1 Determinarea caracteristicilor alternatorului unui autovehicul 1

1
1.1

Determinarea caracteristicilor alternatorului unui autovehicul

Introducere

Majoritatea autovehiculelor sunt echipate, pentru producerea de energie electric la bordul

acestora, cu generatoare de curent, montate n tampon cu bateria de acumulatoare. Alternatoarele
folosite conin un generator sincron de curent alternativ trifazat si punte redresoare pentru a asigura
curent continuu la borne. n cazul acestor maini electrice, reglarea tensiunii de ieire se face prin
adaptarea curentului prin nfurarea de excitaie. Reglarea tensiunii de ieire este necesar deoarece
echipamentul electric de pe autovehicule funcioneaz la tensiune constant de o anumit valoare (12
voli n cazul autoturismelor i 24 de voli n cazul autocamioanelor i autobuzelor), iar n cazul n
care aceasta nu s-ar realiza, ca urmare a domeniului foarte mare de turaii i sarcini la care generatorul
trebuie s lucreze, tensiunea de ieire ar varia ntr-un domeniu foarte larg. n lucrarea de fa, se
urmrete ridicarea caracteristicilor alternatorului, i anume: caracteristica de mers n gol,
caracteristica extern sau de sarcina i caracteristica de reglare.
1. Caracteristica de mers n gol reprezint variaia tensiunii la bornele alternatorului n funcie de
curentul prin nfurarea de excitaie pentru turaie constant i curent de sarcin nul.
2. Caracteristica extern reprezint variaia tensiunii la bornele generatorului n funcie de
curentul debitat de acesta pentru turaie i curent prin nfurarea de excitaie constante.
3. Caracteristica de reglare reprezint variaia curentului de excitaie n funcie de curentul debitat
de alternator pentru o tensiune la bornele alternatorului i turaie constante.
Determinarea caracteristicilor mai sus menionate se va face folosind standul din Figura 1.1.

1.2

Prezentarea standului experimental

Stand este alctuit dintr-un motor electric de curent continuu M, folosit pentru antrenarea
alternatorului GS prin intermediul cuplajului C. Motorul electric de curent continuu este alimentat cu
curent de la o surs reglabil S1 , avnd astfel posibilitatea reglrii turaiei. Excitaia alternatorului este
alimentat de la o a doua surs reglabil de curent continuu S2, putnd astfel s modificm curentul
de excitaie Ie necesar pentru ridicarea caracteristicilor. Monitorizarea curentului prin nfurarea de
excitaie se face cu ajutorul ampermetrului legat n serie cu aceasta, iar tensiunea la bornele nfurrii
se determin cu ajutorul voltmetrului conectat n paralel (sau se citesc direct de pe afiajul electronic
al sursei de tensiune). La bornele alternatorului este conectat un consumator rezistiv Rconsumator , care
permite modificarea ncrcrii alternatorului, respectiv asigurarea diferitelor sarcini. Monitorizarea
curentului furnizat de alternator se face cu ajutorul ampermetrului conectat n serie cu acesta, iar
tensiunea la bornele alternatorului este monitorizat cu ajutorul voltmetrului conectat n paralel.
Turaia alternatorului se va determina folosind un turometru T.
S1
T

S2

Ex

GS

Ie
V
A

Rconsumator
V
A

Figura 1.1 Stand experimental pentru testarea alternatoarelor

1.3

Mersul lucrrii
1. Identificarea elementelor standului

1 Determinarea caracteristicilor alternatorului unui autovehicul 2

2. Realizarea montajului
3. Ridicarea caracteristicii de mers n gol
Pentru ridicarea acestei caracteristici se deconecteaz consumatorul de la bornele alternatorului
astfel ca, pe toat durata ncercrilor, curentul furnizat de maina electric s fie nul. Folosind
poteniometrele de pe sursa de alimentare a motorului, se regleaz tensiunea i implicit turaia
acestuia. Se aduce motorul la turaia dorit, valoarea acesteia fiind citit de pe ecranul turometrului.
Cu ajutorul celei de a doua surse de alimentare, se asigur diferite nivele pentru curentul de excitaie.
Pentru fiecare valoare a curentului de excitaie, se msoar tensiunea la bornele alternatorului.
Valorile nregistrate vor fi scrise ntr-un tabel de forma:
Caracteristica de mers n gol (I=0, n=ct)
n
Ie
[rot/min]
[A]

Nr. crt.

Ue
[V]

U
[V]

1
2
3
Se vor face astfel de nregistrri pentru cel puin 8 valori ale curentului de excitaie variaia
acestuia fiind cresctoare dup care se va mai face un set de msurtori pentru o variaie
descresctoare a curentului de excitaie.
Se va reprezenta grafic variaia tensiunii la bornele alternatorului n funcie de curentul de
excitaie.
4. Ridicarea caracteristicii externe
Pentru ridicarea caracteristicii externe, se conecteaz consumatorul rezistiv la bornele
alternatorului, se regleaz turaia i curentul prin nfurarea de excitaie, dup care se fac o serie de
nregistrri ale tensiunii U i curentului I, furnizate de ctre alternator. Trebuie avut grij ca, la fiecare
modificare a ncrcrii alternatorului, s se fac ajustrile necesare, astfel nct s meninem constante
turaia i curentul prin nfurarea de excitaie. Se vor face astfel de msurtori pentru diferite turaii i
diferite valori ale curentului de excitaie. Valorile msurate vor fi trecute ntr-un tabel de forma:

Nr.
crt.
1
2
3

n
[rot/min]

Caracteristica extern (Ie=ct, n=ct)

Ie
Ue
[A]
[V]

U
[V]

I
[A]

Se va reprezenta grafic variaia tensiunii la bornele alternatorului n funcie de curentul furnizat

de acesta, avnd ca parametri curentul prin nfurarea de excitaie i turaia.
4. Ridicarea caracteristicii de reglare
Pentru ridicarea caracteristicii de reglare, consumatorul trebuie s fie conectat la bornele
alternatorului. Se aduce alternatorul la o anumit turaie, dup care se modific treptat ncrcarea
alternatorului, se regleaz de asemenea curentul prin nfurarea de excitaie, astfel nct, la bornele
alternatorului, s avem o tensiune constant i egal cu cea necesar pe autovehicul. Se vor nregistra
valorile curentului debitat de maina electric i ale curentului din nfurarea de excitaie. Valorile
msurate vor fi centralizate ntr-un tabel de forma:

Nr. crt.

Caracteristica de reglare (U=ct, n=ct)

Ie
Ue

1 Determinarea caracteristicilor alternatorului unui autovehicul 3

[rot/min]

[A]

[V]

[A]

1
2
3
Se va reprezenta grafic variaia curentului de excitaie n funcie de curentul debitat de alternator
avnd turaia i tensiunea ca parametri.

1.4

Discuii
Analizai i comentai rezultatele obinute

Rspundei la urmtoarele ntrebri

De ce tensiunea la bornele alternatorului este diferita de zero in cazul in care curentul de excitaie
este zero?
Cum variaz tensiunea la mers in gol in funcie de turaie?
Exista o valoare limita a tensiunii la mers in gol? Cum variaz aceasta cu turaia?
Cum variaz tensiunea la borne (la mersul in sarcina) cu turaia? Dar cu curentul de excitaie?

4 Relee regulatoare de tensiune. 4

2
2.1

Relee regulatoare de tensiune.

Introducere

Funcionarea generatorului (dinam sau alternator) n tampon cu bateria de acumulatoare i cu

consumatorii din instalaia electric a autovehiculelor impune respectarea unor condiii:
- asigurarea unei tensiuni constante;
- limitarea creterii curenilor peste o valoare limit;
- asigurarea conectrii/deconectrii automate a generatorului de la baterie (n cazul dinamului).
1. Tensiunea debitat de generator depinde de turaie (variabil n limite largi, conform regimului
de funcionare al motorului cu ardere intern) i de sarcin (numrul i puterea consumatorilor
alimentai la un moment dat).
n scopul asigurrii unei tensiuni constante, se impune utilizarea unui dispozitiv regulator al
tensiunii debitate de generator
2. Limitarea curentului debitat de generator este necesar pentru protejarea generatorului contra
distrugerii prin cureni de suprasarcin datorit puterii nsumate a consumatorilor, atunci cnd ea
depete puterea maxim a generatorului. Uzual, alternatoarele obinuite (500-700W) au
proprietatea de autolimitare a curentului prin construcie (datorit saturaiei magnetice), caracteristica
I = f(n)u=ct. are palier la Imax. n concluzie, dispozitivele limitatoare de curent sunt necesare numai la
alternatoarele de putere mare.
3. Conectarea /deconectarea automat a generatorului de la baterie este necesar numai la
generatoarele de tip dinam: n staionare, bateria s-ar putea descrca pe nfurarea indus a dinamului,
rezultnd necesitatea releului conjunctor-disjunctor, care asigur cuplarea generatorului la bornele
bateriei cnd Ugen>UBA i invers.
La generatoarele tip alternator, datorit punii redresoare cu diode, circulaia curentului de la
bateria de acumulatoare spre indus este imposibil, indiferent de nivelul tensiunilor U gen. , UBA, astfel
c nu este necesar releu conjunctor disjunctor dect cel mult pentru deconectarea circuitului de
excitaie.
n concluzie, releele regulatoare pentru alternatoare sunt mai simple dect cele pentru dinam:
ele conin de obicei numai elemente regulatoare de tensiune, n schimb condiiile de funcionare ale
acestora sunt mai grele (circuitul de excitaie al alternatorului este mai inductiv dect cel al unui
dinam).

U
Iex

Fm

Rb

Fm

Fe

2.1.1 Relee regulatoare de tensiune

Releele regulatoare de tensiune utilizate n sistemele de alimentare cu energie electric pentru
autovehicule sunt cele de tip releu electromagnetic cu contacte vibratoare (pe cale de dispariie)
Figura 2.1 si cele electronice Figura 2.3..

Figura 2.1, Releu regulator de tensiune electromagnetic

4 Relee regulatoare de tensiune. 5

D+
U
R1

R5
R3

D1

DZ
T1
T2

RCT
R4

Ex

DF

R2

Iex
R6

D2
D2

Figura 2.2, Releu regulator de tensiune electronic

2.2

Descrierea aparaturii

Standul folosit pentru caracterizarea releelor regulatoare de tensiune(Figura 2.3) se compune

dintr-o sursa de reglabila de curent continuu S1de la care se alimenteaz nfurarea de excitaie a
unui alternator prin intermediul unui releu regulator de tensiune RRT. Pentru monitorizarea, curenilor
si tensiunilor din circuit, se folosesc ampermetrele A si voltmetrele V.

Figura 2.3, Stand experimental pentru studiul releelor regulatoare de tensiune folosite pentru alternatoare

2.3

Mersul lucrrii
1. Identificai elementele standului inclusiv cele din interiorul RRT
2. Realizai montajul din Figura 2.3
3. Msurai tensiunea si curentul de alimentare respectiv de excitaie pentru diferite valori ale
tensiunii de alimentare(intre 11-15 V) in sens cresctor iar apoi in sens descresctor.
4. Modificai tensiunea arcului lamelar din cadrul RRT electromagnetic si refacei punctul 3.
5. Refacei punctul 2 si 3 pentru RRT electronic
Toate msurtorile vor fi trecute ntr-un tabel de forma:
Nr. crt.

Ie
[A]

Ue
[V]

U
[V]

I
[A]

P
[W]

1
2
3
Reprezentai grafic tensiunea sau curentul de excitaie in funcie de tensiunea sau curentul de
alimentare
Calculai puterea disipata de RRT cu formula:

2.4

Analiza rezultatelor
Analizai i comentai rezultatele obinute.
Rspundei la urmtoarele ntrebri
Care releu este mai bun din punct de vedere al consumului de energie?

3 Sistemul de aprindere cu ruptor distribuitor 6

Sistemul de aprindere cu ruptor distribuitor

3.1

Introducere

Sistemul electric de aprindere cu ruptor este acela la care comanda bobinei de inducie, respectiv
a momentului n care trebuie s se genereze scnteia, este realizat mecanic cu ajutorul unui contact
acionat mecanic de ctre motorul cu ardere intern. Schema de principiu a unui astfel de sistem este
prezentata in figura

a, Vedere de ansamblu (http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/MOTORUL-CU-ARDERE-INTERN82391320.php)

b, Schema electrica de principiu

Figura 3.1, Sistemul electric de aprindere cu ruptor distribuitor

3.2

Prezentarea echipamentelor

Studiul funcionarii sistemului de aprindere cu ruptor distribuitor se va face folosind standul din
Figura 3.2. Standul se compune dintr-un sistem de aprindere ce echipeaz autovehiculele DACIA1300
format dintr-o bobina de inducie BI, un distribuitor D, condensatorul C2 conectat in paralel cu
contactul ruptor situat in corpul distribuitorului fisele F si bujia Bj. Sistemul de aprindere este pus in
micare cu ajutorul motorului de curent continuu M alimentat de la sursa de curent reglabila S1.Prin
modificarea tensiunii de alimentare a motorului se poate modifica turaia motorului si implicit cea a
sistemului de aprindere. Alimentarea sistemului de aprindere se face de la o sursa de curent reglabila
S2. Variaia curentului din circuitul primar este monitorizata cu ajutorul osciloscopului O1. In acest
scop in circuitul primar al sistemului de distribuie s-a inserat o rezistenta de sunt Rs. Caderea de
tensiune pe rezistenta de sunt este proporional cu curentul prin aceasta.

3 Sistemul de aprindere cu ruptor distribuitor 7

O1
C2
S1
T
D

BI

S2

Rs
F
F
O2

Bj

Figura 3.2, Stand experimental pentru studiul sistemului de aprindere

3.3

Mersul lucrrii
1. Se identific elementele componente ale sistemului de aprindere.
2. Se msoar rezistenta electrica a rezistentei de sunt. Se monteaz echipamentul de msur .
3. Se vizualizeaz variaiei curentului in circuitul primar,
4. Se determina curentul de rupere (pentru diferite valori ale tensiunii de alimentare respectiv
turaii) (curentul de rupere reprezint curentul din circuitul primar in momentul deschiderii
contactului ruptor)
5. Se vizualizeaz variaia curentului in circuit primar pentru cazul cu condensator si fr
6. Se vizualizeaz intensitatea scnteilor intre contactele ruptorului respectiv intre electrozii
bujiei pentru cazul cu condensator si fr.
Nr. crt.
Imax
n
Ualimentare
[A]
[rot/min]
[V]
1
2
3

3.4

Analiza rezultatelor
Analizai i comentai rezultatele obinute.

Rspundei la urmtoarele ntrebri

Ce rol are capsula vacumatic de pe corpul distribuitorului?
Cum influeneaz capsula vacumatic contactul ruptor? Facei o schema de principiu a
mecanismului.
Ce rol au contragreutile mobile din interiorul distribuitorului?
Ce rol are contactul cu platini (ruptorul)?
Cnd se genereaz scnteia atunci cnd se deschide contactul ruptor sau atunci cnd se nchide?
Cum este intensitatea scnteii intre contactele ruptorului atunci cnd nu avem condensator montat
in paralel cu contactul ruptor?

4 Senzori auto, Caracteristici. 8

Senzori auto, Caracteristici.

4.1

Introducere

Sistemele moderne utilizate pentru controlul autovehiculelor rutiere si a subsistemelor acestora au

la baza senzori, elemente de acionare si microcontrolere. In lucrarea de fata ne vom concentra atenia
asupra sistemului de control al motorului cu ardere interna si in special asupra unor senzori folosii in
acest scop.
Senzorii utilizai pentru controlul motorului sunt variai din punct de vedere al principiului lor de
funcionare si al parametrilor pe care ii monitorizeaz, ca urmare ei pot fi clasificai dup mai multe
criterii si anume:
Dup mrimea fizica monitorizata avem senzori:
1. de presiune (presiunea aerului in galeria de admisie, presiunea uleiului in motor, presiunea
barometrica, presiunea combustibilului in rampa comuna....)
2. de temperatura (temperatura aerului la intrare in motor, temperatura uleiului, temperatura
lichidului de rcire,....)
3. de poziie (poziia arborelui cotit, poziia axului cu came, poziia pedalei de acceleraie...)
4. de debit (debitul de aer care intra in motor....)
5. etc
Dup principiul de funcionare:
6. Rezistivi (de temperatura, de poziie, presiune)
7. Inductivi (de proximitate)
8. Capacitivi (greutatea oferului si poziia in scaun)
9. Generatori de tensiunea (poziia arborelui cotit, sonda lambda)
10. De tip Hall (poziia arborelui cotit)
In lucrarea de fata vom analiza semnalele generate de diferite tipuri de senzori dintre care:senzor
inductiv pentru determinarea poziiei arborelui cotit, senzor de presiune pentru determinarea presiunii
din galeria de admisie, senzor de temperatura lichid de rcire, senzor de poziie pentru determinarea
poziiei pedalei de acceleraie

4.2

Prezentarea echipamentelor

Pentru realizarea msurtorilor se vor folosi senzorii enumerai mai sus, o sursa reglabila de
curent continuu, un osciloscop, si un multimetru. Schemele de conectare a senzorilor la sursa de
tensiune respectiv aparatele de msura nsoesc standul

Mersul lucrrii

4.3

nainte de nceperea propriu zisa a msurtorilor, identificai locul in care sunt montai senzorii
pe motoarele din cadrul laboratorului.
4.3.1
1.
2.
3.
4.
5.

Analiza semnalului generat de senzorul inductiv utilizat pentru determinarea poziiei

arborelui cotit
Identificai elementele standului
Folosind sursa reglabila de curent ajustai turaia motorului, pe care este montata roata dinat
care funcioneaz in tandem cu senzorul
Analizai semnalul pe osciloscop (amplitudinea semnalului, frecventa si alura semnalului)
Calculai turaia motorului pe baza semnalului analizat
Refacei punctul 3 si 4 dup ce ai modificat in prealabil turaia motorului

Rspundei la urmtoarele ntrebri

Amplitudinea semnalului generat de senzor se modifica cu turaia? Cum?
Frecventa semnalului se modifica cu turaia? Cum?

4 Senzori auto, Caracteristici. 9

4.3.2
1.
2.
3.

Analiza semnalului generat de senzorul de presiune

Identificai senzorul si modul de conectare al acestuia
Realizai montajul conform schemei senzorului
Facei cteva msurtori

Rspundei la urmtoarele ntrebri:

Cum este tensiunea maxima si minima generate de senzor comparativ cu tensiunea de
alimentare?
4.3.3
4.
5.
6.

Analiza semnalului generat de senzorul de poziie al pedalei de acceleraie

Identificai senzorul si modul de conectare al acestuia
Realizai montajul conform schemei senzorului
Facei cteva msurtori

Rspundei la urmtoarele ntrebri:

Cum este tensiunea maxima si minima generate de senzor comparativ cu tensiunea de
alimentare?
4.3.4 Calibrarea unui senzor de temperatur
7. Identificai senzorul si modul de conectare al acestuia
8. Realizai montajul conform schemei senzorului
9. Introducei senzorul mpreuna cu un termometru etalon intr-o baie termostatat
10. Cretei progresiv temperatura in baia termostatat
11. Notai periodic intr-un tabel rezistenta senzorului si temperatura msurat cu termometrul
etalon
12. Reprezentai grafic variaia rezistentei in funcie de temperatur
13. Determinai parametri unei funcii care aproximeaz cel mai bine punctele msurate
Rspundei la urmtoarele ntrebri:
Cum variaz rezistenta senzorului?
Ce tip de funcie aproximeaz cel mai bine graficul obinut?
Care sunt coeficienii funciei obinute?

5 Calibrarea unui injector de benzin 10

5
5.1

Calibrarea unui injector de benzin

Introducere

Injectoarele folosite in cadrul motoarelor cu aprindere prin scnteie sunt comandate, prin
intermediul unui releu electronic, de ctre unitatea de comand a motorului. Injectoarele sunt, de fapt,
nite supape acionate electromagnetic. nchiderea i deschiderea acestora se face prin alimentarea cu
energie electric a electromagnetului. Injectorul este normal nchis, el se deschide atunci cnd este
alimentat cu curent.
Doza ce trebuie injectat depinde de regimul de funcionare al motorului (turaie i sarcin), astfel
nct s se obin un amestec stoichiometric, motorul funcionnd cu un coeficient al excesului de aer
unitar. n aceste condiii, cantitatea de benzin injectat trebuie adaptat regimului de funcionare.
Prin modificarea timpului de injecie (timpul cit injectorul este alimentat cu curent), se asigur
cantitile de combustibil necesare funcionrii corecte a motorului. n lucrarea de fa se va ridica
caracteristic a unui injector, aceasta fiind necesar programului de comand.

5.2

Prezentarea standului experimental

n lucrare se urmrete stabilirea corelaiei dintre timpul de injecie i masa injectat, n condiii
de funcionare pe stand. n acest scop, s-a realizat un banc experimental, prezentat n Figura 5.1.
Standul se compune dintr-un injector 7, fixat deasupra unei eprubete gradate, pentru colectarea
combustibilului i pentru msurarea cantitii injectate. Pentru comanda injectorului, se folosete o
plac de dezvoltare echipat cu un microcontroler NEC 3, iar comanda se face prin intermediul unui
releu electronic 1, care asigur alimentarea injectorului cu tensiune de la sursa de alimentare 5.
Alimentarea cu combustibil se face din rezervorul 6, combustibilul fiind circulat cu ajutorul pompei 4,
iar reglarea presiunii de injecie se realizeaz cu ajutorul regulatorului 2, surplusul de combustibil
ntorcndu-se n rezervor.
Msurarea unei singure doze de combustibil este relativ greu de realizat. n consecin,
microcontrolerul a fost programat s asigure injecia unui numr reglabil de doze, permind totodat
reglarea timpului de injecie prin intermediul butoanele de control ale microcontrolerului, timpul de
injecie cit si numrul de doze fiind afiat pe ecranul microcontrolerului (numrul de doze este afiat
pe ecranul microcontrolerului fr unitate de msura, iar timpul de injecie cu unitatea de msur
aferenta, ms). Dup acumularea cantitii de combustibil, acesta poate fi msurat n vasul gradat i, n
funcie de numrul de doze comandate de microcontroler, se poate stabili doza corespunztoare unei
singure injecii.

5 Calibrarea unui injector de benzin 11

1
2
7
3

4
8
5
6

Figura 5.1, Stand de calibrare a unui injector (ridicarea curbei de variaie a masei injectate versus timp de injecie)

5.3

Mersul lucrrii

1. Identificarea elementelor standului

2. Realizarea schemei releului electronic de comand a injectorului
3. Determinarea caracteristicii mc=f(ti)
n acest scop, se pornete i se regleaz sursa de alimentare a injectorului la valoarea de tensiune
dorit, se pornete pompa de alimentare, se regleaz timpul de injecie dorit, folosind butoanele UP
i DOWN, iar numrul de cicluri folosind butoanele LEFT si RIGHT, dup care se comand
nceperea setului de injecii, folosind butonul SELECT. Se determin cantitatea de benzin
colectat n eprubeta gradat, dup care se regleaz un alt timp de injecie i se repet msurtoarea.
Msurtorile se vor repeta pentru mai multe valori ale tensiunii de alimentare a injectorului, respectiv
a pompei de alimentare cu combustibil. Pe toat durata msurtorilor, se va nregistra i temperatura
combustibilului din rezervor. Toate valorile prestabilite sau msurate vor fi trecute ntr-un tabel de
forma:
Nr.
crt.

Numr de
injecii
comandat
Ninj
[-]

Durata
unei
injecii
Ti
[ms]

Tensiunea
de
alimentare a
injectorului
Uinj
[V]

Tensiunea
de
alimentare
a pompei
de benzina
Up
[V]

Volumul de
combustibil
colectat
Vcomb
[dm3]

Volumul de
combustibil
per injecie
V1comb
[dm3]

Masa de
combustibil
per injecie
m1comb
[g]

Temperatura
combustibilului
n rezervor
Tcomb
[oC]

1
2
...

Cantitatea de combustibil pentru o singur injecie se determin folosind formula:

V1comb[dm3]=Vcomb[dm3]/Ninj

5.3.1

5 Calibrarea unui injector de benzin 12

iar masa de combustibil este dat de relaia:

m1comb[g]=V1comb[dm3] comb[g/dm3]

5.3.2

unde comb este densitatea combustibilului.

4. Se reprezint grafic variaia masei de combustibil injectate n funcie de timpul de injecie,
avnd tensiunea de alimentare a injectorului si a pompei ca parametri.
5. Se elaboreaz un algoritm de calcul al timpului de injecie, ce poate fi implementat pe o
unitate de comand.

5.4

Discuii
Analizai i comentai rezultatele obinute.

Rspundei la urmtoarele ntrebri

Cum variaz debitul de combustibil cu tensiunea de alimentare a injectorului?
Cum variaz debitul de combustibil cu tensiunea de alimentare a pompei?
Depinde debitul injectat de tensiunea de alimentare? Cum credei ca e rezolvata problema in
cazul pornirii unui motor tiut fiind faptul ca la pornire tensiunea scade foarte mult?