Cosuri de fum

1.Istoricul cosurilor de fum

Romanii au fost cei care au realizat pentru prima data un cos de fum. Practic,
ceea ce au realizat acestia era o sursa de evacuare, nu tocmai eficienta, de
eliminare a fumului din brutariile vremii.
Dar cosuri de fum in adevaratul sens al cuvantului au aparut undeva in secolul
XII-lea, atunci cand erau realizate la nivel extins, avand in mare aceeasi
structura pe care o au astazi. Cu timpul, datorita extinderii industriale au aparut
si cosuri de fum industriale. Acele turnuri uriase in diametru si in inaltime care
sunt prezente astazi in mai toate fabricile si uzinile de pe pamant. Cosurile de
fum industriale au aparut in secolul XIIIlea.
Exista si astazi cateva cosuri de fum cu o
vechime de sute de ani. Spre exemplu, cel
mai vechi cos de fum care inca mai exista
a fost construit in anul 1185 si se gaseste
in Conisborogh, Yorkshire, in Anglia. Iar
un alt cos de fum vechi si inca mai este in
picioare, este cosul de fum in Thornbury
Castle, ce a fost construit in anul 1415.
Co de fum antic la Thornbury

In ceea ce priveste cosurile de fum

industriale, primul de acest gen a fost
construit in 1842, in Tennasnst Stalk
Glasgow si are o inaltime de 132 metri.

Cosurile de fum de la Glasgow

2.Generalitati
Cosurile de fum sunt constructii speciale, realizate din zidarie de
caramida, beton armat sau metal care au rolul de a evacua in atmosfera la mare
inaltime gazele si fumul ce rezulta din ardere, asigurand totodata tirajul necesar
arderii.
Clasificarea cosurilor de fum
Cosurile de fum pot fi clasificate pe baza urmatoarelor criterii:
dupa forma:
cilindrice;
tronconice;
tronconice din mai multe tronsoane inscrise intr-un
hiperboloid;
dupa temperatura gazelor:
cosuri reci (t 100oC);
cosuri calde (t = 100oC - 300oC);
cosuri fierbinti (t > 300oC);
dupa realizarea protectiei:
cosuri necaptusite;
cosuri captusite cu izolatie intre peretele de beton si
zidaria de protectie;
cu spatii de aer neventilate;
cu spatii de aer ventilate.

3. ALCTUIREA COURILOR DE FUM INDUSTRIALE

Courile de fum se compun din urmtoarele pri

Coul propriu-zis sau trunchiul portant (structura vertical de rezisten a
coului)
Soclul
Canalul sau canalele de evacuare (canalele de fum)
Platformele interioare
Fundaia coului
Gura coului
Cenuar
Accesorii
Alctuirea unui co de fum se poate aborda n dou sisteme sau soluii, sub
form de co simplu sau co dublu.
Courile simple au canalul de evacuare alipit de trunchiul portant, pe care
reazem prin intermediul unor console inelare continue, dispuse la intervale de
(8...12)m. n acest sistem faa interioar a trunchiului portant este invizibil n
timpul exploatrii.
Courile duble sunt cele la care ntre trunchiul portant i canalele de evacuare este
prevzut un strat de aer ce formeaz spaiul vizitabil. Aceast soluie permite
urmrirea n exploatare a coului i permite realizarea lucrrilor de ntreinere
curent sau reparaiile necesare. La courile mai nalte de 100 m soluia cu co
dublu este obligatorie. n aceast soluie canalele de evacuare se descarc pe
trunchiul portant prin intermediul platformelor interioare dispuse la intervale
de (8...12)m.

3.1Trunchiul portant
Este tubul exterior de rezistenta din beton armat, de form de obicei
tronconic, sau uneori cilindric, avnd una sau doua pante p . Trunchiul portant
se execut prin glisare.
Din condiii de glisare, pe nlimea de glisare H g panta p 3%. De regul,
ntre trunchiul portant i fundaie se interpune un soclu ce nu se execut glisat.
nlimea H i diametrul interior de evacuare D ev rezult dintr-un calcul
termotehnic i ecologic, conform temei de proiectare i a procesului tehnologic.
Diametrul maxim i grosimea peretelui rezult n concordan cu
parametrii aparatului de glisare.
Trunchiul portant este structura de rezisten ce preia
toate ncrcrile i le pred fundaiei direct sau
prin intermediul soclului.
Raportul ntre nlimea coului i diametrul exterior la
baz trebuie s respecte condiia H/D 20. Diametrul
interior la vrf se alege minim 0.6m pentru a permite
accesul n interior.
La execuia peretelui se folosesc clase de beton
ridicate, peste C20/25 (Bc25). Se iau msuri pentru
asigurarea unei compactiti corespunztoare betonului.
Stratul de protecie al armaturii este de minim 35cm.

Pentru a feri betonul de influena coroziv a gazelor care ar putea ptrunde prin
rosturile cptuelii, suprafaa interioar se protejeaz cu o tencuial
sclivisit, executat cu ciment metalurgic.
Armtura este compus din bare verticale i orizontale, sub forma de inele,ce se
monteaz n interiorul celor verticale. Reeaua de armaturi se aeaz la faa
exterioar a peretelui de beton armat. Daca este necesar se mai prevede o reea
asemntoare i la faa interioar a peretelui. O atenie deosebita se acord

armrii n jurul golurilor prevzute pentru canalul de fum, unde se pune

armatur suplimentar. Aria armaturii suplimentare rezulta dintr-un calcul de
grind perete.
La temperaturi mari ale gazelor, grosimea peretelui nu trebuie sa fie mare,
deoarece eforturile unitare ce apar din variaii de temperatura sunt
proporionale cu aceasta. Mrirea rezistenei seciunilor orizontale nu se face
deci prin sporirea grosimii peretelui, ci prin majorarea procentului de armare sau a
diametrului coului.
Courile de fum monolite din beton armat se executa folosind cofraje glisante.
Courile prefabricate sunt alctuite din bolari. Bolarii se nndesc prin
armtura vertical i orizontal, armturi introduse n locauri speciale care apoi
se betoneaz. Seciunea transversala a bolarilor poate fi circular sau poligonal
cu nervuri la colturi.
Asamblarea elementelor prefabricate poate fi fcuta i prin precomprimare.
Se folosesc tronsoane inelare prevzute cu canale verticale pentru introducerea
fascicolelor de armtur. Presele de precomprimare se monteaz la partea
inferioar, pe soclu. Dupa ce s-a efectuat precomprimarea tronsonului inferior, se
trece la montarea celorlalte tronsoane.
3.2 Soclu
Soclul este partea coului (de regul suprateran) ce face trecerea de la trunchiul
portant la fundaie. Pe nlimea soclului sunt dispuse golurile pentru intrarea
canalelor de evacuare i alte goluri tehnologice. Din cauza acestor slbiri
grosimea peretelui de beton armat a soclului se majoreaz dup necesitate.
De regul, soclurile se execut cu cofraje obinuite, glisarea ncepepnd
deasupra soclului.
La cosurile cu inaltimi mai mari este avantajos sa se dea soclului o forma
evazata, pentru a se realiza o fundatie economica.Acest lucru se poate obtine
printr-o evazare puternica fata de trunchi, prin prevederea de ranforti radiali
exteriori sau interiori sau prin realizarea soclului sub forma de tub dublu.

3.3. PLATFORME INTERIOARE

Platformele interioare sunt specifice courilor duble i reprezint structura de
rezisten prin intermediul creia canalul sau canalele de evacuare reazem pe
trunchiul portant. Platformele preiau greutatea canalelor de evacuare si
ncrcrile utile de pe ele. Sunt solicitate la ncrcri permanente i utile. Se
execut din beton armat monolit sau sunt structuri prefabricate.
Tipuri de platforme

b) Platforme interioare cu rezemare punctiform - fig.4

Platforme interioare cu rezemare punctiform elimin dezavantajul celor cu
rezemare continu, nervurile lor radiale rezemndu-se punctiform pe trunchiul
portant, ca n figura 4.
Rezemarea nervurilor se face n zone de rezemare (cutii de rezemare) ce asigur
o simpl rezemare a nervurilor pe trunchiul portant, fr a introduce momente
locale.
Se pot realiza astfel de platforme pentru un singur canal interior de evacuare, ca n
figura 4 sau pentru 2 sau 3 canale interioare de evacuare, ca n figura 5.

3.4 Canale de evacuare

3.4.1Cosuri de fum simple
Courile simple pot fi cptuite
sau necptuite.
Courile necptuite (courile
reci, cu temperaturi interioare
nesemnificative) au canalul de
evacuareformat din nsui
trunchiul portant al coului,
poziia (1) din fig.6.
Se realizeaz, totui, o
protecie interioar obligatorie
dintr-o tencuial sclivisit cu
ciment metalurgic, poziia (3).
Cosurile captusite (cosuri fierbinti la care temperatura gazelor arse in cos poate
atinge valori pana la 800 C, au in interiorul cosului o captuseala pentru protectia
betonului armat impotriva temperaturii mari a gazelor arse si a agresivitatii
puternice, ca in fig 6.

Cptueala de protecie poate fi realizat din zidrie de crmid (roie,

refractar sau antiacid, dup necesiti), poziia (5). ntre stratul de beton armat
si cptueala de zidrie se las un spaiu de aer nchis sau ventilat, sau se
prevede o izolaie termica (zgur granulat, vat de sticl), poziia (4). De
asemenea, cptueala de protecie poate fi realizat din materiale uoare cu
stabilitate chimic (poliesteri armai, folii de oel sau de aluminiu). Aceste
cptueli se pot realiza i cu caracter demontabil.
Cptueala de protecie din zidrie se fragmenteaz pe nlimea coului n
tronsoane de 812
m (din condiia de a realiza canale de zidrie autoportante ntre dou rezemri;
rezemrile sunt console continue circulare, poziia (2) din figur). Cptueala
trebuie sa se deformeze liber n sens vertical i orizontal fr a introduce
eforturi n peretele de beton armat. Pentru aceasta se realizeaz rosturi de
dilatare a zidriei, umplute cu un material compresibil, poziia (7).
Protecia consolelor continue circulare se face printr-o tencuial sclivisit
cu ciment metalurgic, poziia (3) i prin scoaterea zidriei de crmid refractar
n consol. Pentru ca s nu se produc tasarea termoizolaiei, pe poriunea dintre
dou rezemri se prevede la cte 2.5 m o plas de rabi orizontal, poziia (8).
La realizarea cptuelilor de protecie (tuburile de evacuare) se vor respecta
prevederile pentru proiectarea i execuia proteciei anticorozive i a izolaiei
termice la courile din beton armat monolit, cu adaptrile necesare n funcie
de specificul gazelor evacuate.

3.5. Fundatia
Fundatia poate fi de suprafata sau de adancime.Cele de suprafata sunt radiere
generale circulare, placi inelare sau de alte forme.Cele de adancime (ce fac
parte din fundatiile speciale) sunt radiere generale circulare ce se descarca pe
terenul bun de fundare prin intermediul pilotilor, a coloanelor sau a baretelor.

3.6 Gura cosului

Gura coului de fum este zona cea mai expusa coroziunii datorita formarii de
acizi prin contactul gazelor cu umiditatea atmosferic, motiv pentru care trebuie
protejat in mod special.
La colurile simple protecia se face cu un inel din beton special acoperit cu o
placa din metal necoroziv (1) sau cu un inele de fonta (3). Canalului de evacuare
i se va asigura un rost de dilatare (2) sau (5).
La courile duble se realizeaz o plac inelar ce nchide spaiul vizitabil, ca o
terasa necirculabil, cu un inel de protecie la gura canalului de fum (10) sau cu
elemente speciale din materiale necorozive (12).

10

3.7 Cenusar
Loc amenajat special pentru colectarea si evacuarea cenuii. Cenuarul este o
plnie din beton armat cu o gaura de evacuare spre o galerie inferioar. Plnia se
descarc pe soclu sau trunchiul portant.

11

4.Comportarea in timp a cosurilor de fum din beton armat monolit

O analiz mai atent a structurii courilor dela centralele termoelectrice (Ialnia,
Rovinari,Deva, Palas Constana) i de la combinatelepetrochimice (Brazi,
Piteti) a evideniat o comportare necorespunztoare la aciuneatermic i
chimic, nregistrndu-se, n majoritatea cazurilor, urmtoarele avarii tipice:

dezvoltarea unor fisuri i crpturi verticale care depesc cu mult

condiiile exploatrii normale

12

Alte avarii tipice:

fisurarea i crparea zidriei antiacide interioare
avarii degradarea izolaiilor termice
atacul chimic de tip acido-sulfatic asupra
suprafeei interioare a betonului pe adncimi de 3 - 4 cm, nsoite de
scderea Ph-ului betonului
deteriorarea betonului i armturilor din consolele de susinere a
izolaiilor termice i a zidriei, ca urmare a atacului chimic

De remarcat faptul c la cele dou couri de la termocentrala Rovinari s-a

produs, de-a lungul a dou crpturi, ruperea armturilor inelare ca urmare a
unei alctuiri structurale atipice i a dezvoltrii unei stri de eforturi din aciunea
termica si vand mult peste capacitatea portanta a structurii

Termocentrala Rovinari.

13

Ruperea armaturilor inelare

Principalele cauze ale comportrii necorespunztoare la aciunea termic i

chimic:
exploatarea intensiv a courilor la temperaturi ale gazelor evacuate
uneori peste limita luat n calcul
lipsa oricror msuri de mentenan, timp ndelungat
utilizarea, n unele cazuri, a unor materialetermoizolante i de protecie
anticoroziv mai puin performante, care i-au diminuat caracteristica de
izolare n timp
armarea inelar insuficient la marea majoritate acourilor, ca urmare a
unor aprecieri mai puin potrivite privind rigiditatea axial i la ncovoiere
a structurii de tip plac curb tronconic n diverse stadii de lucru ale
betonului i, ca o consecin, subevalurii strii de eforturi din aciunea
variaiilor de temperatur
Comportarea n timp a structurii courilor industriale din Romnia a fost
determinat de:

caracteristicile climatice i hidrogeologice ale amplasamentelor

seismicitatea teritoriului Romniei
concepia structural, tipul structurii adoptate i condiiile de fundare
caracteristicile i proprietile fizico-mecanice alematerialelor utilizate
att pentru realizarea structurii, ct i ale materialelor de izolare termic i
anticoroziv
calitatea execuiei
nivelul de cunoatere existent la un moment dat icalitatea proiectelor

14

Solutii de reabilitare- consolidare a cosului de fum CET-Rovinari

ndeprtarea zidriei i a izolaiei termice interioare
restabilirea continuitii armturilor rupte, prin sudur
restabilirea continuitii betonului prin betonarea crpturilor cu
microbeton aditivat
sablarea interioar i repararea local a suprafeelor betonului, inclusiv
consolele de susinere a izolaiei termice i a zidriei
aplicarea unei izolaii anticorozive att la interior, ct i la exteriorul
coului
redimensionarea i refacerea izolaiei termice cu vat mineral tip
rockwool, corelnd gradul de izolare termic cu variaia de grosime i
nivelul de precomprimare ce putea fi introdus
precomprimarea inelar a structurii cu inele din platbande tensionate cu
uruburi de nalt rezisten
protecia izolaiei termice cu zidrie din crmid
antiacid nut i feder

Restabilirea continuitatii armaturilor rupte

15

Termocentrala CET-Isalnita

Avarii sesizate la costul de fum CET-Isalnita

degradarea izolaiei termice din kieselgur
atacul chimic de tip sulfatic asupra suprafeei interioare a betonului pe o
adncime de 3 - 4 cm, Ph-ul betonului ajungnd la 8 - 8,5
producerea de fisuri verticale uniform repartizate,verticale, repartizate,a
cror deschidere a variat ntre 0,2 i 0,6 mm;
fisurile s-au produs n principal n zona golurilor create de extragerea
tijelor de glisare
fisurarea i, local, crparea zidriei din crmid antiacid
Solutii de reabilitare a cosului de fum CET-Isalnita
ndeprtarea zidriei i a izolaiei termice din kieselgur
ndeprtarea betonului atacat chimic din console i de la faa interioar, pe
o adncime de 3 - 4 cm
executarea unor lucrri de restabilire a continuitii structurii, prin
injectarea fisurilor i a golurilor rmase de la tijele de glisare cu materiale
pe baz de ciment a cror finee s-a situat la circa 12 microni

16

 sablarea suprafeei interioare i neutralizarea acesteia

refacerea izolaiei termice i anticorozive utiliznd un sistem de materiale
performant PENNGUARD BLOK SYSTEM
introducerea unei precomprimri inelare capabil, innd cont de armtura
inelar existent, s limiteze deschiderea fisurilor sub 0,2 mm
Precomprimarea structurii s-a realizat cu inele realizate din platbande din oel cu
granulaie fin, tensionate cu uruburi de nalt rezisten.
Inele de postcomprimare la CET Deva si CET Rovinari

17

Optiunea peste acest sistem de precomprimare a fost determinata de :

Imposiblitatea introducerii eforturilor de compresiune necesare cu
sistemele existente
Utilizarea unui material mai putin sensibil la coroziune
Necesitatea introducerii in etape a fortelor de precomprimare si asigurarea
controlului mai riguros pe parcursul efectuarii operatiilor de tensionare
Optiunea pentru sistemul PENNGUARD a fost determinata de:
Este singurul sistem ce asigura o buna izolare termica, cat si o protectie
anticoroziva eficienta
Necesitatea pastrarii eforturilor axiale pe structura cosului, astfel incat pe
noua configuratie structurala sa se atinga nivelul de protectie antiseismica
cerul de codul P100-92

18

5.Diferite cosuri de fum din Romania

Cos de fum clindric IFA Suceava

19

Cos de fum cilindric -Termica Suceava

Cos de fum al combinatului chimic Cuprom- Baia Mare

20

Cos de fum cu balizaj- Orastie

21