totodată și la verificarea selectivități echipamentelor de protecție, timpului de deconectare a
circuitelor în momentul de timp când are loc apariția curenutului de scurtcircuit, care se efectuiază
în baza determinări valorii componetei periodice a curentului scurtcircuit minim și maxim
monofazat determinat în baza componetelor active și inductive a secvenței homopolare.
Pentru determinarea curentului de scurtcircuit trifazat minim I(3)sc.min mai întâi de toate este
necesar ca să determină impendanța transformatorului care este compusă din componenta activă R
și componenta inductivă X determinate în tabelul 2.4.
Deoarece transformatorul de putere este componenta de bază a sistemului de alimentare
0.4kV, de la care începe creșterea impendanței sumare în funcțe de lugimea traseului până la
receptor și unde se întâlnesc curenții ce mai mari. Vom determina impendanța sumară Z(3)∑ dintre
sistemă și transformator pentru a putea determina componenta periodică efectivă a curentul de
scurtcircuit trifazat I(3)sc, monofazat I(1)sc și a transformatorului în punctul 1 (figura 2.18) pentru a
putea vedea valorile acestora.
46
Determinarea completă a componentelor de scurtcirucuit care includ și componenta
aperiodică și a curentului de șoc, o vom efectua în punctul 2 de scurtcirucit pentru a include în
calcul și componentele rezistive a liniei de alimentare CE3 de la transformator +T1 până la tabloul
TGD1, barele colectoare.
Rezistența activă sumară R1∑1 dintre punctele PDC3 și +T2 (figura 2.18):
R11 = Rc + R1T = 1.163 + 1.952 = 3.115, m (2.38)
Reactanța inductivă minimă sumară X1min∑1 dintre punctele PDC3 și +T2:

X1min 1 = X c.min + X1T = 1.898 + 8.580 = 10.479, m (2.39)
Reactanța inductivă maximă sumară X1max∑1 dintre punctele PDC3 și +T2:

X1max 1 = X c.max + X1T = 1.547 + 8.850 = 10.128, m (2.40)
Determinând componentele ative și inductive sumare a secvenței directe, putem determina

impendanța minimă și maximă sumară:
Impendanța minimă sumară trifazată Z(3)min∑1:
Z (3) min 1 = R112 + X1min 12 = 3.1152 + 10.4792 = 10.932, m (2.41)
Impendanța maximă sumară trifazată Z(3)max∑1:
Z (3) max 1 = R112 + X1max 12 = 3.1152 + 10.1282 = 10.596, m (2.42)
introducând datele din relația 2.41 și 2.42 în relația 2.37 obține valoarea efectivă a componentei
periodice curentului de scurtcircuit trifazat minim și maxim în punctul 1, unde avem:
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit minim trifazat I(3)sc.min1:
Un 400
I (3) sc.min1 = = = 21.124, kA (2.43)
3  Z min 1
(3)
3 10.932
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit maxim trifazat I(3)sc.max1:

Un 400
I (3) sc.max1 = = = 21.793, kA (2.44)
3  Z max 1
(3)
3 10.596
Determinarea valorii efective a componetei periodice a secvenței homopolare pentru

calcularea curentului de scurtcircuit monofazat în instalațiile electrice până la 1 kV se efectuiază în
baza relației 2.37.
Pentru determinarea valorii efective a componetei periodice a secvenței homopolare pentru
calcularea curentului de scurtcircuit monofazat este necesar să determinăm mai întâi impendanța
secvenței homopolare din suma componentelor active și inductive, doarece acestea sunt egale cu
componetele din scvența directă, vom ave:
Impendanța secvenței homopolare monofazată a transformatorului Z(1)T:
47
1
Z (1)T =  (2  R1T + R0T )2 + (2  X 1T + X 0T ) 2 = (2 1.952 + 1.952) 2 + (2  8.850 + 8.850) 2 = 8.800, m (2.45)
3
introducând datele din relația 2.45 în relația 2.37 obține valoarea efectivă a componentei periodice a
curentului de scurtcircuit monofazat în punctul 1, unde avem:
Un 400
I (1) sc.1 = = = 26.243, kA (2.46)
3Z T
(1)
3  8.800
Faza 4.2 Calculularea componentelor curenților de scurtcircuit Isc în punctul 2 la TGD1

La etapa dată vom efectua determinarea completă a componentelor de scurtcircuit de la
transformatorul +T2 până la barele colectoare a tabloului TGD1, adică determinarea componentei
periodice, aperiodice și curentului de șoc a curenților de scurtcircuit trifazați minimi și maximi.
Aceasta efectuânduse pentru dimensionarea și verificarea rezistențe la uzură în funcție de
curenții de șoc (curentul maxim de impuls Ii.max) a automatului principal de intrare și a celui de
secționare respectânduse condiția 2.47, și a timpului de comutare a curentului de scurtcircuit
trifazat.
Ii.max<Icu (2.47)
unde: Ii.max – curentul șoc/impuls de scurtcircuit trifazat;
Icu – capacitatea maximă de rupere/comutare a automatului de protecție.
Totodată și determinarea componentei periodice a curenților de scurtcircuit monofazat
minim și maxim pentru verificarea selectivității echipamentului de protecție și timpului de
deconectare a curentului de scurtcircuit monofazat.
Determinarea valorilor efective a componentei periodice a curenților de scurtcircuit trifazat
în funcție de valorile calculate a componentelor rezistive din tabelul 2.4:
Rezistența activă sumară R1∑2 dintre punctele +T2 și TGD1 (figura 2.18):
R1 2 = Rc + R1T + Rk1.CE 3 + R1CE 3 + Rk 2.CE 3 + Rcb. AP1 + Rk 3.CE 3 + R1B1 =
(2.48)
1.163 + 1.952 + 0.012 + 0.413 + 0.012 + 0.14 + 0.012 + 0.030 = 3.734, m
Reactanța inductivă minimă sumară X1min∑2 dintre punctele +T2 și TGD1:

X 1min  2 = X c.min + X 1T + X 1CE 3 + X cb. AP1 + X 1B1 =
(2.49)
1.898 + 8.580 + 0.396 + 0.08 + 0.014 = 10.969, m
Reactanța inductivă maximă sumară X1max∑2 dintre punctele +T2 și TGD1:

X 1max  2 = X c.max + X 1T + X 1CE 3 + X cb. AP1 + X 1B1 =
(2.50)
1.547 + 8.850 + 0.396 + 0.08 + 0.014 = 10.618, m
Z (3) min  2 = R1 22 + X1min  22 = 3.7342 + 10.9692 = 11.587, m (2.51)
48
Z (3) max  2 = R1 22 + X1max  22 = 3.7342 + 10.6182 = 11.256, m (2.52)
Un 400
I (3) sc.min 2 = = = 19.930, kA (2.53)
3  Z min  2
(3)
3 11.587

Un 400
I (3) sc.max 2 = = = 20.516, kA (2.54)
3  Z max  2
(3)
3 11.256
Deoarece am ajuns în porțiunea liniei de alimentare unde se întâlnesc aparate de protecție

prin comutare la care în cazul unui scurtcircuit, în mommentul începerii deschiderii contatelor de
comutare pentru efectuarea protecției circuitului, este necesar să ținem cont de efectul care are loc
în urma apariției arcului electric între contacte, degajând o rezistență activă care variază la
începerea și deja la propagarea arcului electric.
Această rezistență activă în mod normal duce la micșorarea componentei periodice a
curenților de scurtcircuit, care poate provoca micșorarea timpului de acținare sau chair neacționarea
mecanismului de protecție a automatului de protecție. În caz că valorile componentei periodice a
curenților de scurtcircuit deja sunt mici și poate provoca încălziri de cablu în urma curenților mari,
aprinderi de cablu, uzura contactelor aparatului de protecție.
Rezistența activă a arcului electric se poate determina conform GOST-lui 28249-93, desenul
23 pe cale grafică la aplicarea metodilor practice prin stabilirea factorilor de corecție Kc1 și Kc2 în
funcție de impendanța curentului de scurtcircuit până în punctul dat și îmulțiți la curentul de
scurtcircuit calculat:
I ( n ) sc.arc = I ( n ) sc  K1 , K 2 , m (2.55)
unde: Isc.arc – curentul de scurtcircuit cu introducerea rezistenței active a arcului electric, kA;
n – tipul curentului de scurtcircuit;
Isc – curentul de scurtcircuit calculat, kA;
Kc1 – determină momentul inițial de timp când tsc<0.05s [24, 30];
Kc2 – determină momentul permanet de timp când tsc>0.05s [24, 30].
Factrorul de corecție Kc1 în funcție de valoarea impendaței minime a secvenței direct
Z(3)min∑2 în punctul 2 de scurtcircuit este:
Kc1=0.67 (2.56)
49
Factrorul de corecție Kc2 în funcție de valoarea impendaței minime a secvenței direct
Z(3)max∑2 în punctul 2 de scurtcircuit este:
Kc2=0.61 (2.57)
introducând datele din relația 2.56 și 2.57 în relația 2.55 obținem:
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit minim trifazat I(3)sc. arc1.min2 cu
introducerea componentei active a arcului electric Rarc când tsc1<0.05s, în punctul 2:
I (3) sc.arc1.min 2 = I (3) sc.min 2  K1 = 19.930  0.67 = 13.353, kA (2.58)
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit minim trifazat I(3)sc.arc2.min2 cu

introducerea componentei active a arcului electric Rarc când tsc2>0.05s, în punctul 2:
I (3) sc.arc 2.min 2 = I (3) sc.min 2  K2 = 19.930  0.61 = 12.157, kA (2.59)
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit maxim trifazat I(3)sc. arc1.max2 cu

I (3) sc.arc1.max 2 = I (3) sc.max 2  K1 = 20.516  0.67 = 13.746, kA (2.60)
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit maxim trifazat I(3)sc. arc2.max2 cu
I (3) sc.arc 2.max 2 = I (3) sc.max 2  K2 = 20.516  0.61 = 12.515 kA (2.61)
Determinând valoarea efectivă a componentei periodice a curentului de scurtcircuit trifazat

minim și maxim cu adăugarea componentei active a arcului electric, în continuare vom determina
valoarea efectivă a curentului de șoc Ii.max care are loc în urma apariției sumei curenților de
scurtcircuit a componetei periodice de scurtcircuit trifazat și a componentei aperiodice a curentului
de scurtcircuit trifazat în intervalul t=0.01s până la amortizarea acestuia.
Curentul de șoc Ii.max al curentului de scurtcircuit trifazat se determină după relația de mai
jos conform GOST-lui 28249-93, relația 19:
I (3)i.max 2 = 2  I (3) sc.min 2  K i , kA (2.62)
unde: Ii.max2 – curentul maxim de impuls (șoc) în punctul 2, kA;

I(3)sc.min2 – componenta periodică efectivă a curentul minim de scurtcircuit trifazat calculat în
punctul 2, kA;
Ki – coieficientul de șoc egal Ki = 1.25 în funcție de relația 2.63 și a graficului 1, conform
GOST-lui 28249-93.
Coieficientul de șoc Ki pentru determinare curentului de șoc Ii.max se determină în funcție de
raportul dintre reactanța inductivă sumară și rezistența activă sumară X1∑ / R1∑:
X 1min  2 10.969
= = 2.937, m (2.63)
R1 2 3.734
50
Conform GOST-lui 28249-93, graficul 1, înfuncție de acest raport și curbele de dependență
obținem valoarea coieficientului de șoc Ki, fiind egal:
Ki = 1.25 (2.64)
introducând datele din relația 2.64 în relația 2.62 obținem:

Curentul de șoc I(3)i.max a componentei periodice a curentului de scurtcircuit maxim trifazat
I(3)sc.max2 fără componenta activă a arcului electric Rarc:
I (3)i.max 2 = 2  I (3) sc.max 2  K i = 2  20.516 1.25 = 36.268, kA (2.65)
Curentul de șoc I(3)i.arc1.max2 a componentei periodice a curentului de scurtcircuit maxim

trifazat I(3)sc.arc1.max2 cu introducerea componentei active a arcului electric Rarc:
I (3)i.arc1.max 2 = 2  I (3) sc.arc1.max 2  K i = 2 13.746 1.25 = 24.299, kA (2.66)
Determinarea valorii efective a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit trifazat

ia0 minim și maxim conform GOST-lui 28249-93, relația 15, unde avem:
Componenta aperidică a curentului de scurtcircuit maxim trifazat I(3)sc.max2 fără componenta
activă a arcului electric Rarc:
ia 0max 2 = 2  I (3) sc.max 2 = 2  20.516 = 29.014, kA (2.67)
Componenta aperidică a curentului de scurtcircuit minim trifazat I(3)sc.min2 fără componenta

ia 0min 2 = 2  I (3) sc.min 2 = 2 19.930 = 28.185, kA (2.68)
Componenta aperidică a curentului de scurtcircuit maxim trifazat I(3)sc.arc2.max2 cu

introducerea componentei active a arcului electric Rarc:
ia 0 arc 2.max 2 = 2  I (3) sc.arc 2.max 2 = 2 12.515 = 17.699, kA (2.69)
Componenta aperidică a curentului de scurtcircuit minim trifazat I(3)sc.arc2.min2 cu introducerea

componentei active a arcului electric Rarc:
ia 0 arc 2.min 2 = 2  I (3) sc.arc 2.min 2 = 2 12.157 = 17.193, kA (2.70)
unde: ia0max2 – componenta aperiodică a acurentului de scurtcircuit maxim trifazat în punctul 2, kA;
ia0min2 – componenta aperiodică a acurentului de scurtcircuit minim trifazat în punctul 2, kA;
ia0arc2.max2 – componenta aperiodică a acurentului de scurtcircuit maxim trifazat cu
introducerea componentei active a arcului electric în punctul 2, kA;
ia0arc.2.min2 – componenta aperiodică a acurentului de scurtcircuit minim trifazat cu
Determinarea valorii efective a componentei periodice a curentului de scurtcircuit bifazat
I(2)sc.2 minim și maxim, unde avem:
51
Impendanța minimă sumară pentru curenții bifazati Z(2)min∑2:
Z (2) min  2 = 2  R1 22 + X1min  22 = 2  3.7342 + 10.9692 = 13.380, m (2.71)

3 3
Impendanța maximă sumară pentru curenții bifazați Z(2)max∑2:
Z (2) max  2 = 2  R1 2 2 + X1max  2 2 = 2  3.7342 + 10.6182 = 12.997, m (2.72)

3 3
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit minim bifazat I(2)sc.min2:
Un 400
I (2) sc.min 2 = = = 17.260, kA (2.73)
3  Z min  2
(2)
3 13.380
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit maxim bifazat I(2)sc.max2:

Un 400
I (2) sc.max 2 = = = 17.767, kA (2.74)
3  Z max  2
(2)
3 12.997
În urma determinării valorii efective a componentei periodice a curentului de scurtcircuit

bifazat minim și maxim luat ca scop pentru verificare sensibilității echipamentului de protecție la
intrare și setarea setărilor de protecție a circuitului, este necesar verificarea acestuia:
Verificarea sensibilității a componentei periodice a curentului de scurtcircuit minim bifazat
I(2)sc.min2:
I (2) sc.min 2 = 0.865  I (2) sc.min 2 = 0.865 19.930 = 17.239, kA (2.75)

I (2) sc.max 2 = 0.865  I (2) sc.max 2 = 0.865  20.516 = 17.746, kA (2.76)
În continuare vom determinarea valoarea efectivă a componentei periodice a curenților de

scurtcircuit monofazat minim și maxim cu și fără introducerea componetei active a arcului electric
în punctul 2. Din tabelul 2.4 selectăm datele calculate a secvenței homopolare pentru calcularea
componetelor rezistive:
Rezistența activă sumară R0∑2 dintre punctele +T2 și TGD1 (figura 2.18):
R0  2 = R0T + Rk1.CE 3 + R0CE 3 + Rk 2.CE 3 + Rcb. AP1 + Rk 3.CE 3 + R0 B1 =
(2.77)
1.952 + 0.012 + 1.658 + 0.012 + 0.14 + 0.012 + 0.037 = 3.823, m
Reactanța inductivă sumară X0∑2 dintre punctele +T2 și TGD1:

X 02 = X 0T + X 0CE 3 + X cb. AP1 + X 0 B1 = 8.580 + 1.584 + 0.08 + 0.042 = 10.286, m (2.78)
Impendanța sumară a secvenței homopolare Z(1)∑2:

1
Z (1)  2 = (2  R1 2  R0 2 ) 2 + (2  X 1min  2  X 0 2 ) 2 =
3 (2.79)
(2  3.734  3.823) + (2 10.969 10.286) = 11.382, m
2 2
introducând datele calculate din relația 2.79 în relația 2.37 obține valoarea efectivă a componentei
periodice curentului de scurtcircuit monofazat în punctul 2, unde avem:
52
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit monofazat I(1)sc2:
Un 400
I (1) sc 2 = = = 20.289, kA (2.80)
3  Z 2
(1)
3 11.382
Determinarea valorii efective a componentei periodice a curentului de scurtcrcuit monofazat

cu introducerea componentei active a arcului electric, unde factorii de corecție sunt egali cu
Kc1=0.67 în tsc<0.05s [20, 26] și Kc2=0.61 în tsc>0.05s [20, 26]:
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit maxim monofazat I(1)sc.arc1.max2. cu
I (1) sc.arc1.max 2 = I (1) sc.2  K1 = 20.289  0.67 = 13.594, kA (2.81)
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit maxim monofazat I(1)sc.arc2.min2. cu

I (1) sc.arc 2.min 2 = I (1) sc.2  K2 = 20.289  0.61 = 12.376, kA (2.82)
Faza 4.3 Calculularea componentelor curenților de scurtcircuit Isc în punctul 3 la pompa

submersibilă M3
Metoda de calcul a componentelor de scurtcircuit a componentelor periodice, aperiodice și
curenților de șoc, sunt aceleași ca și precedente din punctul 2.
Determinarea valorilor efective a componentei periodice a curenților de scurtcircuit trifazat
în funcție de valorile calculate a componentelor rezistive din tabelul 2.4:
Rezistența activă sumară R1∑3 dintre punctele +T2 și M3 (figura 2.18):
R13 = Rc + R1T + Rk1.CE 3 + R1CE 3 + Rk 2.CE 3 + Rcb. AP1 + Rk 3.CE 3 + R1B1
+ Rk 4.CE 4 + Rcb. AP 2 + Rk 5.CE 4 + R1CE 4 = 1.163 + 1.952 + 0.012 + 0.413 (2.83)
+0.012 + 0.14 + 0.012 + 0.030 + 0.012 + 0.54 + 0.012 + 3.910 = 8.209, m
Reactanța inductivă minimă sumară X1min∑3 dintre punctele +T2 și M3:

X 1min 3 = X c.min + X 1T + X 1CE 3 + X cb. AP1 + X 1B1 + X cb. AP 2 + X 1CE 4 =
(2.84)
1.898 + 8.580 + 0.396 + 0.08 + 0.014 + 0.15 + 3.744 = 14.863, m
Reactanța inductivă maximă sumară X1max∑3 dintre punctele +T2 și M3:

X 1max 3 = X c.max + X 1T + X 1CE 3 + X cb. AP1 + X 1B1 + X cb. AP 2 + X 1CE 4 =
(2.85)
1.547 + 8.580 + 0.396 + 0.08 + 0.014 + 0.15 + 3.744 = 14.512, m
Z (3) min 3 = R132 + X1min 32 = 8.2092 + 14.8632 = 16.979, m (2.86)
Z (3) max 3 = R132 + X1max 32 = 8.2092 + 14.5122 = 16.673, m (2.87)
53
Un 400
I (3) sc.min 3 = = = 13.601, kA (2.88)
3  Z min 3
(3)
3 16.979

Un 400
I (3) sc.max 3 = = = 13.850, kA (2.89)
3  Z max 3
(3)
3 16.673
Determinarea valorii efective a componentei periodice a curentului de scurtcrcuit minim

trifazat cu introducerea componentei active a arcului electric conform GOST-lui 28249-93,
desenul 23, unde factorii de corecție sunt egali cu Kc1=0.68 în tsc<0.05s și Kc2=0.63 în tsc>0.05s
[20, 26]:
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit minim trifazat I(3)sc.min3 cu introducerea
componentei active a arcului electric Rarc când tsc1<0.05s, în punctul 3:
I (3) sc.arc1.min3 = I (3) sc.min3  K1 = 13.601 0.68 = 9.248, kA (2.90)
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit minim trifazat I(3)sc.min3 cu introducerea

componentei active a arcului electric Rarc când tsc2>0.05s, în punctul 3:
I (3) sc.arc 2.min3 = I (3) sc.min3  K2 = 13.601 0.63 = 8.568, kA (2.91)
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit maxim trifazat I(3)sc.max3 cu introducerea

componentei active a arcului electric Rarc când tsc1<0.05s, în punctul 3:
I (3) sc.arc1.max3 = I (3) sc.max3  K1 = 13.850  0.68 = 9.418, kA (2.92)

componentei active a arcului electric Rarc când tsc2>0.05s, în punctul 3:
I (3) sc.arc 2.max3 = I (3) sc.max3  K2 = 13.850  0.63 = 8.725, kA (2.93)
Determinarea valoarii efective a curentului de șoc Ii.max care are loc în urma apariției sumei
curenților de scurtcircuit a componetei periodice de scurtcircuit trifazat și a componentei aperiodice
a curentului de scurtcircuit trifazat în intervalul t=0.01s până la amortizarea acestuia.
Curentul de șoc Ii.max al curentului de scurtcircuit trifazat se determină după relația de mai
jos conform GOST-lui 28249-93 relația 19, nude coieficientul de șoc egal Ki = 1.8 conform GOST-
lui 28249-93 graficului 1 [20]:

Componenta periodică a curentului de scurtcircuit maxim trifazat I(3)sc.max3 fără componenta
I i.max 3 = 2  I (3) sc.max 3  K i = 2 13.850 1.8 = 35.250, kA (2.94)
54
I i.arc1.max 3 = 2  I (3) sc.arc1. max 3  K i = 2  9.418 1.8 = 23.9755 kA (2.95)
unde: Ii.max3 – curentul maxim de impuls (șoc) în punctul 3, kA;

I(3)sc.max3 – componenta periodică efectivă a curentul maxim de scurtcircuit trifazat calculat
în punctul 3, kA;
I(3)sc.arc1.max3 – componenta periodică efectivă a curentul maxim de scurtcircuit trifazat
calculat în punctul 3, cu introducerea componentei active a arcului electric Rarc, în
tsc1<0.05s, kA;
Ki – coieficientul de șoc.
Coieficientul de șoc Ki pentru determinare curentului de șoc Ii.max se determină în funcție de
raportul dintre reactanța inductivă sumară și rezistența activă sumară X1∑ / R1∑:
X 1min  3 14.863
= = 1.810, m (2.96)
R1 3 8.209
Determinarea valorii efective a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit trifazat

ia0 minim și maxim conform GOST-lui 28249-93, relația 15 [20], unde avem:
Componenta aperidică a curentului de scurtcircuit maxim trifazat I(3)sc.max3 fără componenta
ia 0max 3 = 2  I (3) sc.max 3 = 2 13.850 = 19.587, kA (2.97)
Componenta aperidică a curentului de scurtcircuit minim trifazat I(3)sc.min3 fără componenta

ia 0min 3 = 2  I (3) sc.min 3 = 2 13.601 = 19.234, kA (2.98)
Componenta aperidică a curentului de scurtcircuit maxim trifazat I(3)sc.arc2.max3 cu

introducerea componentei active a arcului electric Rarc:
ia 0 arc 2.max 3 = 2  I (3) sc.arc 2.max 3 = 2  8.725 = 12.340, kA (2.99)
Componenta aperidică a curentului de scurtcircuit minim trifazat I(3)sc.arc2.min3 cu introducerea

ia 0 arc.2.min 3 = 2  I (3) sc.arc 2.min 2 = 2  8.568 = 12.118, kA (2.100)
unde: ia0max3 – componenta aperiodică a acurentului de scurtcircuit maxim trifazat în punctul 3, kA;
ia0min3 – componenta aperiodică a acurentului de scurtcircuit minim trifazat în punctul 3, kA;
ia0arc2.max3 – componenta aperiodică a acurentului de scurtcircuit maxim trifazat cu
55
ia0arc2.min3 – componenta aperiodică a acurentului de scurtcircuit minim trifazat cu
Determinarea valorii efective a componentei periodice a curentului de scurtcircuit bifazat
I(2)sc.3 minim și maxim, unde avem:
Impendanța minimă sumară pentru curenții bifazati Z(2)min∑3:
Z (2) min 3 = 2  R132 + X1min 32 = 2  8.2092 + 14.8632 = 19.606, m (2.101)

3 3
Impendanța maximă sumară pentru curenții bifazați Z(2)max∑3:
Z (2) max 3 = 2  R132 + X1max 32 = 2  8.2092 + 14.5122 = 19.253, m (2.102)

3 3
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit minim bifazat I(2)sc.min3:
Un 400
I (2) sc.min3 = = = 11.778, kA (2.103)
3  Z min 3
(2)
3 19.606

Un 400
I (2) sc.max3 = = = 11.995, kA (2.104)
3  Z max 3
(2)
3 19.253
Verificarea sensibilității a componentei periodice a curentului de scurtcircuit minim bifazat

I(2)sc.min3:
I (2) sc.min3 = 0.865  I (2) sc.min3 = 0.865 13.601 = 11.765, kA (2.105)

I (2) sc.max3 = 0.865  I (2) sc.max3 = 0.865 13.850 = 11.980, kA (2.106)
În continuare vom determinarea valoarea efectivă a componentei periodice a curenților de

scurtcircuit monofazat minim și maxim cu și fără introducerea componetei active a arcului electric
în punctul 3.
Din tabelul 2.4 selectăm datele calculate a secvenței homopolare pentru calcularea
componetelor rezistive:
Rezistența activă sumară R0∑3 dintre punctele +T2 și M3 (figura 2.18):
R0  2 = R0T + Rk1.CE 3 + R0CE 3 + Rk 2.CE 3 + Rcb. AP1 + Rk 3.CE 3 + R0 B1 + Rk 4.CE 4 + Rcb. AP 2 + Rk 5.CE 4 + R0CE 4 =
(2.107)
1.952 + 0.012 + 1.658 + 0.012 + 0.14 + 0.012 + 0.037 + 0.012 + 0.54 + 0.012 + 27.788 = 32.176, m
Reactanța inductivă sumară X0∑3 dintre punctele +T2 și M3:

X 0  2 = X 0T + X 0CE 3 + X cb. AP1 + X 0 B1 + X cb. AP 2 + X 0CE 4 =
(2.108)
8.580 + 1.584 + 0.08 + 0.042 + 0.15 + 15.184 = 25.620, m
56
Impendanța sumară a secvenței homopolare Z(1)∑3:
1
Z (1)  2 = (2  R13  R03 )2 + (2  X 1min 3  X 03 ) 2 =
3 (2.109)
(2  8.209  32.176) + (2 14.863  25.620) = 24.551, m
2 2
introducând datele calculate din relația 2.109 în relația 2.37 obține valoarea efectivă a componentei
periodice curentului de scurtcircuit monofazat în punctul 3, unde avem:
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit monofazat I(1)sc3:
Un 400
I (1) sc.3 = = = 9.406, kA (2.110)
3  Z max 3
(1)
3  24.551
Determinarea valorii efective a componentei periodice a curentului de scurtcrcuit monofazat

cu introducerea componentei active a arcului electric, unde factorii de corecție sunt egalic cu
Kc1=0.72 în tsc<0.05s [20, 26] și Kc2=0.66 în tsc>0.05s [20, 26]:
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit maxim monofazat I(1)sc.arc1.max3. cu
I (1) sc.arc1.max 2 = I (1) sc.2  K1 = 9.406  0.72 = 6.772, kA (2.111)
Componenta periodică a curentului de scurtcircuit maxim monofazat I(1)sc.arc2.min2. cu

I (1) sc.arc 2.min 2 = I (1) sc.2  K2 = 9.406  0.66 = 6.208, kA (2.112)
Efectuând calcurile tuturor componentelor curentului de scurtcircuit vom selecta toate datele
în tabelul 2.5 de mai jos:
Tabelul 2.5
Date calculate a componentelor curenților de scurcircuit
Punct de Tip Curentul maxim de scurtcircuit, kA Curentul minim de scurtcircuit, kA
scurtcircuit Isc Isc Isc.arc ia0 Ii Isc Isc.arc ia0 Ii
SC1 I(3)sc 21.793 - - - 21.124 - - -
(2)
(PDC3- I sc - - - - - - - -
+T2) I(1)sc 26.243 - - - - - - -
I(3)sc 20.516 13.746 29.014 36.268 19.930 12.157 17.193 24.299
SC2 (+T2-
I(2)sc 17.767 - - - 17.260 - - -
TGD1)
I(1)sc 20.289 13.594 - - - 12.376 - -
(3)
I sc 13.850 9.418 19.587 35.250 13.601 8.725 12.118 23.975
SC3
I(2)sc 11.995 - - - 11.778 - - -
(TGD1-M3)
(1)
I sc 9.406 6.772 - - - 6.208 - -
57
2.4 Elaborarea sistemului principal de protecție a stației de pompare primară
Continuarea duratei de viață a tehnologiilor de pompare după situațiile de avarie, depinde
forate mult de elaborarea sistemului de protecție a tehnologiilor în timpul alimentării cu energie
electrică. Sistemul de protecție trebuie să asigue:
- deconectarea tehnologiilor care intră în suprasarcină;
- protecția contra curenților de scurtcircuit;
- sensibilitatea la deconectare în cazul curenților de scurtcircuit monofazat, bifazat,
trifazat;
- respecte selectivitatea echipamentele electrice;
- asigurarea celui mai mic timp de deconectare a curentului de scurtcircuit.
În figura 2.19 este elaborată schema monofilară de alimentare cu energie electrică unde se
vede structura sistemul de protecție a tehnologiilor din cadrul stației de pompare primară.
Figura 2.19 Schema electrică monofilară de alimentare cu energie electrică TGD-1

Structura dată are la bază descărcătoarele de supratensiuni SPI-35 și echipamentul de
protecție principal IZMX40B3-V20W-1, IZMX16B3-V16W-1 care stau la intrare în TGD1 asigurând
alimentare categorii I de fiabilitate și protecția generală a tabloului la curenții de scurtcircuit și de
sprasarcină. Respectând selectivitatea echipamentelor de protecție, fiecare pompă submersibilă are
protecția s-a individuală prin intermediul automatului de protecție NZMC3-A500.
58
Conform punctului 1.7.79, NAIE7 timpul de deconectare a automatelor de protecție la
curentul de scurtcircuit pentru rețeaua de alimentare cu tensiunea U=380V trebuie să fie nu mai
mare decât tU380=0.2s. Având datele calculate a componentei periodice a curenților de scurtcircuit
monofazat, bifazat și trifazat în tabelul 2.5 cu ajutorul software-lui producătorului EATON în
funcție de valorile efective a componentelor periodice a curenților de scurtcircuit, vom construi
caracteristicile de protecție a echipamentului de protecție EATON cu respectare condițiilor de
protecție menționate mai sus.
Figura 2.20 Graficile de selectivitate a echipamentului de protecție

Construind caracteristicile echipamentelor principale de protecție QI2 IZMX40B3-V20W-1, -
QC1 IZMX16B3-V16W-1 și Q1 NZMC3-A500 și amplasând valorile efective a componentelor
periodice în diagrama dată, se observă că condiția timpului de deconectare td a echipamentelor de
protecție la toate componentele periodice a curentului de scurtcircuit monofazat, bifazat și trifazat
se respectă tp<tU380=0.2s, confirmând faptul că protecția tehnilogiilor de pompare este asigurată.
2.5 Elaborarea sistemului de împământare

Proiectând un sistem de alimentare cu energie electrică de la zero, adică cu montarea noilor
transformatoare de putere de coborâre a tensiunii într-o clădire nouă sau existentă, sistemul de
împământare este necesar de îndeplinit strict după cerințele puntului 1.7 conform NAIE7 [15].
59
Mai concret pentru unele cerințe generale conform punctului 1.7.98, NAIE7 pentru sistemele
de împământare cu tensiunea mai înaltă de 1kV și cu neutrul izolat la posturile de transformare 6-
10/0.4kV este necesar ca transformatoarele de forță pentru coborârea tensiunii montate în clădirile
noi sau existente să fie împământate prin legarea nulului la priza de pământ pe partea de 0.4kV a
transformatorului. Totodată să fie împământată carcasa transformatorului, armăturile cablurilor
bronate cu tensiunea sub 1kV și peste, toate părțile metalice conductoare a instalațiilor cu tensiunea
sub 1kV și peste, și părțile metalice conductoare exterioare.
Conform tot acestui punct este necesar ca în jurul clădirii postului de transformare 6-
10/0.4kV să fie elaborat un contur de împământare cu adâncimea de 0.5m cu scopul de-a micșora
tensiunea de pas în cazul căderii unei linii de înaltă tensiune la pământ[15].
Figura 2.21 Planul de împământare aclădirii noi a Stației de Pompare Pimară

Ealaborând sistemul de împământare a întregii clădiri și a postului de transformare de înaltă
și joasă tensiune conform cerințelor NAIE7, care toate tind spre protecția oamenior și a animalelor
contra electrocutării p.1.7.1, este necesar ca toate tehnologiile de prelucrare a apelor uzate care se
află în interiorul clădirii la fel se fie împământate și elaborat un contur de egalare a potențialelor.
Pentru ridicare siguranței contra electrocutării sistemul nostrul de împământare este
proiectat de tip TN-C-S, adică sistem de împământare cu conductor neutru N și de protecție PE
separat din punctul divizării din tabloul principal TGD1, care formează un contur comun de
împământare a tuturor obiectelor din cadrul stației.
60
Conform punctului 1.7.82, NAIE7 [15]. la contrul de egalare a potențialelor suplimentar
format din bandă zincate 40x4mm este necesar să fie conectate toate tehnologiile care participă în
procesul tehnologic de prelucrare a materiei prime și toate părțile metalice care pot conduce
curentul electric. Toate contururile de împământare/egalare este necesar să fie conectate la sistemul
de împământare care conform punctului 1.7.54 sunt folosite prize de împământare naturale, acestea
pot fi armăturile clădirii la care este sudat conturul de egalare sau prize artificiale construite din
bandă zincată cu electrozi verticali galvanizați. Sistemul de împământare este necesar ca să
îndepilească toate condițiile de împământare în toate timpurile anului [15].
La verificarea rezistenței prizei de pământ este necesar să se țină cont de verificarea
rezistenție prizei naturale de pământ și celei artificiale. Rezistența prizei de pământ depinde în mare
măsură de calitatea solului, adică de rezistivitatea acestuia. Atunci când la elaborarea prizei
artificiale standarte cu trei electrozi pentru împământarea postului de transformare nu se respectă
condițiile de rezistență a prizei de pământ Rpî<4Ω la priza artificială se mai adaugă electrozi
verticali suplimentari pentru atingerea valorii date. Deoarece fiecare tip de sol are rezistivitatea sa ρ
și știind că solul stației de epurare este argilios la care rezistivitate variază de la ρ=40-60Ω/m putem
face un calcul pentru determinarea numărului de electrozi verticală care vor asigura condițiile de
împământare a sistemului de alimentare. În figura 2.35 este reprezentat modalitatea de montare a
electrozilor veritcală pe paza cărora vom efectua calculele.
Figura 2.22 Sistem de împământare artificial

Calculele le vom efectua în baza următoarelor date:
• ρp = 0.6*104, cm - rezistivitatea a solului (pământ agrilos);
• t = 70, cm - adâncimea de montare a electrozilor verticali;
• L1 = 300, cm - lungimea electrozilor verticali;
• T = 220, cm - distanța de la mijlocul electrodului la suprafața solului;
• d = 2, cm - diametrul electrodului vertical;
• b = 4, cm - lățime orizontală a electrodului.
61
Caclulul rezistenței active a traseului întreg de împământare din bandă zincată cu lungimea
de L=250m, unde rezistivitatea materialului din care este compusă banda zincată metalizată fiind
Rf=0.10mΩ [32].
L 0.1 250
Rbz = = = 0.156, m (2.113)
S 160
ținând cont de condiția sistemului principal de împământare ca Rpî<4Ω, vom avea:
Rsp = 4 − Rbz = 4 − 0.156 = 3.844, m (2.114)
unde: Rsp – resitența totală a conductorilor de împământare a sistemului principal de împământare;

Rbz – resitența conductorilor de împământare/bandă de împământare;
Calculul rezistenței electrodului tubular vertical de împământare acufundat la 70cm în
pământ de la suprafața pământului [32]:
0.366   p  ks  2  L1 1 4  T + L1 
Rev =   lg +  lg =
L1  d 2 4  T − L1 
(2.115)
0.366  0.6 10 1.65  2  300 1
4
4  220 + 300 
  lg +  lg  = 26.446, m
300  2 2 4  220 − 300 
unde: Rev – resitența electroadelor verticale;

ks – coieficient sezonier.
Pentru compensarea rezistențelor calculate prin adăugarea electrozilor verticali, fără luarea
în considerație a coieficientului de utilizare ev vom avea [32]:
Rev 26.446
nev = = = 6.87  7 electrozi (2.116)
Rsp 3.844
unde: nev – numărul necesar de electroadelor verticale;

Rev – resitența electroadelor verticale;
Rsp – resitența totală a conductorilor de împământare a sistemului principal de împământare;
Distribuția electrozilor vreticali fiind de tip montare în rând, cu distanța între acestea de
ade=4m=400cm, unde distanța dată este raportată la lungimea electrodului vertical, primim [36]:
ade 400
= = 1.3  2 (2.117)
L1 300
la distribuirea electrozilor verticali în rând coieficientul de utilizare a electrozilor va fi conform

tabelului 5 ev =0.87.
unde: ade – distanța dintre electrozii verticali;

La precizarea determinării numărului de electrozi verticali necesar ca să compenseze
rezistenșa calculată cu luarea în considerație a coieficientului de utilizare ev =0.87 vom avea:
nev 7
nev ' = = = 8.04  9 electrozi (2.118)
ev 0.87
62
unde: nev’ – numărul recalculat necesar de electroadelor verticale;
Ținând cont că electrozii verticali sunt conectați prin bandă zincată orizontală, lungimea
cesteea la numărul dat de electrozi fiind:
Lbo.tot = 1.05  ade  nev ' = 1.05  400  9 = 3780cm = 37.80m (2.119)
unde: Lbo.tot – lungimea benzii orizontale totală de legare a electrozilor verticali;

Calculul rezistenței binzii orizontale de legare a electrozilor vertical de împământare
considerată la adâncimea de montare 70cm de la suprafața pământului [33]:
0.366   p  k zc 2  L12 0.366  0.6 104  3.5 2  37802
Rbo = l g = l g = 10.18, m (2.120)
L1 b t 3780 4  70
unde: Rbo – resitența benzii orizontale;

kzc – coieficient sezonier climateric categoriei 2.
Calculul rezistenței depline a sistemului de împământare principal cu luarea în considerație a
coieficienților de utilizare electrozilor verticali și benzii de legare a electrozilor verticali [36]:
1 1
Rbo.ev = = = 3.217, m (2.121)
bo ev 'ev 0.82 7  0.87
+ +
Rbo Rev 10.18 26.446
unde: Rbo – resitența benzii orizontale totale și electrozilor verticali;

kzc – coieficient sezonier climateric categoriei 2.
Calculul total a sistemului de împământare cu luarea în considerare a tuturor rezistențelor de
împământare:
Rbo.ev .tot = Rbo.ev + Rbz = 3.217 + 0.156 = 3.373, m  4 (2.122)
unde: Rbo.ev.to – rezistența totală a sistemului principal de împământare;
În urma elaborării capitolului 2 în baza soluțiilor tehnice propuse am obținut:
1. Un sistem de pompare modern cu capacitatea actuală de pompare V=10364.07m3/h la o
putere mximă absorbite de Pabmax=554.64kW/h;
2. Tensiunea de alimentare Un=0.4kV în funcție de structura sistemului trifazat de alimentare;
3. Dimensionarea echipamentului de protecție cumonetele a curenților d scurtcircuit;
4. Sistem de prtecție modern cu acționări sensibile și posibilitate de control automat prin care
se realizează alimetrarea continuă cunform Categorii I de fiabilitate;
5. Elaborarea caracteristicilor de protecție a echipamentului în uncție de curenții determinați,
selectivitatea echipamentului și timpului de deconectare.
63
3. CONTROLUL SISTEMULUI DE ALIMENTARE A STAȚIEI DE
POMPARE PRIMARĂ
3.1 Controlul procesului tehnologic de pompare a materiei prime
O cauză importantă care mai influiențează reducerea eficienței energetice, este metoda de
control asupra acționării sistemului de pompare. Metoada de control/acționare a unui motor electric
poate fi de mai multe tipuri, cu conectare directă la rețea și cu unități de control variabil (diferite
metode) prin care se amortizează parametrii de rețea în timpul pornirii. Ambele metode se
implementează în funcție de puterea motorului, necesitatea și precizia controlului proceselor
tehnologice și în funcție de factorul economic. Diferențele care fac ca o metodă de acționare să fie
mai eficientă din punct de vedere energetic de cât alta, se reprezitnă prin modalitatea de control ai
parametrilor electric a motorului. Spre exemplu, metoda de control/acționare cu conectare directă la
rețea a motorului electric, care este luată în cazul stației de pompare primară actuală (figura 3.1).
Figura 3.1 Metoda de control/acționare cu conectare directă la rețea a MA
Este puțin eficientă prin complexitatea de reglare a nivelului, doarece funcționează numui în
regim nominal sau deconectată și din cauza creșteri curentului de 5-7 ori față de ce-l nominal la
pornirea motorului (figura 3.2).
Figura 3.2 Caracteristica curentului de porinire cu conectare directăla rețea a MA
Apariția acestui impuls de curent este provocat de rezistența mecanică a rotorului care stă
nemișcat, unde pentru urnirea acestuia din loc este necesar de un moment M1 mai mare de la care
respectiv crește și curentul urnirii din loc I1.
64
Apoi la atingerea nomărului de rotații nominale a rotorului, stabilizînduse la regim normal
de funcționare. Atunci, fiind într-un sistem de pompare, unde funcționează mai multe pompe în
paralel, în funcție de variațiile de debit este necesară conectarea/deconectarea acestora de la
procesul tehnologic de-a menține nivelul respectiv, fiecare pronire a pompei duce la un consum mai
mare de curent, respectiv apariția poluărilor de rețea și menținerea unei eficiențe energetice mai
scăzute.
Pentru verificare și susținerea acestor afirmați prin intermediul software Matlab Simulink
prin care se elaboreză simulări de precizare și verificare a unui proces tehnologic înainte de-a fi
implimentat, a fost elaborată schima de conectare directă la rețea a motorului electric asisncron
(figura 3.3) în software-ul Matlab Simulink prin integrarea comonentelor logice, se poate efectua
simularea proceselor tranzitorii la pornirea motorului.
Figura 3.3 Metoda de control/acționare prin integrarea componentelor logice Matlab Simulink
La prescrierea paramentrilor tehnici ai motorului asincron de acționare a pompei stației de

pompare primară actuală, unde turația nominală este de n=500rot/min și curentul nominal In=102A
Figura 3.4 Procesele tranzitorii a MA cu conectarea directă la rețea
65
se observă cuma are loc (figura 3.3) creșterea impulsului de curent Ip la pornirea rotorului din loc
cânt t=0s față de ce-l nominal In, până la atingerea turației nominale t=0.3s a rotorului.
Figura 3.4 Procesele tranzitorii a MA. Dependența cuplului față de curent
Deoarece cuplul de electromagnetic Te este dependent de curent se observă (figura 3.4) că

valoarea amplitudinei curentului de pornire Ip este mai mare față de cea a amplitudinei cuplului
electromagnetic în timpul pornirii, de unde și se rezultă faptul că la un cuplu mai mare este necesar
și de un curent mai mare pentru compensarea puterii date. Urmărind perioada de tranziție a
parametrilor electrici până în punctul constant al turației rotorului t=0.3s, se observă cum are loc
micșorarea valorii curentului de pornire Ip până la valoarea ce-lui nominal In odată cu atingerea
vitezei constante a rotorului și nu este supusă rezistenței „de sarcină„. Analizânduse comportarea
amplitudineii Te până în punctul t=0.28s se observă cum are loc creșterea cupului (figura 3.5) față
de turație și curent, paramentri care tind să scadă, făcând ca sistemul de acționare să fie instabil.
Figura 3.5 Procesele tranzitorii a MA. Instabilitatea cuplului electromagnetic
Acest fenomen se datorează inerției de pornire a rotorului. Atunci când rotorul pornește din
loc, are nevoie de un moment mai mare pentru punerea în mișcare, datorită momentului care tinde
spre maxim aplicat la pornirea rotorului, până la atingerea vitezei constante, se acumulează o inerție
66
a mișcării de rotație și întimpul atingerii vitezei maximale/constante a rotuorului, inerția acumulată
tinde spre continuarea măriri viteze. Din momentul dat cuplul electromagnetic începe să oprească
inerția rotorului, de unde tinde iarăși spre creștere intrând într-o zonă instabilă a rotorului,
continuând să oponă forțe inerției până la stabilizare (figura 3.6).
Figura 3.6 Procesele tranzitorii a MA. Atingerea punctului stabil a cuplului electromagnetic
De aceea pentru a neglija aceste momente, în funcție de cerințele unui proces tehnologic
sunt elaborate metodele de acționare cu unități de control variabil. Una din aceste metode de
control, luată ca bază la acționare pompelor submersibile în implimentarea sistemului trifazat de
alimentare, este metoada de control prin modificarea frecvenței ieșire cu ajutorul Convertoarelor
Statice de Frecvență (CSF).
Deoarece tensiuna și frecvența sunt două mărimi caracteristice independente una față de alta,
unde la variația unei mărimi dintre acestea, variază și cea laltă, a fost elaborată metoda de control
prin modificarea frecvenței. Datorită circuitului clasic din interiourul CSF (figura 3.8) compus din 1
redresor, 2 filtru de netezire, 3 invertor, 4 blocul PWM (Modelarea lățimii impulsului) și în funcție
de nivelul de dezvoltare CSF mai pot fi adăugate diferite funcții.
Figura 3.7 Schema bloc a Converotului Static de Frecvență
67
La aplicarea tensiunii rețelei de alimentare, prin blocul de redresare pe baza tiristoarelor
comnadate, are loc rederesarea tensiunii alternative în tensine continuă, după care fiind trecupă prin
filtrul de netezire, netezând capetele pozitive ale tensiunii redresate și înlăturândule, elaborând o
caracteristică continuuă aproape de idel. Cu cât este filtarată tensiunea continuuă mai bine cu atât se
va obține o tensine și frecvență variabilă mai superioară la ieșire. După filtrarea tensiunii continuue,
tensiunea este trecută prin blocul de tranzistare IGBT care are la bază chei electronice de comandă
și în funcție de comanda primită din blocul PWM, acestea se deschide formdând amplituda tensiunii
de ieșire variabilă și frecvenței de ieșire variablilă, în funcție de semnalul primit. Blocul PWM este
capul principal al CSF prin care se elaborează, setează programele de control necesare sau primite
de la un alt sistem de control și formează semnalul variabil de ieșire după programul solicitat.
Pentru analiza și aprecierea funcționalității metode de control prin modificarea frecvenței, cu
ajutorul software-ului Matlab Simulink se va elabora un sistem trifazat de alimentare a pompei
submersibile stației de pompare primară care are la bază funcția controlului PWM prin modificarea
frecvenței de ieșire.
În cazul dat fiind prioritară frecvența variabilă de ieșire în controlul motorului electric, care
variază scalar de la 0 până la 50 Hz, comportarea parametrilor electrici la pornirea și funcționarea
motorului se vor comporta diferit, față de metoda de pornire cu conectare directă la rețea (figura
3.8).
Figura 3.8 Metoda de control a MA prin modificarea frecvenței
În figura 3.8 este reprezentat cum se efectuiază desfășurarea metodei scalară de control
asupra porniri motorului din loc prin modificarea treptată a frecvenței variabile de pornire f1, f2, f3,
f4, f5, f6. și variația vitezei în funcție de cuplul aplicat. De exemplu, la aplicare treptei f1 se observă o
caracteristică înaltă a amplitudenii frecvenței egală cu cuplul electromagnetic maximal de urnire a
rotorului din loc. Deoarece tensiunea este dependentă de frecvență și invers, frecvența este
dependentă de tensiune, curentul nominal este dependent și el de tensiunea autoindusă în
68
înfășurările motorului. Ținânduse cont că la obținerea unui cuplu electromagnetic mai mare, este
necesar și de un curent mai mare. De aici se rezultă, cuplul electromagnetic dizvoltă un moment de
mișcare pentru a urnirea din loc a rotorului motorului electric, ridicând toți parametrii de rețea
dependenți unul de altul până la valoarea necesară, de-a obține momentul de mișcare. În așa mod,
prima treaptă a frecvenții variabile f1 fiind ce mai mare. Odată cu creșterea vitezei de rotație a
rotorului, scade concomiten și rezistența de sarcină a rotorului, unde se solicită și un moment mai
mic de acționare, care trage mai puțin parametrii de rețea din urma acestuia. De unde, fiecare traptă
a frecvenței variabile în timp f2, f3, f4, f5, f6, odată cu creșterea vitezei de rotație a rotorului n1, n2, n3,
n4, n5, n6, scade treptat și fiecare treaptă a frecvenței variable, până la valorile nominale de
funcționare a motorului.
Elaborând sistemul trifazat de alimentare (figura 3.9) cu acționare electrică reglabilă, se vor
efectua încercări practice de simulare asupra metode de control prin modificarea frecvenței de
pornire și de lucru a pompei submersibile.
Figura 3.9 Metoda de control/acționare prin integrarea componentelor logice Matlab Simulink
pentru modificarea frecvenței
La prescrierea paramentrilor tehnici ai motorului asincron de acționare a pompei stației de

pompare primară, unde turația nominală este de n=994rot/min și curentul nominal In=265A.
Figura 3.10 Procesele tranzitorii a MA. Pornirea la cuplu maxim prescris
69
În figura 3.10 este prezentată starea sistemului de acționare în momentul de pornire a
motorului electric la valoarea maximă a cuplului preselectată. Regimul dat de control este
asemănător cu regimul de conectare directă la rețea, prin care are loc creșterea unui impuls maxim
de curent, curentul de pornire, în urma creșterii bruște a cuplului electromagnetic de acționare până
la stabilizare (figura 3.11).
Figura 3.11 Procesele tranzitorii a MA. Atingerea punctului de stabilitate
În urma efectuări controlului prin modificarea frecvențe la ieșirea (figura 3.12) din
convertizorul static de frecvență. Se observă, cum are loc pornirea lină în timp a motorului electric
la curenți minim de pornire care pot crește până la două ori față de cel nominal și prin variația
frecvenței de la 0 până la 50Hz se atinge lin în timp turația nominală a motorului.
Figura 3.11 Procesele tranzitorii a MA. Atingerea punctului de stabilitate

Totodată prin controlul acționării motorului electric cu modificarea frecvenței, poate fi
efectuată etapa de control în continuu a rotației rotorului (figura 3.13), fiind variată frecvența de
70
care este dependentă tensiunea de alimentare și respectiv turația motorului electric de acționare. În
așa mod fiind obținut control în continuu asupra precesului tehnologic de pompare și posibilitatea
de elaborare a unui sistem automatiza de pompare.
Figura 3.12 Procesele tranzitorii a MA. Controlul continuu asupra rotației motorului electric
De exemplu, fiind necesitatea de-a menține un nivelului constant de apă uzată în bazinul de
acumulare, în programul procesului tehnologic se prescrie o anumită valoare de menținere a
nivelului și în funcție de variațiile de nivelului, programul întrodus în CSF reglează turația în
continuu prin modificarea frecvenții la intrare, accelerând motorul la maxim sau la minim pentru a
meține nivelul necesar de valoarea prescrisă. Datorită variației line a frecvenței motorului electric se
exclud curenții de pornire până la creșterea de două ori mai mare față de ce-l nominal și se reduc
poluările de rețea în timpul pornirii. Apare posibilitatea de-a regla în continuu turația motorului
electric și în funcție de nivelul de dezvoltare a CSF se oferă posibilitatea elabora un sistem de
comunicare pentru automatizarea proceselor tehnologice. Prin aceste modificări se ridică mult
eficiența energetică, crește fiabilitatea și flexibilitatea sistemului în comparație cu metodele
precedente.
3.2 Protecția echipamentului principal și asigurarea neîntreruptă a alimentării CSF-MA

Protecția echipamentului principal este ralizată selectiv, în funcție ramificările sistemului
trifazat de alimentare (figura 2.19). Protecția generală a echipanetului principal este elaborată în
condițile actelor normative legislative reglementate de stat, asigurând continuitatea procesului
tehnologic după Categoria I de fiabilitate. Constructiv continuitatea sistemului de alimentare este
71
realizată din 3 automate de protecție QI1, QI2, QC1, secționate între ele, cu posibilitatea de
comunicare și control a acestora, înpreună numite AAR (Anclașarea Automată de Rezervă).
Figura 3.13 Tabloul General de Distribuție TGD. Tipul de montare a protecției principale în
asugurarea continuiității
Monitorizare prezenței tensiunui de alimentare a ambelor secții, este îndeplinită de către

analizatorul de rețea.
Figura 3.14 Analizatorul de rețea cu transformatorul de curent
Cu ajutorul transformatoarelor de curent montate pe barele colectoarele, înaintea intrării în

echipamentului principal de protecție, se citesc datele de prezență a tensiunii la bornile de intrare în
echipamentele genereale de protecție QI1 și QI2.
Când la ambele secții analizatorul de rețea are datele de prezențăaa a tensiunei de
alimentare, protecția generale QI1 și QI2 sunt în poziție ON, iar automatul de protecție QC1 de
secționare este în poziție OFF. În caz de depistare a analizatorului de rețea lipsa tensiunii de
alimentare bornele QI1 sau QI2, acesta prin semnalul de comandă poziționează rotecția la care este
lipsa de tensiune în poziție OFF și prin intermediul protecției de secționare QC1 poziționând în
poziție ON se trece o parte din puterea colectată la barele secției QI1 sau QI2, la acea fără
alimentare. În așa mod prin două surce de alimentare asigurând continuitatea neîntreruptă a CSF-
MA.
72
După selectivitatea sistemului trifazat de alimentare următoarea protecție a CSF-MA este
protecția individuală pentru fiecare pompă submeribilă în parte.
Figura 3.15 Tabloul General de Distribuție TGD. Tipul de montare a protecției individuale
Pentru protecția individuală, comutarea poziției din ON în OFF a automatului de protecțe

este realizată numai în cazuri de avarie, manifețând protecția electromagnetică la curenții de
scurtcircuit și protecția termică la curenți de suprasarcină. Echipamentele de protecție generală și
individuală pentru asigirarea protecției la toți parametrii de risc a rețelei determinați anterior și
fixând timpurile de deconectare au în componența sa următoarele elemente prin care se asigură
protecția și posibilitatea comunicărilor cu sistemele de monitorizare pentru asigurarea continuității.
Figura 3.16 Prezentarea protecției generale tip IZMX40B3-V20W-1, IZMX16B3-V16W-1 [27]

73
1. Întreruptor de protecție tip IZMX:
- IZMX16: 630 – 1600 A;
- IZMX40: 800 – 2000 A;
2. Carcasă pntru unități retractabile:
- Porturi cu 3 și 4 ploi;
- Cu și fără terminal de control al bornelor;
3. Seturi de terminal principale: Terminale universale, 3 și 4 poli orizontale/verticale/
frontale;
4. Clapetă: Clapetă pentru 3 și 4 poli;
5. Operatorul servomotorului: Mecanizumul de acționare cu servomotor cu dirijare automată
pentru operațiuni la distanță și locale;
6. Senzor de curent pentru conductorul neutru: Senzor de curent pentru detecția curentului
contuctorului neutru.
7. Instrument de levier: Instrument de acționare mecanică a declanșatorului în fiferite poziții;
8. Întrerupătoare de poziție a celulei: Destinat pentru semnalizare poziției de fixare a casetei
(declanșatorului) în în interiorul carcasei;
9. Scutul ușii:
- Închide spațiul dintre ușă și întrerupător;
- Grad de protecți IP31;
- Cu capac de protecție disponibil IP55;
10. Modul de comunicare: Rețele de comunicare Profibus DP, Modbus, Ethernet și Modbus la
bord;
11. Terminale ale circuitului de control: Fișe cu 2 sau 12 unități;
12. Comutator de verificare a blocării: Pentru utilizarea aplicațiilor externe;
13. Comutator de verificare a declanșatorului: Verifică starea închisă a declanșatorului;
14. Releu de închidere: Închide întrerupătorul la aplicarea semnalului electric;
15. Lăcată de blocare prin cheie: Fixarea declanșatorului în poziție blocată de lăcată;
16. Releu de șuntare: Deschide întrerupătorul la aplicarea semnalului electric;
17. Releu de cădere de tensiune: Deschide întrerupătorul la căderea de tensiune în circuitul de
control;
18. Indicator roșu de avertizare: Semnalizează momentul de declanșare a unității de
declanșare;
19. Indicator de avertizare a comutatorului de supra curent: Comutator de declanșare la
supracurent. Semanlizează momentul de deplasare a unității de declanșare;
74
20. Contor de numărare a comutărilor: numără totalitatea comutărilor pe durata de viață a
întreruptorului;
21. Contacte auxiliare: Comutator de semnalizare ON-OFF;
22. Carcase de închidere: Plastic sau metal;
23. Caracteristică de deconectare V: PXR20 LI, LSI, (G) + opțiuni;
24. Caracteristică de deconectare P: PXR25 LI, LSI, (G) Modbus la bord + opțiuni.
Unitatea de control PRX20 a întreurupătoarelor IZMX40B3-V20W-1 și IZMX16B3-V16W-1,
include și ea în componența sa:
• Modbus integrat pentru PXR25 (opțional pentru PXR20);
• Ecran LCD cursor pentru acces la mai multe funcții și informații;
• Starea bateriei, ZSI și curentul nominal sunt afișate permanent;
• ZSI - cea mai bună protecție selectivă disponibilă mereu;
• Protecție cu parolă;
• Programabil cu un calibrator de protecție;
• Protecția de tip LSI poate fi modificată în LI (fără selectivitate de
timp)
• sau LS (fără acțiune instantanee = 100% selectivitate);
• Disponibile 3 contacte libere de semnalizare;
• Port USB pentru testare și instalarea funcțiilor suplimentare folosind
PC și software PXPM;
• Cod QR pentru o identificare mai ușoară și primirea informațiilor
suplimentare;
• Diagnosticare îmbunătățită cu afișarea stării (graficului), a
evenimentelor și a timpului de funcționare a întreruptorului.
Figura 3.17 Unitatea de control PSX 20 a protecției genrale tip IZMX40B3-V20W-1,
IZMX16B3-V16W-1 [28]
Unitatea de control PXR20 oferă protecția electronicii, precum și oferă o interfață pentru ca
un utilizator să configureze setările de protecție și funcționarea monitorizării.
Unitatea PRX-20, împreună cu senzorii de curent și cu actuator de declanșare, este
subsistemul unui întreruptor care asigură funcția de protecție. PXR analizează semnalele de la
senzorii de curent.
Dacă nivelurile curente și setările de întârziere sunt depășite, unitatea PXR va declanșa
întreruptorul. Caracteristicile de suprasarcină automată și de scurtcircuit pentru un întreruptor
specific sunt determinate de răitingul curent și de setările de protecție selectate de utilizator.
75
Automatul de protecție individuală (figura 3.18) selectat de tip NZMC3-A500 pentru
pompele submersibile M1-M5, în componența include următoarele piese principale prin intermediu
cărora se efectuiază protecția individuală și posibilitatea acestora de-a comunica în ansamblu.
Figura 3.18 Sistemul complex de comunicare a protecției individuale NZM [29]
1. Întrerupător-secționator cu carcasă 5. Protecție IP2X împotriva contactului cu

turnată; degetul;
2. Protecție IP2X împotriva contactului cu 6. Terminal de tip tunel (fixare cablu);
degetul; 7. Terminale tip cutie;
3. Capac terminal, demontabil; 8. Borna circuitului de control;
4. Capac terminal, demontabil; 9. Prelungirea lățimii conexiunii;
76
10. Unitate conectabilă și debroșabilă; 25. Plăcuță de avertizare/marcare exterioară
11. Placă adaptoare; 26. Mecanizm automat de acționare la distanță;
12. Adaptor pentru bare colectoare; 27. Dispozitiv de blocare a pârghiei;
13. Conexiunii pe spate; 28. Mâner lateral operator;
14. Distanțier; 29. Interblocare mecanică;
15. Contact auxiliar standard (HIV), indicator 30. Monitor de afișare a datelor;
de declanșare. Întrerupător auxiliar (HIA) 31. Interfață de gestionare a datelor (modul
de declanșare a tensiunei; DMI);
16. Modul de măsurare și comunicare; 32. Interfaţă PROFIBUS-DP;
17. Dispozitiv de protecție împotriva 33. Modul de comunicare NZM;
curentului rezidual; 34. Antenă Smartwire-DT;
18. Suport spate de dirijare; 35. Smartwire-DT;
19. Mâner rotativ al comutatorului principal, 36. Contacte auxiliare de început;
pentru montare laterală a tabloului; 37. Unitate Deley pentru declanșatoare de
20. Mâner rotativ pentru cuplarea ușii subtensiune;
21. Arbore de prelungire; 38. Carcase izolate.
22. Mâner distanțier, fixare pe ușă;
23. Mâner rotativ;
24. Împrejurimi izolatoare;
77
3.3 Sistemului de monitorizare a stației de pompare primare
Elaborarea sistemului trifazat de alimentare, implimentat prin tehnologii moderne, permite
comunicarea cu alte tehnologii și sisteme de monitorizare și control intelegete care au la bază
elaborat un program prin intermediul căruia se ține sub control toate procesele tehnologice de
prelucrare a materiei prime din componeța sa.
Aceste sisteme intelegente de Monitorizarea și Controlul a proceselor tehnologice sunt
realizate prin:
- Sistemul de Control Logic Programabil (PLC);
- Sistemul de Supraveghere, Control și Achiziții de Date (SCADA);
Ambele sisteme de control a procesului tehnologic sunt legate stâns între ele, unde sitemul
de control PLC fiind considerat un subsistem local de control, îndeplinind funcții separate, în
dependență de compartimentul de prelucrare a materiei prime, dar care ține cont de logica întregului
sistem a procesului tehnologic final.
Unde sistemul SCADA este capul procesului tehnologic întreg de prelucrare a materiei
prime, care monitorizează toate substațiile locale de control în scopul obținerii comune a unui
rezultat final.
Figura 3.19 Erarhia sistemului de monitorizare și control
Deoarece Stația de Pompare Primară este un compartiment al procesului tehnologic de

prelucrare a apelor uzate, pentru controlul procesului tehnologic de pompare este prevăzut un sistem
logic programabil de control local, care prin intermediul programului elaborat, fazai primare de
pompare, are loc controlul și monitorizarea procesului tehnologic de pompare a fazaei primare.
77
Comunicare sistemelor intelegente de control între ele și cu tehnologiile din cadrul stațieie
de pompare primară, se efectuiază prin intermediul semnalului analogic 4-20mA. Unde în funcție de
scalare acestui semnal, pe controlul unui proces, ca exempul varierea tuației pompe prentru
aridicarea nivelul apei uzate în bazinul de acumulare. Fiind depistată la măsurarea nivelului
valoarea de 10mA care pentru controlul variabil al pompei semnifică n=450rot/min sistemul de
control PLC depistând valoarea dată, va mări prin intermediul CSF turația pompei pentru ridicarea
nivelului necesar. În așa mod menținând un nivel necesar în bazinul de acumulare față de valoarea
prescrisă în programul PLC.
În urma elaborării capitolului 3 cu ajutorul software-ul Matlab Simulink a fost elaborată
cercetarea asupra coportării sitemelor de acționare actual și celui dimensionat, unde sa observat:
1. Diferența de creșterii esențiale a curentului la pornirea motorului ceea ce sporește
eficiența energetă;
2. Instabilitate de sistem;
3.
78
Concluzie
Realizând un studiului de cercetare asupra cauzelor actuale a Stației de Pompare Primară care
contribuie la reducerea eficienței energetice, din cauza tehnologiilor învechite având o fiabilitate
scăszută și demostrând o flexibilitate joasă prin lipsa modului de control și automatizare a
proceselor tehnologice de prelucrare a materiei prime, prin care se contribuia la necesitatea de
implimentare a unei schimbări.
În urma implimentării sistemului trifazat de alimentare pentru acționarea electrică reglabilă în
scopul majorării eficienței energetice ridicării gradului de fiabilitate și flexibilitate a sistemului de
pompare primară, sa obținut:
1. Un sistem de alimentare cu energie electrică care ale la bază tensiune de alimentare 0.4kV în
comprație cu ce-l actual cu o tensiune de alimentare și de lucru 0.6kV;
2. O structură nouă a sistemului de alimentare cu tehnologii moderne prin care se asigură
contunuitatea în alimentare cu energie electrică în mod automat, de către sistemul de
monitorizare a prezenței teniunila intrare, față de starea actuală unde se efectua manual (vezi
figura 2.8);
3. Determinarea parametrilor de rețea pentru în scopul dinesionării echipamentului electric de
protecție (vezi figura 2.19);
4. Protecția sensibilă a tehnologiilor principale la variațiile de risc a rețelei, unde în urma
determinării parametrilor de rețea în funcție rezultatele obținute a componetelor periodice,
aperodice și cele-i de șoc (vezi tabelul 2.5). A fost elaborate caracteristicile de protecție a
tehnologiilor principale după selectivitatea tehnologiilor (vezi figura 2.20);
5. La elaborarea caracteristicilor protecție în funcție de componentele maxime și minime
determinate în trei puncte de conectare, a fost verificat timpurile de deconectare în ambele
cazuri (vezi figura 2.20);
6. Modificare metodei de control asupra acționării electrice, fiind realizat controlul prin
modificare frecvenței cu ajutorului convertorului static de trecvență, în comparație cu starea
actuală în care se utilzează metoda de pornire directă la rețea;
7. Efectuarea simulărilor prin intermediul software-ului Matlab Simulink de stabilire a
priceselor tranzitorii la pornirea motorului electric și în lucru, pentru compararea regimurilor
de funcționarea a celor două metode de control, care contribuie la majorarea eficineței;
8. Posibilitatea de-a obține controlul saupra proceselor tehnologice prin comunicare cu sisteme
intelegente de control automat, față de strarea acutală unde se efectuiază în mod manual;
9. Efectuarea procesului tehnologic de prelucrare a ampelor uzate prin intermediul
tehnologiilor moderne prin care se sporește calitatea acestora și eficiența energetică.
79
Bibliografie
1. Виды локальных очистных сооружений;
https://www.promstok.com/articles/ochistnye-sooruzheniya/vidy_ochistnykh_sooruzheniy/;
2. Виды очистных сооружений;

https://vodasovet.ru/kanalizatsiya/ochistnye-sooruzhenija;
3. Курьяновские очистные сооружения в столице модернизируют до конца 2021 года;
https://www.mosvodokanal.ru/press/smi/11272;
4. Население Москвы
https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%
D0%BD%D0%B8%D0%B5_%D0%9C%D0%BE%D1%81%D0%BA%D0%B2%D1%8B;
5. Descrierea procesului, tipuri de stații de epurare AS-HSBR;
https://www.asio.ro/document/as-hsbr-2017-prospect-384.pdf;
6. SBR KLARO E PROFESSIONAL - MULTITANK
https://livplast.ro/statii-de-epurare/#graf;
7. tehnologice si a procesului tehnologic din statia de epurare;
https://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/Descrierea-instalatiei-
tehnolo323.php;
8. Внедрение современных технологий при строительстве и реконструкции очистных
сооружений АО "Мосводоканал"
https://www.mosvodokanal.ru/forexperts/articles/11016;
9. https://moldova-map.md/#/viewer/openlayers/864;
10. Recepţionarea, transportarea și epurarea apelor uzate;
https://unece.org/DAM/hlm/projects/UNDA-
9th_tranche/Documents/Moldova/Sep_2015__Presentation_Day_2/6.4.2_Prezentare_A._Ru
snac_servicii.pdf;
11. Nuca Ilie. Acționări electrice,
http://elearning.utm.md/moodle/mod/resource/view.php?id=5718;
12. https://docs.cntd.ru/document/1200004973;
13. Populația conectată la sistemul de canalizare;
Ape uzate colectate;
https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&id=6375&idc=168;
14. Anexa 1: Adate tehnice a pompelor submersibile tip KRTK 500-634/2256UNG-S;
15. Правила Устройства Электроустановок Издание 6, 7. Версия: 1.1.202. Дата
компиляции: 2005-10-31;
80
16. Catalogul producătorului SCHRACK TECHNIK. Cabluri și conductoare;
17. Catalogul producătorului Simros. Cabluri și conductoare cu tensiunea până la 1 kB;
18. Campul magnetic de dispersie;
https://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Campul-magnetic-de-
dispersie91943.php;
19. 4.3.7.1. Recunoasteti si definiti zgomotul;
https://www.scritub.com/stiinta/informatica/Nivelul-Electronica-si-Semnal14285.php;
20. https://docs.cntd.ru/document/1200004630;
21. А. В. Беляев „ВЫБОР АПАРАТУРЫ, ЗАЩИТ И КАБЕЛЕЙ В СЕТЯХ 0,4 кВ”.
ЭНЕРГОАТОИЗДАТ, Ленинградское отделение 1988;
22. https://k-ps.ru/spravochnik/kabeli-silovyie/s-bumajnoi-izolyaciei/asb-10kv/kabel-asb-
3x240.html;
23. Anexa 2: Fișa cu date tehnice Nexans ref.: 22013611 a cablului tip N2XS(F)2Y 1 x 240
RM/25 6/10 kV;
24. Л.А. Федотова. Выбор кабельных линий, Автоматических выключателей и
предохранителей в сети 0,4 кВ. Учебное электронное текстовое издание Подготовлено
кафедрой «Электротехника и электротехнологические системы» Научный редактор:
проф., д-р техн. наук Ф.Н. Сарапулов 2-ое издание, стереотип, Екатеринбург 2009;
25. https://www.proektant.ru/content/6810.html;
26. И.Л. Небрат. Расчеты токов короткого замыкания в сетях 0,4 кВ.Санкт-Петербург
2001;
27. https://www.eaton.com/content/dam/eaton/products/electrical-circuit-
protection/RU_Catalogue_IZMX-1_2019_Web.pdf;
28. https://www.electricautomationnetwork.com/PDF/PIM/ETN/EN_183982.pdf;
29. http://www.eaton.eu/ecm/groups/public/@pub/@europe/@electrical/documents/content/pct_
1202334.pdf;
30. https://search.abb.com/library/Download.aspx?DocumentID=3AXD50000044833&Languag
eCode=pt&DocumentPartId=1&Action=Launch;
31. И.И. Соловьёв, ст. Преподаватель ,, Pасчёт Заземляющего Устройства„ Архангельск
ИПЦ САФУ 2011;
https://narfu.ru/university/library/books/0616.pdf;
32. Цель расчета защитного заземления;
https://electricvdome.ru/zazemlenie/raschet-zazemlenia.html;
33. IZMX40B3-V20W-1 – Întrerupător;
81
https://datasheet.eaton.com/datasheet.php?model=183730&locale=ru_RU;
34. IZMX16B3-V16W-1 – Întrerupător;
https://datasheet.eaton.com/datasheet.php?model=183345&locale=ru_RU;
82

Model Teza Mastre Madonici-Nicolae

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Model Teza Mastre Madonici-Nicolae

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică a Moldovei

Programul de masterat Inginerie Electrică

ELABORAREA SISTEMULUI TRIFAZAT DE

Student: Madonici Nicolae

Conducător: Dr.conf.univ. Nuca Ilie

ELABORAREA SISTEMULUI TRIFAZAT DE

Student: gr. IE-20M Madonici Nicolae

Conducător: dr.conf.univ. Nuca Ilie

Obiectul de studiu: Elaborarea sistemului trifazat de alimentare pentru acționarea electrică

1.1 Clasificarea stațiilor de epurare de tratarea apelor uzate

Figura 1.1 Stația de tratare a apelor uzate Kuryanovskie [3]

Figura 1.2 Stație de tratare a apelor uzate locală [5]

Figura 1.3 Stație de tratare a apelor pentru case private [6]

Stațiile de epurare, de dimensiuni mari, cum ar fi acele urbane au sisteme tehnologice de

1. Apa uzată colectată din sistemul de canalizare urban;

Figura 1.6 Stația de Pompare Primară. Nivel 0

Figura 1.7 Stația de Pompare Primară. Nivelul -1

Figura 1.8 Structura sistemului de alimentare actual a Stației de Pompare Primară

Figura 1.9 Celulele sistemului de alimentare a Stației de Pompare Primară

Figura 1.10 Diagrama regimului de funcțiponare continuă S1 [11]

Regimul de continu S1 este un regim constant de funcționare a motoarelor electrice fără

2.1 Tehnologii moderne de pompare a materiei prime

Figura 2.1 Diagrama soluțiilor tehnice spre obținerea scopului

Figura 2.2 Diagrama de elaborarea sistemului de pompare spre obținerea scopului

Figura 2.4 Sala proceselor tehnologice de pompare primară. Locul de amplasare a

Nivelul -1 în pământ, fiind destinat:

Figura 2.5 Stația de Pompare Primară. Etajarea clădirii și modul de amplasare a

Dimensionarea și stabilirea numărului pompelor submersibile se efectuează în funcție de

unde: - Vtot .m3 /an - media anuală a apelor uzate pompate;

unde: - V p1 - volumul de pompare pentru o pompă;

Figura 2.6 Curbele de performanță de selectare a pompelor submersibile [14]

În funcție de curbele de performanță (figura 2.6) se observă că indiferent de viscozitatea

Figura 2.7 Pompa submersibilă model KRTK 500-634/2256UNG-S [14]

Știinduse Pn a unei pompei, necesară pentru pomparea volumului determinat, se obține:

Puterea totală de dimesionare a sistemului constituie Pn=1120, kWh.

• Categoria II de fiabilitate – sunt receptorii, la care întreruperea alimentării cu

După câte înțelegem, comparând situația noastră cu procesul tehnologic de prelucrare a

Deoarece la reconstrucția Stației de Epurare a Apelor Uzate Chișinău a fost orientarea și

Figura 2.11 Convertoarele statice de frcvență. Modul de amplasare a Tablourilor Locale de

2.3 Dimensionarea sistemului trifazat de alimentare a stașiei de pompare cu CSF-MA

- Pa.max - puterea nominală a motoarelor electrice trifazate;

2 Tensiunea de încercare, Vac 4000 V

3 Curentul nominal, In 371 A

8 mai multe conductoare, R 12 -

9 Infamabilitatea, standart EN 60332-1-2 -

10 Standart cablu VDE 0276 -

Cablu NYCWY-J 3x185+1x95rm mm2

12 Tensiunea de încercare, Vac 4000 V

13 Curentul nominal, Iadc 371 A

16 Durata regim de scurtcircuit maximal, Tsc 5 s

19 mai multe conductoare, R 12 -

20 Infamabilitatea, standart EN 60332-1-2 -

21 Standart cablu VDE 0276 -

Figura 2.14 Semnale destorsionate sub influința zgometelor externe [19]

Figura 2.15 Curentul admisibil în funcție de temperatură

2 Tensiunea de încercare, Vac 4000 V

3 Curentul nominal, In 371 A

8 mai multe conductoare, R 12 -

9 Infamabilitatea, standart EN 60332-1-2 -

10 Standart cablu VDE 0276 -

Cablu NYCWY-J 3x240+1x120rm mm2

12 Tensiunea de încercare, Vac 4000 V

13 Curentul nominal, Iadc 371 A

16 Durata regim de scurtcircuit maximal, Tsc 5 s