Tehnologii pentru constructii speciale

Cosuri de fum

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Facultatea de Constructii Civile,Industriale si Agricole

Matei Adrian
Master Inginerie Structurala

1.Definitie si Clasificari.
Cosurile de fum sunt structuri ingineresti industriale dezvoltate pe
verticala, independente sau fiind parte integranta a unei cladiri care evacueaza
in atmosfera gaze de ardere.
Dupa modul de realizare a structurii de rezistenta a cosului,acestea pot fi:
1)Autoportante,la care peretele portant al cosului nu este legat de nicio alta
structura sau constructie deasupra nivelului bazei.
2)Ancorate,la care peretele portant este fixat cu ajutorul unor elemente de
legatura aflate la unul sau mai multe niveluri.
Dupa modul de realizare al peretelui cosului,acestea pot fi:
1)cu perete unic:la aceste cosuri de fum structura tubulara de rezistenta asigura si
evacuarea gazelor de ardere;
2)cu perete dublu:cosul de fum este alcatuit dintr-o structura tubulara de otel si
un canal interior pentru evacuarea gazelor;
3)cos de fum multiplu:alcatuit dintr-un grup de doua sau mai multe cosuri aflate
in interiorul structurii tubulare portante.
Dupa forma:
1)cilindrice;
2)tronconice;
3) tronconice din mai multe tronsoane inscrise intr-un hiperboloid;
Dupa temperatura gazelor:
1)Cosuri reci: T100C;
2)Cosuri calde: 100CT300C;
3)Cosuri fierbinti: T>300C
Pentru realizarea cosurilor de fum cu structura metalica se folosesc atat
otelurile carbon obisnuite(S235/S275/S355),cat si oteluri inoxidabile sau oteluri
cu rezistenta sporita la coroziune(CORTEN:S275JOW,S355J2W,etc).

2.Scurt istoric.
Romanii au folosit tuburi inserate n interiorul pereilor pentru a evacua
fumul din buctrii (brutrii), dar courile de fum efective au aprut n sec. XII-lea,
la casele de familii, iar courile industriale au devenit cunoscute odat cu
globalizarea industriei, n sec.XVIII-lea
Primul co de fum industrial construit este cel de la Tennansts Stalk,
Glasgow, Anglia, construit n anul 1842, cu nlimea de 132m. Drept adevr este
c s-a i demolat dup un timp foarte scurt, n anul 1859.
Tradiional courile de fum au fost construite din crmid att la cldiri mici ct
i la cele mari. Mai trziu crmizile au fost aezate n jurul unei tubulaturi de
ceramic. Pentru a preveni refularea fumului de multe ori se aeza o caciul
(plrie) de diferite forme i aspecte n partea terminal a coului.
Prin dezavantajele pe care le constituie courile de fum din crmid (se
monteaz greu i ncet, formarea de consdens n cantiti mari este
inevitabil, imprim condensul format i o pred peretelui apropiat, nerezistent la
mediul acid) ele s-au eliminat din comer, nlocuindu-se cu couri de fum
profesionale, care assigur tiraj optim, siguran n exploatare, durat lung de
via, montaj uor i rapid.

3.Alcatuire constructiva.

Ca si elemente accesorii,cosurilor de fum mai sunt prevazute cu:

1)Balizaj optic pentru ziua prin vopsire,iar pentru noapte printr-un LED cu lumina
intermitenta de culoare rosie;
2)Paratraznet,legat cu doua cabluri de pamant;
3)Scari si platforme,protejate corespunzator impotriva coroziunii;
4)Filtre mecanice sau electrice pentru cenusa volanta;

Aceste constructii se caracterizeaza prin inaltimea mare in raport cu

dimensiunile sectiunii transversale.
Corpul cosului poate fi executat din beton armat monolit, din elemente
prefabricate zidite, legate prin staplisori si centuri turnate monolit, sau din
elemente prefabricate asamblate prin precomprimare,precum si cu structura
metalica.
Fundatiile cosurilor de fum, inclusiv corpul cenusarului si zona de legatura a
corpului cosului cu canalul de fum, se executa totdeauna din beton armat
monolit.
Comparativ cu cosurile de fum din caramida, cele din beton armat au
greutati mai reduse, permit metode industriale de executie (glisare sau
prefabricare) si au o stabilitate mai mare datorita caracterului monolit.
Introducerea cofrajelor glisante si a prefabricatelor a largit tot mai mult
domeniul de folosire a betonului armat la realizarea cosurilor de fum. Posibilitatea
de asamblare a elementelor prefabricate, prin precomprimare, permite
executarea cosurilor de fum, in pozitie orizontala, atunci cand inaltimea lor nu
depaseste 60 m.
Forma obisnuita a cosurilor de fum este cea tronconica. Cosurile de fum din
elemente prefabricate au in general forma cilindrica.
Rezolvarea de catre specialisti a glisarii sistemelor cu sectiune variabila
conica a permis largirea domeniului de folosire a cofrajelor glisante la cosurile
de fum de toate categoriile.
Forma tronconica prezinta fata de forma cilindrica urmatoarele avantaje
esentiale: stabilitatea la rasturnare mai mare, silueta trunchiului cosului rezulta
mai zvelta, imbuntatindu-se aspectul arhitectonic al complexelor industriale in
mijlocul carora se construiesc cosurile de fum, rezistenta la actiunea vantului este
mai redusa, materialele sunt distribuite mai rational pe inaltimea constructiei,
ducand astfel la reducerea consumului de beton si armatura; greutatea proprie se
reduce, ceea ce se rasfrange favorabil asupra costului fundatiilor.
Inaltimea cosurilor de fum rezulta din conditii functionale; cosul trebuie sa
asigure tirajul necesar evacuarii gazelor la o anumita inaltime de la nivelul
terenului, pentru a asigura protectia terenului si constructiilor vecine de actiunea
nociva a gazelor.

Sectiunile transversale de la capatul superior al cosului sunt defavorabil

solicitate la momentele produse de actiunea vantului ce actioneaza in planul
orizontal.
La cosurile inalte de mare capacitate, la partea superioara, se prevad
podeste de circulatie, necesare diferitelor interventii.

3.Tipuri de cosuri de fum.

Cosurile de fum din beton monolit de forma tronconica si cilindrica se
executa folosind cofrajele glisante. In ultima vreme se executa peretele cosului
concomitent cu izolatia termica, ceea ce aduce simplificari tehnologice
importante.
Recomandarile comitetului 307 ACI prevad grosimea minima a peretelui de
17,5 cm pentru cosuri cu diametrul interior di 6 m, aceasta majorandu-se cu 1
cm pentru fiecare metru in plus. La executia peretelui se folosesc clase de beton
ridicate, peste C 16/20. Stratul de protectie al armaturii este de minimum 3 5
cm. Pentru a feri betonul de influenta corosiva a gazelor care ar putea patrunde
prin rosturile captuselii, suprafata interioara se protejeaza cu o tencuiala sclivisita,
executata cu ciment metalurgic.
Grosimea minima a peretilor este impusa de conditiile de turnare: ea nu va
cobora la cosurile de fum turnate cu cofraje glisante sub 15 cm. Grosimea maxima
este de obicei de 30 cm, putand ajunge in portiunea unde patrund canalele de
fum pana la 50 cm.
Pentru a asigura o rigiditate suficienta a cosurilor de fum, este necesar ca
raportul intre inaltimea cosului si diametrul exterior maxim sa nu depaseasca (H:D
20).
Pentru rezemarea zidariei de caramida se scot in partea interioara a
peretelui cosului de fum console, dispuse din 10 in 10 m. Inaltimea consolelor
este egala cu circa 1,25 m, iar latimea pragului pentru rezemarea caramizilor si
realizarii spatiului pentru izolatia termica, la partea superioara, cu 18 25 cm

Detalii constructive

a console si izolatie termica; b capul cosului

1 rost de temperature; 2 consola; 3 peretele cosului; 4 armatura
verticala; 5 armature inelara; 6 placi din ceramica speciala; 7
captuseala; 8 armatura de rezistenta din consola; 9 armatura orizontala

Inelele in dreptul consolelor, datorita ingrosarii peretelui in aceasta zona,

sunt mult mai rigide, ceea ce face ca tensiunile rezultate din efectul de
temperatura sa fie mai mari. Pentru a micsora eforturile rezultate datorita
variatiei temperaturii pe grosimea si inaltimea peretelui, consolele sunt prevazute
pe toata inaltimea lor cu rosturi verticale de dilatatie cu grosimea de 25 mm,
dispuse la distanta de 50 cm. Consolele la cosurile cilindrice au forma inelara cu
aceeasi grosime pe inaltimea de 12 15 cm.

Pe conturul care limiteaza golurile de acces si cele care se executa pentru

legatura cosului cu canalul de fum, peretele corpului cosului de fum se ingroasa
sub forma unui rebord. In cazul cand pe o anumita inaltime a cosului de fum
golurile ocupa o suprafata importanta fata de suprafata plina, peretele se
ingroasa pe toata suprafata in portiunea care cuprinde golurile, inclusiv o zona
inelara deasupra si dedesubtul acestora, pe o inaltime de 1 2 m.
Gura cosului este locul cel mai expus coroziunii, din cauza formarii acizilor la
contactul gazelor cu umiditatea atmosferica, motiv pentru care se protejeaza. Se
pot folosi placi protectoare din basalt artificial, inele de beton special, caramizi
antiacide, inele de fonta sau alte metale anticorozive.

Detalii de alcatuire a gurii cosului.

1 placa de otel; 2 rost de dilatare; 3 element de fonta; 4 tabla de otel; 5 izolatie elastica; 6
zidarie de protectie; 7 izolatie termica; 8 perete din beton turnat monolit; 9 element prefabricat; 10
placa de plumb; 11 jgheab perforat; 12 placa de protectie

O atentie deosebita trebuie acordata armarii in jurul golurilor prevazute pentru

canalul de fum.

Armarea suplimentara in jurul golurilor.

Captuseala de protectie din zidarie se fragmenteaza pe inaltimea cosului in

tronsoane de 8 12 m, ce se descarca prin intermediul unor console inelare pe
peretii de beton armat.
1 perete din beton armat; 2 termoizolatie;
3 consola; 4 azbest; 5 rost de dilatatie;
6 plasa de rabit; 7 zidarie refractara;

Captuseala si termoizolatie cos.

Grosimea captuselii variaza intre 12 cm la partea superioara si 25 cm la

partea inferioara a cosului. Captuseala trebuie sa se poata deforma liber in sens
vertical si orizontal fara a produce eforturi in beton. Pentru a evita eforturi
suplimentare din temperatura datorita variatiei bruste a grosimii peretelui,
normele recomanda fragmentarea radiala, din metru in metru, a consolelor.
Protectia consolelor de beton armat se face cu o fasie de azbest sau prin
scoaterea zidariei de caramida refractara in consola. Stratul de izolatie termica
rezulta din calcul termotehnic, avand o grosime variabila de 5 25 cm, se
prevede la cate 2,5 m o plasa de rabit orizontala.
Functia de rezistenta a cosului poate fi separata de functia de eliminare a
gazelor, captuseala interioara (de zidarie sau beton refractar) executandu-se
independent, astfel incat cosul de fum se compune din doua tuburi concentrice.
In cazul realizarii captuselii interioare din
zidarie, aceasta se executa dupa principii
similare ca la constructia furnalelor, in
exterior fiind prevazuta cu benzi de otel
pentru marirea rezistentei la intindere.
Distanta intre captuseala si peretele de
beton trebuie sa asigure deformatia lor
libera (la 200 m inaltime rezulta aproximativ
50 cm). Tubul interior trebuie calculat la
greutatea proprie pe intreaga inaltime, la
actiunea cutremurului si a variatiilor de
temperatura.
S-au executat cosuri de fum cu cele
doua tuburi concentrice legate elastic intre
ele, tubul interior preluand eforturile
unitare din variatiile de temperatura, iar cel
exterior eforturile unitare din vant si
cutremur

Cos de fum cu separarea functiei de rezistenta de cea de eliminare a gazelor:

1 grinda inelara; 2 stalpi de beton armat; 3 perete de beton armat; 4 captuseala; 5 izolatie
termica; 6 foaie de plumb.

Peretii cosului se armeaza cu bare longitudinale verticale si inelare. Atat

armatura inelara cat si cea verticala se dispune, ca regula generala, inspre
exterior.. Armatura inelara realizata din bare independente se dispune in interior
fata de armatura verticala (fig. 8) (aceasta este determinata de conditiile de
executie). Distanta maxima intre barele inelare nu depaseste 20 cm (5 8 bare cu
diamterul de 8 16 mm pe metru).

Detalii de armare la cosurile de fum

1 armatura verticala; 2 armature orizontala; 3 mustati din fundatii;

4 armarea in vecinatatea golurilor.

Uneori, pentru cosurile puternic solicitate, mai cu seama pentru portiunea

de baza a cosului, peretii se armeaza cu armatura dubla.
Stratul de acoperire al armaturii cu beton are grosimea de 30 mm, pentru
armatura cu diametrul pana la 20 mm, si 35 40 mm, pentru armatura cu
diametrul mai mare de 20 mm.
Betonul zonei de varf a cosului se protejeaza de fum in exterior prin
captusirea lui cu tabla, realizandu-se astfel un guler metalic, prin acoperirea
betonului cu diferite substante de protectie, prin vopsire sau inlocuirea betonului
cu zidarie de caramida antiacida.
La cosurile reci, vaporii pot condensa si in interiorul cosului, mai cu seama
la partea superioara, favorizand patrunderea prin captuseala a agentilor agresivi
la peretele de beton. In aceste situatii este necesar a se lua masuri de protectie
suplimentare; astfel se pot produce degradari importante ale peretilor cosului de
fum intr-un interval redus de timp.
cosuri de fum realizate cu elemente prefabricate
Solutii constructive:
1) Cosuri de fum cu boltari prefabricati cu stalpisori dispusi intre elementele
prefabricate, turnati din beton monolit;
2) Cosuri de fum cu boltari prefabricati cu si samburi de beton armat;
3) Cosuri de fum din clavouri;
4) Cosuri de fum turnate din beton armat monolit la care cofrajul este
executat din placi prefabricate;
1)La cosurile de fum cu boltari prefabricati cu stalpisori dispusi intre
elementele prefabricate, turnati din beton monolit solidarizarea pe orizontala se
realizeaza prin inele monolite care impreuna cu stalpisorii leaga elementele
prefabricate sau prin intermediul armaturii orizontale ale boltarilor care se
innadesc in dreptul corpului stalpului.
Dezavantajul acestor sisteme consta in faptul ca, la executarea stalpisorilor
si a inelelor, este necesar a se folosi cofraje laterale, ceea ce face ca lipsurile

sistemului monolit de turnare a betonului, din acest punct de vedere, sa nu fie

eliminate decat in parte.

Cosuri alcatuite din elemente prefabricate

1 boltisoare prefabricate; 2 clavouri; 3 elemente de cofraj prefabricate; 4 mustati orizontale
sau armature orizontale; 5 armature verticala; 6 beton turnat monolit; 7 mortar

2) La cosuri de fum cu boltari prefabricati si cu samburi de beton armat

legatura pe orizontala se realizeaza prin inele monolite care, impreuna cu
samburii de beton, leaga boltarii, alcatuind o structura capabila (pentru cosurile
de fum de anumite diametre si inaltimi) sa preia in bune conditii solicitarile ce
provin din actiunea vantului, efectul temperaturii si actiunea greutatii proprii.
Dezavantajul acestor sisteme, astazi foarte putin folosite, consta in aceea
ca dimensiunile stalpisorilor verticali sunt reduse la valori minime. De asemenea,
turnarea acestor samburi si a legaturilor verticale este dificila. Sistemul poate fi

folosit pentru cosuri de inaltime redusa.

3) La cosuri de fum cu clavouri pentru a se elimina cele doua dezavantaje
intalnite la sistemele prezentate anterior, s-a imaginat un tip de element
prefabricat sub forma de clavou, care, pe de o parte, elimina necesitatea folosirii
cofrajelor pentru realizarea stalpisorilor verticali iar pe de alta parte, asigura
realizarea oricarei inaltimi a sectiunii stalpisorilor. Clavourile se executa din beton
slab armat. Dimensiunile lor sunt variate in asa mod incat sa se poata realiza
forme tronconice; orizontal, legaturile se realizeaza prin inele din otel-beton
dispuse intre clavouri sau prin innadirea mustatilor care ies din elementele
prefabricate.
Datorita avantajelor pe care le prezinta acest tip de prefabricat, s-au putut
realiza, in sistemul acesta, cosuri de fum cu inaltimea pana la 100 m. In tara
noastra, cosurile de fum din clavouri au fost larg folosite la constructia
termocentralelor mari si in cadrul altor complexe industriale.
5) La cosuri de fum executate din beton armat monolit cu cofraj executat din
placi prefabricate exista avantajul structural care se realizeaza la cosurile
turnate din beton monolit, insa este foarte costisitor si, practic, greu de
realizat.

Cos de fum alcatuit din inele

prefabricate din beton refractar
asamblate prin precomprimare
1 inelul prefabricat; 2 cabluri
pretensionate; 3 fundatie pahar; 4
inelul de rezemare; 5 buloane de
ancorare

Asamblarea inelelor se face in pozitie verticala cu ajutorul a doi piloni

metalici si fixate de fundatia pahar prin intermediul unor buloane si al unui inel de
rigidizare.
Cosurile de fum cu structura metalica sunt compuse din pereti dubli,formati
din doua tuburi concentrice cu strat termoizolator intre acestea.Tuburile
sunt sudate continuu pe generatoare

Cosurile metalice din inox se utilizeaza indeosebi la agregatele de incalzile ce

functioneaza pe combustibil gazos ,lichid sau solid.
Cosurile de fum din otel inoxidabil termoizolate sunt rezistente la
temperature inalte,la umiditate,la factori chimici atmosferici si cei produsi de
material combustibile din agregatul de incalzire.Cu conditia montarii si intretinerii
corecte,durata de viata a unui astfel de cos de fum este de 30 de ani.Intretinerea
este destul de usoara si consta in inspectarea (control vizual al elementelor si
rosturilor dintre elemente,verificarea elementelor de prindere) si curatarea
interioara a elementelor cosului de fum cel putin o data pe an.

4.Fundatiile cosurilor de fum.

Cosurile de fum fac parte din categoria constuctiilor inalte cu dimensiuni
transversale reduse. Din acest motiv, la alcatuirea lor, este necesar a se da o mare
atentie asigurarii stabilitatii; aceasta depinde de modul cum este realizata
fundatia. De asemenea, la alcatuirea fundatiilor este necesar a se avea in vedere
ca la cosurile de fum se transmit sarcini foarte mari pe o suprafata relativ redusa,
corespunzatoare dimensiunilor bazei cosului si evazarilor care sunt limitate.
Fundatia care se adopta curent este in forma de radier general. In cazuri
exceptionale, cand terenul de fundatie este foarte slab sau cand solicitarile
transmise la teren sunt deosebit de mari, pentru cosuri cu inaltime foarte mare si
sectiune transversala redusa, se folosesc fundatii pe radier pe piloti din beton
armat batuti sau forati.
Adancimea fundatiilor cosurilor de fum este mai mare decat la alte
constructii, fiind determinata de dimensiunile sectiunii canalului de fum, care se
executa in mod obisnuit subteran, si de necesitatea rezemarii cosului pe un teren
bun de fundare. Forma cea mai avantajoasa in plan a talpii fundatiei este circulara
si numai in cazuri exceptionala patrata sau dreptunghiulara.
Radierul fundatiilor cosurilor de fum se executa din beton armat si uneori,
pentru cosuri cu inaltime mica, din beton simplu. Pentru a asigura stabilitatea
cosurilor de fum si a nu depasi presiunile sau deformatiile limita admise ale
terenului, placa radierului care este legata cu baza corpului cosului este scoasa,
fiind construita cu inaltimea variabila . In cazul cand deschiderea consolei
depaseste 3,5 4 m, grosimea ei devine prea mare si in acesta situatie folosirea
unor nervuri dispuse radial devine rationala.

Tipuri de fundatii
pentru cosuri de fum
a radiere generale
fara nervuri; b cu nervuri

In dreptul golului de legatura a cosului de fum cu peretii paharului fundatiei

se executa uneori doua nervuri de intarire. Placa are grosimea de 30 100 cm, iar
inaltimea nervurilor poate depasi chiar 5,00 m. Este necesar a se avea in vedere
faptul ca nervurile se descarca in peretii cosului (peretii paharului fundatiei) care
sunt supusi la eforturi de compresiune si incovoiere. Placa radierului se armeaza
cu armatura dubla, dispusa radial si inelar, ca la armarea placilor circulare cu
console (fig.12, a). In cazul fundatiilor cu nervuri, armaturile se dispun in
consecinta (fig. 12, b)
O solutie moderna de realizare a fundatiilor cosurilor de fum se
obtine prin folosirea sistemelor spatiale in forma de cupole tronconice cu inelul
de baza precomprimat.
Armarea fundatiilor cosurilor de fum
a fara nervuri;
1 peretii fundatiei paharului; 2 placa radierului; 3
consola placii; 4-

nervuri; 5 armarea peretilor

paharului de sustinere; 6 armatura nervurilor; 7

armatura radierului; 8 golul pentru canalul de fum

Armarea fundatiilor cosurilor de

fum
b cu nervuri;
1 peretii fundatiei paharului; 2 placa
radierului; 3 consola placii; 4- nervuri; 5
armarea peretilor paharului de sustinere; 6
armature nervurilor; 7 armatura radierului; 8
golul pentru canalul de fum

5.Actiuni asupra cosurilor de fum

ACTIUNI PERMANENTE:
1. greutati proprii ale elementelor structurale
2. greutati ale elementelor nestructurale: termoizolatie, captuseli,
echipamente, scari de acces, platforme de lucru si odihna, etc.
3. greutatea depunerilor de praf industrial;
4. greutatea depunerilor de cenusa.
ACTIUNI VARIABILE:
1. incarcari utile (din exploatare) pe platforme si balustrade;
2. presiuni / suctiuni interioare;
3. actiunea vantului pe suprafetele exterioare ale cosului si pe
componentele anexate (scari, platforme, balustrade, etc.);
4. incarcari cu chiciura
5. actiuni termice (temperatura uniform distribuita sau variabila);
ACTIUNI EXCEPTIONALE:
1. actiunea seismica;
2. incarcari exceptionale din temperatura (peste cea normala) se ia
in considerare actiunea focului in cosul de fum (riscul de incendiu)
3. actiuni chimice (care pot accelera coroziunea materialului)
Una dintre cele mai severe actiuni asupra cosurilor de fum,indeosebi
pentru cele cu structura metalica este actiunea vantului.

La structurile cu forma n plan circular sau apropiat de circular,cum este cazul

cosurilor de fum, vntul s curge prin lateral, inducnd curgeri de vnt
descendent relativ reduse. Viteza vntului va fi redus n cazul n care acioneaz
asupra unor structuri cu sectiune
circular scunde.
ncrcarea produs de vnt se resimte
global la nivelul suprafeei exterioare a coului
i prin efectul local asupra unor elemente
auxiliare. Global aciunea vntului se
manifest prin fore de antrenare acionnd
pe direcia de scurgere a aerului i, uneori,
prin apariia unor oscilaii transversale pe
aceast direcie, ca efect al formrii unor
vrtejuri alternante n urma coului.
Alte modaliti de manifestare ale aciunii
vntului cum ar fi ovalizarea ca efect al distribuiei neuniforme de presiuni pe
circumferin sau efectele de interferen trebuie i ele luate n considerare
dac au efecte semnificative.
Efectele aciunii vntului menionate mai sus au, n esen, un caracter
dinamic. Forele i deplasrile produse de vnt n structuri nalte i flexibile cum
sunt courile industriale pot fi evaluate doar prin procedee de calcul dinamic sau
prin aplicarea unor metode statice echivalente.
Modele de amortizare pentru cosuri de fum
Pentru realizarea unei amortizri optime, controlate sunt aplicate dou
metode de a reduce oscilaiile cauzate de efectele vntului.
Prima metod este de a aplica un nveli elicoidal sau alte dispozitive
aerodinamice, cu forme specifice, pentru nlturarea sau reducere a
magnitudinii oscilaiilor produse de fora vntului obinuit. Formarea periodic
a curenilor turbionari produi de vnt, se poate elimina prin micarea n sens
invers a curenilor de aer. Modelul spiralei elicoidale realizeaz o reducere
eficienta a oscilaiilor produse de curenii de aer. Un dezavantaj al folosirii
suprafeelor elicoidale este crearea unei zone proiectat i mrit la vrful

coului de fum care realizeaz un coeficient de rezisten mrit cauznd

ncrcri crescute date de rafalele de vnt.

O a doua metod pentru reducerea sau eliminarea riscului de oscilai
produse de rafalele de vnt este n a folosi amortizoarele de masa oscilante.
Exist doua tipuri de amortizoare de mas oscilante: pasive i active. Un

amortizor de masa activ necesita un sistem automat de inginerie pentru a

declana amortizorul pentru a controla orice oscilaie aprut.
Principiul de funcionare al unui amortizor cu mas acordat

Eficienta TMD-ului:Banda ingusta de frecvente;

Daca Tvant TTMDTcos=3 secundeEficienta maxima.

Bibliografie

CERCETRI PRIVIND INGINERIA DE FABRICAIE I MONTAJ A

COURILOR DE FUM METALICE-Maria Herascu;
UTILIZAREA AMORTIZARILOR CU MASA ACORDATA LA STRUCTURI
SENSIBILE LA VIBRATII DIN ACTIUNEA VANUTLUI-Monica Adriana
Popescu
Note de curs Tehnologia lucrarilor de constructii-C.Budan
Note de curs Constructii speciale din beton armat-G.Vlaicu