COSURI DE FUM

A. GENERALITATI Definitie si rol Cosurile de fum sunt constructii speciale, realizate din zidarie de caramida, beton armat sau metal care au rolul de a evacua in atmosfera la mare inaltime gazele si fumul ce rezulta din ardere, asigurand totodata tirajul necesar arderii. Clasificari Cosurile de fum pot fi clasificate pe baza urmatoarelor criterii: dupa forma: o cilindrice; o tronconice; o tronconice hiperboloid; dupa temperatura gazelor: o cosuri reci (t 1 o cosuri calde (t " 1 o cosuri fierbinti (t $ # dupa realizarea protectiei:
o

din

mai

multe

tronsoane

inscrise

intr-un

C!;
o

C-#
o

C!;

C!;

o cosuri necaptusite; o cosuri captusite cu izolatie intre peretele de beton si zidaria de protectie; o cu spatii de aer neventilate; o cu spatii de aer ventilate. Elemente componente %lementele componente ale cosurilor de fum (fig.1! sunt: corpul cosului cu izolatia termica si captuseala din zidarie; planseul gratarul; cenusarul; deasupra cenusarului cu

fundatia;

elementele siguranta,

ane&e balcoane

alcatuite de vizitare

din si

paratraznet, scari de acces, centuri de sisteme de semnalizare.

Fig.1 Elemente componente ale cosului de fum Accesorii Cosurile de fum sunt prevazute cu urmatoarele accesorii: balizaj optic realizat pentru ziua prin vopsire, iar pentru noapte printr-o lumina rosie (fig.'!; paratraznet legat cu doua cabluri la pamant; scari si platforme metalice, protejate contra coroziunii; filtre mecanice sau electrice pentru cenusa volanta (masura de protectie impotriva poluarii!.

Fig. 2 - Cos de fum din elemente prefabricate- balizaj optic

B. AS ECTE TE!NICE SI CONSTRUCTI"E (ceste constructii se caracterizeaza prin inaltimea mare in raport cu dimensiunile sectiunii transversale. Corpul cosului poate fi e&ecutat din beton armat monolit, din elemente prefabricate zidite, legate prin staplisori si centuri turnate monolit, sau din elemente prefabricate asamblate prin precomprimare. )undatiile cosurilor de fum, inclusiv corpul cenusarului si zona de legatura a corpului cosului cu canalul de fum, se e&ecuta totdeauna din beton armat monolit. Comparativ cu cosurile de fum din caramida, cele din beton armat au greutati mai reduse, permit metode industriale de e&ecutie (glisare sau prefabricare! si au o stabilitate mai mare datorita caracterului monolit. *ntroducerea cofrajelor glisante si a prefabricatelor a largit tot mai mult domeniul de folosire a betonului armat la realizarea cosurilor de fum. +osibilitatea de asamblare a elementelor prefabricate, prin precomprimare, permite e&ecutarea cosurilor de fum, in pozitie orizontala, atunci cand inaltimea lor nu depaseste , m. )orma obisnuita a cosurilor de fum este cea tronconica. Cosurile de fum din elemente prefabricate au in general forma cilindrica. -ezolvarea de catre specialisti a glisarii sistemelor cu sectiune variabila . conica . a permis largirea domeniului de folosire a cofrajelor glisante la cosurile de fum de toate categoriile. )orma tronconica prezinta fata de forma cilindrica urmatoarele avantaje esentiale: stabilitatea la rasturnare mai mare, silueta trunchiului cosului rezulta

mai zvelta, imbuntatindu-se aspectul arhitectonic al comple&elor industriale in mijlocul carora se construiesc cosurile de fum, rezistenta la actiunea vantului este mai redusa, materialele sunt distribuite mai rational pe inaltimea constructiei, ducand astfel la reducerea consumului de beton si armatura; greutatea proprie se reduce, ceea ce se rasfrange favorabil asupra costului fundatiilor. *naltimea cosurilor de fum rezulta din conditii functionale; cosul trebuie sa asigure tirajul necesar evacuarii gazelor la o anumita inaltime de la nivelul terenului, pentru a asigura protectia terenului si constructiilor vecine de actiunea nociva a gazelor. /ectiunile transversale de la capatul superior al cosului sunt defavorabil solicitate la momentele produse de actiunea vantului ce actioneaza in planul orizontal. 0a cosurile inalte de mare capacitate, la partea superioara, se prevad podeste de circulatie, necesare diferitelor interventii. B. TI URI DE COSURI DIN BETON Corp#l cos#rilor $e f#m $in %eton cosurile de fum din beton turnat monolit Cosurile de fum din beton monolit de forma tronconica si cilindrica se e&ecuta folosind cofrajele glisante. *n ultima vreme se e&ecuta peretele cosului concomitent cu izolatia termica, ceea ce aduce simplificari tehnologice importante. -ecomandarile comitetului # 1 (C* prevad grosimea minima a peretelui de 11,2 cm pentru cosuri cu diametrul interior d i , m, aceasta majorandu-se cu 1 cm pentru fiecare metru in plus. 0a e&ecutia peretelui se folosesc clase de beton ridicate, peste C 1,3' . /tratul de protectie al armaturii este de minimum # 4 2 cm. +entru a feri betonul de influenta corosiva a gazelor care ar putea

patrunde prin rosturile captuselii, suprafata interioara se protejeaza cu o tencuiala sclivisita, e&ecutata cu ciment metalurgic. 5rosimea minima a peretilor este impusa de conditiile de turnare: ea nu va cobora la cosurile de fum turnate cu cofraje glisante sub 12 cm. 5rosimea ma&ima este de obicei de # canalele de fum pana la 2 cm. +entru a asigura o rigiditate suficienta a cosurilor de fum, este necesar ca raportul intre inaltimea cosului si diametrul e&terior ma&im sa nu depaseasca (6:7 ' !. +entru rezemarea zidariei de caramida se scot in partea interioara a peretelui cosului de fum console, dispuse din 1 in 1 m. *naltimea consolelor este egala cu circa 1,'2 m, iar latimea pragului pentru rezemarea caramizilor si realizarii spatiului pentru izolatia termica, la partea superioara, cu 18 4 '2 cm (v.fig.#!. cm, putand ajunge in portiunea unde patrund

Fig.3 - Detalii constructive a console si izolatie termica; b capul cosului 1 rost de temperature; 2 consola; 3 peretele cosului; 4 armatura verticala; 5 armature inelara; 6 placi din ceramica speciala; 7 captuseala; 8 armatura de rezistenta din consola; 9 armatura orizontala *nelele in dreptul consolelor, datorita ingrosarii peretelui in aceasta zona, sunt mult mai rigide, ceea ce face ca tensiunile rezultate din efectul de temperatura sa fie mai mari. +entru a micsora eforturile rezultate datorita variatiei temperaturii pe grosimea si inaltimea peretelui, consolele sunt prevazute pe toata inaltimea lor cu rosturi verticale de dilatatie cu grosimea de '2 mm, dispuse la distanta de 2 cm. Consolele la cosurile cilindrice au forma inelara cu aceeasi grosime pe inaltimea de 1' 4 12 cm. +e conturul care limiteaza golurile de acces si cele care se e&ecuta pentru legatura cosului cu canalul de fum, peretele corpului cosului de fum se ingroasa sub forma unui rebord. *n cazul cand pe o anumita inaltime a cosului de fum golurile ocupa o suprafata importanta fata de suprafata plina, peretele se ingroasa pe toata suprafata in portiunea care cuprinde golurile, inclusiv o zona inelara deasupra si dedesubtul acestora, pe o inaltime de 1 4 ' m. 5ura cosului este locul cel mai e&pus coroziunii, din cauza formarii acizilor la contactul gazelor cu umiditatea atmosferica, motiv pentru care se protejeaza. /e pot folosi placi protectoare din basalt artificial, inele de beton special, caramizi antiacide, inele de fonta sau alte metale anticorozive (fig.9!

Fig.! - Detalii de alcatuire a gurii cosului 1 placa de otel; 2 rost de dilatare; 3 element de fonta; 4 tabla de otel; 5 izolatie elastica; 6 zidarie de protectie; 7 izolatie termica; 8 perete din beton turnat monolit; 9 element prefabricat; 10 placa de plumb; 11 !"eab perforat; 12 placa de protectie : atentie deosebita trebuie acordata armarii in jurul golurilor prevazute pentru canalul de fum (fig.2!.

Fig. " - #rmatura suplimentara in jurul golurilor

Captuseala de protectie din zidarie se fragmenteaza pe inaltimea cosului in tronsoane de 8 4 1' m, ce se descarca prin intermediul unor console inelare pe peretii de beton armat (fig.,!.

Fig.$ - Captuseala si termoizolatia cosului 1 perete din beton armat; 2 termoizolatie; 3 consola; 4 azbest; 5 rost de dilatatie; 6 plasa de rabit; 7 zidarie refractara; 5rosimea captuselii variaza intre 1' cm la partea superioara si '2 cm la partea inferioara a cosului. Captuseala trebuie sa se poata deforma liber in sens vertical si orizontal fara a produce eforturi in beton. +entru a evita eforturi suplimentare din temperatura datorita variatiei bruste a grosimii peretelui, normele recomanda fragmentarea radiala, din metru in metru, a consolelor. +rotectia consolelor de beton armat se face cu o fasie de azbest sau prin scoaterea zidariei de caramida

refractara in consola. /tratul de izolatie termica rezulta din calcul termotehnic, avand o grosime variabila de 2 4 '2 cm, se prevede la cate ',2 m o plasa de rabit orizontala. )unctia de rezistenta a cosului poate fi separata de functia de eliminare a gazelor, captuseala interioara (de zidarie sau beton refractar! e&ecutandu-se independent, astfel incat cosul de fum se compune din doua tuburi concentrice. *n cazul realizarii captuselii interioare din zidarie, aceasta se e&ecuta dupa principii similare ca la constructia furnalelor, in e&terior fiind prevazuta cu benzi de otel pentru marirea rezistentei la intindere. 7istanta intre captuseala si peretele de beton trebuie sa asigure deformatia lor libera (la ' m inaltime rezulta apro&imativ 2 cm!. ;ubul interior trebuie calculat la greutatea proprie pe intreaga inaltime, la actiunea cutremurului si a variatiilor de temperatura. /-au e&ecutat cosuri de fum cu cele doua tuburi concentrice legate elastic intre ele, tubul interior preluand eforturile unitare din variatiile de temperatura, iar cel e&terior eforturile unitare din vant si cutremur (fig. 1!.

Fig.%

Cos

de

fum

cu de

separarea a gazelor

functiei

rezistenta de cea de eliminare 1 !rinda inelara; 2 stalpi de beton armat; 3 perete de beton armat; 4 captuseala; 5

izolatie termica; 6 foaie de plumb#

+eretii cosului se armeaza cu bare longitudinale verticale si inelare. (tat armatura inelara cat si cea verticala se dispune, ca regula generala, inspre e&terior.. (rmatura inelara realizata din bare independente se dispune in interior fata de armatura verticala (fig. 8! (aceasta este determinata de conditiile de e&ecutie!. 7istanta ma&ima intre barele inelare nu depaseste ' cm (2 4 8 bare cu diamterul de 8 4 1, mm pe metru!.

Fig.& - Detalii de armare la cosurile de fum 1 armatura verticala; 2 armature orizontala; 3 mustati din fundatii; 4 armarea in vecinatatea !olurilor#

<neori, pentru cosurile puternic solicitate, mai cu seama pentru portiunea de baza a cosului, peretii se armeaza cu armatura dubla. /tratul de acoperire al armaturii cu beton are grosimea de # mm, pentru armatura cu diametrul pana la ' diametrul mai mare de ' mm. =etonul zonei de varf a cosului se protejeaza de fum in e&terior prin captusirea lui cu tabla, realizandu-se astfel un guler metalic, prin acoperirea betonului cu diferite substante de protectie, prin vopsire sau inlocuirea betonului cu zidarie de caramida antiacida. 0a cosurile reci, vaporii pot condensa si in interiorul cosului, mai cu seama la partea superioara, favorizand patrunderea prin captuseala a agentilor agresivi la peretele de beton. *n aceste situatii este necesar a se lua masuri de protectie suplimentare; astfel se pot produce degradari importante ale peretilor cosului de fum intr-un interval redus de timp. mm, si #2 4 9 mm, pentru armatura cu

cosuri de fum realizate cu elemente prefabricate a# $osuri de fum cu boltari prefabricati cu stalpisori dispusi intre elementele prefabricate% turnati din beton monolit &fi!# 9% a'; b# $osuri de fum cu boltari prefabricati cu si samburi de beton armat &fi!# 9%b'; c# $osuri de fum din clavouri &fi!#9%c';

d# $osuri de fum turnate din beton armat monolit la care cofra ul este e(ecutat din placi prefabricate &fi!9%d'#

Fig.' Cosuri alcatuite din elemente prefabricate 1 boltisoare prefabricate; 2 clavouri; 3 elemente de cofra prefabricate; 4 mustati orizontale sau armature orizontale; 5 armature verticala; 6 beton turnat monolit; 7 mortar a. Cosuri de fum cu boltari prefabricati cu stalpisori dispusi intre elementele prefabricate( turnati din beton monolit

/olidarizarea pe orizontala se realizeaza prin inele monolite care impreuna cu stalpisorii leaga elementele prefabricate sau prin intermediul armaturii orizontale ale boltarilor care se innadesc in dreptul corpului stalpului. 7ezavantajul acestor sisteme consta in faptul ca, la e&ecutarea stalpisorilor si a inelelor, este necesar a se folosi cofraje laterale, ceea ce face ca lipsurile sistemului monolit de turnare a betonului, din acest punct de vedere, sa nu fie eliminate decat in parte. b. Cosuri de fum cu boltari prefabricati cu si samburi de beton armat 0egatura pe orizontala se realizeaza prin inele monolite care, impreuna cu samburii de beton, leaga boltarii, alcatuind o structura capabila (pentru cosurile de fum de anumite diametre si inaltimi! sa preia in bune conditii solicitarile ce provin din actiunea vantului, efectul temperaturii si actiunea greutatii proprii. 7ezavantajul acestor sisteme, astazi foarte putin folosite, consta in aceea ca dimensiunile stalpisorilor verticali sunt reduse la valori minime. 7e asemenea, turnarea acestor samburi si a legaturilor verticale este dificila. /istemul poate fi folosit pentru cosuri de inaltime redusa. c. Cosuri de fum din clavouri +entru a se elimina cele doua dezavantaje intalnite la sistemele prezentate anterior, s-a imaginat un tip de element prefabricat sub forma de clavou, care, pe de o parte, elimina necesitatea folosirii cofrajelor . pentru realizarea stalpisorilor verticali . iar pe de alta parte, asigura realizarea oricarei inaltimi a sectiunii stalpisorilor. Clavourile se e&ecuta din beton slab armat. 7imensiunile lor sunt variate in asa mod incat sa se poata realiza forme tronconice; orizontal, legaturile se realizeaza prin inele din otel-beton dispuse intre clavouri sau prin innadirea mustatilor care ies din elementele prefabricate. 7atorita avantajelor pe care le prezinta acest tip de prefabricat, s-au putut realiza, in sistemul acesta, cosuri de fum cu inaltimea pana la 1 m. *n tara

noastra, cosurile de fum din clavouri au fost larg folosite la constructia termocentralelor mari si in cadrul altor comple&e industriale.

d. Cosuri de fum turnate din beton armat monolit la care cofrajul este e)ecutat din placi prefabricate (cest sistem se bucura de avantajul structural care se realizeaza la cosurile turnate din beton monolit, insa este foarte costisitor si, practic, greu de realizat.

C*+,-. DE F,/ D.0 E1E/E02E 3-EF#4-.C#2E .0E1#-E D.0 4E2*0 -EF-#C2#- 5F.6.178

Fig.17 fum alcatuit din

Cos de inele

prefabricate din beton refractar asamblate prin precomprimare 1 inelul prefabricat; 2 cabluri pretensionate; 3 fundatie

pa"ar; 4 inelul de rezemare; 5 buloane de ancorare

(samblarea inelelor se face in pozitie verticala cu ajutorul a doi piloni metalici si fi&ate de fundatia pahar prin intermediul unor buloane si al unui inel de rigidizare. F#n$atiile cos#rilor $e f#m Cosurile de fum fac parte din categoria constuctiilor inalte cu dimensiuni transversale reduse. 7in acest motiv, la alcatuirea lor, este necesar a se da o mare atentie asigurarii stabilitatii; aceasta depinde de modul cum este realizata fundatia. 7e asemenea, la alcatuirea fundatiilor este necesar a se avea in vedere ca la cosurile de fum se transmit sarcini foarte mari pe o suprafata relativ redusa, corespunzatoare dimensiunilor bazei cosului si evazarilor care sunt limitate. )undatia care se adopta curent este in forma de radier general. *n cazuri e&ceptionale, cand terenul de fundatie este foarte slab sau cand solicitarile transmise la teren sunt deosebit de mari, pentru cosuri cu inaltime foarte mare si sectiune transversala redusa, se folosesc fundatii pe radier pe piloti din beton armat batuti sau forati. (dancimea fundatiilor cosurilor de fum este mai mare decat la alte constructii, fiind determinata de dimensiunile sectiunii canalului de fum, care se e&ecuta in mod obisnuit subteran, si de necesitatea rezemarii cosului pe un teren bun de fundare. )orma cea mai avantajoasa in plan a talpii fundatiei este circulara si numai in cazuri e&ceptionala patrata sau dreptunghiulara. -adierul fundatiilor cosurilor de fum se e&ecuta din beton armat si uneori, pentru cosuri cu inaltime mica, din beton simplu. +entru a asigura stabilitatea cosurilor de fum si a nu depasi presiunile sau deformatiile limita admise ale terenului, placa radierului care este legata cu baza corpului cosului este scoasa, fiind construita cu inaltimea variabila (fig.11,a!. *n cazul cand deschiderea

consolei depaseste #,2 4 9 m, grosimea ei devine prea mare si in acesta situatie folosirea unor nervuri dispuse radial devine rationala (fig.11,b!.

Fig.11- 2ipuri de fundatii pentru cosuri de fum a radiere !enerale fara nervuri; b cu nervuri

*n dreptul golului de legatura a cosului de fum cu peretii paharului fundatiei se e&ecuta uneori doua nervuri de intarire. +laca are grosimea de # 4 1 iar inaltimea nervurilor poate depasi chiar 2, cm, m. %ste necesar a se avea in incovoiere. +laca

vedere faptul ca nervurile se descarca in peretii cosului (peretii paharului fundatiei! care sunt supusi la eforturi de compresiune si radierului se armeaza cu armatura dubla, dispusa radial si inelar, ca la armarea placilor circulare cu console (fig.1', a!. *n cazul fundatiilor cu nervuri, armaturile se dispun in consecinta (fig. 1', b!

: solutie moderna de realizare a fundatiilor cosurilor de fum se obtine prin folosirea sistemelor spatiale in forma de cupole tronconice cu inelul de baza precomprimat.

Fig.12( a #rmarea fundatiilor cosurilor de fum a fara nervuri; 1 peretii fundatiei pa"arului; 2 placa radierului; 3 consola placii; 4) nervuri; 5 armarea peretilor pa"arului de sustinere; 6 armatura nervurilor; 7 armatura radierului; 8 !olul pentru canalul de fum

Fig.12( b #rmarea fundatiilor cosurilor de fum b cu nervuri; 1 peretii fundatiei pa"arului; 2 placa radierului; 3 consola placii; 4) nervuri; 5 armarea peretilor pa"arului de sustinere; 6 armature nervurilor; 7 armatura radierului; 8 !olul pentru canalul de fum