2.

Proiectarea celui de-al doilea reazem al surubului

Cel de-al doilea reazem al surubului principal la cricul simplu este un lagar axial. Lagarele axiale sunt: a) cu alunecare plana b) cu rostogolire ( rulment axial ) Solicitarea care se are in vederea la proiectarea unui lagar axial cu alunecare in conditiile concrete de functionare din sistemele analizate este presiunea de contact. Valorile presiunii admisibile se aleg astfel incat sa se evite griparea si sa se asigure o durabilitate ridicata. adm=20-40 M a pentru otel!fonta sau otel!otel cu ungere si viteze mici de alunecare.Valorile mici asigura o durabilitate mai mare. Solutia din figura de mai "os prezinta rezemarea pe lagar axial de alunecare a cupei cricului.

entru varianta din figura se alege dc #apoi se estimeaza tesiturile rezultand dc$

% Se adopta dc=20 mm si d c = 24 mm

Se determina &c minim necesar din solicitarea de contact'

Anec =

F %2 Dc d c%2 ) = ( ) ( 4 as

Dc% =*+mm &c=40mm Se estimeaza momentul de frecare din lagarul axial Mf M4( D %* d c%* ( M f = F c * Dc%2 d c%2 =0#00,0#0( =0#0(

Definitivarea constructiva si verificarea finala a surubului principal Se alege dega"area standardzata pentu dimensiunea de filet care se foloseste'

-naltimea piulitei ' H p = z p + f 2 unde z . nr. de spire in contact ) p - pasul)

Se verifica la solicitarea compusa sectiunea slabita din dreptul dega"arii. Solicitarile sunt' compresiune' =
F A

/=

d 2 0 4

rasucire'

M (2 W p

d * 0 W = p (0

unde ' - solicitarea la rasucire 1p - momentul polar

ec2=

2 + 4 2 a

a=(00 M a &eci# ec23a S4 V45-6-7/. 8ungimea partii filetate este'

L f = H + z p = 400 + 9 4 = 420mm
entru limitarea cursei surubului se foloseste o saiba cu gaura tesita# fixata printr-un surub cu cap inecat crestat S:/S 29;(-+0 <fig./= M0 cu l=(2..,0mm. entru prelucrarea surubului pe strung este necesara centrarea acestuia pe varful papusii mobile# intrucat in aceeasi zona se monteaza si surubul de limitare a cursei# se va folosi o gaura de centrare filetata cu con de protectie M0 comform S:/S ,(+,-;, <fig.>= cu urmatoarele caracteristici' d(=9mm) &(=0.4mm) &2=+.0mm) &*=(0.9mm) l(=(0mrn) l2=2(mm) l*=9mm) l4=2.,mm) l9=0.4mm.

Cap. 3 Proiectarea Piulitei

3.1 Alegerea materialului pentru piulita iulita datorita cerintelor resistentei la uzare# se poate reliza din materiale antifrictiune<bronzuri cu staniu 7uSn(2# la viteze mari ) fontele rezistente la uzare= din fonte sau oteluri uzuale. iulitele de dimensiuni mari care lucreaza la sarcini si viteze mari# se realizeaza cu captuseala din bronz turnat pe corpul din fonta sau otel. iuli?a se executa din font@ cenuAie cu grafit lamelar' C3!! "#A"$%&-&2 cu urmatoarele caracteristici ' - rezisten?a de rupere la trac?iune r = *00N ! mm2 <minim=) - rezisten?a la Bncovoiere i = 4;0 N ! mm 2 <minim=)

3.2 'iametrul exterior al piulitiei

at = r **0 = = 0;.2 Cr 9

Amin =

2 F 24000 2 < De D4 == C = = *9;.(4 4 at 0;.2

4 FC 2 + D4 = at 4 C 24000 + *0#92 = *;.2(9mm 0;.2

(
De min =

(
'e ) 3& mm * Valoarea corectata a diametrului pentru considerarea tesiturilor este'
'e+ ) ,! mm

3.3 Calculul inaltimii piulitei si a gulerului piulitei

&iametrul gulerului se poate dimensiona pe baza solicitarii de contact dintre piulita si corp.Suprafata inelara de contact este solicitata la strivire.

2 C A min = < 'e '2 4= = 4 as

as =&!-12! .pa
% &g =

min

4F + D% 2 e as

& % g =44mm Valoarea corectata a diametrului pentru considerarea tesiturilor este' &g=40mm 3.,.Calculul inaltimii piulitei si al gulerului piulitei

Dulerul piulitei este solicitat la incovoiere. solicitarilor spirei filetului se poate scrie'

e baza acestei solicitari se poate

determina inaltimea gulerului 2g. Etilizand un model fizic similar celui de la studiul

D De F g r &e 2g # unde ai = ) pentru font@ cr 9 . 4 1min = = cr 0 ai 4;0 ai = = +4M a ) 9 0 6<&g-&e= #Bnlocuind se ob?ine' 2 gmin = 4 &e ai
2

.Se alege 2 g = (0mm .

2.$. Proiectarea sistemului de blocare al piuli/ei -n sistemul cu piulita nerotitoare# actionarea se face prin surub care are o miscare de rotatie.Momentul de insurubare M(2 tinde sa roteasca piulita dar opunandu-se frecarea dintre piulita si corp.72iar daca frecarea este suficienta pentu siguranta se pot folosi sisteme de blocare prin forma. Momentul de frecare intre corp si piulita'

M f = F R0

= 0.0, 0.(

M(2 =

Fmm)

Mf 3M(2 Fu se produce blocarea piulitei Se va folosi un a"usta" intermediar G;!H0 intre piulita si corp. -n acest caz vom utiliza un stift filetat cu cep M0 # conform S:/S 4,0;-0+ cu dimensiunile' d4=4.9mm) 7*=*.9mm) n=(mm ) t=2mm) c(=(.9mm) r=0.4mm) l=,mm.

CAP. , Proiectarea sistemului de actionare

,.1 Alegerea sistemului de actionare(conceptia)
/ctionarea se va face prin elementul care executa miscarea de rotatie. /ceasta actionare poate fi privita ca o introducere de energie in sistem-energie necesara invingerii rezistentelor in cupla surub-piulita si in cel de-al doilea reazem. 7orespunzator acestor rezistente# in diagrame de eforturi s-a folosit pentru momentul rezistent total notatia -Mtot.

/legerea sistemului de actionare

/legerea sistemului de actionare corespunde fazei de proiectare calitativa la nivelul acestui subansamblu. -n cazul de fata# actionarea se va face prin intermediul unei parg2ii simple.

roiectarea la scara a sistemului de actionare

6igura prezinta principalele elemente dimensionale implicate. Se determina raza 5a# la care trebuie aplicata forta muncitorului 6m. 6orta dezvoltata de un muncitor variaza in functie de conditia fizica# pozitia fata de dispozitiv si altele. -n general se recomanda valori <(00 - (90= F. entru dispozitivele folosite foarte frecvent actionarea trebuie sa fie facuta cu forte mult mai mici <cat se poate de mici=. Alegem Fm = 100 N Mtot = M2( I M4(= 0442+.+4 I*+20= 0,*4+.+4 Fmm M2( = M-2 = 0442+.+4 Fmm) M4( =Mf= *+20 Fmm)

ig. 0

$.2 Actioarea cu parg1ie simpla

m 2 3orta

muncitorului (1!!-1$!) Aleg 1$!

M 0,*4+.+4 Ra = tot = = 499.00 Fm (90

LC = Ra

Dc 2

&7=*2 mm

LC = (00

*2 = ,4 mm 2

,4 = ,400 Fmm M i = (00

.aterialul 3olosit pentru parg1ie 4a 3i 5L $5 "#A" $!!62-&t!

a = 2;0 c = = (*9 .Pa 2 Cc

Cc) 2-3 Aleg 2

c ) 27!-20! Aleg 27! r ) ,0! -%1! Aleg ,0! a ) 13$ .pa dp 2 diametrul parg1iei
dp * *2 M tot * *2 0,*4+.+4 = =(;.2; d p = (,mm a (*9

8eri3icarea la inco4oiere:

M tot 0,*4+.+4 = = ((+.*;; a * d * (, p *2 *2 Ade4arat

i =

% &iametrul gaurii se poate lua ' d p = d p + <0.9...(=mm

mm arg2ia va fi executata din 5L ,2 "#A" $!!62-&!. Gc=<(.9...2=dp Gc=2C(+=*, mm 8p= 8SI87I&7=(00I,4I*2=2(0mm 8p=220 mm

8ungimea 8p a parg2ieie se ia mai mare decat rezulta din calcule.8ungimea 8S=(00mm reprezinta dimensiunile mainii<forta nu se aplica concentrat=.8a capetele parg2iei se vor monta rondele pentru evitarea pierderii ei in timpul transportului.

CAP.$
P95:;C#A9;A C59P<L<: ":"#;.<L<:
6orma si dimensiunile corpului trebuie sa raspunda cerintelor formulate in tema proiectului < sa indeplineasca rolul functional= 6orma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure o buna siguranta de functionare din punct de vedere al tuturor solicitarilor care se pun in evidenta 6orma si dimensiunile corpului sunt determinate si detrmina la randul lor procedee te2nologice care se vor# sau trebuie sa fie folosite. :e2nologia de fabricatie determina in mod semnificativ costul produsului si din acest motiv trebuie corelata cu seria de fabricatie . 6orma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure posibilitatea transportului. 6orma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure o manevrare usoara si sa corespunda normelor de protectie a muncii. 6orma si dimensiunile corpului# ca de altfel a intregului ansamblu trebuie sa fie placuta privirii# deci sa indeplineasca si conditia de estetica. -naltimea corpului trebuie sa fie atat de mare incat in pozitia limita inferioara a surubului sa se realizeze inaltimea minima sub sarcina precizata in tema proiectului . 7orpul acestui cric se afla in fluxul de forta intre piulita fixa si suprafata de asezare a cricului. e langa aceasta functie# corpul cricului include si sistemul de blocare a piulitei# surubul fiind rotitor.

Jona de prelucrare a sarcinii de la piulita a fost proiectata. -n mare parte# sistemul de blocare a rotirii piulitei este concretizat. :rebuie precizate' te2nologia de realizare a corpului) forma corpului) materialul) inaltimea corpului) dimensiunile si forma in zona de contact cu piulita) dimensiunile suprafetei bazei) forma si dimensiunile zonei in care se realizeaza functia de blocare a piulitei) 7orpul se va executa folosind semifabricate turnate din otel carbon 5#7!! S:/S 000-,2 cu caracteristicile' 5po#2 = rnin 4(0 F!mm2 si 5m = rnin 0+0 F!mm2. -naltimea corpului trebuie sa fie atat de mare incat in pozitia limita inferioara a surubului sa se realizeze inaltimea minima sub sarcina. &e aceea am ales G=400mm. Drosimea s=4mm entru corpurile turnate# plecand de la &e se determina &"n ' Din = De + <9...(0=mm
Din = De + <9...(0= aleg 9 40 + 0 = 40mm

apoi considerand conicitatea recomandata se determina &bi' &bi=(20mm &iametrul exterior al bazei &be se determina din solicitarea de contact

Anec =

F 2 2 = < Dbe + Dbi = as 4

as = <2 *= M a #pentru beton as = 2.9M a

Dbe =
4F

as

2 + Dbi =

4 C 24000 + (20 = (0*.(2mm 2 .9 C

&be=(04 mm

'iametrul exterior al bazei se determina din solicitarea de contact:

Anec = Dbe =

F 2 2 = as a Dbe Dbi as 4

4 F + as Dbi = as

Dbe beton = Dbe lemn = Dbe pamant =

as beton 2...* as lemn (...2 as pamant 0#(...0#9

Cap.% 9andamente
5andamentul cuplei surub piulita este dat de relatia'

s p =

tg tg 4.040( = = 0.*0+9 % tg < + = tg <4.040( + ,.,2;=

s p = *0.+9K

5andamentul intregului sistem este dat de relatia ' =

L ! L c

unde Lu - lucru mecanic util# corespunz@tor unei rota?ii complete a elementelor de antrenare Lc - lucru mecanic consumat# corespunz@tor unei rota?ii complete a elementelor de antrenare 8u=6 Ln cazul unei singure cuple Aurub-piuli?@ avem' unde' - distan?a p - pasul filetului a) 9andament cupla =p=* mm

c!pla =

L! Fp 24000 * = = = 0#(;;9, (;#;K Lc M (2 2 04494.00 2

b) 9andament cric

cric =

L! Fp 24000 * = = = 0#(0; (0#;K Lc M tot 2 0,*4+.+4 2

Lc- lucru mec1anic consumat

Lu- lucru mecanic util p - pasul 3iletului