CURSUL 5.

CONTRACTAREA
COMERCIALĂ INTERNAȚIONALĂ
 Sistemul contractual
Definirea contractului de vânzare internațională

 Contractarea comercială internatională

Modalități de contractare

 Contractul de vânzare internaţională: conținut

Marfa şi condiţiile de livrare
Preţul şi condiţiile de plată
 Echilibrul contractual
 CONTRACTUL DE VÂNZARE INTERNAȚIONALĂ

 Acordul de vointe prin care una din parti, cu sediul intr-o

anumita tara se obliga sa transfere celeilalte parti, cu sediul in
alta tara, proprietatea asupra unui bun al sau, determinat
cantitativ si calitativ, in conditii convenite, contra unui pret.
Tipologia contractelor internaționale
 CONDITIILE DE PLATA

• ALEGEREA MONEDEI DE PLATĂ

• TEMENUL DE PLATĂ
• ALGEREA MODALITĂȚII DE PLATA
• ACOPERIREA RISCULUI VALUTAR/ DE
NEPLATĂ
 Principii ale contractării internaționale
 Libertatea contractuală-părţile stabilesc în mod liber natura şi
întinderea obligaţiilor pe care şi le asumă .
 Potrivit Codului civil roman, partile sunt libere sa incheie orice contracte si
sa determine continutul acestora, in limitele impuse de lege, de ordinea
publica si de bunele moravuri. (Art. 1.169)
 Libertatea formei Contractul se incheie prin simplul acord de vointe al
partilor daca legea nu impune o anumita formalitate pentru incheierea
sa valabila. Art. 1.178.
 Forța obligatorie a contractului - Contractul valabil incheiat are
putere de lege intre partile contractante (Contractul este legea părţilor)
 Buna-credinta - Partile trebuie sa actioneze cu buna-credinta atat la
negocierea si incheierea contractului, cat si pe tot timpul executarii
sale. Ele nu pot inlatura sau limita aceasta obligatie(NCC- Art. 1.170)
 CONTRACTUL COMERCIAL INTERNATIONAL:
DIMENSIUNI
NOTIUNEA JURIDICĂ

• elementul de extraneitate; contractul implică sisteme de drept din ţări diferite.

Elementul de extraneitate poate rezulta din diferenţele privind: naţionalitatea părţilor;
domiciliul sau rezidenţa persoanelor fizice ori sediul persoanelor juridice, parteneri în
tranzacţie; locul încheierii contractului; locul executării contractului.
• Convenţia de la Viena defineşte criteriul de extraneitate prin sediul, domiciliul sau
rezidenţa vânzătorului sau cumpărătorului

NOTIUNEA ECONOMICĂ

• tranzacţia se înscrie în circuitul comercial internaţional. Derularea contractului

presupune mişcarea bunurilor, serviciilor, respectiv plăţilor dincolo de graniţele
naţionale
 Dreptul internaţional al afacerilor
 ansamblul de reglementări şi practici la care pot recurge partenerii
în afacerile internaţionale şi care se bazează pe o serie de izvoare
de drept
 tratate şi convenţii,
 uzanţe internaţionale,
 „lex mercatoria”
 Tratatele şi convenţiile internaţionale
 înţelegeri la nivel interstatal, pe baze bilaterale sau multilaterale, prin
care statele reglementează raporturile dintre ele, în general
(„tratate”) sau într-un domeniu particular („convenţii”).
 Uzanţele internaţionale
 cutume şi practici larg praticate în lumea comerţului, care au făcut
obiectul unor culegeri sau îndreptare scrise, publicate de organizaţii
de vocaţie internaţională.
 Camera de Comerţ Internaţională de la Paris a procedat la
codificarea acestor uzanţe pe câteva domenii importante ale
afacerilor internaţionale: condiţiile de livrare în contractul de
vânzare internaţională (INCOTERMS), Regulile uniforme referitoare la
incasso-ul documentar (Publicaţia 522); Regulile uniforme referitoare
la acreditivul documentar (Publicaţia 600/2007); Regulile uniforme
referitoare la garanţiile contractuale.
 LEX MERCATORIA
 reguli create de-a lungul timpului de comunitatea de afaceri pentru a
servi nevoilor comerţului internaţional. Originile sale sunt în dreptul
medieval, care reprezenta un „drept uniform”, o lex mercatoria,
cuprinzând ansamblul de uzanţe comerciale consacrate în relaţiile de
afaceri, respectiv “principiile generale de drept, recunoscute
îndeobşte, de naţiunile civilizate”.
 Convenţia de la Viena (1980) privind vânzarea internaţională
de mărfuri : caracteristici
Caracter unificator
• Convenţia instituie un regim uniform pentru vânzarea internaţională, printr-o
reglementare unitară, inspirată din norme provenind din diferite legislaţii naţionale şi
sisteme de drept.
Caracter supletiv
• Convenţia se aplică numai dacă părţile nu au reglementat în alt mod, în contract,
obligaţiile reciproce privind vânzarea. Cu alte cuvinte, vânzătorii şi cumpărătorii pot să
excludă total sau parţial aplicarea dispoziţiilor Convenţiei pentru a alege un alt sistem
juridic
Caracter pragmatic
• Inspirată în bună măsură din common law britanic şi din codul de comerţ uniform al
SUA, Convenţia are o orientare pronunţat liberală şi se caracterizează printr-un spirit
pragmatic. Pentru a facilita înţelegerea textului, la redactarea Convenţiei a fost evitată
utilizarea termenilor şi conceptelor juridice proprii unui anumit sistem de drept,
utilizându-se expresii relativ neutre şi, totodată, novatoare.
 MODALITĂTI DE CONTRACTARE

1) CONTRACTAREA PRIN NEGOCIERE

2) CONTRACTAREA PRIN CORESPONDENTA COMERCIALA
3) CONTRACTAREA ELECTRONICA
CONTRACTAREA PRIN NEGOCIERE (DIRECTĂ)
1. FAZA PRECONTRACTUALA

RĂSPUNDEREA PRECONTRACTUALĂ

 Drept latin: obligaţia de negociere cu bună credinţă; daune –

interese pentru ruperea abuzivă a negocierilor
 Common law
 Culpa în contrahendo: impune buna credinţă în negocieri (nu şi
în executare)
 Comportament responsabil în angajamente
 CONTRACTAREA DIRECTĂ
2. NEGOCIEREA

PREGĂTIREA DERULAREA FINALIZAREA

NEGOCIERILOR TRATATIVELOR NEGOCIERII
 CONTRACTAREA DIRECTĂ
PROIECTUL DE CONTRACT
Contractul specific
• construit prin negocierea tuturor clauzelor între părţi şi consemnarea
acordului lor de voinţă într-un document ad-hoc

Condiţiile generale
• un ansamblu de termeni contractuali (clauze) prestabiliţi şi destinaţi a fi
inseraţi într-un număr nedeterminat de contracte de acelaşi tip.

Contractul tip
• model de contract standardizat care poate fi completat sau modificat şi la
care părţile fac referinţă. Spre deosebire de „condiţiile generale” el este, de
regulă, adoptat de comun acord de către părţi ca un instrument contractual
principal sau chiar unic.
 CONTRACTAREA DIRECTĂ
3. REDACTAREA CONTRACTULUI
 În dreptul internaţional prevalează regula consensualismului,
i.e. nu este necesar ca un contract să fie încheiat sau constatat în
formă scrisă.
 Totuşi, în practica de comerţ internaţional contractele se încheie
de cele mai multe ori în formă scrisă , existenţa unui înscris
având un rol important ca mijloc de probă, precum şi ca
instrument de interpretare a contractului.
 LIMBA CONTRACTULUI
este în principiu stabilită de părţi
 în contractele interne, legislaţiile naţionale impun , de regulă, limba
oficială a statului respectiv
 în contractele internaţionale există două mari practici: utilizarea limbii
engleze şi redactarea în limbile partenerilor.
 SEMNAREA CONTRACTULUI
 verificarea identităţii părţilor şi a reprezentanţilor acestora împuterniciţi
să semneze contractul ;
 - verificarea "puterii de reprezentare", a reprezentanţilor;
 - procedarea la semnarea propriu-zisă:
 înscrierea fizică pe ultima pagină a numelor semnatarilor (în
dreptul anglo-saxon);
 parafarea (trecerea iniţialelor semnatarilor pe toate paginile
contractului mai puţin ultima)
 semnarea pe ultima pagină (în dreptul latin).
 Contractarea prin corespondentă
 Acordul de voinţe poate fi realizat între parteneri care nu se găsesc
în acelaşi loc în momentul semnării (contracte între absenţi).
Aceasta se realizează prin schimbul de scrisori comerciale: ofertă de
vânzare din partea exportatorului, respectiv ofertă de cumpărare
(cerere de ofertă sau comandă), din partea importatorului.
CONTRACTUL DE VÂNZARE INTERNATIONALA

CONTINUT
 CONTRACTUL DE VÂNZARE INTERNATIONALĂ
OBIECTUL CVI

• DENUMIREA MĂRFII
• CANTITATEA
• CALITATEA
• AMBALAREA/MARCARE

CONDITIILE DE LIVRARE

• PARITATEA DE LIVRARE
• TERMENUL DE LIVRARE
• MODALITATEA DE LIVRARE

PRETUL

• PRET DETERMINAT/DETERMINABIL
• RISCUL DE PRET

CONDITIILE DE PLATA

• MONEDA DE PLATĂ
• TERMENUL DE PLATĂ
• MODALITATEA DE PLATĂ
• RISCUL VALUTAR
 CONTRACTUL DE VÂNZARE INTERNATIONALĂ: CLAUZE
ESENTIALE
PĂRTILE CONTRACTANTE
• Capacitatea de a contracta este o condiţie de validitate a contractului (în lipsa capacităţii
contractul este nul de drept).
• consimţământu: trebuie să fie conştient şi liber exprimat, sub sancţiunea nulităţii
contractului
• puterea de reprezentare

OBIECTUL CVI
• DENUMIREA MĂRFII
• CANTITATEA
• CALITATEA
• AMBALAREA/MARCARE

PRETUL
• PRET DETERMINAT/DETERMINABIL
• RISCUL DE PRET
OBIECTUL CVI
 DENUMIREA MARFURILOR

Marfuri fungibile: denumirii complete şi a tipului de marfă

conform uzanţelor comerciale internaţionale.

Marfuri nefungibile: enumerarea elementelor care contribuie

la individualizarea produsului sau a prestării: descrierea
exactă, tehnologia de fabricaţie sau execuţie, caracteristicile
tehnice reprezentative, referirea la catalog, prospect, tip,
normă tehnică, mostră, eşantion, marcă de fabrică etc.
 CANTITATEA
unitatile de masura si uzantele de pe piata clientului

Marfuri fungibile

• se poate accepta o toleranta (“about 10% from…)

Locul unde se face determinarea cantitatii

Reclamatia de cantitate

• documente
• termenul de efectuare
 CALITATEA MARFURILOR
Descrierea marfii (cea mai frecvent utilizata)

Determinarea calitatii pe baza de mostre: o parte reprezentativă a mărfii,

de dimensiuni mici, de obicei fără întrebuinţări uzuale, sau poate fi un
exemplar complet al mărfii care formează obiectul contractului

Determinarea calitatii pe baza de tipuri si denumiri uzuale: tipuri le de

marfă reprezintă o noţiune abstractă de care trebuie să se apropie cât mai
mult calitatea mărfii ce urmează să fie livrată.

clauza văzut şi plăcut: importatorul a văzut marfa înaintea încheierii

contractului, declarându-se de acord cu calitatea ei, fără să fie nevoie de o
descriere tehnică;

clauza după încercare: încheierea contractului este condiţionată de

acceptarea calităţii de către cumpărător, care trebuie să se pronunţe într-
un timp limitat .
 DETERMINAREA CALITATII
(CLAUZE SPECIFICE)
Clauza “tel quel” : importatorul acceptă marfa “aşa cum este”, fără
vizionarea acesteia sau după ce a văzut-o. Aplicare: comerţul mondial cu
produse agricole, minereuri

Clauza "marfă sănătoasă la descărcare" (engl. sound delivered sau

S.D.) : importatorul nu va accepta marfa decât dacă aceasta soseşte la
destinaţie intactă, fără degradări calitative

Clauza "comerţului cu secară" (engl. Rye Terms sau R.T.): importatorul

acceptă marfa chiar dacă soseşte la destinaţie cu unele deprecieri
calitative -exportatorul trebuie să ofere o bonificaţie la preţ
 AMBALAJUL
 În ceea ce priveşte ambalajul, în contract trebuie menţionat în mod
expres felul acestuia.
 Dacă vânzătorul şi cumpărătorul nu se înţeleg anticipat asupra
ambalajului, vânzătorul este obligat, conform normelor uzitate la
livrare, să predea marfa cumpărătorului într-un “ambalaj uzual de
export”.
 FUNCTIILE AMBALAJULUI
 Asigură protecţia mărfurilor împotriva şocurilor şi coroziunii şi
asigură conservarea acestora pe parcursul transportului;
 Asigură inviolabilitatea produsului şi protecţia acestuia
împotriva furtului;
 Facilitează operaţiunile pe care le implică transportul,
respectiv încărcarea/ descărcarea mărfii, transbordarea şi alte
manipulări, precum şi operaţiunile de verificare a partizii de marfă;
 Facilitează desfacerea produselor prin aspectul promoţional.
 PRETUL AMBALAJULUI- CLAUZE
Netto: vânzătorul nu pretinde nimic pentru
ambalaj, costul acestuia fiind cuprins în preţul
mărfii

Netto + ambalajul: vânzătorul calculează

separat costul ambalajului

Bruto per Netto: ambalajul va fi calculat la

pretul unitar al marfii
 MARCAREA MARFURILOR
 Marcarea ambalajului reprezintă o altă cerinţă întâlnită, de
regulă, în contractul extern.
 îndeplineşte cel puţin două funcţii de bază: operativitatea în
manipularea mărfii în timpul transportului şi publicitatea
comercială în cazul revânzării de către importator.
 TIPURI DE MARCAJE
 special : pentru mărcile la care se cere o manipulare
atentă (ex. obiecte fragile );
 originar: marfa rămâne în lăzile sau sacii în care a fost
ambalată de către producător, purtând fie marca originară
a acestuia, fie a primului manipulant;
 neutru: ambalajul nu poartă nici un semn distinctiv care
să ateste ţara de origine a mărfii.
PARITATEA DE LIVRARE

CONDITIILE DE LIVRARE
MODALITATEA DE LIVRARE
TERMENUL DE LIVRARE
 CONDITIILE DE LIVRARE
INCOTERMS- INternational COmmercial TERMS
 Incoterms se referă la obligaţiile reciproce ale vânzătorului şi cumpărătorului într-un
contract de vânzare internaţională, propunând o serie de reguli pentru interpretarea
condiţiilor comerciale cele mai frecvent utilizate în comerţul exterior

 Prin condiţia de livrare, părţile definesc paritatea de livrare, adică locul unde se
transferă cheltuielile şi riscurile de la vânzător la cumpărător. Prin precizarea condiţiei
de livrare, părţile contractante partajează cheltuielile logistice şi riscurile aferente
procesului de derulare a tranzacţiei comerciale. Exprimarea preţului într-o anumită
condiţie de livrare oferă informaţii cu privire la structura preţului, mai exact
cumpărătorul ştie ce costuri logistice au fost incluse în preţul de ofertă.

 Incoterms = Uzanțe internaționale

 Incoterms elaborate si revizuite periodic de Camera internațională de comerț de la Paris
(http://www.iccwbo.org/)
 INCOTERMS 2020 : au intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2020.
 Partile contractante pot alege varianta de Incoterms
 INCOTERMS 2020
Condițiile de livrare emise de Camera de Comerț Internațională reglementează obligațiile esențiale
ale cumpărătorului și ale vânzătorului în comerțul internațional, cum ar fi:
 costurile de transport
 răspunderea pentru pierderea și deteriorarea bunurilor
 costurile de asigurare
 INCOTERMS 2020: MODIFICARI
 ORDINEA CLAUZELOR a fost modificată și instrucțiunile către utilizator au fost revizuite și
adăugate la fiecare clauză.
 CLAUZE DE ASIGURARE DIFERITE PENTRU CIF SI CIP: CIF are aceleași cerinţe de asigurare
(Clauza C), însă CIP are un nivel de asigurare cerut pentru Clasa A, motivaţia fiind că CIF
este utilizat cel mai des pentru schimburile comerciale de materii prime vrac, iar CIP
(termen multimodal) este folosit mai ales pentru bunurile finite.
 CLARIFICAREA COSTURILOR: ÎN SECTIUNILE A9/B9, SPECIFICE FIECAREI CLAUZE sunt reunite
toate obligaţiile de cost. Schimbarea vine ca urmare a răspunsului utilizatorilor care au
semnalat creșteri ale disputelor privind alocarea costurilor, în special cele care fac referire
la port sau locul de livrare.
 DAT devine DPU: În Incoterms 2010, DAT (Delivered at Terminal) înseamnă că bunurile sunt
livratre odată ce sunt descărcate în terminalul precizat. Feedbackul din partea utilizatorilor
a fost că aceștia își doresc un Incoterm care să le permită livrarea nu doar la terminal.
Referinţa “terminal” a fost înlăturată din Incoterms 2020 pentru a furniza un termen mai
general – DPU (Delivery at Place Unloaded), însă nu există o schimbare semnificativă a
clauzei.
 INCOTERMS 2020: MODIFICARI
 Modificarea FCA – Incoterms 2010, cu condiția ca vânzătorul să fie obligat
să furnizeze cumpărătorului dovada de livrare a mărfurilor (document de
transport). Incoterms 2020 completează acest lucru prin faptul că, atunci
când cumpărătorul a solicitat transportatorului să emită un document
de transport în care să precizeze că mărfurile au fost încărcate către
vânzător, vânzătorul este obligat să furnizeze cumpărătorului un
astfel de document.
 Utilizarea FCA, DAP, DPU şi DDP este acceptată şi pentru transportul cu
mijloacele de transport proprii ale cumpărătorului sau vânzătorului.
 INCOTERMS 2020
GRUPA E GRUPA F GRUPA C GRUPA D

• EXW - Ex Works • FCA- Free carrier • CPT- (Carriage • DAP- (Delivered

named place) Paid To named At Place)
• FAS - Free along place of • DPU
side ship named destination) • DDP- (Delivered
port of shipment ) • CIP- (Carriage, Duty Paid named
• FOB - ( Free on Insurance, Paid place of
board named port To named place destination )
of shipment ) of destination)
• CFR - (Cost and
Freight named
port of
destination)
• CIF- (Cost,
Insurance,
Freight named
port of
destination)
 INCOTERMS 2020
(prezentare după modalitate de transport)

Condițiile de livrare pentru oricare Conditiile de livrare pentru transport

modalitate de transport maritim (exclusiv )

• EXW - Ex Works • FAS - Free along side ship named port of

• FCA- Free carrier named place)
• CPT- (Carriage Paid To named place of
destination)
• CIP- (Carriage, Insurance, Paid To named place
of destination)
• DAP- (Delivered At Place)
• DPU
• DDP- (Delivered Duty Paid named place of
destination )
shipment )
• FOB - ( Free on board named port of shipment )
• CFR - (Cost and Freight named port of
destination)
• CIF- (Cost, Insurance, Freight named port of
destination)
 INCOTERMS 2010

Condițiile de livrare pentru oricare modalitate de Conditiile de livrare pentru transport

transport maritim

EXW (Ex Works named place)

FAS (Free along side ship
FCA (Free carrier named place) named port of shipment )

CPT (Carriage Paid To named place of

destination) FOB ( Free on board
named port of shipment )
CIP (Carriage, Insurance, Paid To named
place of destination)
CFR (Cost and Freight
DAT (Delivered At Terminal) named port of destination)

DAP (Delivered At Place) CIF (Cost, Insurance,

DDP (Delivered Duty Paid named place of Freight named port of
destination ) destination)
 EXW: Ex Works

COSTURI RISCURI ASIGURARE

 FCA: Free Carrier

COSTURI RISCURI ASIGURARE

 CPT – Carriage Paid To

COSTURI RISCURI ASIGURARE

CIP – Carriage and Insurance Paid To

COSTURI RISCURI ASIGURARE

 DAP – Delivered at Place

COSTURI RISCURI ASIGURARE

DPU – Delivered at Place Unloaded

COSTURI RISCURI ASIGURARE

 DDP – Delivered Duty Paid

COSTURI RISCURI ASIGURARE

 FOB – Free On Board

COSTURI RISCURI ASIGURARE

 CFR – Cost and Freight

COSTURI RISCURI ASIGURARE

CIF – Cost Insurance and Freight

COSTURI RISCURI ASIGURARE

 TERMENUL DE LIVRARE

Livrare prin prompta expeditie: livrarea marfii in primele 30

de zile de la deschiderea AD;
Livrare de indata ce marfa este disponibila , dar fara sa
depaseasca un anumit termen de la incheierea contractului
(45 de zile)
Livrare la inceputul lunii (prima decada), la mijlocul lunii
(decada a doua), sfarsitul lunii (decada a treia).
MODALITATEA DE LIVRARE

• LIVRARE GLOBALĂ
• LIVRARE ÎN TRANȘE
 PRETUL IN CVI

1. PRET DETERMINAT VS PRET DETERMINABIL

2. RISCUL DE PRET
CONDITIILE DE PLATA

MONEDA DE PLATĂ
TERMENUL DE PLATĂ
MODALITATEA DE PLATĂ
RISCUL VALUTAR
ECHILIBRUL CONTRACTUAL
 RISCURI
VANZATORUL CUMPĂRĂTORUL
 riscul de neefectuare a  riscul de neexecutare sau
plăţii de către cumpărător, executare
atunci când modalitatea de necorespunzătoare a
plată utilizată nu oferă, ea obligaţiei pe care şi-o asumă
însăşi, o astfel de acoperire prin contract vânzătorul
(livrarea).

RISCURI CONJUNCTURALE: DE EXEMPLU, RISCUL DE PRET SI RISCUL VALUTAR

 MENTINEREA ECHILIBRULUI CONTRACTUAL
CLAUZE DE ADAPTARE A CONTRACTULUI

• Clauza ofertei concurente – vânzătorul se obligă să acorde cumpărătorului, pentru marfă,

aceleaşi condiţii pe care le-ar oferi alţi furnizori.
• Clauza clientului celui mai favorizat – vânzătorul se obligă să acorde cumpărătorului cele
mai favorabile condiţii pe care le-ar acorda (eventual) altor parteneri.
• Clauza primului refuz – un partener se obligă faţă de celălalt să-i ofere cu prioritate o
anumită afacere, urmând ca în caz de refuz să încheie afacerea cu un terţ.

CLAUZE DE MENTINERE A VALORII CONTRACTULUI

• Clauza de indexare – legarea preţului contractual de un etalon monetar sau de o unitate de

marfă şi modificare automată a acestuia la schimbarea semnificativă a preţurilor pe piaţă.
• Clauza de revizuire a preţului – renegocierea preţului contractual, dacă se înregistrează
modificări semnificative de preţuri pe piaţa produsului contractat sau a factorilor de producţie
ai acestuia.
• Clauzele valutare – legarea valutei de plată de o monedă considerată stabilă sau de un „coş
valutar”.
 RISCUL DE PRET
 posibilitatea, pentru unul sau celălalt dintre partenerii contractuali,
de a nu obţine câştigul scontat sau de a înregistra o pierdere din
cauza modificărilor conjuncturale ale preţului pe piaţă.
 ACOPERIREA RISCULUI DE PRET
 PRETUL DETERMINABIL
la momentul contractării, părţile nu vor fixa un preţ cu o anumită mărime valorică
globală sau pe unitate de produs (preţ determinat), ci vor indica criteriile şi metodele
prin care preţul va fi fixat la o dată ulterioară, în speţă, la momentul livrării.
EXEMPLE:
Pentru produsele petroliere (păcură, benzină, motorină), clauza privind preţul
„Preţ provizoriu …US $ /tonă, FOB Constanţa”.
Preţul definitiv va fi calculat pe baza cotaţiei medii a produsului la Rotterdam
(cotaţia AFM Rotterdam) din ziua încărcării (ziua încărcării este considerată
data conosamentului).
Pentru cereale, preţul poate fi calculat, de exemplu, pe baza cotaţiilor medii de la
Bursa din Chicago (CBOT) în săptămâna dinaintea livrării.
 Clauze de acoperire a riscului de pret (1)
Clauza de indexare

• legarea sumelor prevăzute în contract de un anumit etalon: o marfă de referinţă, „produse tari”
sau anumiţi indicatori sau indici. Dacă valoarea etalonului se modifică peste o anumită limită, se
schimbă automat şi preţul din contract cu procentul convenit de părţi

Clauza marfă

• metodă de consolidare a valorii contractului prin corelarea acesteia cu o cantitate de mărfuri

determinată. Dacă preţurile pe piaţă se modifică, pentru aceeaşi cantitate, preţul contractual
se măreşte (când preţurile cresc) sau se diminuează (când preţurile scad).

Clauza de revizuire a preţului

• renegocierea preţului. Ea obligă părţile să procedeze la recalcularea preţului dacă se

înregistrează o variaţie peste o anumită limită a costului materiilor prime, al materialelor, al
tarifelor de transport etc., care fac tranzacţia mai oneroasă pentru una din părţi faţă de
condiţiile avute în vedere la încheierea contractului.
 Clauze de acoperire a riscului de pret (2)
Clauza preţului escaladat se înscrie în contractul extern atunci când părţile urmăresc să menţină echilibrul între preţul
finit şi preţul factorilor de producţie utilizaţi pentru fabricarea acestuia. Ea are un rol deosebit în contractele pe termen
lung, la cele cu livrări succesive, în tranşe, la acţiunile de cooperare industrială

= + +

unde:
Pt - preţul recalculat în momentul livrării;
Po - preţul din contract ;
Mt - media aritmetică sau ponderată a preţurilor (sau indicilor de preţ) pentru materiile prime, materialele şi
combustibilii luaţi în considerare în perioada de referinţă;
Mo - preţul (sau indicii de preţuri) pentru aceleaşi elemente la data fixată pentru P o;
Lt - media aritmetică sau ponderată a salariilor sau indicilor acestora în timpul perioadei de referinţă;
Lo - salarii la data fixă pentru P o;
a - ponderea costurilor fixe (care nu se modifică în raport cu conjunctura);
b - ponderea costurilor materiilor prime, materialelor şi a combustibilului;
c - ponderea costurilor legate de manoperă;
a+b+c = 100 %
 RISCUL VALUTAR
 posibilitatea impactului negativ al mişcării cursului de schimb asupra
exportatorului şi, respectiv, a importatorului.
 In condiţiile deprecierii monedei de plată stabilite în contract între
momentul contractării şi momentul plăţii, exportatorul va fi
defavorizat, deoarece va fi plătit într-o monedă mai slabă, în timp
ce, simetric, importatorul va fi favorizat, deoarece va plăti într-o
monedă depreciată.
 In cazul aprecierii monedei de plată, exportatorul va fi favorizat,
deoarece va fi plătit într-o monedă mai tare şi, simetric,
importatorul va fi defavorizat, deoarece costul achiziţionării
valutei va spori.
Clauze de acoperire a riscului valutar
Clauza valutară
• legarea valutei în care se efectuează plata (valuta contractului) de o altă
valută, considerată ca având un curs relativ stabil (valuta de referinţă).
Clauza „coşului valutar”
• „Coşul valutar” reprezintă un grup de valute, astfel selectate încât prin
compensarea evoluţiilor diferitelor monede care compun coşul, să se asigure
stabilitatea acestui etalon.
Clauza de alegere a monedei de plată
• exprimarea creanţei în mai multe monede, pe baza cursului din momentul
încheierii contractului, iar la scadenţă unul dintre parteneri are dreptul să
aleagă moneda de plată.
• Dreptul de opţiune privind moneda de plată poate fi acordat creditorului
plăţii, exportatorul, sau debitorului, importatorul.