Analiza comparativă a diferitelor tipuri de

transport de marfă practicate pe piaţă

Studiu de caz: SC. GOWI SPED

S.R.L.
STRUCTURA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

 Capitoul 1 prezintă analiza comparativă a tipologiei transporturilor de marfă,

aspecte conceptuale ale activităţii de transport, piaţa transporturilor de marfă
din România
 Capitolul 2 este centrat pe descrierea unei firme de transport, cu aplicaţie
practică pe o firmă de profil reală – S.C. GOWI SPED S.R.L.), modalităţile de
operare ale firmei de transport, cu detalii privind operaţiunile necesare
desfăşurării transporturilor de marfă de către firma analizată.
 Capitolul 3 prezintă Studiul de caz al lucrării, analiza comparativă a strategiei
practicate de firma analizată şi alte firme concurente. Sunt prezentate strategii
de transport practicate de firmă, prin prisma relaţiei cu piaţa concurentă.
 Capitolul 4,
4 sau capitolul de Concluzii, face propuneri şi înaintează opinii cu
privire la modul prin care se realizează piaţa transporturilor în ţara noastră şi
felul în care aceasta se va dezvolta pe viitor în concordanţă cu legislaţia
românească şi cea europeană.
Particularităţile activităţii de transport de mărfuri

 Transportul rutier de marfă din România a trebuit să se alinieze prevederilor şi

reglementărilor la nivel european în ceea ce priveşte o bună funcţionare şi
logistică a transportului de marfă.
 Transporturile reprezintă o prelungire a procesului de producţie în sectorul
circulaţiei, ca un proces de producţie adiacent.
 În activitatea de transport, procesul de producţie este neîncetat, dobândindu-se
beneficii directe de ordin financiar prin prestarea serviciului util.
 Transporturile de marfă reprezintă o verigă fundamentală în procesul de
producţie şi presupune circulaţia produselor şi a componentelor.
 Nu există nici o activitate de producţie materială care să nu fie dependentă într-
un fel sau altul de transport.
 Transporturile rutiere au realizat cea mai mare creştere, transformându-se în
principalul concurent al transporturilor feroviare.
 Cel mai ieftin mijloc de transport de marfă este cel pe apă, iar cel mai rapid
este cel aerian, dar şi cel mai costisitor.
S.C. GOWI SPED S.R.L.
 Situată în Braşov, judeţul Braşov, Str. Iuliu Maniu Nr. 43, Birou 813, înfiinţată în 2012
 Activitatea principală o constituie clasa CAEN 4941 – Transporturi rutiere şi de mărfuri
(desfăşurarea şi promovarea transportului rutier de marfă perisabilă, ADR, agabaritică,
etc.)
 Compania dispune de un expediţioner, 12 conducători auto pentru mărfurile generale şi
perisabile, 2 conducători auto cu atestat ADR pentru camionul ADR, un şofer pentru
transportul agabaritic, o contabilă, un inspector pe resurse umane, o secretară şi un
administrator.
 Parcul auto se compune din trei sprintere de 3,5 tone, o autocamionetă de 7,5 tone,
un camion de 24 tone cu prelată, o dubă frigorifică pentru mărfuri persisabile, un
camion ADR şi un trailer pentru transportul agabaritic.
 Clienţii firmei: S.C. PRODUCTON S.R.L., S.C. REMPLAST CAPS S.R.L., S.C.
ELCOM CABLAJE S.A.
 Concurenţii firmei: PAD SPEDITION, CARTRANS România, GOPET TRANS,
ROMTOURS intertouring
Analiza SWOT a firmei S.C. GOWI SPED
S.R.L.
 PUNCTE TARI (strenghts) - gamă diversificată de servicii de transport de marfă, care
acoperă peste 60% din piaţa locală de profil;resurse financiare şi umane importante;condiţii
bune de amplasare;firma a înregistrat creşteri ale cererii de servicii de transport faţă de anii
precedenţi;firma GOWI SPED nu este dependentă de nici un client sau grup de clienţi;dispune
de un personal bine instruit şi un management modern.
 PUNCTE SLABE (weaknesses)
 Firma nu operează pe piaţa din Europa decât în proporţie de 40-50%; lipsesc
investitorii;marfa poate să ajungă la destinaţie cu mari întârzieri datorită proastei calităţi a
drumurilor din România;că firma nu deţine decât un singur punct de lucru, la
Braşov;concurenţă acerbă pe piaţa de profil a firmelor cu tradiţie.
 OPORTUNITĂŢI (opportunities)
 extinderea firmei pe alte pieţe din regiunile spaţiului extra-comunitar;extinderea în alte zone
ale ţării;potenţial de a creşte numărul locurilor de muncă în diferite regiuni ale ţării;buna
negociere între furnizori şi distribuitori poate duce la crearea unor preţuri atractive în cadrul
firmei;extinderea parteneriatului cu firme (companii-soră) din alte ţări, care ar asigura firmei
venituri mai mari;accesul la forţa de muncă calificată din zonele noi de desfacere.
 AMENINŢĂRI (threats)
 fluctuaţiile monedei naţionale faţă de moneda EUR sau dollar;preţurile concurenţiale ale altor
firme de profil;legislaţia românească mult prea restrictivă;costul în continuă creştere al
combustibililor, al taxelor, al tehnologiei în general.
Analiza P.E.S.T.E.
FACTORI ECONOMICI
 Mediul economic actual
 Termeni de referinţă furnizaţi de beneficiarii finali ai serviciilor prestate (consumatorii)
 Evoluţia structurii cererii
 Structura ofertei de mărfuri transportate
 Mişcarea preţurilor
 Nivelul concurenţei
FACTORI TEHNOLOGICI
 Legislaţia, norme, propuneri, proiecte, convenţii care vizează importanţa tehnologiei în ansamblul ei
 Strategii pentru protecţia mediului
 Finanţări masive pentru îmbunătăţirea tehnologiei actuale
FACTORI SOCIO-CULTURALI
 Factorul demografic este cel mai pregnant indicator, cel care poate influenţa covârşitor activitatea de
transport
 Cultura, efectul etnic şi religios
 Elemente de propagandă, sondare de opinei publice
FACTORI POLITICO-JURIDICI
 Politici guvernamentale cu potenţial în schimbarea legislaţiei şi a prevederilor cu privire la desfăşurarea
activităţii de transport
 Legislaţia actuală – element destabilizator, care a dus deseori la blocarea pieţei
Strategii de transport utilizate pe piaţa
internaţională
 În funcţie de poziţia firmei faţă de dinamica pieţei avem: strategia creşterii,
strategia menţinerii, strategia restrângerii.
 În funcţie de poziţia firmei faţă de structura pieţei avem: strategia nediferenţiată,
strategia diferenţiată şi strategia concentrată
 În funcţie de poziţia firmei faţă de schimbările pieţei avem: strategia activă,
strategia adaptivă şi strategia pasivă
 În funcţie de poziţia firmei faţă de exigenţele pieţei avem: strategia exigenţei
ridicate, strategia exigenţei medii, şi strategia exigenţei reduse
 În funcţie de poziţia firmei/companiei faţă de nivelul competiţiei există: strategia
ofensivă şi strategia defensivă
 Amplasarea firmei în contextul mediului concurenţial a generat un set de
strategii, după cum urmează: strategia liderului de piaţă, strategia şalangerului,
strategia nişerului.
Costuri şi factori de calculare a costurilor
pentru o firmă de transport de marfă

1. Date tehnice ale vehiculului Taxe de infrastructură

Date de calcul  A. Taxe de drum
 A. viaţa economică estimată a vehiculului (km şi ani) Costuri variabile (pe vehicul)
 B. kilometraj anual  A. deprecierea
 C. viaţa economică a pieselor de schimb importante  B. carburanţi
(anvelope, osii)  C. anvelope
 D. zilele de muncă anuale  D. reparaţii
 E. consumul de combustibil (1/100 km) Costuri de personal
 F. preţul combustibilului  A. şoferi
Costuri de investiţie  B. alt personal
 A. costul de achiziţionare al vehiculului vs. leasing 3. Costuri ale instalaţiilor fixe (capital şi exploatare)
 B. subvenţii de stat pentru investiţii  A. depozite
 C. preţul de cumpărare al pieselor de schimb importante  B. ateliere
 D. baza deprecierii  C. birouri
 E. capitalul circulant şi activele curente 4. Costuri administrative
2. Costuri legate de performanţă  A. administraţie
Costuri fixe  B. management
 A. taxe pe vehicul  C. costuri generale operaţionale
 B. asigurarea vehiculului
 C. asigurarea încărcăturii
 D. deprecierea calculată
. Costuri şi structuri de costuri în domeniul transporturilor rutiere internaţionale de marfă, 2007
(Sursa: http://www.iru.org/)
Strategii şi transporturi practicate de
firma GOWI SPED
 În raport cu dinamica pieţei din România, firma GOWI SPED a încercat să
practice o strategie a creşterii, dar şi o strategie a menţinerii pe piaţă.
 În funcţie de poziţia firmei faţă de structura pieţei, GOWI SPED a abordat o
strategie concentrată.
 În funcţie de schimbările survenite la nivelul pieţei de transporturi, firma a ales
să practice o strategie activă.
 Faţă de mediul concurenţial firma a ales să practice o strategie de nişă, care
presupune ocuparea celei mai oportune nişe de piaţă.
 principalelor tipuri de transport practicate de firmă: transport frigorific cu
congelare, transport frigorific cu refrigerare, transportul mărfurilor periculoase
(ADR), transportul agabaritic.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
 S-a constatat faptul că atât firmele transportatoare de marfă din ţara noastră, cât şi marile companii de pe
piaţa internaţională au fost puternic influenţate şi bulversate de efectele globalizării.
 Urmările globalizării au creat oportunităţi de afirmare pentru unele firme mici, în drumul lor spre
consacrate pe piaţa de profil, dar în acelaşi timp au provocat închiderea unor afaceri, falimentarea unor
firme de renume şi extinderea companiilor-lider.
 În domeniul transporturilor de marfă, efectele globalizării s-au resimţit în legătura creată între creşterea
economică şi creşterea transportului de mărfuri.
 Transportul rutier de marfă din România a trebuit să se alinieze prevederilor şi reglementărilor la nivel
european în ceea ce priveşte o bună funcţionare şi logistică a transportului de marfă.
 Schimbările din economia mondială au atras după sine schimbări în toate sectoarele sale , iar
transporturile, în acest context, nu au rămas „neatinse”.
 Câteva din propunerile UE au ca ţintă simplificarea lanţurilor de transport – şi anume simplificarea
schimburilor de informaţii cu privire la marfă, prin realizarea unei „ferestre unice”, un punct de acces unic
pentru proceduri şi operaţiuni strict administrative, valabile pentru toate mijloacele de transport. Aceasta,
dacă se va realiza, va putea reduce costurile de conformitate cu cerintele de reglementare din industria
de logistică.
 Crearea de coridoare „verzi”’ pentru transportul de marfă
 Extinderea Uniunii Europene către est, la care se adaugă efectele procesului de globalizare, au adus
transporturile europene în faţa unor noi provocări. Economia a avut de câştigat de pe urma creşterii
transporturilor de marfă, dar acestea din urmă au avut ca rezultat o poluare accentuată a mediului, au
reprezentat o sursă de congestii, zgomot şi accidente. Un efect negativ al creşterii accelerate a
transporturilor de marfă şi nu numai o constituie dependenţa acerbă de combustibilii fosili.