ECU; 8-motoras pozitionare clapeta la ralenti; 9-potentiometru; 10-supapa purjare canistra carbon; 11-canistra carbon activ; 12-sonda l ; 13-sonda Tmotor; 14 cablaje; 15-baterie; 16-contact; 17-relee protectie; 18-priza de diagnosticare;
Functionare sistemului Mono
Motronic Puterea instantanee a unui motor este dictata de masa de amestec aer-carburant introdusa in camera de ardere. Daca masa de carburant o putem controla cu suficienta precizie (cu ajutorul injectorului electromagnetic), masa de aer aspirata in motor trebuie masurata, cu aceeasi precizie, pentru a obtine un raport precis de 1 kg de benzina la 14,7 kg de aer.
Masa de aer aspirata este dozata la "cererea"
conducatorului automobilului (prin intermediul pedalei de acceleratie) de un dispozitiv similar cu cel de la baza unui carburator inversat: un ajutaj cilindric, care poate fi obturat, gradual, cu ajutorul unei clapete fluture denumita tot clapeta de acceleratie. Axul clapetei de acceleratie actioneaza, in tandem cu aceasta, un potentiometru (un dispozitiv electronic care scoate, la bornele de iesire, o tensiune proportionala cu tensiunea la bornele de intrare si cu unghiul de rasucire al axului de reglaj), care determina o valoare electrica in functie de unghiul de deschidere al clapetei.
1-sigurante fuzibile si relee de protectie; 2-captator de presiune; 3-ralenti regim ;4
captator (regulator) de presiune; 5-sonda temperatura motor; 6-contactor pedala de frina ;7-injector ;8-captator pozitie vilebrequin; 9-debitmetru de aer masic ;10 senzor pozitie pedala de acceleratie ;11-sonde temperatura aer ;12-bobina inductie 13-calculator ;14, 21-senzori ABS, ATC.
Datele provenite de la cei patru senzori sunt
preluate de calculatorul digital din unitatea electronica de comanda (ECU) si introduse intr-un model electric al motorului si tubulaturii de admisie, numit in limbajul de specialitate cartograma. O astfel de cartograma este un fel de diagrama tridimensionala (alcatuita atunci cnd se face punerea la punct a motorului pe stand), diagrama in care gasim, la intersectia intre dreapta determinata de turatie si dreapta determinata de unghiul clapetei de acceleratie, masa de aer aspirata la temperatura de 27C si la presiunea absoluta de 1 bar (valorile numerice difera de la constructor la constructor). Asupra valorii gasite in cartograma se efectueaza corectii, in functie de temperatura si de presiunea reale ale aerului aspirat.
Presupunnd ca toate componentele care au tangenta cu
benzina sunt perfect etanse ramne totusi rezervorul de carburant care trebuie sa "respire". Intr-adevar in rezervorul de carburant al unui automobil cu motor cu injectie se acumuleaza o mare cantitate de vapori de benzina, datorita faptului ca benzina este folosita la racirea motorului pompei de benzina, a bobinajului injectorului si este recirculata rapid (practic in 40 de minute benzina dintr-un rezervor de 45 de litri este recirculata in intregime). deoarece capacul (busonul) rezervorului de benzina inchide etans gura de alimentare, sarcina aerisirii rezervorului de carburant este preluata de doua dispozitive: canistra carbon (pe romneste - bidonul cu carbune) si electrovalva de purjare.