Presa de Vulcanizat

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG .
JIU
FACULTATEA DE INGINERIE
PROIECT DE DIPLOMA
BIBLIOGRAFIE
1 . Dr . ing . ION CHESA
si altii
: Alegerea si utilizarea otelurilor

Ed . tehnica Bucuresti 1984
2 . Prof . Dr . ing . CONSTANTIN PICOS : Tehnologia constructiilor de

masini
Ed. Didactica si pedagogica
Bucuresti 1974
3 . Prof . Dr . ing . CONSTANTIN PICOS : Proiectarea tehnologiilor de
de prelucrare mecanica prin
aschiere .
Ed .Universitas Chisinau 1992
4 . Dr . ing . AURELIAN VLASE :
si altii
Regimuri de aschiere , adaosuri

de prelucrare si norme tehnice
de timp ,volumul I si II
5 . Prof . Dr . ing . CONSTANTIN PICOS : Normarea tehnica pentru

si altii
prelucrari prin aschiere ,
volumul I si II
6.M.I.C.M.
Normative de timpi de munca

pentru lucrari de debitare me canica
NT 106 Bucuresti 1984
7 . Institutul Roman de standardizare :
Scule aschietoare si portscule

pentru prelucrarea metalelor
volumul I si II
137
UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

PROIECT DE DIPLOMA
8 . Conf . Dr . ing . GHEORGHE POPESCU : Sisteme de manipulare

automata ;
Mecanisme de manipulare
automata , volumul 1
Ed . SITECH Craiova 2001
9 . Conf . Dr . ing . GHEORGHE POPESCU : Mecanisme pentru roboti
industriali , volumul 2
Ed . SITECH Craiova 2001
10 . Prof . emerit Dr . ing ION STANESCU : Dispozitive pentru masini
si altii
unelte , proiectare , constructie
11 . Prof . univ Dr . ing . MIHAIL IONESCU : Tehnologia constructiilor de
masini
Editura Scrisul Romanesc
Craiova 2004
12 . Prof . univ Dr . ing . MIHAIL IONESCU : Mecanica Tehnica
Editura de vest Timisoara
2003
13. Sef luc . ing . I . D . FILIPOIU :
Transmisii mecanice
indrumar pentru proiectare
Ed . I . P . Bucuresti 1982
14 . Prof . dr . docent st . ing . EMIL BOTEZ : Masini - unelte , vol 1 si 2

Editura Tehnica Bucuresti
1977
15 . Dr . ing . V . DROBOTA :
Rezistenta materialelor si
organe de masini ,
Editura didactica si
pedagocica- Buc . 1982
138

PROIECT DE DIPLOMA
16 . Prof . dr . ing .A . CHISIU :
Organe de masini ,
Editura didactica si PedagocicaBuc . 1981
17 . Prof . dr . ing . A . ALBU :
Exploatarea masinilor unelte ,

18 . Prof . dr . ing . I . CEAUSU :
Terotehnica si terotehnologia ,
intretinere si reparatie ,
Editura tehnica - Bucuresti 1991
19 . Conf . dr . ing . STELIAN POPESCU : Actionari si automatizari

si alti
Ed . didactica si pedagogica
Buc . 1977
20 . Prof . dr . ing . V . MOLDOVAN : Utilaje pentru deformari plastice
139

PROIECT DE DIPLOMA
UNIVERSITATEA * CONSTANTIN BRANCUSI *

TG . JIU
Facucultatea de inginerie
PROIECT DE DIPLOMA
COORDONATOR PROIECT
Sef lucrari dr . ing . ALIN STANCIOIU

STUDENT
TOROPU DAN

PROIECT DE DIPLOMA
Cap . 1 . CINEMATICA PRESELOR

ACTIONATE HIDRAULIC
( FUNCTIONARE )
Principiul de functionare a preselor hidraulice se bazeaza pe legea
propagarii presiunii in interiorul lichidelor in mod uniform .
Acest principiu este prezentat in figura 1 , astfel presiunea creata
prin apasarea f cu un diametru mic d , este transmisa prin intermediul
lichidului unui piston de diametru mare D , aflat intr-un cilindru de
lucru .
Se dezvolta astfel o forta de presare F , de atitea ori mai mare ,
de cite ori suprafata pistonului de lucru este mai mare decit a celui de
presiune , adica :
D2
F= f
[ MN ]
2
In realitate , cilindrul de presiune este o pompa cu piston ce

dezvolta o presiune p de ordinul a 200400 daN \ cm2 .
Forta dezvoltata de presa va fi :
D2
F=
p [ MN ]
4
Randamentul presei , are valoarea aproximativa 0 , 80 , 9 .
Forta de presare a preselor hidraulice de forjare variaza intre 0 , 005
..1 500 MN .

PROIECT DE DIPLOMA
05
O problema deosebita ce s a cerut rezolvata la constructia
preselor hidraulice este problema alimentarii cu lichid sub presiune .
Deoarece pompele cu piston nu produc un debit constant si la o
presiune uniforma , si intrucit diametrul D al cilindrului de lucru este
mare , fiind nevoie de ulei , presele hidraulice sunt prevazute cu
acumulatoare de presiune .
Cel mai folosit este acumulatorul pneumohidraulic .
Acesta permite uniformizarea presiunii uleiului si folosirea unor
pompe al caror debit sa corespunda cu consumul mediu de ulei si nu
cu cel necesar pentru cursa de lucru .
Acumulatorul pneumohidraulic , intercalat intre presa si pompa ,
se compune dintr un rezervor cu ulei si un numar de 34 recipienti cu
aer alimentati cu aer sub presiune de la un compresor .
Tot timpul uleiul din rezervor se va gasi la presiunea aerului din
butelii .
In timpul pauzelor necesare pentru schimbarea , manevrarea ,
masurarea semifabricatului , pregatirea sculelor , pompa debiteaza ulei
in rezervor , cantitatea mare de ulei sub presiune necesara efectuarii cursei
de lucru luindu se din rezervor .
Acumulatoarele de presiune sunt prevazute cu aparatura automata de
control si distributie , ce intrerupe actiunea pompei cind uleiul din
rezervor se ridica la o anumita inaltime , sau nu permite alimentarea
presei cind uleiul scade sub un anumit nivel .
Pentru o mai buna utilizare a uleiului de inalta presiune ,
coborirea pistonului si ridicarea lui impreuna cu traversa mobila se fac ,
de obicei cu ulei de presiune joasa , uleiul de inalta presiune fiind utilizat
numai pentru presare .
In acest scop se prevad rezervoare de ulei la presiune joasa realizata
printr-o perna de aer data de un compresor la presiunea de 6..12 daN \ cm2 .

PROIECT DE DIPLOMA
07
Cap . 2 . PRESE HIDRAULICE

2 . 1 . GENERALITATI ,
CLASIFICARE
Prelucrarea prin deformare plastica este metoda prin care , pentru
obtinerea de semifabricate sau piese finite , se realizeaza deformarea
permanenta la cald sau la rece si fara fisurare a materialelor aflate in
stare solida .
Prelucrarea prin deformare plastica are o larga intrebuintare atit in
metalurgie cit si in constructia de masini .
Se apreciaza ca circa 60 % din piesele utilizate in constructia de
masini sunt prelucrate prin deformare plastica .
Principalele procedee de prelucrare prin deformare plastica sunt :
. laminarea ;
. forjarea ;
. tragerea ;
. extruderea ;
. ambutisarea .
Laminarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica la
cald sau la rece prin care materialul este fortat sa treaca printre doi
cilindri in miscare de rotatie .
Principalul utilaj folosit la laminare poarta numele de laminor .
Laminorul este sistemul de masini care serveste atit la realizarea
procesului de deformare plastica , deseori in mai multe stadii , cit si a
operatiilor ajutatoare , necesare la fabricarea laminatelor .
Extrudarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica a
metalelor si aliajelor ce consta prin trecerea fortata a materialului prin
impingere printr - un orificiu al unei scule , cu dimensiunile sectiunii
transversale mai mici decit cele ale sectiunii materialului initial .

PROIECT DE DIPLOMA
08
Extrudarea se poate face la cald sau la rece pe masini de extrudat .
Tragerea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica ce
consta in trecerea fortata a materialului prin deschiderea unei matrite a caror sectiune este mai mica decit sectiunea initiala a materialului , sub
actiunea unei forte de tractiune .
Tragerea se poate face la cald sau la rece pe masini speciale de
tragere echipate corespunzator .
Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica cel
mai utilizat si consta in modificarea formei unui semifabricat datorita
crearii unei stari tensionale in volumul metalului , insotita de curgerea
lui pe diferite directii sub actiunea unor lovituri succesive sau prin presare .
Masinile unelte folosite la forjare , presare si matritare se impart
in urmatoarele categorii :
. ciocane mecanice ;
. prese ;
. masini speciale .
Ciocanele mecanice transmit brusc materialului care se deformeaza
energia cinetica a unei mase aflate in miscare .
Cele mai utilizate ciocane mecanice se clasifica dupa urmatoarele
criterii :
. dupa operatiile care le executa , avem :
ciocane pentru forjare libera ;
ciocane matritoare .
. dupa felul actionarii ciocanele mecanice se impart in :
ciocane cu abur ;
ciocane cu aer comprimat ;
ciocane cu autocompresor ( pneumatice ) ;
ciocane cu actionare mecanica ;
ciocane cu gaz .
Principalele tipuri de prese utilizate la lucrarile de deformare
plastica prin presare , forjare sau matritare sint :

PROIECT DE DIPLOMA
- presele mecanice ;
- presele hidraulice ;
09
- presele cu frictiune ;
- presele cu manivela .
Presele hidraulice sunt masini cu larga utilizare la prelucrarea
metalelor prin deformare plastica atit la cald cit si la rece .
Raspindirea lor se datoreste avantajelor pe care le au .
Astfel , presele hidraulice dezvolta forte mari ( pina la 1000
MN si mai mari ) .
Cursa de lucru ( de deformare plastica ) poate fi realizata in orice
po zitie a organului de lucru ( traversa mobila , berbec , etc . )
Presele hidraulice pot asigura un domeniu de viteze destul
de larg ( 10-15 x 102 mm \ s ) precum si posibilitatea reglarii acestui
parametru .
La lucrul cu presele hidraulice se asigura o reversare usoara si
rapida a miscarii organului de lucru .
Nu necesita fundatii speciale , intrucit au mersul linistit .
Pe presele hidraulice se pot realiza operatii :
. de deformare plastica ;
. de forjare libera ;
. de matritare ;
. de ambutisare ;
. de extrudare ;
. de indreptare ( indoire ) ;
. de calibrare ;
. de taiere ;
. de presare ;
. de balotare prin presare ;
. de vulcanizat cauciuc .
In functie de aceste operatii , cele mai cunoscute prese
hidraulice sunt urmatoarele :
. prese hidraulice de forjare libera , pe care se
pot

PROIECT DE DIPLOMA
face operatiile clasice de forjare libera ,

gaurire .
. prese hidraulice de
pentru
operatii de matritare ;
10
refulare , intindere ,
matritat utilizate numai
ambutisat ;
extrudat ;
. prese hidraulice speciale .

Presa hidraulica de incercat matrite , face parte din categoria preselor
speciale , pentru faptul ca tehnologia de incercare si probare a matritelor este
o operatie speciala .
Presele hidraulice pentru incercarea si probarea matritelor , in functie
de pozitia de lucru a berbecului de presare pot fi :
. orizontale si verticale

PROIECT DE DIPLOMA
11
CAP . 3 . PREZENTAREA PRESEI DE

VERIFICAT MATRITE
3 . 1 . CUVINT INAINTE
Aceast capitol prezinta instructiunile necesare pentru instalare, punere
in functiune si deservire a presei de verificat matrite .
Instructiunile asigura o temeinica cunoastere a partilor componente ale
masinii, iar insusirea lor evita functionarea incorecta, precum si accidentele.
Se va acorda o atentie speciala subcapitolelor referitoare la elementele
de comanda, de ungere, instructiuni de intretinere si exploatare.
Presa de verificat matrite este o presa cu destinatie speciala, pentru
probarea matritelor inainte de darea in exploatarea de serie .
F O AR T E I M PO R T AN T !
Este recomandabil ca in primele 500 ore de functionare presiunea in sistemul
hidraulic sa aiba valoarea sub cea nominala de lucru, pentru a da
posibilitatea aparatelor de comanda si actionare din instalatie sa capete un
rodaj normal.

PROIECT DE DIPLOMA
3 . 2 . PREZENTARE PRODUS
3 . 2 . 1. Denumire completa produs
Denumirea completa a produsului este: PVM 400
P presa
12
V incercat
M cauciuc
400 forta nominala a masinii, in tf.
3 . 2 . 2 . Caracteristici tehnice principale
3.2.2.1. Caracteristici functionale
Forta maxima presare

Deschidere intre coloane , fata spate
Cursa cilindrului berbec
Puterea motorului
Presiunea maxima de lucru
Volumul rezervorului de ulei
Deschidere laterala
Distanta maxima masa berbec
Cilindru hidraulic : 2 tip plunjer / 1 diferential
Dimensiuni de gabarit
Lungime
Latime
Inaltime
3.2.2.2. Date energetice
400 tf
3 200 mm
2 100 mm
22 kW
200 bar
1 250 l
1 500 mm
2 600 mm
3 750 mm
1 600 mm
7 400 mm

PROIECT DE DIPLOMA
a) Alimentare de la sistem trifazat de energie electrica

- Tensiunea de retea
- Tensiunea auxiliara
- Frecventa retelei
380 V 10%
220 V AC;
50 2% Hz
b) Motoare electrice
- Motor principal
22 kW
13
3 . 3 . AMBALARE, TRANSPORT, MANIPULARE SI

DEPOZITARE
3 . 3 .1 Ambalare
Ambalajul masinii este conceput pentru a proteja:
- masina de baza ;
- conducte de legatura si pupitru de comanda, separat ambalate.
Ambalajul asigura protectia produsului in timpul transportului contra
influentelor mecanice, climatice si biologice, pastrandu-si integritatea si
calitatea.
Ambalajul masinii este alcatuit dintr-o sanie unde se va fixa masina de
baza impreuna cu anexele ei, acoperita cu o husa de polietilena.
In cazul transportului cu mijloace de transport deschise, ambalajul se va
completa cu o husa rezistenta la intemperii.
Exceptand husa de polietilena, ambalajul circula in sistem de restituire.
Cand se transporta produse destinate exportului, ambalajul este alcatuit
dintr-o sanie de lemn, o husa de polietilena si un capac (lada).
In conditii climatice deosebite ca si atunci cand se transporta pe mare
sau fluviu, se vor respecta prescriptiile din normele NPC-1/68.
Ambalarea se face in incaperi curate, uscate, protejate la intemperii.
Pentru aceste incaperi se recomanda ca temperatura aerului, in timpul
operatiei de ambalare, sa fie peste +15C, iar umiditatea relativa a aerului
mai mica de 60% la temperatura de +

PROIECT DE DIPLOMA
25C conform STAS 1670-80.

Piesele demontate de la presa sunt fixate pe sanie, evitand deplasarea
lor in timpul transportului, conform documentatiei tehnice.
Conditii de ambalare:
1. Masina se va deconecta de la centura de pamantare si de la reteaua
de alimentare.
2. Conductele hidraulice vor fi scuse de ulei;
3. Rezervorul de ulei se va goli si se va curata;
4. Suprafetele metalice neprotejate contra coroziunii prin alte metode
14
(vopsire, acoperiri metalice, brunare) se vor acoperi cu un strat de vaselina
tehnica artificiala tip B STAS 917-73.
Se mai poate folosi unsoare U 100 AR-NID 1876-66.
3 . 3 . 2 . Transportul masinii
Conditii de transport:
1. Pentru a fi prinsa in macara pentru transport, masina este prevazuta
cu bosaje de agatare pentru inele de ridicare.
2. O mare atentie trebuie acordata faptului ca, in timpul transportului,
vopseaua sau diverse parti ale masinii sa nu fie vatamate din cauza
contactului cu cablurile si acesta este motivul pentru care in locurile de
contact se aseaza sub cabluri bucati de lemn moale.
3. In timpul transportului nu se permite lovirea sau rasturnarea masinii.
4. Ambalajul se va demonta cu mare grija, pentru a evita ca masina sa
fie vatamata de uneltele folosite la operatia de demontare.
3 . 3 . 3 . Manipulare si depozitare
ATENTIE!
Manipularea pe orizontala a presei se va face la o distanta de max. 500 mm de
la sol, iar daca acest lucru nu este posibil, se va interzice stationarea
persoanelor in perimetrul ocupat de sarcina.

PROIECT DE DIPLOMA
Pentru manipularea masinii, pe lada sunt indicate centrul de greutate si

locurile de agatare care trebuiesc respectate in procesul de ridicare.
Masina transportata neambalata se va ridica de inele de ridicare montate
in batiu , cu o macara.
La transport si in timpul procesului de ridicare se va evita vatamarea
partilor constructive proeminente.
Manipularea presei este o operatie dificila si cu riscuri, datorita faptului
ca ansamblurile care intra in structura ei au dimensiuni si greutati mari.
Datorita acestui fapt este necesar ca aceasta operatie sa fie executata de
catre personal autorizat (legaturi de sarcina), care sa execute miscarile de
manipulare.
15
Se va acorda atentie deosebita la alegerea cablurilor de ridicare si a
modului de prindere a sarcinii.
Indicarea comenzilor pe care le face operatorul de pe mijlocul de
ridicare vor fi facute de catre o singura persoana care controleaza indruma si
supravegheaza intregul proces de manipulare
3 . 3 . 4 . Depozitare
Depozitarea coletelor care contin subansamblurile componente ale
presei se face in incaperi astfel amenajate, incit sa nu se produca degradarea
acestuia in timp.
Spatiile de depozitare trebuie sa fie lipsite de praf si agenti corozivi, cu
temperatura cuprinsa intre 25C +55C si umiditatea relativa maxim de 80%
la 20 C.
In timpul depozitarii sunt necesare masuri corespunzatoare pentru
evitarea deteriorarilor provocate de umiditate, vibratii si socuri.
In cazul in care subansamblurile se depoziteaza in ambalajul in care se
transporta, acestea trebuie asezate in pozitia in care se transporta.
In cazul in care masina este scoasa din functiune o perioada mai
indelungata suprafetele prelucrate se vor acoperii cu un mijloc de protectie
anticoroziv.

PROIECT DE DIPLOMA
3. 3 . 5 . Verificari inaintea operatiilor de montare

Reguli de verificare a produsului inaintea inceperii operatiei de
montare
-
Se verifica integritatea subansamblelor presei

Se verifica echipamentul de completare
Se verifica integritatea fizica a aparatajului electric.
Se verifica integritatea fizica a aparatelor si blocurilor
hidraulice.
16
3 . 4 . AMPLASARE , MONTARE , PUNERE IN

FUNCTIUNE
3 . 4 . 1. Plan de fundatie
Presele PVM se instaleaza in halele de productie sau locurile de munca
care asigura spatiul necesar pentru amplasare, alimentare si deservire, precum
si racordarea echipamentului din dotarea presei la sursele de energie.
Operatia de instalare a presei are doua faze distincte:
- realizarea fundatiei
- montajul presei
Pentru o buna functionare a presei este necesara o fundatie
corespunzatoare.
Pentru stabilirea tipului de fundatie si dimensiunile fundatiei se
recomanda a se cere sprijinul specialistilor in constructii industriale.
In functie de conditiile concrete ale fiecarui beneficiar, cu avizul
sau prin proiectarea de catre o institutie specializata in fundatii pentru masiniunelte, fiecare beneficiar isi va realiza o fundatie corespunzatoare.
Fundatia trebuie sa fie omogena si uscata. Inainte de fixarea presei se
va verifica planeitatea fundatiei cu nivele cu bule de aer, efectuand
eventualele remedieri sau corectiile necesare care pot merge pana la refacerea
fundatiei .

PROIECT DE DIPLOMA
3. 4 . 2 . Conditii de mediu
Cerinte de mediu inconjurator:
Temperatura mediului ambiant in timpul utilizarii: +5 - +35C
Umiditatea relativa: max 80% la 20C
50% la 40C
Altitudinea maxima in timpul utilizarii:1000 m
Mediul carecteristic halelor industriale trebuie sa fie lipsit de acizi, gaze
corozive,saruri si cu temperatura constanta.
17
3. 4 . 3 . Spatii necesare pentru utilizare si intretinere
Masina se va instala in hale industriale sau locuri care asigura spatiul
necesar pentru amplasare, alimentare si deservire, ca si pentru conectarea
echipamentelor cu care este dotata masina la sursele de energie.
Trebuie luat in consideratie faptul ca masina nu trebuie supusa
vibratiilor, temperaturilor in afara domeniului permis (vezi 3.2)
Producatorul nu este responsabil pentru masinile care isi pierd calitatea
datorita nerespectarii de catre utilizator a instructiunilor de amplasare.
3 . 4 . 4 . Dezambalare, deconservare
In timpul transportului sau in timpul depozitarii, presa este conservata,
fapt care impune masuri corespunzatoare pentru deconservarea ei.
Se scoate din ambalaj cu multa grija sa nu se produca deteriorari sau
zgarieturi ale presei si echipamentului de completare.
Unsoarea de protectie de pe suprafetele metalice se indeparteaza cu
ajutorul unor lavete umezite cu petrol dupa care se sufla cu aer comprimat
curat si se sterge cu lavete uscate.
Se verifica integritatea presei si a echipamentului de completare dupa
care se curata de praf aparatajul electric si hidraulic.
3 . 4 . 5 . Conditii de montare

PROIECT DE DIPLOMA
Inainte de a incepe operatia de montare se va verifica:

- integritea presei;
- integritatea fizica a aparatelor.
Dupa executia fundatiei, dupa efectuarea operatiilor de dezambalare,
dupa verificarea integritatii si dupa curatirea masinii, aceasta se va amplasa
pe fundatie, astfel incat batiul sa fie in plan orizontal.
Conexiunile pentru conectarea cutiei cu aparate electrice la pupitrul de
comanda si cutia de derivatie pe masina se vor efectua conform schemei
electrice.
18
Pupitrul de comanda se va monta conform desenului de ansamblu.
Rezervorul se va umple cu ulei.
Dupa terminarea operatiei de montare, personalul de specialitate,
autorizat din punctul de vedere tehnic si al securitatii muncii, va verifica
corectitudinea amplasarii si respectarii normelor de securitate a muncii.
3 . 4 . 6 . Verificarea produsului dupa montare
Dupa montarea produsului se vor efectua urmatoarele operatii:
1. Verificarea instalatiei electrice:
- verificarea cu tester a continuitatii circuitelor, conform schemei
electrice;
- verificarea legaturilor de impamantare atat pe masina cat si la centura
de impamantare a halei industriale;
- verificarea rezistentei impamantarii 4 ;
2. Verificarea instalatiei hidraulice:
- se va verifica insurubarea piulitelor si a racordurilor instalatiei
hidraulice;
- se va verifica presiunea de lucru in circuitul de forta si de comanda cu
ajutorul unui manometru;
3. Verificarea etichetelor indicatoare:
- Se va verifica existenta pe aparatele electrice si hidraulice a etichetelor
de marcaj cu simbolul corespunzator conform schemei electrice si hidraulice.

PROIECT DE DIPLOMA
4. Verificarea dispozitivelor de securitate a muncii:

- posibilitatea opririi instalatiei electrice prin butoane tip ciuperca;
- verificarea modului de impamantare a masinii si a cutiei cu aparate.
5. Verificarea mersului in gol al masinii:
- se va face numai dupa montarea completa a masinii si dupa studierea
instructiunilor de exploatare din cartea masinii, a fiselor de masuratori si
dupa efectuarea reglarilor;
- alimentarea motoarelor de actionare a pompelor si sensul de rotire
care trebuie sa corespunda cu cel marcat pe motoare;
19
- se va verifica deplasarea lina si uniforma a ansamblurilor mobile;
- se va verifica nivelul de zgomot.
6. Verificarea masinii la functionarea in sarcina:
- se va verifica functionarea normala a tuturor subansamblelor;
- se va verifica functionarea instalatiei electrice si hidraulice;
- se va verifica nivelul de zgomot;
- se va masura puterea absorbita de electromotor;
- se va verifica valoarea temperaturii uleiului care a fost stabilizata in
rezervorul instalatiei hidraulice.
3 . 4 . 7. Instructiuni de racordare
Racordare la reteaua de alimentare cu energie electrica.
Echipamentul electric al masinii se va lega la reteaua trifazata 3x380 V;
50 Hz. (la bornele 1, 3 si 5 ale intrerupatorului sectioner QS0) si la centura de
impamintare a halei.
Inainte de punerea in functiune trebuie sa se asigure daca legarea
fazelor este corecta verificand daca sensul de rotatie al motorului de
antrenare m1 este cel corect corespunzand sensului indicat de sageata de pe
motor (capacul ventilatorului).
3 . 4 . 8 . Ungere
Lipsa lubrefiantului duce la frecare metal pe metal cu consecintele
inevitabile ale unei uzuri excesive. Aceasta cauzeaza jocuri si vibratii care

PROIECT DE DIPLOMA
amplifica efectul sarcinilor aplicate brutal.

Pentru a realiza o buna ungere este nevoie sa se respecte o serie de
reguli si instructiuni:
se va evita supraincalzirea lagarelor
se vor utiliza recipienti curati pentru transportul lubrefiantilor;
daca masina a ramas in repaos mai mult timp, trebuie realizata o ungere
initiala inainte de repunerea in functiune;
dupa rodaj se va verifica fiecare punct de ungere;
Ungerea se realizeaza cu un amestec de 75 % UNSOARE U80 STAS
20
562-71 si 25% ulei I 386-70, sau alt lubrifiant echivalent.
3 . 4 . 9 . Conectare / deconectare la retelele de alimentare
ATENTIE!
Masina nu trebuie pusa in functiune inainte de a fi conectata la centura de
impamantare
Conectarea / deconectare la reteaua de alimentare cu energie electrica.

Pentru conectarea masinii la reteaua de alimentare cu energie electrica
se va respecta urmatoarea ordine:
- se conecteaza masina la reteaua de impamantare
- se conecteaza masina la reteaua trifazata
Dupa conectare se verifica cu ajutorul ohmetrului daca rezistenta de
impamintare este mai mica de 4. Daca aceasta conditie nu este indeplinita
se verifica circuitul de impamantare (eliminandu-se eventualele contacte
imperfecte).
Pentru deconectarea masinii de la reteaua de alimentare cu energie
electrica, ordinea operatiilor este inversa operatiilor de conectare.
3 . 4 . 10 . Reglare

PROIECT DE DIPLOMA
Prescriptii pivind ritmul si conditiile de reglare a masinii.

Reglarea presei consta in reglarea cursei de lucru a cilindrului
berbecului si reglarea presiunii de lucru.
Reglarea cursei de lucru a cilindrului berbecului este conditionata de
forma si dimensiunea matritei de vulcanizat .
Stabilirea cursei de lucru se face prin pozitionarea corespunzatoare a
limitatorului de final cursa .
Supapele de presiune se regleaza atfel incat sa se asigure protectia
pompei .
21
Supapa de presiune H4 se regleaza in functie de forta necesara presarii
materialului de presat .
Parametrii de reglare
Nr
crt
1.
2.
3.
Denumire
apara
t
Supapa de
presi
une
Supapa de
presi
une
Releul de
presi
une
Simbol
Functie aparat
Amplasare
Aparatul pe
care se citeste
Valoare
225 bar
H4
Reglare presiune
pompa
Electropompa
Manometrul M
H32
Reglare presiune de
lucru
Bloc hidraulic
berbec
Manometrul M
TP
Comfirmare presare
material
Bloc hidraulic
Manometrul M
0200
0200
3 . 4 . 11 . Verificare dupa punere in functiune

Dupa punerea in functiune a masinii se verifica urmatoarele:
- mersul in gol ;
- mersul in sarcina ;
- caracteristicile tehnico functionale .
3 . 4 .12 . Instructiuni de rodaj
Dupa punerea in functiune completa, este necesara o perioada de

PROIECT DE DIPLOMA
functionare a masinii in regim de rodaj, cu o supraveghere atenta si

amanuntita a ungerii si a functionarii pe regimul de stationare si pe
regimurile de lucru, cu reglajele de exploatare preferential la valorile extreme
ale acestora, in gol si in sarcina si a caracteristicilor tehnice ale masinii.
Perioada de rodaj trebuie sa totalizeze un numar minim de 20 ore la
producator din care primele 6 ore mers in gol si cel putin jumatate din restul
de ore mers in sarcina, si minim 20 ore la beneficiar din care primele 6 ore
mers in gol si cel putin jumatate din restul de ore mers in sarcina.
Dupa fiecare rodaj se curata masina si se procedeaza la o verificare
vizuala a starii intregului echipament.
Toate observatiile din timpul rodajului si din timpul exploatarii
ulterioare se inregistreaza intr-un jurnal al masinii.
In timpul primelor 500 ore de functionare se vor respecta urmatoarele
22
conditii:
- in timpul primelor 100 ore masina va functiona numai intr-un schimb 8
ore/zi;
- in timpul urmatoarelor 400 ore masina va functiona in max. 2 schimburi
pe zi 16 ore/zi.
Dupa 500 ore de functionare este obligatoriu sa se schimbe
uleiul si sa se curete rezervorul.
3 . 5 . DESCRIERE PRESA
3 . 5 . 1 . Componenta produsului
Subansambluri mecanice
Cap presa
Cilindru hidraulic plunjer
Cilindru hidraulic de ridicare
Culisou
Placa rabatabila superioara
Masa

PROIECT DE DIPLOMA
Placa rabatabila inferioara

Cilindrii de rabatare
Postament presa
Suport
Coloane
Supape de umplere
Rezervoare superioare
Pasarela
Scara
Rezervor hidraulic
Pupitru hidraulic si electric
Electropompa
Bloc hidraulic
23
Cutia cu aparate ;
Dulapul electric .
3 . 5 . 2 . Descriere subansambluri mecanice
Capul presa este principalul subansamblu al masinii, fiind o constructie sudata puternic nervurata si detensionata termic .
In alezajele practicate in el se afla fixati cilindrii hidraulici de presare
care actioneaza masa culisoul in vederea realizarii fortei de presare necesare
procesului de presare .
Cursa cilindrilor de presare este de 2100 mm, realizind forta necesara
inchiderii matritei si realizarea presarii .
Culisoul ( berbecul ) realizat in constructie sudata .In partea superioara
a culisoului se afla practicate trei rinduri de gauri prin intermediul carora se
fixeaza capetele tijelor cilindrilor de culisou prin intermediul unor suruburi
cu cap hexagona inecat M 16 .
De partea inferioara a culisoului se prinde placa port matrita
superioara ce are practicate pe una din fete canale T prin intermediul

PROIECT DE DIPLOMA
carorase prinde partea superioara a matritei .

Culisoul se deplaseaza pe coloane prin intermediul unor ghidaje de tipul
alezajelor in care se introduc 8 bucsi de bronz pentru ghidare pe coloane .
Placile port matrita superioara si inferioara sunt montate prin
intermediul unor articulatii de culisou respectiv masa . Au dimensiunile de
3000 / 1500 si sunt prevazute cu canale T pentru fixarea placilor matrita .
Aceste placi se pot bascula sub un unghi reglabil , prin intermediul
cilindrilor de basculare .
Inclinarea se face cu scopul de a se interveni pentru ajustari la matrita
in cazul cind aceasta nu inchide corect , iar piesa de proba nu este conforma .
Evacuarea matritelor se poate face prin fata presei .
Postamentul presei este realizat in constructie sudata , detensionata
termicsi prelucrata .
Se fixeaza de capul presei prin intermediul coloanelor de ghidare si a
piulitelor din capetele coloanelor .
24
Fixarea se face prin pretensionare , la o forta de stringere a piulitelor ,
calculata in prealabil in functie de forta maxima dezvoltata de presa .
Anexele presei sunt constituite din aparatori de protectie a presei si
operatorului , scari si balustrade si sunt fabricate din profile metalice clasice
si tabla subtire indoita sau ambutisata .
Toate aceste anexe se monteaza pe batiul presei in zonele periculoase ,
cu ajutorul unor suruburi .
3.5.3.
Descriere subansambluri hidraulice
a. Instalatia hidraulica
Sistemul de actionare al masinii este electrohidraulic, transmiterea
energiei mecanice de la elementul motor la elementele de actionare (cilindru)
se realizeaza folosind energia hidraulica a uleiului sub forma de energie
hidromecanica.
Instalatia hidraulica este caracteristica masinii, neputand fi folosita si la
alte masini.

PROIECT DE DIPLOMA
b. Electropompa
Intra in componenta instalatiei hidraulice si este asezata in partea din
spate a masinii, pe capacul rezervorului de ulei.
Are rolul de a realiza debitul si presiunea de lucru necesare functionarii
masinii.
Este formata dintr-un mtor electric asincron (P = 22 kW: n = 1450
rot/min), o pompa cu pistonase axiale produsa la IM Plopeni , un regulator
de putere , cuplaj elastic cu rozeta ce face legatura pompa-motor, supapa de
sens si doua supape de presiune cu comanda electrica .
c. Blocul hidraulic
Intra in componenta instalatiei hidraulice si este asezat in partea din
spate a masinii pe capacul rezervorului de ulei.
25
Este constituit dintr-o placa cu canale interioare care fac legatura
directa intre elementele hidraulice si permit realizarea corespunzatoare a
conexiunilor.
Este compus dintr - un distribuitor cu comanda electrica DN 6, doua
ventile DN 50 si DN 32 si mai multe supape de presiune .
Este destinat actionarii cilindrilor hidraulici .
d. Panoul hidraulic
Panoul hidraulic este asezat in dreapta presei pe capacul dulapului
electric la partea inferioara a cestuia .
Este compus dintr-un presostat de presiune P cu rolul modificarii
presiunii (fortei) in instalatia hidraulica precum si un manometru pe care se
citeste valoarea presiunii de lucru a masinii.
e. Cilindrii hidraulici de actionare (3 buc./ masina).
Diametru piston:
Diametru tija:
380 mm
370 mm

PROIECT DE DIPLOMA
Cursa:
Forta maxima:
Presiunea de lucru
Presiunea de incercare
2100 mm
4 000KN
200 bar
280 bar
3 . 5 . 4 . Nivel de zgomot generat de produs

Se verifica nivelul zgomotului generat de produs cu ajutorul unui
fonometru.
Nivelul zgomotului produs nu trebuie sa depaseasca valoarea admisa
conform curbei CZ 85 STAS 11287-80 Acustica fizica. Marimi de
referinta pentru niveluri acustic .
Datorita constructiei pompei si puterii acesteia ca principala sursa de
zgomot a presei , nivelul acustic al zgomotului pentru presa de vulcanizat nu
trebuie sa depaseasca valarea de 60 dB .
26
3. 6 . MOD DE FUNCTIONARE
3 . 6 . 1 . Functionare instalatie hidraulica
Succesiunea fazelor de lucru se face conform ciclogramei de lucru:
Inchiderea matritelor se face mecanic de catre operator prin cuplarea
aparatelor hidraulice si selectarea presiunii de presare la presostatul P .
Deschidere matrite de verificat si inclinarea acestorase realizeaza tot
prin cuplarea circuitelor de ridicare culisou si a celor de inclinare matrite ..
Se deschide circuitul pe camera mare a cilindrilor hidraulici , si prin
ridicarea culisoului in miscare se deschid matritele de verificat si se verifica
modul de inchidere al matritei .
3 . 6 . 3 . Defecte posibile si mod de remediere
Defectul si aspectul
defectiunii
- Scurgeri de ulei la
insurubari-racorduri.
Cauza
- Insuficienta strangere a
racordurilor, inel cupru (cauciuc)
Modul de remediere
- Se strang suplimentar
racordurile, se verifica sau se

PROIECT DE DIPLOMA
Defectul si aspectul
defectiunii
Cauza
deteriorat sau lamajul incorect.
- Scurgeri de ulei pe sub

distribuitoare, supape,
capace si placi intermediare.
- Scurgerile de ulei la tija

cilindrului hidraulic.
Modul de remediere
schimba inelul de cupru
(cauciuc), sau se verifica
adanci-mea lamajului.
- Deteriorarea elementului de
etansare (inel O) sau montarea
- In toate situatiile se
incorecta (rasucita), ciupirea inelului procedeaza la schimbarea
sau montarea unui inel de grosime
inelului O.
mai mica.
- Se verifica manseta U si
raclorul daca se constata ca
- Garniturile de etansare manseta
au de -fecte se inlocuiesc;
Usi raclor defecte, montate
- Se verifica locasul
incorect (ciupituri) sau bucsa de
garniturilor si in ultima
ghidare este cu pori.
instanta se verifica calitatea
bucsei de ghidare.
3
. 7 . INTRETINERE
3 . 7. 1 . Masuri de intretinere importante

Deservirea masinii si interventiile la masina se fac de personal calificat si
27
instruit in acest scop, care sa cunoasca produsul, modul de functionare,
reglajele, intretinerea si normele de protectia muncii in industria
constructiilor de masini si specifice locului de munca.
Functionarea buna a masinii nu poate fi mentinuta decat printr-o
exploatare si intretinere corespunzatoare pentru a reduce la minim uzurile.
Pentru aceasta trebuie respectate instructiunile urmatoare:
- La terminarea lucrului masina se opreste, berbecul se aduce pe pozitia
retras, usa de alimentare si evacuare pe pozitia inchis
- Se deconecteaza de la retea si se curata de praf, ulei sau resturi
metalice.
- Manometrul pentru masurarea presiunii hidraulice se verifica annual
din punct de vedere al presiunii lor conform instructiunilor metrologice.
- Supapele care nu-si mentin reglajele in mod corespunzator se vor
inlocui.
3 . 7. 2 . Exploatarea si intretinerea instalatiei hidraulice

PROIECT DE DIPLOMA
Exploatarea instalatiei hidraulice se va face la parametrii prescrise in

schema hidraulica , respectand valorile presiunilor si vitezelor.
Protejarea si functionarea corecta a instalatiei hidraulice necesita
urmatoarele:
- Instalatia sa se mentina intr-o perfecta stare de curatenie
- Dupa o perioada de functionare de circa 500 ore se recomanda
schimbarea uleiului din rezervorul hidraulic, spalarea acestuia, inlocuirea
cartusului filtrant de la filtrul de presiune
- Urmatoarele schimbari de ulei se vor face dupa circa 3000 ore
de functionare, dar nu mai mult de 12 luni
- Se interzice utilizarea altor tipuri de ulei decat cele prevazute .
- Umplerea rezervorului cu ulei se va face numai prin filtrul de umplere
pana la nivelul maxim vizualizat pe indicatorul de nivel, umplerea se va face
numai cu ulei filtrat cu o precizie de filtrare de 0,025 mm. In acest caz se
recomanda ca beneficiarul sa aiba in dotare o instalatie mobila de transvazare
si filtrare.
Dupa umplerea cu ulei se recomanda dezaerarea circuitelor prin
actionarea deplasarii cilindrilor pe toata cursa de lucru
28
- Pe tot parcursul exploatarii se va controla vizual etanseitatea
racordurilor si a imbinarilor la elementele de racordare, tevi, furtune, placi
sau blocuri cu aparate.
La aparitia pierderilor de ulei se va opri obligatoriu functionarea
masinii si se vor remedia etansarile defecte (nu se admite strangerea
conductelor, furtunelor cand instalatia este sub presiune)
- Pentru asigurarea unei bune functionari a instalatiei hidraulice se vor
verifica periodic parametrii functionali ai instalatiei. Instalatia va fi revizuita
tehnic si reparata la perioadele prevazute pentru intreaga masina.
Pentru depistarea eventualelor defecte ce pot apare in functionare sau
dupa reparatiile, reviziile curente in prima perioada de 50-100 ore de
functionare se vor verifica urmatoarele:
- Fixarea corecta a conductelor si furtunelor hidraulice precum si starea
acestora
- Etanseitatea racordurilor sau asamblarilor partilor hidraulice
- Eventuala aparitie a zgomotelor anormale in functionarea pompei

PROIECT DE DIPLOMA
La fiecare reparatie capitala se vor efectua pe langa operatiile specifice

si:
- Curatirea si spalarea rezervoarului, filtrului si cartusului filtrant
- Schimbarea uleiului
- Schimbarea elementelor de etansare din cauciuc
Demontarea se va face numai dupa oprirea functionarii instalatiei
hidraulice .
La demontare se vor lua masuri de colectare a scurgerilor de ulei ce
apar la locurile de interventie.
Uleiul colectat dupa interventie nu va fi reintrodus in rezervorul presei.
Demontarea si montarea instalatiei se va face de personal specializat.
Placile de baza pentru aparatele hidraulice demontate de pe masina se
vor curata prin spalare cu petrol curat si se vor usca cu aer comprimat.
Dupa demontarea de pe placi a aparatelor hidraulice circuitele de
comunicare ale placii ramase libere se vor acoperi cu o folie protectoare
3 . 7. 3
Intretinere echipament electric
Lucrarile de reparatie si intretinere la echipamentul electric nu

29
pot fi facute decit de un specialist in domeniu electric, cu respectarea
normelor si prescriptiilor n vigoare.
Lucrarile de reparare si intretinere sint admise numai cu intrerupatorul
principal decuplat.
Echipamentul electric trebuie verificat in intervale prestabilite iar
lucrarile de intretinere si reparare sa fie executate dupa cum urmeaza:
- rezistenta de izolatie la motorul electric si la cablajul instalatiei se
verifica anual prin masurare
- rezistenta impamintarii de protectie pentru motoare se verifica
anual prin masurare
- contactoarele se verifica trimestrial.
- se verifica anual att starea cutiei cu aparate.
- suruburile de fixare ale aparatelor electrice, suruburile de contact se
restrang.
3 . 7. 4 . Natura si frecventa verificarilor

PROIECT DE DIPLOMA
Verificarile si operatiile de intretinere care se executa pentru o

buna functionare a presei sunt cele prezentate in tabelele urmatoare :
Tabelul 1
VERIFICARI ZILNICE
OPERATII DE INTRETINERE
- Se verifica vizual nivelul uleiului din
- Nivelul uleiului din rezervorul rezervor prin intermediul vizorului
masinii
transparent si daca este necesar se
completeaza la nivel.
Tabelul 2.
VERIFICARI LUNARE
(nu peste 250 ore de lucru)
- Curatarea filtrelui de la
- Se demonteaza invelisul protector al
instalatia hidaulica.
filtrelui se scoate cartusul filtrant si se
curata.
- Se verifica integritatea butoanelor si
- Comenzi si potectie masina
a ntreruptoarelor de poziie de pe
pres.
- Se verifica vizual nivelul uleiului si
- Nivelul uleiului in instalatia
eventual se adauga ulei pentru
hidraulica
completare.
- Se verifica vizual existenta ungerii si
- Verificarea ungerii lagarelor
eventual se adauga unsoare pentru
completare .
Tabelul 3.
VERIFICARI
TRIMESTRIALE
(nu peste 800 ore de lucru)
- Verificarea tablei de placarea
- Se verifica uzura tablei
cuvei, a berbecului, a usii.
- Se verifica integritatea cablurilor
- Legaturile electrice
aeriene (sau supuse unei miscari) si
conectorii corespunzatori.
- Se verifica etanseitatea legaturilor
- Legaturile hidraulice
hidraulice si absenta scurgerilor de
lichid hidraulic.

PROIECT DE DIPLOMA
- Nivelul de zgomot
- Racirea motorului electric

VERIFICARI ANUALE
- Schimbarea uleiului din
instalatia hidraulica
- Manometrul din instalatia

hidraulica
- Se pornesc pompele in gol si se

masoara nivelul de zgomot care trebuie
sa fie de max. 85dB conform cu curba
CZ-85
- Se demonteaza capacul de protectie
si se verifica integritatea paletelor de la
ventilator precum si fixarea acestuia.
Tabelul 4.
- Se goleste uleiul din rezervorul
instalatiei hidraulice, se curata, se
revopseste interiorul cu culoare alba
rezistenta la ulei si se umple pana la
nivel cu ulei H46A sau inlocuitor al
acestuia.
- Se verifica presiunea nominala
conform
Instructiunilor metrologice de
verificare.
3 . 7. 5 . Materiale auxiliare
Ulei hidraulic pentru instalatia hidraulica
Marca
Tip
DENSITATE LA 150C
VISCOZITATEA CINEMATICA
CANTITATE ULEI
LUBRIFIN BRASOV
H46A STAS 9691-80
0,905 g/cm3
LA 400C 44,4 - : - 49 CSt
LA 500C
28,6 - : - 32 CSt
600 dm3
Echivalente uleiuri
Marca
ISO-VG-12t
Tip
46

PROIECT DE DIPLOMA
AGIP
IP
BP
CASTROL
ESSO
MOBIL
SHELL
CHEVRON
OSO 46
HYDRUS 46
ENERGOL HLP 46
HYSPIN AWS 46
NUTO H46
DTE 25
TELLUS 46
E P HYDRAULIC OIL 46
Componentele amestecului pentru ungere
(a)
Unsoare de lubrifiere (75 %)
Marca
LUBRIFIN BRASOV
Tip
U80
VISCOZITATE CINEMATICA PENTRU ULEI 4 - : 60E la 500C
CANTITATE
5 dm3
( b ) Ulei de lubrifiere (25%)
32
I 386 70
Uleiuri de lubrifiere echivalente
Marca
SHELL
SHELL
MOBIL
MOBIL
Tip
SHELL ALVANIA FETT-2
SHELL ALVANIA FETT-3
MOBIL GREASE A A N02
MOBIL GREASE A A N03
3 . 8 . .NORME DE PROTECTIE A MUNCII LA
INTRETINERE REPARARE SI EXPLOATARE

PROIECT DE DIPLOMA
Pentru evitarea accidentelor de munca care pot aparea intimpul

utilizarii preselor hidraulice de 400 tf ( de verificat matrite ) , trebuie res
-pectate masurile de protectie a muncii specifice operatiilor de presare
precum si a operatiilor de intretinere si reparare a acestor masini , astfel :
. masina va fi legata obligatoriu la centura de impamintare a halei in
care sint montate .
. nu se fac interventii pentru reglaje sau reparare in timp ce masi
-nile functioneaza .
. ridicarea in vederea incercarii pe presa a matritelor cu greutate mai
mare de 20 kg , trebuie sa se faca numai mecanizat cu dispozitive si
instalatii de ridicat in scopul inlaturarii efortului fizic si a pericolului de
accidentare .
. pentru preintimpinarea accidentelor datorita desprinderilor de
material ce pot aparea in timpul deformarii se utilizeaza ecrane de
protectie care se interpun intre zona de lucru a masinilor si operator .
. la presele hidraulice se vor folosi aparatori care sa inlature riscul
de accidentare posibila la scoaterea pieselor vulcanizate .
Aceste aparatori trebuie sa permita urmarirea usoara a procesului de
vulcanizare si folosirea intregii game de matrite .
. interventiile pentru remedierea unor defecte se face numai de catre
personal specializat care nu trebuie sa utilizeze scule decalibrate , de
-teriorate sau improvizate .
33
. se va purta obligatoriu echipamentul de protetie adecvat atit de
personalul care deserveste masina cit si de cel care executa reparatii.
. in timpul demontarii in vederea repararii se va acorda atentie
deosebita modului de manipulare a subansamblurilor de dimansiuni si
greutati mari , utilizindu se pentru legarea acestora in vederea mani
-pularii si transportului cabluri si dispozitive adecvate .
. spalarea pieselor demontate se face cu lichide usor inflamabile si
in locuri special amenajate care sa fie dotate cu echipament de
interventie si stingere in caz de incendiu .
. curatarea pieselor de mizerie nu se face cu mina libera ci se vor
utiliza in acest scop perii sau pensule si cirpe nescamoase .

PROIECT DE DIPLOMA
. reziduurile rezultate in urma curatari si spalarii vor fi depozitate in

gropi amenajate sau recipienti speciali care au in dotare guri sau orificii
de aerisire .
Numai respectindu se cu strictete aceste minime masuri de pro
tectie a muncii se reduce riscul producerii de accidente si imbolnaviri
profesionale a celor care deservesc presele hidraulice precum si a celor
care le repara .
34
CAP . 4 . CALCULUL ACTIONARII

HIDRAULICE A PRESEI
4 . 1 . DIMENSIONAREA CILINDRILOR
PRINCIPALI

PROIECT DE DIPLOMA
Pentru calculul de dimensionare a cilindrilor principali de presare

sunt cunoscute urmatoarele date :
. forta nominala pe care trebuie sa o dezvolte cei doi cilindrii de
presare : Fn = 400 000 kgf ;
. presiunea nominala de lucru : pn = 200 bar ;
. materialul pentru corpul cilindrului : OLC 45 STAS 880 80 ;
. cursa de lucru a pistonului : 2100 mm .
Cilindrii hidraulici principali , asa cum s a aratat anterior este fo
losit numai pentru realizarea fazei de lucru a presei , de aceea ei sunt
de tip plunjer si sunt alimentati prin spatele pistonului , revenirea facin
du se prin actionarea celui de al treilea cilindru utilizat numai pentru
ridicare berbec , placa fixare matrita si semimatrita superioara .
4 . 1 . 1 . CALCULUL DIAMETRULUI CILINDRULUI
Fortele care solicita corpul cilindrului , si care vor fi folosite in cal
cule actioneaza dupa schema prezentata in figura 4 . 1 .
Diametrul nominal al cilindrului se determina cu relatia :
4
Ft
pn
D=
Unde :
D = diametrul nominal al cilindrului , in cm ;
Ft = forta totala de impingere , in daN ;
35
pn = presiunea nominala de lucru , produsa in sistemul
hidraulic de actionare , in daN / cm2 .
Conform cu notatiile de pe schema , vom avea :
Ft = Fn + Ff + Fm , in daN , unde :
Fn = forta nominala de lucru , in daN ;
Fn = 400 000 / 2 = 200 000 daN ;

PROIECT DE DIPLOMA
Fm = forta maselor in miscare , in daN ;

Fm = m g [ daN ] ;
Unde :
g = 9 , 81 m / s2 , reprezinta acceleratia gravitationala ;
m = masa pieselor in miscare ( tija , piston si berbec ,matrisa superi
oara);
m = 4000 / 2 = 2000 kg ;
Rezulta :
Fm = 2000 9 ,81 = 19 620 daN
Ff = forta de frecare in ghidaje , in daN ;
Ff = m g , unde :
= coeficient de frecare ;
= 0 , 05
In aceste conditii , vom avea :
Ff = 0 ,05 2000 9 , 81 = 981 daN ,
Inlocuind datele cunoscute , obtinem :
Ft = 200 000 - 981 + 19 620 = 218 639 daN
3
218 639
D =
= 37 , 3 cm
3 , 14
200
37
Constructiv se alege :
D = 38 cm = 380 mm
4 . 1 . 2 . CALCULUL DIAMETRULUI EXTERIOR AL

PROIECT DE DIPLOMA
CILINDRILOR PRINCIPALI
Diametrul exterior al cilindrulor principali se calculeaza cu relatia :
a
De = Di
a p
Di = diametrul nominal al unui cilindrul , in cm ;

Di = 320 mm = 32 cm ;
a = rezistenta admisibila a materialului cilindrului ;
a = 1200 daN / cm2 ;
Material : otel forjat OL 52 STAS 500 / 2 80 .
Inlocuind , obtinem :
1200
De = 38
= 45 cm = 450 mm
1200 200 3
Se adopta De = 46 cm = 460 mm
In aceste conditii grosimea peretelui va fi :
= ( De Di )/ 2 = ( 460 380 )/ 2 = 40 mm
Grosimea fundului cilindrului se face cu relatia :
g = 1 , 5 = 1 , 5 40 = 60 mm
Adoptam pentru mai multa siguranta :
g = 80 mm
Dimensiunile flansei de fixare conform cu schita 4 . 2 . se face
cu relatiile :
38
b = 0 ,7 = 0 , 7 40 = 28 mm ;
Se adopta :
b = 30 mm
h = (1 , 5 .3 ) = 60.120 mm
Se adopta :
h = 60 mm

PROIECT DE DIPLOMA
4 . 1 . 3 . CALCULUL DE VERIFICARE A REZISTENTEI

CILINDRULUI HIDRAULIC
Se verifica diametrul cilindrului astfel incit Drec. < D = 380 mm .
Obtinerea lui Drec . se face cu relatia :
4
Ft
pn
D =
Unde :
D = diametrul nominal al cilindrului , in cm ;
pn = presiunea maxima de lucru , ce se poate produce in sistemul
hidraulic de actionare , in daN / cm2 .
pn = 320 daN / cm2
Conform cu notatiile de pe schema , vom avea :
Ft = 218 639 daN
= randamentul cilindrului hidraulic ;
= 0 ,96
4
218 639
D=
= 30 ,11 cm = 301 , 1 mm ;
3 , 14
320 0 ,96
Dimensionare corecta : Drec . = 301 < Dn = 380 mm .

39
4 . 1 . 4 . CALCULUL DIAMETRULUI TIJEI PISTONULUI
Diametrul tijei pistonului se calculeaza cu relatia :
4
3 , 86
d=
LB
Ft
10
[ cm ] , unde :
0,7

PROIECT DE DIPLOMA
d = diametrul nominal al tijei , in cm ;

LB = lungimea cursei pistonului , in cm ;
LB = L + L , unde :
L = rezerva de tija a pistonului , in cm
L = 30 mm = 3 cm ;
L = 2500 mm = 250 cm .
Rezulta :
LB = 250 + 3 = 253 cm .
4
3 , 86
d=
253
218639
10
= 4 , 2 cm = 42 mm
0,7
Din considerente constructive , se adopta valoarea :

d = 37 cm = 370 mm
4. 1 . 5 . CALCULUL DE VERIFICARE A TIJEI
PISTONULUI LA TRACTIUNE
Aceasta verificare se face cu relatia :
Ft
=
at [ daN /cm2 ]
( d2 / 4 )
41
Unde :
d = diametrul nominal al tijei , in cm ;
d = 37 cm
Ft = 218 639 daN
at = rezistenta admisibila la tractiune a materialului tijei
cilindrului , in daN / cm2
at = 780 daN / cm 2 pentru OLC 45 STAS 880 80

PROIECT DE DIPLOMA

4 218639
=
= 203 daN / cm2
3 , 14 372
Dimensionare corecta : = 203 daN / cm2 < at = 780 daN / cm2 .
4 . 1 . 6 . VERIFICAREA LA FLAMBAJ A TIJEI
Aceasta verificare se face cu relatia :
4 20 Ft kf Lr
d>
2 E
Unde :
Lr = lungimea coloanei de referinta , in cm ;
Lr = 253 cm
Ft = forta de impingere , in daN ;
Ft = 218 639 daN
kf = coeficient de siguranta la flambaj ;
kf = 4 , pentru cilindrii fabricati in Romania ;
E = modul de elasticitate a lui Young , in daN / cm2 ;
E = 2 , 1 106 daN / cm2
4 202186394 2532
d=
= 15 , 2 cm = 152 mm
2
6
3 , 14 2 ,110
42
Deci : d = 370 mm > dc = 152 mm
4 . 1 . 7 . CALCULUL PRINCIPALILOR PARAMETRII DE
FUNCTIONARE A CILINDRILOR
A . CALCULUL DEBITELOR

PROIECT DE DIPLOMA
Cilindrul hidraulic conform ciclogramei de functionare a presei

lucreaza cu doua viteze de deplasare :
. viteza de lucru ;
. viteza de apropiere rapida ( prin cadere libera )
Debitul necesar dezvoltarii vitezei se face cu relatia :
Q = S x vm + Q ,
Unde :
Q = debitul de fluid necesar dezvoltarii vitezei vm [ l / min ] ;
S = suprafata pistonului pe care actioneaza fluidul [ dm2 ] ;
vm = viteza cu care se deplaseaza pistonul sub actiunea debitului Q ;
Q = pierderile de debit [ l / min ] ;
Aceste pierderi de debit se determina cu relatiile :
Ql = 0 ,5 Ql , unde :
Ql , = pierderile de debit pe faza de lucru :lucru ( l ) ,
Ql = debitul necesar pentru obtinerea vitezei de lucru pentru faza
de lucru .
A . 1 Calculul debitului necesar dezvoltarii vitezei de lucru
Ql = S x vl ( 1 + 0 , 01 ) [ l / min ] , unde :
S = suprafata de lucru cilindrului .
S = 45 , 3 dm2 ;
vl = 2 mm / s = 0 ,02 60 = 1 , 2 dm / min ;
Rezulta :
Ql = 45 , 3 1 , 2 ( 1 + 0 , 5 ) = 82 dm3 / min = 82 l / min .
43
A . 2 . Calculul debitului necesar dezvoltarii vitezei de
retragere rapida
Viteza de retragere rapida se realizeaza , conform cu schema
hidraulica de actionare cu ajutorul cilindrului auxiliar , cu un aport de
debit furnizat de pompa hidraulica foarte mic , circa 13 l / min .
B ) CALCULUL PRESIUNILOR

PROIECT DE DIPLOMA
Pentru cele doua faze de lucru presiunea reala necesara se determina

astfel :
B . 1 . Pentru faza de lucru
Presiunea se determina din ecuatia de echilibru dedusa din figura 4 . 3 ,
pentru aceasta faza de lucru :
F1 =Fa + F + Ff + Fm [ daN ] , adica :
pal = p( D2 d2 ) / D2 + 4 ( Fa+ Ff + Fm) / D2
Unde :
Fa = forta de lucru a presei , in daN ;
Fa = 400 000 / 2 = 200 000 daN
pal = presiunea din camera activa a cilindrului la faza de lucru , in
daN / cm2 ;
p = presiunea din camera pasiva a cilindrului hidraulic pentru faza de
lucru , in daN / cm2 ;
Ff = forta de frecare dintre berbec si ghidaje , in daN ;
Ff = 981 daN ;
Fm = forta maselor in miscare ( berbec , tija , piston ), in daN ;
p = 0 daN / cm2 ;
S = 45 , 3 dm2 = 342 cm2 ;
Fm = 19 620 daN ;
D = diametrul pistonului ;
D = 380 cm ;
d = diametrul tijei , in mm ;
44
d = 370 cm .
In aceste conditii vom avea :
pal = 4 ( 200 000 - 981 + 19620 ) / 382= 193 daN / cm2
Deci presiunea pentru faza de lucru la forta maxima este :
pal = 193 daN / cm2
B . 2 . Pentru faza de retragere rapida

PROIECT DE DIPLOMA
Presiunea este 0 , pentru faptul ca retragerea rapida se face sub

greutatea proprie a maselor in miscare .
4 . 1 . 8 . DETERMINAREA DIAMETRULUI NOMINAL
AL CONDUCTELOR
Diametrul nominal al conductelor se determina cu relatia :
dc = 1 ,12
Q / v [ dm ] , unde :
dc = diametrul nominal al conductei ;
Q = debitul care circula prin conducta ;
v = viteza de curgere a fluidului prin conducta , in dm / min ;
Pentru o presiune de lucru de 200 daN / cm2 se recomanda o vi
teza de curgere a fluidului prin conducta de :
v = 30 cm / s = 3 x 60 = 180 dm / min .
82
dc = 1 , 12
= 0 , 76 dm = 76 mm
180
Se adopta pentru conducta de pe camera mare : dc = 80 mm ;

46
4 . 1 . 8 . 1 . Calculul vitezelor de curgere a lichidului prin
conductele de aspiratie ale cilindrului la faza de lucru :
Viteza prin conducte se determina cu relatia :
4xQ
vc =
[ dm / min ] , unde :
x dc
Q = debitul necesar fiecarei faze de lucru , in l / min ;
vc = viteza de curgere a lichidului in conducta , corespunzatoare
fiecarei faze de lucru .

PROIECT DE DIPLOMA
a ) Calculul vitezei de curgere la faza de lucru

4 Ql
vcl =
[ dm / min ] , rezulta :
d
2
c
4 82
vcl =
= 163 dm / min = 0 , 27 m / s
3 ,14 0 ,8
b ) Calculul vitezei de curgere la faza de retragere rapida

4 Qrr
vcrr =
2
c
3 , 14 d
4 13
vcrr =
= 26 dm / min = 0 , 04 m / s
3 ,14 0 , 8
4. 1 . 8 . 2 . Calculul vitezei de curgere a lichidului

prin conductele de refulare ale cilindrului la cele doua
faze de lucru
Viteza de curgere a fluidului prin conductele de refulare ale cilindr
47
ului de lucru al presei se determina cu relatia :
D2
vc = vc
[ dm / min ]
2
D d

a ) Faza de lucru

PROIECT DE DIPLOMA
D2
vcl = vcl
2
D d
0 , 382
vcl = 163
=5,2m/s
2
0 ,38 0 ,37
b ) Faza de retragere rapida
D2
vcrr = vcrr
2
D d
0 , 382
vcrr =
26
= 0 , 83 m / s
2
0 ,38 0 , 37
4. 1 . 9 . CALCULUL PIERDERILOR DE PRESIUNE LINIARE

SI LOCALE PE CIRCUITUL PRINCIPAL
Pierderile de presiune locale pe circuitul principal de alimentare
al cilindrului de lucru se calculeaza cu relatia :
48
ploc =
i vc2 [ daN / cm2 ] , unde :
2
= densitatea uleiului utilizat ca agent hidraulic ;
= 900 Kg / m3 = 90 10 8 daN s2 / cm4 ;
= rezistentele hidraulice locale ale sistemului .
a) Rezistentele locale pentru faza de lucru sint :
. 3 intrari , 1 = 2 =3 = 0 ,5 ;

PROIECT DE DIPLOMA
. 8coturi , 4 = .11 = 1 ;
. 2teuri , 12 = 13 = 1 , 3 ;
. 4 distribuitor , 14 17 = 1 , 6 ;
. 1 filtru , 18 = 2 , 2 ;
. 1 sorb , 19 = 2 , 2 ;
. 3 supape de sens , 20..22 = 4 ;
. 2 supape normal inchisa , 23..24 = 3 ;
. 1 manometru , 25 = 1 , 2 .
ploc = p1 + p2 + p3 +.+ p9 , unde :
90 10 -8
p1 = 3
1 vc2 = 3
2
90 10 -8
0 ,5 ( 0,27 )2 104 = 0 , 0006

2
1 ( 0,27 )2 104 = 0 , 026
p2 = 8
2
90 10 -8
1 ,3 ( 0,27 )2 104 = 0 , 0008
p3 = 2
2
90 10 -8
1,6 ( 0,27 )2 104 = 0 , 002
p4 = 4
2
49
90 10 -8
2,2 ( 0,27 )2 104 = 0 , 0015
p5 = 1
2
90 10 -8
2,2 ( 0,27 )2 104 = 0 , 0015
p6 = 1
2
90 10 -8
p7 = 3
4 ( 0,27 )2 104 = 0 , 008

PROIECT DE DIPLOMA
2
90 10 -8
3 ( 0,27 )2 104 = 0 , 002
p8 = 2
2
90 10 -8
1 , 2( 0,27 )2 104 = 0 , 0003
p9 = 1
2
Rezulta :
ploc = 0,006 + 0,026 + 0 , 0008 +0,002 + 0,0015 + 0,0015 + 0 ,008

+ 0 ,002 + 0 ,0003 = 0 , 048 daN / cm2
b ) Rezistentele locale pentru faza de retragere rapida sint :
. 3 intrari , 1 = 2 =3 = 0 ,5 ;
. 6 coturi , 4 = .9 = 1 ;
. 6 teuri , 10 = 15 = 1 , 3 ;
. 4 distribuitor , 16 19 = 1 , 6 ;
. 1 filtru , 20 = 2 , 2 ;
. 1 sorb , 21 = 2 , 2 ;
. 2 supape de sens , 22..23 = 4 ;
. 2 supape normal inchisa , 24..25 = 3 ;
50
. 1 manometru , 26 = 1 , 2 .
ploc = p1 + p2 + p3 +.+ p9 , unde :
90 10 -8
p1 = 3
1 vc2 = 3
3
90 10 -8
0 ,5 ( 0,04 )2 104 = 0 , 0001

2
1 ( 0,04 )2 104 = 0 , 0017
p2 = 6
2
90 10 -8

PROIECT DE DIPLOMA
1 ,3 ( 0,04 )2 104 = 0 , 002
p3 = 6
2
90 10 -8
1,6 ( 0,04 )2 104 = 0 , 0005
p4 = 4
2
90 10 -8
2,2 ( 0,04 )2 104 = 0 , 00001
p5 = 1
2
90 10 -8
2,2 ( 0,04 )2 104 = 0 , 00001
p6 = 1
2
90 10 -8
4 ( 0,04 )2 104 = 0 , 0006
p7 = 2
2
90 10 -8
3 ( 0,04 )2 104 = 0 , 0005
p8 = 2
2
90 10 -8
1 , 2( 0,04 )2 104 = 0 , 00001
p9 = 1
2
51
Rezulta :
ploc = 0 , 005 daN / cm2
CALCULUL PIERDERILOR DE PRESIUNE LINIARE
Intre unitatea hidraulica de actionare si cilindrii hidraulici de actio
nare a presei , diametrul conductei are acelasi dimensiune nominala si lungimi care in conformitate cu desenul instalatiei hidraulice se adopta .
Pierderile de presiune locale se determina cu relatia :

PROIECT DE DIPLOMA
plin =
L
v2 [ daN / cm2 ] , unde :
dc
= densitatea uleiului , in daN s2 / cm4 ;

dc = diametrul nominal al conductei , in cm ;
L = lungimea conductei masurata pe circuitul de actionare , pentru
fiecare faza de lucru ;
v = viteza de circulatie a uleiului prin conducte .
v = 4Q / dc2
a ) Viteza de lucru :
vl = 4 Ql / dc2 = 0 , 27 m / sec ;
b ) Viteza de retragere rapida :
vrr = 4 Qr / dc2 = 0,04 m / sec ;
Numarul Reynolds ( Re ) , caracteristic pierderilor de presiune liniare
din circuitele hidraulice de actionare , se determina cu relatia :
v x dc
Re =
, unde :
52
v = viteza lichidului , in cm / s ;
dc = diametrul nominal al conductei , in cm ;
= viscozitatea cinematica a uleiului hidraulic ,
= 19 cst = 0 , 19 cm2 / s ;
In aceste conditii avem :
a ) Pentru faza de lucru :
vl dc
Rel =
27 0 ,8
=
= 114
0 ,19

PROIECT DE DIPLOMA
c ) Pentru faza de retragere rapida :

vrr dc
40,8
Rerr =
= 17
0 , 19
= coeficient de rezistenta ( frecare ) , care se calculeaza in functie de

rezistenta liniara a conductei de otel , cu relatia :
= 64 / Re , valoarea frecarii in teava la curent laminar ;
= 0 ,316 / Re , valoarea frecarii in teava la curent turbulent .
In cazul nostru frecarea in conducte se determina pentru curgere
laminara a uleiului , deoarece s a adoptat un diametru mai mare pentru
conducta decit cel iesit din calcul , astfel vom avea :
l = 64 / 114 = 0 , 56
c ) Pentru faza de retragere rapida :
rr = 64 / 17 = 3 , 76
Lungimea conductelor in corespunzator celor doua faze de lucru este :
53
Ll = 8 , 2 m = 820 cm ;
Lrr = 5 , 4 m = 540 cm .
In aceste conditii pierderile de presiune liniare in conducte sint :
90 x 10-8 820
L
v2 = 0 , 56
plinl =
2dc
( 0,68 )2 104 = 0 , 19 daN/cm2

2
0 ,8

PROIECT DE DIPLOMA
b ) Pentru faza de retragere rapida :

90 x 10-8 540
L
plinrr =
v2 = 3 , 76
2dc
( 0 , 04 )2104 = 0,02 daN/cm2

2
0 ,8
4 . 2 . CALCULUL PRESIUNII POMPEI

Presiunea pompei pentru cele doua faze de lucru se realizeaza
cu relatia
ppi = pi + ploci + plini , unde :
ppi = presiunea pompei la faza i ;
pi = presiunea necesara in cilindrii la faza i ;
ploci = pierderile de presiune locale din sistem la faza i ;
plini = pierderile liniare de presiune de pe conducte la faza i .
Pentru cele trei faze de lucru , presiunea pompei va fi :
a ) Pentru faza de lucru , avem :
pl = 193 + 0 , 048 + 0, 19 = 193,24 daN / cm2 ;
b ) Pentru faza de retragere rapida , avem :
prr = 40 + 0 , 005 + 0 , 002 = 40, 007 daN / cm2 .
54
4 . 3 ALEGEREA POMPEI CARE FURNIZEAZA PRESIUNE
In functie de debitul maxim pe care trebuie sa l debiteze pompa
in sistem , pentru realizarea vitezelor de lucru si presiunii , alegem din
catalogul de pompe al firmei IM Plopeni o pompa cu pistonase axiale si
regulator de putere , ce se roteste cu o rotatie de 1 450 rot / min .
CAPACITATEA POMPEI
Se determina cu relatia :
Vpi = Qi / n , [ cm3 / min ] , unde :

PROIECT DE DIPLOMA
Qi = debitul pe care il scoate pompa pentru realizarea fazei i de

lucru a presei , in l / min ;
n = turatia de regim a pompei , in rot / min ;
n = 1 480 rot / min .
Corespunzator celor doua faze de lucru vom avea :
a )Pentru faza de lucru , avem :
Vpl = Ql / n = 82 x 103 / 1480 = 55 cm3 / rot ;
c )Pentru faza de retragere rapida , avem :
Vprr = Qrr / n = 13 x 103 / 1480 = 8 , 38cm3 / rot ;
CALCULUL LUCRULUI MECANIC
Lucrul mecanic al pompei se determina cu relatia :
Lmi = Vpi x ppi , [ daN m / rot ] , unde :
Vpi = volumul pompei pentru faza i ;
ppi = presiunea pompei pentru faza i .
55
Rezulta :
a )Pentru faza de lucru , avem :
Lml = Vpl x ppl = 55 x 10 -2 x 193 , 24 = 106 , 3 daN m / rot ;
b)Pentru faza de retragere rapida , avem :
Lmrr = Vprr x pprr = 8,8 x 10 -2 x 40 = 3, 52 daN m / rot ;
MOMENTUL DE ANTRENARE AL POMPEI
Momentul de antrenare al pompei se determina cu relatia :

PROIECT DE DIPLOMA
Mpi = ( Vpi ppi ) / ( 2 p ) , [ daN m ] , unde :

Vpippi = lucrul mecanic al pompei , calculat anterior pentru fiecare
faza de lucru a presei ;
p = randamentul pompei ;
p = 0 ,9
Mpl = 106 , 3 / ( 6 , 28 x 0,9 ) = 18 , 8 daN m ;
b ) Pentru faza de retragere rapida :
Mprr = 3 , 52 / ( 6 , 28 x 0,9 ) = 0 , 62 daN m ;
CALCULUL PUTERII DE ANTRENARE A POMPEI
Puterea de antrenare a pompei se determina cu relatia :
Np = ( Qi ppi ) / ( 612 x p ) , kW , unde :
Qi = debitul pompei , in dm3 / min ;
ppi = presiunea pompei , in daN / cm2 ;
56
p = randamentul pompei ;
p = 0 ,96
a ) Pentru faza de lucru , avem :
Npl = ( 82 x 193 , 24 ) / ( 612 x 0 ,96 ) = 27 kW
ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC DE ANTRENARE
Cunoscind momentul de antrenare , puterea pompei si turatia de

PROIECT DE DIPLOMA
regim se alege din catalogul de motoare al Electromotor Timisoara

motorul trifazat de antrenare a pompei cu urmatoarele caracteristici :
. puterea nominala : 27 kW ;
. turatia nominala : 1450 rot / min ;
. tipul motorului : 160 M .
4 . 4 . CALCULUL REZERVORULUI HIDRAULIC
Rezervoarele pot fi la presiune atmosferica sau la joasa presiune .
Cele la presiune atmosferica alimenteaza cu lichid intreaga insta
latie a presei , iar cele de joasa presiune alimenteaza cu ulei numai
cilindrii de lucru ai presei in faza de coborire rapida a culisoului .
Pentru actionarea presei de stantare se opteaza pentru un rezer
vor cu presiune atmosferica , care trebuie sa aiba suficient volum ca sa
asigure racirea uleiului utilizat pentru realizarea fazelor de lucru ale
presei .
Rezervorul trebuie asigurat impotriva prafului sau patrunderii altor
co rpuri straine in ulei si in acest scop se prevede cu capac etans si cu
filtru de umplere si aerisire .
Rezervorul se executa din tabla , prin sudare , sau in unele cazuri ,
mai rar , prin turnare .
Pentru dimensionarea rezervorului se parcurg urmatoarele etape :
57
a )CALCULUL VOLUMULUI REZERVORULUI
Volumul rezervorului se determina cu relatia :
Vrz = ( 38 ) Qmaxp , [ l ] , unde :
Qmax = debitul maxim de ulei pe care il furnizeaza pompa pentru rea
lizarea fazei de lucru a presei .
Qmaxp = 82 l / min
Rezulta :
Vrz = 5 82 = 410 litri

PROIECT DE DIPLOMA
b )CALCULUL GROSIMII REZERVORULUI

Grosimea tablelor din care se executa rezervorul de ulei se
determina cu relatia urmatoare :
pDs
=
+ c , [ mm ] , unde :
2 a
p = presiunea in rezervor , in daN / cm2 ;
p = 4 daN / cm2;
D = dimensiunea maxima a rezervorului , in cm ;
D = 1200 mm = 120 cm ( se adopta );
s = coeficient de siguranta ;
s=3;
c = adaos pentru rotunjire , in cm ;
c = ( 0 , 1.0 ,3 )cm ;
a = rezistenta admisibila la intindere , in daN / cm2 ;
Pentru OL 37 STAS 500 / 2 80 , avem :
a = 800 daN / cm2
Rezulta :
pDs
4 120 3
=
+c=
+ 0 ,1 = 1 cm = 10 mm ;
2 a
2 800
58
Se alege grosimea peretilor dintr o tabla cu dimensiune uzuala ,
respectiv :
= 10 mm
c ) CALCULUL CANTITATII DE CALDURA qc INTRODUSA
IN ULEIUL HIDRAULIC
Cantitatea de caldura introdusa in uleiul din rezervor se determina
cu relatia :
1

PROIECT DE DIPLOMA
qc =
860 E , [ kcal / h ] , unde :

tc
E = 0 , 0212 = suma pierderilor de energie din sistem ;

tc = durata ciclului unei curse duble a presei , in min ;
tc = tl + trr , unde :
tl = durata fazei de lucru ;
ll
tl =
, [ min ] , unde :
vl
ll = cursa cilindrilor pe faza de lucru , in m ;
ll = 2100 mm = 2 , 1 m ;
vl = viteza pe faza de lucru , m / s ;
vl = 2 mm / s = 0 ,002 m / s
Rezulta :
tl = 2 , 1 / 0 ,002 = 1050 s = 17 , 5 min ;
trr = durata fazei de retragere rapida ;
lrr
trr =
, [ min ] , unde :
vrr
lrr = cursa cilindrilor pe faza de retragere rapida , in m ;
lrr = 2100 mm = 2 , 1 m ;
59
vrr = viteza pe faza de apropiere rapida , m / s ;
vrr = 30 mm / s = 0 ,03 m / s
Rezulta :
trr = 2,1 / 0 ,03 = 70 s = 1 , 17 min ;
tc = 17 , 5 + 1 , 17 = 18 , 67 min = 0 , 31 h
Rezulta :
qc = 860 0 ,0212 ( 1 / 0,31 ) = 6 kcal / h
d ) CALCULUL SUPRAFETEI NECESARE DE RADIATIE

PROIECT DE DIPLOMA
Suprafata de radiatie se determina cu relatia :

qc
Sr =
10 , m2 , unde :
k ( Ts Tc )
Sr = suprafata necesare de radiatie a rezervorului , in m2 ;
k = constanta de incalzire a uleiului ;
k = 16 kcal / h m2
Ts = temperatura de incalzire a uleiului , in 0 C ;
Ts = 500 C ;
Tc = temperatura curenta ( initiala ) a uleiului , in 0 C ;
Tc = 200 C ;
qc = cantitatea de caldura introdusa in ulei , in kcal / h .
qc = 6 kcal / h
Inlocuind , rezulta :
6
10 = 0 , 12 m2
Sr =
16 ( 50 20 )
60
CAP . 5 . TEHNOLOGIA DE
EXECUTIE
A REPERULUI COLOANA
5 . 1 . ALEGEREA SEMIFABRICATULUI
Alegerea semifabricatului destinat unor prelucrari mecanice ulterioare
a pieselor este una din problemele cele mai importante ale proiectarii unui

PROIECT DE DIPLOMA
proces tehnologic de prelucrare mecanica .

Felul operatiilor , precum si numarul lor depind in cea mai mare parte
de modul cum se alege semifabricatul .
Principalele metode de obtinere a semifabricatelor in industria constructoare de masini sunt urmatoarele :
. metoda turnarii ;
. metoda prelucrarii prin deformare :
.. laminare ;
.. forjare ;
.. matritare .
. metoda sudarii ;
. metoda taierii dupa trasaj sau sablon .
Alegerea corecta a semifabricatelor se poate rezolva de catre
tehnolog prin doua cai :
1 . Alegerea unui semifabricat , care sa se apropie cit mai mult ca
forma si dimensiune de piesa finita ;
2 . Obtinerea unui semifabricat cu adaosuri mari de semifabricare .
Prima metoda se aplica in cazul productiei de masa , iar a doua in
cazul productiei individuale sau de unicate .
Luind in considerare cele aratate anterior , precum si recomanda
rile din capitolul VI [ 2 ] ca semifabricat pentru prelucrarea reperului
COLOANA se alege :
. semifabricat laminat de otel , rotund , STAS 333 71 , de calitate
OLC 45 STAS 880 - 90 .
61
Dupa STAS 880 90 caracteristicile mecanice ale otelului ales
sunt urmatoarele :
. limita de curgere : 02 = 45 daN / mm2 ;
. rezistenta la tractiune : r = 70 daN / mm2 ;
. alungirea : = 18 % ;
. gituirea la rupere : L = 45 % ;
. rezilienta : KCU = 40
Tratamentul termic al otelului carbon de calitate OLC 45 STAS880/80.
. forjare : 1100850 0 C ;
. recoacere de inmuiere :680/7000 C ;( racire in cuptor );
. normalizare : 830..8500 C ( racire in aer ) ;

PROIECT DE DIPLOMA
. calire : 830..8500 C ( racire in ulei ) ;

. revenire : 550.6500 C ( racire in aer ) .
5 . 2 . STABILIRE TRASEU TEHNOLOGIC DE

PRELUCRARE
Stabilirea succesiuni optime si a celor mai bune concentrari a opera
tiilor de prelucrare , ramin conditiile de baza , care limiteaza numarul de
variante posibile ale unui proces de prelucrare .
Conditiile pentru stabilirea succesiuni optime de prelucrare mecanica
prevad urmatoarele reguli :
. operatiile de finisare sa fie asezate la sfirsitul procesului de prelucrare ;
. operatiile in timpul carora exista posibilitatea unui mare procent de re
buturi sa fie executate daca este posibil la inceputul prelucrarii ;
. executarea gaurilor sa se faca catre sfirsitul procesului tehnologic , cu
exceptia acelora care servesc ca baze tehnologice in timpul operatiilor de prelucrare mecanica ;
. in cazul amplasarii masinilor unelte , dupa felul prelucrarilor , se vor
ocupa operatiile identice pentru inlaturarea transporturilor .
In general un proces de prelucrare trebuie sa respecte urmatoarele
scheme ale operatiilor :
. prelucrarea suprafetelor care devin baze tehnologice si de referinta
pentru operatiile urmatoare ;
. prelucrarea de degrosare a suprafetelor principale ale piesei ;
62
. prelucrarea de finisare a suprafetelor principale ( se pot executa uneori
concomitent degrosarea si finisarea ) ;
. degrosarea si finisarea suprafetelor auxiliare ;
. tratamentul termic , in cazul cind este prevazut in conditii tehnice ;
. executarea operatiilor secundare legate de tratamentul termic ;
. executarea operatiilor de suprafinisare si netezire a suprafetelor prin
cipale ale piesei .
In aceste conditii , stabilirea unui traseu tehnologic de prelucrare
devine o problema foarte importanta pentru cel care intocmeste tehnologia de
prelucrare a unei piese , important in acest sens fiind si caracterul productiei .
In functie de volumul productie , in industria constructoare de masini se

PROIECT DE DIPLOMA
disting urmatoarele tipuri principale de productie :

. productie individuala sau de unicate ;
. productia de serie ;
. productia de masa .
In cazul productiei individuale sau de unicate se executa pe baza unor
comenzi din partea beneficiarului un numar mai mare sau mai mic de
sortimente ( piese ) , dar in cantitati mici (uneori chiar unicate), care se repeta
foarte rar sau nu se mai repeta .
Acest tip de productie necesita o varietate mare de operatii , care
trebuie executate de catre personal cu inalta calificare .
Masinile unelte si SDV-urile sunt normale sau universale .
In cadrul acestui tip de productie se executa masini speciale mari ,
prototipurile produselor , utilajelor sau instalatii unicate .
Traseul tehnologic de prelucrare a reperului COLOANA ca reper
individual este prezentat in tabelul 5 .1 .
5 . 3 . ALEGEREA MASINILOR UNELTE

Dupa ce a fost stabilit traseul tehnologic de prelucrare care cuprinde
felul operatiilor si succesiunea acestora , urmeaza alegerea masinilor
unelte , care trebuiesc sa asigure precizia si economicitatea fabricatiei .
Criteriile dupa care se aleg masinile unelte de prelucrare mecanica a
pieselor sunt urmatoarele :
. particularitatile constructive ;
. precizia de prelucrare ;
63
. puterea masinilor unelte ;
Luind in considerare recomandarile din lucrarile prezentate in bi
bliografie si a celor stabilite anterior s au ales masinile unelte de prelu
crare prezentate in tabelul 5 . 1 .
5 . 4 . ALEGEREA S . D . V . URILOR NECESARE

Sculele , dispozitivele si verificatoarele utilizate la prelucrarea prin
aschiere pe masini unelte prezinta o mare diversitate constructiva .
Indiferent de gradul lor de complexitate , acestea au foarte multe asema-

PROIECT DE DIPLOMA
nari , atit in ce priveste conceptia de realizare cit si in privinta elementelor

componente .
La alegerea acestora s-a tinut cont ca sistemul tehnologic format din
masina unealta dispozitiv de prindere a piesei ( semifabricatului )
piesa scula aschietoare dispozitiv de fixare a sculei masina unealta
sa fie un sistem inchis , care sa asigure rigiditatea necesara obtinerii unei
prelucrari de buna calitate .
La prelucrarile executate indeosebi pe masini unelte de aschiat se
intilnesc doua mari grupe de dispozitive , si anume :
. dispozitive folosite pentru fixarea si prinderea sculelor denumite simplu portscule ;
. dispozitive folosite pentru prinderea si fixarea pieselor ( semifabricatelor ) in vederea prelucrarii .
Din prima categorie se pot distinge urmatoarele :
. suporturi portcutite utilizate pe majoritatea strungurilor :
. dornuri de fixare a frezelor ;
. conuri Morse pentru fixarea burghielor si frezelor cu coada conica ;
. mandrinele , pentru fixarea sculelor cu coada cilindrica , etc .
Din a doua categorie de dispozitive , in functie de forma si dimensiunile
piesei ( semifabricatului ) , care se prelucreaza pe masina unealta se folosesc urmatoarele dispozitive sau sisteme de fixare a pieselor :
. sisteme de fixare in consola :
- universal ;
- platou .
69
. sisteme de fixare intre virfuri :
- fixe ;
- mobile ( rotitoare ) ;
- antrenoare .
. menghine actionate :
- cu surub ;
- cu excentric ;
- pneumatic .
Instrumentele de verificat si dispozitivele de control sunt cele clasice si
de uz general .

PROIECT DE DIPLOMA
Toate SDV- urile utilizate pentru prelucrarea reperului COLOANA

sunt redate in tabelul 5 . 1 .
5 . 5 . ALEGEREA SCHEMEI DE BAZARE SI

FIXARE A PIESEI
Considerind piesa care se prelucreaza , ca un corp in spatiu , pentru
fixarea ei este necesara impiedicarea deplasarii pe anumite directii .
Daca se raporteaza pozitia piesei fata de un sistem de trei axe perpen
diculare intre ele , atunci acest corp poate avea sase grade de libertate echiva
lente cu posibilitatile sale de deplasare in spatiu .
Aceste posibilitati sunt :
. translatie in lungul axei x ;
. translatie in lungul axei y ;
. translatie in lungul axei z ;
. rotatie in jurul axei x ;
. rotatie in jurul axei y ;
. rotatie in jurul axei z .
Pentru a se lua piesei un anumit numarde grade de libertate este necesar
ca ea sa fie asezata pe un numar bine determinat de puncte astfel :
. asezarea pe trei puncte are ca rezultat pentru piesa pierderea a trei grade de libertate : doua translatii si o rotatie ;
. asezarea pe patru puncte are ca rezultat pentru piesa pierderea a patru
grade de libertate : doua translatii si doua rotatii ;
. asezarea pe cinci puncte , trei intr un plan si doua in alt plan , are ca
70
rezultat pentru piesa pierderea a cinci grade de libertate : trei rotatii si doua
translatii ;
. asearea pe sase puncte , are ca rezultat pentru piesa pierderea a sase
grade de libertate : trei rotatii si trei translatii .
Bazele sunt suprafetele , liniile sau punctele unei piese in raport cu
care se stabileste pozitia altor suprafete , linii sau puncte ale aceleeasi piese .
In functie de rolul lor se deosebesc urmatoarele categorii de baze :
. baze initiale ;
. baze de asezare ;
. baze de masurare ;

PROIECT DE DIPLOMA
. baze constructive .
Corespunzator indicatiilor si simbolurilor din lucrarile de specialitate
pentru orientarea si fixarea piesei COLOANA se stabilesc bazele de orien
tare si fixare prezentate in tabelul 5 . 1 .
5 . 6 . CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE

SI AL DIMENSIUNILOR INTERMDIARE
La fiecare faza de lucru din cadrul unei operatii de prelucrare mecanica
prin aschiere a unor piese se indeparteaza prin prelucrare un strat de metal
care reprezinta ADAOS DE PRELUCRARE .
Adaosul de prelucrare poate fi :
. intermediar / total
Adaosul de prelucrare intermediar este stratul de metal necesar pentru
executarea unei operatii de prelucrare si se determina prin diferenta dimen
siunilor obtinute la doua faze consecutive de prelucrare pentru suprafetele
considerate .
Adaosul de prelucrare total este stratul de metal necesar pentru inde
plinirea tuturor operatiilor de prelucrare la suprafata considerata .
Acest adaos se determina prin diferenta dimensiunilor dintre semifa bricat si dimensiunea piesei finite .
Adaosul de prelucrare total se determina cu relatia :
n
At = Ai [ mm ] , unde
i=1
71
n = numarul de treceri tehnologice sau de operatii ;
Ai = adaosul intermediar , in mm .
Pentru a determina adaosul de prelucrare intermediar se utilizeaza
urmatoarele metode :
. metoda experimental statistica care utilizeaza pentru stabilirea
adaosului de prelucrare standarde de stat si tabele normative ;
. metoda de calcul analitic a adaosului de prelucrare , care se poate
aplica dupa stabilirea traseului tehnologic de prelucrare .
Adaosul de prelucrare intermediar se poate calcula analitic cu ajutorul
relatiei 1.3. [ 3 ] :

PROIECT DE DIPLOMA
2Ap min = 2 ( Rzp + SP ) + 2
p2 + c2 , unde :
Ac min = adaosul de prelucrare minim considerat pe o parte ( pe raza )

sau pe o singura suprafata plana ;
Rzp = inaltimea neregularitatilor de suprafata rezultate la faza precedenta ;
Sp = adincimea stratului superficial defect ( ecruisat ) rezultat la faza
precedenta de prelucrare ;
p = abaterea spatiala a suprafetei de prelucrat ramase dupa efectarea
prelucrarii la faza precedenta ;
c = eroarea de asezare la faza de prelucrare considerata .
Avind in vedere consideratiile anterioare , vom calcula in continuare
adaosul de prelucrare si dimensiunile intermediare pentru reperul coloana
in urmatoarele conditii de prelucrare :
. semifabricat initial : laminat liber la cald ;
. material : OLC 45 STAS 880 90 , cu r = 70 daN / mm2 ;
. operatiile care se vor executa pentru realizarea fizica a piesei sunt
cuprinse in tabelul 5 . 1 si sunt urmatoarele :
1 . Debitare ;
2 . Frezare frontala si centruire ;
3 . Strunjire de degrosare ;
4 . Strunjire de finisare ;
5 . Filetare ;
6 . Burghiere / filetare ;
7 . Control intermediar ;
72
8 . Tratament termic ;
9 . Sablare ;
10 . Indreptare ;
11 . Rectificare exterioara ;
12 . Slefuire ;
13 . Cromare ;
14 . Lustruire ;
15 . Control final .
Pentru stabilirea diametrului semifabricatului laminat din care se va exe
cuta piesa , se calculeaza adaosul de prelucrare pentru suprafata de diame

PROIECT DE DIPLOMA
tru maxim pe care o luam din desenul de executie al piesei .

1 . Pentru suprafata d = 200 h 7( 0- 0,046 ) mm , avem :
a ) LUSTRUIRE dintr o singura trecere ( operatia precedenta
este cromarea ) , avem :
2Ap = 0 , 012 mm ; - tabelul 14 . 19 [ 6 ];
In aceste conditii dimensiunea maxima dupa cromare ( inainte de lus
truire ) va fi :
dmax = 199, 954 mm + 0 , 012 mm = 199 , 966 mm ;
Se rotunjeste :
dmax = 200 mm ;
dnom = 200 mm ;
dmin = dnom - ai = 200 0 , 046 = 149 , 954 mm .
Adaosul de prelucrare la slefuire va fi :
Ap = 0 , 012 mm .
b ) CROMAREA ( operatia precedenta este slefuirea ) , avem :
Depunerea stratului de crom pentru dimensiunea de 200 mm , se re
comanda sa fie de 0 , 20 mm / diametru .
Deci :
2 Ap = 0 ,20 mm
In aceste conditii dimensiunea maxima dupa slefuire ( inainte de cromare )
va fi :
73
dmax = 200 mm - 0 , 20 mm = 199 , 80 mm ;
Se rotunjeste :
dmax = 199 , 80 mm ;
dnom = 199 , 80 mm ;
dmin = dnom - TP = 199 , 80 - 0 , 020 = 199 , 780 mm .
Unde , Tp = toleranta pentru slefuire la o treapta de precizie 5 , si are
valoarea :
Tp = 0 ,020 mm ; - tabelul 2 . 15 [ 3 ] .
Adaosul de depunere la cromare va fi :
AC = ( 200 199 , 78 ) / 2 = 0 , 11 mm .

PROIECT DE DIPLOMA
c ) SLEFUIREA ( operatia precedenta este rectificarea ) , avem :

2Ap = 0 , 030 mm ; - tabelul 14 . 19 [ 6 ];
In aceste conditii dimensiunea maxima dupa lustruire ( inainte de recti
ficare ) va fi :
dmax = 199 , 80 mm + 0 , 030 mm = 199 , 830 mm ;
Se alege :
dmax = dnom = 199 , 820 mm ;
dmin = dnom Tp = 199 , 830 0 , 046 = 199 , 784 mm .
Adaosul de prelucrare la lustruire va fi :
AC = ( 199 , 830 199 , 78 ) / 2 = 0 , 015 mm .
d ) Rectificare intr o singura etapa (operatia precedenta este strunjirea
de finisare ) , avem :
Rzp = 32 m ; - tabelul 4 . 9 . [ 3 ] ;
Sp = 0 ;( dupa tratamentul termic se exclude din calcul )
p =
c2 2centr [m ] tabelul 1 . 3 . [ 3 ] , pentru prelucrarea
intre virfuri , unde :
c = 2 c lc [m ] tabelul 1 . 4 . [ 3 ] , unde :
c = 0 , 15 m / mm tabelul 4 . 6 [ 3 ] ; dupa cifare ;
lc = 5090 mm din desenul de executie ;
c = 2 0 , 15 5090 = 1527 m ;
centr = 0 , 25 mm = 250 m ;
Rezulta :
1 , 5272 + 0,2502 = 1 , 547 mm ;
74
In aceste conditii , adaosul minim de prelucrare va fi :
2 Ap min = 2 32 + 2 1547 = 3158 m ;
Din tabelul 2 . 15 . [ 3 ] se obtine toleranta pentru operatia ante
rioara strunjirea de finisare , conform treptei 10 de precizie :
Ti = 185 m
Rezulta ca adaosul nominal pentru rectificarea de degrosare va fi :
2Ap nom = 2 Ap min + Ti , adica :
2 Ap nom = 3158 + 185 = 3343 m ;
Diametrul maxim dupa strunjirea de finisare ( inainte de rectificarea )
este :
p =

PROIECT DE DIPLOMA
dmax = 199,82 + 3 , 343 = 203 , 163 mm ;

Se rotunjeste :
dmax = 203 , 22 mm ;
dnom = 203 , 22 mm ;
dmin = 203 , 22 0 , 185 = 203,035 mm ;
In aceste conditii adaosul nominal real ( recalculat ) pentru operatia de
rectificare este :
Ap = ( 203 , 22 199 , 82 )/ 2 = 1, 7 mm .
Operatia de strunjire de finisare se va executa la cota :
d = 203 , 22 0 ,185 mm .
e ) Strunjire de finisare ( operatia precedenta este strunjirea de degro
sare ) , avem :
Rzp = 63 m - tabelul 4 . 9 . [ 3 ] ;
Sp = 60 m tabelul 4 . 9 . [ 3 ] ;
p = 2 (c L ) tabelul 1 . 3 . [ 3 ] , unde :
c = curbura specifica a semifabricatului in m / mm , a carui valoare se
ia din tabel in functie de diametrul piesei :
Deci :
c = 0 , 08 m / mm . pagina 218 [ 3 ] ;
c = 2 0 , 08 5090 = 814 m ;
centr = 0 , 25 mm = 250 m ;
0 , 8142 + 0,2502 = 0 , 852 mm ;
75
2 Ap min = 2 123 + 2 852 = 1950 m ;
rioara strunjirea de degrosare , conform treptei 12 de precizie :
Ti = 460 m
2 Ap nom = 1950 + 460 = 2410 m ;
este :
p =

PROIECT DE DIPLOMA
dmax = 203,22 + 2 , 410 = 205 , 63 mm ;

Se rotunjeste :
dmax = 205 , 62 mm ;
dnom = 205 , 62 mm ;
dmin = 205 , 62 0 , 460 = 205,16 mm ;
rectificare este :
Ap = ( 205 , 62 203 , 22 )/ 2 = 1 , 2 mm .
Operatia de strunjire de degrosare se va executa la cota :
d = 205 , 62 0 ,460 mm .
f) Strunjirea de degrosare ( operatia precedenta este laminarea ) ,
avem :
Rzp = 320 m - tabelul 4 . 5 . [ 3 ] ;
Sp = 400 m tabelul 4 . 5 . [ 3 ] ;
p = 2 (c L ) tabelul 1 . 3 . [ 3 ] , unde :
Deci :
c = 0 , 08 m / mm . tabelul 4 . 6 . [ 3 ] , bara laminata cu indreptare ;
c = 2 0 ,08 5090 = 814 m ;
centr = 0 , 25 mm = 250 m ;
0,8142 + 0,2502 = 0 , 852 mm ;
76
2 Ap min = 2 720 + 2 852 = 3144 m ;
Din tabelul 4 . 1 . [ 3 ] se obtine abaterea inferioara AI , la diametrul
barei laminate .
Ai = - 3 , 5 mm
2Ap nom = 2 Ap min + Ai , adica :
2 Ap nom = 3144 + 3500 = 6644 m ;
Diametrul maxim al barei laminate ( inainte de strunjirea de degrosare)
este :
p =

PROIECT DE DIPLOMA
dmax = 205,62 + 6 , 644 = 212 , 264 mm ;

Se rotunjeste :
dmax = 220 mm ;
dnom = 220 mm ;
dmin = 220 3 , 50 = 216,5 mm ;
In aceste conditii adaosul pentru strunjirea de degrosare va fi :
Ac = ( 220 205 , 62 )/ 2 = 7 , 19 mm .
Deci debitarea semifabricatului se face din bara cu diametrul nominal :
dnom = 220+2 3,5 mm .
2 . Calculul adaosului de prelucrare pentru suprafetele frontale , deli
mitate de L = 5090 mm .
Suprafetele frontale de capat se prelucreaza prin frezare ( operatia pre
cedenta fiind debitarea pe ferastrau circular ) .:
Rzp + Sp = 0,2 mm - tabelul 4 .11. [ 3 ] ;
=0 ,01 D tabelul 4 . 11 . [ 3 ] , unde :
D = diametrul piesei , in mm ;
D = 220 mm , rezulta :
= 0 ,01 220 = 2 , 2 mm ;
Eroarea de instalare , i
i = 0 ,25 mm , tabelul 1 . 35 [ 3 ] ;
2Apmin = ( 2 0,2 ) + 2 ( 2, 20 + 0 , 250 ) = 5 , 3 mm
Din tabelul 2 .15 . [ 3 ] rezulta ca toleranta la lungimea , in treapta 15
de precizie este 13 mm , abaterile limita la lungimea debitata sunt : 6,5 mm
77
Adaosul calculat pentru frezarea frontala va fi :
2 Ap nom = 5 , 3 mm + 6 , 5 mm =11 , 8 mm
In aceste conditii dimensiunea maxima dupa debitare ( inainte de fre
zarea frontala ) va fi :
Lmax = 5090 mm + 11 , 8 mm = 5101 , 8 mm ;
Se rotunjeste :
Lmax = 5102 mm ;
Lnom = 5102 mm ;
Lmin = Lnom - Ai = 5102 6 , 5 = 5 095 , 5 mm .
La debitare se va respecta cota :

PROIECT DE DIPLOMA
L = 5102 6 , 5 mm ;
Adaosul de prelucrare la frezarea frontala va fi :
Ap = ( 5102 5090 ) / 2 = 6 mm .
3 . Suprafata d = 185 f7 ( - 0 ,050 0 ,096 )
a ) Rectificare intr o singura etapa (operatia precedenta este strunjirea
de finisare ) , avem :
Rzp = 32 m ; - tabelul 4 . 9 . [ 3 ] ;
Sp = 0 ;( dupa tratamentul termic se exclude din calcul )
p =
c2 2centr [m ] tabelul 1 . 3 . [ 3 ] , pentru prelucrarea
intre virfuri , unde :
c = 2 c lc [m ] tabelul 1 . 4 . [ 3 ] , unde :
c = 0 , 15 m / mm tabelul 4 . 6 [ 3 ] ; dupa cifare ;
c = 2 0 , 15 710 = 213 m ;
centr = 0 , 25 mm = 250 m ;
Rezulta :
p =
0 , 2132 + 0,2502 = 0 , 328 mm ;
2 Ap min = 2 32 + 2 328 = 720 m ;
rioara strunjirea de finisare , conform treptei 10 de precizie :
Ti = 185 m
78
2 Ap nom = 720 + 185 = 905 m ;
este :
dmax = (185 0 ,050 ) + 0 , 905 = 185 ,855 mm ;
Se rotunjeste :
dmax = 185 , 85 mm ;
dnom = 185 , 85 mm ;
dmin = 185 , 85 0 , 185 = 185,665 mm ;

PROIECT DE DIPLOMA

rectificare este :
Ap = ( 185 , 85 184 , 95 )/ 2 = 0, 45 mm .
Operatia de strunjire de finisare se va executa la cota :
d = 185 , 85 0 ,185 mm .
b ) Strunjire de finisare ( operatia precedenta este strunjirea de degro
sare ) , avem :
Rzp = 63 m - tabelul 4 . 9 . [ 3 ] ;
Sp = 60 m tabelul 4 . 9 . [ 3 ] ;
p = 2 (c L ) tabelul 1 . 3 . [ 3 ] , unde :
Deci :
c = 0 , 08 m / mm . pagina 218 [ 3 ] ;
c = 2 0 , 08 710 = 114 m ;
centr = 0 , 25 mm = 250 m ;
p =
0 , 1142 + 0,2502 = 0 , 275 mm ;
2 Ap min = 2 123 + 2 275 = 796 m ;
Ti = 460 m
79
2 Ap nom = 796 + 460 = 1256 m ;
este :
dmax = 185,85 + 1 , 256 = 187 , 106 mm ;
Se rotunjeste :
dmax = 187 , 11 mm ;
dnom = 187 , 11 mm ;
dmin = 187 , 11 0 , 460 = 186,65 mm ;

PROIECT DE DIPLOMA

rectificare este :
Ap = ( 187 , 11 185 , 85 )/ 2 = 0 , 63 mm .
d = 187 , 11 0 ,460 mm .
c) Strunjirea de degrosare ( operatia precedenta este strunjirea de degrosare
a treptei d = 200 mm ) , avem :
Ap = ( 205 , 62 187 , 11 )/ 2 = 9 , 255 mm .
4 . Suprafata : d = 170 mm
a ) Strunjire de finisare ( operatia precedenta este strunjirea de degro
sare ) , avem :
Rzp = 63 m - tabelul 4 . 9 . [ 3 ] ;
Sp = 60 m tabelul 4 . 9 . [ 3 ] ;
p = 2 (c L ) tabelul 1 . 3 . [ 3 ] , unde :
Deci :
c = 0 , 08 m / mm . pagina 218 [ 3 ] ;
c = 2 0 , 08 670 = 107 m ;
centr = 0 , 25 mm = 250 m ;
0 , 1072 + 0,2502 = 0 , 272 mm ;
80
2 Ap min = 2 123 + 2 272 = 790 m ;
Ti = 400 m
2 Ap nom = 790 + 400 = 1190 m ;
este :
p =

PROIECT DE DIPLOMA
dmax = 170 + 1 , 190 = 171 , 19 mm ;

Se rotunjeste :
dmax = 171 , 2 mm ;
dnom = 171 , 2 mm ;
dmin = 171 , 2 0 , 400 = 170, 80 mm ;
rectificare este :
Ap = ( 171 , 2 170 )/ 2 = 0 , 6 mm .
d = 171 , 2 0 ,400 mm .
f) Strunjirea de degrosare ( operatia precedenta este strunjirea de degrosare
a treptei : d = 185 mm ) , avem :
Ac = ( 187 , 11 171 , 2 )/ 2 = 7 , 955 mm .
Pentru celelalte suprafete se pastreaza valorile adaosurilor calculate
anterior , iar dimensiunile nominale se determina prin diferenta diametrelor
invecinate .
5 . 7 . CALCULUL PARAMETRILOR REGIMULUI

DE ASCHIERE
Regimul de aschiere este factorul principal al unei tehnologii care
determina valoarea normei de lucru lucru si reprezinta totalitatea urmatorilor
parametrii :
81
- adincimea de aschiere , t in mm ;
- avansul de aschiere , s in mm / rot ;
- viteza de aschiere , v in m / min ;
- turatia piesei sau a sculei , n in rot / min ;
- numarul de treceri , i .
Etapele de stabilire a parametrilor regimului de aschiere cuprinde
urmatoarele etape :
- stabilirea conditiilor de prelucrare ;
- alegerea sculei aschietoare ;
- stabilirea durabilitatii sculei aschietoare ;

PROIECT DE DIPLOMA
- stabilirea adincimii de aschiere si a numarului de treceri i ;

- stabilirea avansului de aschiere ;
- stabilirea vitezei de aschiere ;
- stabilirea turatiei piesei ;
- verificarea puterii .
Toate aceste etape se parcurg pentru fiecare operatie si faza distincta
in parte cu valori luate din tabele normative sau calculate analitic, respectind
ordinea din fluxul tehnologic de prelucrare pentru realizarea reperului
COLOANA .
Astfel vom avea :
Operatia 1 : Debitare la L = 5090 mm
. Conditiile de lucru sunt :
- numarul de piese prelucrate : np = 4 buc ;
- semifabricatul : laminat la cald ;
- material : OLC 45 STAS 880 80 ;
- rezistenta la rupere : r = 61 daN / mm2 ;
- masina unealta : fierastrau circular Fc 610
tip Mecanica Sibiu ;
- Scula aschietoare : Pinza fierastrau disc d = 610 mm ,
z = 80 dinti
b ) Adincimea de aschiere , t :
t = Ac = d / 2 = 220 / 2 = 110 mm
c ) Avansul de aschiere , s :
Din normativele de debitare se gaseste relatia de calcul a avan
82
sului pe dinte :
sz = ( 0 , 127 0 , 53 dechi ) ksm [ mm / dinte ] , unde :
dechi = diametrul ecivalent al barei de metal ;
Pentru un diametru de semifabricat de 220 mm , corespunde un di
ametru echivalent :
dechi = 220 mm , tabelul 8 [ 7 ]
ksm = coeficient de corectie a avansului , care se determina in
functie de grupa materialului ;
ksm =
kvs , unde :
kvs = coeficient de corectie a vitezei de avans , ce se alege in

PROIECT DE DIPLOMA
functie de grupa de material :

kvs = 1 , 10 tabelul 13 [ 7 ]
Rezulta :
ksm = 1 ,05
Inlocuind vom avea :
sd = ( 0 , 127 0 , 053 / 220 ) x 1 ,05 = 0 , 126mm / dinte ;
d ) Numarul de curse duble , in c . d . / min :
Numarul de curse duble se determina cu relatia 3 [ 7 ]
Cn x kvs
ncd =
[ rot / min ] , unde :
e1
e2
sd x dechi
Cn = coeficient de turatie
Cn = 15 pagina 82 [ 7 ]
sd = 0 , 126 mm / dinte
dechi = 220 mm
e1 = exponentul avansului pe dinte
e1 = 0 ,2 pagina 82 [ 7 ]
e2 = exponentul dimensiunii echivalente a semifabricatului debitat ;
e2 = 0 ,3 pagina 82 [ 7 ]
Rezulta :
15 x 1 , 05
ncd =
= 5 rot / min
0 ,2
0 ,3
0 , 126 x 220
Se adopta : ncd = 5 c.d. / min ;
e )Viteza de avans a sculei la debitare se calculeaza analitic cu relatia
83
4.[7]:
vs = ncd x sd x za [ m / min ] , unde :
z = numarul de dinti activi
za = 80 dinti
Rezulta :
vs = 5 x 0 ,126 x 80 = 50 , 4 m / min
Rezulta ca prelucrarea la operatia 1 se poate executa pe un fierastrau
circular orizontal tip 610 , cu urmatorii parametrii ai regimului de aschiere :
t = 110 mm ;
i=1;

PROIECT DE DIPLOMA
sd = 0, 126 mm / dinte ;
vs = 50 , 4m / min ;
nrcd = 5 rot / min ;
Opertatia 2 : FREZARE FRONTALA SI CENTRUIRE
- semifabricatul : laminat ;
- material : OLC 45 STAS 880 80 ;
- masina unealta : masina de alezat si frezat tip AFP 200 .
Faza 1 : Frezare frontala :
a ) Scula aschietoare :
Freza cilindro frontala cu alezaj din otel rapid , avind diametrul
D = 250 mm , grosimea h = 45 si numarul de dinti z = 32 dinti ,
STAS 6308 82 / Rp 3
b ) Adincimea de aschiere pe o suprafata , t :
t = Ap = 6 mm ,
Se alege un numar de treceri : i = 2 , rezulta :
tr = 6/2 = 3 mm
c ) Viteza de avans s si turatia sculei :
Din tabelul 11 . 9 [ 4 ] se alege pentru frezare :
vs = 70 mm / min
nf = 40 rot / min
Din caracteristicile masini unelte se aleg valorile reale :
84
vs = 65 mm / min
nf = 35 rot / min
d ) Viteza de aschiere , v :
Se calculeaza cu relatia :
3,14 D nf
v=
[ m / min ]
1000
Unde :
D = diametrul frezei , in mm ;
D = 250 mm ;

PROIECT DE DIPLOMA
nf = turatia frezei , in rot / min .

Rezulta :
3,14 250 25
v=
= 31 , 4 m / min
1000
e ) Puterea consumata Ne = 4 , 2 kw Tabelul 11. 9 [ 4 ]
Ne = 4 ,42kw < Nmu = 27 kw
Deci frezarea frontala a suprafetelor de capat se poate executa pe o
masina de alezat si frezat tip AFP 200 cu urmatorii parametrii ai regimului
de aschiere :
t = 3 mm ;
i=2;
vs = 65 mm / min ;
nf = 35 rot / min ;
v = 31 ,4 m / min ;
Ne = 4 , 2 kw .
Faza 2 : Centruire A 10 STAS 1361 80
Centruirea este operatia de realizare a gaurilor de centrare ,
folosite ca baze de asezare la prelucrarea pe masini unelte .
a ) Adaosul de prelucrare Ap , in mm :
Adaosul de prelucrare pe raza este :
Ap = d / 2 = 10 / 2 = 5mm
b ) Scula aschietoare ;
Din STAS 1114 82 , se alege un burghiu combinat de centruire
85
0
cu con de protectie la 60 si avind diametrul d = 10 mm ;
c )Adincimea de aschiere , t , in mm ;
t = Ap = 5 mm ;
d ) Avansul de aschiere , s , in mm / rot ;
Din tabelul 9 . 109 [ 4 vol 1 ] , pentru d = 10 mm , se recomanda :
s = 0 ,08 mm / rot
e ) Viteza de aschiere , v , in m / min ;
Din tabelul 9 . 109 [ 4 vol 1 ] , pentru d = 6 , 3 mm , se recomanda :
v = 12 25 m / min
Se alege :

PROIECT DE DIPLOMA
v = 20 m / min
f ) Turatia burghiului , n , in rot / min ;
n = ( 1000 x v ) / ( x d ) [ rot / min ]
n = ( 1000 x 20 ) ( 3 , 14 x 10 ) = 636 rot / min
Din caracteristicile AFP 200 , avem :
nr = 640 rot / min
Se recalculeaza viteza reala de aschiere , care va fi :
vr = ( 3 , 14 x d x n )/ 1000 , adica :
vr = 3 , 14 x 10 x 640 / 1000 = 20 ,1 m / min ;
g ) Variatia vitezei de aschiere , in % ;
v = [( vr vc ) / vr ]100 % < 5 %
v = [ (20 , 1 20 )/ 20 ,1 ] 100 % = 0 , 5% < 5 %
La centruire , avind in vedere ca diametrul sculei este mic si avansul
este sub 0 ,1 mm / rot , nu mai este necesar sa se verifice puterea .
Rezulta ca prelucrarea la faza 2 se poate executa pe masina de alezat si
frezat tip AFP 200 , cu urmatorii parametrii ai regimului de aschiere :
t = 5 mm ;
i=1;
s = 0,08 mm / rot ;
vr = 20 , 1 m / min ;
nr = 640 rot / min ;
Opertatia 3 : STRUNJIRE DE DEGROSARE
86
- material : OLC - 45 STAS 880 80 ;
- masina unealta : strung normal SN 1000 x 10 000 .
Faza 1 : Strunjire exterioara de degrosare : D = 220 x 5090 mm :
a ) Scula aschietoare : cutit de strung 25 x 25 , pentru strung P10
STAS 6377 80 / P10 ;

PROIECT DE DIPLOMA
t = Ac = 7 , 19 mm
Alegem i = 3 treceri , rezulta :
tr = 7 , 19 / 3 = 2 , 4 mm ;
Analitic pentru cutite cu sectiunea dreptunghiulara la strunjirea exterioara si interioara , avansul se calculeaza cu relatia 10 . 8 . [ 3 ]
y1
3 , 33 x h x b x ( h / L )
s=
C4 x tx1 x HBn1
Unde :
h = inaltimea sectiunii cutitului , in mm : h = 40 mm ;
b = latimea sectiunii cutitului , in mm : b = 40 mm ;
L = distanta cu care iese in afara cutitul , in mm :
L= 40 mm ;
C4 = coeficient de corectie a avansului ;
C4 = 35 , 7 tabelul 10 . 3 [ 3 ]
t = adincimea de aschiere , in mm ;
x1 = exponentul adincimii de aschiere ;
x1 = 1 tabelul 10 . 17 [ 3 ]
HB = duritatea materialului de prelucrat ;
HB = 200 tabelul 2 . 10 [ 3 ]
n1 = exponentul duritatii ;
n1 = 0 , 35 tabelul 10 . 18 [ 3 ]
y1 = exponentul avansului ;
87
y1 = 0 ,75 tabelul 10 .17 [ 3 ]
0,75
3 , 33 x 25 x 25 ( 25 / 40 )
s=
= 3 , 16 mm / rot
1
35 , 7 x 2 ,4 x 200
0 , 35
Din caracteristicile masinii unelte SN 1000 x 10000 , se alege

avansul apropiat :
s = 3 , 2 mm / rot

PROIECT DE DIPLOMA
d ) Durabilitatea economica a sculei aschietoare , Tec :

Tec = 90 min , tabelul 9 . 10 [ 4 vol 1]
e )Uzura admisa a sculei aschietoare ,
h = 1 , 2 mm tabelul 9 . 11 [ 4 ]
f ) Viteza de aschiere , v :
Viteza de aschiere la strunjirea exterioara si interioara se calculeaza
analitic cu relatia 10 . 27 [ 3 ] :
Cv
v=
k1 k2 k3 k4 k5 k6 k7 k8 k9 [ m / min ]
m
xv
yv
T x t x s x ( HB / 200 )
Unde :
Cv = coeficient ce depinde de caracteristicile materialului de prelucrat
si ale materialului sculei aschietoare ;
Cv = 259 tabelul 10 . 26 [ 3 ]
T = durabilitatea economica a sculei aschietoare , in min ;
T = 90 min
m = exponentul durabilitatii ;
m = 0 , 125 tabelul 10 . 25 [ 3 ]
s = avansul de aschiere , in mm / rot ;
s = 12 , 4 mm / rot
HB = duritatea materialului de prelucrat in unitati Brinell ;
HB = 200 unitati Brinell ;
xv , yv si n = exponentii adincimii de aschiere , avansului si duritatii ;
xv = 0 , 18 tabelul 10 . 26 [ 3 ]
88
yv = 0 ,45 tabelul 10 . 26 [ 3 ]
n = 1 , 75 , pentru HB = 207
k1.k9 = coeficienti de corectie ;
k1 = coeficient ce tine seama de sectiunea cutitului ;
k1 = { q / ( 20 + 20 ) }
unde :
q = suprafata sectiunii transversale a cutitului , in mm2
q = 25 x 25 = 625 mm2
= coeficient functie de materialul de prelucrat ;
= 0 , 08

PROIECT DE DIPLOMA
Rezulta :
k1 = { 625 / 40 }0 , 08 = 1 , 24
k2 = coeficient ce tine seama de influenta unghiului de atac principal ;
k2 = 0 , 95
k3 = coeficient ce tine seama de influenta unghiului taisului secundar ;
k3 =( 15 / 10 )0 , 09 = 1 ,04
k4 = coeficient ce tine seama de influenta razei de racordare a virfului
cutitului .
k4 = ( r / 2 )
unde :
r = 1 mm ;
= 0 ,1 , pentru degrosare ;
= 0 ,2 , pentru finisare .
rezulta :
k4 = ( 1 / 2 ) 0 , 1 = 0 ,93 , pentru degrosare ;
k4 = ( 1 / 2 ) 0 , 2 = 0 , 87 , pentru finisare .
k5 = coeficient ce tine seama de materialul din care este confectionata
partea aschietoare a sculei ;
k5 = 1 tabelul 10 . 27 [ 3 ]
k6 = coeficient ce tine seama de materialul de prelucrat ;
k6 = 1 tabelul 10 . 28 [ 3 ]
k7 = coeficient ce tine seama de modul de obtinere a semifabricatului ;
k7 = 1 , semifabricat laminat si imbunatatit .
k8 = coeficient ce tine seama de starea stratului superficial
k8 = 0 ,9 , pentru otel forjat cu tunder .
89
k9 = coeficient ce tine seama de forma suprafetei de degajare ;
k9 = 0 , 8 , pentru suprafata plana .
k = 1,24 x 0 ,95 x 1 ,04 x 0,93 x 1 x 1 x 1 x 0,9 x 0,8 = 0 , 82
259
v=
x 0 , 82 = 61 , 2
0 ,125
0,18
90
x 2 ,4
x 3,2
g )Turatia piesei , n :
0,45
x ( 200 / 200 )
1, 75

PROIECT DE DIPLOMA
n = ( 1000 x v ) / ( 3 , 14 x d ) , unde :
d = diametrul de prelucrat , in mm .
d = 220 mm ;
Rezulta :
n = ( 1000 x 61,2 ) / ( 3 , 14 x 220 ) = 88 rot / min
Din caracteristicile masinii unelte se ia :
nr = 85 rot / min
vr = ( 3 , 14 x d x n )/ 1000 , adica :
vr = 3 , 14 x 220 x 85 / 1000 = 58 ,7 m / min ;
g ) Variatia vitezei de aschiere :
v = [ (58,7 61,2 )/ 58,7 ] 100 % = 4 , 2% < 5 %
h ) Verificarea puterii .
Se face cu relatia :
Nr = ( Pz x vr ) / ( 6000 x ) [ kW ] , unde :
Pz = forta de aschiere , care se determina cu relatia 10 . 5 [ 3 ] :
Pz = C4 x tx1 x sy1 x HBn1
Unde :
C4 = coeficient de corectie a avansului ;
C4 = 35,7 tabelul 10 . 13 [ 3 ]
t = adincimea de aschiere , in mm ;
x1 = exponentul adincimii de aschiere ;
x1 = 1 tabelul 10 . 17 [ 3 ]
HB = duritatea materialului de prelucrat ;
HB = 200 tabelul 2 . 16 [ 2 ]
90
n1 = exponentul duritatii ;
n1 = 0 , 35 tabelul 10 . 18 [ 3 ]
s = avansul de lucru , in mm / rot ;
y1 = exponentul avansului ;
y1 = 0 ,75 tabelul 10 .17 [ 3 ]
= randamentul prelucrarii : = 0 ,8 ,
Rezulta :
Pz = 35,7 x 2 , 4 x 3,20,75 x 2000 ,35 = 1310 daN
Nr = 1310 x 58 , 7 / 6000 x 0 ,8 = 16 kw <NME = 22 kw
Rezulta ca prelucrarea la faza 1 se poate executa pe strungul SN 1000 ,

PROIECT DE DIPLOMA
cu urmatorii parametrii ai regimului de aschiere :

t = 2 , 4 mm ;
i=3;
s = 3,2 mm / rot ;
vr = 58,7 m / min ;
nr = 85 rot / min ;
Pz = 1310 daN ;
Nr = 16 kw ;
v = 4,2 % .
Faza 2 : Strunjire exterioara de degrosare : d = 187 , 11 x 710 mm :
STAS 6379 80 / P10 ;
b ) t = Ap = 9 , 255 mm ,
Se adopta : i = 3 treceri ,
tr = 9 , 255 / 3 = 3 , 085 mm
0,75
3 , 33 x 20 x 20 x ( 20 / 40 )
s=
= 0 , 93 mm / rot
1
35 , 7 x 3,085 x 200
0 , 35

avansul apropiat :
91
s = 1 mm / rot
d ) Tec = 90 min , tabelul 9 . 10 [ 4 vol 1]
e ) h = 1 , 2 mm tabelul 9 . 11 [ 4 ]
259
v=
x 0 , 8 = 96 ,4
0 ,125
0,18
0,45
1, 75
90
x3 ,085
x 1 x ( 200 / 200 )
d = 205 , 62 mm ;

PROIECT DE DIPLOMA
Rezulta :
n = ( 1000 x 96 , 4 ) / ( 3 , 14 x 205 , 62 ) = 149 rot / min
Din caracteristicile masinii unelte ,se ia :
nr = 150 rot / min
vr = 3 , 14 x 205 , 62 x 150 / 1000 = 96 , 8 m / min ;
v = [ (96 ,8 96,4 )/ 96,8 ] 100 % =0,2% < 5 %
Pz = 35,7 x 3 , 085 x 10,75 x 2000 ,35 = 704 daN
Nr = 704 x 96 , 8 / 6000 x 0 ,8 = 14 , 2 kw <NME = 22 kw
t = 3,085 mm ;
i=3;
s = 1 mm / rot ;
vr = 96 , 8 m / min ;
Pz = 704 daN ;
Nr = 14 , 2 kw ;
v = 0,2 % .
Faza 3 : Strunjire exterioara de degrosare : d = 171 , 2 x 670 mm :
92
STAS 6379 80 / P10 ;
b ) t = Ap = 7 , 955 mm ,
Se adopta : i = 3 treceri ,
tr = 7 , 955 / 3 = 2 , 652 mm
0,75
3 , 33 x 20 x 20 x ( 20 / 40 )
s=
= 1 , 13 mm / rot
1
35 , 7 x 2,652 x 200
0 , 35

PROIECT DE DIPLOMA

avansul apropiat :
s = 1 mm / rot
e ) h = 1 , 2 mm tabelul 9 . 11 [ 4 ]
259
v=
x 0 , 8 = 99
0 ,125
0,18
0,45
1, 75
90
x2 ,652
x 1 x ( 200 / 200 )
d = 187 , 11 mm ;
Rezulta :
n = ( 1000 x 99 ) / ( 3 , 14 x 187, 11 ) = 168 rot / min
nr = 170 rot / min
vr = 3 , 14 x 187 ,11 x 170 / 1000 = 100 m / min ;
v = [ (100 99 )/ 100 ] 100 % =0,1% < 5 %
Pz = 35,7 x 2 , 652 x 10,75 x 2000 ,35 = 605 daN
Nr = 605 x 100 / 6000 x 0 ,8 = 12 , 6 kw <NME = 22 kw
93
t = 2,652 mm ;
i=3;
s = 1 mm / rot ;
vr = 100 m / min ;
Pz = 605 daN ;
Nr = 12 , 6 kw ;
v = 0,1 % .
Faza 4 , identic cu faza 2 ;
Faza 5 , identic cu faza 3 .

PROIECT DE DIPLOMA
Operatia 4 : STRUNJIRE DE FINISARE

Faza 1: strunjire exterioara de finisare : d = 203,22 x 3740 mm , avem :
a ) Scula aschietoare : Cutit 20 x 20 STAS 6378 80 / P10 ;
. unghiul de atac principal : 500 ;
. unghiul de atac secundar : 500 ;
. raza la virf : r = 1 mm .
t = Ac = 1,2 mm
Pentru finisare avansul de aschiere se determina cu relatia 10 . 28 [ 3 ]
s = Cs x Rse5 x re6
Unde :
Cs= 0,0909 - tabelelul 10 . 24 [ 3 ] ;
R = 3 , 2 m
r = 1 mm
e5 = 0 , 487 tabelul 10 . 24 [ 3 ]
e6 = 0 , 528 tabelul 10 . 24 [ 3 ]
Rezulta :
s = 0 , 0909 x 3 , 20 , 487 x10 ,528 = 0 , 16 mm / rot
Din caracteristicile masinii unelte SN 630 cartea masinii
[ 10 ] , se alege avansul apropiat :
94
s = 0 , 15 mm / rot
d ) Durabilitatea economica a sculei aschietoare , Tec :
Tec = 90 min , tabelul 9 . 10 [ 4 vol 1]
e )Uzura admisa a sculei aschietoare ,
h = 1 , 2 mm tabelul 9 . 11 [ 4 ]
Viteza de aschiere la strunjirea exterioara si interioara se calculeaza
Cv
v=
k1 k2 k3 k4 k5 k6 k7 k8 k9 [ m / min ]

PROIECT DE DIPLOMA
Tm x txv x syv x ( HB / 200 )n

Unde :
Cv = 259 tabelul 10 . 26 [ 3 ] ;
T = 90 min ;
t = 1,2 mm ;
m = 0 , 125 tabelul 10 . 25 [ 3 ];
s = 0 , 15 mm / rot ;
xv = 0 , 18 tabelul 10 . 26 [ 3 ] ;
yv = 0 ,45 tabelul 10 . 26 [ 3 ] ;
n = 1 , 75 , pentru HB = 207 ;
k1.k9 = coeficienti de corectie ;
k1 = { 320 / 40 }0 , 08 = 1 , 18 ;
k2 = 1 ;
k3 =( 15 / 5 )0 , 09 = 1 , 09 ;
k4 = ( 1 / 2 ) 0 , 1 = 0 ,93 , pentru degrosare ;
k4 = ( 1 / 2 ) 0 , 2 = 0 , 87 , pentru finisare ;
k5 = 1 tabelul 10 . 27 [ 3 ] ;
k6 = 1 tabelul 10 . 28 [ 3 ]
k7 = 1 , semifabricat forjat si imbunatatit .
k8 = 1 , pentru otel forjat fara tunder .
k9 = 0 , 8 , pentru suprafata plana .
In aceste conditii avem
k = 1,18 x 1 x 1,09 x 0,87 x 1 x 1 x 1 x 1 x 0,8 = 0 , 89
95
259
v=
x 0 , 89 = 298
0 ,125
0,18
0,45
1, 75
90
x 1,2
x 0 ,15 x ( 200 / 200 )
Deci viteza de aschiere la strunjirea exterioara de finisare faza 1,va fi :
v = 298 m / min
d = 205, 62 mm ;
Rezulta :
n = ( 1000 x 298 ) / ( 3 , 14 x 205,62 ) = 462 rot / min

PROIECT DE DIPLOMA
Din caracteristicile masinii unelte : se ia :

nr = 475 rot / min
vr = 3 , 14 x 205,62 x 475 / 1000 = 306 , 7 m / min
h ) Variatia vitezei de aschiere ;
v = [ ( 306,7 298 )/ 306,7 ] 100 % = 2, 8 % < 5 %
i ) Verificarea puterii .
Se face cu relatia :
Pz = 35,7 x 1,2 x 0,150,75 x 2000 ,35 = 66daN
Nr = 66 x 306,7 / 6000 x 0 ,8 = 4,2 kw <NME = 22 kw
t = 1,2 mm ;
i=1;
s =0 , 15 mm / rot ;
vr = 306,7 m / mm ;
Pz = 66daN ;
Nr = 4,2 kw .
v = 3,3 % .
Faza 2: strunjire exterioara de finisare : d = 187 , 11 x 40 mm , avem :
96
t = Ac = 0,63 mm
s = 0 , 0909 x 3 , 20 , 487 x10 ,528 = 0 , 16 mm / rot

PROIECT DE DIPLOMA
Din caracteristicile masinii unelte SN 1000 cartea masinii , se

alege avansul apropiat :
s = 0 , 15 mm / rot
e ) h = 1 , 2 mm tabelul 9 . 11 [ 4 ]
259
v=
x 0 , 89 = 335
90
0 ,125
x 0,63
0,18
x 0 ,15
0,45
x ( 200 / 200 )
1, 75
n = ( 1000 x 335 ) / ( 3 , 14 x 187 , 11 ) = 570 rot / min
nr = 565 rot / min
vr = 3 , 14 x 187 , 11 x 565 / 1000 = 332 m / min
h ) Variatia vitezei de aschiere :
v = [ ( 332 335 )/ 332 ] 100 % = 0,9 % < 5 %
97
0,75
Pz = 35,7 x 0,63 x 0,15 x 2000 ,35 = 35 daN
Nr = 35 x 332 / 6000 x 0 ,8 = 2,4 kw <NME = 22 kw
t = 0,63 mm ;
i=1;
s =0 , 15 mm / rot ;
vr = 332 m / min ;
Pz = 35daN ;

PROIECT DE DIPLOMA
Nr = 2, 4 kw .
v = 0,9 % .
Faza 3: strunjire exterioara de finisare : d = 171 , 2 x 600 mm , avem :
t = Ac = 0,6 mm
s = 0 , 0909 x 3 , 20 , 487 x10 ,528 = 0 , 16 mm / rot
s = 0 , 15 mm / rot
e ) h = 1 , 2 mm tabelul 9 . 11 [ 4 ]
98
259
v=
90 0 ,125 x 0,6 0,18 x 0 ,150,45 x ( 200 / 200 )1, 75
x 0 , 89 = 332
n = ( 1000 x 332 ) / ( 3 , 14 x 171 , 2 ) = 617 rot / min
nr = 630 rot / min
vr = 3 , 14 x 171 , 2 x 630 / 1000 = 338 , 6 m / min

PROIECT DE DIPLOMA
h ) Variatia vitezei de aschiere :

v = [ ( 338, 6 332 )/ 338 , 6 ] 100 % = 1,9 % < 5 %
Pz = 35,7 x 0,6 x 0,150,75 x 2000 ,35 = 33 daN
Nr = 33 x 338,6 / 6000 x 0 ,8 = 2,3 kw <NME = 22 kw
t = 0,6 mm ;
i=1;
s =0 , 15 mm / rot ;
vr = 338 , 6 m / min ;
Pz = 33daN ;
Nr = 2, 3 kw .
v = 1,9 % .
Faza 4: tesire : 8 x 200 mm , avem :
99
t = Ap = 8 tg 200 = 3 mm ,
i = 2 treceri
tr = 3 / 2 = 1 , 5 mm
0,75
s=
3 , 33 x 20 x 20 x ( 20 / 40 )
= 2,42 mm / rot
1
0 , 35
35 , 7 x 1, 5 x 200

PROIECT DE DIPLOMA

s = 2 , 42 mm / rot
e ) h = 1 , 2 mm tabelul 9 . 11 [ 4 ]
259
v=
x 0 , 8 = 74
90
0 ,125
x1,5
0,18
x 2,42
0,45
x ( 200 / 200 )
1, 75
n = ( 1000 x 74 ) / ( 3 , 14 x 203 , 22 ) = 116 rot / min
Din caracteristicile masinii unelte , se ia :
nr = 120 rot / min
vr = 3 , 14 x 203,22 x 120 / 1000 = 76 , 6 m / min
h ) Variatia vitezei de aschiere
v = [ ( 76,6 74 )/ 76,6 ] 100 % = 3,4 % < 5 %
Pz = 35,7 x1,5 x 2,420,75 x 2000 ,35 = 664 daN
100
Nr = 664 x 76,6 / 6000 x 0 ,8 = 10,6 kw <NME = 22 kw
t = 1,5 mm ;
i=2;
s =2 , 42 mm / rot ;
vr = 76,6 m / min ;
Pz = 664 daN ;
Nr = 10,6 kw .

PROIECT DE DIPLOMA
v = 3,4 % .
Faza 5: tesire : 3 x 450 mm , avem :
t = Ap = 3 cos 450 = 2,12 mm ,
i = 1 trecere
tr = 2 , 12 / 1 = 2 , 12 mm
0,75
s=
3 , 33 x 20 x 20 x ( 20 / 40 )
= 1,53 mm / rot
1
0 , 35
35 , 7 x 2, 12 x 200

s = 1 , 5 mm / rot
e ) h = 1 , 2 mm tabelul 9 . 11 [ 4 ]
101
259
v=
x 0 , 8 = 86
90
0 ,125
x2,12
0,18
x 1,5
0,45
x ( 200 / 200 )
1, 75
n = ( 1000 x 86 ) / ( 3 , 14 x 170 ) = 161 rot / min
nr = 170 rot / min

PROIECT DE DIPLOMA
vr = 3 , 14 x 170 x 170 / 1000 = 90 , 7 m / min

v = [ ( 90,7 86 )/ 90,7 ] 100 % = 5 % = 5 %
Pz = 35,7 x2,12 x 1,50,75 x 2000 ,35 = 655 daN
Nr = 655 x 90,7 / 6000 x 0 ,8 = 12,4 kw <NME = 22 kw
t = 2,12 mm ;
i=1;
s =1 , 5 mm / rot ;
vr = 90,7 m / min ;
Pz = 655 daN ;
Nr = 12,4 kw .
v = 5 % .
Faza 6 : Strunjire canal : d = 165 x 6 :
STAS 6383 80 / P10 ;
. unghiul de atac secundar : = 00 ;
102
. raza la virf : r = 0 , 2 mm .
t = Ap = ( 170 165 ) / 2 = 2 , 5 mm , i = 2 treceri ;
tr = 2,5 / 2 = 1 , 25 mm
Se recomanda sa aiba valoarea :
s = 0 , 2..0,3 mm / rot tabelul 10 . 34 [ 3 ] ;
Din caracteristicile masinii unelte SN 1000 cartea masinii, se
s = 0,25 mm / rot

PROIECT DE DIPLOMA

e ) h = 1 , 5 mm tabelul 9 . 11 [ 4 ]
Viteza de aschiere la strunjirea canalelor exterioare se calculeaza
Cv2
v=
k1 k5 k6 k7 k8 k10 k11 k12 [ m / min ]

m
y2
T x s x ( HB / 200 )
Unde :
Cv2 = 72 , 8 tabelul 10 . 35 [ 3 ]
T = 60 min
m = 0 , 125 tabelul 10 . 25 [ 3 ]
s = 0 , 25 mm / rot
y2 = 0 ,35 tabelul 10 . 35 [ 3 ]
n = 1 , 75 , pentru HB = 207
k1 = { 400 / 40 }0 , 08 = 1 , 2
k5 = 1 tabelul 10 . 27 [ 3 ]
k6 = 1 tabelul 10 . 28 [ 3 ]
k7 = 1 , semifabricat forjat si imbunatatit .
k8 = 1 , pentru otel forjat fara tunder .
k10 = 0 ,86 ;
103
pentru ( D d ) / D = ( 170 165 )/ 170 = 0 , 03 ;
k11 = (10 / h )0 ,02 , unde :
h = t = 1 , 25 mm ;
k11 = 1 , 024
k12 = 1 , pentru masini unelte cu miscare principala
de rotatie
k = 1,2 x 1 x 1 x 1 x 1 x 0 , 86 x 1, 024 x 1 = 1 , 06
72 , 8

PROIECT DE DIPLOMA
v=
x 1 , 06 = 75 , 14 m / min
60
0 ,125
0,35
x 0 ,25
x ( 200 / 200 )
1, 75
n = ( 1000 x 75, 14 ) / ( 3 , 14 x 170 ) = 141 rot / min
nr = 150 rot / min
vr = 3 , 14 x 170 x 150 / 1000 = 80 m / min
v = [ ( 80 75,14 )/ 80 ] 100 % = 6 % > 5 %
Pz = 35,7 x 1,25 x 0,250,75 x 2000 ,35 = 101 daN
Nr = 101 x 80 / 6000 x 0 ,8 = 1,7 kw <NME = 22 kw
t = 1,25 mm ;
i=2;
s = 0 , 25 mm / rot ;
vr = 80 m / min ;
Pz = 101 daN ;
Nr = 1,7 kw .
v = 6 % .
Opertatia 6 : FILETARE
Faza 1 : Filetare M 170 x 4 :
a ) Scula aschietoare : cutit de strung 16 x 25 , pentru filet metric P20 ;

PROIECT DE DIPLOMA
. unghiul la virf : 600 ;

. unghiul de asezare 60 ;
. raza la virf : r = 0 , 5 mm .
b ) Adincimea de aschiere , t : pentru filet metric cu p = 4 mm , avem
t = Ap = 2 , 598 mm ,
Apd = 2 , 298 mm ,
Apf = 0 , 3 mm ,
id = 9 treceri ;
if = 3 treceri ,
td = 2,298 / 9 = 0 , 255 mm / trecere
tf = 0 , 3 / 3 = 0 , 1 mm / trecere
s = p = 4 mm / rot
e ) h = 1 , 5 mm tabelul 9 . 11 [ 4 ]
Viteza de aschiere la strunjirea filetelor exterioare se calculeaza
are valoarea :
v = 49 m / min tabelul 9 . 32 [ 4]
Aceasta valoare se corecteaza cu :
k1 = 0 ,8 , pentru prelucrarea filetelor cu degajare ,
k2 = 1 , 1 , pentru durabilitatea sculei de 30 min .
vc = 49 x 0 ,8 x 1 , 1 = 43 , 2 m / min
105
n = ( 1000 x 43, 2 ) / ( 3 , 14 x 170 ) = 81 rot / min
nr = 85 rot / min
vr = 3 , 14 x 170 x 85 / 1000 = 45 , 3 m / min
v = [ ( 45 , 3 43,2 )/ 45 ,3 ] 100 % = 4 , 6 % < 5 %

PROIECT DE DIPLOMA
La filetare este mica , nu se verifica .
td = 0,255 mm ;
tf = 0 , 1 mm ;
Id = 9 treceri ;
if = 3 treceri ;
s = 4 mm / rot ;
vr = 45 , 3 m / min ;
nr = 85 rot / min ;
v = 4, 6 % .
Opertatia 7 : BURGHIERE / FILETARE
Faza 1 : Burghiere : d = 20 , 9 x 52 ( pentru filet M24 ) .
a ) Adaosul de prelucrare Ap , in mm :
Adaosul de prelucrare pe raza este :
106
Ap = d / 2 = 20 , 9 / 2 = 10 , 45mm
b ) Scula aschietoare ;
Din STAS 575 82 , se alege un burghiu cu diametrul
d = 20 , 9 mm / Rp3 ;
c )Adincimea de aschiere , t , in mm ;
t = Ap = 10 , 45 mm ;
d ) Avansul de aschiere , s , in mm / rot ;
Din tabelul 9 . 98 [ 4 vol 1 ] , pentru d = 20 , 9 mm , se recomanda :

PROIECT DE DIPLOMA
s = 0 , 28 mm / rot
e ) Viteza de aschiere , v , in m / min ;
Cv x Dxv
v=
kvp
m
yv
T xs
Unde :
Cv = 7 , xv = 0,4 , m = 0,2 , yv = 0, 7 ;
T = 31 min ;
Kvp = 1 , 86 x 1,14 x 1 x 1 = 2 , 12
7 x 20 , 9 0,4
v=
2 , 12 = 61 , 4 m / min
0,2
0,7
31 x 0,28
f ) Turatia burghiului , n , in rot / min ;

n = ( 1000 x v ) / (3 , 14 x d ) [ rot / min ]
n = ( 1000 x 61 , 4 ) ( 3 , 14 x 20 , 9 ) = 935 rot / min
Din cartea masinii SN 1000 , avem :
nr = 940 rot / min
vr = ( 3 , 14 x d x n )/ 1000 , adica :
vr = 3 , 14 x 20 , 9 x 940 / 1000 = 61 , 7 m / min ;
g ) Variatia vitezei de aschiere
v = [ (61,7 61,3 )/ 61,7 ] 100 % = 0 , 64 % < 5 %
107
La burghiere , avind in vedere ca diametrul sculei este mic si avansul
este sub 0 ,5 mm / rot , nu mai este necesar sa se verifice puterea .
Rezulta ca prelucrarea la faza 6 se poate executa pe strungul normal
tip SN 1000 , cu urmatorii parametrii ai regimului de aschiere :
t = 10 , 45 mm ;
i=1;
s = 0,28 mm / rot ;
vr = 61 , 7 m / min ;

PROIECT DE DIPLOMA
Faza 2 : Filetare cu tarod M 24 - 45 mm :

a ) Scula aschietoare : tarod M24 STAS 1112 /8 80 / Rp 3 ,
t = Ap = ( 24 20,9 ) / 2 = 1,55 mm
s = p = 3 mm / rot tabelul 10 . 34 [ 3 ] ;
e ) Viteza de aschiere , v :
vp = v x kv1 x kv2 x kv3 x kv4 x kv5 x kv6 , in m / min
Unde :
kv1 = 1,28 ( in functie de durabilitatea sculei aschietoare
T = 90 min );
kv2 = 1 , 00 ( pentru OLC 45 ) ;
kv3 = 1 , 00( materialul tarodului Rp3 ) ;
kv4 = 1 ,00 ( legat de precizia filetului ) ;
kv5 = 0 ,65 ( pentru alezaj nepatruns ) ;
kv6 = 1 , 00 ( filetare cu lichid de racire ) .
v = 8 , 6 m / min tabelul 7 . 20 { 5 vol 1 }
Rezulta :
vp = 8 , 6 x 1,28 x 1 x 1 x 1 x 1 x 0,65 x 1 = 7 , 15 m / min
f )Turatia piesei , n :
108
n = ( 1000 x 7, 15 ) / ( 3 , 14 x 24 ) = 95 rot / min
nr = 105 rot / min
vr = 3 , 14 x 24 x 105 / 1000 = 7,9 m / min
g ) Variatia vitezei de aschiere
v = [ ( 7,9 7,15 )/ 7,9 ] 100 % = 9,4 %
t = 1,55 mm ;

PROIECT DE DIPLOMA
i=1;
s = 3 mm / rot ;
vr = 7 , 9 m / min ;
v = 9 , 4 % .
Operatia 11 : Rectificare exterioara , cu fazele corespunzatoare :
Conditiile de lucru sunt :
. numarul de piese : np = 4 buc . ;
. semifabricatul : OLC 45 cifat de 42 HRC ;
. masina unealta : masina de rectificat 3M ;
. rectificarea se va face intr o singura faza ;
. rugozitatea suprafetei : 1,6 m .
Faza 1 : rectificare exterioara de degrosare : d = 203 , 22 x 3740
a ) Scula aschietoare : piatra cilindrica plana 300 x 40 x 75 STAS
601 / 1 84 .
b ) Adincimea de aschiere , t .
Rectificarea se face cu avans longitudinal .
Din tabelul 18 .12. [ 3 ] , se recomanda :
td = 0,010,025 mm / trecere ;
Se adopta : td = 0 ,02 mm / trecere ;
Daca se lucreaza cu cursa dubla , aceasta valoare se dubleaza .
Rezulta :
109
td = 0 ,02 x 2 = 0 ,04 mm / c . d .
In aceste conditii , numarul de c . d . / min , vor fi :
id = Ac / 2t = 1,7 / (2 x 0,04 ) = 22 c . d .
c ) Avansul longitudinal , sl :
sl = 0 , 5 B = 0 , 5 x 40 = 20 mm / rot ;
d ) Durabilitatea sculei aschietoare , Tec .
Tec = 7 minute tabelul 9 .146 [ 4 vol 2 ]
e ) Viteza periferica a pietrei , vp :

PROIECT DE DIPLOMA
vp = 30 m / min tabelul 9 . 152 . [ 4 vol 2 ] ;

Se calculeaza in continuare turatia discului abraziv :
n =( 60 000 x 30 ) / ( 3 ,14 x 203 , 22 ) = 2 820 rot / min
nr = 2400 rot / min
vrp = ( 3 , 14 x203 , 22 x 2400 )/ 60000 = 25 , 5 m / min
f ) Viteza de avans a piesei , v , in m /min ;
Din tabelul 9 . 152 [ 4 vol 2 ] se alege :
vs = 16 m / min
Se calculeaza turatia piesei cu relatia :
np =(1000 x16 ) / ( 3 ,14 x 203,22 ) = 25 rot / min
Din caracteristicile masinii unelte avem :
nr = 24 rot / min
vrs = ( 3 ,14 x 203 , 22 x 24 / 1000 = 10, 2 m / min
f) Verificarea puterii .
Din tabelul 9 . 154 [ 5 ] , la un avans de patrundere de 0 , 02 mm / trecere se consuma o putere :
N = 2 , 2 kw < Nmu = 22 kw
Asadar operatia de rectificare la faza 1 se poate face pe masina de
rectificat aleasa cu urmatorii parametrii de aschiere :
Acd = 1,7 mm ;
td = spd = 0 ,04 mm / c . d . ;
vpd = 25,5 m /min ;
n = 2400 rot / min ;
npd = 24 rot / min ;
110
N = 2 , 2 kw .
Faza 2 : rectificare exterioara de degrosare : d = 185 , 85 x 40
a ) Scula aschietoare : piatra cilindrica plana 300 x 40 x 75 STAS
601 / 1 84 .
b ) Adincimea de aschiere , t .
Rectificarea se face cu avans de patrundere
Din tabelul 18 .12. [ 3 ] , se recomanda :
td = 0,010,018 mm / trecere ;
Se adopta : td = 0 ,01 mm / trecere ;

PROIECT DE DIPLOMA
In aceste conditii , numarul de c . d . / min , vor fi :

id = Ap / 2t = 0,45 / (2 x 0,01 ) = 23 c . d .
c ) Avansul longitudinal , sl :
sl = 0 mm / rot ;
d ) Durabilitatea sculei aschietoare , Tec .
Tec = 7 minute tabelul 9 .146 [ 4 vol 2 ]
e ) Viteza periferica a pietrei , vp :
vp = 30 m / min tabelul 9 . 152 . [ 4 vol 2 ] ;
Se calculeaza in continuare turatia discului abraziv :
n =( 60 000 x 30 ) / ( 3 ,14 x 185 , 85 ) = 3 084 rot / min
nr = 2400 rot / min
vrp = ( 3 , 14 x185 , 85 x 2400 )/ 60000 = 23 , 3 m / min
f ) Viteza de avans a piesei , v , in m /min ;
Din tabelul 9 . 152 [ 4 vol 2 ] se alege :
vs = 16 m / min
Se calculeaza turatia piesei cu relatia :
np =(1000 x16 ) / ( 3 ,14 x 185 , 85 ) = 27 rot / min
Din caracteristicile masinii unelte avem :
nr = 24 rot / min
vrs = ( 3 ,14 x 185 , 85 x 24 / 1000 = 14 m / min
f) Verificarea puterii .
Din tabelul 9 . 154 [ 5 ] , la un avans de patrundere de 0 , 01 mm / tre111
cere se consuma o putere :
N = 1 , 2 kw < Nmu = 22 kw
Asadar operatia de rectificare la faza 2 se poate face pe masina de
rectificat aleasa cu urmatorii parametrii de aschiere :
Acd = 0,45 mm ;
i = 23 treceri ;
td = spd = 0 ,01 mm / rot. ;
vpd = 23,3 m /min ;
n = 2400 rot / min ;
npd = 24 rot / min ;

PROIECT DE DIPLOMA
N = 1 , 2 kw .
Operatia 12 : Slefuire
Aceleasi conditii de lucru ca la operatia de strunjire .
Slefuirea se executa cu pinza abraziva , miscarea principala este mis
carea de rotatie a piesei , iar miscarea de avans se da prin deplasarea pinzei
in lungul piesei .
Pentru operatia de slefuire se recomanda urmatorii parametrii ai
regimului de aschiere :
a ) Adincimea de aschiere , t :
t = Ap = 0 , 015 mm
b) Avansul de aschiere , s :
s = 0 , 002 mm / rot
Pentru banda de lustruit :
v = 30 m / sec
Pentru rotatia piesei :
v = 10..20 m / s
Rezulta ca prelucrarea la operatia de slefuire se poate executa pe
strungul SN 1000 , cu urmatorii parametrii ai regimului de aschiere :
t = 0 , 015 mm ;
i=8;
112
s = 0 ,002 mm / rot ;
vp = 15 m / s ;
vb = 30 m / s ;
Operatia 14 : Lustruire
Aceleasi conditii de lucru ca la operatia de strunjire .
Slefuirea se executa cu pinza abraziva , miscarea principala este mis
carea de rotatie a piesei , iar miscarea de avans se da prin deplasarea pinzei
in lungul piesei .
Pentru operatia de slefuire se recomanda urmatorii parametrii ai

PROIECT DE DIPLOMA
regimului de aschiere :
a ) Adincimea de aschiere , t :
t = Ap = 0 , 012 mm
b) Avansul de aschiere , s :
s = 0 , 001 mm / rot
Pentru banda de lustruit :
v = 30 m / sec
Pentru rotatia piesei :
v = 10..20 m / s
Rezulta ca prelucrarea la operatia de lustruire se poate executa pe
strungul SN 1000 , cu urmatorii parametrii ai regimului de aschiere :
t = 0 , 012 mm ;
i = 12 ;
s = 0 ,001 mm / rot ;
vp = 15 m / s ;
vb = 30 m / s ;
113

Presa de Vulcanizat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Presa de Vulcanizat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG .

: Alegerea si utilizarea otelurilor

2 . Prof . Dr . ing . CONSTANTIN PICOS : Tehnologia constructiilor de

Regimuri de aschiere , adaosuri

5 . Prof . Dr . ing . CONSTANTIN PICOS : Normarea tehnica pentru

Normative de timpi de munca

7 . Institutul Roman de standardizare :

Scule aschietoare si portscule

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

8 . Conf . Dr . ing . GHEORGHE POPESCU : Sisteme de manipulare

14 . Prof . dr . docent st . ing . EMIL BOTEZ : Masini - unelte , vol 1 si 2

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

16 . Prof . dr . ing .A . CHISIU :

17 . Prof . dr . ing . A . ALBU :

Exploatarea masinilor unelte ,

18 . Prof . dr . ing . I . CEAUSU :

19 . Conf . dr . ing . STELIAN POPESCU : Actionari si automatizari

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

UNIVERSITATEA * CONSTANTIN BRANCUSI *

Sef lucrari dr . ing . ALIN STANCIOIU

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

Cap . 1 . CINEMATICA PRESELOR

In realitate , cilindrul de presiune este o pompa cu piston ce

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

Cap . 2 . PRESE HIDRAULICE

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

face operatiile clasice de forjare libera ,

. prese hidraulice speciale .

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

CAP . 3 . PREZENTAREA PRESEI DE

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

Forta maxima presare

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

a) Alimentare de la sistem trifazat de energie electrica

3 . 3 . AMBALARE, TRANSPORT, MANIPULARE SI

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

25C conform STAS 1670-80.

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

Pentru manipularea masinii, pe lada sunt indicate centrul de greutate si

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

3. 3 . 5 . Verificari inaintea operatiilor de montare

Se verifica integritatea subansamblelor presei

3 . 4 . AMPLASARE , MONTARE , PUNERE IN

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

Inainte de a incepe operatia de montare se va verifica:

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

4. Verificarea dispozitivelor de securitate a muncii:

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

amplifica efectul sarcinilor aplicate brutal.

Conectarea / deconectare la reteaua de alimentare cu energie electrica.

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

Prescriptii pivind ritmul si conditiile de reglare a masinii.

3 . 4 . 11 . Verificare dupa punere in functiune

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

functionare a masinii in regim de rodaj, cu o supraveghere atenta si

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

Placa rabatabila inferioara

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG . JIU

carorase prinde partea superioara a matritei .

Descriere subansambluri hidraulice