TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze un system de distributie, de la un deposit central la 8 clienti, tinand cont de

urmatoarele date, iar numarul de ordine este n=5:

a) Cererea zilnica, pentru fiecare client:

𝑞1 = 𝑞2 = 𝑞7 = 𝑞8 = 4000 + 𝑛 ∗ 50 = 4250 𝑘𝑔
𝑞3 = 𝑞4 = 𝑞5 = 𝑞6 = 3000 + 𝑛 ∗ 50 = 3250 𝑘𝑔
b) Capacitatea unui mijloc de transport rutier:
𝑞𝑣𝑒ℎ = 14000 + 200 ∗ 𝑛 = 15000 𝑘𝑔

c) Dimensiunile de incarcare ale unui mijloc de transport rutier:

 Latimea de incarcare: linc=2,44 m;
 Lungimea de incarcare: Linc=13,6 m;
 Inaltimea de incarcare: hinc=2,6 m.

d) Marfa va fi ambalata in europaleti, cu urmatoarele caracteristici:

 Capacitatea de incarcare a unui europalet: mpalet=265 kg;
 Latimea unui europalet: lpalet=0,8 m;
 Lungimea unui europalet: Lpalet=1,2 m;
 Inaltimea unui palet: hpalet=1,2 m.
In calcule, tara europaleului se va neglija, prin urmare masa paletului incarcat
se va considera egala cu masa incarcaturii paletului.

e) Depozitul si clientii sunt asezati conform hartii.

f) Viteza medie a mijlocului de transport rutier se va alege intre 15 km/h si 20 km/h.
g) Timpul de incarcare sau de descarcare a unei palete se va considera:
𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑎
𝑡𝑖𝑛𝑐 ⁄𝑑𝑒𝑠𝑐 = 2 − 3[𝑚𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒 ⁄𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑎 ]

h) Aprovizionarea depozitului se face zilnic. Marfa soseste pe europalete. Cantitatea

zilnica de marfa care soseste este:
𝑄 = 28000 + 400 ∗ 𝑛 = 30000 𝑘𝑔⁄𝑧𝑖
Se cere:
A) Arondati cererile de transport ale clientilor pe mijloace de transport si pe itinerarii,
si determinati numarul necesar de mijloace de transport.
B) Intocmiti ciclograma circulatiei mijloacelor de transport. Rutarea se va face
utilizand algoritmul comis-voiajorului.
Punctele A) si B) vor fi rezolvate pentru 4 scenarii de distributie:
I) LIvrarile trebuie sa se efectueze in intervalul 8.00-16.00. oentru scenariu se
vor analiza 2 metode de arondare a clientilor pe itinerarii si pe mijloace de
tranport, alegandu-se varianta optima, tinand cont atat de parcursul total,
cat si de respectarea intervalului de aprovizionare.
 II) Livrarile se efectueaza zilnic, oricand in intervalul 0.00-20.00
III) Livrarile se pot efectua o data la 2 zile, in intervalul 8.00-16.00. In acest
caz, ciclograma se va reprezenta pe durata a 2 zile.
IV) Livrarile se vor efectua zilnic, in urmatoarele ferestre de timp:
 Clientii 2 si 6: 6.00-9.00
 Clientii 1 si 5: 9.00-12.00
 Clientii 3 si 7: 12.00-15.00
 Clientii 4 si 8: 15.00-18.00
C) Pentru cele 4 scenarii de distributie, se vor calcula si compara urmatorii parametri:
 Fluxul de trafic [veh*km/zi]
 Fluxul de transport [vehincarcate*km/zi]
 Procentului parcursului gol [%]
 Prestatia zilnica [tone*km/zi]
 Gradul mediu de incarcare a mijloacelor de transport [%]
D) Sa se priecteze depozitul central

Piese desenate:
1. Ciclogramele de circulatie a mijloacelor de transport rutier, pentru fiecare
scenariu;
2. Schitele de incarcare initiala a mijlocului de transport rutier, pentru fiecare
scenariu;
3. Schitele de incarcare a europaletei
4. Schitele mijloacelor de transport folosite
5. Harta zonei deservite
6. Schita la scara a depozitului
Tipul de marfa, caracteristici de transport.

Se considera cererea zilnica a clietilor ca fiind reprezentata de Hartie A4

imprimanta, 84.22 gr/mp ale carei caracteristici sunt:

 Greutate: 84.22 g/mp

 Grad ridicat de alb (96.8 %)(contrast ridicat), Opacitate 90.5%, Cenusa 13.2%
 Impachetare: Top - 500 coli; Cutie - 5 topuri
 Destinatie utilizare Pentru printuri inkjet sau laser, alb/negru sau color.
 Compatibilitate Imprimante, copiatoare si faxuri inkjet sau laser. Format A4 (297x210
mm)
 Dimensiuni:
 Coala - 297x210 mm (A4)
 Top - 300x215x55 mm (Lxlxh)
 Cutie (5 topuri) - 310x220x280 mm (Lxlxh)
 Greutate Neta
 Top - 2.6 Kg
 Cutie (5 topuri) – 13,16 kg

Conform dimensiunilor cutiilor de transport si a paletei se intocmeste schita de

incarcare a paletei conform figura.

Din motive de siguranta a transportului se alege incarcarea paletei pe nivele succesive

conform figurei .

Din contitia de capacitate de incarcare a paletei se dermina numarul maxim de cutii ce

pot si incarcate pe palet:

𝑞𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡 [𝑘𝑔⁄𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡] 265

𝑛max 𝑐𝑢𝑡𝑖𝑖/𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡 = = 13,16 = 20,13 ≈ 20 𝑐𝑢𝑡𝑖𝑖 ⁄𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡
𝑞𝑐𝑢𝑡𝑖𝑒 [𝑘𝑔⁄𝑐𝑢𝑡𝑖𝑒 ]

Din motive de siguranta a transportului se alege incarcarea paletei pe nivele succesive

conform figurei. Intrucat numarul maxim de palete pe primul nivel este de 10 cutii iar pe al
doilea nivel de 9 cutii, incarcarea paletei se va face pe doua nivele fiind compusa din 19 cutii.

𝑛𝑐𝑢𝑡𝑖𝑖/𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡 = 19 𝑏𝑢𝑐

Greutatea unei palete incarcate este:

𝑞𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡/𝑖𝑛𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑡𝑎 = 𝑛𝑐𝑢𝑡𝑖𝑖/𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡 ∗ 𝑞𝑐𝑢𝑡𝑖𝑒 = 19 ∗ 13,16 = 250,04 ≈ 250 𝑘𝑔

Conform dimensiunilor paletei si a mijlocului de transport schita de incarcare a

mijlocului de transport este prezentata in figura.

Din motive de siguranta a transportului si a folosirii intregi capacitati de transport a

mijlocului de transrort se alege incarcarea sa pe nivele conform figurei .
 Din contitia de capacitate de incarcare a vehiculului se dermina numarul maxim de
palete ce pot fi incarcate pe palet:

𝑞𝑣𝑒ℎ [𝑘𝑔⁄𝑣𝑒ℎ] 15000

𝑛max 𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑒/𝑣𝑒ℎ =𝑞 = = 60𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑒/𝑣𝑒ℎ
𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑎 [𝑘𝑔⁄𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑎] 250

Din conditia de dimensiuni ale vehiculului se observa ca un nivel al mijlocului de

transport poate cuprinde 34 palete. Incarcarea vehiculului putand fi facuta pe 3 nivele,
capacitatea mijlocului de transport din conditia de dimensiuni este de 102 palete/vehicul.

Din cele doua conditii se alege capacitatea de incarcare cea mai mica 60 palete/veh, si
sunt incarcate pe 2 nivele.

𝑛𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑒/𝑣𝑒ℎ = 60 𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑒/𝑣𝑒ℎ

Cererea de transport pentru fiecare client determinata in numar de palete este

prezentata in urmatorul tabel:

Client

1 2 3 4 5 6 7 8

cerere
qi [Kg] 4250 4250 3250 3250 3250 3250 4250 4250
ni
17 17 13 13 13 13 17 17
[Palete]

Tabel. Cererea de transport pentru fiecare client

RUTAREA

Rutarea se va face pentru fiecare vehicul în parte folosind algoritmului comis-

voiajorului.

Acesta este un algoritm euristic, care determină o soluţie optimală.

Descrierea algoritmului:
n n
Să se minimizeze funcţia: Z   cij xij cu următoarele condiţii:
i 1 j 1

x
i 1
ij 1  i N

x
j 1
ij  1 j  N
  x
iS jN \ S
ij  1  S  N ( S  , S  N )

xij  {0,1}  i, j  N

unde Z este costul total de transport, c ij este costul total de transport de la clientul i la clientul
1, daca am calatorit de la clientul i la clientul j
j, xij   , N este numărul clienţilor
0, in celelate cazuri
1,2,3...n , S este o submulţime nevidă a lui N, dar diferită de N.
Condiţiile indică următoarele:

- există doar un singur drum de la clientul i la ceilalţi clienţi;

- există un singur drum de la ceilalţi clienţi le clientul j;
- drumul găsit este hamiltonian.
  xij  ISI -1  S  N (S  Ф, S  N), 2  ISI  n
iS jS

unde |S| este cardinalul mulţimii S.

Ecuaţiile de mai sus indică faptul că nu putem avea bucle (trebuie ca drumul să fie
continuu şi hamiltonian).

Exemplu:

Fie N={1 ,2 ,3,4}

S={1,2}

N\S={3,4}

Verificare:

 x
iS jN \ S
ij =0 şi ecuaţia 4 nu este respectată;

 x
iS jS
ij =2  |S | -1 =2-1 =1, deci ecuaţia 6 nu este respectată.
 Pentru rezolvarea studiului de caz s-a folosit Procedeul lui Little si colaboratorii.
Acest procedeu iterativ este considerat ca fiind unul din cele mai eficiente procedee pentru
rezolvarea problemei comisvoiajorului.

Descrierea procedeului:

Fie S(0) mulţimea tuturor itinerariilor admisibile în problema comisvoiajorului, de

dimensiune n*n, cu matricea costurilor [cij ] . Există (n-1)! trasee în S(0). Reducem matricea
[cij ] astfel încât fiecare linie şi fiecare coloană să conţină cel mult un elemnt nul. Dacă am
putea găsi un drum trecând prin zerouri, el ar fi optim, iar în termenii matricii originare costul
ar fi egal cu suma reducerilor efectuate. Fie [cij' ] matricea redusă şi r cantiatea totală scăzută
din [cij ] . Astfel, fiecare itinerariu în S(0) va costa cel putin r. Spunem că r este o margine
inferioară a traseelor din S(0). Metoda lui Little şi a colaboratorilor începe prin a partiţiona
S(0) în două submulţimi şi a calcula câte o margine inferioară pentru fiecare din ele. Împărţim
apoi submulţimea având marginea inferioară mai mică şi calculăm încă două margini
inferioare. La fiecare etapă alegem submulţimea având cea mai mică margine inferioară
obţinută până în acel moment şi o descompunem în două submulţimi disjuncte. La sfârşit vom
obţine o submulţime care conţine un singur itinerar, al cărui cost este egal cu marginea
inferioară; acest drum este optimal.

Algoritmul:

1) Se reduce matricea costurilor până când obţinem un zero în fiecare linie şi în fiecare
coloană. Aceasta se face scăzând cel mai mic element din fiecare linie, din fiecare element al
liniei respective şi apoi scăzând cel mai mic element din fiecare coloană a matricei obţinute
din din fiecare element al coloanei. Reducerea totală r este suma cantităţilor care au fost
scăzute. Fie [cij' ] matricea obţinută în acest mod.

2) Pentru fiecare element nul din [cij' ] se înregistrează penalitatea ( phk )

corespunzătoare nefolosirii acelui element. Raţionamentul pe care îl facem este următorul:
dacă nu folosim arcul (h,k), trebuie să folosim un anumit element din linia h şi un anumit
element din coloana k; prin urmare, costul nefolosirii legăturii (h,k) este cel puţin egal cu
suma celor mai mici elemente din linia h şi coloana k, cu excepţia elementului c hk
'
însuşi. Prin
urmare:

phk  min {chj' }  min {cik' } .

j k ih

Se înregistrează rezultatul în colţul din stânga sus al fiecărei celule în care se găseşte
un zero.
'
3) Fie (h,k) celula cu c hk  0 , având penalitatea maximă; dacă există mai multe
asemena elemente, se alege unul unul dintre ele în mod arbitrar. Partiţionăm mulţimea S(0) a
tutoror itinerariilor posibile în mulţimea acelora care conţin arcul (h,k) şi mulţimea
complementară. Fie S(h,k) şi S (h, k ) aceste submulţimi.

4) Calculăm apoi marginile inferioare ale costurilor tuturor drumurilor în fiecare

submulţime.

4.1) Dacă nu folosim arcul (h,k), atunci pe lângă reducerea r va mai fi un cost de cel
putin phk . Prin urmare o margine inferioară  (h, k ) este dată de:

 (h, k )  r  phk .

4.2) Pentru a calcula o margine inferioară pentru S(h,k), vom observa că dacă folosim
arcul (h,k) nu mai putem folosi arcul (k,h); dacă am utiliza ambele arce (h,k) şi (k,h) ar trebui
să mergem de la h la k şi înapoi la h fară a vizita celelalte oraşe. Pentru a evita folosirea
'
arcului (k,h) vom pune c kh   . Arcul (h,k) odată folosit, nu vom mai utiliza nici un arc liniei
h sau coloanei k. Eliminăm linia h si coloana k. În matricea rămasă trebuie să alegem un
element din fiecare linie şi din fiecare coloană astfel încât costul să fie cel puţin egal cu
cantitatea cu care matricea rămasă poate fi redusă. Fie rhk această cantitate. În aceste condiţii,
o margine inferioară  (h, k ) pentru S(h,k) este:

 (h, k )  r  rhk

5) Se alege S(h,k) şi S (h, k ) pentru a fi partiţionată în continuare, după cum  (h, k )

este mai mic decât  (h, k ) sau invers. Dacă se alege S(h,k), se merge la pasul 2 folosind
matricea redusa obtinuta la pasul 4.2. Dacă se alege S (h, k ) se reia matricea [cij' ] punând
'
[c hk ]   şi se reduce matricea rezultată. Ne reîntoarcem la pasul 2 cu matricea obţinută în
acest fel.

0
 (h, k )
 (h, k )
h, k
h, k

6) Fie (u,v) căsuţa care conţine penalitatea maximă puv . Se face din nou o partajare, în
mulţimile care conţin arcul (u,v) şi acelea care nu îl conţin.

7) Se calculează marginile inferioare ale noii mulţimi. Fie  ' marginea inferioară
corespunzatoare mulţimii care urmeză a fi partajată.
 7.1) Pentru mulţimea care nu conţine (u,v) marginea inferioară este    '  puv .

7.2) Pentru mulţimea care include (u,v) se elimină linia u si coloana v. Se reduce
matricea astfel obţinută. Fie ruv reducerea; atunci    '  ruv . După acest pas, ne reîntoarcem
la pasul 2.

0
 (h, k )
 (h, k )
h, k
h, k

 (u, v)   (h, k )  puv  (u, v)   (h, k )  ruv

u, v u, v

Aplicarea algoritmului pentru cazul in care s-ar realiza servirea tuturor clientilor dintr-
o singura incarcare a vehiculului.

Obs. pentru usurinta calculelor distantele care nu se pot realiza fizic au fost
considerare egala ca avand ordin de marime 103.

D C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8
D 1000 2,57 3,73 6,71 3,68 2,41 7,39 2,63 4
C1 2,57 1000 2,84 5,82 5,42 4,96 9,25 4,5 5,52
C2 3,73 2,84 1000 2,99 2,53 6,12 8,34 3,61 5,11
C3 6,71 5,82 2,99 1000 3,17 9,19 8,97 4,22 5,82
C4 3,68 5,42 2,53 3,17 1000 6 5,74 1,1 2,64
C5 2,41 4,96 6,12 9,19 6 1000 6,6 4,94 6,16
C6 7,39 9,25 8,34 8,97 5,74 6,6 1000 5,91 3,83
C7 2,63 4,5 3,61 4,22 1,1 4,94 5,91 1000 2,26
C8 4 5,52 5,11 5,82 2,64 6,16 3,83 2,26 1000

Tabel Matricea distantelor.

D C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 min
D 1000 2,57 3,73 6,71 3,68 2,41 7,39 2,63 4 2,41
C1 2,57 1000 2,84 5,82 5,42 4,96 9,25 4,5 5,52 2,57
C2 3,73 2,84 1000 2,99 2,53 6,12 8,34 3,61 5,11 2,53
C3 6,71 5,82 2,99 1000 3,17 9,19 8,97 4,22 5,82 2,99
C4 3,68 5,42 2,53 3,17 1000 6 5,74 1,1 2,64 1,1
C5 2,41 4,96 6,12 9,19 6 1000 6,6 4,94 6,16 2,41
 C6 7,39 9,25 8,34 8,97 5,74 6,6 1000 5,91 3,83 3,83
C7 2,63 4,5 3,61 4,22 1,1 4,94 5,91 1000 2,26 1,1
C8 4 5,52 5,11 5,82 2,64 6,16 3,83 2,26 1000 2,26

Tabel. Reducerea costurilor pe linii

D C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8
D 997,59 0,16 1,32 4,3 1,27 0 4,98 0,22 1,59
C1 0 997,43 0,27 3,25 2,85 2,39 6,68 1,93 2,95
C2 1,2 0,31 997,47 0,46 0 3,59 5,81 1,08 2,58
C3 3,72 2,83 0 997,01 0,18 6,2 5,98 1,23 2,83
C4 2,58 4,32 1,43 2,07 998,9 4,9 4,64 0 1,54
C5 0 2,55 3,71 6,78 3,59 997,59 4,19 2,53 3,75
C6 3,56 5,42 4,51 5,14 1,91 2,77 996,17 2,08 0
C7 1,53 3,4 2,51 3,12 0 3,84 4,81 998,9 1,16
C8 1,74 3,26 2,85 3,56 0,38 3,9 1,57 0 997,74
min 0 0,16 0 0,46 0 0 1,57 0 0

Tabel reducerea costurilor pe coloane

p1  min {chj' }  min {cik' }  21,2  2,19  23,39

j k ih

D C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8
D 997,59 0 1,32 3,84 1,27 0 3,41 0,22 1,59
C1 0 997,27 0,27 2,79 2,85 2,39 5,11 1,93 2,95
C2 1,2 0,15 997,47 0 0 3,59 4,24 1,08 2,58
C3 3,72 2,67 0 996,55 0,18 6,2 4,41 1,23 2,83
C4 2,58 4,16 1,43 1,61 998,9 4,9 3,07 0 1,54
C5 0 2,39 3,71 6,32 3,59 997,59 2,62 2,53 3,75
C6 3,56 5,26 4,51 4,68 1,91 2,77 994,6 2,08 0
C7 1,53 3,24 2,51 2,66 0 3,84 3,24 998,9 1,16
C8 1,74 3,1 2,85 3,1 0,38 3,9 0 0 997,74

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

D C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8
D 0,15 2,39
C1 0,27
C2 1,61 0
C3 0,45
C4 1,43
C5 2,39
C6 3,07
C7 1,16
C8 2,62 0
Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul

D C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
D 997,59 0 1,32 3,84 1,27 0 3,41 0,22
C1 0 997,27 0,27 2,79 2,85 2,39 5,11 1,93
C2 1,2 0,15 997,47 0 0 3,59 4,24 1,08
C3 3,72 2,67 0 996,55 0,18 6,2 4,41 1,23
C4 2,58 4,16 1,43 1,61 998,9 4,9 3,07 0
C5 0 2,39 3,71 6,32 3,59 997,59 2,62 2,53
C7 1,53 3,24 2,51 2,66 0 3,84 3,24 998,9
C8 1,74 3,1 2,85 3,1 0,38 3,9 1000 0
min 0 0 0 0 0 0 2,62 0

Tabel reducerea costurilor pe coloane

p2  p1  min {chj' }  min {cik' }  23,39  2,62

j k ih

D C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
D 997,59 0 1,32 3,84 1,27 0 0,79 0,22
C1 0 997,27 0,27 2,79 2,85 2,39 2,49 1,93
C2 1,2 0,15 997,47 0 0 3,59 1,62 1,08
C3 3,72 2,67 0 996,55 0,18 6,2 1,79 1,23
C4 2,58 4,16 1,43 1,61 998,9 4,9 0,45 0
C5 0 2,39 3,71 6,32 3,59 997,59 0 2,53
C7 1,53 3,24 2,51 2,66 0 3,84 0,62 998,9
C8 1,74 3,1 2,85 3,1 0,38 3,9 997,38 0

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

D C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
D 0,15 2,39
C1 1,93
C2 1,61 0
C3 0,45
C4 0,45
C5 2,39 2,84
C7 0,62
C8 0,38

Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul

D C1 C2 C3 C4 C5 C7
D 997,59 0 1,32 3,84 1,27 0 0,22
C1 0 997,27 0,27 2,79 2,85 2,39 1,93
C2 1,2 0,15 997,47 0 0 3,59 1,08
 C3 3,72 2,67 0 996,55 0,18 6,2 1,23
C4 2,58 4,16 1,43 1,61 998,9 4,9 0
C7 1,53 3,24 2,51 2,66 0 3,84 998,9
C8 1,74 3,1 2,85 3,1 0,38 3,9 0

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

D C1 C2 C3 C4 C5 C7
D 0,15 2,39
C1 1,47
C2 1,61 0
C3 0,45
C4 1,43
C7 1,53
C8 0,38

Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul

D C1 C2 C3 C4 C7 4 8 9
997,2 C 1,5 998,
C1 0 7 0,27 2,79 2,85 1,93 7 3 3,09 2,51 2,66 0 9
997,4 C 1,7
C2 1,2 0,15 7 0 0 1,08 8 4 2,95 2,85 3,1 0,38 0
3,7 996,5
C3 2 2,67 0 5 0,18 1,23 Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate
2,5 998, a nefolosiri
C4 8 4,16 1,43 1,61 9 0
1,5 998, D C1 C2 C3 C4 C7
C7 3 3,24 2,51 2,66 0 9 C1 1,47
1,7 C2 2,52 1,61 0
C8 4 3,1 2,85 3,1 0,38 0 C3 0,45
mi
C4 1,43
n 0 0,15 0 0 0 0
C7 1,53
Tabel reducerea costurilor pe coloane C8 0,38

Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri

p3  p2  min {chj' }  min {cik' }  26,01  0,15  26,16
j k ih unei relatii pentru fiecare element nul

D C2 C3 C4 C7
D C1 C2 C3 C4 C7 C1 0 1000 2,79 2,85 1,93
C 997,1 C3 3,72 0 996,55 0,18 1,23
1 0 2 0,27 2,79 2,85 1,93 C4 2,58 1,43 1,61 998,9 0
C 997,4 C7 1,53 2,51 2,66 0 998,9
2 1,2 0 7 0 0 1,08
C8 1,74 2,85 3,1 0,38 0
C 3,7 996,5
3 2 2,52 0 5 0,18 1,23 min 0 0 1,61 0 0
C 2,5 4,01 1,43 1,61 998, 0
Tabel reducerea costurilor pe coloane
 p 4  p3  min {chj' }  min {cik' }  26,16  1,61 Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate
j k ih
a nefolosiri
p 4  27,77
C2 C3 C4 C7
C3 1,61
D C2 C3 C4 C7 C4 1,05 0
C1 0 1000 1,18 2,85 1,93 C7 1,23
C3 3,72 0 994,94 0,18 1,23 C8 0,38
C4 2,58 1,43 0 998,9 0
C7 1,53 2,51 1,05 0 998,9 Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri
C8 1,74 2,85 1,49 0,38 0 unei relatii pentru fiecare element nul

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate

a nefolosiri

C3 C4 C7
C4 0 998,9 0
C7 1,05 0 998,9
C8 1,49 0,38 0

D C2 C3 C4 C7 Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate

C1 2,71 a nefolosiri
C3 1,61
C4 1,05 0 C3 C4 C7
C7 1,23 C4 1,05 0
C8 0,38 C7 1,43
C8 0,38
Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri
unei relatii pentru fiecare element nul Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri
unei relatii pentru fiecare element nul
C2 C3 C4 C7
C3 0 994,94 0,18 1,23 C3 C7
C4 1,43 0 998,9 0 C4 0 1000
C7 2,51 1,05 0 998,9 C8 1,49 0
C8 2,85 1,49 0,38 0
Tabel Alegerea relatiilor cu distanta cea mai
mica
 23,39+3,07
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶6; 𝐶8)
23,39+2,62

26,01+2,84 (𝐶6; 𝐶8)

̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶5; 𝐶6)

26,01
26,01+2,39 (𝐶5; 𝐶6)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐷; 𝐶5)

26,01+0,15
26,16+2,52 (𝐷; 𝐶5)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶2; 𝐶1)

26,16+1,61
27,77+1,61 (𝐶2; 𝐶1)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶1; 𝐷)

27,77
27,77+2,71 (𝐶1; 𝐷)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶3; 𝐶2)

27,77
27,77+1,43 (𝐶3; 𝐶2)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶7; 𝐶4)

27,77
27,77+∞ (𝐶7; 𝐶4)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶4; 𝐶3)
(𝐶8; 𝐶7)
27,77

(𝐶4; 𝐶3)
(𝐶8; 𝐶7)

Fig Rutarea pentru cazul in care s-ar realiza servirea tuturor clientilor dintr-o singura
incarcare a vehiculului.

C5
C6
C4

C7
C3
C2 D
C1
C8
Fig. Schema traseului obtinut

Lungimea traseului astfel obtinut este: 27,77 km

 Scenariul 1 Livrările trebuie sa se efectueze in intervalul 8.00-16.00

Se studiază 2 metode şi se alege cea optimă.

q1  q 2  q7  q8  4000  50  n  4250kg
q3  q 4  q5  q6  3000  50  n  3250kg
qveh  14000  200  n  15000kg

m palet  250kg

/ desc  2 min
palet
t inc

Cele 2 variante de vizitare a clientilor se considera a fi:

1. D-C1-C2-C3-C4
D-C5-C6-C7-C8
2. D-C1-C2-C5-C6
D-C3-C4-C7-C8

Se aplica algoritmul comisului voiajor pentru fiecare varianta pentru determinarea

succesiuni optime de vizitare a clientilor pentru fiecare metoda.

VARIANTA 1
Traseul D-C1-C2-C3-C4

D C1 C2 C3 C4 min n
D 1000 2,57 3,73 6,71 3,68 2,57
C1 2,57 1000 2,84 5,82 5,42 2,57 Tabel reducerea costurilor pe coloane
C2 3,73 2,84 1000 2,99 2,53 2,53
C3 6,71 5,82 2,99 1000 3,17 2,99 D C1 C2 C3 C4
C4 3,68 5,42 2,53 3,17 1000 2,53 997,4
D 0 1,16 3,68 1,11
3
C 997,4
0 0,27 2,79 2,85
1 3
Tabel Matricea distantelor si reducerea
C 997,4
costurilor pe linii 1,2 0,31 0 0
2 7
C 996,5
D C1 C2 C3 C4 3,72 2,83 0 0,18
3 5
997,4 997,4
D 0 1,16 4,14 1,11 C
3 1,15 2,89 0 0,18
4 7
997,4
C1 0 0,27 3,25 2,85
3 Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare
997,4 penalitate a nefolosiri
C2 1,2 0,31 0,46 0
7
997,0
C3 3,72 2,83 0 0,18 D C1 C2 C3 C4
1
997,4 D 1,42
C4 1,15 2,89 0 0,64 C1 1,42
7
mi 0 0 0 0,46 0 C2 0,18 0,18
 C3 0,18 Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri
C4 0,18 unei relatii pentru fiecare element nul

Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri D C3 C4 min

unei relatii pentru fiecare element nul C2 0,05 0 0 0
C3 2,57 996,55 0,18 0,18
D C2 C3 C4 min C4 0 0,18 997,47 0
C1 1000 0,27 2,79 2,85 0,27
C2 1,2 997,47 0 0 0 Tabel Matricea distantelor si reducerea
C3 3,72 0 996,55 0,18 0 costurilor pe linii
C4 1,15 0 0,18 997,47 0

Tabel Matricea distantelor si reducerea

costurilor pe linii

D C2 C3 C4
C1 999,73 0 2,52 2,58
D C3 C4
C2 1,2 997,47 0 0
C2 0,05 0 0
C3 3,72 0 996,55 0,18
C3 2,39 996,37 0
C4 1,15 0 0,18 997,47
C4 0 0,18 997,47
min 1,15 0 0 0
Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare
Tabel reducerea costurilor pe coloane penalitate a nefolosiri
D C2 C3 C4 D C3 C4
C1 998,58 0 2,52 2,58 C2 0,18 0
C2 0,05 997,47 0 0 C3 2,39
C3 2,57 0 996,55 0,18 C4 0,23
C4 0 0 0,18 997,47
Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri
Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare unei relatii pentru fiecare element nul
penalitate a nefolosiri
D C3
D C2 C3 C4 C2 0,05 0
C1 2,52 C4 0 0,18
C2 0,18 0,18
C3 0,18 Tabel Alegerea relatiilor cu distanta cea
C4 0,05 0 mai mica

.
 13,65+1,42
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐷; 𝐶1)
13,65+1,42

15,07+2,52 (𝐷; 𝐶1)

̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶1; 𝐶2)

15,07+0,18
15,25+2,39 (𝐶1; 𝐶2)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶3; 𝐶4)

15,25
15,25+∞ (𝐶3; 𝐶4)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶2; 𝐶3)
(𝐶4; 𝐷)
15,25

(𝐶2; 𝐶3)
(𝐶4; 𝐷)

Fig Rutarea pentru cazul D-C1-C2-C3-C4

C2 C4

C1 C3

Fig. Schema traseului obtinut

Lungimea traseului D-C1-C2-C3-C4 astfel obtinut este: 15,25 km

Traseul D-C5-C6-C7-C8

D C5 C6 C7 C8 min
D 1000 2,41 7,39 2,63 4 2,41 Tabel Matricea distantelor si reducerea
C5 2,41 1000 6,6 4,94 6,16 2,41 costurilor pe linii
C6 7,39 6,6 1000 5,91 3,83 3,83
C7 2,63 4,94 5,91 1000 2,26 2,26
C8 4 6,16 3,83 2,26 1000 2,26
 D C5 C6 C7 C8 C6 3,56 994,6 2,08 0
997,5 C7 0,37 2,08 997,74 0
D 0 4,98 0,22 1,59
9 C8 1,74 0 0 997,74
997,5 min 0,37 0 0 0
C5 0 4,19 2,53 3,75
9
996,1 Tabel reducerea costurilor pe coloane
C6 3,56 2,77 2,08 0
7
997,7 D C6 C7 C8
C7 0,37 2,68 3,65 0
4
C5 997,1 0,09 0 1,22
997,7
C8 1,74 3,9 1,57 0 C6 3,19 994,6 2,08 0
4
mi C7 0 2,08 997,74 0
0 0 1,57 0 0 C8 1,37 0 0 997,74
n

Tabel reducerea costurilor pe coloane Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare
penalitate a nefolosiri
D C5 C6 C7 C8
D 997,59 0 3,41 0,22 1,59 D C6
C7 C8
C5 0 997,59 2,62 2,53 3,75 C5 0,09
C6 3,56 2,77 994,6 2,08 0 C6 2,08
C7 0,37 2,68 2,08 997,74 0 C7 1,37 0
C8 1,74 3,9 0 0 997,74 C8 0,09 0

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri
penalitate a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul

D C5 C6 C7 C8 D C6 C7
D C5 997,1 0,09 0
2,9
C5 2,9 C7 0 2,08 997,74
C6 C8 1,37 1000 0
2,08
C7 min 0 0,09 0
0,37
C8 2,08 0,22 Tabel reducerea costurilor pe coloane
Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri
D C6 C7
unei relatii pentru fiecare element nul
C5 997,1 0 0
D C6 C7 C8 min C7 0 1,99 997,74
C5 1000 2,62 2,53 3,75 2,53 C8 1,37 999,91 0
C6 3,56 994,6 2,08 0 0
Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare
C7 0,37 2,08 997,74 0 0 penalitate a nefolosiri
C8 1,74 0 0 997,74 0
D C6 C7
Tabel Matricea distantelor si reducerea
C5 1,99 0
costurilor pe linii
C7 3,36
D C6 C7 C8 C8 1,37
C5 997,47 0,09 0 1,22
 Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri C8 999,91 0
unei relatii pentru fiecare element nul
Tabel Alegerea relatiilor cu distanta cea
C6 C7 mai mica
C5 0 1000

14,74+2,9
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐷; 𝐶1)
14,74+2,9

17,64+2,08 (𝐷; 𝐶1)

̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶1; 𝐶2)

17,64
17,64+3,36 (𝐶1; 𝐶2)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶3; 𝐶4)

14,64+0,09
17,73+∞ (𝐶3; 𝐶4)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶2; 𝐶3)
(𝐶4; 𝐷)
17,73

(𝐶2; 𝐶3)
(𝐶4; 𝐷)

Fig Rutarea pentru cazul D-C5-C6-C7-C8

C6 C7

C5 C8

Fig. Schema traseului obtinut

Lungimea traseului D-C5-C6-C7-C8 astfel obtinut este: 17,73 km

 VARIANTA 2
Traseul D-C1-C2-C5-C6

D C1 C2 C5 C6 min C2 1,05
D 1000 2,57 3,73 2,41 7,39 2,41 C5 0 0,79
C1 2,57 1000 2,84 4,96 9,25 2,57 C6 0,79
C2 3,73 2,84 1000 6,12 8,34 2,84
C5 2,41 4,96 6,12 1000 6,6 2,41 Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri
C6 7,39 9,25 8,34 6,6 1000 6,6 unei relatii pentru fiecare element nul

Tabel Matricea distantelor si reducerea

costurilor pe linii

D C1 C2 C5 C6
997,5 D C2 C5 C6
D 0,16 1,32 0 4,98 D 997,59 1,05 0 0,79
9
997,4 C1 0 1000 2,39 2,49
C1 0 0,27 2,39 6,68 C5 0 3,44 997,59 0
3
997,1 C6 0,79 1,47 0 989,21
C2 0,89 0 3,28 5,5
6 min 0 1,05 0 0
997,5
C5 0 2,55 3,71 4,19
9 Tabel reducerea costurilor pe coloane
993,
C6 0,79 2,65 1,74 0
4 D C2 C5 C6
mi D 997,59 0 0 0,79
0 0 0,27 0 4,19
n
C1 0 998,95 2,39 2,49
C5 0 2,39 997,59 0
Tabel reducerea costurilor pe coloane
C6 0,79 0,42 0 989,21
D C1 C2 C5 C6
Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare
997,5
D 0,16 1,05 0 0,79 penalitate a nefolosiri
9
C 997,4
0 0 2,39 2,49 D C2 C5 C6
1 3
C 996,8 D 0,42 0
0,89 0 3,28 1,31 C1 2,39
2 9
C 997,5 C5 0 0,79
0 2,55 3,44 0
5 9 C6 0,42
C 989,2
0,79 2,65 1,47 0
6 1 Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri
unei relatii pentru fiecare element nul
Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare
penalitate a nefolosiri C2 C5 C6
D 1000 0 0,79
D C1 C2 C5 C6 C5 2,39 997,59 0
D 0,16 C6 0,42 0 989,21
C1 0 1,05 min 0,42 0 0
 Tabel reducerea costurilor pe coloane C5 2,76
C6 1,97 0
C2 C5 C6
D 999,58 0 0,79 Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri
C5 1,97 997,59 0 unei relatii pentru fiecare element nul
C6 0 0 989,21
C2 C5
Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare D 999,58 0
penalitate a nefolosiri C6 0 1000

C2 C5 C6 Tabel Alegerea relatiilor cu distanta cea

D 0,79 mai mica

21,29+1,05
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶2; 𝐶1)
21,29+1,05

22,34+2,39 (𝐶2; 𝐶1)

̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶1; 𝐷)

22,34+0,42
22,76+2,76 (𝐶1; 𝐷)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶5; 𝐶6)

22,76
22,76+∞ (𝐶5; 𝐶6)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐷; 𝐶5)
(𝐶6; 𝐶2)
22,76

(𝐷; 𝐶5)
(𝐶6; 𝐶2)

Fig Rutarea pentru cazul D-C1-C2-C5-C6

C2 C5

C1 C6

D
 Fig. Schema traseului obtinut

Lungimea traseului D-C1-C2-C5-C6 astfel obtinut este: 22,76 km

Traseul D-C3-C4-C7-C8

D C3 C4 C7 C8 min
D 1000 6,71 3,68 2,63 4 2,63
C3 6,71 1000 3,17 4,22 5,82 3,17
C4 3,68 3,17 1000 1,1 2,64 1,1
C7 2,63 4,22 1,1 1000 2,26 1,1
C8 4 5,82 2,64 2,26 1000 2,26

Tabel Matricea distantelor si reducerea costurilor pe linii

D C3 C4 C7 C8
D 997,37 4,08 1,05 0 1,37
C3 3,54 996,83 0 1,05 2,65
C4 2,58 2,07 998,9 0 1,54
C7 1,53 3,12 0 998,9 1,16
C8 1,74 3,56 0,38 0 997,74
min 1,53 2,07 0 0 1,16

Tabel reducerea costurilor pe coloane

D C3 C4 C7 C8
D 995,84 2,01 1,05 0 0,21
C3 2,01 994,76 0 1,05 1,49
C4 1,05 0 998,9 0 0,38
C7 0 1,05 0 998,9 0
C8 0,21 1,49 0,38 0 996,58

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

D C3 C4 C7 C8
D 0,21
C3 1,05
C4 1,05 0
C7 0,21 0 0,21
C8 0,21

Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul

Se considera (C3;C7)=1000 ………………….

 D C4 C7 C8 min D C4 C7 C8 min
D 995,84 1,05 0 0,21 0 D 995,84 1,05 0 0,21 0
C3 2,01 1000 1,05 1,49 1,05 C3 2,01 1000 1000 1,49 1,49
C7 0 0 998,9 0 0 C7 0 0 998,9 0 0
C8 0,21 0,38 0 996,58 0 C8 0,21 0,38 0 996,58 0

Tabel Matricea distantelor si reducerea costurilor pe linii

D C4 C7 C8 D C4 C7 C8
D 995,84 1,05 0 0,21 D 995,84 1,05 0 0,21
C3 0,96 998,95 0 0,44 C3 0,52 998,51 998,51 0
C7 0 0 998,9 0 C7 0 0 998,9 0
C8 0,21 0,38 0 996,58 C8 0,21 0,38 0 996,58

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

D C4
C7 C8 D C4
C7 C8
D 0,21 D 0,21
C3 0,44 C3 0,52
C7 0,21 0,38 0,21 C7 0,21 0,38 0
C8 0,21 C8 0,21

Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul

D C4 C8 min
D 995,84 1,05 0,21 0,21
C7 0 1000 0 0
C8 0,21 0,38 996,58 0,21

Tabel Matricea distantelor si reducerea costurilor pe linii

D C4 C8
D 995,63 0,84 0
C7 0 1000 0
C8 0 0,17 996,37
min 0 0,17 0

Tabel reducerea costurilor pe coloane

D C4 C8 D C4 C7
D 995,63 0,67 0 D 995,84 1,05 0
C7 0 999,83 0 C7 0 0 998,9
C8 0 0 996,37 C8 0,21 0,38 0

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

 D C4 C8 D C4 C7
D 0,67 D 1,05
C7 0 0 C7 0,21 0,38
C8 0 0,67 C8 0,21

Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul

D C4
C7 1000 0
C8 0,21 0,38
0,21

Tabel reducerea costurilor pe coloane

D C4 D C4
C7 0 999,83 C7 999,79 0
C8 1000 0 C8 0 0,38

Tabel Alegerea relatiilor cu distanta cea mai mica

15,02+1,05
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶4; 𝐶3)
15,02+1,05

16,53+0,52 16,07+0,44 (𝐶4; 𝐶3)

̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶3; 𝐶7)
(𝐷; 𝐶8)

16,53 16,07+0,59

16,53+1,05 (𝐷; 𝐶8) 16,66+0,67 (𝐶3; 𝐶7)

̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐷; 𝐶8)
(𝐷; 𝐶8)

16,53 16,66
16,66+∞ (𝐷; 𝐶8)
(𝐷; 𝐶8) ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶7; 𝐷)
(𝐶8; 𝐶4)
16,53+∞ 16,66
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(𝐶7; 𝐷)
(𝐶8; 𝐶4) (𝐶7; 𝐷)
16,53+0,21 (𝐶8; 𝐶4)

(𝐶7; 𝐷)
(𝐶8; 𝐶4)

Fig Rutarea pentru cazul D-C3-C4-C7-C8

C4 C7
 C3 C8

Fig. Schema traseului obtinut

Lungimea traseului D-C3-C4-C7-C8 astfel obtinut este: 16,66 km

Cele 2 variante de vizitare a clientilor se considera a fi:

1. D-C1-C2-C3-C4-D
L=2,57+2,84+2,99+3,17+3,68=15,25 km
D-C5-C6-C8-C7-D
L=2,41+6,6+3,83+2,26+2,63=17,73 km
2. D-C5-C6-C2-C1-D
L=2,41+6,6+8,34+2,84+2,57=22,76 km
D-C8-C4-C3-C7-D
L=4+2,64+3,17+4,22+2,63=16,66 km
In continuare se vor determina parametri de transport pentru fiecare varianta.

Varianta 1 Traseu D-C1-C2-C3-C4-D-C5-C6-C8-C7-D

Traseu D-C1-C2-C3-C4-D
L=2,57+2,84+2,99+3,17+3,68=15,25 km

Numărul de europaleţi pentru fiecare client:

n1  17europaleti
n 2  17europaleti
.
n3  13europaleti
n 4  13europaleti

Total europaleţi: n  60europaleti .

Timpul de încărcare al vehiculului 2: t incV 2  60  2  120 min  2ore .

Timpii de descărcare aferenţi celor patru clienţi:

t desc1  17  2  34 min
t desc2  17  2  34 min
.
t desc3  13  2  26 min
t desc4  13  2  26 min
 Timpul total aferent descărcărilor la clienţi: t desc  120 min  2ore .

Timpii aferenţi transportării mărfii de la depozit la clienţi şi parcursul gol înapoi la depozit:

2,57
t D 1   0,12h  7 min
20
2,84
t1 2   0,14h  8 min
20
2,99
t 2 3   0,15h  9 min .
20
3,17
t 3 4   0,16h  10 min
20
3,68
t 4 d   0,18h  11 min
20

Timpul total aferent deplasării vehiculului: t depl  45 min .

Timp total de activitate: t tot  285 min .

Traseu D-C5-C6-C8-C7-D

Numărul de europaleţi pentru fiecare client:

n5  13europaleti
n6  13europaleti
.
n8  17europaleti
n7  17europaleti

Total europaleţi: n  60europaleti .

Timpul de încărcare al vehiculului 2: t incV 2  60  2  120 min  2ore .

Timpii de descărcare aferenţi celor patru clienţi:

t desc5  13  2  26 min
t desc6  13  2  26 min
.
t desc8  17  2  34 min
t desc7  17  2  34 min

Timpul total aferent descărcărilor la clienţi: t desc  120 min  2ore .

L=2,41+6,6+3,83+2,26+2,63=17,73 km

Timpii aferenţi transportării mărfii de la depozit la clienţi şi înapoi la depozit:

 2,41
t D 5   0,12h  7 min
20
6,6
t 56   0,33h  20 min
20
3,83
t 6 8   0,19h  11 min .
20
2,26
t 87   0,11h  7 min
20
2,63
t 7 D   0,13h  8 min
20

Timpul total aferent deplasării vehiculului: t depl  53 min .

Timp total de activitate: t tot  293 min .

Varianta 1

Timp Timp Ora plecare/ora

D deplasare stationare sosire
08:00
00:07
08:07
C1 00:34
08:41
00:08
08:49
C2 00:34
09:23
00:09
09:32
C3 00:26
09:58
00:10
10:08
C4 00:26
10:34
00:11
10:45
D 02:00
12:45
00:07
12:52
C5 00:26
13:18
00:20
13:38
C6 00:26
14:04
00:11
14:15
C8 00:34
14:49
00:07
14:56
C7 00:34
15:30
00:08
15:38
D
 Varianta 2 Traseu D-C5-C6-C2-C1-D-C8-C4-C3-C7-D

Traseu D-C5-C6-C2-C1-D
L=2,41+6,6+8,34+2,84+2,57=22,76 km

Numărul de europaleţi pentru fiecare client:

n5  13europaleti
n6  13europaleti
.
n2  17europaleti
n1  17europaleti

Total europaleţi: n  60europaleti .

Timpul de încărcare al vehiculului 2: t incV 2  60  2  120 min  2ore .

Timpii de descărcare aferenţi celor patru clienţi:

t desc5  13  2  26 min
t desc6  13  2  26 min
.
t desc2  17  2  34 min
t desc1  17  2  34 min

Timpul total aferent descărcărilor la clienţi: t desc  120 min  2ore .

Timpii aferenţi transportării mărfii de la depozit la clienţi şi înapoi la depozit:

 2,41
t D 5   0,12h  7 min
20
6,6
t 56   0,33h  20 min
20
8,34
t 62   0,41h  25 min .
20
2,84
t 21   0,14h  8 min
20
2,57
t1 D   0,12h  7 min
20

Timpul total aferent deplasării vehiculului: t depl  67 min .

Timp total de activitate: t tot  307 min .

Traseu D-C8-C4-C3-C7-D

Numărul de europaleţi pentru fiecare client:

n8  17europaleti
n4  13europaleti
.
n3  13europaleti
n7  17europaleti

Total europaleţi: n  60europaleti .

Timpul de încărcare al vehiculului 2: t incV 2  60  2  120 min  2ore .

Timpii de descărcare aferenţi celor patru clienţi:

t desc8  17  2  34 min
t desc4  13  2  26 min
.
t desc3  13  2  26 min
t desc7  17  2  34 min

Timpul total aferent descărcărilor la clienţi: t desc  120 min  2ore .

L=4+2,64+3,17+4,22+2,63=16,66 km

Timpii aferenţi transportării mărfii de la depozit la clienţi şi înapoi la depozit:

 4
t D 8   0,2h  12 min
20
2,64
t 8 4   0,13h  8 min
20
3,17
t 4 3   0,15h  9 min .
20
4,22
t 3 7   0,21h  12 min
20
2,63
t 7D   0,13h  8 min
20

Timpul total aferent deplasării vehiculului: t depl  49 min .

Timp total de activitate: t tot  289 min .

Varianta 2

T T Ora plecare/ora
D deplasare stationare sosire
08:00
00:07
08:07
C5 00:34
08:41
00:20
09:01
C6 00:34
09:35
00:25
10:00
C2 00:26
10:26
00:08
10:34
C1 00:26
11:00
00:07
11:07
D 02:00
13:07
00:12
13:19
C8 00:26
13:45
00:08
13:53
C4 00:26
14:19
00:09
14:28
C3 00:34
15:02
00:12
15:14
C7 00:34
15:48
00:08
15:56
D
Alegerea variantei de arondare a clientilor.

Datorită faptului că prin cele două metode s-au obţinut timpi care se încadrează în intervalul ce
trebuie respectat, se alege ca variantă optimă varianta cu cele mai mici distanţe de parcurs, adică
varianta V1 ce are urmatorul traseu: D-C1-C2-C3-C4-D-C5-C6-C8-C7-D ce are o lungime de 32,98
km.

D-C1-C2-C3-C4-D
L=2,57+2,84+2,99+3,17+3,68=15,25 km
D-C5-C6-C8-C7-D
L=2,41+6,6+3,83+2,26+2,63=17,73 km

D C1 C2 C3 C4 D C5 C6 C8 C7 D
T
00:07 00:08 00:09 00:10 00:11 00:07 00:20 00:11 00:07 00:08 32,98
deplasare
km
km 2,57 2,84 2,99 3,17 3,68 2,41 6,6 3,83 2,26 2,63

Pentru această variantă se calculează fluxul de trafic, fluxul de transport, procentul parcursului
gol, prestaţia zilnică şi gradul mediu de încărcare a mijloacelor de transport.

Fluxul de trafic se calculează cu următoarea relaţie:

Ftrafic   ni  d i ,

unde ni reprezintă numărul de vehicule cu care se efectuează deservirea clienţilor pe traseul de lungime
di .

Se obţine Ftrafic  1  32,98  32,98 veh  km zi .

Fluxul de transport se calculează cu următoarea formulă:


Ftransp   ni  d i  d i* , 
unde d i* este distanţa parcursă de cele ni vehicule goale de la ultimul client la depozit.

Se obţine Ftransp  1  32,98  3,68  2,63  26,67 vehincarcate  km zi

Procentul parcursului gol se obţine cu următoarea relaţie:

n

d *
i
Pg  i 1
n
 100 .
di 1
i

3,68  2,63
Se obţine Pg   100  19,13% .
32,98

Prestaţia zilnică este următoarea:

Pz  mD  d D1  mD  m1   d12  mD  m1  m2   d 23  mD  m1  m2  m3   d 34 

 mD  d D 5  mD  m5   d 56  mD  m5  m6   d 68  mD  m5  m6  m8   d 87

Se obţine:

D C1 C2 C3 C4 D C5 C6 C8 C7 D
T
00:07 00:08 00:09 00:10 00:11 00:07 00:20 00:11 00:07 00:08 32,98
deplasare
km
km 2,57 2,84 2,99 3,17 3,68 2,41 6,6 3,83 2,26 2,63

Pz  15  2,57  15  4,25  2,84  15  4,25  4,25  2,99  15  4,25  4,25  3,24  3,17 
 15  2,41  15  3,25  6,6  15  3,25  3,25  3,83  15  3,25  3,25  4,25  2,26  .
 98,81  155,86  254,67 tone  km zi

Gradul mediu de încărcare este următorul:

Pz
Ginc   100 .
mmax veh  d D-C1-C2-C3-C4-D-C5-C6-C8-C7 -D 
254,67
Se obţine: Ginc   100  51,47% .
15  32,98
Scenariul 2 livrarile se efectueaza zilnic oricand in intevalul 0.00-20.00

Avand in vedere scenariu precedent in care livrarile se efectueaza zilnic in intervalul 8.00-16.00.
si faptul ca s-a reusit sa se onoreze cererile tuturor clientilor in aces interval (mult mai scurt) folosind un
singur mijloc de tranport si in acest scenariu se va adopta aceeasi metoda de vizitare a clientilor. Asadar
indicatorii de transport si ai prestatiei zilnice vor fi aceeasi ca in Scenariul 1.

Scenariul 3 Livrarile se pot efectua odata la 2 zile in intervalul 8.00-16.00. In acest caz, ciclograma
se va reprezenta pe doua zile.

In cadrul acestui scenariu se adopta acelasi mod de vizitare al clientilor ca in cazul scenriului 1.
In acest caz diferenta consta in faptul ca pentru a satisface cererea de transport in acelasi interval vor fi
necesare 2 vehicule.

Varianta de vizitare a clientilor este cea formata din urmatorul traseu:

D-C1-C2-C3-C4-D-C5-C6-C8-C7-D ce are o lungime de 32,98 km.

D-C1-C2-C3-C4-D
L=2,57+2,84+2,99+3,17+3,68=15,25 km

D-C5-C6-C8-C7-D
L=2,41+6,6+3,83+2,26+2,63=17,73 km

D C1 C2 C3 C4 D
Total km
T deplasare 00:07 00:08 00:09 00:10 00:11

km 2,57 2,84 2,99 3,17 3,68 15,25

Vehiculul 2 sa deservi clientii C5, C6, C7, C8 si va avea traseul din tabelul urmator

D C5 C6 C8 C7 D
T deplasare
Total km
00:07 00:20 00:11 00:07 00:08

km 2,41 6,6 3,83 2,26 2,63 17,73

Vehicul 1

T T
deplasare stationare Ora plecare/ora sosire
[hh:mm] [hh:mm]
D 08:00
00:07
08:07
C1 00:34
08:41
00:08
08:49
C2 00:34
09:23
00:09
09:32
C3 00:26
09:58
00:10
10:08
C4 00:26
10:34
00:11
10:45
D 02:00
12:45
00:07
12:52
C1 00:34
13:26
00:08
13:34
C2 00:34
14:08
00:09
14:17
C3 00:26
14:43
00:10
14:53
C4 00:26
15:19
00:11
15:30
D
Vehicul 2

T Ora
T deplasare
stationare plecare/ora
D [hh:mm]
[hh:mm] sosire

08:00
00:07
08:07
C5 00:26
08:33
00:20
08:53
C6 00:26
09:19
00:11
09:30
C8 00:34
10:04
00:07
10:11
C7 00:34
10:45
00:08
10:53
D 02:00
12:53
00:07
13:00
C5 00:26
13:26
00:20
13:46
C6 00:26
14:12
00:11
14:23
C8 00:34
14:57
00:07
15:04
C7 00:34
15:38
00:08
15:46
D
 Pentru această variantă se calculează fluxul de trafic, fluxul de transport, procentul parcursului
gol, prestaţia zilnică şi gradul mediu de încărcare a mijloacelor de transport.

Fluxul de trafic se calculează cu următoarea relaţie:

Ftrafic   ni  d i ,

unde ni reprezintă numărul de vehicule cu care se efectuează deservirea clienţilor pe traseul de lungime
di .

Se obţine Ftrafic  1  15,25  1  17,73  32,98 veh  km zi .

Fluxul de transport se calculează cu următoarea formulă:

 
Ftransp   ni  d i  d i* ,

unde d i* este distanţa parcursă de cele ni vehicule goale de la ultimul client la depozit.

Se obţine Ftransp  1  32,98  3,68)  1  (32,98  2,63  26,67 vehincarcate  km zi

Procentul parcursului gol se obţine cu următoarea relaţie:

n

d *
i
Pg  i 1
n
 100 .
d
i 1
i
 3,68  2,63
Se obţine Pg   100  19,13% .
32,98

Prestaţia zilnică este următoarea:

Pz  mD  d D1  mD  m1   d12  mD  m1  m2   d 23  mD  m1  m2  m3   d 34 

 mD  d D 5  mD  m5   d 56  mD  m5  m6   d 68  mD  m5  m6  m8   d 87

Se obţine:

Pz  {2  [15  2,57  15  4,25  2,84  15  4,25  4,25  2,99  15  4,25  4,25  3,24  3,17] 
 2  [15  2,41  15  3,25  6,6  15  3,25  3,25  3,83  15  3,25  3,25  4,25  2,26]} / 2 
 98,81  155,86  254,67 tone  km zi

Pz
Ginc   100 .
mmax veh  d D-C1-C2-C3-C4-D-C5-C6-C8-C7 -D 
254,67
Se obţine: Ginc   100  51,47% .
15  32,98

Scenariul 4 Livrarile Livrarile se vor efectua zilnic, in urmatoarele ferestre de timp:

 Clientii 2 si 6: 6.00-9.00
 Clientii 1 si 5: 9.00-12.00
 Clientii 3 si 7: 12.00-15.00
 Clientii 4 si 8: 15.00-18.00

Intrucat traseul este impus modul de vizitare al clientilor este urmatorul:

D-C2-C6-C1-C5-D-C3-C7-C4-C8-D

Capacitatea vehiculului permite satisfacerea pe rand a cate 2 grupuri de clienti formate din 4 clienti.

Traseu D-C2-C6-C1-C5-D

Timpii de descărcare aferenţi celor patru clienţi:

t desc2  17  2  34 min
t desc6  13  2  26 min
.
t desc1  17  2  34 min
t desc5  13  2  26 min
 Timpul total aferent descărcărilor la clienţi: t desc  120 min  2ore .

Timpii aferenţi transportării mărfii de la depozit la clienţi şi parcursul gol înapoi la depozit:

3,73
t D2   0,18h  11 min
20
8,34
t 26   0,41h  25 min
20
9,25
t 6 1   0,46h  27 min .
20
4,96
t15   0,24h  15 min
20
2,41
t 5 d   0,12h  7 min
20

Timpul total aferent deplasării vehiculului: t depl  85 min .

Timp total de activitate: t tot  325 min .

Traseu D-C3-C7-C4-C8-D
Numărul de europaleţi pentru fiecare client:

n3  13europaleti
n7  17europaleti
.
n 4  13europaleti
n8  17europaleti

Total europaleţi: n  60europaleti .

Timpul de încărcare al vehiculului 2: t incV 2  60  2  120 min  2ore .

Timpii de descărcare aferenţi celor patru clienţi:

t desc3  13  2  26 min
t desc7  17  2  34 min
.
t desc4  13  2  26 min
t desc7  17  2  34 min

Timpul total aferent descărcărilor la clienţi: t desc  120 min  2ore .

Timpii aferenţi transportării mărfii de la depozit la clienţi şi înapoi la depozit:

 6,71
t D 3   0,33h  20 min
20
4,22
t 3 7   0,21h  12 min
20
1,1
t 74   0,05h  3 min .
20
2,64
t 4 8   0,13h  8 min
20
4
t 8 D   0,2h  12 min
20

Timpul total aferent deplasării vehiculului: t depl  55in .

Timp total de activitate: t tot  295 min

T T Ora
deplasare stationare plecare/ora
D
[hh:mm] [hh:mm] sosire

07:00
00:11
07:11
C2 00:34
07:45
00:25
08:10
C6 00:26
08:36
00:27
09:03
C1 00:34
09:37
00:15
09:52
C5 00:26
10:18
00:07
10:25
D 03:00
13:25
00:20
13:45
C3 00:26
14:11
00:12
14:23
C7 00:34
14:57
00:03
15:00
C4 00:26
15:26
00:08
15:34
C8 00:34
16:08
00:12
16:20
D
.

km
D

3,73
C2

8,34
C6

9,25
C1

4,96
C5

2,41
D

6,71
C3

4,22
C7

1,1
C4

2,64
C8

4
D
47,36

Pentru această variantă se calculează fluxul de trafic, fluxul de transport, procentul parcursului
gol, prestaţia zilnică şi gradul mediu de încărcare a mijloacelor de transport.
 Fluxul de trafic se calculează cu următoarea relaţie:

Ftrafic   ni  d i ,

unde ni reprezintă numărul de vehicule cu care se efectuează deservirea clienţilor pe traseul de lungime
di .

Se obţine Ftrafic  1  47,36  47,36 veh  km zi .

Fluxul de transport se calculează cu următoarea formulă:


Ftransp   ni  d i  d i* , 
unde d i* este distanţa parcursă de cele ni vehicule goale de la ultimul client la depozit.

Se obţine Ftransp  1  47,36  2,41  4  40,95 vehincarcate  km zi

Procentul parcursului gol se obţine cu următoarea relaţie:

n

d *
i
Pg  i 1
n
 100 .
d
i 1
i

2,41  4
Se obţine Pg   100  13,53% .
47,36

Prestaţia zilnică este următoarea:

Pz  m D  d D 2  m D  m2   d 26  m D  m2  m6   d 61  m D  m2  m6  m1   d15 

 m D  d D3  m D  m3   d 37  m D  m3  m7   d 7  4  m D  m3  m7  m4   d 48

Se obţine:

Pz  15  3,73  15  4,25  8,34  15  4,25  3,25  9,25  15  4,25  3,25  3,25  3,17 
 15  6,71  15  3,25  4,22  15  3,25  4,25  1,1  15  3,25  4,25  3,25  2,64 
 228,45  169,7  398,19 tone  km zi

Pz
Ginc   100 .
mmax veh  d tot 
 398,19
Se obţine: Ginc   100  56,05% .
15  47,36