7.

Care este pasul diametral al unei infasurari trifazate, bipolare, avand q = 4 crestaturi pe pol si faza cu capatele bobinelor asezate in trei etaje? Rezolvare. La nfurrile cu capetele de bobin n trei etaje, fiecare faz ocup cte un etaj. Numrul de crestturi: Z = 2mpq = 2 !" = 2" cre#t.
Z 2" = = !2 bobine. 2 2 Z 2" = = " bobine. Numrul de bobine pe faz: $ bf = 2m 2

Numrul total de bobine: $b =

Pasul nfurrii: % = % d = 2p = 2 = !2 cre#t. &pa# diametral'. 8. Care este pasul inceputurilor de faza al unei infasurari trifazate, bipolare, avand q = 4 crestaturi pe pol si faza cu capatele bobinelor asezate in trei etaje? Pasul nceputurilor nfurrilor de faz: %f = 2q ( )*q, * = +, !, 2, , - pentru * = +: %f = . cre#t. /=!:
*=2:

2"

%f =

2 cre#t

%f = 0) cre#t

9. Care este raportul optim pentru executarea scurtarii pasului unei infasurari? De

ce se executa scurtarea pasului unei infasurari?

% = +,.2....+,. . ;y- pasul infasurarii,yd-pasul diametral %d

1curtarea pa#ului #e practic pentru reducerea armonicilor, ndeo2#ebi a armonicilor 5 i 7 din unda ten#iunii ma3netice. 10. Care este pasul diametral al unei infasurari trifazate, in doua straturi,

tetrapolare, avand q = 2 crestaturi pe pol si faza? 4ezol5are:Numrul de crestturi: Z = 2mpq = 2 22 = 2" cre#t.
Z 2" = = !2 bobine. 2 2 Z 2" = = " bobine. Numrul de bobine pe faz: $ bf = 2m 2

Numrul total de bobine: $b =

Pasul diametral al nfurrii: % d = 11. Care este pasul

Z 2" = = ). 2p 2 2

inceputurilor de faza al unei infasurari trifazate, in doua straturi, tetrapolare, avand q = 2 crestaturi pe pol si faza? Pasul nceputurilor nfurrilor de faz: %f = 2q ( )*q- * = +, !, 2, , - %f = 2q = ", pentru * = +. %f ="(!2=!),pentru *=!. %f ="(".=02,pentru *=2.

4.Caracteristica mecanica a motorului asincron. punctele definitorii pentru functionarea masinii.

eprezentati pe caracteristica

n+2turatia core#punzatoare mer#ului in 3ol idealn$2cuplul nominal 6ma7&6*'2cuplul ma7im #au cuplul critic 6p2cuplul de pornire 6a#ina functioneaza #tabil pe portiunea n+2n*

Caracteristica mecanic reprezint dependena turaiei de cuplu, n = f !". !.Caracteristica cuplu"alunecare la motorul asincron. eprezentati pe caracteristica punctele definitorii pentru functionarea masinii.

punctul P, corespunztor pornirii, caracterizat prin alunecarea s = #, deci n = $ i cuplul de pornire !p, punctul critic de funcionare, %, core#punztor alunecrii sm &numit i alunecare critic' i cuplului ma7im, !ma& punctul nominal de funcionare, N, caracterizat prin alunecarea nominal, sn i cuplul nominal, !n punctul corespunztor mersului n 'ol ideal, caracterizat prin s = $, deci n = n# i ! = $.

"

1. Definitia alunecarii.

e#imurile de functionare ale masinii asincrone si valorile alunecarii caracteristice re#imurilor respective. 6icarea relati5 a rotorului fa8 de cmpul n5rtitor e#te de#cri# de mrimea numit alunecare, s, definit a#tfel: 9 9 n! n #= ! = . 9! n! )enerator 2: (: 2 ( 2 ( + + n! n! ( ( ,otor ( ( !! + + ( 2 $r*n+ ( 2 (: #

2: n

$i#. %.&. e#imurile de func'ionare a ma(inii asincrone.

#&2:,+'2re3im de 3enerator- #;+,!<2re3im motor- #&!, +:'2re3 frana

24. Care este pasul scurtat optim al unei infasurari trifazate avand q=2? =e e7emplu, pentru ( = ) i m = *, pa#ul diametral e#te +d = m( = ,- prin ale3erea pa#ului bobinelor + = 5, rezult un raport +-+d fa5orabil:
% 0 = = +,. %d )

2!. Care este avantajul infasurarilor repartizate, la masinile asincrone? >nfurarea de faz, realizat cu dou #au mai multe bobine pe perec?ea de poli i aezate n cre#tturi alturate, e#te numit nfurare repartizat. &4. De ce rotorul masinii de c.c. se executa din tole, iar polii principali se pot executa si din otel masiv? 6iezul feroma3netic al polilor inductori, confec8ionat din tole, #e e7ecut uor i prezint a5antaje n func8ionare, prin faptul c pierderile #uplimentare de #uprafa8, datorit pul#a8iilor cmpului ma3netic, #unt mai redu#e dect n cazul folo#irii pie#elor polare ma#i5e. &!. Care este rolul polilor auxiliari la m.c.c si cum se lea#a infasurarea acestora? La mainile de puteri mijlocii i mari ntre polii inductori #e aeaz polii de comuta8ie, denumi8i i poli au7iliari- 3ro#imea miezului polilor au7iliari e#te mai mic dect la polii principali. @olii au7iliari #e realizeaz, de a#emenea, din o8el ma#i5 #au din tole. @e miezul lor #unt aezate bobine realizate cu conductor de cupru izolat- bobinele #unt conectate n #erie, a#tfel nct polii de comuta8ie # formeze, de a#emenea, un #i#tem ?eteropolar. 12. Care este scopul incercarii de mers in #ol a masinii asincrone? 1copul incercarii in 3ol e#te de a #e determina @Ae.@uterea ab#orbita de ma#ina de la retea in re3im de functionare in 3ol,practic compen#eaza pierderile in miezul feroma3netic @ Ae #i pierderile de frecare #i 5entilatie.

!2.& La func8ionarea n 3ol a mainii a#incrone, puterea primar, P#$, ab#orbit de acea#ta de la re8eaua de alimentare, #e tran#form n pierderi n nfurarea primar, P.#$, pierderi n miezul feroma3netic, P/e, i n pierderi mecanice, de frecare i de 5entila8ie, Pf,v- #e ne3lijeaz pierderile n nfurarea #ecundar.' 13. Care este scopul incercarii in scurtcircuit a masinii asincrone? @entru aducerea mainii a#incrone n ace#t re3im de func8ionare &atipic', #e #curtcircuiteaz nfurarea rotoric &n cazul mainii cu rotorul bobinat' i #e bloc?eaz rotorul &fa8 de #tator'. >ncercarea la func8ionarea n #curtcircuit #e efectueaz ntr2un inter5al de timp #curt &sub #$ s', deoarece e7i#t pericolul #upranclzirii nfurrilor. Boto2dat, ncercrile #e fac la ten#iuni mici, a#tfel nct curentul n rotorul blocat # nu depea#c 5aloarea nominal. >n con#ecin8, #e pot ne3lija pierderile n fier. 22. Clasificarea masinilor sincrone dupa forma constructiva. Domenii de aplicatie in functie de forma constructiva. =up forma inductorului, #e deo#ebe#c: maini cu poli ne0cai, utilizate n #pecial la tura8ii mari & +++ C !+.+++ rotDmin' i maini cu poli apareni, folo#ite la tura8ii mici &de obicei #ub !0++ rotDmin'. Eeneratorul #incron #e mai denumete, dup felul motoru2lui de antrenare: turbo'enerator, cnd motorul e#te o turbin cu aburi #au cu 3aze, de tura8ie mare i 1idro'enerator, cnd motorul primar e#te o turbin ?idraulic. Burbo3eneratoarele #e realizeaz de obicei ca maini bipo2lare, cu poli neca8i, cu a7ul orizontal- ?idro3eneratoarele #e con#truie#c numai cu poli aparen8i i de obicei cu a7ul 5ertical. Eeneratoarele #incrone antrenate de motoare termice &mo2toare =ie#el #au turbine cu 3aze de tura8ie joa#' #e realizeaz cu poli aparen8i i cu a7ul orizontal. 6otoarele #incrone, la puteri medii i mari, #e con#truie#c de obicei cu poli aparen8i. Fompen#atoarele #incrone #e realizeaz de obicei ca ma2ini cu poli neca8i #au aparen8i, la tura8ii de !+++ rotDmin #au !0++ rotDmin.

2-. .ilantul puterilor la #eneratorul sincron. tuturor marimilor care intervin in formula. 26 = @ @!

andamentul acestuia, cu explicarea

@2

@f5

@e7

@Fu!

@Ae!

Ai3ura G.2". Hilan8ul puterilor mainii #incrone. 4andamentul 3eneratorului #incron #e e7prim prin rela8ia: @ IJ co# = 2 = , &G.GG' @! IJ co# + @f5 + @e7 + @Fu! + @Ae!
" " " " " " " " U i I sunt mrimile de faz P1-puterea absorbita la ax Pex-puterea mecanica preluata de excitatoare P-puterea electromagnetica ce se transmite de la rotor la stator Pfv-pierderile mecanice de frecare si ventilatie Pcu1-pierderile in infasurarile statorului pierderi prin efect !oule" P#e $pierderi prin curenti tur%inonari si &isterezis P' $puterea utila

21. /rocedurile care trebuie respectate la conectarea #eneratorului sincron la retea.

0numerati conditiile necesare conectarii. Fonectarea unui 3enerator la barele unei re8ele, fr a per2turba func8ionarea #i#temului i a pune n pericol 3eneratorul, #e poate face numai dac #unt ndeplinite condi8iile de #incroni2zare. Kce#te condi8ii decur3 din nece#itatea ca, n momentul cuplrii, # e7i#te e3alitate ntre 5alorile in#tantanee ale ten#i2unii electromotoare de mer# n 3ol a 3eneratorului ce urmeaz a fi cuplat i ten#iunii barelor la care #e face conectarea i impun #ati#facerea #imultan a urmtoarelor deziderate: a. aceeai 5aloare efecti5 a ten#iunilor ambelor #i#temeb. aceeai frec5en8c. aceeai succesiune a fazelor inexisten(a unui defaza) *ntre cele doua mrimi".

2" !etode de sincronizare fin. !. Metoda voltmetrului zero

2. Metoda sincronoscopului cu lmpi . Metoda sincronoscopului cu c!mp nv!rtitor "#Metoda autosincronizarii.