Sunteți pe pagina 1din 22

Tehnologia de executie a fundatiilor CUPRINS A.

PIESE SCRISE
Tehnologia de executie a fundatiilor.............................................................................1 CUPRINS....................................................................................................................... 1 1. MEMORIU TEHNIC.....................................................................................................1 1.1.DATE GENERALE.....................................................................................................1 1.2.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A FUNDATIILOR............................................................5 1.3. SOLUTII TEHNICE PENTRU LOCUINTA INDIVIDUALA DUPLEX P+E..........................7 2.DOCUMENTATIA TEHNICO ECONOMICA....................................................................14 2.1. ANTEMASURATOARE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR........................................15 3.BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................22

B.PIESE DESENATE
1. PLAN FUNDATII 2. SECTIUNI FUNDATII

1. MEMORIU TEHNIC
1.1.DATE GENERALE Beneficiarul Acestui proiect are la dispozitie are la dispozitie un teren in proprietate amplasat in localitatea Bod Sat, jud. Brasov. Terenul este de forma dreptunghiulara, cu suprafata aproximativ de 2337 mp, pe aceasta suprafata se va construe o casa tip duplex. Constructia proiectata va avea un regim de inaltime de P+E, fiind realizata pe structura din zidarie portanta, stalpisori din beton armat si centura.
1

Terenul pecare se amplaseaza constructiaare dimensiunea cumulate de aproximativ 30m la frontal stradal si 79m pe directie perpendicular, fiind amplasat in zona de locuinte individuale si collective. Sistemul constructive al imobilului este realizat din zidarie de caramida tip GVP cu grosimea de 37.5cm la exterior si 25cm la interior, samburi din beton armat. Structura de rezistenta descarca pe fundatii continue din beton Sarpanta este realizata din cherestea, iar invelitoarea din tigla metalica. Toate elementele sarpantei se trateaza ignifug, hidrofug si fungicide, inainte de montarea definitive la pozitie. Dimensiuni constructive: Dimensiuni in plan 13.10 mx 12,25m
Cota

0.00 se considera fata superioara a pardoselii finite de la parter 0.00 0.00

Placa peste parter se va afla la cota +2.65 fata de cota Placa peste parter se va afla la cota +5.30 fata de cota Inaltimea la streasina 3.75m fata de cota Inaltimea la coama 7.90 m fata de cota

0.00

0.00

Compartimentarea si dimensiunile incaperilor si diferitelor functiuni au fost alese asa incat sa corespunda exigentelor ambelor familii.

1.1.1 DESCRIEREA FUNCTIUNILOR PARTER-contine urmatoarele compartimentari PARTEA STANGA 1. Bucatarie loc de luat masa- 13.89 mp, pardoseala parchet 2. Bucatarie 5.80mp, pardoseala gresie
3. Camara 3.35 mp, pardoseala gresie

4. Grup sanitar- 3.02mp, pardoseala gresie 5. Hol acces 14.87mp, pardoseala gresie 6. Camera de zi 24.15, pardoseala gresie 7. Terasa 13.25mp, pardoseala gresie exterior PARTEA DREAPTA 1. Bucatarie loc de luat masa- 13.89 mp, pardoseala parchet 2. Bucatarie 5.80mp, pardoseala gresie 3. Camara 3.35 mp, pardoseala gresie 4. Grup sanitar- 3.02mp, pardoseala gresie
2

5. Hol acces 14.87mp, pardoseala gresie 6. Camera de zi 24.15, pardoseala gresie 7. Terasa 13.25mp, pardoseala gresie exterior ETAJ PARTEA STANGA 8. Hol casa scarii 7.01mp, pardoseala parchet
9. Dormitor 1 - 11.80mp, pardoseala parchet 10. Dormitor 2- 11.11mp, pardoseala parchet 11. Dormitor 3- 21.12mp, pardoseala parchet

12. Grup sanitary- 9.60 mp pardoseala parchet PARTEA STANGA 8. Hol casa scarii 7.01mp, pardoseala parchet
9. Dormitor 1 - 11.80mp, pardoseala parchet 10. Dormitor 2- 11.11mp, pardoseala parchet 11. Dormitor 3- 21.12mp, pardoseala parchet 12. Grup sanitary - 9.60 mp pardoseala parchet

1.1.2 SISTEMUL CONSTRUCTIV Suprafata construita totala a imobilului(inclusive terase) 112.8 x 2 = 225.6 4mp a. Structura de rezistenta a constructiei este alcatuita din : Fundatii continue din beton armat sub ziduri Zidarie din caramida portanta, stalpisori si century din b.a. Sarpanta este realizata din cherestea, iar invelitoarea din tigla metalica. Elementele sarpantei se trateaza ignifug, hidrofug si fungicide, inainte de montarea definitive la pozitie. lementele din lemn sunt imbinate intre ele cu placute cu scoabesi cuie, cosoraoabele vor fi legate de centura prin buloane , montate din metro in metru planseul din b.a.este de 15cm pe un pat de nisip de egalizare izolat cu folie din polietilene.
-

Cota 0.00 reprezinta fata superioara a pardoselii finite de la parter si este cu 50cm mai sus fata de terenul amenajat.

b. Invelitoarea:

Este din panouri metalice: placi ondulatedin metal cu strat de acoperire poliester de 25

Lungimea efectiva apanoului este de 1175mm,2245mm,3315mm Greutate 6.3kg/panou Inaltimea ondulei 38 mm Latimea ondulei 95 mm Grosimea 3 mm Culoare rosu caramiziu Incideri perimetrale realizate de ziduri exterioare portante de 37.5 cm La interior, ziduri portante de 25 cm Zidaria neportanta este de 12.5 cm grosime sau dupa caz, gips carton montat pe structura metalica cu termoizolatie de 10cm

c. Compartimentari:

d. Finisaje: -

Zugraveala de exterior lavabila in zona parterului culoare galbena Zugraveala de exterior lavabila in zona etajului culoare alba Zugraveala de interior lavabila in camere culoare galbena Faianta pana la 2.5 m in grupuri sanitare si gresie ca pardosela Parchet in camera sip e hol

1.2.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A FUNDATIILOR 1.2.1 CLASIFICAREA FUNDATIILOR Fundaia este partea principal a structurii de rezisten a cldirii prin care se realizeaz ncastrarea construciei n terenul de fundare i transmiterea eforturilor rezultate din ansamblul aciunilor exterioare la pmnt. Totodat prin intermediul fundaiilor se transmit structurii eforturi rezultate din micrile terenului determinate de aciunile seismice. Fundaiile pot fi: -Fundaii directe au o suprafa mrit de rezemare pe teren situat la adncime mic -

izolate rigide, lucrnd la compresiune izolate elastice, din beton armat continue rigide continue elastice reele de grinzi radiere

teren

-Fundaii indirecte au o suprafa lateral mare de transmitere a ncrcrilor la

Fig. .1. Fundatii: a) izolat; b) continu; c) reele de grinzi; d) radier; e) talp rezemat pe piloi -Fundaii indirecte au o suprafa lateral mare de transmitere a ncrcrilor la teren

Fig. 2. Cldire fr subsol, cu fundaii directe

1.2.2 MATERIALE FOLOSITE PENTRU BETOANE Betoanele sunt materiale de construcie compozite obinute prin ntrirea amestecurilor omogene de agregate, liant i ap. Amestecul de liant i ap formeaz o past plastic care prin ntrire leag ntre ele granulele de agregat, (numit piatr de ciment) cu o mare rezisten mecanic. Agregatele, care ocup 80% din volumul betonului, prin proprietile lor ,influeneaz n mod decisiv durabilitatea i performanele betonului, inclusiv rezistenele acestuia la compresiune si ntindere n funcie de mrimea granulelor, agregatele sunt de urmtoarele sorturi: - nisip, cu dimensiunile granulelor de 0,2 mm 7 mm; -pietri sau piatr spart, avnd dimensiunile granulelor de 7 mm 70 mm; -bolovani i piatr spart, dimensiunile granulelor fiind de 70 mm 150 mm Agregatele ntrebuinate pe scar larg la prepararea betoanelor sunt nisipul i pietriul (sau amestecul lor natural, numit balast). Pentru realizarea betoanelor uoare, termoizolante sau fonoizolante se ntrebuineaz i unele agregate uoare cum sunt: zgura de furnal, zgura de termocentral, sterilul ars, piatra ponce, agregatele expandate, tufurile vulcanice. Lianii folosii la prepararea betoanelor sunt lianii hidraulici clincherizai, i anume: cimentul portland, cimentul aluminos, cimentul metalurgic M400, cimentul de furnal, cimentul cu tras, cimentul Portland cu adaos de puzzolan, cimentul Portland cu 5% adaos de zgur granulat de furnal.
6

Alegerea tipului de ciment se face n funcie de specificul lucrrii unde se folosete betonul. Cimentul influeneaz proprietile betonului nu numai prin calitate, ci i prin cantitate (dozaj). Apa de amestecare reacioneaz cu componenii mineralogici ai cimentului pentru a forma matricea liant (piatra de ciment) i umecteaz suprafaa agregatelor pentru a da consistena necesar punerii n oper a betonului. S-a constatat c pentru formarea pietrei de ciment este necesar o cantitate de ap de 25% - 30% din masa cimentului, iar pentru betoanele de consisten foarte vrtoas este necesar o cantitate de ap minim de 35% . Aditivi sunt substane introduse n cantiti mici n compoziia betoanelor accelereaz sau ncetinesc procesul de ntrire, mbuntesc lucrabilitatea amestecului proaspt la acelai raport A/C (aditivi plastifiani), mresc rezistena la alternana nghe-dezghe i la coroziune. Plastifianii dup mecanismul de aciune se mpart n: aditivi dispersani, aditivi antrenori de aer i micti. Aditivii pentru accelerarea prizei i ntririi betonului se folosesc n special la betonarea pe timp friguros, la betonarea elementelor de construcie ce urmeaz s fie decofrate timpuriu, la betoane torcretate. Oelurile pentru beton STNB ; SBP ; SBPA Profil Neted Periodic Simbol OB37 PC52 PC60

PC 52

PC 60

SBP A

1.3. SOLUTII TEHNICE PENTRU LOCUINTA INDIVIDUALA DUPLEX P+E - Cota de fundare a fost satabilita la -1.70 m
7

- Solutia de fundare adoptata este de a executa fundatii isolate sub stalpi si fundatii continue sub ziduri. Fundatiile isolate sub stalpi sunt : bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat. -Betonul pentru egalizari este beton simplu C2.8/3.5 -Betonul folosit pentru blocurile din beton simplu este C 2.8/3.5 - betonul pentru cuzinetii din beton armat este C12/15 - Armaturile sunt din otel beton marca OB 37 si PC 52 -Toate elementele din beton armat ale structurii de rezistenta sunt termoizolate la exterior cu polistiren expandat in cofraj, de 2.5cm grosime pentru evitarea puntilor termice

1.3.1 ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE Pentru a alege un sistem de fundare corespunzator trebuie respectate urmatoarele criterii:

caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei, existent

subsolurilor, tipul elementelor portante vertical (stalpi, pereti structurali) si numarul lor. -Conditii climatic (adancimea de inghet, conditii climatice) - Conditiile de stabilitate generala a terenului in zona amplasamentului constructiei - Adancimea la care se afla terenul bun defundare, natura, grosimea, caracteristicile, fizico-chimice ale straturilor de pamant din zona ampladsamentului, stabilite prin studii geotehnice; - Conditii hidrologice ale terenului (ape subterane si de suprafata, proprietatile lor chimice, agresivitatea lor,etc) - Conditiile de seiscimitate ale zonei - Marimea si natura incarcarilort transmise de constructive; - Particularitatile functionale ale constructiei care pot determina producerea de apa aggressive, incalziri excesive ale fundatiilor, inghetarea artificial a acestora, etc; - Costul lucrarilor de fundare

1.3.2 STABILIREA ADANCIMII DE FUNDARE Stabilirea adancimii de fundare reprezinta una din etapele cele mai importante in proiectarea fundatiilor.Elementele de baza de la care se porneste sunt: Elementele de baza de la care se porneste sunt: - Adancimea minima de inghet, caracteristica climatic specifica zonei de amplasare a constructiei. In tara noastra adancimea de inghet are valori cuprinse intre 70 115 cm. - Cota minima de fundare - Cota fundatiilor vecine - Cota apelor freatice - Caracteristicile geotehniceale ternului de fundare.

1.3.3 FISA TEHNOLOGICA PENTRU EXECUTAREA FUNDATIILOR Etape: a. operatii pregatitoare - verificarea sapaturilor gropilor de fundatie, a cofrajelor si a armaturilor - la cofraje se verifica dimensiunile interioare care trebuie sa corespunda cu cele ale fundatiilor, verticalitatea panourilor, etanseitatea si modul de executie a sprijinirilor Pentru a nu ceda la impingerea pamantului. -Identificarea perimetrului unde se executa constructia - defrisarea terenului -Nivelarea terenului prin indepartarea stratului vegetal - Pregatirea naterialelor, utilajelor, sculelor.: a.Trasarea si executarea gropii de fundatie -are ca scop transpunerea pe teren a planurilor lucrarilor ce urmeaza a fi executate -forma constructiei se traseaza pe teren prin raportarea ei la o linie de baza existenta (axa unei strazi, o constructie invecinata), fata de care se stabilesc pozitiile axelor principale ale cladirii si totodata se poate trasa si conturul sapaturilor pentru executarea fundatiilor. -Se stabileste pozitia axelor princiopale ale cladirii fata de linia de baza aleasa, prin amplazarea de baliza - se foloseste nivele sau teodolitul pentru trasarea directiilor - pentru masurarea lungimilor panglica de otel sau ruleta - pentru verificarea unghiurilor coltarul - pentru stabilirea nivelului orizontal furtunul de nivel - pentru verificarea verticalitatii sapaturii firul cu plumb
9

b. Executarea sapaturii - se incepe dupa ce afost trasarea si lucrarile pregatitoare - sapatura se poate executa manual si mecanic - ultimul start de pamant (20-50cm) se indeparteaza inaite de turnarea betonului -pamantul se depoziteaza local pentru umplutura iar restul se transporta cu utilaje la locul stabilit pentru depozitare - Pentru a preantampina patrunderea apelor in gropile de fundatie se amenajeaza santuri si taluzuri.De asemenea, se amenajeaza cai de acces pentru transportul betonului si al altor materiale. - Sapaturile sant verificate prin, controlarea amplasarii corecte a constructiei santului si gropilor de fundatiei fata de axele principale ale constructiei in plan si adancimii de fundare, precum si a peretilor sapaturilor nu trebuie sa prezinte surpari locale. - Utilaje : excavator, autobasculanta. - Scule necesare :lopeti, tarnacoape, drujba, roaba c. Executia cofrajelor - Cofrajul se realizeaza prin panouri ce se monteaza de o parte si de cealalta parte a fundatiei se sprijina in exterior cu sapraituri, iar in interior se vad distantieri din lemn, beton, material plastic. Inchiderea legarea si sprijinirea tuturor cofrajelor se executa cu dispositive de blocare caloti, juguri,tiranti, distantieri, proptele, contravantuiri. - Cofrajele din panouri de lemn se uda cu 23 ore inainte turnarea cimentului, pentru ca astfel acestea absorb apa din beton. -scule folosite : ciocan de dulgher, foarfeca de taiat fier, fierastrau. d.Turnarea betonului - Fundatiile se betoneaza prin turnarea betonului un straturi de 15 20 cm grosime , ataunci cand se compacteaza manual si de 3040 cm grosime cand se vibreaza. Pana la inaltimea de 22,5 m, betonul se toarna direct din roaba, tomberoanel, iar pentru inaltimi mai mari se prevad jgheaburi captusite cu tabla, burlane metalice, tuburi Dupa turnarea fiecarui strat se compacteaza betonul manual sau mecanic. - turnarea stratului de egalizare beton - montarea armaturilor in cofraje pentru pereti si stalpi -Turnarea si compactarea betonului se executa in straturi in blocul de fundatie ; betonul se toarna, de obicei direct, in groapa de fundatie. Betonarea se executa continu fara intrerupere, iar in cazul in care este absolut necesar se intrerupe la 45 pentru a realiza o buna legaura cu betonul ce urmeaza de a fi turnat . -Nivelarea ultimului strat de beton ;
10

- Executarea cofrajului necesar pentru turnarea betonului in soclul fundatiei. - Turnarea si compactarea betonului in soclul fundatiei in straturi in mod continu; se niveleaza ultimul strat cu dreptarul sprijinit pe panouri ; cand acestea sant mai inalte, dreptarul se reazama pe sipci de ghidare prinse la interior pe peretii cofrajului; - Decofrarea fetelor laterale ale cofrajelor soclului; - Executarea umpluturii pe inaltimea soclului - Dupa turnarea fiecarui strat se compacteaza betonul manual sau cu vibratorul. - Operatiile de turnare si compactare a straturilor se executa succesiv si continu, pana cand se betoneaza intreaga fundatie, iar ultimul strat de beton se netezeste . - Decofrarea fundatiilor se executa dupa intarirea betonului. Mai intaii decofreaza fetele laterale ale fundatiilor prin taierea sarmelor care leaga panourile opuse apoi se desfac spraiturile, se inlatura montantii si chingile orizontale ( cand exista), se scot panourile de cofraj (cu ranga). - Controlul executiei fundatiilor consta in verificarea aspectului exterior al betonului intarit, care nu trebuie sa prezinte fisuri, goluri, zane segregate, iar muchiile trebuie sa fie drepte si suprafete plane. e. Organizarea tehnologica a punctului de lucru - se va asigura imprejmuirea santierului - semnalizarea tuturor locurilor periculoase -asigurarea utilitastilor :apa, curent, canalizare, - semnalizarea cailor de acces 1.3.4. Masuri tehnologice de calitate a executiei lucrarilor Proiectantul, prin obligatiile de proiectare si asistenta tehnica, va verifica si consemna in scris lucrarile in fazele ascunse, respectiv : -

trasarea axelor constructiei adancimea de fundare si latimea acesteia se vor lua probe pentru verificarea compactarii umplutaurilor mai ales acolo unde cota terenului amenajat difera fata de cota teren natural. Receptia cofrajelor, pozitionarea fata de trasare si modul de fixare al elementelor Alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire Incheierea corecta a alementelor cofrajului sia sigurarea etanseitatii acestora Pozitia cofrajelor in raport cu trasarea si cu elementele corespunzatoare situate la nivelele inferioare.

11

Observatii asupra armaturilor montate in cofraje, la fasonarea armaturilor se va trece numai dupa ce otelurile pentru elementele din beton armat au fost verificate conforma prevederilor STAS799-81

Verificarea calitatii betonului se consemneaza in proces verbal incheiat intre beneficiar si constructor. Verificarea se fece pe faze de lucrari astfel : #Inainte de inceperea betonarii # in cursul betonarii #In decofrarea oricarei parti Categoria
1. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel: - pozitia n plan orizontal a axelor fundatiilor - pozitia n plan vertical a cotei de nivel 2. Abateri dimensionale ale elementelor: - dimensiuni n plan orizontal - naltimi pna la 2 m - naltimi peste 2 m - nclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor: pentru 1 m lungime sau 1 mp de suprafata pe toata naltimea sau suprafata - nclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor: pentru 1 m lungime sau 1 mp de suprafata pe toata naltimea sau suprafata 20 mm 5 mm 16 mm 20 mm 20 mm 30 mm 3 mm 10 mm 10 mm

Abaterea admisibila

1.3.5. MASURI SPECIFICE DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA 1. Organizarea locului de munc i a activitilor - Este obligatorie mprejmuirea zonei de lucru n raza de aciune a utilajelor de ridicat, respectiv a lucrrilor ce prezint pericol. Pasarelele, scrile i platformele de lucru de lng utilajele de construcii i lucrrile ce prezint pericol trebuie de asemenea s fie prevzute cu balustrade i inute n stare de curenie. -Pentru lucrri executate la nlimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru nlimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaiilor din proiectele tehnologice.
12

Schelele vor fi prevzute cu balustrade i scndur de bord i vor fi executate astfel nct s corespund sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate i circulaia personalului muncitor sub schele pe care se lucreaz. -. Personalul muncitor din antiere va putea fi utilizat numai la lucrrile i n zona de lucru pentru care i s-a fcut instructajul de protecie a muncii corespunztor. - n toate locurile periculoase, att la locurile de lucru, ct i acolo unde este circulaia mare, se va atrage atenia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile att ziua ct i noaptea. - Accesul ctre toate locurile de munc se va asigura fr obstacole sau goluri neacoperite. Gropile i puurile de foraj de pe teritoriul antierului se vor mprejmui. - antierul va fi mprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor strine. Se vor ngrdi cu mprejmuiri continue, lucrrile n curs de construcie, situate de-a lungul drumurilor publice. 2. Terasamente .Accidentele care intervin in aceasta situatie sunt : - executarea sapturilor fara sprijiniri - sprijinirea insufiucienta a peretilor - incarcarea malurilor fara respectarea limitelor admise - lovirea cablurilor electrice sau a conductelor de gaze, apa - pasirea peste santuri - demontarea nerationala a cofrajelor Masuri : - folosirea echipamentului specific de protectie a muncii, inclusiv cizme si manusi electroizolante - la intersectia cu cablurile electrice, lucrarile se vor continua dupa oprirea curentului electric - la dedectarea unor scapari de gaze se vor opri lucarile pana la inlaturarea cauzelor - folosirea rampelor de acces la coborari in sant si la traversari - demontarea lucrarilor se realizeaza numai cu aprobarea conducatorului tehnic al lucrarii. 3. Armaturi : - depozitarea armaturilor se face pe suprafete plane in stive, pe calitati si diametre - este interzisa montarea armaturilor in apropierea liniilor electrice

13

Folosirea sculelor specifice pentru indoirea armaturilor , aceste vor fi vrificarte zilnic, inainte de inceperea lucrului
4. Lucrari de mortare si betoane

- intretinerea si reparatia betonierei numai dupa completa oprire amasinii si deconectarea ei de la sursa de curent - verificarea compactoarelor si vibratoarelor folosite pentru beton, verificarea legaturii la pamant - verificarea cablurilor electrice care alimenteaza cu energie electri sculele si utilajele specifice - verificarea modului de fixare al cofrajelor si consolidare, rezistenta schelei de sustinere si a podinelor de lucru inainte de inceparea turnarii betonului este interzis accesul persoanelor starine inzona prim folosirea corecta a marcajelor specifice lucrarilor.

2.DOCUMENTATIA TEHNICO ECONOMICA


Documentaia tehnic de execuie cuprinde: desene de execuie; memorii de arhitectur; memorii tehnice; breviare de calcul; antemsurtori pe categorii de lucrri; liste de cantiti de lucrri aferente fiecrei categorii de lucrri; liste de utilaje i echipamente, extrase de confecii metalice i elemente prefabricate, tabele de tmplrie i finisaje, scheme de montaj, etc. n funcie de gradul de complexitate a unei lucrri, documentaia tehnic cuprinde, studii de fezabilitate, proiecte tehnice, proiecte de detalii de execuie. Antemasuratoarea este piesa scris prin care se determin cantitile de lucrare, pe articole, necesare a fi executate la o categorie de lucrri din cadrul unui obiect, i conine i alte elemente necesare ntocmirii devizului pe categorii de lucrri cum sunt nominalizarea variantelor de articole de lucrri, stabilirea diferenelor la cheltuielile de transport i manipulare, calculul sporurilor de manoper i utilaje etc. Antemsurtoarea urmrete ndeaproape succesiunea logic a tehnologiilor i a modului n care se execut lucrarea de construcie. Etapele ntocmirii antemsurtorii sunt urmtoarele: ntocmirea listelor de lucrri pe baza planelor din proiectul faza PT ncadrarea lucrrilor din liste n Normele din Colecia de Norme i Indicatoare de Norme de Deviz
-

Calculul cantitilor de lucrare pentru fiecare articol stabilit

14

2.1. ANTEMASURATOARE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR

TSC02A1 Sapatura mecanizata, 1 decopertare totala


2.00 17.00 x x 4.00 13.0 0 x x 0.20 0.20 x x 1.60 mc 44.20 mc

TSA0 2 4E

Tot 45. al 80 mc Sapatura mecanizata de pamant in spatii limita sub 1m la fundatii


13.50 12.65 11.90 11.50 1.00 x x x x x 0.90 0.90 0.90 0.90 1.50 x x x x x 0.80 0.80 0.55 0.55 1.00 x x x x 2.00 2.00 2.00 3.00 4.00 19.44 18.22 11.78 17.08 6.00 mc mc mc mc mc

Tota l

72.5 1 mc
3.96 3.96 mc

Tota l

4.00 2.00

x x

0.90 0.90

x x

0.55 0.55

x x

2.00 4.00

Total sapatura mecanizata


TSA0 3 4E1
13.50 12.65 11.90 11.50 1.00 x x x x x 0.25 0.25 0.25 0.25 0.10 x x x x x 0.80 0.80 0.55 0.55 1.00 x x x x 2.00 2.00 2.00 3.00 4.00

7.92 mc 118. 31

Sapatura manuala realizata in spatii inguste


5.40 5.06 3.27 4.74 0.40 mc mc mc mc mc

Tot al
4.00 2.00 x x 0.25 0.25 x x 0.55 0.55 x x 2.00 4.00

18. 48

mc 1.10 mc 1.10 mc mc

Tot al
CA02 4 B

2.2 0 Beton simplu de egalizare clasa C6/7 turnat in fundatii


13.50 10.65 10.25 x x x 0.80 0.80 0.55 x x x 0.10 0.10 0.10 x x x 2.00 3.00 2.00

2.16 mc 2.56 mc 1.13 mc 15

10.65 3.00 1.50 1.00

x x x x

0.55 0.55 0.55 1.00

x x x x

0.10 0.10 0.10 0.10

x x x x

3.00 2.00 4.00 4.00

1.76 0.33 0.33 0.40

mc mc mc mc mc

CA03 5 B

Tot 8.6 al 6 Beton turnat clasa C7.5 turnat in fundatii, socluri


13.50 10.65 10.25 10.65 3.00 1.50 1.00 x x x x x x x 0.80 0.80 0.55 0.55 0.55 0.55 1.00 x x x x x x x 0.50 0.50 0.50 0.50 0.50 0.50 0.50 x x x x x x x 2.00 3.00 2.00 3.00 2.00 4.00 4.00 10.80 12.78 5.64 8.79 1.65

mc mc mc mc mc

1.65 mc 2.00 mc

Tot al CA03 6 D

43. 30 mc

Beton turnat clasa C12/15 turnat in fundatii,soclu


13.50 10.65 10.25 10.65 3.00 1.00 x x x x x x 1.20 1.20 1.20 1.20 1.20 1.20 x x x x x x 0.38 0.38 0.25 0.25 0.25 0.25 x x x x x x 2.00 3.00 2.00 3.00 2.00 4.00 12.15 14.38 6.15 9.59 1.80 1.20 mc mc mc mc mc mc

Tot al CC01 7 A

45. 26 mc

Armaturi din otel beton cu D=8mm fasonate in ateliere centralizate


OB 37, D= 8mm G = 1524 k g

CC01 8 F

Armaturi din otel beton cu D>8mm fasonate in ateliere centralizate


PC52 D>8 mm G = 1271 .3 k g

CB02 B

Cofraje din panouri refolosibile din scanduri de rasinoase scurte si subscurte pentru turnarea betonului mp
13.50 x 0.50 x 2.00 13.50 mp 16

F1

12.65 10.25 11.00 4.00 3.00 1.50 13.50 12.65 10.25 11.00 4.00 3.00 1.50

x x x x x x x x x x x x

0.50 0.50 0.50 0.50 0.50 0.50 1.20 1.20 1.20 1.20 1.20 0.50 0.50

x x x x x x x x x x x x x

2.00 6.00 8.00 4.00 4.00 8.00 2.00 2.00 6.00 8.00 4.00 4.00 8.00

12.65 30.75 44.00 8.00 6.00 6.00 32.40 30.36 73.80 105.6 0 19.20

mp mp mp mp mp mp mp mp mp mp mp

F2

6.00 mp 6.00 mp

Tot al

394. 26 mp

17

2.2. EXTRAS DE MATERIAL SI FORTA DE MUNCA

N r Cr t

Materiale
CA03B Beton turnat clasa C7.5 turnat in fundatii, socluri 44 mc

UM
kg mc mc mc

Cantit ate totala


12496 33.44 30.8 12.76

Consu m specifi c
284 0.76 0.7 0.29

PU/U M
0.5 33 25 1.7

Valoar e totala lei


6248.00 1103.52 770.00 21.69 8143.21

1 Ciment II B32,5 (M30), vrac 2 Nisip sortat nespalat 0-7mm 3 Pietris ciuruit spalat 7-30mm 4 Apa TOTAL materiale
Manopera 1 Betonist 2 Muncitor deservire Total manopera 3 Utilaje

ore
0re

156.2
17.6 173.8

3.55
0.4

9.300
5.000

1452.66 88.00 1540.66

Vibrator, betoniera
TOTAL MATERIALE

ore

52.8

1.2

3.000 8.66m c

158.4 0 9842. 67
1229.72 217.19 58.46
18

CA02B Beton simplu de egalizare clasa C6/7 turnat in fundatii 1 Ciment II B32,5 (M30), vrac kg 2459.44 2 Nisip sortat nespalat 0-7mm mc 6.5816 3 Pietris ciuruit spalat 7-30mm mc 2.3382

284 0.76 0.7

0.5 33 25

4 Apa Total
Manopera

mc

6.062

0.27

1.7

10.31 1515.67

1 Betonist 2 Muncitor deservire


Total manopera

ore 0re
ore

34.207 5.629
39.836

3.95 0.65

9.300 5.000

318.13 28.15
346.27

TOTAL MATERIALE 1 2 3 4 CA03D Beton turnat clasa C12/15 turnat in fundatii,soclu Ciment II B32,5 (M30), vrac kg Nisip sortat nespalat 0-7mm mc Pietris ciuruit spalat 7-30mm mc Apa mc TOTAL materiale Manopera
1 Betonist 2 Muncitor deservire Total manopera 3 Utilaje Vibrator, betoniera

1861. 94
12780 34.2 31.5 13.05 284 0.76 0.7 0.29 0.5 33 25 1.7 6390.00 1128.60 787.50 22.19 8328.29

ore
0re

159.75
18 177.75 36

3.55
0.4

9.300
5.000

1485.68 90.00 1575.68 108.00

ore

0.8

3.000

TOTAL MATERIALE CC01A Armaturi din otel beton cu D=8mm fasonate in ateliere centralizate 1 Otel beton ob 37 cu D<=8mm 2 Manopera fierar betonist TOTAL Utilaje kg ore 1524 36.576 0.024

10011.9 6 1.8 2743.20 9.3 340.16 3083.36


19

masina automata de indreptat si taiat OB Masina de fasonat OB

ore ore

1.9812 30.48

0.0013 0.02

100.00 100.00

Total TOTAL

198.12 3048.00 3246.12 6329.48

CC01F Armaturi din otel beton cu D>8mm fasonate in ateliere centralizate 1271.26 KG 1 Otel beton cu D>8mm, PC 52 kg 1303.04 1.025 2.2 2866.69 2 Manopera fierar betonist TOTAL Utilaje
masina automata de indreptat si taiat OB Masina de fasonat OB

ore

13.0304

0.01

9.3

121.18 2987.87 198.12 3048.00 3246.12 6233.99

ore ore

1.9812 30.48

0.0013 0.02

100.00 100.00

Total TOTAL CB02B Cofraje din panouri refolosibile din scanduri de rasinoase scurte si 1 2 3 4 5 subscurte pentru turnarea betonului Panouri de cofraj din scanduri scurte dulapi de rasinoase Decofrol Cuie cu cap conic Sarma din otel neagra D=2.5 mm
mp 395

mp mc kg kg kg buc

39.5 3.95 47.4 9.875 19.75


118.5

0.1 0.01 0.12 0.025 0.05 0.3

8 33 5 15 14 1.2

316.00 130.35 237.00 148.13 276.50 142.20 1250.18


2755.13 395.00 3150.13 20

6 Suruburi patrate M10x140mm, piulite, saibe Total Manopera 1 Dulgher


2 Muncitor deservire Total manopera

ore
0re

296.25
79 375.25

0.75
0.2

9.300
5.000

TOTAL MATERIALE

4400.00

21

3.BIBLIOGRAFIE
1. Petianu, C., Construcii, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1979. 2. Davidescu, I., Rooga, C., Cartea zidarului, Editura Tehnic, Bucureti,

1980
3. Pop, S., Tologea, S., Puicea, I., ndrumtorul constructorului, ediia a II-a,

Editura tehnic, Bucureti, 1981


4. Mihul, A. i colectiv, Utilajul i tehnologia lucrrilor de construcii 5. Indicator de norme de deviz : Ts, C. 6. Crare, T., Cartea fierarului betonist, Editura Tehnic, Bucureti, 1980. 7. Sprncean, Gh., Talab, Z., Petrior, T., Tehnologia lucrrilor de dulgherie,

tmplrie i parchete 8. Norme de protectie a muncii

22