Sunteți pe pagina 1din 15

GRUPUL SCOLAR DE TRANSPORTURI AUTO

,,TRAIAN VUIA TG-JIU

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE N VEDEREA OBINERII CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL DE NIVEL ____

CALIFICAREA PROFESIONALA:
MECANIC AUTO

ABSOLVENT,
MINCU ADRIAN
MARIAN
INDRUMATOR,
GHEORGHE VASILE

2011
1

GRUPUL SCOLAR DE TRANSPORTURI AUTO


,,TRAIAN VUIA TG-JIU

BUJIA
ROL, CONSTRUCTIA, ELEMENTE
COMPONENTE

ABSOLVENT,
MINCU ADRIAN
MRIAN

INDRUMATOR,
GHEORGHE VASILE

2011
2

CUPRINS

1.
Argument...................................................................................................
.pag. 4
2. Capitolul 1 - Notiuni
generale.....................................................................pag. 5
3. Capitolul 2 Instalatia de aprindere de la bateria de
acumulatoare...........pag. 5
4. Capitolul 3 Constructia
bujiilor..................................................................pag. 7
5. Capitolul 4 Controlul si verificarea
bujiilor................................................pag.9
6. Capitolul 5 Intretinerea
bujiilor.................................................................pag.11
7.
Bibliografie.................................................................................................
..pag.15

Argument

Am ales tema Instalatia de aprindere constructia si functionarea bujiilor


deoarece aceasta reprezinta o parte componenta deosebit de importanta a echipamentului
electric al automobilului i am dorit s aflu mai multe despre instalaia de aprindere.
La partea teoretic am dorit s realizez o prezentare a instalaiei de aprindere a
autoturismului Dacia 1300, in care am inclus :
- destinatia si principiul de functionare al instalatiei de aprindere ;
- elementele componente si schema instalatiei de aprindere ;
- constructia bujiilor
- intretinerea, controlul si verificarea bujiilor

1. Notiuni generale despre echipamentul electric al automobilelor


Automobilele sunt echipate cu instalatii electrice alimentate la o tensiune de 12V.
Toate elementele componnte ale instalatiei de aprindere sunt legate in paralel, avand un
singur conductor , rolul celui de-al doilea fiind preluat de catre piesele metalice ale
automobilului.
Echipamentul electric asigura energia electrica pentru alimentarea aparatelor
electrice, atat stationar cat si la deplasarea automobilului.
Se compune din:
- Instalatia de aprindere formata din bacteria de acumulatoare si alternatorul prevazut
cu releu regulator de tensiune (electromagnetic sau electronic)
- Consumatori: instalatiile de aprindere, pornire ,iluminare si semnalizare optica si
acustica, stergatorul si spalatorul de parbriz, aparatele bordului auto, etc.
- Instalatia de distributie si anexe formata din: conductoare electrice, intrerupatoare si
comutatoare ,cutii si piese de legatura, sigurante fuzibile , etc.
Sigurantele fuzibile sunt elementele de protectie ale echipamentului electric si
electronic al automobilului.

1. Instalatia de aprindere de la bateria de acumulatoare


2.1 Destinatia si functionarea instalatiei de aprindere de la bateria de
acumulatoare
Destinatia :
Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica, prin obtinerea unei
tensiuni inalte intre electrozii bujiei, capabila sa aprinda amestecul carburant format din
benzina si aer.
Instalatiile de aprindere pot fi :
- Instalatii de aprindere cu magnetou folosite la motociclete , motorete
- Instalatia de aprindere de la bateria de acumulatoare
5

- Instalatii de aprindere electronice


Functionarea instalatiei de aprindere
La inchiderea contactului cu cheia , curentul electric de la bateria de acumulatoare
trece prin infasurarea primara a bobinei de inductie la contactul mobil si contactul fix al
ruptorului, inchizandu-se circuitul primar la masa Prin rotirea arborelui ruptorului, se
deschid contactele, deci se intrerupe curentul primar, iar in bobina de inductie se induce un
curent de inalta tensiune de 15000-25000 V, care , prin fisa centrala, este trimis la
distribuitor, unde rotorul il repartizeaza prin plotii laterali la fise si apoi la bujii in ordinea
de functionare a motorului ; condensatorul inmagazineaza curentul de autoinductie, pe care
il va reda la inchiderea contactelor ruptorului ptr ca inductia din infasurarea secundara sa
fie mai puternica la urmatoarea deschidere. Fazele se repeta asigurand scanteile la bujii,
pentru aprinderea amestecului carburant,deci buna functionare a motorului.
2.2. Parti componente si schema instalatiei de aprindere

Legenda :

1 - Bateria de acumulatoare
2 - Comutatorul cu cheiade contact
3 - Bobina de inductie
4- Ansamblul ruptor-distribuitor
6

5 - Condensator
6 - Cele 2 contacte ale ruptorului
7 - Bujii

3. Constructia bujiilor
Bujiile servesc la producerea scanteii electrice, necesare aprinderii amestecului
carburant in cilindri motorului. Bujiile se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume:
- Din punct de vedere constructiv exista bujii demontabile si nedemontabile,
ulimele avand o utilizare mai mare.
- In functie de dimensiunile bujiilor, acestea pot fi clasificate dupa diametrul
filetului (10, 12, 18, 22 mm) ; dupa lungimea filetului (11, 12.7, 16, 19 si 22 mm) ;
dupa latura hexagonului pentru cheie (exemplu 20.8 mm) ; dupa inaltimea bujiei,
etc.
- Din punct de vedere al functionarii prezinta interes deosebit clasificarea dupa
valoarea termica a bujiilor (bujii reci sau calde).
Principalele parti componente ale unei bujii sunt: corpul metalic, izolatorul,
electrodul lateral, electrodul central, tija de legatura, garniturile de etansare inferioare,
garnitura de etansare superioara, piulita de strangere.
Corpul (carcasa) se executa din otel si este prevazut la pareta superioara cu un profil
hexagonal pentru strangere, iar la partea inferioara cu filet a carui lungime trebuie sa fie
egala cu grosimea peretelui filetat al chiulasei. Filetul poate fi: obisnuit sau lung.
Izolatorul care se afla in partea centrala a bujiei, functionand in conditii extrem de
grele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- Sa reziste la solicitarile de compresiune rezultate in urma operatiunilor de roluire a
suprafetei superioare a corpului metallic, la dilatatia electrodului central, la solicitarile
mecanice, la montarea si demontarea de pe motor, la variatiile de presiune din camera de
ardere( 0,95-50 daN/cm2).
- Sa aiba o conductibilitate termica mare sis a reziste la variatiile de temperature de
o
la -15 (iarna) la 2400 oC in timpul ciclului motor.
- Sa suporte tensiuni de ordinul 22 kV in cazul incercarilor. Tinand cont de
performantele bobinelor de inductie si de tendinta de marire a distantei intre electrozii
bujiei, in scopul evitarii poluarii aerului, ca urmare a unei arderi mai complete, bujiile
trebuie sa suporte tensiuni de 30 kV. De asemenea trebuie sa reziste cat mai bine la
actiunea chimica a produselor de ardere la temperaturi mari. Datorita depunerilor si
imbatrinirii izolatorului, rezistenta de izolatie in stare rece poate scadea de la 1000-5000
m la bujiile noi pana la 1-0,5 M la bujiile uzate.
7

Izolatorul se executa din steatit care este un silicat de magneziu, din oxizi de
aluminiu dintre care se amintesc : silimanitul , corunditul , piranitul , borcoridonul ,etc.
Suprafata exterioara este smaltuita in scopul imbunatatirii calitatii izolante si micsorarea
gradului de depuneri de impuritati . Forma izolatorului trebuie sa asigure distantele fata de
suprafetele metalice exterioare pentru evitarea conturnarilor si de dimensiunile suprafetei
partii inferioare (ciocul) pentru a corespunde la valoarea termica dorita .
Electrozii se executa din material care trebuie sa indeplineasca o serie de conditii
privind posibilitatea de ionizare, rezistenta la temperature ridicate, rezistenta la actiuni
chimice, dilatarea termica, posibilitatea de a fi deformat pentru reglarea distantei intre
electrozi. Pentru bujii obisnuite se utilizeaza aliaje de crom-nichel iar pentru bujii special
argint si platina . Distanta intre electrozi se stabileste in functie de raportul de compresiune.
Pentru buna functionare a bujiei este necesar ca ciocul izolatorului in timpul
functionarii sa aiba o temperatura de peste 450-580 oC pentru ca toate rezidurile (praf de
carbune , stropi de ulei etc) sa fie arse, iar electrozii si ciocul izolatorului sa se mentina
curati avand culoarea brun-cenusie . Aceasta temperatura poarta denumirea de temperature
de autocuratire a bujiei. Pe de alta parte la temperature de 800-900 oC electrodul central
devine incandescent, functionarea motorului se inrautateste datorita aparitiei
preaprinderilor sau aprinderilor prin incandescenta . Electrozii si ciocul izolatorului au
culoarea cenusie deschisa sau alba, iar la temperaturi mai mari incepe topirea electrozilor si
ciocului izolatorului, fapt ce se constata prin aparitia pe elctrodul central a unor particule
metalice mici (perle) . Daca functioneaza la temperaturi sub 400 oC se ancraseaza , se
afuma si este scoasa repede din functiune . De aceea bujia trebuie aleasa astfel incat
echilibrul termic sa se stabileasca pentru temperatura de autocuratire . Transmisia caldurii
si echilibrul termic la valoarea temperaturii dorite depind la randul lor de echilibrul
factorilor care influenteaza incalzirea (raportul de compresiune, turatia, sarcina motorului)
cat si de cei care influenteaza racirea (lungimea si forma ciocului izolatorului, spatial intre
izolator si corpul metalic, conductibilitatea caloric a ciocului izolatorului, electrodului
central, materialelor de etansare, etc ).
Proprietatile termice ale bujiilor sunt caracterizate prin valoarea termica W sau
indice termic care exprima capacitatea bujiei de a transfera caldura de la electrodul central
catre mediul exterior. Valorile termice standardizate ale bujiilor sunt : 45, 95, (125), 145,
175,195, 225, 240, 260, 280, 310, 340, 370, 400, 440.

4. Controlul si verificarea bujiilor


Atunci cand se constata producerea unor rateuri sau functionarea cu intreruperi a
motorului, este necesar sa se verifice si starea bujiilor. Bujiile la care varful izolatorului
prezinta o culoare maro-deschis au functionat corect.
Inainte de a fi montate pe motor, este indicat ca bujiile sa fie verificate si incercate
electric la dispozitivul Ap 5009. Bujiile ancrasate sau calamitate se curate cu jet de nisip,
se spala in benzina sau alcool, apoi se usuca cu jet de aer.
Nu este indicata arderea calaminei cu flacara oxiacetilenica, lampa de benzina etc, aceasta
putand produce fisurarea sau craparea izolatorului. De asemenea, nu este indicata curatarea
izolatorului cu peria de sarma sau cu alte corpuri ascutite, care pot produce rizuri pe
suprafata smaltuita a izolatorului, rizuri prin care se va scurge curentul de inalta tensiune.
Se controleaza si se regleaza distanta intre electrozi, care trebuie sa fie de 0,5-0,7
mm. Verificarea acestei marimi se va face cu ajutorul spionilor cu sectiunea circular, in
special la bujiile care au functionat mai mult, la care uzura electrodului se produce sub
forma de scobitura, spionul lamelar neputand prinde aceasta uzura. Distanta se regleaza
prin indoirea electrodului lateral. Verificarea etanseitatii se face la un aparat pneumatic.
Pentru aceasta se insurubeaza bujia in locasul corespunzator si se actioneaza asupra
manetei pompei de mana pana ce manometrul indica o presiune de 20-25 daN/cm 2. Cu
ajutorul unei biurete se toarna cateva picaturi de ulei sau petrol pe bujie ; in cazul pierderii
etanseitatii se vor forma bule, din cauza scaparii aerului printer izolator si corpul metallic
al bujiei.
O alta proba importanta este verificarea functionarii la presiune a bujiilor. Se stie ca
bujia poate sa declanseze scantei afara, la presiunea mediului ambiant, si a functioneze cu
intreruperi in cilindrul motorului, unde presiunea este mai mare.
Pentru aceasta : se insurubeaza bujia in locasul respectiv din aparat ; se strange cu
cheia dinamometrica la un cuplu de 3.5-5daNm, etanseitatea asigurande-se cu ajutorul
garniturii elastice ; se regleaza distanta de descarcare dintre eclatorii aparatului, la valoarea
de 8 m; se actioneaza asupra manetei pompei de mana pana la obtinerea unei presiuni de 6
daN/cm ; se conecteaza fisa de inalta tensiune la borna bujiei si se apasa pe butonul de
declansare a tensiunii.
Se observa prin ocularul aparatului modul de producere a scanteii. Pot aparea
urmatoarele cazuri:
- daca scanteia se declanseaza regulat, este de culoare albastru-violet si se produce
numai intre electrozi, bujia se considera normala;
- daca scanteile se produc intre electrozii eclatorului, se reduce presiunea in camera
de presiunesi se retine valorea presiunii in momentul cand incepe sa se produca scanteia
intre electrozii bujiei.
9

In timpul probelor se admite declansarea catorva scantei la electrozii


eclatorului.Daca scanteile nu apar nici la electrozii bujiei si nici la eclatori, inseamna ca
izolatorul bujiei este fisurat sau crapat si ca scanteile se produc in interiorul bujiei,
respectiv intre electrodul central si corpul metalic, bujia se considera defecta.

10

5. Intreinerea bujiilor
a) Bujiile nu solicit o ntreinere deosebit dac se respect urmtoarele condiii:
- valoarea termic a bujiei s corespund cu cea prescris (aa dup cum s-a mai
artat, n cazul motorului ce echipeaz automobilul DACIA, valoarea termic este 225 la
240) (v. 5.2.1.);
- sistemele de aprindere i carburaie ale motorului s fie bine reglate i n perfect
stare de funcionare;
- motorul s nu consume ulei etc.
b) Singura operaie important n timpul exploatrii bujiei este verificarea i reglarea
distanelor dintre elctrozi dup fiecare 5000 km rulai.
c) Este interzis curirea bujiilor prin nclzirea lor pn la temperatura de
autocurire (850C) cu ajutorul flcrii oxiacetilenice sau prin alte mijloace, deoarece
procedeul conduce la slbirea izolaiei sau chiar la fisurarea acestora, nsoit de scoaterea
din uz a bujiilor.
Nu se recomand curirea electrozilor de la bujii cu ajutorul periilor de srm,
metod folosit de muli posesori de automobile, deoarece bujiile astfel curate sunt
prematur scoase din funciune: prin frecarea cu peria de srm, pe suprafeele electrozilor
rmn zgrieturi, care constituie locuri de depunere a calaminei, iar pe interiorul
izolatorului se depun particule fine de metal din perie, formnd astfel o infinitate de puncte
de trecere a curentului, micorndu-se energia scnteii. Normal scnteia la bujie trebuie s
fie: continu, culoare albastr etc.
Se recomand curirea bujiei cu un aparat special de sablat, metoda fiind rapid
i simpl, folosindu-se nisip foarte fin sau soluii speciale de decalaminare.
d) Se recomand oricrui posesor de automobil DACIA ca bujiile, care au deja trecut
durata lor de funcionare (cca. 15 - 20000 km rulai), s fie nlocuite toate odat, deoarece
prelungirea duratei de funcionare conduce automat la mrirea consumului de combustibil
la motor, porniri greoaie la rece, suprasolicitarea sistemului de aprindere etc.
e) Dac automobilul a fost exploatat n condiii mai grele (praf. umiditate etc), este
necesar ca periodic s se nlture depunerile de praf i de uleiuri de pe izolatorul exterior,
deoarece, la regimuri nalte de funcionare (la sarcin), cnd rezistena ntre electrozi se
mrete datorit creterii presiunii n cilindri, este posibil ca stratul de praf s consume din
energia scnteilor.
f) Se interzice folosirea reduciilor la bujii.
g) La montarea bujiei se recomand o uoar ungere a filetului cu ulei grafitat,
aezarea inelului de etanare (ntotdeauna o singur bucat), nurubarea iniial cu mna i
apoi strngerea cu cheia special de bujii din trusa automobilului.

11

5.1. Aparat pentru incercarea si curatirea bujiilor


Aceste operaii se executa cu aparatul reprezentat n figura prevzut cu o parte electric
pentru controlul bujiei i o parte mecanic cu care se face curirea prin sablare a bujiei.
Aparatul se compune din urmtoarele pri principale : carcasa 16,
camera de aer 3, camera de sablare 10 si o bobin de inducie de tip vibrator montat n
interior.Carcasa i capacul 17 sunt construite din tabla laminat, avnd forma
dreptunghiular. Carcasa cuprinde n ea, sau montat pe ea, o serie de elemente necesare
pentru efectuarea lucrrii, ca : manometru! 5, fia 4, butonul 2, cablul de alimentare 1,
descrctorul 9, i orificiul 14. Aerul, luat de la reeaua de aer comprimat, intr prin
niplul 18 n camera de aer 3, pe care sunt montate trei uruburi-ventil pentru alimentarea
cu aer a camerei de sablare cu nisip 6, alimentarea cu aer a camerei de verificare a bujiei
8 i suflarea cu aer a bujiei 7. In situaiile n care nu se lucreaz cu aparatul, locaurile de
montare a bujiilor sunt acoperite cu dopurile 13 i 15 de dimensiuni corespunztoare.
Interiorul camerei de aer, n care se produc scnteile bujiilor, poate fi vizionat prin ferestrele
12, acoperite cu material plastic transparent. Pentru curire, bujiile se monteaz n locaul
de sablare. Aerul comprimat poate trece prin canalul 8, pentru suflarea bujiei cu aer dup
sablare, sau prin camerele 9 i 10 pentru controlul scnteilor bujiilor. Presiunea aerului
comprimat, care trebuie s varieze ntre 6-1O5 i 8-105 N/m2, se citete la manomctrul 7.
In camera de sablare 6, aerul comprimat, trecnd printr-o duz, pune n micare nisipul
fin.

12

Aparat pentru ncercarea si curirea bujiilor

Schema pneumatica a aparatului

Inainte de ncercare bujia trebuie curat, iar distana dintre electrozi se regleaz.
La curirea bujiei prin sablare se procedeaz astfel:
se deschide robinetul de la sursa de aer comprimat pentru alimentarea aparatului;
se introduce bujia n orificiul cu manon 11 din mijlocul camerei de sablare ;
se deschide treptat robinetul 6, permind intrarea aerului n camera de sablare.
In felul acesta, ncepe operaia de curire prin sablare. In timpul sablrii, bujia se nclin i
13

se rotete pentru a se cura pe toate prile. Durata operaiei nu trebuie s depeasc 810 s, pentru a nu se deteriora bujia ;
se nchide robinetul i se scoate bujia ;
deschiznd robinetul central 7, se cur bujja de resturile de nisip care au rmas
pe ea, amplasndu-se n dreptul canalului 14.
Curirea bujiei de calamin se poate face i cu o perie de srm fin.
Verificarea si reglarea distanei dintre electrozi se fac cu ajutorul unei chei-calibru
speciale. Se recomand folosirea unui calibru rotund 1.
Deoarece calibrul plat nu poate pune n eviden adnciturile sau neregularitile de
pe electrodul bujiei.Distana dintre electrozi se regleaz cu cheia 2 prin deplasarea
electrodului lateral fa de electrodul central. Distanta dintre electrozi trebuie sa fie de 0,5
0,7 mm.
La ncercarea bujiei se procedeaz astfel:
se nurubeaz bujia cu garnitura n unul din orificiile 13 sau 15. Cellalt orificiu
se nchide cu dopul de dimensiune corespunzatoare, sau cu o bujie drept etalon. Legtura
ntre bujii se face cu o srm de cupru (ntre electrozii centrali), pentru a asigura
funcionarea lor simultan ;
se introduce fia 4 de la bobina de inducie la electrodul central al bujiei ;
se deschide robinetul 8, i aerul comprimat intr n camera de aer n care se afl
electrozii bujiei. In acest moment, presiunea la manometru trebuie s fie mai mare de 61O5 N/m2;
se apas pe butonul 2 i se urmrete, prin fereastra 12, scnteia produs ntre
electrozii bujiei. Scnteia trebuie s fie continu i clar, de culoare albastr-deschis.
Lipsa scnteii, ntreruperile n funcionare sau scurgerile ntre izolaie i corpul bujiei
indic starea rea a bujiei;
se ntrerupe contactul electric i se scoate bujia.

14

Bibliografie

1 . Echipamentul electric al automobilelor,


Bucuresti, 1982.

Gheorghe Tocaiuc, Editura tehnica

2 . Instalatii si echipamente auto .Tehnologia meseriei electrician auto.


Manual pentru scoli profesionale anii I ;II si III.
3. Automobile Dacia. Diagnosticare. Intretinere. Reparare.
4. Agenda automobilistului colectiv: Dan Vaiteanu, Mihalache Stoleru,
Campean, Florin Zanfirescu, Editura tehnica.

Nastase

15