COSURI DE FUM

COSURI DE FUM

1. Definiie si rol
Cosurile de fum sunt constructii speciale, realizate din zidarie de
caramida, beton armat sau metal care au rolul de a evacua in atmosfera la
mare inaltime gazele si fumul ce rezulta din ardere, asigurand totodata tirajul
necesar arderii.
Primele cosuri din beton armat au fost realizate la inceputul secolului
trecut. Aparitia lor a fost precedata de aceea a cosurilor de beton simplu,
carora le-au luat locul datorita avantajelor pe care le prezentau fata de
acestea.
Dezvoltarea lor nu a fost prea rapida, din lipsa unui sistem unitar de
calcul, al modului nesigur de comportare la temperaturi ridicate si mai ales
datorita dificultatilor de executie.
Odata cu aparitia cofrajelor glisante s-a deschis un orizont mai larg pentru
cosurile de fum din beton armat, totusi forma lor in general tronconica a
continuat sa constituie o piedica pentru dezvoltare pe cale larga a executarii
cosurilor de fum in acest sistem.
Paralel cu cosurile monolite s-au dezvoltat si cosurile prefabricate din
beton armat. Acestea sunt rigidizate prin portiuni de beton armat turnat la
fata locului, care completeaza scheletul de rezistenta.
Aceste cosuri prezinta avantajul unei executii facile, care duce la o
scadere a costului manoperei si o sporire a vitezei de lucru, fara a fi necesar
un utilaj costisitor.
In general, cosurile de beton armat sunt mai economice decat cele de
zidarie de la inaltimi de 50 60 m in sus, inaltimi de la care cosurile de
zidarie cer grosimi mari de pereti, devin prea grele si necesita fundatii
costisitoare, care incarca foarte puternic terenul de fundatie. Un dezavantaj
suplimentar al cosurilor de caramida este ca dau fisuri si din aceasta cauza
trebuie prevazute legaturi suplimentare metalice orizontale si uneori
verticale.
Cosurile de beton armat, dimpotriva, au avantajul unei bune rezistente la
toate solicitarile care au loc. Ele au dimensiuni mai reduse; in consecinta au
greutati totale mai mici decat cosurile de caramida, si cer fundatii mai

usoare. In schimb ele sunt constructii delicate, care cer o atentie sporita, atat
in proiectare cat si in executie.
Cosurile din beton armat se racesc mai repede decat cele din caramida
sau beton nearmat, care au grosimi mult mai mari.
Fata de zidaria de caramida, betonul are un coeficient de dilatatie mai
mare, ceea ce impune la executie anumite precautii suplimentare.
Pe plan national si international, cosurile industriale au fost proiectate si
construite pentru a avea durata de viata egala cu cea a platformei
industriale pe care sunt amplasate , respectiv de 25-50 de ani .
De aceea , se considera ca in conditiile in care este asigurata o
mentantanta corespunzatoare, cea mai mare parte a acestor cosuri poate fi
exploatata corespunzator chiar pe o perioada mai mare decat durata de
viata scontata .

2. Clasificare
A. Dupa diametrul exterior si inaltime, respectiv dupa categoria de
instalatie de glisare necesara executiei, conform STAS 8751/90.
Categoria de
diametre
Mici

Inaltime
a H [m]
40-70

Instalatii de glisare pentru

diametrele [m]
2,30-5,50

Medii

60-120

4,20-9,50

Mari

100-200

7-14

Foarte mari

150-300

9-18

250-350

9,40-20

B. Dupa rolul pe care il au in procesul tehnologic, cosurile industriale pot

fi:
- cosuri de fum cu rol de evacuare in atmosfera a gazelor arse;

cosuri de dispersie a gazelor sau particulelor toxice.

C. Dupa temperatura de acces a gazelor evacuate, cosurile se pot

clasifica in:
cosuri reci: t 80C;
cosuri calde: 80C < t 200C;
cosuri fierbinti: t > 200 C .

D. Din punct de vedere al executiei, cosurile de fum se clasifica astfel:

cosuri de fum realizate din beton armat monolit;
cosuri de fum realizate din beton prefabricat;
cosuri de fum realizate din metal.
E. Din punct de vedere al formei, se disting:
cosuri de fum tronconice;
cosuri de fum cilindrice.
De asemenea , cosurile de fum au o serie de accesorii precum:
centuri de siguranta, balcoane de vizitare, paratrasnet, semnalizare,
aparate de masura.

Cosuri de fum din beton armat

Cosuri de fum din zidarie de caramida

Cosuri de fum din metal

3.

Alcatuirea Cosurilor de Fum

Cosurile de fum au urmatoarele parti componente:

cosul propriu-zis sau coloana,

fundatia,
captuseala,
termoizolatia,
cenusarul,
planseul peste cenusa
canalul de fum.

Cosul propriu-zis sau coloana se realizeaza din zidarie, beton armat sau
metal, in functie de inaltime, temperatura gazelor la intrare si de
agresivitatea lor.
Cosurile din zidarie s-au realizat cu inaltime de pana la 135 m, dar de obicei
inaltimea lor coboara pana la 50 60 m.
Pentru inaltimi mai mari se utilizeaza betonul armat.
Raportul dintre inaltimea cosului si diametrul exterior trebuie sa fie mai mic
decat 20.
Cosul se armeaza cu bare verticale si inelare. Armaturile inelare se
dispun spre interiorul armaturilor longitudinale. Acestea sunt dimensionate
pentru preluarea eforturilor de intindere produse in special de variatia de
temperatura, iar armatura longitudinala preia eforturi din actiunea vantului,
a greutatii proprii, a termoizolatiei.
Cosurile de fum se pot realiza din elemente prefabricate asamblate cu
stalpi sau samburi din beton armat sau pot fi realizate din clavouri.
Canalul de fum al unui cos de fum se amplaseaza sub cota terenului.
La cosurile foarte inalte, canalul de fum se amplaseaza la inaltime, pe o
structura din beton armat asemanatoare unei estacade.

4.

I.

Solutii constructive
Cosuri de fum turnate monolit

Cosurile de fum turnate monolit, au pentru cazuri curente, peretii cu

grosimea de 15 25 cm, uneori chiar mai mult, in portiunile unde patrund
canalele de fum. Ele se armeaza atat orizontal, cat si vertical cu armare
dubla. Se utilizeaza armaturi de 8 16 mm diametru cu distante de 10 20
cm. Numai la cosurile foarte inalte, la partea inferioara sunt necesare
armaturi mai groase de 16 mm.

Armaturile cele mai solicitate sunt cele orizontale asezate in exterior;

acestea au rolul de a rezista tendintei de fisurare, ce apare din cauza dilatarii
termice.
La cosurile mici, armaturile verticale au o importanta redusa, jucand
rolul unor armaturi de repartitie, atat timp cat vantul si seismul nu dau
momente incovoietoare care sa provoace intinderi in beton.
La cosurile mai inalte de 60 m, la partea inferioara apar eforturi de
intindere importante din cauza momentului incovoietor provocat de vant si
cutremure, armaturile verticale jucind un rol important prin preluarea
eforturilor verticale de intindere. Se da o mare atentie dimensionarii, asezarii
si jontarii de armaturi, care nu trebuie facute in aceeasi sectiune, ci esalonat
pe inaltimea cosului.
Betonul se executa de clase ridicate, peste C16/20 cu o granulometrie
ingrijita, cu granule de maxim 30 mm. Executarea betonului se face prin
vibrare utilizand un beton vartos, vibrat, sau un beton plastic, cu o
raspandire medie de 48 50, in cazul in care nu se dispune de instalatie de
vibratie.

b. Cosuri prefabricate
Exista in prezent mai multe metode de executie de asemenea cosuri.
In cele ce urmeaza se vor analiza cateva sisteme mai des folosite.
Piesele prefabricate sunt astfel create, incat sa prinda intre ele samburi
de beton armat turnat la montarea prefabricatelor si care asigura stabilitatea
necesara la sarcinile verticale si orizontale. Acest sistem este recomandabil
pentru inaltimi mici de cosuri, cel mult pana la 50 m.
Sistemul din figura 2e are avantajul ca reduce cantitatea de beton
turnat odata cu montarea prefabricatelor.

Toate aceste sisteme se folosesc la inaltimi mici de cosuri (pana la 60

m) deoarece elementele de beton turnat, inglobandu-se in grosimea
prefabricatului, nu pot capata dimensiuni prea mari. Avantajul pe care il
prezinta este ca dau in exterior o forma perfect circulara sau poligonala,
ceea ce imbunatateste comportarea la actiunea vantului.
Pentru cosuri de inaltimi mai mari, se folosesc tipurile indicate in Fig. 3
si Fig. 4. La tipul din figura 3, elementul principal de rezistenta este un cadru
spatial alcatuit din stalpi vertical si grinzi inelare orizontale, intre care se
aseaza boltarii prefabricati ai cosului. Sistemul nu mai este utilizat in prezent
fiind inlocuit cu boltari care prin alcatuirea lor formeaza insasi cofrajul
portiunii care urmeaza a fi turnata. Se ajunge astfel la cosurile in clavouri,
realizate cuinaltimi de peste 100 m. (Fig. 4)

Pentru reducerea greutatii pieselor prefabricate de la partea de jos a cosului,,

poate fi folosit un sistem in care piesele prefabricate sa aiba lungimea pe
jumatate cat distanta intre doi stalpi. Un capat al fiecarei piese formeaza o
nervura de rezistenta, iar celalalt capat realizeaza legatura intre boltari.

In figura 5, a si b, sunt prezentate doua tipuri de cosuri la care prefabricatele

au exclusiv rolul de cofraj pentru masa de beton care se toarna monolit intre
ele.
Trebuie mentionat ca atunci cand in calcul static se conteaza pe
rezistenta la compresiune a prefabricatelor tinand seama de rezistenta mai
slaba a mortarului de la rosturi, nu se da in ansamblu betonului turnat si
prefabricatelor decat o rezistenta de compresiune de 30 40 kg/cm2.
Cand insa se conteaza in rezistenta numai pe betonul turnat monolit
intre prefabricate, se tine seama ca existenta prefabricatelor reprezinta o
rezerva importanta de rezistenta si se da un spor de rezistenta betonului cu
20 30% fata de cea a constructiilor curente.
Orizontal, cosurile prefabricate sunt legate cu inele de armatura din
otel-beton asezate intre clavouri sau cu mustati de otel rotund, ce ies din ele.
Armaturile orizontale se fac astfel incat sa se acopere lungimea mai multor
clavouri, iar intreruperea armaturilor se alterneaza la diferite rosturi. (Fig.6)
Cornisele nu sunt necesare la aceste cosuri si se suprima. In schimb, la
cosuri foarte inalte se amenajeaza la partea superioara posibilitati de
circulatie necesare intretinerii.

5.

Zidaria interioara a cosurilor de fum

Cosurile de beton armat se captusesc in interior cu o camasa

izolatoare, pentru ca temperatura mare din interior sa nu ajunga la peretii
de beton armat.
Aceasta izolare termica se face din caramida refractara sau caramida
obisnuita si din diferite straturi izolatoare realizate din goluri de aer,
zgura, dialit, etc. Un calcul termic trebuie sa justifice modul de izolare
admis.

Oricare ar fi modul de inzidire al cosurilor in vederea izolarii termice,

este neaparat necesar ca aceasta inzidire sa fie astfel facuta incat sa aiba
posibilitatea de dilatare si miscare la variatiile de temperatura.
Un perete de beton armat poate suporta intre cele doua fete, fara
pericolul unei fisuri exagerate, o diferenta de temperatura de circa 60oC. Ori
prin introducerea izolatiei de protectie se cauta a se obtine tocmai
micsorarea de temperatura dorita, intre cele doua fete ale peretelui de beton
armat.
Captusirea se face in functie de temperatura gazelor introduse. Uzual se
zideste o camasa de zidarie refractara in grosime de 12,5 cm.

La cosuri foarte mari, peste 70 m inaltime, la primii 20 m precum si la

temperaturi foarte mari, se prevede o camasa de zidarie de protectie cu
grosimea de 25 cm. Apoi se lasa un spatiu de 5 15 cm pana la peretele de
beton armat, care formeaza spatiul izolator propriu-zis si care se umple cu
dialit, kiesselgur, zgura granulata de furnal, vata de zgura, etc. Uneori, la
cosurile cu temperaturi reduse ale gazelor acest spatiu ramane gol.
Trebuie mentionat ca zidaria refractara nu izoleaza termic mai bine dar
este mai rezistenta termic decat zidaria obisnuita, care temperaturi inalte se
macina. Uneori se foloseste caramida refractara numai pe treimea inferioara
a cosurilor, in special la cele mici, iar in rest se foloseste caramida obisnuita.
In general, o zidarie de caramida obisnuita nu sufera daca diferenta de
temperatura intre cele doua fete ale zidului nu depaseste 200 grade Celsius.
Acoperirea de beton a armaturii din piesele de beton armat se lasa de
3 cm, pentru ca eventualele fisuri, care se pot produce in timp in captuseala,
sa nu permita gazelor sa atace direct armatura din beton. La prefabricate,
aceasta acoperire se poate lasa de 1,5 cm.
Ca sa nu apara eforturi suplimentare datorita dilatarii diferite a
betonului, fata de captuseala de zidarie din interior, captuseala de caramida
se face pe tronsoane de 7 10 m inaltime, care reazema fiecare pe console
scoase din peretele de beton armat al cosului.
Acest mod de rezemare, cu ingrosarea zidului de beton armat, da
rezultate bune numai la temperaturi reduse sub 300 grade Celsius .
La temperaturi mai inalte, betonul armat se incalzeste neuniform si se
produc zone cu fisuri puternice.
In cazul cand intre zidarie si beton se prevede zgura, pentru ca aceasta
sa nu se taseze, se scoate cam din 3 in 3 metri un sir de caramizi in consola
(Fig.9a) spre spatiul izolant, ca sa il compartimenteze.

Zidaria de protectie se poate rezema si prin bolti tot din zidarie, zidite
pe consolele lasate din perete, ca in fig. 9b. Acest sistem este indicat pentru
temperaturi foarte inalte.
In fig.10 se arata modul de rezemare al zidariei de izolatie in cazul unui
cos prefabricat. Aceasta reazema pe grinzi de beton armat prefabricate, care
la randul lor reazema pe niste console scoase din stalpii turnati.
Pentru ca si grinzile sa poata sa se deformeze liber, ele sunt prinse de
console, la un singur capat, cu un dorn metalic.
La partea superioara se prevad de obicei deasupra gurii cosului placi
protectoare de bazalt artificial, un inel dintr-un beton special, sau o camasa
de fonta, care sa reziste la acizii din fum (acid sulfuric). Aceasta camasa de
protectie se face cu panta de circa 3% spre interiorul cosului.
Uneori se poate utiliza si caramida antiacida care sa apere varful cosului pe
ultimii 3 metri.
Pe fundul cosului se prevede de asemenea pardoseala din caramida
antiacida. Fundul cosului trebuie executat in panta, astfel incat sa permita
curatirea cenusii care se depune.
Planseul pe care reazema gratarele de fund la cosuri cu temperaturi
foarte mari, se face cu reazeme mobile pentru a permite miscari si a anihila
eforturile produse prin dilatare neegala.

6. Alcatuirea fundatiilor
Fundatiile cosurilor se fac in mod obisnuit mai adanci decat fundatiile
celorlalte constructii industriale. Ele sunt constructii grele, cu suprafete
mici de fundatie si adesea au nevoie un spatiul necesar asezarii canalelor
de fum sub nivelul terenului.
Cosurile de zidarie si de beton armat de dimensiuni mici pot fi
construite pe fundatii de beton simplu nearmat sau beton slab armat.
Cosurile mai mari se fundeaza pe placi rotunde de beton armat cu
grosime constanta sau variabila, formand radiere rotunde sau poligonale,
dupa forma cosului.
Aceste radiere ajung cateodata la grosimi foarte mari, 4 5 m, din
cauza eforturilor mari de alunecare si forfecare ce apar. Asemenea
grosimi de fundatii pot fi realizate si la cosurile foarte inalte, peste 70 80
m inaltime, deoarece la asemenea lucrari e necesar un teren bun de
fundare.
Armatura radierelor se face din vergele de otel cu diametre pana la 25
mm. Pentru aceste armaturi otelul OL38 da rezultate foarte bune.
Armaturile se pun circular si radial in dreptul peretilor cosului si pe doua
directii rectangulare in mijlocul placii de radier. Se prevad vergele de
armaturi ridicate si agrafe care sa lege straturile de armaturi ale radierului
de la partea inferioara si superioara.

La cosurile cu inaltimi de 70 80 m se fac fundatii pe placi cu nervuri.

Placile se fac cu grosimi de 30 100 cm, iar nervurilor li se da inaltimea
permisa de adancimea de fundare si imprejmuirile cosului.

Se pot face astfel nervuri cu inaltimi de 5 7 m si chiar mai mult.

Nervurile trebuie bine legate la partea lor superioara cu un inel armat, in
grosimea cosului si care e supus la compresiune. La partea inferioara,
nervurile intra in radier si sunt legate prin armaturile intinse, circulare ale
radierului.
Radierul care reazema pe nervuri si pe peretii cosului, se face cu o
grosime de cel putin 30 cm. Calculul indica la cosurile mari ca acest radier sa
fie mai gros pe portiunea interioara, rotunda a cosului si mai subtire pe
portiunile iesite in consola unde nervurile pot fi asezate oricat de apropiat.
Un calcul absolut riguros al fundatiilor de cosuri este dificil de facut din
cauza marelui numar de ipoteze de incarcare posibil si din cauza
neuniformitatii pamantului pe care se fundeaza. Din aceasta cauza cat si din
cauza rigiditatii mari ce se da talpilor de fundatii, apare neindicat a se
considera fundatia ca o placa elastica si sa se tina seama de deformarile ei.

In schimb, se va tine totdeauna seama de continuitatea placii de

fundatie in dreptul peretilor cosului si se vat ine seama si de momentele
incovoietoare ce se pot naste in peretii cosului din cauza deformarii placii
care se fundeaza.
7. Canalul de fum
Canalul de fum al unui cos se plaseaza in mod obisnuit sub nivelul
terenului , impunind adesea construirea fundatiilor la o adancime mare.
Asezarea canalalelor de fum la nivelul terenului, total sau partial, are
dezavantajul de a impiedica circulatia in jurul cosului si nu se utilizeaza decat
atunci cand cosul este foarte aproape de instalatia de producere a gazelor de
evacuat.
La cosuri foarte mari, canalele de fum se pun la inaltime, fiind
sustinute pe o constructie de beton armat, care are forma unei estacade si
care se alcatuieste astfel incat cosul sa aiba asigurate miscarile necesare
dilatatiei.
Intre cos si canalul de fum se lasa un rost de dilatatie bine inchis prin
sicane, care sa nu dea loc la schimburi de aer sau gaze cu exteriorul, dar
care sa nu impiedice dilatatia constructiei.
Cosurile mari pot fi deservite de doua canale de fum, ceea ce
reprezinta si o posibilitate de intretinere si reparatie in timpul exploatarii.
Canalele de fum sunt constructii inzidite in interior complet cu
caramida refractara sau obisnuita dupa temperatura gazelor de evacuat. La
inzidirea canalelor de fum, se vor lasa in zidarie spatiile izolatoare necesare
pentru ca zidaria refractara sa se poata dilata in voie si ca betonul armat sa
fie aparat de temperaturi prea inalte.
In acest scop pereti si plafonul canalului de fum vor fi izolati similar
peretelui cosului, tinand seama ca atunci cand canalul de fum e complet
ingropat, racirea betonului se face cu mai mare greutate.

8.

Executia cosurilor de fum

Cosurile de fum sunt constructii inalte la care schela de executie este

foarte costisitoare. De aceea, pana ce nu s-a pus la punct ececutia cofrajelor
alunecatoare, dezvoltarea cosurilor de beton armat turnat monolit a fost
tinuta in loc, fiind preferate cosurile de zidarie, care folosesc schele
interioare.
Cosurile prefabricate sunt mai usor de executat, executia lor apropiinduse mult de cea a cosurilor de caramida, caramida reprezentand ea singura,
cel mai simplu prefabricat.
In ultimul timp insa, a luat o mare extindere, folosirea cofrajelor
alunecatoare, care nu reazema pe schela, ci pe partea de cos executata in
prealabil, suprimandu-se astfel complet schela exterioara si reducandu-se
instalatia interioara la un bob pentru transportul betonului si a diferitelor
materiale.

a. Cofraje alunecatoare pentru cosuri cilindrice

Sunt formate din 2 cilindri de lemn de aproximativ 1,00 1,20 m
inaltime, intre care se toarna peretii de beton. Cei 2 cilindri sunt suspendati
de o serie de cadre de lemn prin care trec niste vinciuri de o forma speciala.
Aceste vinciuri reazema pe betonul peretilor, prin intermediul unei
armaturi verticale, alcatuita din vergele groase
de 25 30 mm care ies din beton.

Platforma de lucru reazema tot pe cilindri

de cofraje. (Fig. 16)
Piesele principale sunt vinciurile amintite.
Acestea sunt tevi filetate la exterior prin care
sunt trecute tijele verticale de sustinere. La
partea lor de jos, se monteaza o piesa
independenta, care se fixeaza strans de tije,
astfel incat formeaza un opritor pentru teava
filetata. Peste teava se aseaza o piulita
puternica de care este legat cadrul care sustine
tot cofrajul si platforma, iar la partea
superioara, de teava, se fixeaza o parghie care
o poate roti.
Prin rotire, teava filetata capata o
miscare de inaintare, care insa nu este permisa
de piesa de fixare. Asa fiind, ea ramane pe loc
si ceea ce avanseaza este piulita cu tot cadrul
agatat de ea. In acest mod cofrajul se ridica.
Fiecare vinci se roteste pe rand un sfert de tura, astfel incat platforma
se ridica uniform. Pentru ca, prin rotirea in acelasi sens a vinciurilor, cofrajul
sa nu sufere o torsiune, jumatate din vinciuri au rotirea la stanga si jumatate
la dreapta.
Dupa ce piulita a parcurs tot filetul tevii, teava se roteste in sens invers
pana ce piulita ajunge din nou la partea inferioara a filetului. Aceasta

operatie se face pe rand la fiecare vinci pentru a nu dezechilibra platforma si

cofrajul.
Apoi presa de fixare se muta mai sus, se fixeaza pe tija, teava este invartita
in continuare in piulita sa si astfel cofrajul inainteaza. Viteza unui asemenea
cofraj poate atinge 2 3 m pe zi, in functie de viteza de intarire a betonului.
b. Cofraje reutilizabile pentru cosuri de fum conice
In interiorul cosului se face o schela din panouri prefabricate. Cofrajul
cosului este de data aceasta metalic. Se foloseste o camasa exterioara si una
interioara, intre care se toarna peretii de beton. Cele doua camasi inalte in
jur de
2,5 m sunt formate din panouri dreptunghiulare si panouri trapezoidale, care
dau forma tronconica dorita cosului si sunt atarnate de schela interioara prin
palane care le pot trage in sus.
Panourile care formeaza camasa, au joantele intarite prin corniere care
permit legarea lor intre ele prin buloane.
Panourile de capat nu asemenea corniere la
joanta comuna si prin aceasta permit un joc
al
diametrului
camasii,
obtinut
prin
suprapunerea celor doua capete de tabla
ale panourilor.
Pe masura ce, odata cu inaltimea,
diametrul cosului scade, cele doua capete
se suprapun tot mai mult si apoi, incet,
incet,
se
elimina
cate
un
panou
dreptunghiular. Daca trebuie modificata pe
drum conicitatea cosului, se elimina un
panou trapezoidal sau se introduce un
panou de tip special.
Acest lucru trebuie prevazut in
proiect, aratandu-se exact panoul ce se
scoate si in ce punct anume.
Dupa ce se toarna un tronson de cos intr-un
astfel de cofraj, buloanele acestuia se

slabesc si camasa este trasa in sus tot cu ajutorul palanelor, agatate de

schela interioara, care se inalta odata cu cosul si inaintea lui. Apoi se strang
din nou buloanele si se fac petrecerile cerute de panta cosului.
Pe timp de iarna tot cofrajul inclusiv platforma respectiva se imbraca
intr-o baraca, astfel incat operatia de betonare poate continua.
Principala preocupare in timpul executiei cosurilor trebuie sa fie mentinerea
verticalitatii cosului, controlata atat cu firul cu plumb cat si cu ajutorul
aparatelor topografice de precizie.
Axul cosului se materializeaza printr-un reper metalic, care se aseaza
in centrul fundatiei cosului de fum. Din acest punct se verifica incontinuu
verticalitatea cosului si circumferinta respectiva.
Trebuie remarcat ca o deviere foarte mica de la axul teoretic al cosului
se observa imediat, iar aspectul cosului lasa de dorit.
Pentru ca schela interioara sa poata rezema in conditii bune se
recomanda ca eventualele plansee sau pereti despartitoride la baza cosului
sa se execute dupa terminarea cosului intreg.
Consolele de beton pe care se aseaza captuseala de izolare termica, se
executa facand camasa interioara din doua tronsoane pe verticala, in timp ce
camasa exterioara se face dintr-un singur tronson de circa 2,5 m inaltime.
Printr-o inclinare favorabila a tronsonului superior, se pot realiza consolele
dorite (Fig. 18).

c. Executarea cosurilor din elemente prefabricate

Din elemente prefabricate se executa cosuri care au fata vazuta gata
finisata din prefabricate si cer cel mult o rostuire in exteriorul cosului.
Prefabricatele se executa de preferinta in cofraje metalice, pe mese vibrante.
Se va utiliza un beton B200 B300.
Grosimea pieselor prefabricate se face de obicei in functie de calitatea
ce poate fi asigurata in executie; la cofraje metalice, cel putin 4 cm, iar la
cele din lemn, cel putin 6 cm.
Greutatea pieselor prefabricate este in functie de utilajul disponibil;
recomandabil insa ca aceste piese sa fie mai usoare de 200 kg ceea ce
permite executia cu un utilaj putin costisitor.
Mortarul de inzidire al prefabricatelor se va face puternic, va avea cel
putin rezistenta de 200 kg/cm2 si o granulometrie studiata, nisipul fin
gruntos si asortat cu granule pana la 7 mm dimensiune maxima. Cantitatea
de ciment prevazuta este de 500 600 kg la metru cub de nisip.
Pentru mortare se instaleaza in centrul cosului un bob de ridicare.
Montarea este rapida. La un cos de 3 4 m diametru o echipa alcatuita
din sef montor, un fierar si 5 muncitori, la o inaltime de 60 80 m de la
teren, poate monta pe zi 1,20 2,00 m de cos, lucrand la montaj 6 ore pe zi.

PROTECTIEI ANTICOROZIVE SI IZOLATIEI TERMICE LA COSURILE DIN

BETON ARMAT MONOLIT

Dupa rolul pe care il au in procesul tehnologic, cosurile industriale pot fi:

- cosuri de fum care au rolul de a imprastia in atmosfera gazele rezultate
din arderea combustibililor.
- cosuri de dispersie a gazelor rezultate din procese tehnologice
industriale.
Protectia anticoroziva se prevede:
- la exterior si
- la interior.
Izolatia termica este necesara pentru a asigura structurii de rezistenta
conditiile privind:
- temperatura pe suprafata interioara si
- diferenta maxima de temperatura admisa intre suprafata interioara si
exterioara a betonului armat.
Proiectantul structurii de rezistenta din beton va lua masuri pentru a nu
permite fisurarea betonului, fisuri prin care gazele pot veni in contact cu
armatura.
Protectia anticoroziva a fundatiei se stabileste in functie de gradul de
agresivitate naturala a terenului in care se amplaseaza cosul, pe baza
prevederilor din Normativul pentru executarea lucrarilor din beton si beton
armat, indicativ C 140-86 si STAS 3349/1-83 Betoane de ciment. Prescriptii
pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei.
Prezentele norme tehnice nu se refera la protectia canalului de fum sau
gaze aferent.
Cosurile industriale din beton armat monolit pot fi:

- cosuri simple, la care tubul de evacuare a gazelor este alipit trunchiului

portant si reazema pe acesta prin intermediul unor console(fig. 1,2) sau
cosuri fara tub de evacuare;

fig. 1

fig. 2

- cosuri duble (cu spatiu vizitabil, la care intre trunchiul portant si tubul de
evacuare a gazelor este prevazut un spatiu de aer, ventilat natural(fig. 3,4);

fig. 3

fig. 4

Pentru partile componente ale unui cos industrial se folosesc

urmatoarele denumiri si definitii:
- trunchiul portant tubul exterior de rezistenta din beton armat, format din
trunchiul portant curent si soclu;
- structura interioara este proprie cosurilor duble si reprezinta structura prin
care tubul de evacuare a gazelor reazema pe trunchiul portant;
- virful cosului (coronament) extremitatea superioara a trunchiului portant
prevazuta in general cu o placa inelara de inchidere care acopera spatiul
dintre trunchi si tubul de evacuare a gazelor;
- tubul de evacuare a gazelor tub situat in interiorul cosului, de forma
cilindrica sau tronconica, care limiteaza spatiul de scurgere a gazelor prin cos
si are rolul de a asigura protectia trunchiului portant fata de agresivitatea
chimica si termica a gazelor.
In interiorul aceluiasi cos se pot dispune unul sau mai multe tuburi de
evacuare. (fig. 5)

fig. 5

fig. 14

- pereti despartitori (diafragme) pereti interiori dispusi la baza cosului, in

cazul cosurilor in care converg mai multe canale pentru a separa fluxurile de
gaze(fig. 2, 4);
- cenusar spatiu amenajat sub zona golurilor de intrare a canalelor, de
regula la cota 0,00, in care se asigura colectarea si evacuarea particulelor
solide din gaze si eventual condens;

- palnia de cenusa element de rezistenta tronconic amenajat sub zona

golurilor de intrare a canalelor, la cativa metri deasupra cotei 0,00 in care se
asigura colectarea si evacuarea particulelor solide din gaze si eventual
condens. (fig. 14)

ALCATUIREA SI DIMENSIONAREA STRUCTURII DE PROTECTIE

ANTICOROZIVA
Alcatuirea si dimensionarea protectiei anticorozive va avea, in vedere
asigurarea protectiei structurii de rezistenta.
Dimensionarea structurii de protectie anticoroziva se face avand in
vedere urmatoarele:
a) tubul de evacuare a gazelor este autoportant intre doua rezemari
succesive pe trunchiul portant.
b) tubul de evacuare a gazelor se realizeaza din caramizi sau piese trase de
gresie ceramca antiacida sau din produse refractare silico-argiloase antiacide
ale caror dimensiuni se stabilesc prin calcul:
c) pentru pardoseli, unde se colecteaza condensul acid si cenasa, grosimea
se stabileste in functie de solicitarile mecanice la care este supusa;
Proiectantul de specialitate va solicita urmatoarea alcatuire a
infrastructurii pardoselii:
- strat de rupere a capilaritatii din piatra sparta sau pietris, in grosime de 20
cm, bine compactat;
- strat de nisip, de 2 cm grosime, compactat si impregnat cu vopsea de tipul
Asmoplex sau V 903;
- strat hidroizolant dintr-un strat de panza bitumata peste un strat de mastic
de bitum cald;
- strat de beton de egalizate, marca Bc 20, in grosime de 10 cm, turnat cu
rosturi umplute cu mastic de bitum;
Este obligatorie utilizarea cimentului rezistent Ia sulfati;
VERIFICAREA SI CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE, CONTROLUL,
INTRETINEREA SI REPARATIA LUCRARILOR
Controlul si verificarea lucrarilor de curatire a suprafetelor de beton si
metal.
Calitatea suprafetelor de beton armat se verifica in conformitate cu
Normativul pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente", indicativ C 56-85.
Se urmareste ca structura sa fie omogena si continua, iar rezistenta si
gradul de impermeabilizare al betonului sa corespunda valorilor impuse prin
proiectul de executie.

Controlul aderentei tencuielilor se face prin ciocanire. In cazul in care

tencuiala suna a gol, aceasta se indeparteaza si se reface.
Verificarea pregatirii suprafetelor metalice se face conform STAS
10166/1-77.
Verificarea calitatii protectiilor in timpul executiei lucrarilor.
Dupa verificarea executiei fiecarui strat este obligatoriu incheierea
procesului verbal de receptie calitativa a lucrarii respective semnat de
executant si beneficiar.
Calitatea materialelor se verifica conform standardelor sau normelor in
vigoare. Este interzisa utilizarea materialelor fara certificate de calitate sau
cu termen de valabilitate expirat.
Verificarea calitatii fiecarui strat de protectie peliculara se face vizual si
trebuie sa fie continuu, uniform, aderent, lipsit de basici, incretituri, exfolieri.
Aplicarea foliei de Butarom sau a foliei multistrat din PVC, este corect
executata daca pe suprafata nu apar bule sau umflaturi. In cazul aparitiei
acestor defecte, folia se inteapa si se preseaza cu un cutit cald, dupa care se
aplica prin lipire un petec ale carui margini se sudeaza de stratul de baza cu
aer cald.
Controlul zidariei anticorozive consta din:
- verificarea continuitatii pantei executata conform detaliilor din proiect;
- Verificarea orizontalitatii fiecarui rand de zidarie cu ajutorul nivelei si a
dreptarului;
- Verificarea ca rosturile unui rand sa fie decalate fata de rosturile randului
precedent;
- Verificarea intaririi chitului prin zgarierea cu un cui de otel;
Verificarea aderentei placajelor anticorozive la pardoseala si
coronament se face prin ciocanire - unde sufletul nu este clar, metalic se
procedeaza la inlocuirea placilor sau caramizilor neaderente.
Verificarea protectiei anticorozive aplicata pe suprafete metalice se
face conform Instructiunilor tehnice pentru protectia anticoroziva a
elementelor de constructii metalice", indicativ C 139-87.
Verificarea stratului termoizolator se face vizual urmarind sa fie realizat
din elemente intregi sau din fractiuni taiate adecvat pentru ca stratul sa fie
continuu si fiecare in el trebuie sa fie asigurat prin infasurare cu sarma
zincata si apoi cu plasa de rabitz.
Verificarea si receptia lucrarilor
La receptia finala a cosului se verifica procesele verbale de receptie
calitativa incheiata pe parcorsul executiei lucrarilor. De asemenea se face o
verificare vizuala de ansamblu.
Controlul,
intretinerea
si
reparatia
anticorozive si izolatie termica

lucrarilor

de

protectii

Verificarea protectiei anticorozive si a izolatiei termice se va face

periodic si cu ocazia opririi instalatiilor tehnologice, in acest scop beneficiarul
va solicita personal de specialitate.
Degradarile constatate se vor prezenta proiectantului de specialitate in
vederea elaborarii solutiei de remediere.
Reparatiile trebuie executate de unitati dotate cu echipament si
personal corespunzator.

STRUCTURA PROTECTEI ANTICOROZIVE SI A IZOLATIEI TERMICE LA

COSURILE DIN BETON ARMAT MONOLIT
Pentru cosuri de fum simple elemntele protejate:
-Suprafata exterioara a trunchiului portant se utilizeaza
protectie anticoroziva peliculara cu produse pe baza de epoxi gudron sau
produse cloro-prenice.Numar minim de straturi ,exclusiv amorse, este de
2,iar pentru lom la varf este de 5 straturi.
-Suprafata interioara a trunchiului portant se utilizeaza protectie
anticoroziva peliculara cu produse pe baza de rasini epoxidice sau pe baza
de rasini clorvinilice.Numar minim de straturi ,exclusiv amorse, este de 4,iar
pentru lom la varf si pentru console este de 5 straturi.
-Tubul de evacuare a gazelor se utilizeaza protectie anticoroziva
zidarie din caramizi de ceramica antiacidica,sau din piese trase din gresie
ceramica sau din produse refractare silicoargiloase,antiacide,format pana
,fixate in chit organic. Se recomanda ca in zona de intrare a canalelor sa fie
de minimum 250 mm grosime.Pentru caramiziIe si piesele trase din gresie
rezistenta la soc termic trebuie sa fie de min. 8 cicluri la 200-220 0C.Tubul de
vacuare a gazelor este alcatuit din tronsoane. Fiecare tronson este autoportant intre doua rezemari succesive pe trunchiul portant. Intre doua
tronsoane de zidarie se lasa un rost de dilatare corespunzator cu inaltimea
tronsonului si cu inaltimea tronsonului si cu temperatura gazelor, care se
etanseaza cu snur de azbest si cu tabla de plumb pentru a feri structura
interioara de influenta temperaturii si de actiunea agresiva a gazelor. In
functie de temperatura si compozitia gazelor, proiectantul poate inlocui tabla
de plumb cu un alt material.Izolatia termica se realizeaza din placi de sticla
spongioasa fixate intre ele cu chit anorganic sau izolatie termica din produse
granulare.

- Pereti interiori despartitori (diafragme) se utilizeaza protectie

anticoroziva zidarie de 250 mm grosime din caramizi de gresie ceramica
antiacida sau din piese trase din gresie ceramica, sau din produse refractare
silicoargiloase antiacide, fixate in chit anorganic sau din beton armat protejat
anticoroziv. Se executa in cazul cosurilor in care converg mai multe canale de
gaze pentru a separa fluxurile de gaze .Se executa pe o inaltime care sa
depaseasca nivelul golurilor de intrare a canalelor de gaze.
- Varful cosului (coronament suprafata exterioara a placii inelare de
inchidere) se utilizeaza ca protectie anticoroziva mecanica in dublu strat
din produse de bazalt topit si recris-talizat sau din caramizi de gresie
antiacida po-zate si rostuite in chit pe baza de rasina fenolica, pe suport
amorsat.Se va asigura o panta de 2-4%.
-Pardoseala canalul si basa de colectare a solutiilor agresive se
utilizeaza protectie anticoroziva mecanica din produse de bazalt topit si
recristalizat, sau din caramizi de gresie ceramica antiacida pozate in chit
Rexidur R sau Oramin C si rostuite cu chit pe baza de rasina feno-lica, pe un
strat izolant anticoroziv lipit cu mastic de bitum. Se va asigura o panta de 24%. Grosimea protectiei se sta-bileste, in functie de solici-tarile mecanice
- Confectii meta-lice aferente cosului se utilizeaza protectie
anticoroziva peliculara cu produse pe baza de rasini epoxidice, sau produse
clorpropenice, sau produse perclor-vinilice. Este obligatoriu pregatirea
suprafetei prin sablare. In cazul protectiei cu produse pe baza de rasini
epoxidice, primele doua straturi vor fi din grunduri de miniu de plumb.In
cazul protectiei cu produse cloropropenice, primele doua straturi vor fi: un
strat grund de miniu de plumb pe baza de ulei si un strat grund de miniu de
plumb. In cazul utilizarii produselor perclorvinilice se aplica un strat de grund
din miniu de plumb pe baza de ulei si un strat de grund din amestec de miniu
de plumb pe baza de ulei (90 parti) si email perclorvinilic (10 parti). Numarul
de straturi de vopsea sau email va fi de minimum 3.
Pentru cos dublu (cu spatiu vizitabil) elemntele protejate:
- Suprafata exte-rioara a trun-chiului portant se utilizeaza
protectie anticoroziva peliculara cu produse pe baza de epoxigudron sau
produ-se cloroprenice . Numarul minim de straturi, exclusiv amorsa este 2 si
pentru lom de la varf este de 5 straturi.
- Suprafata interioara a trun-chiului portant (trunchiul portant
curent si soclu) se utilizeaza protectie anticoroziva peliculara cu produse
pe baza de rasini epoxidice sau pe baza de rasini perclor-vinilice. Numarul
minim de straturi, exclusiv amorsa este 4 si pentru lom de la varf este de
minim 6 straturi.

- Tubul de evacuare a gazelor se utilizeaza protectie anticoroziva

zidarie din caramizi de gresie ceramica anti-acida sau din piese trase din
gresie ceramica anti-acida sau din produse refractare silico argiloase, anti
acide, format pana fixate in chit anorganic. Grosimea zidariei se stabileste de
proiectant. Se recomanda ca in zona de intrare a canalelor sa fie minimum
250 mm grosime. Pentru caramizile si piesele trase din gresie rezistenta la
soc termic trebuie sa fie de min. 8 cicluri la 200-2200C.
Tubul de evacuare a gazelor este alcatuit din tronsoane. Fiecare tronson este
auto-portant intre doua rezemari succesive pe trunchiul portant.Intre doua
tronsoane de zidarie se lasa un rost de dilatare corespunzator cu inaltimea
tronsonului si cu temperatura gazelor, care se etanseaza snur de azbest si cu
tabla de plumb pt a feri structura interioara de influenta tempe-raturii si de
actiunea actiunea agresiva a gazelor. In functie de temperatura si compozitia
gazelor, proiectantul poate inlocui tabla de plumb cu un alt material. Izolatia
termica din placi de sticla spongioasa fixate intre ele cu chit anorganic.
- Pereti interiori despartitori (diafragme) se utilizeaza protectie
anticoroziva zidarie de 250 mm grosime din caramizi de gresie ceramica
antiacida sau din piese trase din gresie ceramica, sau din produse refractare
silico argiloase antiacide, fixate in chit anorganic sau din beton armat
protejat anticoroziv. Se executa in cazul cosurilor in care converg mai multe
canale de gaze pentru a separa fluxurile de gaze .Se executa pe o inaltime
care sa depaseasca nivelul golurilor de intrare a canalelor de gaze.
- Varful cosului (coronament suprafata exterioara a placii inelare de
inchidere) se utilizeaza protectie anticoroziva mecanica in dublu strat din
produse de bazalt topit si recris-talizat sau din caramizi de gresie antiacida
po-zate si rostuite in chit pe baza de rasina fenolica, pe suport amorsat.Se va
asigura o panta de 2-4%.
-Pardoseala, ca-nalul si basa de colectare a solutiilor agresive se
utilizeaza protectie anticoroziva mecanica din produse de bazalt topit si
recristalizat, sau din caramizi de gresie ceramica anti- acida pozate in chit
Rexidur R sau Oramin C si rostuite cu chit pe baza de rasina feno-lica, pe un
strat izolant anticoroziv lipit cu mastic de bitum. Se va asigura o panta de 24%. Grosimea protectiei se stabileste, in functie de solicitarile mecanice.
- Confectii metalice aferente cosului se utilizeaza protectie
anticoroziva peliculare cu produse pe baza de rasini epoxidice, sau produse
clorpropenice, sau produse perclor-vinilice. Este obligatoriu pregatirea
suprafetei prin sablare. In cazul protectiei cu produse pe baza de rasini
epoxidice, primele doua straturi vor fi din grunduri de miniu de plumb.
In cazul protectiei cu produse cloropropenice, primele doua straturi vor fi: un
strat grund de miniu de plumb pe baza de ulei si un strat grund de miniu de
plumb. In cazul utilizarii pro-duselor perclorvinilice se aplica un strat de

grund din miniu de plumb pe baza de ulei (90 parti) si email perclorvinilic (10
parti). Nr de straturi de vopsea sau email va fi de min. 3.
TEHNOLOGII DE EXECUTIE A PROTECTIILOT ANTICOROZIVE SI A
IZOLATIEI TERMICE
Pentru realizarea unei protectii anticorozive de calitate, suprafata de
beton trebuie sa nu prezinte parti friabile, fisuri, crapaturi sau defecte de
turnare (segregari, goluri).
Daca este necesara corectarea suprafetei de beton, aceasta se
realizeaza cu tencuiala din mortar de ciment fara adaos de var, dar cu adaus
de 5% aracet E 50 fata de cantitatea de ciment. Aderenta acestui strat se
asigura prin aplicarea pe suprafata de beton proaspata.
In cazul in care corectarea suprafetei de beton nu se executa pe
betonul proaspat, este obligatorie curatirea si udarea prin tufuire, cu apa.
Aderenta stratului de tencuiala se verifica dupa intarire, prin ciocanire.
Daca sunetul nu este clar, metalic, stratul de tencuiala se indeparteaza si se
reface.
In afara de cele mentionate mai sus, se verifica:
- trecerile de la suprafata verticala Ia suprafata orizontala sa fie facute prin
racordari cu raza de minimnm 5 cm;
- trasarea si realizarea corecta a pantelor prevazute in proiectul de
rezistenta;
- aspectul suprafetei de beton trebuie sa fie fie driscuita;
Pregatirea suprafetei de beton in scopul aplicarii protectiei anticorozive
se face prin curatire cu perie de sarma, prin sablare cu electrocorindon sau
cu nisip cuartos, sau prin periere mecanica, aceasta in functie de starea
suprafetei.
Dupa indepartarea particulelor neaderente si a prafului, eventualele
pete de grasime se indeparteaza, prin tamponarea suprafetei cu deseuri de
bumbac imbibate cu toluen, sau acetona.
Lucrarile de protectii anticorozive pot incepe dupa asigurarea
urmatoarelor conditii:
- umiditatea maxima a suprafetei suport impusa de materialul de protectie;
- umiditatea relativa a aerului inconjurator, maximum 65% ;
- temperatura aerului inconjurator, minimum +150C;
- asigurarea ventilatiei si a iluminatului ;
- montarea instalatiei de ridicat materiale;
- montarea platformei de lucru;
In continuare se prezinta tehnologia de executie a protectiilor
anticorozive si a izolatiei termice pentru fiecare element al cosului.
Suprafata exterioara si interioara a trunchiului portant din beton
armat
Pe suprafata de beton se aplica prin pensulare energica primul strat al
protectiei peliculare.
Urmatoarele straturi se aplica prin pensulare sau prin pulverizare.

Intervalul de aplicare imtre straturi este in functie de materialul utilizat

si de temperatura de aplicare, fiind de maximum 24 ore.
In eventualitatea ca aplicarea a fost intrerupta o perioara de timp,
pelicula anterior aplicata se desprafuiestesi se degreseaza cu toluen.
Structura interioara
Suprafata de beton desprafuita, si degresata se amorseaza prin tufuire,
dupa care se aplica masa de spaclu in grosime de 3 mm.
Intervalul de aplicare intre stratul de amorsa si masa de spaclu este
indicat de catre furnizorul de materiale.
Precizam ca este necesara respectarea riguroasa a retetelor de
preparare a materialelor din fisele tehnice respective.
Tubul de evacuare al gazelor
Dupa sortarea caramizilor in scopul eliminariii celor cu stirbituri la
muchii si colturi, acestea se desprafuiesc si se degreseaza (daca este
necesar), dupa care se fiseaza in chit Arnolex FH (TK) sau chituri similare din
import (Hoechst etc.), preparate conform retetelor indicate de furnizor.
Pozarea caramizilor se face cu rosturi pline, de 4 mm latime. Chitul se
aplica pe fata de pozare a caramizii si pe muchiile laterale care vin in contact
cu caramida urmatoare, cu spaclu, prin intindere de la un capat la celalalt
pentru a indeparta aerul prins intre stratul de chit si suprafata respectiva a
caramizii.
Caramida se aseaza si se preseaza langa caramida pozata anterior;
excesul de chit refulat din rosturi se indeparteaza imediat.
Pentru executia unui tronson se traseaza cu sarma, sau sfoara, panta
prevazuta in detaliu.
Executia zidariei se face pe inele complete a caror inaltime nu va
depasi 1,5 m in 24 ore.
In timpul executiei unui tronson, fiecare inel este deplasat spre
interiorul tubului cate 1 - 1,5 mm fata de inelul anterior si trebuie sa
depaseasca tronsonul inceput pe urmatoarea consola (grinda inelara) cu cca.
0,260 m.
Este obligatoriu ca intre fata superioara a ultimei caramizi din
tronsonul executat si fata inferioara a caramizii cu care se realizeaza al
saselea inel al tronsonului urmator sa se asigure distanta specifica in proiect
si reprezentand rostul de dilatare (fig. 6, 8, 9).

fig. 6
fig.8
Rostul de dilatare se etanseaza cu snur de azbest pe o adancime de
cca. 50 - 80 mm, dupa care se protejeaza cu tabla de plumb (fig. 6,8).
In functie de temperatura si compozitia chimica a gazelor, tabla de
plumb se poate inlocui cu un alt material nominalizat de proiectantul de
specialitate.
La cosurile simple, pentru a fi asigurata ventilatia spatiului dintre
trunchiul portant si tubul de evacuare a gazelor, acesta se distanteaza fata
de trunchiul portant cu cca. 100 mm (fig. 6).
I
n cazul cosurilor duble (cu spatiu vizitabil), la fiecare tronson al tubului
de evacuare gaze, pe circumferinta, se lasa goluri de ventilatie cu
dimensiunile de 250x200 mm, distanta intre goluri fiind de 250 mm.
De asemenea, atat la cosurile simple cat si la cosurile duble (cu spatiu
vizitabil), pe inaltimea fiecarui tronson, Ia fiecare 2,0 m se executa un inel cu
grosimea minima egala cu grosimea zidariei plus grosimea stratului
asigurandu-se astfel sustinerea acestui strat (fig. 10).
Tubul de evacuare a gazelor va depasi coronamentul din beton armat
cu cca. 0,400-0,500 m. (fig. 7, 11).

fig. 7

fig. 9

Dupa realizarea zidariei, rosturile se pensuleaza cu solutie de acid

sulfuric 20%, care se prepara prin amestecarea, unui volum de acid
concentrat cu patru volume de apa. Este preferabila o solutie alcoolica de
20% acid sulfuric, preparata cu alcool etilic industrial avand avantajul ca
rosturile se usuca repede.
Se atrage atentia ca realizarea amestecului se face turnand cate putin
acid in apa.
Operatia de pensulare se face de 2-3 ori, cu precizarea ca pensularea
urmatoare sa se faca dupa uscarea celei anterioare.
Varful cosului (coronament)
Suprafata support desprafuita si degresata (daca este necesar), se
amorseaza cu doua straturi de amestec in vopsea Asmoplex L1 (50 parti) cu
lac sau cu email perclorvinilic (50 parti).
Dupa intarirea amorsei se pozeaza primul strat de caramizi, in prealabil
sortate si desprafuite. Chitul se aplica pe suprafata support, pe fata de
pozare a caramizii si pe muchiile laterale.Grosimea chitului de pozare va fi de
7 mm 7mm latime. Adancimea rosturilor va fi de cca. 15 mm si vor fi
umplute cu chit dupa 24 de ore de Ia pozare, in prealabil rostirile vor fi
desprafuite.

Inelele de caramizi vor fi decalate intre ele cu o jumatate de caramida.

Stratul al doilea se executa dupa intarirea chitului din primul strat si cu
rosturi decalate fata de primul strat (fig. 7, 11).

fig. 10

fig. 11

Pardoseala
Suprafata support curatita si desprafuita se amorseaza cu Asmoplex L1
sau vopsea V 903. Dupa intarirea amorsei, se lipeste stratul izolant,
desprafuit si degresat, cu mastic de bitum preparat din bitum cu punct de
imnuiere scazut.
Suprafata foliei se desprafuieste si se degreseaza cu toluene, dupa
care se aplica chitul de pozare (Rexidur R sau Oramin C) in care se pozeaza
caramizile avand chit pe fata de pozare si pe muchiile laterale pe o inaltime
egala cu grosimea caramizii minus 15 mm de la fata vazuta, chit.
Rosturile dintre caramizi vor fi de 8 mm latime si vor fi decalate intre
randuri.
Dupa 7 zile de la pozare, rosturile se curata, se sufla cu aer comprimat,
se degreseaza cu toluen si se umplu cu chit pe baza rasina fenolica.
Izolatia termica
Se executa in paralel cu tubul de evacuare a gazelor, separarea fiind
asigurata cu un strat de carton ondulat (fig. 6, 11).

La cosurile duble (cu spatiu vizitabil) fiecare inel al stratului

termoizolator se leaga cu sarma zincata protejata cu grunduri sau vopsele
acticorozive, sau cu sarma de conductori imbracata in teaca de PVC.
Stratul termoizolator se infasoara cu plasa de rabitz.
Montarea placilor de sticla spongioasa se face cu latura lunga in pozitie
verticala.
Confectii metalice
Se sableaza, se desprafuiesc si se aplica sistemul de protectie din
anexa 1.
UTILAJE, DISPOZITIVE Sl SCULE
1. Platforma mobila de lucru
2. Instalatie de ridicat materiale si persoane
3. Instalatie de sablare
4. Polizor flexibil cu as flexibil
5. Termometru
6. Fir cu plamb
7. Nivela
8. Cantar cu greutati
9. Galeti zincate
10. Pensule late
11. Spacluri din otel inoxidabil
12. Cutit izolator
13. Cancioc
14. Mistrie
15. Lansete din otel inoxidabil
16. Ciocan de lemn
17. Ciocan metalic
18. Perii de sarma
19. Distantieri din material plastic