Ministerul Educaţiei Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică A Moldovei

Facultatea de Energetică și Inginerie Electrică

Raport
La practica de producere

La întreprinderea "TERMOELECTRICA" S.A. Sursa -1

st. gr. EE-161

A efectuat: Roșca Vadim

A verificat: lector superior

Dobrea Ina

Chișinău 2018
 Cuprins:
І. Introducere................................................................................................................................3
ІІ. Tehnologia de producere şi producţia fabricată....................................................................4
ІІІ. Structura organizatorică şi planificarea activităţii...............................................................6
IV.Protecţia munci şi a mediului ambiant....................................................................................8
V. Aspecte de standartizare,normative şi reguli de proiectare,montaj,exploatare.................10
VI Sistemele de racire a generatoarelor sincrone......................................................................11
VII. Descrierea excursiilor...........................................................................................................15
VІІ. Anexă......................................................................................................................................16
Concluzii................................................................................................................................19
Bibliografie..............................................................................................................................20

2
 I. Introducere

Construcţia CET-2 din municipiul Chişinău a început în anul 1972. După darea în
exploataţie în anul 1974 a cazanului de tip ПТВМ-100 a început producerea energiei termice. La
31 decembrie 1976 a fost pus în funcţiune primul bloc energetic cu puterea de 80 MW pe baza
cazanului ТГМ-96Б, turbinei ПТ-80/100-130/13 şi generatorului electric. ТВФ-120-2У3. În
septembrie 1977 este pus în funcţiune al doilea bloc energetic. În decembrie 1980 odată cu
conectarea la reţea a generatorului cu numărul 3 puterea electrică instalată a centralei a atins 240
MW.
În 1993 a fost efectuată construcţia unei conducte de gaz separate de presiune medie.
În 1994 la CET-2 a fost dată în expluataţie secţia estică de cazane energetice,care mai tîrziu în
1998 intră în posesia S.A.”Termocom”.
În 2001-2002 au fost modernizate sistemele de excitaţie ale tuturor generatoarelor
ТВФ-120-2У3, fiind instalate modele electrostatice ale companiei ABB.
În momentul de faţă prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre mărirea
capacităţii energetice,CET-2 în colaborare cu Institutul ”Teploănergoproiect” din Lvov şi
compania “Saliut” din Moscova lucrează la un proiect de instalare a unui complex energetic cu
abur şi gaze, cu o eficacitate economică înaltă cu puterea electrică de 60MW şi termică de 40
Kcal. De asemenea pentru asigurarea posibilităţii de lărgire a staţiei,sa început construcţia la al
doilea turn de evacuare a fumului cu înălţimea de 210 m.

Fig.1.1 CET-2.Vedere generală a Fig.1.2 Panou informativ.

turnurilor de evacuare a fumului.

3
 II. TEHNOLOGIA DE PRODUCERE ŞI PRODUCŢIA FABRICATĂ

Principiul de funcţionare a Centralei electrice cu termoficare:

CET este o centrală termoelectrică cu producerea combinată de energie electrică şi
termică. Distanţele economice de transmitere a căldurii sînt :
-pînă la 10 km, în cazul alimentării cu apa supraîncălzită;
-2...3 km, în cazul alimentării consumatorilor industriali cu abur la presiune de 0,8...1,6 Mpa.
CET-urile sunt construite în apropierea consumatorilor de căldură. Puterea instalată în
CET nu depăşeşte 500 MW. Dacă puterea nominală a unui generator nu depăşeşte 63 MW atunci
între generatoare, între cazane şi între condensatoare construiesc bare colectoare. Aceste legături
transversale ridică fiabilitatea de funcţionare a centralei. Numărul de cazane depăşeşte numărul
de turbine pentru a asigura alimentarea cu abur a tuturor turbinelor şi consumatorilor în caz de
stingere accidentală a unui cazan.
Dacă puterea nominală a unui turbogenerator depăşeşte 63 MW atunci CET sunt
construite după schema bloc fără legături transversale nici între generatoare, nici între cazane.

Fig.2.1 Schema de principiu a CET

În cazanul de aburi se introduce aer şi combustibil, gaz natural sau păcură, deoarece
poluarea mediului este mai mică, în alte cazuri se foloseşte şi cărbunele. . Din cazan aburul este
introdus în turbina de înaltă presiune. Din turbine aburul este extras prin intermediul a două prize
reglabile, una aflată în corpul de înaltă presiune al turbinei Tb1, iar a doua priză în al doilea corp al
turbinei Tb2. În turbină are loc transformarea energiei termice în energie mecanică, care fiind
transmisă la generator este transformată în energie electrică. Din prima priză reglabilă aburul preluat
la presiuni de 0,8...1,6 MPa este transportat şi distribuit pe conducte pînă la consumatorii industriali.
Prin a doua priză reglabilă aburul preluat la presiuni de 0,05...0,12MPa este dirijat în schimbătorul de
căldură unde cedează căldura conţinută în el şi se transformă în condensat care este introdus în

4
circuitul termic. În schimbătorul de căldură circulă apa care preia căldura cedată de abur apoi o
transportă şi o distribuie pe conducte pînă la consumatori. Deci o cantitate de căldură nu se mai
pierde în apa de răcire a condensatorului ci este folosită la încălzire în industrie şi locuinţe.
Randamentul instalaţiei pentru producerea combinată a energiei creşte cu atît mai înalt cu cît
cantitatea aburului preluat din turbină este mai mare.
CET-2 este alimentată cu gaze naturale prin două conducte la presiunea p=3 atm, sau cu
păcură de tip M-100, M-40, M-20, care este transportată la CET pe cale ferată, se păstrează în 4
volume a cîte 16 mii tone fiecare, în suma 64 mii tone.

Parametrii turbogeneratorului:
Snom=125 MVA
Pnom=100 MW
Unom=10,5 kV
Inom=6,875 kA
cos=0,8
Uexcit=280 V
Iexcit=1750 A
Frecvenţa de rotaţie 3000 rot/min
=98,4%
schema de conectare bobinelor statorului YY
masa statorului 113,6 t
masa rotorului 30,8 t
Phidrogenului=245 kPa
Tapei de răcire= 33C
Turbogeneratorul este răcit cu hidrogen, care permite o răcire mai efectivă a generatorului. Rotorul
avînd o greutate destul de mare nu se poate roti pe rulmenţi de aceea în loc de rulmenţi rotorul se
roteşte pe ulei care se află sub presiune.

5
 III. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII

CET-2 SA – este o unitate reprezentativă în domeniul producerii energiei electrice si

termice- exploatează instalaţiile ,agregatele productive si auxiliare cu responsabilitate si respect faţă
de legislaţia sănătăţii şi securităţii muncii.
deruleaza programe de reorganizare se preocupă de diminuarea continuuă a numărului de accidente şi
a indicelui de gravitate prin reducerea numărului de zile de îngrijiri medicale datorate acestora; este
interesat de creşterea nivelului de dotare cu materiale de instruire,testare, propagandă (manuale,
cursuri de specialitate, teste de verificare cunoştinţe, norme de securitatea muncii, standarde de
securitatea muncii, cărţi, broşuri, pliante, reviste, filme de protecţia muncii, casete video, diapozitive,
mostre de echipamente individuale de protecţie a muncii) şi mijloace audio-vizuale; se preocupă de
ridicarea continuă a nivelului de pregătire a personalului în domeniul SSM.
CET-2 SA are capabilitatea colectivă de a se transforma continuu catre o organizaţie
eficientă economic, competitivă pe piaţa liberalizată de energie din 2008 ,cu o structură solidă de
securitate, orientată spre rezultate care îşi propune să atingă nivelul de profesionalism în domeniul de
referinţă în fiecare zi a activităţii sale.
Ferm angajată în asigurarea protecţiei personalului împotriva pericolelor pe care le poate
manifesta un mediu industrial precum o centrală termo-electrica, CET-2 SA a elaborat un sistem de
management al securităţii muncii adresat atat personalului centralei cat si contractorilor,care satisface
cerinţele legislaţiei naţionale şi include experienţa obţinută din parteneriate.
Sistemul este conceput pe principiul coresponsabilităţii conducerii societăţii şi salariaţilor ca parteneri
în realizarea misiunii de producere de energie electrică şi termică în condiţii de siguranţă şi eficienţă
economică.
În acest scop, scopul este de a promova un mediu de lucru sigur si sanătos prin prevenirea
oricărui accident de muncă sau îmbolnavire profesională.
Definire:
Sistemul de management al securităţii adoptat :
 este parte a sistemului general de management;
 se bazează pe viziunea zero accidente şi pe documentarea riguroasă a tuturor evaluărilor,
riscurilor, accidenteloră şi initiaţivelor legate de acestea;
 include structura organizatorică, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi
resursele pentru determinarea şi punerea în aplicare a Politicii de prevenire a accidentelor
majore în CET-2 SA.

6
 stabilirea obiectivelor generale şi principiilor de bazş ale demersurilor CET-2 SA în vederea
prevenirii şi limitării pericolelor accidentelor tehnice majore;
 elaborarea obiectivelor prioritare pentru evitarea producerii accidentelor tehnice majore si
limitarea urmărilor negative ale accidentelor care totuşi se pot produce;
 stabilirea modalităţilor concrete de acţiune pentru punerea în practică a acestor obiective;
 identificarea şi evaluarea pericolelor de accidente tehnice care pot aparea în sectoarele de
operare,stabilirea măsurilor pentru evitarea producerii si limitarea urmărilor lor negative;
 stabilirea modului de asigurare a implementarii legale a acestor măsuri.

7
 IV. PROTECŢIA MUNCII ŞI A MEDIULUI AMBIANT
Pentru dezvoltarea principiilor de bază a legii despre protecţia muncii, instituţiile abilitate
alcătuiesc şi implementează în practică actele normative care certifică securitatea muncii. Lucrările
de reparaţie în reţelele electrice se efectuează în lipsa tensiunii. Lucrările de control, încercare şi
reparaţie trebuie să fie efectuate de cel puţin 2 persoane. Pe mînerele tuturor aparatelor de întrerupere
cu ajutorul cărora se poate conecta tensiune se afişează un panou informativ”Nu conectaţi-lucrează
oameni”. Pentru evitarea pericolului pentru personal, toate fazele se împămîntează. Dacă este necesar
lucrul în reţeaua activă fără deconectarea tensiunii, atunci personalul foloseşte mănuşi dielectrice şi
covoraşe de cauciuc. Regulile tehnicii securităţii cer efectuarea unor controale regulate, de asemenea
şi măsurarea rezistenţei izolaţiei.
Instalaţiile electrice de pînă la 1 kV trebuie să fie cu neutrul împămîntat. Rezistenţa inst.
de împăm. la care este unit neutrul transformatorului nu trebuie să fie mai mare de 4 Ω la tensiunea
de linie 380 V.
Normele sanitare industriale. Tabelul 4.1
№
Cerinţe Parametrii STAS
п/п

1 Temperatura aerului, 0С 25 12.1.005-89

2 Umiditatea relativă, % 75 12.1.005-89

3 Viteza aerului, m/s 0,1 12.1.005-89

4 Nivelul de zgomot, dB 80-100 12.1.003-82

5 Nivelul vibraţiilor, mm/s 0,02 12.1.012-78

6 Conţinutul subs. nocive, m2/m3 0,02 12.1.005-89

7 Luminozitatea, lx 300 СН şi ПII-4-79

Securitatea antiincendiară:
Conducătorii întreprinderilor sunt obligaţi:
Să organizeze seminare despre protecţia antiincendiară a tuturor lucrătorilor întreprinderii.
Să se instaleze un regim antiincendiar strict şi verificarea respectării acestuia.
Urmărirea defecţiunilor instalaţiilor care pot declanşa incendii şi lichidarea imediată a acestora.
Să se efectueze curăţirea locului de muncă după finalizarea lucrului şi să se deconecteze reţeaua
electrică cu excepţia iluminării de serviciu.
Asigurarea cu surse antiincendiare de legătură şi semnalizare.

8
Protecţia mediului ambiant.
P.M.A la întreprindere se rezolvă prin metode complexe. În secţiile cu emanări nocive în atmosferă
se prevăd instalaţii chimice şi electrice de ventilare şi filtrare. Staţiile de filtrare sunt folosite pentru
curăţirea apelor de scurgere şi de suprafaţă.
Pentru protecţia personalului ce lucrează la CET-2 se acordă o atenţie deosebită. Mijloacele
tehnice de protecţie sunt un element foarte important în petrecerea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie
a instalaţiilor energetice şi transmiterii energiei electrice.
Formaţiunea de întreţinere operativă obligatoriu trebuie să aibă:
1. Prăjină electroizolantă operativă şi cleşti electroizolanţi pentru fiecare tensiune
reţelei deservite sau prăjină universală operativă electroizolantă. Ea se foloseşte pentru lucrul
operativ, măsurări ( controlarea izolaţiei şi legăturilor pe L.E.A. şi staţii electrice ) , instalarea
descărcătoarelor etc.
2. Prăjină operativă electroizolantă pentru tensiunea 110 – 500 KV, care serveşte
ca mijloc tehnic de protecţie în instalaţiile cu tensiunea specificată.
3. Indicator de prezenţă a înaltei tensiuni mai mare de 1000 V (pentru fiecare
tensiune instalaţiei deservite), care se utilizează pentru constatarea prezenţei sau absenţei
tensiunii.
4. Indicator de prezenţă a tensiuni până la 1000 V. Din acest mijloc tehnic de
protecţie face parte indicatorul joasei tensiuni.
5. Cleşti electroizolanţi pentru tensiunea până 1000 V, care se utilizează pentru
lucrul cu siguranţele fuzibile etc.
6. Mănuşi dielectrice. Ele sunt destinate la tensiunea mai mare de 1000 V, în
instalaţiile la această tensiune ele servesc ca mijloc tehnic de protecţie adăugător, iar în instalaţiile
până la 1000 V ca mijloc tehnic de bază.
7. Ochelari de protecţie, care se utilizează la schimbarea siguranţelor fuzibile, în
cazul dacă apare scânteie.
8. Curea de siguranţă, care este un mijloc tehnic de bază a montorilor la urcarea pe
pilon.
9. Caloşi dielectrici din cauciuc, care protejează personalul de la electrocutare prin
pas şi se utilizează la lucrările în instalaţie de distribuţie de interior (I.D.I.).
10. Indicatoare de avertizare, care se utilizează pentru a delimita teritoriul pe care se
duc lucrări de întreţinere sau reparaţie a instalaţiei energetice.

9
 V.Aspecte de standartizare,normative şi reguli de
proectare,montaj,expluatare.
La CET-2 normele de protectie a muncii sunt reglementate de catre standarde.
Astfel conform STAS 12.1.019 – 79 pentru asigurarea protecţiilor contra tensiunilor
accidentale datorate curentului electric se vor utiliza următoarele măsuri de
protecţie şi mijloace de protecţie în secţiile şi halele de producere :
1) Folosirea tensiunilor de alimentare reduse;
2) Izolarea de protecţie ;
3) Egalizarea potenţialelor ;
4) Compensarea curentului capacitativ ;
5) Izolarea suplimentară de protecţie ;
6) Asigurarea inaccesibilităţii de atingere de conductorii aflaţi sub
tensiune;
7) Protecţie prin legare la pămînt ;
8) Deconectarea automată de protecţie ;
9) Semnalizare preventivă , blocări electrice şi mecanice , indicatoare;
Instalaţiile electrice de pînă la 1 kV trebuie să fie cu neutrul împămîntat. Rezistenţa
instalatiei de împămintare la care este unit neutrul transformatorului nu trebuie să fie mai
mare de 4 Ω la tensiunea de linie 380 V.

Tabelul 5.1

№ Cerinţe Parametrii STAS

1 Temperatura aerului, 0С 25 12.1.005-89

2 Umiditatea relativă, % 75 12.1.005-89

3 Viteza aerului, m/s 0,1 12.1.005-89

4 Nivelul de zgomot, dB 80-100 12.1.003-82

5 Nivelul vibraţiilor, mm/s 0,02 12.1.012-78

6 Conţinutul subs. nocive, m2/m3 0,02 12.1.005-89

7 Luminozitatea, lx 300 СН şi ПII-4-79

10
 VI. Sistemele de racire a generatoarelor sincrone
Pentru producerea energiei electrice in curent alternativ trifazat, in centralele
electrice se folosesc in majoritatea cazurilor generatoarele sincrone (GS). Cele care
debiteaza pe o retea proprie sunt intalnite destul de des in instalatiile mobile sau in
retelele izolate, adesea fiind utilizate ca surse de rezerva pentru alimentarea cu
energie electrica a unor obiective mai importante in caz de avarii ale sistemului
energetic.
GS este o masina electrica rotativa cu infasurarea statorica conectata la o
retea de curent alternativ, iar cea rotorica (care face parte din inductor) este
alimentata in curent continuu.
Puterea debitata de un generator sincron poate fi scrisa ca fiind:

,
Singura posibilitate reala de marire a puterii GS este marirea densitatii de
curent A si rezolvarea problemelor legate de evacuarea cantitatii de caldura
corespunzatoare tuturor pierderilor dependente de curent.
In principal, incalzirea trebuie limitata si controlata deoarece:
- limita pana la care se poate ajunge cu temperatura infasurarii este dictata
de clasa de izolatie din care face parte materialul izolant;
- exista pericolul aparitiei unor solicitari mecanice periculoase din cauza
dilatarilor diferite intre materialele folosite in masina (fier, cupru etc.).
Caldura transmisa de o parte a generatorului agentului de racire depinde de
marimea suprafetei partii respective, de coeficientul de transfer de caldura si de
diferenta de temperatura intre partea respectiva a GS si agentul de racire.
Dupa modul de cedare a caldurii de la partile active ale masinii spre mediul
de racire se deosebesc:
racirea indirecta – caldura se dezvolta in infasurari, ajunge la mediul de racire
trecand prin izolatia conductoarelor si crestaturilor si prin fierul miezului magnetic;
racirea directa – canalele de racire parcurse de mediul de racire sunt
amplasate in crestaturi sau chiar in interiorul barelor elementare ale infasurarilor si

11
astfel caldura dezvoltata in conductoarele infasurarilor trece direct la mediul de
racire.
Cele mai raspandite sisteme de racire, in functie de puterile GS sunt
prezentate în tabelul 6.1
Tabelul 6.1
Sistem de racire Agent de racire Putere GS
Stator Rotor [MW]

Racirea indirecta aer aer < 25

Racirea indirecta hidrogen hidrogen 25 - 160
Racirea indirecta
combinata cu racire hidrogen hidrogen
< 200
directa
Racirea directa hidrogen hidrogen
Racirea directa 165 - 1000
combinata cu racire lichide hidrogen
directa
Racirea directa lichide lichide > 1000

La centrala CET – 2 se foloseste racirea generatoarelor sincrone cu hidrogen.

In cazul utilizarii hidrogenului ca mediu de racire, gradul de puritate are efect
considerabil asupra densitatii, caldurii specifice si a conductivitatii termice. In
tabelul 2 sunt prezentate caracteristicile fizice ale hidrogenului, aerului uscat si
apei.
Avantajele utilizarii hidrogenului ca agent de racire:
- Hidrogenul pur, in aceleasi conditii de temperatura si presiune, are
greutatea specifica de 14,3 ori mai mica decat aerul, ceea ce inseamna pierderi de
ventilatie de 14,3 ori mai mici si un gabarit mai redus al masinii. In conditii reale de
exploatare, in generator se gaseste un amestec gazos cu 97-98% hidrogen si in rest
aer, vapori de apa si alte gaze. Acest amestec este de 9-10 ori mai usor decat aerul

12
si in aceleasi conditii de presiune si temperatura duce la pierderi prin ventilatie de
9-10 ori mai mici. Racirea se poate intensifica prin marirea presiunii hidrogenului.
- Hidrogenul pur are caldura specifica de 14,3 ori mai mare decat aerul.
Astfel in aceleasi conditii de presiune, la aceleasi debite volumetrice si la
temperaturi identice pentru cele doua medii de racire, atat la intrarea lor in masina,
cat si la iesire, cantitatile de caldura evacuate de aer si hidrogen sunt aceleasi. In
conditiile in care pierderile prin ventilatie la racirea cu hidrogen sunt de 14,3 ori
mai mici, capacitatea de evacuare a caldurii hidrogenului este egala cu cea a
aerului.
- Coeficientul de transmitere a caldurii de la suprafetele materialelor active
din masina la hidrogenul in miscare este de aproximativ 1,5 ori mai mare decat in
mediul de racire aer, in aceleasi conditii de presiune.
- Racirea cu hidrogen mareste securitatea in functionare a materialelor
electroizolante din masina si durata de viata a acestora, deoarece elimina actiunea
distructiva a oxigenului si o diminueaza pe cea a umiditatii.
- La racirea directa cu hidrogen, infasurarile se gasesc la o temperatura foarte
apropiata de cea a mediului de racire din canalele de racire.
Dezavantajele utilizarii hidrogenului ca agent de racire sunt mentionate in
continuare:
- Hidrogenul este mai scump decat aerul.
- Deoarece hidrogenul nu intretine arderea, in cazul racirii cu hidrogen,
deteriorarile care apar in urma unui scurtcircuit interior sunt localizate in jurul
defectului. Amestecul dintre hidrogen si aer, daca hidrogenul este in proportie de
3,3 - 74%, este exploziv. Amestecul cel mai periculos este 30% hidrogen, 70% aer.
La acest tip de generatoare este important sa se evite formarea amestecului
exploziv. Instalatia de racire trebuie controlata permanent.
- Statoarele generatoarelor racite cu hidrogen se dimensioneaza astfel incat sa
reziste la presiunea creata in cazul producerii unei explozii in interiorul lor. Ca
urmare, rezulta carcase cu 50 – 80% mai grele decat la generatoarele de aceeasi
putere racite cu aer.
13
 - Generatoarele racite cu hidrogen trebuie etansate (cu garnituri de cauciuc la
imbinarile fixe si cu ulei sub presiune la arbore).
- La racirea indirecta, din caderea de temperatura dintre infasurari si mediul
de racire, aproximativ 50-60% ii revine izolatiei infasurarilor si a crestaturilor.
- Racirea cu hidrogen a GS presupune existenta unor instalatii auxiliare care
asigura alimentarea cu hidrogen a GS, respectiv cu un gaz inert (CO2 ), necesar
umplerii sau evacuarii hidrogenului din GS; de asemenea, prin alte instalatii
auxiliare se asigura circulatia uleiului de etansare si se mentine calitatea uleiului.
Hidrogenul, necesar umplerii GS si compensarii pierderilor prin neetenseitati,
poate fi adus in butelii de otel la presiune ridicata sau in autocisterne sub presiune,
dar poate fi produs si in cadrul centralei prin electroliza apei.
Buteliile de otel care contin hidrogen se amplaseaza in afara salii masinilor,
iar reducerea presiunii hidrogenului se realizeaza in doua trepte, mai intai prin
reductoare amplasate in imediata apropiere a buteliilor si apoi in sala masinilor, prin
ventile automate de reducere si reglare a presiunii.
Hidrogenul obtinut in electrolizoarele din centrala se strange in rezervoare
tampon, intre acestea si GS existand ventile automate de reducere si reglare a
presiunii.
Buteliile de CO2 sunt prevazute cu reductoare de presiune si se pastreaza in
sala masinilor. Instalatia de CO2 este echipata cu dispozitiv de decongelare a CO
CO2 se foloseste in centralele electrice si pentru stingerea unor eventuale
incendii.

14
 VІI. Dscrierea excursiilor.

Pe parcursul efectuarii practicii la intreprinderea SA CET-2, zilnic am efectuat

excursii, atit pe teritoriul intreprinderii, cit si prin sectiile acesteea. Acestea au fost
organizate cu scopul de a face cunostinta cu intreg utilajul care se afla acolo. Astfel, am
vizitat sectia de masini, sectia chimica, sectia de relee, de reparatie, punctul de comanda,
sectia de compresoare, statia de distributie, turnurile de racire, rezervoarele de pacura,
nodul de excitatie, sectia de acumulatoare. In timpul fiecarei excursii am primit informatii
si explicatii referitor la ceea ce tine de principiul de functionare al utilajelor respective,
partile constructive ale unora dintre acestea. Excursiile mai erau insotite si de mici teste.
Conducatorul de practica ne punea diverse intrebari pentru a ne depista nivelul nostru de
cunostinte referitor la ceea ce explica, adica in ce masura intelegem informatia pe care ne
este oferita.

15
 VІII. Anexă.

Fig.8.1 Panourile cu Releele de protectie la CET-2

Fig.8.2 Pentru producerea energiei electrice la statii electrice se utilizeaza generatoare sincrone
trifazate de curent alternativ.

16
Fig. 8.3 Intrerupator cu ulei.

Fig. 8.4 Separator

17
Fig. 8.5 Bobina de blocare.

Fig. 8.6 Descarcatoare.

18
 CONCLUZII

În urma efectuării “practicii de producere” la întreprinderea Termoelectrica S.A.

”Sursa - 1”, am căpătat cunoştinţe generale despre ce prezintă prin sine o Centrală Electrică
cu Termoficare,am analizat instalaţiile de bază a acesteea,care sunt : cazanele de abur(unde
are loc arderea combustibilului),turbinele,generatoarele sincrone,transformatoarelor şi
sistemul de distribuţie a energii electrice.Am acumulat diferite matereale didactice ce ţin de
istoria înteprinderi,domeniul ei de activitate,schemele de principiu ş.a. Am făcut cunoştinţă
cu unele reguli de securitate şi protecţie aplicate la întreprindere şi cu modalitatea de lucru
efectuată de către angajaţii ei.

19
 BIBLIOGRAFIE

1. L.D. Rojcova,V.S. Cozulin. Alectrooborudovnie stantiii i podstantiii.Moskva

Anargoatomizdat 1987.
2. L.A. Rodstein. Alectriceskie apparati.Leningrad Anargoatomizdat 1989.
3. A.A. Ciunihin. Alectriceskie apparati. Moskva Anargoatomizdat 1988.
4. Constantin Codreanu,Alexandru Zaitev. Program de practica.Chisinau 2007.
5. PUA (NAIE). . Moskva Anargoatomizdat 1985.
6. Partea electrică a centralelor. P.Buhne. Bucureşti. 1983.
7. www.termoelectrica.md
8. http://www.scrigroup.com
9. http://www.anre.md

20