UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE TRANSPORTURI

SPECIALIZAREA INGINERIA TRANSPORTURILOR ȘI A TRAFICULUI

Tehnologii de manipulare, depozitare

şi transport intern I

Referat 2

Profesor îndrumător: Student:Gîngu Elena-Adelina

S.l.dr.ing.Anamaria Ilie Grupa: 8408A
Aplicație. Să se dimensioneze un depozit pentru păstrarea mărfurilor
ținând cont de datele de mai jos. Marfa depozitată se va alege de fiecare
student.
Cerințe:
1. Caracteristicile logistice ale mărfurilor si constituirea unităților de
încărcătură.
2. Dimensionarea spațiului de depozitare aprovizionat cu unitățile de
încărcătură de mai sus și deservit de stivuitorul ales.
3. Determinarea numărului de utilaje care acționează in depozit.
4. Realizați desenele la scara ale unităților de încărcătură și ale
depozitului (2 vederi)!

Marfa pentru care am ales să dimensionez un depozit este orezul.

Orezul este alimentul de baza a peste 50% din populatia globului si
sursa pentru 20% din energia asigurata prin alimentatie la nivel mondial
(graul 19%, porumbul 5%).
Tipurile de orez sunt clasificate in primul rand dupa dimensiunea
boabelor (lung, mediu si scurt/rotund) si dupa textura (de la pufos, la
cremos si lipicios), culoarea variind de la brun la alb, rosu sau negru.
Fiecarui soi de orez, in functie de caracteristicile sale, ii sunt specifice
anumite retete si moduri de preparare.
 1. Caracteristicile logistice ale mărfurilor si constituirea unităților de
încărcătură.

Dimenisiune europaletă:

L= 120 cm
l=80 cm
h=100 cm

Dimensiune pachet:

L=11,5cm
l=7 cm
h=17,5cm 1kg=8,25 RON

Dimensiune bax:

L=23cm
l=35cm
h=17,5cm

Aeuropaleta=9600 cm2
Abax=805 cm2
9600:805=12 baxuri
100:17,5=5 randuri

12 baxuri*5=60 baxuri/europaletă
60 baxuri*10 pachete/bax=600 pachete/europaletă
Caracteristicile fizice

a) Forma:pachetizat , marfă solidă.

b)Denistate fizica , care se determină ca raport între masă sau

greutate şi volum.
Df=mpaletei/vincacaturii=600/0.96=0.625 kg/m3

c) Densitatea de pachetizare, care reprezintă raportul între numărul pachetelor

de un anume tip şi volumul ocupat.
Dp =600/0.96=625 pachete/m3
d)Densitatea valorică, care se analizează ca raportul dintre valoarea produsului
şi volum sau greutate.
Dv=(600*8,25)/0,96=5156 lei/m3

Caracteristici de piață

a) Rata de reînnoire (realimentare) reprezintă frecvenţa cu care mărfurile sunt

vândute (cumpărate) .
Analizând pachetele de orez , se evidențiază o rată de reînnoire mare.

b) Durata de căutare, care este reprezentată de timpul mediu consumat de un

client pentru găsirea unui produs anume.

Produsul anlizat are o durată de căutare mică.

c)Perisabilitatea (economică) sau viteza de depreciere a produsului este

mică, deoarece costul unor astfel de produse are o valoare de desfacere mică și,
implicit, deprecierea este proporțională.

d)Ciclul de viaţă în producţie, pentru orez este mare, reușind să se mențină pe

linia de producție, în funcție de cerere.
Caracteristici de livrare
❖ Mărfuri cu mişcare rapidă/lentă
Mărfa analizată prezintă un grad ridicat de standardizare, rata de reînnoire mare,
astfel mărfurile au o mișcare rapidă.

❖ Mărfuri de larg consum / specialităţi

Mărfurile analizate nu sunt specialități, deoarece există mai mulți comercianți.

❖ Mărfuri cu timp critic/ fără timp critic

Mărfa analizată este fără timp critic, deoarece valoarea acesteia nu se reduce în
timp și nu este o marfă perisabilă.

❖ Expediţii omogene/eterogene
Produsele sunt omogene, acestea putând fi transportate împreună cu alte mărfuri.
 2.Dimensionarea spațiului de depozitare aprovizionat cu unitățile de
încărcătură de mai sus și deservit de stivuitorul ales.
3.Determinarea numărului de utilaje care acționează in depozit.
Calculul duratei ciclului de manipulare pentru stivuitorul CAT EP14ANT

Durata unui ciclu de manipulare se determină cu relaţia:

n

T C =ks  t i

t i =duratele operaţiilor elementare din componenţa ciclului de lucru al maşinii.

1. Introducerea furcilor sub încărcătură:

t1 =7 s;

2. Rotirea in plan vertical al sistemului de rame cu unghiul 

t 2 =2 s;

3. Ridicarea unităţii la înălţimea H t. :

𝐻𝑡 0,52
t3 = = =0,83 s
𝑣𝑟𝑐 0,62

H t - înălţimea de transport, m;
v rc - viteza de ridicare/coborâre, m/s;

4. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90 0 :

t 4 =7 s;

5. Timpul de deplasare a stivuitorului cu încărcătura:

𝑑𝑚𝑒𝑑 22
ts = =4,44 = 4,95s
𝑣𝑑

d med - distanţa medie calculată ;

 v d - viteza de deplasare cu încărcătură, vd=4,44m/s;
6. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90 0
t 6 = 5-10 s = 7 s;

7. Ridicarea unităţii la înălţimea de stivuire a mărfii:

𝐻 1
t7= 𝑣 𝑆 = = 0,22 m/s
𝑟𝑐 4,44

H s - înălţimea de ridicare, m;
v rc - viteza de ridicare cu încărcătura, m/s;

8. Rotirea in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul 

t 8 = 2 s;

9. Coborârea furcilor fără încărcătură de la înălţimea de

stivuire t 9  t 7 = 7 s;

10. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90 0

t 10 = 5-10 s = 7 s;

11. Timpul de deplasare în stare goală a stivuitorului:

𝑑𝑚𝑒𝑑 22
t 11 = = 4,44 = 4,95s
𝑣𝑑𝑔

v DG - viteza de deplasare fără încărcătură, m/s;

Tc = 1( 7+2+0,83+7+4,95+7+0,22+2+7+7+4,95)=49,95s

3600𝑥𝑘𝑡 3600 𝑥 0,8

Qe=
𝑇𝑐
= = 57,65 unitati/h
49,95
 Unde:
• Qe - reprezintă productivitatea orară;
• kT - reprezintă coeficient de folosire a timpului de lucru, kT= 0,8;
• Tc - reprezintă suma duratelor operațiilor elementare pe care le execută utilajul;
• t1 - timpul pentru rotirea dispozitivului de prindere la 90o;
• t2 - timpul pentru rotirea brațului cu unghiul γ în plan vertical astfel încât
dispozitivul de prindere să poată pătrunde usor în orificiile ovalizate ale piselor
de colț;
• t3 - timpul de ridicare a dispozitivului de prindere la nivelul H1;
• t4 - timpul de fixare a dispozitivului de prindere în orificiile ovalizate a piselor
de colț;
• t5 - timpul de coborâre a dispozitivului de prindere cu încărcătură astfel încat
baza containerelor sa fie la 150mm față de planul de rulare;
• t6 - timpul consumat pentru rotirea sistemului de rame în plan vertical cu
unghiul γ;
• t7 - timpul de deplasare a stivuitorului cu încărcătură de la locul de
depozitare până la locul de încărcare;

• t8 - timpul pentru rotirea stivuitorului

la 90o;
• t9 - timpul de ridicare a dispozitivului de prindere cu încărcătură la
nivelul platformei vehiculului;
• t10 - timpul de așezare a încărcături pe platforma vehiculului;
• t11 - timpul de coborâre a dispozitivului de prindere fără încărcătură;
• t12 - deplasarea stivuitorului in gol fără încărcătură de unde se reia ciclul.

4.Realizați desenele la scara ale unităților de încărcătură și ale

depozitului (2 vederi)!
NCS=36 celule din stelaj
NV= 4 niveluri
Ls=17 m
lD=73,05 m
lc=3,2 m

Se împarte numărul de celule din stelaj la numărul de niveluri:

36/4=9celule/nivel dintr-un stelaj

Pentru lungimea unui stelaj , se înmulțește nr de celule cu lungimea unei

celule : 9 celule/nivel * 1,4=12,6 m

Fig 4.1. Dimensiunile în spațiu ale depozitului

(Scară 1:100)
Fig.4.2.Dimensiunile în plan ale depozitului(Scară 1:100)