ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE VALORI

Analiza tehnică și fundamentală

a acțiunilor

Coordonator științific:

Prof.univ.Anghelache Gabriela Victoria

Absolvent:

Dăogaru Denisa

București

2012
 Cuprins

Introducere………………………………………………………………………3

Capitolul 1. Stadiul cunoașterii.Abordări teoretice și studii recente

referitoare la analiza tehnică şi fundamentală.................................................5

Capitolul 2. Indicatori utilizaţi în analiza tehnică a acţiunilor……………..21

2.1. MACD-Moving Average Convergence-Divergence…………….……………21
2.2. Benzile Bollinger………………………………………………….…………..22
2.3. Oscilatorul stochastic……………………………………………….…………23
2.4. RSI-Relative Strenght Index………………………………………….……....24
2.5. Acceleration/Deceleration…………………………………………………….26
2.6. Accumulation/Distribution……………………………………………….…...28
2.7. Comodity Channel Index…………………………………………………..…30
2.8. Force index……………………………………………………………………32
2.9. On Balance Volume……………………………………………………….......34
2.10. Ultimate Oscilator……………………………………………………….…...35
2.11.Williams R%........................................................................................................36
2.12. Average true range…………………………………………………………...37
2.1Relațiile de cauzalitate între cursul acțiunilor și indicele bursier BET………..40

Capitolul 3. Indicatori ai analizei fundamentale a acțiunilor…………………43

3.1.Scurtă prezentare a situației financiare a celor trei companii pe ultimii 5 ani………43
3.2.Rate de lichiditate……………………………………………………………………46
3.3. Rate de structură…………………………………………………………………….47
3.4.Rate de profitabilitate………………………………………………………………..48
3.5.Rate de piață…………………………………………………………………………49
3.6.FSCORE.GSCORE………………………………………………………………….50

Concluzii………………………………………………………………………...53

Bibliografie …………………………………………………………………….55

Anexe……………………………………………………………………………56

2
 Introducere

Scopul acestei lucrări îl reprezintă indentificarea posibilităţilor unui investitor de acţiune

şi de analiză a unei acţiuni,în funcţie de modalitatea sa de a o aborda.Astfel,fie că acest investitor
doreşte o investiţie pe termen lung şi achiziţionează o acţiune de pe urma căreia va beneficia prin
încasarea de dividende,fie că doreşte să deţină acţiunea respectivă o perioadă mai scurtă de timp
şi ulterior să o vandă,este important de ştiut că există modalităţi prin care acest investitor să-şi
evalueze portofoliul şi să facă alegerea corectă pornind de la o bază şi un set de indicatori bine
fundamentaţi.
Constituirea unui portofoliu solid,bine structurat,profitabil este influenţată de o
multitudine de factori,de diferite naturi.Investiţia în acţiuni se poate dovedi extrem de
riscantă,acestea putând avea o volatilitate crescută.Protecţia portofoliului poate fi realizată atât
prin culegerea şi analiza de date provenind din mediul extern(evoluţia pieţei de capital,contextul
economic actual,evoluţia companiilor competitoare),cât şi din mediul intern,folosind informaţii
referitoare la companie(bilanţ,cont de profit şi pierdere,situaţia fluxurilor de numerar,etc.).
În consecinţă,decizia de investiţie ar trebui să aibă la bază atât o analiză a factorilor
calitativi ai portofoliului,cât şi determinarea stării de “sănătate” a acţiunilor componente, toate
corelate cu studiul mediului macroeconomic în care companiile respective acţionează, nefiind
vorba numai de determinarea momentului ideal de cumpărare sau vânzare a acţiunilor, cum o
serie de investitori consideră, acest lucru fiind necesar a se analiza mai degrabă într-o ultimă
instanţă.
Se face astfel distincţie între analiza tehnică şi analiza fundamentală a acţiunilor.Precum
fundamentaliştii, şi tehnicienii pornesc tot de la conceptul de valoare, însă cu o abordare
diferită.Aceştia consideră că forţele cererii şi ale ofertei sunt reflectate în principal de preţuri şi
volume, si de modelele create pe baza acestora.Prin analiza şi prelucrarea acestor structuri, ei pot
ajunge la estimări şi prevederi referitoare la modaliatea în care se vor deplasa cursurile
acţiunilor, precum şi a gradului de deplasare al acestora.
Există autori care spun ă factori de natură emoțională determină mai degrabă fluctuațiile
prețurilor decât cei de natură logică.Aceștia consideră că printre indicatorii de analiză tehnică ar
trebui să se numere și o serie de indicatori special construiți pentru a determina psihologia
indivizilor referitor la acțiunile tranzacționate.Indicatorii pot furniza informații importante cu
privire la momentul optim de vânzare sau cumpărare în paralel cu previziunile referitoare la risc
și la rentabilitate.Acest tip de analiză poate fi privit, deci, ca un process de investigare a istoriei
cursului valorilor mobiliare, finalizandu-se prin o posibilă identificare a cursurilor viitoare.
În contrast cu analiza tehnică,analiza fundamentală se referă la studiul comparativ al unui
set de indicatori obţinuţi pe baza rezultatelor financiare ale companiilor,precum contul de profit
şi pierdere,bilanţul contabil şi ale preţului format pe baza confruntării cererii cu oferta.Acest tip
de studiu relevă în principal performanţele companiilor, echilibrul financiar al acestora.În acest
caz, pretul pierde din importanţă, devenind o reflecţie a imaginii interesului investitorului pentru
activul financiar respectiv.De asemenea, analiza fundamentală îşi propune să elaboreze prognoze
cu privire la fluxurile viitoare de venituri, de dividende şi de preţ, precum şi să coreleze
rezultatele obţinute cu efectele pe care le are mediul economic şi politic naţional asupra
companiei cu aceste lucruri.

3
 Printre obiectivele analizei fundamentale se numară de asemenea şi determinarea unui
curs teoretic al acţiunilor, și, pe baza acestuia, evidenţierea sub- sau supra-evaluării acestora.
În concluzie, lucrarea îşi propune să evidenţieze avantajele şi dezavantajele utilizării
celor două tipuri de evaluare a acţiunilor, prin aplicarea indicatorilor utilizaţi de acestea pe
diferite companii de acţionează pe piaţa românească, şi identificarea unei bune modalităţi de
gestiune a unui portofoliu de acţiuni în condiţiile actuale de ordin socio-economic.

4
 Capitolul 1

Stadiul cunoașterii.Abordări teoretice și studii recente referitoare la analiza

tehnică şi fundamentală
1.1 Adaptive Use of Technical Indicators for Predicting the
1
Intra-Day Price Movements

Mieko Tanaka-Yamawaki1 and Seiji Tokuoka

Department of Information and Knowledge Engineering, Tottori University(2007)

În această lucrare se doreşte analizarea eficacităţii celor mai, frecvent utilizaţi indicatori
tehnici în previziunea fluctuaţiilor de preţ pe piaţa de capital pe termen foarte scurt.

În acest scop au fost modelate două tipuri de date:

1. Cursul de schimb JPY/USD din 1 ianuarie 1995 până la 31 decembrie 2000-volumul total
de cotaţii şi intervalul mediu dintre ele.
2. 8 acţiuni listate la NYSE, câte două din fiecare domeniu(retail, IT, petrol, automobile)-
preţurile de tranzacţionare de moment pentru anul 1993 şi intervalul mediu dintre
momente.
Indicatorii folosiţi în analiza tehnică se împart în trei categorii: de tip trend, oscillator şi
momentum.Toţi aceştia sunt folosiţi pentru analiza fluctuaţiilor viitoare ale preţurilor la nivel de
zi, săptămână sau de lună.În această lucrare, autorii au aplicat aceşti indicatori în previzionarea
fluctuaţiilor de preţ pentru doar câteva momente în viitor(10 ticks).

Cele mai relevante informaţii au fost obţinute în cazul următorilor indicatori:

1. Indicatori de tip trend:MA şi SLMA(media mobilă pe termen scurt şi pe termen lung) şi

SLEMA(media mobilă exponenţială) şi MAD(rata de deviaţie a mediei mobile).
2. Indicatori de tip oscillator:MACD(convergenţa/divergenţa mediei mobile),RCI(Rank
Correlation Index ),RSI(Relative Strenght index),PL(linia psihologică)
3. Indicatori de tip momentum:MO1(momentul de ordin 1->diferenţa dintre preţul curent şi
preţul anterior) şi MO2(momentul de ordin 2->diferenţa dintre preţul curent şi preţul aflat
la două momente în urmă).
Din aceşti 10 indicatori s-a ales cea mai bună combinaţie, pentru fiecare acţiune,urmând apoi
stabilirea strategiilor de previziune a preţurilor pe termen foarte scurt pe baza acestor
combinaţii.Aceste strategii au fost împărţite în trei cazuri diferite: strategii bazate pe folosirea
unui singur indicator din cei 10, folosirea combinaţiei optime găsite pentru fiecare acţiune în
parte, sau folosirea unei strategii bazate pe toţi cei 10 indicatori.
Cea mai bună strategie s-a dovedit a fi cea bazată pe combinaţia de indicatori selectată prin
modelul genetic, fiind urmată de o performanţă de aproximativ acelaşi nivel de folosirea
individuală a indicatorilor MA, SLMA, SLEMA, MAD.Folosirea unei strategii formată din toţi
cei 10 indicatori are rezultate satisfăcătoare doar în cazul acţiunilor cu interval mic între

http://scholar.google.ro/scholar_url?hl=ro&q=http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download%3Fdoi%3D10.1.1.6
2.9288%26rep%3Drep1%26type%3Dpdf&sa=X&scisig=AAGBfm1Zgbv55GdOD0AWcL-qUEm-kWFJmQ&oi=scholarr

5
momentele afişării preţului, şi rezultate slabe pentru acele acţiuni la care acest interval este mai
mare.

1.2 Technical Analysis: An Asset Allocation

Perspective on the Use of Moving Averages2
Yingzi Zhu, Tsinghua University and Guofu Zhou, Washington University in St. Louis and CCFR, 21
iulie 2008

Scopul acestui articol îl reprezintă cercetarea utilităţii analizei tehnice, în special cea mai
răspândită modalitate de tranzacţionare-cea a mediilor mobile.Se arată că atunci când un
investitor primeşte semnale de cumpărare din partea pieţei, analiza tehnică adaugă valoare
acestei reguli.
Se pleacă de la faptul că investitorii folosesc o abordare “totul-sau–nimic” (acesta
investindu-şi toată cantitatea de bani în acţiuni pe baza stategiei mediilor mobile) şi se
demonstrează că această alocare nu este una optimă pentru că nu se ţine seama de aversiunea la
risc a investitorului şi de gradul de predictabilitate a pieţei.
Astfel, se dezvoltă mai multe strategii de alocare pornind de la media geometrică(GMA)
şi se analizează performanţa lor(FIX1-bazat pe faptul că rentabilităţile acţiunilor sunt
independent şi identic distribuite; FIX2-dedusă din regula GMA; FIX1+MA; FIX2+MA; MA
simplă).
Datele folosite sunt rentabilităţile lunare din decembrie 1926 până în decembrie 2004 din
Standard&Poor‟s 500 şi observaţiile lunare pentru 3 variabile: dividend yield, term spread şi
payout ratio, folosite ca variabile predictibile pentru model.
În concluzie, deşi analiza tehnică este destul de populară în practica de investiţii,există
puţine studii teoretice pe baza ei, iar dovezile empirice sunt amestecate şi există o lipsă de
înţelegere cu privire la raţionamentul economic pentru utilitatea sa.Această lucrare oferă
justificări teoretice pentru că un investitor să utilizeze analiza tehnică, în special media mobilă în
problema standard de alocare a activului disponibil.Câteva din informaţiile folositoare despre
analiza tehnică oferite de acest articol sunt:

 Se determină procentul de investiţie ce ar trebui alocat atunci când se primesc

semnale de cumpărare(până acum stabilite în mod ad-hoc).
 Se arată cum un investitor îşi poate îmbunătăţii investiţia folosind analiza tehnică,
în special metoda mediilor mobile, dacă urmează regula alocării fixe prin
investirea unui procent fix din bugetul sau pe piaţa acţiunilor, asa cum este arătat
de teoria “mersului la întâmplare” sau de abordarea medie-varianţă.
 În cazul în care modelul este necunoscut, aşa cum se întâmplă adeseori în
practică, se demonstrează că modelul GMA este mai performant decât strategiile
optime dinamice atunci când acestea sunt derivate dintr-un model greşit, acest
lucru sugerând că analiza tehnică furnizează informaţii folositoare pentru alocarea
activului, în special când există incertitudine în privinţa pieţei.

2
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0304405X09000361

6
 1.3 The Profitability of Technical Analysis: A Review3

Cheol-Ho Park ;Scott H. Irwin,Octombrie 2004

AgMAS Project Research Report

Scopul acestui articol îl reprezintă sumarizarea diferitelor studii empirice cu privire la

gradul de încredere, consistenţă şi dovedirea profitabilităţii analizei tehnice pe piaţa de
capital.Printre studiile prezentate sunt incluse şi: reguli de tranzacţionare formulate pe baza unor
algoritmi genetici, strategii bazate pe indicatori de analiză tehnică, diferite modele statistice
(ex.ARIMA), modele de interpretare a graficelor.
Majoritatea studiilor sunt colectate din jurnale academice publicate din 1960 până în
2004 şi din alte studii recente.
Se analizează gradul de profitabilitate a analizei tehnice, separându-se astfel modelele de
tranzacţionare bazate pe acestea, de cele ce îi neagă eficienţa.
În teoria pieţelor eficiente(susţinută prin modelul de martingală şi random walk-“mersul
la întamplare”), profiturile obţinute prin analiza tehnică nu sunt considerate realizabile, pentru
că, prin definiţie, în ipoteza unei pieţe eficiente, preţurile se ajustează instantaneu la noua
informaţie şi este imposibil să se realizeze profituri tranzacţionand în funcţie de preţurile
trecute.Modelul de martingală sugerează că modificarea preţului aşteptat al unui activ nu este
condiţionată de istoricul preţului activului respectiv.Cel mai simplu model random walk(mersul
la întâmplare) spune că modificările succesive de preţ sunt identic şi independent distribuite cu
media 0.Astfel, modelul Random Walk face presupuneri mai mari decât modelul de martingală.
În contrast, alte modele, precum modelul aşteptărilor raţionale, modelul de feedback, de
dezechilibru, de aglomerare(herding), cele bazate pe agenţi, teoria jocurilor spun că preţul se
ajustează mai lent la noua informaţie, datorită zgomotului, mişcărilor pieţei, puterii de
cumpărare, comportamentul investitorilor,etc.Rezultă, deci, că există oportunităţi de
tranzacţionare profitabilă care nu sunt exploatate.

1. Modelul de martingală(“fair game” model)- o secvenţă de preţuri a unui activ este o

martingală(“joc corect”)dacă are modificări de preţuri imparţiale.

E[pt+1|pt,pt-1,..]=0.Ecuaţia spune că preţurile viitoare trebuie să fie egale cu preţurile

curente, cunoscându-se toate preţurile trecute şi preţul curent.

Rezultă, deci, că şi rentabilitatea unui activ este 0, atunci când este condiţionată de istoricul
de preţ al acestuia(E[pt+1-pt|pt,pt-1,..]=0).Coeficientul de corelaţie dintre preţurile succesive va fi
0, fiind date informaţii despre preţul curent şi cele trecute.Martingala a fost mult timp cosiderată
o condiţie necesară pentru a asigura eficienţa pieţei unui activ, una în care preţurile trecute se
reflectă în totalitate în cele curente.

3
http://www.jstor.org/stable/25151309?seq=1&Search=yes&searchText=technical&searchText=analysis&searchTe
xt=stocks&list=hide&searchUri=%2Faction%2FdoBasicSearch%3FQuery%3Dtechnical%2Banalysis%2Bin%2Bsto
cks%26gw%3Djtx%26acc%3Don%26prq%3Dtechnical%2Banalysis%26Search%3DSearch%26hp%3D25%26wc
%3Don&prevSearch=&item=11&ttl=7975&returnArticleService=showFullText&resultsServiceName=null

7
 Ipotezele modelului de martingală elimină posibilitatea realizării de profituri în exces din
tranzacţiile bazate numai pe preţurile trecute.
Un alt aspect al modelului de martingală este că presupune neutralitatea la risc.Totuşi, cum
investitorii au aversiune la risc, este necesară încorporarea acestuia în model, rezultând modelul
de submartingală(valoarea aşteptată din perioada următoare, bazată pe informaţia cunoscută la
momentul prezent este mai mare sau egală decât preţul current => rt+1≥0 => nici o regulă de
tranzacţionare bazată pe informaţia cunoscută la momentul prezent nu poate genera profituri mai
mari decât strategia “buy and hold”.

2. Mersul la întamplare(“Random Walk”, Bachelier,1900)

Dacă Pt=preţul unui activ la momentul t,=> Pt+1-Pt este o variabila aleatoare independentă şi
normal distribuită(~N(0,σt2); iar Pt=m+Pt-1+εt,ε~IID(0,s2).

Mersul la întamplare poate fi privit ca o extensie a modelului de martingală, în sensul că

acesta oferă mai multe detalii despre mediul economic.

3. Modelul aşteptărilor raţionale(“noisy rational expectations model”).Acesta presupune că

preţul curent nu reflectă întreaga informaţie disponibilă datorită zgomotului din preţul
curent de echilibru(oferta neobservată a unui activ riscant sau calitatea informaţiei).Însă,
preţul se ajusteaza încet şi sistematic la noua informaţie, rezultând de aici că există
posibilităţi de tranzacţii profitabile.

4. Feedback models.“Noise”traderii cumpără când preţurile cresc şi vând când acestea

scad(“trend chasers”), acest lucru ducând la supraevaluarea activului şi la limitarea
arbitrajului.Modelul spune că se pot realiza profituri din tranzacţii pe analiza
tehnică,chiar şi pe termen lung, dacă strategiile de tranzacţionare sunt bazate pe zgomot
sau pe modele “populare”, şi nu pe informaţii de genul noutăţilor sau factori
fundamentali.

5. Modele de dezechilibru(“disequilibrium models”)-explică dinamica preţurilor pe termen

scurt.Raţionamentul acestiu model este urmatorul: când se creează modificări de preţ de
către cerere şi ofertă, se creează şi un dezechilibru pe tremen scurt; rezultă că o economie
non-staţionară experimentează câteva momente de dezechilibru,deci preţurile nu depind
numai de starea economiei, ci şi de starea pieţei.

6. Modelul comportamentului mimetic(“herding behavior model”)

Comportamentul mimetic pe termen scurt al investitorilor poate duce la ineficienţă.Modelul a

arătat că un investitor informat care vrea să cumpere si să vândă într-un interval de timp scurt,
poate beneficia de informaţia deţinută doar dacă aceasta este succesiv reţinută în preţ prin
intermediul tranzacţiilor altor speculatori similari.

7. Modele bazate pe agenţi.Traderii ce folosesc analiza tehnică pot afecta lichiditatea

pieţei.În acest model, preţul se mişcă liniar cu excesul de cerere, care la rândul ei este
proporţional cu excesul de cumpărători(atât investitori obişnuiţi, cât şi cei care
tranzacţionează pe baza analizei tehnice)

8
 Există, astfel, dovezi cum că metode simple de tranzacţionare erau profitabile în diferite pieţe
speculative cel puţin până în anii ‟90.

1.4. Price trends and patterns in technical analysis:

A theoretical and empirical examination4

Geoffrey C. Friesen, Department of Finance, College of Business, University of Nebraska–Lincoln,
Lincoln, NE 68508, USA
Paul A. Weller, Department of Finance, Henry B. Tippie College of Business, University of Iowa
Lee M. Dunham, Department of Finance, College of Business, Creighton University,2008

Articolul oferă un model capabil să explice preferinţa investitorilor de a folosi reguli de

tranzacţionare bazate pe modelarea preţurilor trecute, pe tiparele generate de analiza acestora.S-a
observat că investitorii pun mare accent pe importanţa confirmării previziunilor, lucru ce are un
rol major în luarea de decizii pe piaţa de capital.
În elaborarea modelului au fost folosite acţiunile din componenţa indicelui S&P100, pe
intervalul 1 ianuarie 1999-31 decembrie 2005.
Această înclinare spre confirmarea previziunilor se referă la faptul că investitorii caută sau
interpretează semnalele care le favorizează convingerile sau aşteptările.Însă acest lucru poate fi o
potenţială sursă de ineficinenţă, prin tendinţa de a denatura diferite semnale în sensul dorit, sau
prin selectarea doar a informaţiilor favorabile şi neluarea în considerare celor nefavorabile(şi cu
posibilitatea unui impact mai mare).
Astfel, este introdusă o înclianre spre cunoaştere(cognitivă), descrisă prin tendinţa de a cauta
şi interpreta informaţiile selectiv, conform unui set de convingeri(parametrii) anterior
selectate.Deci, informaţiei observate în piaţa îi sunt asociate semnale de magnitudini şi frecvenţe
diferite; semnalele mai puţin frecvente şi cu magnitudini mai mari sunt interpretate în mod
raţional de investitoti, iar semnalele cu magnitudini mai slabe şi frecvenţa mai mare nu prezintă
importanţă prea mare.
Înclinării spre confirmarea previziunilor îi sunt asociate autocorelaţii şi tipare ale evoluţiei
preţurilor, ce sunt folosite pentru previzionarea preţurilor viitoare.Cele mai cunoscute astfel de
tipare sunt “head and soulders” şi “double-tops”.În cazul înclinării spre cunoaştere devine
importantă şi studierea şi interpretarea semnalelor mai puţin informative, cu frevenţă mai mare,
bazate pe observaţiile semnalelor mai recente.Aceste modele generează tipare ale preţurilor şi
sunt conforme cu câteva strategii de tranzacţionare.
În plus, acest model se bazează pe două predicţii empirice testabile, şi anume: autocorelaţiile
rentabilităţilor sunt negative pe perioade foarte scurte de timp, pozitive pe perioade medii şi
devin iar negative pe perioade lungi de timp; şi creşterile bruşte de preţ sunt pozitiv autocorelate.

http://digitalcommons.unl.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1010&context=financefacpub&seiredir=1&referer=http
%3A%2F%2Fscholar.google.ro%2Fscholar_url%3Fhl%3Dro%26q%3Dhttp%3A%2F%2Fdigitalcommons.unl.edu
%2Fcgi%2Fviewcontent.cgi%253Farticle%253D1010%2526context%253Dfinancefacpub%26sa%3DX%26scisig%
3DAAGBfm1lfEE1Y3UrkoY0aCZuUsfQ2JX0xw%26oi%3Dscholarr#search=%22http%3A%2F%2Fdigitalcommo
ns.unl.edu%2Fcgi%2Fviewcontent.cgi%3Farticle%3D1010%26context%3Dfinancefacpub%22

9
 În concluzie, articolul oferă un cadru teoretic ce poate evidenţia succesul aparent, atât al
celor ce urmează trendul, cât şi al celor ce folosesc reguli de tranzacţionare bazate pe
tipare.Modelul introduce nevoia confirmării şi descrie tendinţa indivizilor de a cauta şi interpreta
informaţia selectiv pentru a se conforma în acest fel cu un anumit set de convingeri.

1.5.Technical, Fundamental, and Combined

Information for Separating Winners for
Losers5
Cheng-Few Lee, Wei-Kang Shih
Department of Finance and Economics Rutgers, The State University of New Jersey
Aprilie 2010

Autorii utilizează informații atât din analiza tehnică,cât și din analiza fundamentală
pentru a imbunătății strategia previzionării fluctuațiilor de preț.Acest articol propune
încorporarea indicatorilor FSCORE(Pietroski 2000) și GSCORE(Mohanram 2005) în analiza
tehnică.Autorii au dezvoltat trei ipoteze pentru a testa dacă strategia combinată este mai
performantă decât analiza tehnică sau nu.
Pietroski și Mohanram dezvoltă indicatorii fundamentali FSCORE și GSCORE în care
sunt cuprinse informațiile specifice firmei.Aceștia descoperă că un potofoliu format din firme
sănătoase din punct de vedere financiar,adică firme cu un scor obținut prin indicatorii FSCORE
și GSCORE mare,este mai rentabil decât unul format din firme ce obțin o valare mai mică pentru
acești indicatori,până la doi ani după ce a fost format portofoliul.
De vreme ce atât informațiile tehnice(rentabilitățile trecute și volumul tranzacționat) și
informațiile fundamentale(informațiile financiare specific firmei) pot identifica acțiunile
câștigătoare(cu valori mari ale indicatorilor fundamentali și cu o covarianță mică între
rentabilități și volumul tranzacționat) și pierzătoare(cu valori mici ale indicatorilor fundamentali
și cu o covarinată mare între rentabilități și volumul tranzacționat),această lucrare investighează
dacă combinația dintre aceste două metode poate îmbunătății abilitatea investitorului în analiza
acțiunilor și decizia de investire.
Pietroski a folosit nouă semnale pentru a masura performanța financiară a firmelor cu un
book-to-market mare și acestea pot fi grupate în trei categorii:semnale ale profitabilității,semnale
ale eficienței și semnale în modificarea solvabilității/lichidității.Cei patru indicatori pentru
semnalele fundamentale ale profitabilității sunt: ROA (rentabilitatea activelor), AROA
(modificarea rentabilității activelor), CFO (cash-flow-urile generate de totalul activelor) și
Accrual (diferența dintre ROA și CFO).Al doilea grup de variabile fundamentale este format
din:DMargin(modificarea marginală brută) și DTurn(modificarea duratei de rotație a
activelor).Al treilea grup de indicatori legați de solvabilitatea și lichiditatea firmei sunt

5
http://epublications.bond.edu.au/cgi/viewcontent.cgi?article=1018&context=infotech_pubs&sei-
redir=1&referer=http%3A%2F%2Fscholar.google.ro%2Fscholar%3Fhl%3Dro%26as_sdt%3D0%2C5%26q%3Dtec
hnical%2Cfundamental%2Ban%2Bcombined%2Binformation%2Bfor%2Bseparating%2Bwinners%2Bfrom%2Blos
ers#search=%22technical%2Cfundamental%20an%20combined%20information%20separating%20winners%20fro
m%20losers%22

10
:DLever(modificarea levierului),DLiquid(modificarea ratei lichidității) și EQOFFER(emiterea de
capital).
Pornind de la acești indicatori,Pietroski a construit un scor compozit,FSCORE,format din
suma celor nouă indicatori.
Conform documentației lui Mohanram,FSCORE nu poate analiza foarte corect firmele cu
un book-to-market scăzut,care sunt în dezvoltare.De aceea,a extins acest indicator și a creat
GSCORE,format din trei categorii de opt semnale.Prima categorie legată de profitabilitatea
firmei include ROA,CFO și Accrual.Al doilea grup de variabile este legat de stabilitatea
câștigurilor și vânzarilor ale firmelor și aceatea sunt:varianța ROA în ultimii 5 ani și varianța
creșterii vânzărilor unei firme în ultimii 5 ani.A treia categorie de variabile este legată de
conservatismul contabilității.Aceste firme cu o valoare de piață mică sunt subevaluate,dar în
creștere.Acești ultimi trei indicatori sunt:RDINT(cheltuielile pentru dezvoltare și cercetare
raportate la totalul activelor),ADINT(cheltuielile pentru publicitate raportate la totalul activelor)
și CAPINT(mărirea capitalului raportat la totalul activelor).Pornind de la acești indicatori,rezultă
GSCORE,ca suma a celor opt.
Legat de analiza tehnică,în acest studiu este folosită variabila legată de volumul
tranzacționat,rata BOS dezvoltată de Wu(2007).Această variabilă masoară covarianța dintre
rentabilitățile și volumul tranzacționat din trecut pentru fiecare acțiune.Rata BOS pentru a i-a
acțiune din portofoliu este calculată ca:

BOS Ratio=cov(rti,πti), unde πti= ,

| |
rti este rata rentabilității a acțiunii i in luna t
πti este volumul tranzacționat relativ în acțiunea i in luna t
vti este suma volumelor tranzacționate zilnic din acțiunea i in luna t
E[|vti|] este media lunară a volumelor tranzacționate pentru toate acțiunile în perioada
(t-1,t) .
Datele pentru această lucrare includ toate firmele nefinanciare listate pe NYSE și AMEX
din ianuarie 2982 până în decembrie 2007,neluând în calcul firmele listate la NASDAQ deoarece
volumul tranzacționat al acțiunilor nu este corect măsurat datorită numărului mare de
tranzacționări.
În prima ipoteză se testează dacă strategia ratei BOS(Wu 2007) depășește strategia
tehnică.Rezultatele în urma acestui test arată că investitorul poate obține o rentabilitate mai mare
utilizând strategia compusă și rata BOS și volumul tranzacționat decât folosind o strategie
tehnică bazată doar pe volumul tranzacționat,și de asemenea poate identifica cele mai bune
acțiuni dintre cele câștigătoare și cele mai proaste dintre cele necâștigătoare.
În a doua ipoteză se testează dacă strategia combinată este mai performantă decât
strategia BOS pentru acțiunile cu valoare mare(value stocks).În urma testului empiric s-a
demonstrat că strategia combinată bazată pe rentabilitățile trecute,rata BOS legată de volumul
tranzacționat în trecut și indicatorul FSCORE prezintă rentabilități mai puternice decât strategia
tehnică bazată pe rentabilitățile trecute și volumul tranzacționat pentru acțiunile cu un book-to-
market mare.
În a treia ipoteză se testează dacă strategia combinată este mai rentabilă decta strategia
BOS pentru acțiunile cu valoare de piață mică,aflate în dezvoltare(growth stocks).Rezultatele

11
testului cofirmă și această ipoteză,prima strategie oferindu-i investitorului o rentabilitate mai
mare și îi imbunătățește abilitatea de a investi profitabil.
În concluzie,analiza compusă atât din analiza tehnică, cât și din analiza fundamentală
oferă o evaluare mai bună pentru acțiuni și o strategie de investire mai profitabilă.

1.6. Fundamental Analysis of Stocks by

Two-stage DEA6
Cristina Abad, Sten A. Thore and Joaquina Laffarga
Universidad de Sevilla, Sevilla, Spain
The University of Texas at Austin, USA,16 iunie 2004

Așa numita noțiune de bază a analizei fundamentale în contabilitate și finanțe este idea că
performanța acțiunilor pe piața ale unei corporații poate fi legată cauzal de caracteristicile
financiare ce se găsesc în contul de profit și pierdere și bilanț.
Asocierea se presupune a fi stabilită cu ajutorul unei variabile intermediare
nemăsurabile:câștigurile viitoare așteptate.Variate raportări și statistici financiare din
documentele corporațiilor sunt presupuse a determina câștigurile așteptate.La rândul
lor,câștigurile așteptate determină prețul acțiunii.
S-a arătat cum un model DEA(data envelopment analysis) cu două stadii poate fi folosit
în scopul analizei tehnice.În primul stadiu,este estimată o frontieră ce leagă informațiile
contabile cu performanța viitoare a companiei.Acţiunile situate pe frontieră sunt administrate în
mod optim,iar indicatorii financiari sunt convertiți în venituri maxime.Acțiunile situate sub
frontieră sunt mai puțin bine admimistrate În stadiul doi, se calculează o frontieră a eficienței
care determină relația dintre informația contabilă și valoarea de piață.Acțiunile de pe frontieră
sunt evaluate în mod optim pe piață, în timp ce acțiunile ce cad sub frontieră sunt subevaluate.
Variabilele folosite ca input-uri şi output-uri în ambelele stadii sunt următoarele:
stocurile, creanţele, activele fixe(tangibile şi intangibile), alte active (investitii financiare,
cheltuieli amânate, cash), cheltuieli administrative(costul bunurilor vândute, cheltuieli salariale,
amortizarea, modificarea provizioanelor, alte cheltuieli administrative), venituri(vânzări, alte
venituri operaţionale), valori de intrare(capitalul, venituri reţinute), capitalizarea(capitalizarea de
piaţă de la sfârşitul anului de pe Bursa De Valori Madrid).
O caracteristică specială a modelului DEA cu două stadii propus în acest articol este
faptul că veniturile estimate în primul stadiu sunt folosite ca date de intrare pentru cel de-al
doilea stadiu.Gradul de eficiență obținut în a doilea stadiu este influențat de performanța relativă
a firmelor din stadiul unu.În analiza fundamentală nu este suficient să urmărim câștigurile firmei,
ci de asemenea este necesară înțelegerea modelului în care firma performează în raport cu alte
firme aparținând aceleiași industrii și cât de bine generează venituri.
S-au folosit date despre acțiunile a 47 de firme în 1991, 48 de firme în 1992, 47 firme în
1993, 49 firme în 1994, 49 firme în 1995, şi 58 firme în 1996.Datorită lipsei de

6
http://www.stenthore.info/Abad%20Thore%20in%20Managerial%20%26%20Decision%20Economics.pdf

12
informații,numărul de firme luate în calcul a scăzut la 28 firme în 1991, 29 firme în 1992, 28
firme în 1993, 29 firme în 1994, 29 firme în 1995 și 30 firme în 1996; acțiuni listate pe Bursa din
Madrid.Informațiile contabile au fost preluate de pe Auditoriias de Sociedades Emisoras
publicate de Comisioon Nacional del Mercado de Valores(Comisia Națională a Burselor de
Valori),iar informațiile despre piața de acțiuni au fost extrase din Extel Financial Company
Analysis Service.Rezultatele indică faptul că este posibil să fie identificate grupuri de companii
ce în mod consistent stă pe una sau pe ambele frontiere de eficientă timp de mai mulți ani.S-au
putut observa de asemenea trenduri în comportamentul unor firme.
În investigatiile empirice din articol s-au folosit date de pe piața de acțiuni din Madrid,iar
rentabilități anormale nu au fost generate.Însă această piață este una fracționată și mai puțin
dezvoltată din punct de vedere instituțional decât piețele din SUA,iar prețurile curente sunt
reflectate în mod imperfect.
În concluzie,pentru a testa dacă este posibilă realizarea de venituri peste medie sunt
necesare mai multe investigații.

1.7.Generalized DEA model of fundamental analysis and its application to

portfolio optimization7

N.C.P. Edirisinghe, X. Zhang,Department of Statistics, Operations, and Management Science, College of

BusinessAdministration,University of Tennessee, USA
18 April 2007

În această lucrare,modelul DEA(data development analysis) este dezvoltat pentru analiza

statutului financiar al unei firme în timp, cu scopul de a determina indicatorul RFSI(relative
financial strength) ce se poate folosii în previzionarea rentabilităţii acţiunilor respectivei
firme.Acest indicator se bazează pe maximizarea corelaţiei între scorul obţinut de firma prin
modelul DEA şi performanţa pieţei acţiunilor.
Lucrarea vine în completarea analizei fundamentale, obiectivul ei fiind concentrarea doar
pe declaraţiile financiare publice ale unei firme şi folosirea lor pentru a determina rezistenţa ei
financiară.Este esenţial ca firma să nu fie analizată individual, de aceea indicatorul rezistenţei
financiare este calculat prin compararea ei cu alte firme care aparţin aceluiaşi sector de
piaţă(industria apartenentă firmei).
Pentru testare se folosesc 230 de firme din diferite industrii în SUA pe perioada 1996-
2002 pentru a determina indicatorii RFSI optimi pentru selecţia acţiunilor.
Se foloseşte modelul DEA generalizat, iar parametrii de intrare şi ieşire nu sunt fixaţi a
priori, ci sunt determinaţi cu ajutorul unui proces de optimizare pentru a maximiza corelaţiile
dintre puterea financiară şi rentabilitatea firmei.Prin intermediul acestui process se determină
indicatorul RFSI.Parametrii pentru acest model sunt aleşi dintr-o lista de 18 parametrii financiari
care analizează performanţa fundamentală a firmei din mai multe perspective: profitabilitate,
utilizarea activelor, lichiditate, capital împrumutat şi potenţialul de dezvoltare.

7
http://tcnh.ntt.edu.vn/images/tapchiqt/38.PDF
13
 Sunt dezvoltate două modele de optimizare a portofoliului care au la bază indicatorul
RFSI:
Modelul RMV(u)-unrestricted case pentru 85 de acţiuni
Modelul RMV(r)-restricted case pentru un caz mai restrâns de 49 de acţiuni
Performanţele acestor acţiuni sunt comparate cu modelul SMV(standard mean-variance)
pentru toate cele 230 de acţiuni.Rezultatele arată că modelele bazate pe RFSI sunt mai
performante decat modelul standard de optimizare, iar modelul RMV-unrestricted arată câştiguri
impresionant mai mari decât modelul RMV( r)->pentru o versiune mai restrânsă.

1.8.Stars, crows, and doji: The use of candlesticks in stock selection8

Regions Bank Chair of Economics and Finance, Hickingbotham School of Business, Ouachita Baptist
University Department of Finance, Henry B. Tippie College of Business, University of Iowa, United
States
21 Noiembrie 2007.

Lucrarea analizează performanța diagramelor de lumânări japoneze în analiza tehnică,

mai exact în previzionarea trendului prețurilor acțiunilor.
În acest scop sunt analizate 349 de acțiuni de pe Comodity System Inc(CSI), care au fost
selectate aleator și din toate grupele de industrii majore.Acestea au fost analizate doar pe date
istorice, formate din 1430952 observații.
Pentru construirea unei lumanari sunt necesare urmatoarele informatii:pretul de
deschidere,de inchidere,pretul minim si cel maxim.Astfel se va construi “corpul” lumanarii,ca
diferenta intre pretul de deschidere sic el de inchidere.Aceasta ca fi colorat in alb daca pretul de
inchidere este mai mare decat cel de deschidere, si cu negru in situatia inversa.Un segment numit
„umbra” se va obtine daca pretul minim este mai mic decat cel de deschidere,iar un segment
numit “fitil” se va obtine daca pretul maxim va fi mai mare decat cel de inchidere.Ultimele doua
segmente pot avea orice lungime,inclusive zero.
Pentru semnalele pieței bull(semnale ce ridică cursul acțiunilor la bursă) au fost folosite
următoarele formațiuni de lumânări japoneze: Three White Soldiers(TWS), Three Inside
Up(TIU), Three Outside Up(TOU) şi Morning Star(MS).
Pentru semnalele pieței bear(semnale ce scad cursul acțiunilor la bursă) au fost folosite
următoarele formațiuni de lumânări: Three Black Cows(TBC), Three Inside Down(TID), Three
Outside Down(TOD) şi Evening Star(ES).
Aceste formațiuni au fost aplicate pe datele istorice selectate și au fost contorizate atât
situațiile în care acestea au prezis corect trendul acțiunilor, situațiile în care au fost făcute
previziuni greșite, dar și schimbările de trend pe care diagramele de lumânări japoneze nu le-au
putut prezice.
Rezultatele arată că numărul cazurilor în care o predicție oferită de lumânările japoneze
este precisă este apropiat și, în cazul anumitor formațiuni, chiar mai mic decât numărul cazurilor

8
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S106297690700097X

14
în care acestea au greșit, iar numărul situațiilor în care acestea au omis modificările trendului
este impresionant de mare.
Rentabilitățile acțiunilor selectate au fost comparate cu indicele S&P500.Formațiunile
Three White Soldiers și Three Inside Up au fost întrecute de o simplă poziție buy-and-hold
pentru acest indice, iar indicatorul cel mai promițator Three Outside Down a fost, în medie cel
mai puțin performant decât indicele.Deci, un investitor cu aversiune la risc ar trebui sa aleagă
indicele S&P500.
Cu alte cuvinte, din testul efectuat, probabilitatea de a alege un rezultat corect folosind un
indicator de tipul lumânărilor japoneze nu este cu mult diferită de a alege un rezultat corect
aleator.
În concluzie, folosirea formațiunilor de lumânări japoneze analizate în această lucrare nu
este recomandată în tranzacționarea de acțiuni, iar ipoteza de piață eficientă este susţinută.

1.9.Stock Trading System based on the Multi-objective Particle Swarm

Optimization of Technical Indicators on End-of-day Market Data9

Antonio C. Briza, Prospero C. Naval

Dept. of Computer Science, University of the Philippines-Diliman,Diliman, Quezon City, Philippines,
2010

Scopul acestui articol este de a analiza aplicativitatea optimizării multi-obiectiv a

preţurilor de închidere istorice de pe piaţa de capital.În acest sens este prezentat un sistem de
tranzacţionare ce foloseşte optimizarea multi-obiectiv a indicatorilor financiar-tehnici.Cu
ajutorul acestor preţuri de închidere, sistemul a utilizat semnalele de tranzacţionare dintr-un set
de indicatori financiari pentru a dezvolta o regulă de tranzacţionare optimă şi pentru a determina
importanţa mai multor indicatori tehnici pe baza a două funcţii obiectiv: rata profitului şi rata
Sharpe.
Multi-objective Particle Swarm Optimization(MOPSO-optimizarea multi-obiectiv pe
baza unei mulţimi de particule) derivă din două modele: optimizarea multi-obiectiv şi
optimizarea pe baza unei mulţimi de particule.Din acesta a mai fost dezvoltat MOPSO-CD-
>Crowding Distance).Cele două sisteme au fost testate în diferite condiţii de piaţă, şi comparate
cu sisteme asemanatoare pentru evaluarea performanţei lor(precum NSGA-II).În dezvoltarea
sistemului s-au folosit următorii indicatori: DMI(Directional Movement Index), LIN(Linear
Regression), MAC(MA convergence-divergence) şi PSR(Parabolic Stop and Reverse).
Baza de date utilizată a cuprins indicele DJA(Dow Jones Industrial Average Index) din 5
februarie 1976 până în 25 martie 2002, cu 6600 de observaţii,conţinând preţurile zilnice de
închidere.Perioadele de timp analizate au fost crescătoare, cu condiţii de piaţă variabile, acestea
începând din aceeasi zi şi având o lungime de 330, 660, respectiv 1320 de zile.
Performanţa sistemului de tranzacţionare a fost comparată cu performanţa individuală a
celor doi indicatori, observându-se că, per total, cea dintâi este mai mare.Aceste rezultate sunt

9
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1568494610000621

15
importante în procesul de luare a deciziilor de tranzacţionare şi încurajeaza studiul ulterior în
asemenea metode.
Sistemul a avut rezultate bune atât pe pieţe de capital simulate, precum şi în prelucrarea
de date reale luate aleator.În ceea ce priveşte rata profitului, sistemul a depăşit minimul de
performanţă în majoritatea cazurilor, dacă nu în toate, pentru indicatorii studiaţi, iar în anumite
cazuri, chiar a întrecut piaţa.În ceea ce priveşte rata Sharpe, sistemul de tranzacţionare a avut
performanţe mai bune decât indicatorii tehnici.De asemenea, acest sistem a performat mai bine
decât optimizarea NSGA-II.

1.10.The co-evolution of trading strategies in the multi-agent based simulated

stock market through the integration of individual learning and social
learning10

Graham Kendall, Yan Su School of Computer Science and IT ASAP Research Group
University of Nottingham

În diverse studii, piaţa de capital a fost evaluată fără a lua în considerare faptul că
participanţii săi sunt heterogeni, că au aşteptări variate şi nivele diferite de raţionalitate. Articolul
propune evaluarea unei pieţe de capital fictive, simulată, cu mai mulţi agenţi, unde starea pieţei,
volumul tranzacţiilor, preţul acţiunilor să fie variabile exogene.Este urmărit comportamentul
adaptiv, heterogen al unor investitori artificiali, ce devin capabili să dezvolte strategii de
tranzacţionare prin procese de învaţare şi adaptare individuală şi socială.
Modelul propus este testat pe acţiunile BP PLC(preţuri de închidere) tranzacţionate pe
London Stock Market în perioada 12/3/1987-1/4/2003.Mai sunt folosiţi alţi 20 de indicatori
tehnici populari, printe care şi: volumul de tranzacţionare, FTSE-100, DJ Oil&Gas Index(UK),
S&P 500 Index.
Ipoteze de lucru sunt urmatoarele: pe pieţele simulate există 50 de investitori activi; 20 de
indicatori disponibili şi nici o strategie de tranzacţionare.Investitorii selecţionează un număr
aleator de indicatori pe care îi vor folosi în construirea strategiilor proprii.Experimentul se
întinde pe 3750 de zile împărţite în 30 de intervale a câte 125 de zile de tranzacţionare.Din acest
interval, investitorul va tranzacţiona pe cont propriu timp de 5 zile apoi va începe procesul de
învăţare individuală cu ajutorul unui algoritm genetic(GA).Pe lângă aceşti 50 de investitori,
există încă unul care cumpără acţiuni la începutul perioadei şi le va păstra până la sfârşitul
experimentului; scopul este de a compara performanţa celorlalţi investitori cu profitul
acestuia(minim).
Procesul de învăţare individuală: la începutul perioadei, fiecare investitor decide ce set
de indicatori va folosi în construirea modelelor de previziune.Îşi construieşte 10 astfel de modele
cu aceiaşi indicatori dar cu arhitecturi diferite.Fiecărui model îi este atribuit câte un scor în
funcţie de rata profitului.

10
gxk@cs.nott.ac.uk

16
 Procesul de învăţare socială.La sfârşitul celor 125 de zile, fiecare investitor poate
decide dacă preia strategii mai eficiente aparţinând altor investitori sau dacă îşi publică propria
strategie, în funcţie de propria autoevaluare.Pentru următoarele 6 luni de tranzaţionare, un
investitor poate să îşi aleagă o strategie publică, să o păstreze pe cea proprie sau să îşi aleagă un
alt set de indicatori pe baza cărora îşi va dezvolta o nouă strategie de tranzacţionare.
Pe parcursul experimentului toţi cei 40 din cei 50 de investitori au depăşit performanţa
celui care folosea strategia”buy and hold”(“cumpără şi deţine”).Pe medie toţi au depăşit această
performanţa cu aproximativ 25%.
Comparativ cu modelele dezvoltate anterior, cei 50 de investitori au imitat pe cei reali, au
tranzacţionat pe o piaţă de capital simulată, au învăţat să tranzacţioneze şi să îşi dezvolte
propriile strategii, iar 80% din ei au depăşit minimul de profit ce putea fi obţinut prin simpla
deţinere a acţiunilor pe aceeaşi perioadă de timp.

1.11.Stock Market Manipulations11

Rajesh K. Aggarwal,University of Minnesota

Guojun Wu,University of Houston ,2006.

Articolul prezintă dovezi în privinţa existenţei de manipulări pe piaţa de capital.Acest

lucru este posibil nu numai datorită unor manipulatori, ci şi a unor persoane aflate în căutare de
informaţii noi despre piaţa respectivă.Prezenţa lor duce la creşterea concurenţei, dând
posibilitatea manipulatorilor să tranzacţioneze, să le influenţeze acţiunile, si, eventual să
înrăutăţească eficienţa pieţei.
În acest articol este examinată manipularea pieţei de capital şi implicaţiile sale prin
prisma eficienţei pieţei.
Manipularea pieţei duce la creşterea volatilităţii, lichidităţii şi a profiturilor.De obicei
acest lucru este efectuat de părţi informate(insideri, brokeri etc.).În perioadele de manipulare,
preţurile cresc şi scad în perioadele post-manipulative.Preţurile şi lichiditatea sunt mari când
manipulatorii vând, şi mai mici când cumpăra.La fel se întâmplă şi cu volatilitatea şi lichiditatea
pieţei.
Manipularea pieţei se face printr-o varietate de forme, prin acţiunile insideri-lor
corporative care doresc creşterea preţului acţiunii, brokerilor, subscriitorilor, marilor acţionari,
diferiţi intermediari.În general, manipulatorii reduc eficienţa pieţei, iar căutătorii de informaţie o
cresc.De asemenea, asimetria elasticităţii preţurilor creează oportunităţi de manipulare.
Se construieşte, în acest scop, un set unic de date, constând în 142 publicaţii privind
acţiunile întreprinse de SEC în cazuri de manipulare a pieţei de acţiuni, pe perioada 1990-
2001.Analiza arată ca majoritatea cazurilor se petrec în pieţe relativ ineficiente, precum OTC
Bulletin Board(47,89%) şi Pink Sheets, pieţe regionale(33,81%), NYSE, AMEX,
NASDAQ(17%).
Scenarii ale modelului:

11
https://umwiki.memphis.edu/download/attachments/37586984/Aggarwal2006JB.pdf

17
  Manipulatorul împrăştie zvonuri sau face cumpărări şi vânzări succesive pentru a
determina modificarea preţului.
 Manipulatorul cumpără şi apoi încearcă să vândă la un preţ mai mare.
Participanţii la piaţă se împart în trei categorii:
 O parte informată(de încredere, care poate împărtăşii informaţia,
manipulatorul ,care profita singur de pe urma informaţiei deţinute);
 Căutătorii de informaţii(arbitrajişti);
 Investitorii neinformaţi-asigură lichiditatea pieţei.
Sincronizarea modelului:
 La momentul 0, toate acţiunile sunt deţinute de persoane neinformate;
 La momentul 1, o parte informată(de încredere sau manipulatorul) intră pe piaţă şi
influenţează preţul;
 La momentul 2, căutătorii de informaţie pot cumpăra acţiuni, în funcţie de ceea ce
observa la momentul 1.Tot acum poate cumpăra sau vinde şi manipulatorul.Se
ştie, de asemenea, că la momentul 1 si 2, părţile neinformate sunt dispuse să
vândă acţiuni.
 La momentul 3 se va afla dacă acţiunile manipulatorului au dus la creşterea sau
scăderea valorii fundamentale a acţiunii.
Ramificaţii ale modelului:
1. O economie cu o parte informată de încredere
2. O economie cu manipulatori
Rezultă că, arbitrajiştii, fiind cei care cumpără în funcţie de informaţiile nou apărute, sunt
cei manipulaţi.Pe o piaţă fără manipulatori, arbitrajiştii sunt cei care îi îmbunătăţesc eficienţa,
radicând preţul până la nivelul indicat de informaţia furnizată de contrapartida informată.Pe o
piaţă în care acţionează diferiţi manipulatori, arbitrajiştii au un rol mai ambiguu.Creşterea
numărului lor duce la creşterea concurenţei, îmbunătăţind eficienţa pieţei, dar şi la creşterea
posibilităţii intrarii pe piaţă a unui manipulator.Acest lucru înrăutăţeşte eficienţa pieţei din
perspectiva transparenţei preţului.

18
 Capitolul 2.

Indicatori utilizaţi în analiza tehnică a acţiunilor

Pentru a putea înţelege cu uşurintă paşii necesari a fi parcurşi în ceea ce priveşte analiza
tehnică a unei acţiuni, ce este important de luat în considerare, cum se pot determina momentele
optime de vânzare sau cumpărare, precum şi momentele optime pentru realizarea unei investiţii
pe termen lung, sau oportunitatea acesteia.În acest scop, am decis realizarea unei analize
comparative din punct de vedere tehnic şi fundamental cu referinţa la trei companii cotate la
categoria I a Bursei de Valori Bucureşti pentru calculul indicatorilor amintiţi anterior, şi anume:
OLTCHIM S.A., ALRO S.A., AZOMUREŞ S.A.

2.1.MACD-Moving Average Convergence-Divergence

Acest indicator a fost creat de Gerald Appel, şi, după cum spune şi numele, MACD
foloseşte mediile mobile şi are două caracteristici ce derivă din cele două componente de baza
ale sale.MACD îmbină un indicator de “urmărire” cu unul de “anticipare”, şi anume: folosirea
mediilor mobile exponenţiale ca componentă de “urmarire”, iar componenta de anticipare este
dată de faptul că în formula de calcul apare diferenţa dintre două medii mobile.

MACD are trei parametrii de intrare: media exponenţială pe 9 zile, pe 12, respectiv 26 de
zile.

MACD=EMA(12)-EMA(26)

Indicatorul de foloseşte pentru găsirea momentelor de tip BUY şi SELL.Pentru aceasta se

utilizează intersecţiile dintre MACD şi EMA(9). Astfel , dacă EMA(9) trece deasupra MACD se
consideră că e SELL ("bearish"), iar dacă EMA(9) trece sub MACD atunci e BUY ("bullish").

Folosirea unui astfel de indicator are avantajele sale,dar generează şi un dezavantaj destul
de mare.Avantajul constă în faptul că MACD are o componentă ce arată trendul şi o componentă
ce arată intensitatea.O astfel de combinaţie poate genera avertizări din timp asupra viitoarelor
posibile mişcări de preţ, lucru deosebit de important pentru orice investitor.Cel mai mare
dezavantaj este faptul că MACD se calculează din medii mobile, iar acest lucru va genera tot
timpul o întârziere în găsirea momentelor optime de vânzare sau cumpărare.

Datorită faptului că MACD nu are limite pentru valorile sale, nu se pot face comparaţii
între emitenţi, ci se utilizează doar pentru determinarea momentelor optime de vânzare sau
cumpărare.
Am calculat MACD şi pentru cei trei emitenţi în discuţie, şi am analizat evoluţia acestuia
pe o perioadă de un an, pentru a determina momentele optime de vânzare sau de cumpărare a
acestor 3 acţiuni.Astfel, în cazul companiei Azomureş, MACD a trecut prin linia de zero doar de

19
două ori, ceea ce indică posibilitatea apariţiei de astfel de semnale.

Grafic 1.Evoluţia MACD în anii 2011 şi 2012 pentru Azomures si Oltchim.Sursa proprie

Se poate observa predominața semnalelor bearish, întrucât EMA(9) se situează deasupra

MACD.Intersecțiile cu linia de zero indică posibilitatea apariției de semnale de vânzare sau de
cumpărare.De asemenea, intersecția cu linia de zero are rolul confirmării trendului prețului
acțiunii.Astfel, în primul semestru al anului 2011, se poate observa trendul ascendent al acțiunii
OLT, ce își va schimba tendința în cel de-al doilea semestru(lucru confirmat atât de EMA(9), cât
și de MACD).

2.2.Benzile Bollinger

Acestea permit investitorului să analizeze volatilitatea şi valorile relative de preţ pentru o

acţiune.Indicatorul are trei elemente: o medie mobilă simplă(în mijloc), o bandă superioară
formată din SMA plus două deviaţii standard şi o bandă inferioară formată din SMA minus două
deviaţii standard.
Cu ajutorul acestui indicator se pot determina modificarile bruşte ale preţului, iar cu cât
preţul are o volatilitate mai mare, cu atât benzile Bollinger vor fi mai late.
Dezavantajul acestei metode constă în faptul că nu oferă indicii despre direcţia viitorului
trend sau despre mărimea acestuia, ci doar dă informaţii în ceea ce priveşte momentul optim de
intrare sau ieşire de pe o acţiune.
În ceea ce priveşte Azomureş, în ultimele 6 luni, putem observa fluctuaţii mai mari ale
preţului în luna luna februarie, cu intensificări serioase pe data de 27, la sfârşitul lunii martie şi la
sfârşitul lunii mai.După fiecare lăţire a benzilor, preţul a continuat să crească, trendul crescător
menţinându-se.
Spre deosebire de Azomureş, folosirea benzilor Bollinger în cazul companiei Oltchim a
revelat o modificare de trend.Astfel, în luna martie, preţul a început să scadă, lucru previzionat
de creşterea volatilităţii preţului şi de mărirea intervalului dintre banda inferioară şi cea
superioară.Se poate observa că în ultimele luni preţul Oltchim a fost descris prin instabilitate,
volatilitate crescută şi printr-un trend descrescător.
Astfel, ar fi fost recomandat să se iasă de pe o acţiune Oltchim în perioadele cu
volatilitate crescută, pentru a evita scăderile bruşte de preţ şi pierderi însemnate, şi intrarea pe
această acţiune în luna aprilie, când volatilitatea acesteia a scăzut, şi trendul pare a se stabiliza.

20
 Grafic 2.Evoluţia Benzilor Bollinger în primul semestru al anului 2012.Sursă proprie

Alro Slatina are tendinţa de descreştere încă din 2011, iar aceasta s-a menţinut şi în anul
2012, modificările de preţ fiind dese, caracterizate printr-o fluctuaţie constantă şi o volatilitate
relativ crescută.

2.3.Oscilatorul stochastic

Acest indicator a fost creat de George C. Lane, şi are rolul de a indica intensitatea sau taria
unei variatii de pret.De asemenea,acesta arată şi raportul în care se află preţul de închidere pentru
ziua curentă faţă de minimul şi maximul din perioada selectată. Dacă Oscilatorul Stochastic
ajunge la valori mari inseamnă că avem o acumulare (cu presiune la cumpărare), iar dacă ajunge
la valori foarte mici atunci avem o distribuţie (presiune la vânzare).
Oscilatorul Stochastic are doua numere ca parametri de intrare. Unul reprezintă perioada de
timp pe care se face calculul (nuăarul de zile) şi se notează cu %K iar celălalt e numărul de
perioade pentru filtrarea rezultatului şi se notează cu %D. Ca valori implicite se foloseşte %D=3
şi %k=14.
Formula de calcul12:

Spre exemplu, în cazul Azomureş, în primul trimestru al anului 2011, presiunile la cumpărare
au oscilat cu cele la vânzare.Astfel, la începutul anului, în luna ianuarie, valoarea oscilatorului
stochastic s-a menţinut foarte mare, indicând faptul că s-a cumpărat destul de mult această
acţiune.La mijlocul trimestrului, valoarea oscilatorului a scăzut brusc, şi a ramas scăzută 2-3
saptamani, cu putine creşteri, arătând faptul că s-a creat presiune la vânzare.

12
Sursa: infobursier.ro(http://www.infobursier.ro/tutoriale/Stochastic.php)
21
 Grafic 3.Evoluţia comparativă a Oscilatorului Stocastic în anul 2011.Sursă proprie

În ceea ce priveşte Oltchim, aceeaşi perioadă a fost caracterizată de fluctuaţii mult mai
concrete ale oscilatorului, în sensul că presiunea la cumpărare manifestată în cazul Azomureş
pare mult mai puternică în cazul Oltchim, şi cu o durată oarecum mai lungă.Luna următoare este
şi ea caracterizată tot de presiune la vânzare, urmată de o întoarcere bruscă a oscilatorului spre
sfârşitul trimestrului.Aceeaşi tendinţă se manifestă şi în cazul Alro Slatina.Acest lucru se poate
explica prin faptul că cele trei companii provin din aceeaşi ramură de activitate, ceea ce le
determină să evolueze în sensuri similare.

2.4.RSI-Relative Strenght Index

Introdus de J.Welles Wilder, oscilatorul RSI apare pentru prima dată în 1978 în cartea
sa,”New concepts in Technical Trading”.Acesta are rolul de a compara creşterile şi scăderile de
pe o anumită perioadă.Ia valori între 0 si 100, iar ca parametru de intrare se foloseşte de obicei o
perioadă de 14 zile.Formulele de calcul pentru RSI sunt următoarele:

Sursa: http://www.infobursier.ro/tutoriale/RSI.php

Trebuie observat că Pierderea medie şi Castigul mediu nu sunt medii mobile aşa cum sunt
SMA şi EMA. Cu RSI pot fi genere trei tipuri de semnale:

1. Supra-vânzare/Supra-cumpărare
Se recomandă folosirea nivelelor 30 şi 70 ca praguri pentru supra-vânzare şi respectiv supra-
cumpărare.În general dacă RSI urcă de la valori mici şi trece de pragul de la 30 se poate
considera că a început un trend pozitiv.În acelasi fel se procedeaza si pentru trendul negativ care
se consideră valabil doar dacă RSI coboară de la valori mari sub limita de la 70. Trebuie ţinut
cont şi de faptul că pe un trend mare (luni/ani) pot exista trenduri mai mici. Acestea se caută
pentru a afla momentele optime de intrare/ieşire de pe o acţiune.

22
 2. Diverdenţa
Se caută vizual pe grafice şi are scopul de a se afla dacă trendul se va schimba. Metoda este
similară cu găsirea divergenţei la MACD,precum si alţi indicatori.
3. Intersecţia cu linia centrală (de la 50)
In cazul in care RSI depăseşte linia centrală se consideră ca e trend ascendant, iar dacă RSI trece
sub linia centrală atunci e trend descendent.
De asemenea este important faptul că avem nevoie de confirmarea altor indicatori.
Niciodată o decizie nu se poate fundament ape baza unui singur indicator.Riscul implicat de
utilizarea unui singur indicator în analiza tehnică este foarte mare.Diferiţi indicatori indică
diferite direcţii de acţiune, iar luarea unei decizii pe baza unuia singur ar putea duce la concluzii
eronate şi la pierderi semnificative.De aceea, în analiza unei acţiuni, deciziile de tranzacţionare
trebuie luate prin compararea semnalelor generate de mai mulţi indicatori.

Grafic 4.Evoluţia RSI pentru acţiunea ALR ian-apr 2011.Sursă proprie

Continuând analiza pe trimestrul întâi al anului 2011, se poate observa, în cazul companiei
Alro Slatina, că la mijlocul lunilor martie şi aprilie au existat cazuri de supra-cumpărare, ambele
urmate de apariţia unui trend negativ.Sub linia de 50 s-a trecut doar de două ori în acest
trimestru, semnalând tendinţa de trend descendent.
Dacă am urmări evoluţia RSI pe tot parcursul anului 2011, am putea observa că tendinţa de
scădere a preţului s-a accentuat, indicatorul luat valori sub 50, scăzând şi până la 30, ceea ce
semnalează cazuri de supra-vânzare.În primul semestru al anului 2012 se pot observa oscilaţii
puternice ale RSI, acesta începând cu valori apropiate de 70 şi coborând brusc.
În cazul Oltchim, se poate observa frecvenţa situaţiilor de supra-cumpărare, acestea find
alternate cu cele de supra-vânzare doar spre sfârşitul anului 2011 şi în martie 2012.De asemenea,
la jumătatea anului 2011, RSI trece sub linia centrală(linia de 50), semnalând o schimbare
puternică a direcţiei preţului, acesta căpătând o tendinţă descendentă.Pe parcursul primului
semestru al anului 2012, valoarea RSI se menţine în cea mai mare parte sub 50, cu uşoare
creşteri de preţ în primele luni ale anului.În ultimele două luni, acţiunea a fost chiar supra-
vânduta, oscilatorul situându-se sub valoarea de 30.
Momentele se supra-cumpărare au fost frecvente în cazul Azomureş la începutul anului 2011,
când valoarea RSI a depaşit pragul de 70.Un moment important de menţionat este cel în care

23
oscilatorul depăşeşte valoarea de 90, după care scade brusc, spre sfărşitul anului 2011.Pe
parcursul anului, oscilaţiile nu au fost mari, s-au menţinut în jurul valorii de 50, trendul
schimbându-şi des direcţia, însă cu o amplitudine mică.

2.5.Acceleration/Deceleration

Indicatorul se foloseşte pentru măsurarea acceleraţiei sau deceleraţiei trendului curent. Acest
indicator îşi va schimba direcţia înaintea oricărei schimbări de trend. El acţionează ca un semnal
de alarmă anterior altor indicatori, oferind avantaje comparative evidente.
Valoarea 0 reprezintă un reper pentru echilibrul dintre puterea trendului şi acceleraţie.Dacă
indicatorul este mai mare decât 0 probabilitatea ca trendul crescător să continue este mai mare.
Invers, dacă valorile acestuia sunt negative există probabilitatea mai mare ca trendul descrecător
să continue.
De fapt, acest indicator arată situaţiile în care nu trebuie luata o anumită poziţie pe
respectivul activ. Nu este recomandata o vânzare în momentul în care acesta are valori pozitive
respectiv o cumpărare atunci când acesta se situează sub 0.

Grafic 5.Evoluţia ACC în cazul AZO.Sursă proprie

Oscilaţii mai puternice se pot observa(în cazul Azomures) spre sfârşitul anului 2011, în luna
noiembrie, când acesta creşte puternic peste valoarea de zero, lucru ce indică faptul că trendul
crescător va continua.În aceste momente, dacă se realizează cumpărări de acţiuni, se vor face la
preţuri crescute.În lunile următoare, la începutul anului 2012, nu se recomandă vânzarea
acţiunilor, valoarea indicatorului Acceleraţie/Deceleraţie fiind sub 0, ceea ce înseamnă că se va
vinde la preţuri scazute, cu profituri mici, sau chiar pierdere.Scăderea indicatorului semnalează o
schimbare de trend, în sens negativ.
Dacă urmărim evoluţia ACC în cazul Oltchim, pe anul 2011, vom observa o conservare a
echilibrului trendului în primul semestru, urmată de o scădere bruscă a valorii
indicatorului.Acest lucru indică şi o schimbare de trend, în sens negativ, ce se menţine până spre
sfârşitul anului, când preţul încearcă să îşi menţină echilibrul, însă cu o oarecare
oscilaţie.Începutul anului 2012 vine cu o oarecare restaurare a echilbrului de trend, ce pare a se
menţine cu destulă greutate.
Graficul evoluţiei preţului acţiunilor Oltchim confirmă previziunile oscilatorului
Acceleration/Deceleration, trendul căpătând o pantă ascendantă l jumătatea anului 2011, ce
24
scade însă pe parcursul următoareleor 3-4 luni.În continuare, preţul nu mai are fluctuaţii atât de
mari, rămâne mai stabil şi cu o usoară tendinţa de scădere.

Grafic 6.Evoluţia preţului OLT în anul 2011 şi 2012.Sursă proprie

Comparativ cu celelalte două companii, Alro Slatina are o evoluţie oarecum mai stabilă.Deşi
ACC previzionează fluctuaţii mari, şi schimbări dese de trend, acestea nu au o amplitudine prea
mare.Evoluţia preţului rămâne uşor ascendentă până la jumătatea anului 2011, se menţine apoi
până la sfârşitul anului, pentru a intra în anul 2012 cu o tendinţă descendentă.

2.6.Accumulation/Distribution

Marea majoritate a indicatorilor de analiză tehnică nu iau în calcul şi volumul de

tranzacţionare, pe lângă valorile de preţ(închidere, deschidere, minim şi maxim).Acest indicator
face parte din categoria acelora care iau în calcul şi volumele zilnice de tranzacţionare.De aceea
indicatorul de Acumulare/Distributie e mai special şi destul de mult folosit de traderii de pe
pieţele cu experienţă.Indicatorul pleacă de la premisa că volumul precede preţul.Volumul (de
tranzacţionare) reflectă numărul de acţiuni tranzacţionate. Acest număr de acţiuni tranzacţionate
reprezintă o indicaţie a banilor transferaţi prin intermediul acţiunilor emitentului.De multe ori o
mişcare a preţului e anticipată de o creştere a volumului de acţiuni transferate. Aceasta e ideea de
bază din spatele indicatorilor de volum.În literatura engleză, sumele transferate prin acţiuni se
mai numesc generic "money flow" (sau "volume flow"), iar indicatorii: "money flow indicators".
Indicatorii ce iau în calcul şi volumul încearcă de fapt să anticipeze viitoarea mişcare a preţului
pe baza corelaţiilor cu numărul de acţiuni tranzacţionate.

Imag.1.Formula de calcul CLV

25
 Valoarea CLV (prescurtarea de la "Close Location Value") poate lua valori între 1 şi -1, dar ia
si valoarea 0 dacă închiderea e la mijlocul distanţei între valoara minimă şi cea maximă. Pe baza
CLV se determină Indicatorul Accumulation/Distribution.
Astfel sunt 5 combinaţii de bază:

 CLV=1, dacă valoarea de închidere este aceeaşi cu valoarea maxima,

 CLV= între 0 şi 1, dacă pretul de închidere este mai mic decât valoarea maxima, dar mai
mare decât jumătatea

 CLV=0 , dacă preţul de închidere se afla exact la jumătatea distanţei între minim şi
maxim

 CLV= între 0 şi -1, dacă valoarea de închidere este mai mare decât valoarea minima, dar
mai mică decât jumătatea

 CLV=-1, dacă valoarea de închidere este aceeaşi cu valoarea minimă.

Valoarea CLV astfel obţinută se înmulţeşte cu volumul şi se adaugă la suma totală pentru
obtinerea valorii indicatorului pe perioada selectată. E important de menţionat că întotdeauna
valoarea de început a indicatorului este 0 pentru orice perioadă am selecta pentru afişare. Linia
ce se afişează reprezinta suma totală a tuturor produselor obţinute pentru fiecare zi.
În cazul companiei AzoMureş se poate observa cum volumul tranzacţionat a influenţat preţul
acţiunii.Astfel, la începutul lunii mai 2011, o creştere a volumului tranzacţionat, mai exact
cumpărarea intensivă a acţiunii a dus la creşterea preţului.O asemenea ascensiune a fost urmată
de o coborâre rapidă a preţului.Investitorii au anticipat o scădere a preţului acţiunii şi au început
să o vândă.

Grafic 7.Evoluţia AD-Line 2011-2012 pentru acţiunea AZO.Sursă proprie

Acest indicator arată presiunea exercitată de investitori prin cumpărările sau vânzările lor
asupra acţiunii.O divergenţă pozitivă arată faptul că tot mai mulţi bani sunt folosiţi pentru a
cumpăra acţiuni, cum este cazul lunii mai 2011 în cazul AzoMureş.Ceea ce a urmat poarta
numele de divergenţă negativă, arătând de fapt un proces de dezinvestire.
Indicatorul Accumulation/Distribution este unul folosit mai degrabă de investitori decât de
speculatori, pentru că se poate observa cu ajutorul lor divergența și trendul.Divergențele pozitive,
26
de intensitate mare și abruptă arată semnalele de cumpărare.Semnalele de vânzare au o
divergență negativă și au fost destul de frecvente și acestea în anul 2011, însă prețul nu a
înregistrat scăderi semnificative.Divergențele negative își pierd din frecvență la începutul anului
2012, durata lor este mai scurtă, ceea ce poate însemna că acestea fie sunt semnale false, fie
scăderea în preț nu este de mare amplitudine și nu produce o schimbare de trend.
În ceea ce privește Alro, AD-Line evidențiază două momente importante succesive, la
începutul și la sfârștul lunii mai 2011.Primul îl reprezintă o scădere bruscă a prețului, indicate de
AD-Line printr-o puternică divergență negativă.Al doilea este o urcare a prețului la sfârșitul
lunii, indicatorul căpătând o valoare pozitivă, divergența fiind abruptă și de mare intensitate,
semnificând faptul că volumul în creștere a determinat și schimbarea trendului acțiunii în sens
pozitiv.Pentru restul anului, indicatorul are o evoluție apropiată de zero, marcând stabilitatea
cursului.

Grafic 8.Evoluția AD-Line pentru acțiunea OLT.Sursă proprie

Luna mai este marcantă și pentru Oltchim datorită faptului că și această acțiune a fost
cumparată masiv în perioada respectivă.Creșterea volumului a dus și la schimbarea trendului
acțiunii.Se poate observa în graficele de mai sus concordanța trendului urmat de preț cu AD-Line
și faptul că indicatorul a fost capabil să previzioneze modificările survenite în prețul acțiunii.

2.7.Comodity Channel Index

Indicatorul se folosește pentru a măsura deviațiile de preț față de media statistică și pentru a
semnala o schimbare de trend sau apariția unor condiții extreme în piață când prețul este în
supra-vânzare sau supra-cumpărare.Indicatorul are la bază ideea că toate prețurile se mișcă sub
influența unor cicluri, iar maximele și minimele apar la intervale definite de timp. Este un
oscilator care măsoară viteza fluctuațiilor de preț.

Pentru obținerea indicatorului se parcurg mai mulți pași:

 Calculul Typical Price ( TP ) = ( High + Low + Close )/3.

 Calculul perioadei de 20 medie mobilă simplă (SMA) din TP (SMATP).

 Calculul Mean Deviation ( deviația medie ): mai intâi se calculează valoarea absolută a
diferenței dintre ultima perioadă SMATP și TP pentru fiecare din cele 20 de perioade
anterioare.

27
  Însumarea acestor valori absolute și apoi împărțirea la 20 pentru a obține Mean
Deviation.

La final se obține formula de calcul:

CCI = ( Typical Price – SMATP ) / ( 0.015 x Mean Deviation ) unde 0.015 este o
constantă(din motive de scală,acest lucru determinând obținerea valorilor CCI între +100 și -
100).

CCI poate fluctueaza peste și sub zero, iar procentul valorilor care cad între +100 și –100 este
influentat de numărul de perioade folosite.Mișcările peste +100 și sub –100 sunt generatoare de
semnale de cumpărare și vânzare și pentru ca doar 70 – 80 % din valorile lui CCI se afla în acest
interval, semnalul de vânzare sau cumpărare va fi puternic doar 20 – 30% din timp.
Când CCI trece peste +100 se consideră existenta unei garanții de intrare pe un trend puternic
crescător cu posibilitatea deschiderii unei poziții long, iar aceasta poziție trebuie închisă când
CCI ajunge din nou sub +100.
Când CCI trece sub –100 se consideră obtinerea unei confirmari de intrare pe un trend
puternic descendent cu posibilitatea de a deschide o poziție short care trebuie închisă când acesta
ajunge din nou peste –100.
CCI este folosit in special pentru a identifica niveluri de supra-cumpărare și supra-
vânzare.Astfel, când CCI este sub -100 se consideră supra-vânzare și când este peste +100 este
supra-cumpărare. De la nivelul de supra-vânzare un semnal de cumpărare poate fi dat când CCI
se mută înapoi peste –100, iar de la nivelul de supra-cumpărare un semnal de vânzare este dat
când CCI se mută înapoi sub +100.
Încrucișarea CCI cu linia zero este o altă metodă generatoare de semnale: când indicatorul
trece peste această linie se deschid poziții long, iar când trece sub linia zero se deschid poziții
short.

Grafic 9.Evoluția CCI în cazul AZO.Sursă proprie

Pe graficul de mai sus se pot observa cu ușurință momentele se supra-cumpărare ale acțiunii,
acestea fiind destul de frecvente, deoarece indicatorul depășește de multe ori linia de +100.În
prima jumătate a anului 2011 sunt însă cele mai frecvente, trendul fiind și el predominant
crescător.A doua jumătate a anului este marcată și de dese momente de supra-vânzare.
Același lucru se poate aplica și în cazul Alro, dar și Oltchim, și anume că în prima jumătate a
anului trendul este unul ușor crescător, valorile indicatorului situându-se în jurul valorii de +100
cu dese depășiri ale acestui prag.Astfel, investitorii care au deschis poziții long, de cumpărare pe
28
acțiunea respectivă s-au putut bucura de confirmarea trendului de către Comodity Channel
Index.În a doua jumătate a anului situația se inversează, indicatorul sugerând avantajoasă mai
degrabă intrarea pe o poziție short, de vânzare.Pragul de -100 este adesea depășit, indicând
momente de supra-vânzare.

2.8.Force index

Indicatorul este folosit pentru a măsura puterea din piață, atât în creștere, cât și în scădere,
precum și posibile puncte de inversare. Pentru calculul său sunt utilizate datele considerate de
Elder, creatorul indicatorului, ca fiind cele mai importante în piață: direcția de mișcare a prețului,
amploarea și volumul tranzacțiilor, care sunt aproximate cu ajutorul unei medii mobile. Prețul
este cel care determină trendul, iar volumul dă informații asupra intensității. Utilizarea mediei
mobile contribuie la găsirea momentului potrivit pentru a deschide sau închide o poziție, iar
perioada ideală pentru calcul este 13.
Formula de calcul are la bază faptul că mișcările din piață se caracterizează prin direcție,
amploare și volum: dacă prețul de închidere curent este mai mare decât cel precedent, atunci
forța în piață este pozitivă, iar dacă prețul de închidere actual este mai mic decât cel precedent,
atunci este negativă. De aceea cu cât diferența dintre prețuri și volumul tranzactiilor este mai
mare, forța în piață este mai mare. Prin urmare, combinând aceste trei aspecte importante din
piață, Force Index va fi de forma unui oscilator care fluctuează între zone negative și pozitive.
Pentru aflarea lui Force Index pentru o anumită perioadă, scădem prețul de închidere
precedent din cel curent și îl înmulțim cu volumul.
FORCE INDEX (u) = Volume (u) x (( MA ( ApPrice, N,u ) – MA( ApPrice, N,u-1))
Iar termenii din formula sunt:
 Force Index (u) = Force Index al prețului curent
 Volume (u) = Volumul curent
 MA(ApPrice, N,u) = media mobilă curentă pentru N perioade: poate fi exponențială,
simplă, ponderată, etc.
 ApPrice = prețul aplicat
 N = numărul de perioade folosite
 MA( ApPrice,N, u-1) = orice medie mobilă precedentă
În tranzacții, Indicatorul Force Index are multiple utilizări.Printre acestea se
numără:identificarea trendului,divergenta,precum si efectuarea de corectii de trend.

Astfel, posibilitățile de utilizare ale iindicatorului sunt:

 Când acest indicator trece sub zero pe un trend de creștere, exista posibilitatea
deschiderii unei pozitii long/cumpărare.
 Daca valoarea sa este pozitivă pe un trend descendent, se poate deschide poziție
short/vânzare.
 Daca acesta atinge noi valori minime pe un trend de scădere se poate sugera continuarea
trendului de scădere.
 Daca atinge noi valori maxime pe un trend de creștere este indicata continuarea trendului.

29
  Daca schimbările de preț nu sunt corelate cu schimbările de volum,atunci valoarea
indicatorului rămane la un nivel neutru, fiind un semnal că trendul se va schimba în
curând.

Grafic 10.Evolutia Force index in cazul Azomures.Sursa proprie

În cazul AzoMureș, Force Index este folosit pentru indentificarea trendului.Se poate
observa că odată ce prețul începe să capete un trend ascendent, oscilatorul atinge un punct de
maxim, și, forța în piață devine pozitivă.
Forța în piață este pozitivă și în cazul Oltchim, însă acest fenomen se manifestă mai
devreme, în primul semestru al anului 2011, spre deosebire de AzoMureș, al cărui trend se
modifică în cel de-ai doilea semestru.
Evoluția Oscilatorului Force Index relevă o forță în piață negativă în ceea ce privește
acțiunea ALR, care, începând cu cel de-al doilea semestru al anului 2011, capătă o tendință
descendentă.Oportunitatea deschiderii unei poziții short devine destul de rară după
modificarea trendului, oscilatorul având cu preponderență valori negative.

2.9.On Balance Volume

Indicatorul măsoara presiunea la cumpărare și la vânzare, fiind un indicator cumulativ ce

însumează volumul atunci când prețul crește și elimină volumul din zilele în care prețul
scade.Se folosește pentru confimarea trendului.
Granville, creatorul indicatorului, spunea că volumul precede prețul.Atfel, OBV crește
când prețul de închidere depășește prețul din ziua precedentă și scade când prețul scade.Un OBV
în creștere reflectă o presiune pozitivă ce poate conduce la prețuri mai mari.Invers, un OBV în
scădere reflectă o presiune negativă asupra volumului ce poate previziona o scădere a prețului.
În concluzie, ar trebui să ne așteptăm la o creștere a prețului în viitorul apropiat dacă OBV
este în creștere, iar cursul curent este stabil sau descendent, sau la o scădere a prețului dacă OBV
scade în timp ce cursul este stabil sau în creștere.

Grafic 11.Evolutia OBV pentru actiunea Azomures.Sursa proprie

30
 OBV confirmă trendul ascendent în cazul AzoMureș, indicând în același timp zonele în
care se creează presiune la cumpărare și respectiv la vânzare.Astfel, se poate observa
predominanța presiunilor pe cumpărare în cea mai mare parte a anului 2011.Valorile OBV au
fost în creștere pe tot parcursul anului 2011, ceea ce semnifică faptul că investitorii puteau
previziona pe baza acestuia și creșterea în viitorul apropiat al cursului.Întradevăr, OBV a
confirmat trendul AZO, la începutul anului 2012 începând să crească și preul acțiunii.
Și în cazul Oltchim, OBV reușește să confirme trendul, acesta înregistrând fluctuații
mari, respectiv valori în creștere în primul semestru al anului 2011, când și prețul acțiunii a
început să crească.Începând cu al doilea semestru valorile OBV se micșorează, nemaifluctuând
atât de tare, semn că și cursul acțiunii tinde spre stabilitate.

2.10 Ultimate Oscilator

Indicatorul reprezintă un oscillator de tip momentum destinat să captureze trei momente de

timp diferite.Obiectivul acestuia este de a evita capcanele altor indicatori.Mulți indicatori
înregistează la început valori consistente ce încep să scadă ulterior, iar acest lucru se datorează
faptului că sunt blocați pe un singur moment de timp.Ultimate Oscillator încearcă să corecteze
această scăpare prin încorporarea unor momente de timp mai lungi în formula sa.
Calculul indicatorului pornește de la Presiunea la cumpărare(Buying Presure-BP) și de la
indicatorul True Range(TR).Astfel:

BP=închidere-Min(Minim sau Pr închidere anterior)

TR=Max(Maxim sau Închidere anterior)-Min(Minim sau Închidere anterior)

Media pe 7 zile=(Suma BP pe 7 zile)/(Suma TR pe 7 zile)

Media pe 14 zile=(suma BP pe 14 zile)/(Suma TR pe 14 zile)

Media pe 28 de zile=(Suma BP pe 28zile)/(Suma TR pe 28zile)

UO=100 x (4 x Media(7) + 2xMedia(14) + Media(28))/(4+2+1)

Relația dintre Buying Presure și True range reprezintă baza Ultimate Oscillator.Acest
lucru va arăta adevarata magnitudine a prețului, si, deci, presiunea la cumpărare.Ultimate
Oscillator crește când BP este puternică și scade când aceasta este slabă.
Se folosește pentru determinarea punctelor de supra-cumpărare și supra-vânzare, când
oscilatorul străpunge limitele, dar și pentru identificarea semnalelor de vânzare sau cumpărare.

31
 Grafic 12.Evoluția Ultimate Oscillator în cazul Azomures.Sursă proprie
Urmărind graficul evoluției oscilatorului putem identifica momentele de supra-cumpărare
când acesta străpunge linia de 70, și pe cele de supra-vânzare când trece sub lina de 30.Când
valoarea oscilatorului crește și se apropie de puncte de maxim apar semnale de vânzare.Pentru a
evita apoi scăderea prețului, un speculator ar fi tentat să vândă când Ultimate Oscilator
crește.Pentru identificarea semnalelor de cumpărare trebuie căutate momentele când indicatorul a
trecut de un punct de minim și se află în creștere.La acel moment, prețul acțiunii va fi relativ
scăzut, constituind o oportunitate de cumpărare.
În ceea ce privește compania Oltchim, Ultimate Oscillator relevă o presiune la cumpărare
crescută în primele trei trimestere ale anului 2011, pentru ca apoi să nu mai fluctueze atât de
tare.Momentele de supra-cumpărare și supra-vânzare își vor pierde ulterior și frecvența, semn că
și prețul încearcă să se stabilizeze.

2.11 Williams R%

Williams %R reprezinta un indicator creat pentr a arata intensitatea variației unui preț.
Acesta prezintă oarecare asemanere cu Oscilatorul Stochastic. Williams %R se utilizeaza în mod
special pentru a determina momentele de supra-vânzare și de supra-cumpărare. Valorile pe care
le poate lua acest indicator sunt cuprinse între 0 și -100. Se consideră că zona de supra-
cumpărare se afla între 0 și -20, iar zona de supra-vânzare între -80 și -100 dintre minim și
maxim pe o anumită perioadă.Majoritatea Brokerilor folosesc ca perioadă de calcul pe cea de 14
zile.

Formula de calcul este :

Val_max si Val_min reprezinta preturile maxime și minime pe toata perioada aleasă.

Williams %R reprezinta un oscilator cu bandă. Are rolul de a arata doar nivelele de supra-
vânzare și de supra-cumpărare. In cazul in care un preț a ajuns la unul din aceste nivele nu
înseamnă neaparat că se observa un semnal de SELL ori de BUY. Anumiti traderi folosesc
Williams %R pentru a determina momentul optim de tranzactionare după ce trendul se schimbă.
Se folosește întotdeauna împreună cu alți indicatori.
32
 O altă utilizare a indicatorului este cea de determinare a direcției trendului, acesta putând
arăta momentele optime de a intra sau ieși de pe o acțiune.Astfel pe un trend ascendent se caută
momentele de supra-vânzare și se cumpără la acele momente pentru a specula viitoarea creștere
puternică. Pe un trend descendent se cauta momentele de supra-cumpărare pentru a putea vinde
la prețuri mari.

Grafic 13.Evoluția R% în cazul Azomureș.Sursă proprie

Spre exemplu, în cazul AzoMureș, în primul trimestru al anului 2011, se pot observa clar
patru zone de supra-cumpărare și trei de supra-vânzare.Faptul că prețul stă în zona de supra-
cumpărare aproximativ o lună și apoi coboară spre zone de supra-vânzare semnifică faptul că
trendul ar putea căpăta o tendința negativă.Dacă analizăm prețul (graficul prețului) în perioada
respectivă observăm că acesta a avut o evoluție stabilă.
În ceea ce privește compania Alro, indicatorul Williams arată o frecvență a momentelor de
supra-vânzare, semnalând faptul că prețul capătă un trend descendent.Dacă un speculator ar
cauta în această perioadă momente de supra-cumpărare, ar putea observa oportunitatea de a
obține prețuri (respectiv profituri) destul de mari dacă, spre exemplu, ar alege să vândă acțiuni
undeva în intervalul 20-23 mai 2011 sau 20-23 iunie 2011; în aceste intervale indicatorul
Williams a avut valori de aproape 0, când acțiunea se cumpăra masiv, deci se putea vinde la
prețul cel mai mare de la momentul respectiv.Acestea au fost probabil și cele mai bune momente
de a ieși de pe acțiunea ALR, luând în considerare faptul că după acest moment prețul a avut un
trend descendent până la sfârșitul anului.

2.12 Average true range

Indicatorul ATR are rolul de a arăta volatilitatea unei acțiuni. El se bazează pe alt
indicator numit "True Range" (TR). TR se obține prin diferența între valorile pe care le ia un
preț în două zile consecutive. ATR reprezintă media mobilă simplă a TR pe un număr de zile
specificat ca parametru.

33
 True Range

TR se obține aplicand indicatiile conforme cu imaginea de mai jos.

Sursa: http://www.infobursier.ro/tutoriale/atr.php

Cele 3 cazuri prezentate in imaginea de mai sus reprezintă modul de calcul al TR

pentru cazurile în care prețul de deschidere pentru o anumită zi este diferit de cel de
închidere din ziua precedentă. Se contureaza astfel 3 cazuri:
1) Max minus min pentru ziua curentă.
2) Max curent minus închiderea anterioară dacă în ziua curentă se inregistreaza un "gap
up".
3) Închiderea anterioară minus minim curent dacă în ziua curentă se inregistreaza un "gap
down".
Astfel intotdeauna TR va fi un numar pozitiv.
"Gap up" reprezintă o ruptura ce se realizează când prețul de deschidere dintr-o zi este mai
mare decât prețul de închidere din ziua precedentă. "Gap down" reprezintă cazul invers,
ruptura ce se realizează când prețul de deschidere dintr-o zi este mai mic decât prețul de
închidere din ziua precedentă.
ATR poate fi utilizat doar pentru a afla volatilitatea unei acțiuni. Acesta nu generează
semnale de BUY sau SELL. Desi seamănă conceptual cu Benzile Bollinger acest indicator
este in general folosit pentru a anticipa o posibilă mișcare de preț. Când ATR ajunge la nivele
de extrem se spune că e posibil ca să apară o viitoare mișcare de preț. Nu poate insa anticipa
când, în ce direcție și cu ce intensitate. Valoarea ATR nu este importantă in sine, ci doar
punctele de extrem (minim și maxim).

Grafic 14.Evoluția ATR pentru acțiunea Azomureș.Sursă proprie

34
 După cum se poate observa în graficele de mai sus, AZO își schimbă trendul în noiembrie
2011, lucru previzionat de indicator prin atingerea unui punct de maxim, urmat de scăderea
acestuia.Într-o perioadă relativ scurtă de timp, prețul acțiunii trece de la un trend stabil, la unul
ascendent, cu modificări semnificative de preț.Fluctuațiile anterioare ale indicatorului denotă o
volatilitate redusă a cursului acțiunii, însă, odata cu atingerea maximului, crește și volatilitatea
acțiunii.
Spre deosebire de AZO, cursul Alro a fost mult mai stabil în anul 2011, conform
indicatorului Average True Range, volatilitatea acestei acțiuni fiind mai scazută.În acest caz,
indicatorul înregistreaza un punct de maxim când trendul acțiunii suferă o ușoară modificare, un
al doilea trimestru al anului, când prețul trece de la stabilitate la ușoară tendință descendentă.
Oltchim este compania cu cel mai fluctuant curs din ultimul an, având mai multe schimbări
de trend.Evoluția indicatorului ATR arată trei puncte de maxim, semnalând trei momente în care
trendul și-a schimbat direcția și o volatilitate extrem de ridicată.
În concluzie, utilizarea indicatorilor de natură tehnică se poate dovedi extrem de folositoare
în tranzacționarea acțiunilor, mai ales în cazul speculației.Astfel, activitatea tehnicianului pare a
se orienta în două direcții: de identificare a tendinței și de determinare a sfârșitului trend-ului, a
momentului când prețurile încep să evolueze în direcție opusă.
Modificările de preț și semnificația acestora este privită de tehnicieni prin prisma statisticilor
referitoare la preț și la volum.Aceste modificări sunt necesare în cuantificarea și măsurarea
relațiilor preț-volum și cerere-ofertă, nu numai în ceea ce privește ansamblul pieței, cât și
acțiunile individuale.Pentru obținerea unui grad mai mare de utilitate, analiza tehnică nu se
bazează numai pe un singur indicator, ci mai degrabă pe un grup de indicatori agregați.
Spre deosebire de analiza fundamentală, care studiază evoluția prețului unei acțiuni pe
baza indicatorilor financiari, analiza tehnică evidențiază mișcarea cursului acțiunilor ca rezultat
al cererii și ofertei, și oferă informații privitoare la evoluția viitoare de curs.Astfel, analiza
tehnică se bazează pe mai multe considerente, printre care și: faptul că toți factorii care
influențează cursul sunt încorporate în nivelurile înregistrate de acesta, cursurile acțiunilor se
încadrează în trenduri, faptul că participanții pe piață au de cele mai multe ori un comportament
irațional, precum și idea că istoria se repetă.
Probabil că cel mai mare avantaj al analizei tehnice îl reprezintă ușurința cu care aceasta
poate fi deprinsă și aplicată, chiar dacă necesită o serie de date mai cuprinzătoare și elaborarea
graficelor.
De asemenea, în procesul de luare a deciziilor, un rol important îl deține și analiza
fundamentală tocmai datorită valorii informațiilor furnizate de aceasta.Baza acestui tip de analiză
o reprezintă faptul că prețurile sunt previzionate prin identificarea factorilor de influență.Este
iarăși important gradul de obiectivitate al acesteia, relațiile dintre variabilele fundamentale și
cursul acțiunilor fiind testate prin metode matematice sau statistice(se elimină metodele ce
eșuează și sunt percepute ca fiind credibile cele care se comfirmă).Un dezavantaj considerabil îl
constituie volumul necesar de date pentru calculul indicatorilor, care, de obicei sunt greu de
procurat sau sunt alterate de diverse erori de înregistrare, ce nu pot fi corectate cu
ușurință.Volumul uriaș de muncă fără posibilitate de automatizare reprezintă de asemenea un
mare consummator de timp și energie.Predicția pe baza analizei fundamentale determină relații
cauzale între variabile ce își vor atinge nivelul scontat pe un interval de câteva săptămâni sau
chiar luni,cacest lucru fiind în defavoarea speculatorilor.Tocmai de aceea analiza fundamentală
35
este utilizată în special de investitorii pe termen lung,ccare au suficient capital cât să își mențină
pozițiile.
În ceea ce privește speculația pe piețele de capital,mai ales în tranzacția acțiunilor, se
poate observa că se pot obține profituri semnificative printr-o bună observație a evoluției
prețurilor și o anticipare corectă a acestora, pentru a adopta poziția corectă în funcție de trend.
Astfel, speculatia pe baza trendului se realizează prin utilizarea de indicatori tehnici
precum mediile mobile, MACD, Price ROC(Rate Of Change).Acești indicatori au capacitatea de
a determina trendul și intensitatea lui.Nu pot însă descrie evoluția viitoare a acestuia, ci o vor
arăta numai pe cea trecută(putere, momentum, direcție).

2.13Relațiile de cauzalitate între cursul acțiunilor

și indicele bursier BET

Indicele BET reprezintă indicele principal al Bursei de Valori București, și are în

componența sa un număr de 10 companii, printre care: Banca Transilvania, BRD, OMV Petrom,
Fondul Proprietatea, Transgaz, Transelectrica, Azomureș, Bursa de Valori, Biofarm și SSIF
Broker
Caracterul de sensibilitate al pieţii de capital este în principal legat de riscul pe care
îl presupune această piaţă. Riscul va influența la rândul său rentabilitatea, de aceea el este
considerat o problemă extrem de delicată pentru fiecare investitor. Acest lucru este acceptat ca
fiind normal deoarece comportamentul investitorilor în pieţele de capital este determinat în
principal de relaţia risc-randament.
În domeniul econometriei, metoda celor mai mici pătrate şi în particular regresia lineară
reprezintă o mare realizare. Aceasta este considerate foarte folositoare de vreme ce economiştii
sunt adesea tentaţi de descoperirea trendurilor viitoare,in special cand vine vorba de evolutia
instrumentelor financiare pe piata de capital. Multe studii şi modele au încercat de altfel să
descopere care este trendul viitor al randamentelor, plecandu-se de la un set de informaţii din
trecut, informaţii care includeau deseori comportamentul preţurilor, raportul PER, capitalizarea
bursiera si multe altele.
În timp ce Azomureș se află în componența indicelui BET și evoluția sa se reflectă direct
asupra prețului acestuia, evoluția celor două firme are o reflecție greu sesizabilă asupra
acestuia.Pentru a determina procentul în care Oltchim și Alro Slatina influențează evoluția
indicelui am decis realizarea unei regresii simple, în care indicele BET reprezintă variabila
dependentă, iar cele două companii vor reprezenta, pe rând ,variabilele independente.
Rezultatele obținute pot fi observate în output-urile de mai jos.În ceea ce privește
compania Alro, am obținut următoarea ecuație:
Rentabilitatea BET= 0,000872+ 0,001853*Rentabilitatea ALR
Acest lucru semnifică faptul că 0,1853% din rentabilitatea indicelui BET este explicată
prin rentabilitatea companiei Alro.

36
 Dependenta BET de Alro.Sursa proprie

Datorită faptului că avem un coeficient de determinație extrem de mic, putem

concluziona prin faptul că modelul estimat explică un procent foarte mic din rentabilitatea
indicelui BET.Probabilitățile asociate testului t înregistrează valori sub pragul critic de 0,05, ceea
ce înseamnă că o astfel de variabilă ar avea ce cauta în componența rentabilității indicelui.Testul
Durbin-Watson are însă o valoare mai mică decât 2, chiar dacă probabilitatea testului F-statistic
se încadrează în limitele normale.Problema cea mai mare a modelului estimat o constiutuie
probabilitatea totală asociată acestuia, care nu este suficient de mare, rezultând astfel că, per
total, influenta rentabilității companiei Alro nu se reflectă asupra rentabilității indicelui BET.

Dependenta BET de Oltchim.Sursa proprie

37
 Următorul model, prin care se încearcă explicarea rentabilității indicelului BET prin
rentabilitatea companiei Oltchim nu este unul valid.Probabilitățile ascociate parametrilor ecuației
depășesc pragul critic de 0,05, ceea ce înseamnă că aceștia nu sunt semnificativ diferiți de
zero.De asemenea, coeficientul de determinație(R-squared) este iarăși foarte mic, spunând că
doar 0,1297% din variabila independentă poate influența variabila dependentă.Astfel, în cazul
unui model valid, am fi putut spune că la o creștere cu 1% a rentabilității Oltchim, rentabilitatea
indicelui BET ar fi crescut cu 0,8989%.Invalditatea modelului este evidențiată și prin
probabiliatea prea mare a testului F-statistic, precum și prin o valoare insuficientă a statisticii
Durbin-Watson.
Pentru a concluziona, putem spune că cele două companii au o influență infimă și
indirectă asupra rentabilității indicelui BET, daca nu chiar o lipsă a acesteia.

38
 Capitolul 3.

Indicatori ai analizei fundamentale a acțiunilor

Analiza fundamentală a situaţiei economico-financiare a firmelor ale căror acţiuni sau, după
caz, obligaţiuni se afla la dispoziţia investitorilor pe piaţa de capital, fie ca este vorba de cea
primara, fie de cea secundara, se refera la studiul comparativ al unui set de indicatori. Aceşti
indicatori se obţin pe baza analizei rezultatelor financiare conţinute in rapoartele financiare ale
societăţii (Contul de Profit si Pierdere, Bilanţul Contabil) si ale preţului format pe baza
confruntării cererii cu oferta. Pe o piaţa organizata, acesta din urma va reflecta in mod justificat
performantele emitentului, pretul de piaţa nefiind altceva decât imaginea interesului investitorilor
pentru activul financiar respectiv. Se obţine astfel o evaluare a echilibrului financiar al
companiei analizate.
Pornind de la datele procurate din situațiile financiare ale companiilor se pot elabora
prognoze ale fluxurilor de venituri viitoare, ale dividendelor și ale prețului.
Pentru evidențierea utilitătii pe scară largă a analizei fundamentale am decis studierea
câtorva indicatori mai cunoscuți în cazul companiilor menționate și mai sus, Alro S.A., Oltchim
S.A. și Azomureș S.A., și analizarea lichidității, a stabilității și respectiv a profitabilității
acestora.

3.1.Scurtă prezentare a situației financiare a celor trei companii pe ultimii 5 ani

Oltchim S.A.

Oltchim reprezintă una din cele mai mari companii de produse chimice din Romania.
Activitatea companiei constă în: proiectarea și producția de produse clorosodice, mase plastice,
oxo-alcooli, solvenți clorurați, pesticide, produse petrochimice, energie termică, produse
alimentare de origine animală și vegetală și altele.
Această companie a fost puternic afectată de criza financiară din 2008, ajungând până în
pragul falimentului.Posibilitatea continării activității sale va fi posibilă numai prin privatizare, în
2012.
La începutul anului 2012, Comisia Europeană a aprobat conversia în acţiuni a datoriei
Oltchim (OLT) faţă de AVAS, care se ridică la aproximativ 135 milioane de euro, în urma
operaţiunii autoritatea urmând să devină acţionarul majoritar al combinatului chimic.
Datorită acestei inițiative, de conversie în acţiuni a datoriilor Oltchim faţă de AVAS,aceasta
și-ar putea reduce datoriile şi ar putea aduce pe plus capitalurile proprii, permiţând astfel
combinatului să se poată finanţa din nou, după ce în ultimii doi ani a avut dificultăţi mari la acest
capitol. Acest lucru ar putea contribui la o nouă creștere a activității companiei, iar statul ar putea
obţine condiţii mai bune la privatizare.

39
 O problemă ar putea însă să o constituie puternica diluare a participaţiilor acţionarilor
minoritari, în condiţiile în care aceştia ar trebui să vină cu zeci de milioane de euro la capitalul
companiei pentru a-şi menţine deţinerile actuale13.
Oltchim are un capital social de 34,2 milioane de lei, împărtit în 343,2 milioane acțiuni, cu o
valoare nominală de 0,1 lei.
Statul, prin Ministerul Economiei, este cel care deține 54,8% din titlurile combinatului
chimic Oltchim.În acționariatul companiei se mai regăsesc compania germană PCC SE, care
deține 17,47% din acțiuni, și fondul de investiții Carlson Ventures, înregistrat în Marea Britanie,
cu 14,02% din titluri.

Pierderile combinatului chimic se ridică la 90,3 milioane de lei în ultimul trimestru din 2011,
astfel că se încheie anul 2011 cu un rezultat negativ de 270 de milioane de lei.Ultimul profit
înregistrat de Oltchim a fost in 2007, în primul trimestru.

2007 2008 2009 2010 2011 2012

TRIM I TRIM I TRIM I TRIM I TRIM I TRIM I

Venituri 478.67 601.66 319.68 234.11 519.75 263.4

Cheltuieli 473.01 605.3 347.74 286.91 522.4 346.21

Profit 5.67 -3.64 -28.09 -52.79 -2.64 -82.81

Tabelul 1.Evoluția profitului Oltchim între 2007-2012.Sursa:consultanatabursa.ro

Alro S.A.

Alro SA este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est
(exceptând Rusia). Alro SA reprezintă astăzi una dintre cele mai mari companii din România,
având o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei locale şi naţionale.

TRIM I TRIM I TRIM I TRIM I TRIM I TRIM I

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Venituri 584.18 565.96 375.04 469.88 732.61 603.44

Cheltuieli 395.57 425.65 347.71 408.18 587.94 542.99

Profit Brut 188.6 140.31 27.32 61.7 144.67 60.45

Tabelul 2.Evolutia profitului Alro S.A. conform consultantabursa.ro

În anul 2011 Alro Slatina (ALR) a înregistrat un Profit Net de 230,05 Milioane RON, pe
Venituri Totale record de 2682,01 Milioane RON. Societatea a aprobat distribuirea unui
dividend brut de 0,31648 RON către actionari ce va fi plătit până la data de 22 Iulie 2012.

13
Ziarul Financiar
40
Tabelul 3.Structura actionariatului Alro S.A.,conform DEPOZITARUL CENTRAL Data: 30.06.2011

Actionar Actiuni Procent

S.C. EUROFERT INVESTMENTS L.L.C. NEW CASTLE USA 298.924.970 56,8263%

AZOMURES HOLDINGS LLC WILMINGTON USA 100.211.776 19,0505%

alti actionari / others 70.387.821 13,3809%

FONDUL PROPRIETATEA S.A. BUCURESTI SECTOR 1 56.508.066 10,7423%

Total 526.032.633 100 %

Azomureș S.A.

În ultimii ani, acțiunile producătorului de îngrășăminte chimice Azomureș Târgu-Mureș

(AZO) au evoluat într-o direcție bună, în general, însă mai mult în contrast cu indicii Bursei de
Valori de la Bucuresti.
Corelația dintre evoluția actiunilor Azomures și cea a indicelui general al pieței BET-C
de la finele anului 2006 și până în prezent este una negativă, de 9,2%14, ceea ce inseamnă că
titlurile companiei evoluează mai degrabă în sens opus evoluției în ansamblu a Bursei.
Acest lucru se datorează faptului că producatorul de îngrășăminte chimice a înregistrat
frecvent diferențe semnificative de profit de la un trimestru la altul, care au determinat mișcări
speculative ale prețului acțiunilor mult mai ample decât cele din piață.Spre exemplu, Azomureș a
raportat un câștig net pe primele trei luni din 2010 de 22,6 mil. lei (5,6 mil. euro), rezultat care
întrece de peste două ori profitul obținut de companie pe tot anul precedent, care s-a cifrat la
numai 9,5 mil. lei (2,2 mil. euro) și de 11 ori câștigul din perioada similară a anului 2009.
Au fost situații însă, ca în 2008, când compania a trecut de la un profit net de 196 mil. lei
după primele nouă luni la un rezultat de 50 mil. lei la finele anului. În acel caz, însă, rezultatul a
fost afectat atunci de un provizion de 22 mil. euro destinat ecologizarii unui iaz, de scăderea
valorii stocurilor de produse ca urmare a reevaluării acestora la final de an, cât și de întreruperea
activității pe fondul crizei.
Anul 2007 a fost ultimul în care Azomureș a înregistrat o pierdere de -7,5 mil. lei în primele
nouă luni,trecând însă la un câștig de 55,6 mil. lei la final de an, pe fondul vânzării Depomureș
cu 20 mil. dolari.
Conform spuselor analistului societății de brokeraj Target Capital, Andrei Rădulescu
"Acțiunile Azomureș nu au evoluat totdeauna cu piața, pentru că au fost ani în care rezultatele au
fost influențate de prețul de aprovizionare la gaze, nu numai de condițiile de pe segmentul
internațional al îngrășamintelor. Chiar în anul 2006 și-au întrerupt o perioadă producția din cauză
că activitatea nu era rentabilă".

14
Conform Ziarului Financiar(http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/de-ce-au-actiunile-azomures-o-evolutie-atat-
de-diferita-de-cea-a-bursei-6114012/)
41
 Grafic 16.Sursa:Ziarul Financiar

3.2.Rate de lichiditate

Acestea se referă, în principal, la capacitatea elementelor patrimoniale ale companiilor de a

se transforma în bani și se poate traduce prin posibilitatea acestora de a face față cheltuielilor și
obligațiilor apărute pe termen scurt.
Analiza lichidității se face cu ajutorul indicatorilor: capitalul circulant, rata curentă, și
respectiv testul acid(rata imediată).
Cele mai mari valori ale capitalului circulant se înregistrează de Alro, companie ce nu
înregistrează mari fluctuații la acest capitol în ultimii 5 ani.În schimb, Azomureș înregistrează o
creștere exponențială aproape a capitalului circulant, pornind de undeva de la 39 mil RON în
2006, pentru a ajunge în 2011 la peste 678 mil RON.
Olchim are valori negative în ceea ce privește capitalul circulant, ce continuă să scadă pe
parcursul celor 5 ani.Acest lucru semnifică faptul că firma nu poate face față în totalitate
obligațiilor pe termen scurt.
Compania Alro Slatina Azomures Oltchim
Capital circulant 656,768,929.00 678,292,423.00 -1,234,484,093.00

Tabelul 4.Capitalul circulant in anul 2011.Sursa proprie

Rata curentă se calculează ca raport între activele curente și pasivele curente.Faptul că

Azomureș are valori ale ratei curente peste 1, ajungând în 2011 până la 3 inseamna că activele
depășesc cu mult pasivele, iar firma nu este excesiv îndatorată.Același lucru se poate observa și
în cazul Alro, firma este foarte lichidă, rata curentă are valori cuprinse între 1 și 3 în toți cei 5
ani luați în considerare.Oltchim înă înregistrează valori ale ratei curente sub 1, determinând o
lichiditate a companiei mai redusă, probabil este mai îndatorată, iar activele nu sunt suficiente să
acopere pasivele.

Compania Alro Slatina Azomures Oltchim

Rata curenta 3.77 4.301518821 0.205326577

Tabelul 5.Rata curenta in anul 2011.Sursa proprie

42
 3.3.Rate de structură

Indicatorii de structură sau de solvabilitate exprimă nivelurile relative ale riscurilor suportate
de creditori și de acționarii firmei, solvabilitatea referindu-se la un termen mai lung de timp, spre
deosebire de lichiditate. Cu cât este mai mare proporţia dintre fondurile împrumutate și fondurile
cu care au contribuit proprietarii firmei, cu atât mai mare va fi riscul pentru creditori, incluzând
aici și deținătorii de obligaţiuni.
Printre ratele de structură se numără: solvabilitatea patrimonială, rata datoriilor totale, rata
datoriilor la capital, rata acoperirii dobânzilor.
Solvabilitatea patrimonială se calculează ca raport între totalul capitalului și totalul pasivelor
firmei.Cea mai solvabilă firmă din cele trei analizate este Azomureș, în anul 2011, rata
solvabilității patrimoniale fiind de peste 500%.Este urmată de Alro, cu valori ale solvabilității
sub 100%, cuprinse între 60% și 70%, și Oltchim, cu valori foarte mici, de doar 30%.
Compania Alro Slatina Azomures Oltchim
Solvabilitatea 0.65 5.36 -0.325615176
patrimoniala
Tabelul 6.Solvabilitatea patrimoniala la sfarsitul anului 2011.Sursa proprie

Cele mai mici rate ale datoriilor totale sunt înregistrate de Azomureș, care chiar scad din
2006 până în prezent, ajungând până la doar 15% de la 34%.Alro își menține gradul de
îndatorare pe parcursul celor 5 ani, fluctuând între 26% și 34%, în timp ce Oltchim este cea mai
îndatorată, pornind de la 70% în 2006 până la peste 100% în 2011.
Compania Alro Slatina Azomures Oltchim
Rata datoriilor 0.34 0.16 1.156884797

Tabelul 7.Rata datoriilor totale la sfarsitul anului 2011.Sursa proprie

Ca o regulă empirică, în cazul ratei datoriilor totale, se consideră că o rată de până în

0,3(30%) reprezintă o situație bună.După aceasta regulă, doar Alro și Azomureș sunt solvabile,
Oltchim neavând o situație a solvabilității bună(fondurile împrumutate depășesc cu mult valoarea
capitalurior proprii).
Aceeași situație o explică și rata datoriilor la capital.Dacă aceasta înregistrează valori sub 1
se consideră că firma are un raport al datoriilor bun comparativ cu capitalurile deținute.La acest
capitol stau iarași bine Alro și Azomureș, cu valori ale acestei rate sub 50% și respectiv sub 70%,
în timp pe Oltchim ajunge în anul 2010 la o rată a datoriilor la capital de peste 200%.
Capacitatea companiilor de a-și rambursa dobânzile se măsoară cu ajutorul ratei acoperirii
dobânzilor.Aceasta este în același timp și o măsură de risc, deoarece o rată înaltă este un semnal
pentru acționari și creditori că posibilitatea falimentului este foarte redusă, pentru că profitul
anual este sensibil mai ridicat decât obligaţiile de plată a dobânzilor. Ca regulă empirică, nivelul
ratei este considerat acceptabil atâta vreme cât nu coboară sub 2 sau 3.
În cazul Azomureș, valorile ratei acoperirii dobânzilor depășește nivelul critic de 2, cu
excepția unui singur an, 2009.Celelalte două companii nu au valori atât de bune referitor la
această rată, înregistrând și valori sub 1.

43
Compania Alro Slatina Azomures Oltchim

Rata acoperirii 0.18 3.83 -1.395583249

dobanzilor

Tabelul 8.Rata acoperirii dobanzilor la sfarsitul anului 2011.Sursa proprie

3.4.Rate de profitabilitate

Ratele de profitabilitate au rolul de a arăta capacitatea de dezvoltare a firmei și de rambursare

a datoriilor.Printre acestea se numără: marja profitului, rentabilitatea activelor totale(ROA),
rentabilitatea financiară, rentabilitatea resurselor consummate.
Marja profitului brut rentabilitatea vânzărilor exprimă profitul obţinut de companie la fiecare
unitate monetară de vânzări.Acest indicator este relevant numai în cazul în care se pot face
comparații între firme aparținând aceluiași sector de activitate.Cele mai bune valori sunt obținute
tot de Azomureș, marja profitului crescând de la aproximativ 11% în 2006 până la 26% în
2011.Este urmată de Alro, care pornește în 2006 cu marje ale profitului de 21% și scade până în
2011 la o valoare de 13%.Oltchim se află în cea mai prostă situație, neînregistrând valori
pozitive ale marjei decât în 2006, pentru ca apoi să scadă până la -18% în 2011.
Compania Alro Slatina Azomures Oltchim
Marja profitului 0.13 0.26 -0.181565351

Tabelul 9.Marja profitului brut.Sursa proprie

Rentabilitatea activelor totale reprezintă eficiența utilizării activelor unei companii,

capacitatea managerului de a obține profituri cu activele deținute de companie.
Compania Alro Slatina Azomures Oltchim
ROA 0.12 0.32 -0.126803037

Tabelul 10.Rentabilitatea activelor totale pe anul 2011.Sursa proprie

Azomureș este singura companie ce nu este afectată semnificativ se criza economico-

financiară, înregistrând valori pozitive și relativ mari ale rentabilității, chiar și în această
perioadă.Are însă rentabiitate negativă în 2006, de -17%.Spre deosebire de aceasta, celelalte
două companii sunt puternic afectate.Rentabilitatea Alro scade la de 21%, valoare înregistrată în
2006 la 6% în 2009, și urcă ușor până în 2011, la 10%.Rentabilitatea companiei Oltchim
cunoaște și ea o puternică scădere pe perioada crizei economice, reușind o redresare ușoară, de
doar 2-3 procente până în 2011.Însă, per total, rentabilitatea sa pe prioada crizei este negativă.

44
 3.5.Rate de piață

PER sau raportul preț-câștig, reprezintă unul din cei mai utilizați indicatori în analiza
bursieră.Acest raport indică perioada de timp necesară unui investitor pentru a-și recupera
investiția inițială. Altfel spus, rolul PER este de a arăta cât trebuie să plătească investitorul pentru
a obține o unitate monetară din profiturile firmei.De regulă, un PER relativ mare este
caracteristic unei acțiuni scumpe și posibil supraevaluată. În caz contrar, când PER este relativ
scăzut, acțiunea este ieftină, deci se recomandă cumpărarea ei.
Compania Alro Slatina Azomures Oltchim
PER -
6.87486514 2.88082015
Sf.2011 0.70284

Tabelul 11.PER la sfarsitul anului 2011.Sursa:consultantabursa.ro

Comparând valorile din tabelul de mai sus, observăm că cel mai mic PER aparține
Oltchim, acest lucru reflectând în principal situația financiară precară a acestei companii.În ceea
ce privește Alro Slatina, putem spune că are cea mai scumpă acțiune din cele 3 analizate,
existând însă și posibilitatea unei supraevaluări.Valoarea medie aparține Azomureș, reflectând o
acțiune mai ieftină, iar valoarea sa pozitivă denotă o situație financiară bună a companiei.
Din punct de vedere al rentabilității, de la o acțiune cu un PER mai mic se așteaptă în
viitor o rentabilitate mai mare.Astfel, un investitor ce își fundamentează deciziile pe baza
acestuia va fi tentat să aleagă acțiunea Azomureș, în detrimentul Alro Slatina, la un nivel de risc
similar.
Market-to-book ratio reprezinta un indicator de analiză fundamentală ce are rolul de a
măsura valoarea pe care piața o adaugă managementului și modului de organizare a firmei,
aceste două elemente fiind factori care influențează creșterea activității. Valoarea contabilă a
acțiunii este cea care reflectă costul istoric al activelor fizice ale companiei, iar o companie bine
condusă, cu un management puternic și o organizare care funcționează eficient va avea o valoare
de piață mai mare decât valoarea istorică a activelor sale.

O acțiune cu un market-to-book ratio scăzut este considerată de analiști o investiție

sigură, prin prisma faptului că valoarea contabilă este un nivel care se sprijina pe cursul de piață.

Alro
Compania Azomures Oltchim
Slatina
P/BV 0.97926101 0.91616352 -0.21719889

Tabelul 12.Sursa: consultantabursa.ro

În condițiile în care toți ceilalți indicatori rămân indentici, alegerea unei acțiuni pe baza
market-to-book ratio se face prin favorizarea celei cu o valoare mai mică.Astfel, Alro Slatina, cu
un P/B de peste 0.97 va avea de câștigat în fața Azomures.Se poate observa de asemenea că
Oltchim înregistrează o valoare negativă în ceea ce privește acest indicator.Acest lucru se
datorează faptului că la sfârșitul anului 2011, valoarea contabilă a unei acțiuni era negativă.

45
 3.6.FSCORE.GSCORE

Pietroski și Mohanram sunt cei care dezvoltă indicatorii fundamentali FSCORE și

GSCORE în care sunt cuprinse informațiile specifice firmei.Aceștia descoperă că un potofoliu
format din firme sănătoase din punct de vedere financiar,adică firme cu un scor obținut prin
indicatorii FSCORE și GSCORE mare,este mai rentabil decât unul format din firme ce obțin o
valare mai mică pentru acești indicatori,până la doi ani după ce a fost format portofoliul.
Indicatorul FSCORE se compune din noua semnale ce masoara performanta financiara a
firmelor,semnale ce pot fi grupate in trei categorii:de profitabilitate,de eficienta si de lichiditate.
Pornind de la aceste noua semnale,Pietroski dezvolta un scor compozit,format si suma
lor:
FSCORE=ROA+AROA+Accrual+CFO+DMargin+DTurn+DLever+DLiquid+EQOFFE
R,unde:
 ROA=rentabilitatea activelor,
 AROA=modificarea rentabilității activelor,
 CFO=cash-flow-urile generate de totalul activelor,
 Accrual=diferența dintre ROA și CFO,
 DMargin=modificarea marginală brută,
 DTurn=modificarea duratei de rotație a activelor,
 DLever=modificarea levierului,
 DLiquid=modificarea ratei lichidității,
 EQOFFER=emiterea de capital.

FSCORE 2009 2010 2011

Alro Slatina 0.82 4.85 2.23

Azomures -0.604841855 1.755294593 1.996799481

Oltchim 0.267318169 -0.247160413 0.019899268

Tabelul 13.FSCORE.Sursa proprie

Comparând valorile FSCORE obținute pentru fiecare dintre cele trei firme, putem
observa că cea mai bună stare de “sănătate” o are Alro Slatina, înregistrând valorile cele mai
mari pentru acest indicator.Pentru ultimii trei ani, aceasta are un FSCORE pozitiv și semnificativ
mai mare decât celelalte două companii.Acestu lucru denotă o poziție cu mult superioară atât din
punct de vedere al profitabilității, dar și al eficienței și al lichidității.
Azomureș are un FSCORE negativ în 2009, valoare puternic influențată de efectele crizei
economico-financiare.Dacă analizăm valorile componente ale scorului putem observa că cel mai
puternic au fost afectate rentabilitatea firmei(ROA a scăzut mult ducând la o modificare negative
a scorului) și lichiditatea(la fel,un DLiquid negativ).În cei doi ani următori, Azomureș se
redresează, scorul devenind pozitiv și în creștere, îndreptându-se spre 2.
Oltchim este cea mai puternic afectată de criza ecomonico-financiară, aceasta
funcționând în ultimii ani aproape de pragul falimentului, și fiind salvată în principal de
modificările produse la nivelul acționariatului(ceea ce determină creșterea capitalului, pentru a
46
acoperii o parte din datoriile firmei, dar și diferența generată de profitul negativ).Astfel,
indicatorii de lichiditate sunt negativi sau aproape de zero, la fel și rentabilitatea, precum și
modificarea profitului brut.Firma înregistrează însă un scor pozitiv în 2009 și 2011 datorită
indicatorului EQOFFER(modificarea capitalului), indicator pozitiv și în creștere, semn că
acționarii aduc bani în firmă pentru a o menține în funcțiune.
Conform documentației lui Mohanram, FSCORE nu poate analiza foarte corect firmele
cu un book-to-market scăzut, care sunt în dezvoltare.De aceea, a extins acest indicator și a creat
GSCORE, format din trei categorii de opt semnale.Prima categorie legată de profitabilitatea
firmei include ROA, CFO și Accrual.Al doilea grup de variabile este legat de stabilitatea
câștigurilor și vânzarilor ale firmelor și aceatea sunt: varianța ROA în ultimii 5 ani și varianța
creșterii vânzărilor unei firme în ultimii 5 ani.A treia categorie de variabile este legată de
conservatismul contabilității.Aceste firme cu o valoare de piață mică sunt subevaluate,dar în
creștere.Acești ultimi trei indicatori sunt:RDINT(cheltuielile pentru dezvoltare și cercetare
raportate la totalul activelor),ADINT(cheltuielile pentru publicitate raportate la totalul activelor)
și CAPINT(mărirea capitalului raportat la totalul activelor).Pornind de la acești indicatori,rezultă
GSCORE,ca suma a celor opt.

Compania Alro Slatina Azomures Oltchim

GSCORE 2.37 1.10 -0.317724188

Tabelul 14.GSCORE inregistrat in anul 2011.Sursa proprie

Cum se poate observa și din tabelul de mai sus, Alro Slatina are cel mai bun GSCORE.Acest
lucru denotă o situație financiară bună, toți indicatorii componenți ai scorului fiind
pozitivi.Azomureș are un scor mai scăzut, datorită unui Accrual negativ.Rezultă că modificarea
vânzărilor din ultimul an a dus la scăderea diferenței dintre rentabilitate și modificarea cash-
flow-urilor companiei.În ochii investitorilor, acest lucru va constitui un dezavantaj semnificativ
în comparație cu Alro Slatina.

Oltchim înregistrează în 2011 un GSCORE negativ, dat în principal de procesul de

decapitalizare și de rentabilitatea puternic negativă.Astfel, deși ceilalți indicatori componenți
sunt pozitivi, nu sunt totuși capabili să ridice valoarea GSCORE peste zero.

47
 Concluzii

După cum am putut observa în studiul realizat în capitolele de mai sus, fiecare tip de analiză
a acțiunilor unei companii are de obicei o finalitate diferită.Fiecare tip de indicator de analiză
tehnică a fost creat pentru scopuri explicit definite, și, de multe ori, special pentru a răspunde la o
anumită întrebare a investitorului.
Astfel, analiza tehnică, prin indicatorii propuși studiază în principal evoluția trecută a
prețului cu scopul de a încerca să realizeze predicții asupra prețului și a rentabilității viitoare a
acțiunilor.Se pot folosii, deci, indicatori pentru studiul evoluției trendului(RSI) sau abaterea de la
trend(Benzile Bollinger-pentru volatilitatea prețului), pentru determinarea semnalelor de vânzare
sau de cumpărare(MACD, OBV, RSI pentru supra-vânzare, supra-cumpărare), a
volatilității(ATR), precum și a momentelor optime de realizare de tranzacții pe piața respectivă.
În încercarea de a determina cea mai optimă metodă de analiză, precum și utilitatea fiecărui
indicator folosit de diferiți traderi, am studiat evoluția a trei companii românești, cotate la
categoria I a Bursei de Valori București, Alro Slatina S.A., Oltchim S.A. și Azomureș S.A.Pe
termen mediu, indicatorii de analiză tehnică pot oferii informații comparative referitoare la cele
trei companii în principal în ceea ce privește evoluția prețului, volatilitatea acestuia, precum și
frecvența momentelor optime de investire sau dezinvestire.Pe termen scurt și foarte scurt spectrul
de informații oferite de aceștia se lărgește( în special în ceea ce privește trendul, modificările
bruște de preț, oportunitățile de speculație).În prezent, modaliatea cea mai folosită de analiză
tehnică o reprezintă studiul graficelor(charting-ul), traderii considerând că anticiparea evoluțiilor
viitoare ale prețurilor se poate face prin analiza graficelor trecute.
Analiza fundamentală este folosită mai ales de persoanele interesate de o investiție pe termen
lung, speculatorii apelând mai degrabă la analiza tehnică, modalitate mai capabilă de a raspunde
cerințelor pe termen scurt ale acestora.Persoanele interesate de o investiție pe termen lung caută
să analizeze o acțiune/companie din punct de vedere al profitabilității, al lichidității, toate
centrându-se pe capacitatea acesteia de a distribui dividende.Pentru o previziune a fluxurilor de
venituri ale companiilor se folosesc o serie de indicatori obținuți din situațiile financiare
furnizate de companiile respective.
Dacă am încerca realizarea unei clasificări a companiilor analizate din punct de vedere
fundamental, am putea observa că majoritatea indicatorilor calculați situează pe primul loc
compania Azomureș.Aceasta este cea mai profitabilă, cea mai lichidă, reușește să își țină
datoriile sub control, are o rată a acoperirii dobânzilor mare, fiind de asemenea avantajată și de
scorurile compozite(FSCORE și GSCORE).
Întrucât atât indicatorii utilizați de cele două tipuri de analiză a acțiunilor sunt diferiți, cu
rezultate destul de variate, cât și scopul ficăruia este la rândul său diferit, nu se poate realiza o
comparație între acestea, și nu se va lua o decizie de investiție prin utilizarea comparativă a
informațiilor furnizate de acestea.Deci, decizia de investire se va lua în funcție de scopul urmărit,
și anume: investire pe termen lung și profit obținut de pe urma dividendelor, sau speculație,
profit obținut de pe urma modificărilor de preț survenite pe piața de capital.
Pe langa cele doua tipuri de analiza a actiunilor studiate,in ultimul timpa pare a se contura o
noua metoda de previzionare a evolutiei preturilor pe piata ce capital,si anume analiza statistic-
matematica grafica.Aceasta isi propune o determinare cat mai precisa, cat mai exacta, sau cat
mai putin eronata a localizarii pe grafice, a nivelului cel mai probabil in timp al limitelor sau
48
pragurilor de suport si rezistenta.Analiza actiunilor evouleaza tocmai datorita faptului ca
investitorii in astfel de instrumente sa poata evita pe cat posibil efectele nedorite ale unor decizii
gresite sau mai putin inspirate, ce ar ptea atrage dupa sine pierderi financiare imense si i-ar putea
determina chiar sa renunte definitiv la activitatea de tranzactionare, fie ea una investitionala sau
doar speculative.Mai mult,acest fapt ar putea conduce la plecarea participantilor vechi din piata
de capital si la atragerea de semnale de scadere a atractivitatii pietei respective de capital.
Ideală pare utilizarea concomitentă a celor două tipuri de analiză, combinarea informațiilor
obținute după studiul indicatorilor(atât tehnici, cât și fundamentali),precum si construirea unui
set de indicatori preferați de investitor(pe care investitorul ii poate interpreta sufficient de bine si
de corect) pentru luarea unei decizii favorabilă acestuia.Astfel, s-a observat următoarea tendință
în tranzacția acțiunilor: fiecare trader își alege un set preferat de indicatori, atât de analiză
tehnică, cât și fundamentală, în funcție de propriile considerente, de gradul lor de utilitate,cât și
de scopurile inițial stabilite.

49
Bibliografie

1. Abad,C.,Thore,S.,Laffarga,J.,”Fundamental analysis of stocks by two-stage DEA”,2004;

2. Aggarwal,R.,Goujun Wu,”Stock market mnipulations”,2006.
3. Anghelache,Gabriela,”Piata de capital in context european”;
4. Briza,A.,Naval,P.,”Stock trading system based on the multi-objective particle swarm
optimization of technical indicators on end-of-day market data”,Department of Computer
Science,University of the Philippines-Diliman,2010;
5. Cheng-Few Lee,Wei-Kang Shih,”technical,fundamental and combined information for
separating winners from losers”,Department of Finance and Economics Rutgers,The
State University of New Jersey,;
6. Edirisinghe,Zhang,X.,”Generalized DEA model of fundamental analysis and its
application to portfolio optimization”,Department of Statistics, Operations, and
Management Science, College of Business Administration, University of Tennessee,
USA, 2007;
7. Friesen,G.C.,Weller,P.,Dunham,L.,”Price trends and patterns in technical analysis:A
theoretical and empirical examination”,2008;
8. Kendall,G.,”The co-evolution of trading strategies in the multi-agent based simulated
stock market through the integration of individual learning and social learning”,Yan Su
School of Computer Science and IT ASAP Research Group,University of Nottingham,;
9. Mieko Tanaka-Yamawaki,Seiji Tokuoka,”Adaptive use of technical indicators for
predicting the intra-day price movements‟, Department of Information and Knowledge
Engineering, Tottori University, 2007;
10. Murphy,J.,”technical analysis of the financial markets”,New York Institute of
Finance,1986;
11. Park,C-H.,Irwin,S.,”The profitability of technical analysis:A review”,AgMAS Project
Research Report,2004;
12. Regions Bank Chair of Economics and Finance,Hickingbothan School of
Business,Ouachita Baptist University,”Stars,crows and doji:The use of candlesticks in
stock selection”,2007;
13. Yingzi Zhu,Goufu Zhou,”Technical analysis:An asset allocation perspective on the use of
moving averages”,2008;
14. Surse internet:
 www.consultantabursa.ro
 www.bvb.ro
 www.ecomomie.hotnews.ro
 www.kmarket.ro
 www.tranzactiibursiere.ro
 www.wall-street.ro

50
 Anexe

Anexa 1.Informații financiare Alro Slatina în perioada 2006-2011

Informatii financiare 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Active imobilizate - 1,348 1,467 1,613 1,529 1,458 1,496
Total ,530, ,666, ,272, ,251, ,166, ,637,
108.0 582.0 245.0 060.0 696.0 226.0
0 0 0 0 0 0
Active circulante - 656,3 905,4 817,6 727,0 836,6 893,9
Total 10,41 72,25 04,18 51,21 55,88 05,50
9.00 3.00 8.00 2.00 9.00 3.00

Datorii ce trebuie 294,2 433,0 575,4 684,4 215,0 237,1

platite intr-o 23,05 53,44 29,80 60,68 21,10 36,57
perioada de un an - 0.00 3.00 9.00 5.00 0.00 4.00
Total
Active circulante, 364,8 476,1 251,4 49,99 631,0 686,3
respectiv datorii 38,62 76,72 90,14 2,940 44,33 70,67
curente nete 3.00 0.00 2.00 .00 6.00 5.00
Total active minus 1,713 1,943 1,864 1,579 2,089 2,183
datorii curente ,368, ,843, ,762, ,244, ,211, ,007,
731.0 302.0 387.0 000.0 032.0 901.0
0 0 0 0 0 0
Datorii ce trebuie 219,9 257,6 249,1 90,97 577,4 572,8
platite intr-o 81,75 05,07 83,47 4,280 27,05 23,17
perioada mai mare 1.00 1.00 6.00 .00 4.00 6.00
de un an - Total
Venituri in avans 11,25 9,687 2,870 1,771 733,5 8,683
2.00 .00 .00 .00 95.00 ,254.
00

Capital subscris 356,8 356,8 356,8 356,8 356,8 356,8

varsat 89,56 89,56 89,56 89,56 89,56 89,56
8.00 8.00 8.00 8.00 8.00 8.00
Total capitaluri 1,455 1,614 1,547 1,433 1,459 1,553
proprii ,605, ,591, ,424, ,379, ,251, ,478,
174.0 126.0 970.0 498.0 506.0 084.0
0 0 0 0 0 0

Creante - Total 235,1 274,4 277,4 122,4 188,7 191,8

49,44 50,39 91,27 11,66 53,21 73,09
9.00 5.00 9.00 6.00 4.00 9.00
Datorii - Total 514,2 690,6 824,6 775,4 792,4 809,9
04,80 58,51 13,28 34,96 48,15 59,75
1.00 4.00 5.00 5.00 4.00 0.00

Cifra de afaceri neta 2,197 2,045 1,968 1,410 1,812 2,241

,658, ,525, ,015, ,481, ,185, ,390,
51
 651.0 398.0 548.0 647.0 954.0 928.0
0 0 0 0 0 0

Venituri din 2,182 2,133 2,134 1,288 1,847 2,314

exploatare - Total ,522, ,450, ,172, ,930, ,317, ,508,
535.0 762.0 504.0 488.0 704.0 049.0
0 0 0 0 0 0
Cheltuieli din 1,626 1,621 1,869 1,227 1,557 1,946
exploatare - Total ,765, ,128, ,054, ,016, ,869, ,100,
890.0 730.0 834.0 909.0 551.0 041.0
0 0 0 0 0 0
Rezultat din 555,7 512,3 265,1 61,91 289,4 268,4
exploatare 56,64 22,03 17,67 3,579 48,15 08,00
5.00 2.00 0.00 .00 3.00 8.00
cresterea vanzarilor -0.02 0.00 -0.40 0.43 0.25
Venituri financiare 147,5 129,5 316,3 335,7 342,7 367,5
53,11 87,72 97,31 00,94 80,53 00,42
1.00 7.00 8.00 0.00 3.00 3.00
Cheltuieli financiare 240,5 120,7 270,8 312,7 439,2 455,7
84,27 69,36 62,78 47,42 02,50 26,43
3.00 7.00 6.00 2.00 3.00 5.00
Rezultat financiar - 8,818 45,53 22,95 - -
93,03 ,360. 4,532 3,518 96,42 88,22
1,162 00 .00 .00 1,970 6,012
.00 .00 .00
Rezultat curent 462,7 521,1 310,6 84,86 193,0 280,1
25,48 40,39 52,20 7,097 26,18 81,99
3.00 2.00 2.00 .00 3.00 6.00

Venituri 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

extraordinare
Cheltuieli 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
extraordinare
Rezultat 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
extraordinar

Venituri totale 2,330 2,263 2,450 1,624 2,190 2,682

,075, ,038, ,569, ,631, ,098, ,008,
646.0 489.0 822.0 428.0 237.0 472.0
0 0 0 0 0 0
Cheltuieli totale 1,867 1,741 2,139 1,539 1,997 2,401
,350, ,898, ,917, ,764, ,072, ,826,
163.0 097.0 620.0 331.0 054.0 476.0
0 0 0 0 0 0

Rezultat brut 462,7 521,1 310,6 84,86 193,0 280,1

25,48 40,39 52,20 7,097 26,18 81,99
3.00 2.00 2.00 .00 3.00 6.00
Rezultat net 380,8 436,2 247,2 78,21 159,7 228,3
68,94 61,20 26,95 6,767 81,84 09,98
52
 2.00 3.00 7.00 .00 9.00 2.00
Rezultat / actiune - - - - - -

Plati restante - Total 0.00 37,58 0.00 0.00 0.00 0.00

3,166
.00
Furnizori restanti - 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total
Obligatii restante 0.00 16,39 0.00 0.00 0.00 0.00
fata de bugetul 8,824
asigurarilor sociale .00
Impozite si taxe 0.00 20,49 0.00 0.00 0.00 0.00
neplatite la termen la 0,095
bugetul de stat .00

Anexa 2.Informații financiare ale Azomureș în perioada 2006-2011.

Informatii financiare 2006 2007 2008 2009 2010

Active imobilizate - Total 211,799 222,877 234,020, 223,274 412,868, 421,384,

,875.00 ,961.00 586.00 ,138.00 578.00 268.00
Active circulante - Total 242,763 284,712 344,635, 372,112 542,388, 883,741,
,651.00 ,329.00 620.00 ,065.00 608.00 024.00

Datorii ce trebuie platite intr- 203,138 173,558 102,820, 130,636 153,224, 205,448,
o perioada de un an - Total ,298.00 ,045.00 221.00 ,593.00 064.00 601.00
Active circulante, respectiv 61,160, 127,217 273,856, 271,369 410,646, 711,859,
datorii curente nete 330.00 ,390.00 887.00 ,862.00 239.00 714.00
Total active minus datorii 266,493 350,095 507,877, 494,644 823,514, 1,133,24
curente ,850.00 ,351.00 473.00 ,000.00 997.00 3,982.00
Datorii ce trebuie platite intr- 0.00 0.00 0.00 0.00 - 0.00
o perioada mai mare de un
an - Total
Venituri in avans 6,466,3 5,785,0 5,045,52 4,237,2 3,625,28 3,715,54
55.00 50.00 5.00 39.00 5.00 6.00

Capital subscris varsat 52,603, 52,603, 52,603,2 52,603, 52,603,2 52,603,2

263.00 263.00 63.00 263.00 63.00 63.00
Total capitaluri proprii 265,005 340,636 391,176, 400,651 736,598, 1,101,79
,730.00 ,096.00 847.00 ,037.00 719.00 5,160.00

Creante - Total 98,151, 141,366 61,045,7 86,701, 108,684, 232,710,

418.00 ,576.00 10.00 512.00 848.00 074.00
Datorii - Total 203,138 173,558 102,820, 130,636 153,224, 205,448,
,298.00 ,045.00 221.00 ,593.00 064.00 601.00

Cifra de afaceri neta 709,301 820,607 1,144,10 743,309 1,202,01 1,625,57

,253.00 ,363.00 0,219.00 ,774.00 6,666.00 7,204.00

53
Venituri din exploatare - 714,548 822,256 1,293,06 726,336 1,169,18 1,781,22
Total ,114.00 ,018.00 9,258.00 ,888.00 1,370.00 6,958.00
Cheltuieli din exploatare - 726011 805673 1197776 710258 1005554 1359497
Total 216 107 558 191 313 542
Rezultat din exploatare - 16,582, 95,292,7 16,078, 163,627, 421,729,
11,563, 911.00 00.00 697.00 057.00 416.00
102.00
crestera vanzarilor 0.15 0.57 -0.44 0.61 0.52
Venituri financiare 38,782, 92,301, 57,725,8 10,629, 59,056,9 112,979,
594.00 309.00 43.00 767.00 80.00 242.00
Cheltuieli financiare 281108 422855 6558932 172056 4758136 1106478
43 56 6 08 5 12
Rezultat financiar 10,671, 50,015, - - 11,475,6 1,331,43
751.00 753.00 7,863,48 6,575,8 15.00 0.00
3.00 41.00
Rezultat curent - 665986 8742921 950285 1751026 4240608
791351 66 7 6 72 46

Venituri extraordinare 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0 0 0
Rezultat extraordinar 0 0 0 0 0 0

Venituri totale 753330 914557 1350795 736966 1228238 1894206

708 327 101 655 350 200
Cheltuieli totale 754122 847958 1263365 727463 1053135 1470145
059 663 884 799 678 354

Rezultat brut - 665986 8742921 950285 1751026 4240608

791351 64 7 6 72 46
Rezultat net - 556144 5054075 947418 1539588 3651964
103675 76 2 9 47 41
6
Rezultat / actiune - - - - 0 0

Plati restante - Total 184354 165820 6092119 229203 216358 1321008

4 0 1
Furnizori restanti - Total 182136 165520 6089119 228903 216358 1321008
2 0 1
Obligatii restante fata de 0 0 0 0 0 0
bugetul asigurarilor sociale
Impozite si taxe neplatite la 0 0 0 0 0 0
termen la bugetul de stat

54
Anexa 3.Informatii finaciare ale Olchim in perioada 2006-2011
Informatii financiare 2006 2007 2008 2009 2010

Active imobilizate - Total 884,060, 1,095,01 1,106,98 1,098,81 1,774,27 1,876,11

079.00 6,853.00 9,588.00 0,419.00 1,357.00 4,299.00
Active circulante - Total 493,256, 554,156, 393,993, 361,367, 381,028, 318,964,
670.00 881.00 463.00 836.00 681.00 226.00

Datorii ce trebuie platite 780,415, 971,113, 1,110,09 977,242, 1,170,46 1,553,44

intr-o perioada de un an - 952.00 644.00 9,456.00 253.00 2,046.00 8,319.00
Total
Active circulante, respectiv- - - - - -
datorii curente nete 286,609, 416,689, 716,015, 615,545, 785,513, 1,231,17
627.00 017.00 421.00 978.00 005.00 3,859.00
Total active minus datorii 592,060, 678,327, 390,974, 483,264, 988,758, 644,940,
curente 626.00 836.00 167.00 441.00 352.00 440.00
Datorii ce trebuie platite 259,921, 653,557, 598,697, 901,799, 1,126,03 986,004,
intr-o perioada mai mare de 845.00 844.00 822.00 922.00 9,534.00 655.00
un an - Total
Venituri in avans 5,496,12 12,211,2 13,691,1 11,708,7 381,413, 456,003,
5.00 53.00 11.00 59.00 692.00 747.00

Capital subscris varsat 354,695, 32,358,8 32,358,8 34,302,3 34,302,3 34,321,1

600.00 64.00 64.00 86.00 86.00 38.00
Total capitaluri proprii 332,138, - - - - -
781.00 17,292,7 251,266, 460,095, 548,546, 826,884,
26.00 231.00 705.00 339.00 427.00

Creante - Total 259,393, 285,312, 237,145, 187,445, 213,252, 214,321,

949.00 548.00 241.00 219.00 331.00 634.00
Datorii - Total 1,040,33 1,624,67 1,708,79 1,879,04 2,296,50 253,945,
7,797.00 1,488.00 7,278.00 2,175.00 1,580.00 274.00

Cifra de afaceri neta 1,731,80 1,749,87 1,946,94 1,077,51 1,309,54 1,533,01

5,193.00 1,975.00 3,238.00 8,784.00 4,085.00 6,194.00

Venituri din exploatare - 1,742,10 1,875,09 1,953,19 1,068,26 1,354,20 1,561,63

Total 0,936.00 4,922.00 2,428.00 7,540.00 7,851.00 1,472.00
Cheltuieli din exploatare - 1,722,69 1,867,70 2,030,37 1,168,08 1,489,47 1,720,52
Total 3,746.00 9,442.00 2,934.00 3,748.00 8,789.00 7,396.00
Rezultat din exploatare 19,407,1 7,385,48 - - - -
90.00 0.00 77,180,5 99,816,2 135,270, 158,895,
06.00 08.00 938.00 924.00
cresterea vanzarilor 0.08 0.04 -0.45 0.27 0.15
Venituri financiare 68,012,6 83,894,3 58,709,6 27,918,3 73,671,7 79,998,6
08.00 39.00 76.00 83.00 46.00 75.00
Cheltuieli financiare 78,640,2 187,173, 215,530, 137,960, 161,684, 199,445,
75.00 736.00 619.00 718.00 449.00 374.00
Rezultat financiar - - - - - -
10,627,6 103,279, 156,820, 110,042, 88,012,7 119,446,
55
 67.00 397.00 943.00 335.00 03.00 699.00
Rezultat curent 8,779,52 - - - - -
3.00 95,893,9 234,001, 209,858, 223,283, 278,342,
17.00 449.00 543.00 641.00 623.00

Venituri extraordinare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Cheltuieli extraordinare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Rezultat extraordinar 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Venituri totale 1,810,13 1,958,98 2,011,90 1,096,18 1,427,87 1,641,63

3,544.00 9,261.00 2,104.00 5,923.00 9,597.00 0,147.00
Cheltuieli totale 1,801,33 2,054,88 2,245,90 1,306,04 1,651,16 1,919,97
4,021.00 3,178.00 3,553.00 4,466.00 3,238.00 2,770.00

Rezultat brut 8,779,52 - - - - -

3.00 95,893,9 234,001, 209,858, 223,283, 278,342,
17.00 449.00 543.00 641.00 623.00
Rezultat net 8,779,52 - - - - -
3.00 95,893,9 234,001, 209,887, 223,315, 278,342,
17.00 449.00 210.00 891.00 623.00
Rezultat / actiune - - - - - -

Plati restante - Total 5,853,98 524,349, 715,887, 11,090,3 73,798,7 291,827,

2.00 253.00 753.00 99.00 68.00 115.00
Furnizori restanti - Total 5,728,84 7,439,91 207,402, 11,090,3 73,798,7 291,827,
2.00 7.00 678.00 99.00 68.00 115.00
Obligatii restante fata de 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
bugetul asigurarilor sociale
Impozite si taxe neplatite la 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
termen la bugetul de stat

Anexa 4. Benzile Bollinger pentru Alro Slatina și Azomures

56
 Anexa 5.Relative Strenght Index pentru Oltchim și Azomures

Anexa 6.Acceleration/Deceleration în cazul Oltchim și Alro Slatina

Anexa 7.Comodity Channel Index în cazul Oltchim și Alro Slatina

Anexa 8.Force Index în cazul Alro Slatina și Oltchim

Anexa 9.Williams R% în cazul Alro Slatina și Oltchim

57
 Graficele prezentate în anexele anterioare au fost obținute prin prelucrarea prețurilor
zilnice pe intervalul 01.01.2011-30.04.2012, în cazul companiilor Azomureș S.A.,Oltchim S.A.
și Alro Slatina S.A., conform informațiilor și metodelor de calcul prezentate în capitolele
anterioare.
Sursa prețurilor zilnice:
 Prețuri zilnice Oltchim S.A.:
http://tranzactiibursiere.ro/detalii/istoric?symbol=olt&market=REGS&sdate=2011-01-
01&edate=2012-04-30&type=ajustat
 Prețuri zilnice Alro Slatina S.A.
http://tranzactiibursiere.ro/detalii/istoric?symbol=ALR&market=REGS&sdate=2011-01-
01&edate=2012-04-30&type=ajustat
 Prețuri zilnice Azomures S.A.
http://tranzactiibursiere.ro/detalii/istoric?symbol=ALR&market=REGS&sdate=2011-01-
01&edate=2012-04-30&type=ajustat

58