Determinarea unor mărimi caracteristice ale traficului rutier

1. Generalități

Caracterizarea fluxului de autovehicule care se deplasează de-a lungul unei artere de

circulație se poate face cu ajutorul unor mărimi caracteristice:
• Viteza de circulație;
• Durata de deplasare;
• Intervalul de timp dintre două autovehicule;
• Volumul (debitul, intensitatea) traficului;
• Densitatea fluxului rutier;
• Probabilitate sosirii autovehiculelor.

a) Viteza de circulație
Viteza cu care se deplasează autovehiculele de-a lungul unei artere de circulație
caracterizează eficiența acesteia. Se deosebesc:
• Viteza instantanee;
• Viteza medie.

Viteza instantanee a unui autovehicul se determină fie direct, cu ajutorul radarului, fie
prin măsurarea timpului necesar parcurgerii distanței dintre două repere. Aceasta depinde de
caracteristicile dinamice ale autovehiculului, de tipul și starea căii rutiere, de existența
eventualelor restricții de viteză pe tronsonul respectiv, de aptitudinile conducătorului auto etc.
Viteza instantanee cunoaște variații mari, chiar și atunci când este vorba de același tronson de
drum. Din acest motiv, pentru caracterizarea unei artere se folosește viteza medie, rezultată pe
baza calculării mediei unor serii de măsurători de viteze instantanee. Viteza medie de circulație
poate avea doua accepțiuni:
• Viteza medie spatiala;
• Viteza medie temporala.

Viteza medie spatiala se calculează cunoscând timpii necesari diverselor autovehicule

pentru parcurgerea unei distanțe, folosindu-se relația :
∙
=
∑

1
unde d [km] este lungimea tronsonului considerat, n este numărul de autovehicule observate, iar
[h] este timpul necesar autovehiculului i pentru parcurgerea respectivului tronson de drum.

Viteza medie temporala este, de fapt, media aritmetica a vitezelor instantanee :

∑ 1
= = ∙

unde vi este viteza instantanee a autovehiculului i.

Majoritatea studiilor asupra traficului rutier folosesc viteza medie spațială. S-a observat
practic, că < .

b) Timpul de deplasare
Timpul de deplasare reprezintă timpul necesar parcurgerii unui km de șosea,
determinându-se cu ajutorul relației :

= [min/km]

unde v este viteza de deplasare, în [km/h]; dacă în relația de definiție se folosește viteza
medie , se obține timpul mediu de deplasare, .

c) Intervalul de timp dintre două autovehicule succesive

Intervalul de timp dintre două autovehicule succesive reprezintă timpul scurs între sosirea
a două autovehicule succesive într-un punct dat; această mărime se folosește pentru estimarea
întreruperilor ce apar în trafic, în scopul organizării trecerilor de pietoni, precum și pentru
studierea modului de contopire a fluxurilor rutiere .
Intervalul de timp dintre două autovehicule succesive, τ , se determina cu ajutorul
relației:
= 3,6 ∙ [s]

unde p reprezinta distanta ( !"#)% dintre doua autovehicule succesive, în [m], iar este
viteza medie de circulație, în [km/h].
[pasul = distanța dintre punctele omologate a două vehicule care curculă unul dupa celalalt
(ca reper - punct omologt se poate considera poziția barei din față a fiecarui veicul luat în
discuție]

2
 d) Volumul traficului rutier
Volumul traficului rutier reprezintă numărul de autovehicule care parcurg tronsonul
studiat în timp de o oră; aceasta se determina cu ajutorul relației :
'
&= = 10' ∙ [autovehicule /h],
(

unde τ [s] reprezintă intervalul de timp dintre două autovehicule succesive, p reprezintă distanța
dintre două autovehicule succesive în [m], iar este viteza medie de circulație, în [km/h].
, iar este viteza medie de circulație.
La viteze de circulație mici, volumul traficului crește odată cu creșterea vitezei de
circulație. La viteze de circulație de peste 40...50km/h, odată cu creșterea vitezei de deplasare
volumul traficului scade deoarece se mărește distanța dintre autovehicule. Pentru a reflecta
aceasta dependenta a vitezei de circulație de volumul traficului, unii autori propun utilizarea unei
relații de forma :
-
& = *∙+ − / , unde A și B sunt constante.
.

Utilizarea acestei relații conduce la obținerea unei curbe N = f(v) ca cea din fig. 1.

e) Densitatea traficului rutier

Densitatea traficului rutier reprezintă numărul de autovehicule aflate în mișcare pe un km
de cale rutieră; aceasta se determina cu ajutorul relației :

3
 1 '
0= = [autovehicule/km]
∙(

unde τ [s] reprezintă intervalul de timp dintre două autovehicule succesive, p reprezintă distanța
dintre două autovehicule succesive în [m], iar este viteza medie de circulație, în [km/h].

Ținând cont de relațiile de definiție ale volumului traficului și densității traficului, se

determina relația fundamentală a traficului :
&=0 ∙
f) Probabilitatea sosirii autovehiculelor
Pentru un flux de autovehicule având un volum al traficului N, Probabilitatea P ca în
intervalul de timp t într-un anumit punct sa sosească n autovehicule este dată de distribuția
Poisson :
&∙
+ / 8∙
2= 3600 ∙ 6 7'
!
Probabilitatea ca în intervalul de timp t in punctul respectiv să nu sosească nici un
autovehicul (n = 0) este data de relația:
8∙
2( ) = 6 7'
2. Desfășurarea lucrării
În cadrul lucrării se vor determina mărimile caracteristice ale traficului rutier, menționate
anterior. Măsurătorile se vor desfășura pe un tronson de 100 m căii rutiere “Bd. Dimitrie
Mangeron “; lungimea tronsonului va fi determinată cu ajutorul ruletei de 50 m.
Pentru determinarea mărimilor caracteristice se vor amplasa grupe de observație la cele două
capete ale tronsonului, care vor măsura timpul necesar unui autovehicul pentru parcurgerea
respectivului tronson. Observațiile se vor desfășura în doua reprize a câte 15 min fiecare.
Datorita traficului relativ intens de pe această arteră de circulație, este de așteptat ca
determinarea timpilor să nu se poată efectua pentru fiecare autovehicul care intră pe tronson; ca
urmare, măsurătorile se vor efectua ținând cont de următoarele:
• Determinarea timpului se face pentru autovehiculul care pătrunde pe tronsonul după ce
autovehiculul pentru care s-a făcut precedenta măsurătoare a părăsit tronsonul (ce asigură
astfel un interval de timp necesar pentru notarea rezultatelor și aducerea la zero a
cronometrului) ;
• Pentru determinarea volumului traficului, un observator separat va măsura toate
autovehiculele care, în intervalul de timp 15 min, pătrund pe tronsonul pe care se
desfășoară încercările; acesta va nota și categoria din care face parte autovehiculul :
a. Autoturism ;
b. Autoutilitară ;
c. Autocamion ;
d. Motocicletă ;

4
 • Determinarea volumului de trafic se va face cu ajutorul noțiunii de “autovehicul
echivalent “, folosindu-se datele din tabelul 1

Tabelul 1
Determinarea numărului de autovehicule echivalente
Categoria Nr. de autovehicule echivalente, <=
a 1
b 1
c 2
d 0,5

Volumul traficului se va determina cu relația :

&= : ∙ 4

Folosindu-se rezultatele măsurătorilor de definiție ale mărimilor caracteristice ale

traficului rutier, se va completa tabelul 2. Deoarece măsurătorile se vor desfășura în două reprize
a câte 15 min, în final se vor calcula valorile medii pentru cele doua măsurători.

Intervalul i N p Τ k
orar [s] [m/s] [km/h] [km/h] [min/km] [auto/h] [m] [s] [auto/km]
1 - - - - - - -
2 - - - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - -
n=
1 - - - - - - -
2 - - - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - -
n=
Valori medii

Note:
• Lungimea tronsonului d = 100 m;
• Volumul traficului N se determina prin măsurători separate, cu utilizarea numărului de
autovehicule echivalente.

5
 Cunoscându-se lățimea de circulație și viteza medie de deplasare a unui pieton ( = 4,5
km/h), se determina timpul mediu necesar traversării arterei de circulație cu ajutorul relației
?
= 3,6 ∙ [s]
@

unde l este lățimea arterei de circulație, în [m]. În continuare, folosindu-se valoarea medie a
volumului traficului rutier determinată anterior și timpul necesar traversării arterei de circulație,
se va determina probabilitatea 2( ) ca in acest timp pe tronsonul respectiv să nu treacă nici un
autovehicul.