Sunteți pe pagina 1din 10

TURNURI DE RACIRE

1. GENERALITATI 1.1. Definitie si rol

Turnurile de racire sunt constructii speciale caracteristice, destinate racirii cu circuit inchis a apei din schimbatoarele de caldura. Realizarea acestora a devenit necesara odata cu cresterea necesitatilor de apa rece, ce nu au mai putut fi asigurate de sursele naturale fara sa fi condus la poluare termica. Turnurile de raciere pot fi cu tiraj natural sau cu tiraj fortat. La cele cu tiraj natural, circulatia aerului este determinata de diferenta intre greutatea aerului exterior rece si cea a aerului din turn, incalzit, de multe ori mai umed decat aerul exterior. La cele cu regim de functionare umed, apa calda cedeaza prin contact direct cu aerul, racindu-se prin evaporare, prin convectie si prin radiatie. Sistemul de racire din interiorul turnului consta intr-un procedeu de stropire a apei sau prelingere a ei sub forma unor pelicule subtiri pe panouri din lemn, azbociment sau materiale polimerice. Reducerea pierderilor de apa se obtine utilizandu-se sistemul de functionare in regim uscat, la care racirea se produce in convectori asezati in jurul turnului de tiraj. La turnurile de racire cu tiraj fortat circulatia aerului se asigura prin ventilatoare de absorbtie sau de refulare. Instalatiile de racire sunt identice turnurilor cu tiraj natural. Deoarece turnurile cu tiraj fortat au consumuri de energie mari si performante de racire mai scazute, s-au impus cu preponderenta turnurile de racire cu tiraj natural si cu regim de functionare uscat. Dimensiunile principale ale turnurilor de racire se obtin din calcule termice.

1.2. Clasificari Turnurile de racire pot fi clasificate pe baza urmatoarelor criterii: dupa sistemul de tiraj: o cu tiraj natural; o cu tiraj fortat; dupa materialul din structura: o din beton armat monolit; o din beton armat prefabricat; dupa forma: o cilindrice; o cilindrice cu nervuri; o cilindrice cu evazare inferioara; o hiperboloizi de rotatie; o tronconice.

Turn de racire hiperbolic 1 bazin de colectare a apei racite; 2 fundatie; 3 peretele turnului; 4 stalp

Turn de racire hiperbolic. Sectiuni orizontale: 5 grinda secundara; 6 grinda principala; 7 placa azbociment; 8 stalp; 9 perete despartitor

Turn de racire hiperbolic. Sectiune verticala prin instalatia de racire: 1 bazin de colactare a apei racite; 2 fundatie; 3 peretele turnului; 4 stalp;

5 grinda secundara; 6 ginda principala; 7 placa azbociment; 8 stalp; 10 tub azbociment; 11 jgheab principal de distributie; 12 conducta de aductiune

1.3. Elemente componente Turnurile de racire sunt alcatuite din urmatoarele parti principale: bazinul de apa; instalatia de racire a apei; scheletul de sustinere a cosului (instalatie de racire + goluri admisie aer); cosul de tiraj.

Schema de functionare a turnurilor de racire a cu tiraj natural; b cu tiraj fortat; 1 turn; 2 instalatie de racire; 3 bazin de colectare a apei racite; 4 - ventilator

2. ASPECTE TEHNICE SI CONSTRUCTIVE Aceste constructii se caracterizeaza prin inaltimea mare in raport cu dimensiunile sectiunii transversale. 2.1. BAZINUL DE APA 4

Bazinul de apa este rezervorul in care se inmagazineaza apa dupa ce a trecut prin instalatia de racire. Din bazin, apa racita este recirculata prin conducte alimentate de la partea inferioara a rezervorului. Bazinul are in plan forma circulara sau poligonala. Dimensiunile in plan ale bazinului sunt determinate de suprafata de colectare a apei, care depinde de instalatia de racire. Bazinele se executa ingropate partial sau pe toata inaltimea. Pentru a evita intreruperea functionarii turnului pe durata lucrarilor de intretinere sau reparatii, bazinele sunt prevazute de regula cu pereti despartitori care asigura functionarea independenta a unei parti din turnul de racire. Asigurarea izolarii peretilor si asigurarea deplasarii independente intre rezervor si turn se realizeaza cu materiale hidrofuge intre peretele bazinului si inelul de sustinere a cosului. Uneori inelul de sustinere a cosului indeplineste si rolul de perete lateral al rezervorului (teren de fundare cu tasari reduse). La turnurile de forma cilindrica, realizarea bazinelor independente de structura sunt dificil de obtinut.

Pozitionarea bazinului in raport cu turnul de racire 1 inelul de fundatie al conului turnului; 2 scheletul de sustinere al turnului, prevazut cu goluri de admisie a aerului; 3 peretele turnului; 4 bazinul de apa; 5 - argila

2.2. SCHELETUL DE SUSTINERE AL COSULUI Cosul turnului reazema pe inelul de fundatie prin intermediul unui schelet prevazut cu goluri necesare admisiei aerului in turn. Deasupra golurilor de admisie se realizeaza inelul superior al scheletului de sustinere. Acesta reprezinta elementul de rezistenta prin care peretele cosului reazema pe scheletul de sustinere si care adaposteste instalatia de racire a apei. Din motive tehnologice zona turnului care cuprinde golurile pentru admisia aerului si instalatia de racire se evazeaza in raport cu cosul propriu zis. Acest fapt creeaza 5

dificultati la alcatuirea structurilor de rezistenta ale turnurilor cilindrice si avantaje turnurilor hiperbolice. Asigurarea unor goluri de admisie a aerului cat mai mari se obtine prin alcatuirea scheletului de sustinere a cosului turnului sub forma de grinzi Vierendel sau sub forma de grinzi cu zabrele cu diagonale simple sau incrucisate. Inelul inferior are la baza o fundatie necesara preluarii greutatii proprii a cosului si actiunii vantului. Aceasta fundatie se realizeaza orizontala sau inclinata, iar inelul inferior impreuna cu talpa fundatiei se alcatuiesc ca o grinda inelara continua, pe care reazema montantii sau diagonalele scheletului cu goluri ce sustin cosul. Inelul superior leaga elementele scheletului cu goluri si face corp comun cu peretele cosului. 2.3. COSUL TURNULUI Cosurile turnurilor de racire se realizeaza din beton armat turnat monolit sau din elemente prefabricate monolitizate prin executarea unor imbinari umede sau asamblate prin precomprimare. Forma geometrica a cosurilor turnurilor de racire poate fi cilindrica, tronconica, prismatica, troncopiramidala sau hiperboloid de rotatie.

COSURI DIN BETON ARMAT MONOLIT Aceste cosuri se pot realiza de forma cilindrica, tronconica sau hiperboloid de rotatie. Cosurile cilindrice au avantajul ca pot fi realizate cu cofraje glisante. Dezavantajul turnurilor cu cos cilindric apare din necesitatea evazarii zonei inferioare a turnului, in care sunt dispuse golurile pentru admisia aerului. Initial, la primele cosuri cilindrice din beton armat, trecerea de la sectiunea cosului propriuzis la sectiunea turnului care adaposteste instalatia de racire, s-a realizat prin intermediul unei cupole semisferice. In acest caz aceasta cupola este prevazuta la partea inferioara cu un inel solicitat la compresiune pe care reazema peretii cilindrici ai cosului propriu-zis, instalatia de racire a apei fiind construita sub aceeasi cupola. 6

Cosul de forma cilindrica poate rezema si pe constructia inferioara a turnului, realizata prismatica sau cilindrica, prin intermediul unui inel conic sau direct pe teren prin intermediul unor stalpi care se sprijina pe radier sau pe fundatii proprii strabatand radierul. Cosul propriu-zis se executa cu grosime constanta, determinata de utilizarea cofrajelor glisante. Pentru a se obtine un aspect architectural mai placut, peretii cosului pot fi prevazuti cu nervuri ce pot avea aport si ca elemente de rezistenta, grosimea placii in acest caz putand fi redusa. Aceasta solutie este mai dificila din punct de vedere al executarii lucrarilor. Peretii cosurilor cilindrice se armeaza cu o retea dubla pozitionata spre interior si spre exterior, in vederea imbunatatirii comportarii la fisurare a peretilor solicitati defavorabil de efectul variatiilor mari de temperatura provenite din exploatarea turnului. Armatura inelara a cosurilor cilindrice rezulta in general constructiv. S-au realizat si turnuri de racire cu forma usor conica, folosind cofraje glisante. Cosurile in forma de hiperboloid de rotatie reprezinta solutia cea mai avantajoasa pentru turnurile de mare capacitate, cu toate ca in acest caz nu se pot utiliza cofraje glisante. Aceste turnuri se realizeaza prin utilizarea cofrajelor refolosibile alcatuite de regula din panouri mari imbinate intre ele dupa directia generatoarelor rectilinii ale suprafetei hiperboloidului de rotatie. Forma hiperbolica exclude necesitatea evazarii zonei inferioare care adaposteste instalatia de racire a apei. In acest caz, peretele cosului face corp comun cu peretele ce acopera instalatia.

Forme cosuri la turnuri de racire din beton armat monolit: a cilindric, fara nervure; b cilindric, cu nervuri; c cilindric, cu evazare in zona inferioara; d hiperboloid de rotatie

COSURI DIN ELEMENTE PREFABRICATE Sistemul prefabricat a aparut ca o alternativa acelui monolit in vederea eliminarii consumului important de manopera si material pentru cofraje. Solutiile cele mai moderne sunt constituite tot de cosurile in forma de hiperboloid de rotatie, executate din panouri mari sau din retele de grinzi pe care reazema panourile prefabricate si cosurile executate din elemente prefabricate asamblate prin precomprimare. In ambele cazuri partea inferioara a turnului (scheletul de sustinere si rezervorul) se executa din beton armat monolit. Etapele principale in realizarea sistemului prefabricat sunt: executare elemente prefabricate curbe sub forma de boltari; transportarea boltarilor pe santier; asamblarea boltarilor in inele prefabricate cu armaturi inelare pretensionate; montare suprapusa a inelelor obtinute cu ajutorul macaralelor pe pneuri; asamblare pe verticala a inelelor prin precomprimare.

Prefabricatele utilizate sunt realizate in forma de clavouri sau de panouri din care se alcatuiesc retele spatiale. Daca se realizeaza turnuri cilindrice elementele prefabricate sub forma de clavouri reprezinta o solutie avantajoasa prin folosirea unui singur tip de prefabricat. Bazinul de apa are forma cilindrica si constructia de sustinere a cosului este alcatuita din stalpi din beton armat monolit care strabat radierul bazinului de apa, fiind rezemati pe o grinda dodecagonla situata sub radier. Utilizarea clavourilor pentru turnurile hiperbolice prezinta dezavantajul realizarii unor elemente prefabricate la care unele fete sunt tesite pentru permiterea realizarii formelor hiperbolice. Legatura intre prefabricate se 8

realizeaza prin intermediul stalpisorilor turnati dupa cele doua familii de drepte care genereaza suprafata turnului si cu ajutorul armaturilor transversale inelare dispuse intre clavouri. Pentru rigidizare se pot utiliza si inele monolite dispuse la diferite inaltimi. La partea superioara a turnului, stalpisorii si clavourile sunt legati cu o centura din beton armat monolit. Suprafata neteda interioara se obtine in cazul turnurilor din clavouri prin tencuirea sau torcretarea peretilor. Un alt sistem pentru turnurile hiperbolice prefabricate il reprezinta utilizarea panourilor prefabricate rombedrice sau triunghiulare. Astfel, din inelul superior al scheletului de sustinere executat monolit sunt lasate dupa directia generatoarelor rectilinii ale hiperboloidului, la distanta egala cu latimea panourilor, mustati din otel beton de 4 - 5 m lungime. Intre aceste mustati se monteaza panourile prefabricate romboedrice. Dupa solidarizarea armaturii longitudinale cu mustatile lasate din peretii panourilor se toarna nervurile corespunzatoare primului rand de prefabricate. Mustatile longitudinale sunt prelungite cu alte bare longitudinale s.a.m.d. pana la realizarea integrala a turnului. La partea superioara panourile prefabricate si reteaua de nervuri sunt solidarizate printr-un inel monolit. O solutie mai simpla o constituie elementele prefabricate liniare dispuse dupa generatoare rectilinii si inele orizontale formand o retea triunghiulara spatiala. Elementele sunt asamblate dupa unul din sistemele utilizate la constructiile lamelare. Golurile create de elemente se completeaza cu placi plane subtiri prefabricate. Structura de rezistenta obtinuta este mai rigida prezinta deformatii in timp mai mici si are o capacitate de rezistenta mai mare. O alta solutie avantajoasa pentru turnuri prefabricate o reprezinta folosirea panourilor mari cu nervuri. Aceste sisteme sunt utilizate de regula la turnuri prismatice, panourile fiind in acest caz dreptunghiulare. La aceste turnuri se adopta de regula tirajul fortat. Pentru corpurile troncopiramidale se folosesc panouri mari plane sub forma trapezoidala. Turnurile sub forma de trunchi de con sunt rationale din punct de vedere functional, ele fiind racordate printr-un inel monolit si construite din panouri mari cu nervuri.

Turnuri cu profil variabil pe inaltime, din prefabricate: a hiperbolic din clavouri; b hiperbolic din panouri; c tronconic din clavouri

10