CAPITOLUL 3 APA iN PAMINT Se vor examina succesiv prineipalele varieta{i de apa din pamint, care influenteaz’ comportarea pamintului ca teren de fundare sau ca material in le de _pamint. 3.1. APA LEGATA SAU ADSORBITA Apa legata reprezint® apa atrasi in jurul particulelor de argila incar- cate electric, ca urmare a propriett{ii moleculetor de apa de a se orienta tuicun cimp electric. Moleculele de apa se fixeana fie direct de suprafata particulei, fic in jurul cationilur stratulus difwz sau se afla in zona de influ- ent a particule In cuprinsul inveligului de apa legata din jurul particule: de argila se deosebese dowd straturi (fig. 3-1): vovan strat foarte sublive, cu grosimea a 3 sau 4 molecule de api, aflat in imediata vecinatate a particule’ si retinut de aceasta cu presiunt foarte _denumit strat de apd strins legaté; — in continuare. pind la limita und afl stratal de apa slab legati Tr atara inveligului de apa legatd se gaseste apa liber’ Apa strins Jegatai are proprictati diferite de ale ape! obisnuite: densi- tate mai mare, temperature’ de inghet mai sc&zula viseozitate. Se admite ta acest strat se deplaseaza solidar cu particula solida, putind fi indepartat doar prin uscare In temperaturt de peste 200°C. 1 2 3 Apa slab legata constituie partes mobila a inve- / Z LZ ligului’de apa legati. Grosimea acestui invelig depinde ZV - in primul rind de natura mediului in care se alli pare Weula. La felca in cazul stratului difuz de eationi, gro- simoa peliculei de apd legatit este cu atit_ mai mare eu tit sint mai seizute valenta ionilor din complesul de tulsorbtie, concentratia de ioni gi temperatura solutiel in care se afla particulele. Pe aceasta proprictate se ba- yeazd unele procedee de imbunatatire « piminturilor, \stfel, adaugarea sirurilor unor metale monovalent eee Te a peliculel de apa legatsi duce 1a colmatarea poritor de Shh ula catre aceasta apa si reduce considerabil permeabilitates ee pamintului, Grosimea inveligului de apa legat se poate modifica, ide asemenea, prin evaporate Sau prin cresterea presiunti, ca urmare a incircdrilor esterioare aplicate pamintuha fn acest din urma mai inceteara atractia particulei, se So aps 49faz, ridicarea inciredrilor este insofita deo tendinja de refacere a geosimii inifiale @ peliculei supusit compresiunii. Fie doua particule de argilé, suficient de apropiate, astfel incit inveli- surile de apa legatt sii se intropittranda (fig. 3.2). Ionii $i moleculele de apa din zona comuna sint atragi concomitent de ambele particule, stabilindu-se care poarli mumele de caesium primard. In caznl in cate invelisurile au geosimi diferite (fig. 2.2), moteculele de apa vor fi atrase mai mult spre particula cu pelicula mai subtive. So produce astfel o deplasere a apei de Ja particula ce exercita 0 fort& de atractie mai redusi spre cea care exereita o forfai de atractie mai puter nica, pind ta ega- lavea celor doi forte de atractie. Acest mod de migrare a apei legate ofert © explivatie a fenomeneiar de contractie si umflare. ia un pachet de particule de araili, eu ined rile respective de api legata (tig. 3.4, a), se observa ed prin ev aporare se. pra- duce 0 micsorare « inveligului de apa legati din Jurol particulei ix contact cu almostera. Mofeculele de apa din jurut particitlei urmitoare sint atrase at puternic de prima partiould, aceasta }a rindu-i pierdo o nowt cantitate de apa prin evaporare s.a.m.d.; peovesul so propagi win lant* la particulele urmétoare, pina cind umiditatea atinge limita de contraclie, Fenomenul de umflare are un mevanism similar, Proba de jamint pus cu baza in eon. fact eu apa se unifla (fig. 3.4, 6), ca urmare a faptului e& jnvelisurile da api legata se ingroagi, rind pe rind, prin m in sus, Aga cum sca anital, presenta inveli- sului de apa tegata explied proprietatea pdminturilor coezive de a nu puiva fi mo- delate decit in cuprinsul une anumite game de umiditati, adic& plasticitatea Daca in jurul particuletor sar afla numai apa liberi, atunci din stare useata, eind pamintul este tare, s-ar trece direct. 1a starea de curgere, Calitativ, ‘stitrite de consistenta ale pAminturilor coezive pot fi asociate, in special, unui anumit tip de apa. Astfel, se poate considera cd umiditatea pamintului Fig. 34. Contractia (a) si umitiavea (by. in gtape tare se datoreaz’ in cea mai mare parte apei strins legate, cea a pa- mintului in stare plastica, apei slab legate. iar cea a pamintului in stave curgitoare, apei libere, prin interme treat aap 503.2. APA CAPILARA Este cunoseut fenomenul de ridicare @ apei in tuburile subfiri numite tuburi capilare (fig. 3.5}. Coloana de apa de indltime h, este sustinuta de forta de tensiune superficialé care se dezvolti pe circumferinfa meniscului ce se formeaz& la contactul intre apa si peretele tubului capilar de raza r: Der, COs & = Trig ye (3.4) Pig. 3.5. Tuburi capilare (a) si forta cave actioneazd asupra unui tub capilar (®), Tuind 2 =0, y, = 1 glem?, (3.2), nt tensiunea superficiala (7, = 72,8 dyne/em = 0,075 g/em). unde 7, repr Inlocuind in relatia (3.2), rezulta: 0,15, mi} Golurile pamintului — porii — pot fi asimilate cu niste tuburi capi- Jare eu sectiune neregalaté. Empiric se consider’ cd dimensiunea medie a porilor unui pamint este egal cu aproximativ 1/5 din diametrul mediu al particulelor. In virtutea acestei reguli, un pamint nisipos avind diametrul mediu al geanulelor de 1 mm are pori de cirea 0.2 mm. un pimint priifos cu dimensiunea medie de 0,01 mm are pori de 0,002 mm, tar un pamint argi- los cu particule de 0,002 mm are pori de cirea 0,000 4mm. Inaltimile uzuale de ridicare capilari observate la paminturi sint: — la paminturi nisipoase, 10... 100 em: (uri pratoase, 2...3 ms — la paminturi argiloase, 4...5 m. Intre inaltimile observate si cele calculate cu relatia (3.2), introducing dimensiunile medii ale golurilor indicate mai inainte, se constata diferente care sint cu atit mai mari cu cit pamintul are particulele mai mici. Aceste diferente se explick prin prezenja in jurul particulelor fine de pimint a invelisuriior de apa legatX care obtureazit porii, impiedieind circulatia apei = la ps capilareExaminarea peretilor unei sapaturi deasupra primei pinze de apa sub- ferang, numita pinzit freatica, permite recunoasterea urmatoarelor zone cu apa capilara (fig. 3.6): — zona de saturare ¢ pilard ; ~ zona de saturare parbialt; ~ Zona cu apa& de contact sau de colt. Apa de contact sau de colt (fig. 3.7), care apare c&tre suprafata tere- nului in punete izolate, la contactul intro parliculele de pamint, este ramast dupa evaporarea apei din zona de saturare partial sau provine din infiltra apa eapilara hivelul apet sut 7 vanes oat urate “capt Zon de situ Tiala Captiora capa eagle ora at erent Ni ns Nt INE : Apa de In figura 3.6 este Feprezentata si diagrama de presiuni in apa din pari Pamintului, La nivelul pinzei treatice, presiines ete zera, sub acest nivel are Nalovi poaitive, iar deasupra acestui nivel. in zercle cu api capilara pre- wae Ae aba este negatival. Se voprexints, de asomenca si diageamn de va- Matie deasupra pinzoi freative w gradului de satan S. Nefiunea apei capilare asupra scheletului mincesl poate Ti pusi in evi- dont eu ajutorul tubului eapilae din Figura 3.5, 6. Lntre peretii tubului gi li hid existe o interactione. Portel dw tenshane supe lorla egala gi de sens contrar caro actinnouey asupra peretelui eu a compo- henti normali pe perete, care tinde si mieson civcumferinta Gubului, gi 0 Componenti in tungul peretelui, care exercity asupra acestitia o compri- mie. Analog, in porii_pamintulai menimurife capilare tind si apropie pardiculele de pamint si totodati esereita action de comprimare. Pre Zante! apel eapilare i se datoreazat agacnumita cocaume aparenté a nisipurilor, ficial it corespunde o pag fanwezint’ o lewiturd inte granule asiguratt de meniscurile capilare, Inceteazi in momentul disparitiel meniscuris {prin inundare sau prin evaporare), de unde si denumirea de aparenta. In coea ce priveste av tiunea de compeiniare exereitata de apa eapilara, on este uneori suficient de puter- es constructiilor fundate pe lerenul respectiy 3.3. APA LIBERA (GRAVITATIONALA) Ana liberd sau apa gravitational este apa care se deplaseaza in pamint sub influenta gravitatiei. Spre deosebire de apa legata si apa capilard care sink retinute 1a supratata particulelor de pamint prin adsorbtie gi respectis prin tenslune superticiala, apa aravitalionala seth liber fala de scheletul mineral, find prezenta indeosebi in por PAminturilor necoezive. 52Apa libera, provenind din apele de precipitatii care se infiltreazd in pa- mint se acumuleazi in porii stratelor de roci permeabili aflate deasupra unui pat impermeabil, formind un strat de api subterana. Pentru ca apa gravitationala sA circule intre dowd puncte din pamint, trebuie ca intro cele dous puncte s& existe o diferenta de nivel piezometric. Prin nivel prezometric Strat de apa subterans 3.9. Surat de api subterani sub eu nivelltiber presiune. se intelege indltimea, misurata fata de un plan de referinta orizontal, Ja care se ridicd apa intr-un tub perforat Ia partea inferioart, introdus in pamint, numit tub piezometrie, In fiecare din puturile montate in punctele 7 si 2, apa se stabilizeazt Ja acelasi nivel ca gi in stratul de apa subterana din jur (fig. 3.8). Acesta este camul stratului de apa ew nivel liber. Daca fy = hy, apa nu cireuld intre pune- tele respective; reginul este hidostatic; daci Ay # hs, apa circula de la punctul cu nivel pievometric ridieat citre eel cu nivel mai caborit; regimul este hidro- dinamic. Stratul de apa subterana din figura 3.9 se giseste intre dowd stra- te de pamint impermeabile, Eeeutind un pul intr-un pwnet, apa se ridica mai sus decit nivetul apei sublerane in acel puncl si anume, in conformitate cu principiul vaselor comunicante, pind la nivelul col mai tidicat al stratului respectiv de apa. Leesta este cazul stratului de apa sublerana sub presiune Un caz particulst al straturilor de apa subterand sub presiune il constituie stratul artezian de apa subterani, la care nivelul apei inte-un pul care perto: veazd stratul se ridied deasupra supratetei terenului (fig. 3.10) Curgeres apei prin materiale po- roase, cum sint péminturile, poate fi Jaminard sau turbulenta. Se admite faptal ea in cele mai multe paminturi curgerea_apei este de tip laminar, adiew molec de api. deseriu Fini de curent continue, paraiele. Curgerea de tip turbulent, caracterizati prin lini de curent neregulate gi prin virte- juri, poate apices ta viteze mavi in pi minturi cu goluri mari, cum sint pie- trisurile, bolovanisurile, blocurile. Energia asocitta unei particule de api in migeare prin porii pamintului se compune din: energia potentiald, datorata inaltimii f, a particulei fala de planul orizontal de referinta; energia corespunzatoare presiunii p,, a apei: energia cinetica datorata vitezei ¢ a apei. In mod obisnuit, energia apei se Fig. 3.10, Surat de apa artez £ — strate impermeabile at 5exprima printr-o in&ljime de coloani de apa corespunzitoare. In<imea total h, apare ca suma a trei termeni: = hep Peg O. 3) hy Yo 2B oe ee . ee Termenul >. corespunziitor energici cinetice poate fi neglijat, deourece viteza de migcare a apei prin porii pamintului este redusi. Fie 0,1 m/s, © vitez& dintre cele mai mari. Inalfimea de coloand de apa corespunzatoare 0,0005 m= 0,5 mm o valoare neglijabila. In’aceste conditii, expresia (3.3) devine: hh, in care h, exprima energia potentiala, iar 4, exprima energia corespunzatoare presiunii apei p. Pentru studiul migcivii apei prin medii poroase se poate utiliza un dis- pozitiv de felul celui din figura 3.41, alcittuit dintr-un cilindm: transparent continind proba de paimint, la capetele ciruia sint racordate, prin tubur Hexibile, dowit rezervoare de apa cu preaplin. Apa va citoula inte punctele 31 B cu condifia existentei unei diferente de nivel piezometrie h inte punclele 1 si B. Se exprima h, gi hy pentru patru puncte caracteristice pe traseul dintre cele douit vase: punetele de intrare (a) si iesiee (B) a apei din dispozitival experimental si punctele de intrare (C) si iesire (D) a'apei din probit: h (3.3') haa — te ttdcd circulatia apel se produce, practie, far pierderi de energie p= portiunile 1—C si D—B. Pierderea de energie ce se realizeaati pe portiunea C), ; ’ pe port or ts Le ‘Uv pentru studiut ewrgoeii rel libere: 1 prot We plat; ?—rezervor eu ap se datoreaz frecirii dintre api si particulele solide si este egald cu dife- Tepe de nivel piezometric A. Experimental este pus in evident faptul ex debitul g de apa vare trece in unitatea de timp de la A la B este divect pro. portional cu diferenta de nivel piezometric A si cu seotiunea a a probel si 54invers proportional cu Jungimea J a probei. Legea care guverneazii curgerea apei prin pamint, formulaia de Darcy in 1856, se exprima prin relati (3.4) in care: & este viteza medie de curgere a apei prin pimint: hk — coeficientul de permeabilitate: i — gradientul hidraulic care se defineste ca raportul intre diferenta de nivel piczometric A intre dowd puncte si drumul 7 str&bitut de ap& intra cele dowd puncte: h oe L Debitul q in unitatea de timp sau debitul specifies arosath: q in care @ este sectiunea probel normal pe linia de curent, Debitul total Q corespunziitor unui timp ¢ de eurgere a apei prin proba este: et (3.7) t= 1, se obtine @ == 4. Cooficientul de permeabilitate & poate fi definit dept cantitatea de api care se seurge printr-o secliune unitara norma. pe linia de curent, in unitatea de timp, sub un gra- dient hidraulic egal cu unitatea. Coeficientul de permeabilitate are dimen- siunile unei viteze (m/s, m/zi ete.) In expresia (2.4), ¢ © vitezi aparenti, deoarece s-a considerat c& apa ar circula prin inlreaga sectiune q. In realitate, apa cireul&é doar prin mintului, astfel ineil intre Vitezs reali v, si viteza aparenta ¢ existi relatia: (3.8) unde, n%, represinta porocitatea pimintului (in provente). Goolicientul de permeabilitate poate fi determinat prin incereiiri de powator sau de leven. in faborator, detcrminarile se electueazit in aparate numite pormeametre, in care se introduce proba de pamint prin care este sali si fillreze apa. in functie de condititle sub care are loc filtratia, se deosehese permeametre cu nivel constant si permeametre cu nivel variabil (s. anexa Ph Col mai con minare a cocticieniului de permeabilitate il constituic pompazea de proba pe teten. in acest scop se executal un puf-filtrn eare, daed ajunge la stra- tul impermeabil, se denumes.e put perfect. Pe fundul pufului se introduce sorbul unet pompe q Se produce o coborire 4 nivelului pinzet fudent mijloe de de fn urma pompirii din pul a unui debit de red Ireatice (lig. 3.12). Pentru a deduce ecuafia suprafelet denivelate a apei, se considera un ciline dru imaginar de razd x sl inflfime :, Cantitatea de apa g ce se Inliltreazd In put In unitate 55de timp este egali cu cantitatea de apa ce se infiltreazd prin supratata laterali a ellindruly: Smaginer. Conform cu retatia (3.6) rezulta: = aki G2) By. BAR Pow pase ee proba: TTA vermeII; eave apet dana fone yy, al ape Speed ior falc iter ee et ee (any ‘mocuind relatia (1.10) im rtatia (49), se obtine ya ee (uy SEAPE Sarabit i s6 jntvaneaiea 7 (ht2y Qa incr ailtea constantel de intestate € se exprima Conditin pe comin penten veep, so introdueinducse in relatia (4.13) X ie “ Gt) Se sea reagia G.14) din tetala 12) pentew clintinatea Ini ¢ oa ty, t ta ty 3 814 ae juy Relatin @.14) constituic eeuatia Supraletel denivelate @ apei subteranc dupa pompare Pentru atlacea coslicentului 4 este ureceass determy Fe! Prin msuriLtori a Coordansttelos 56noi punet al suprafetet apet. In acest scop, dupa inceperea pomparii, se miisoara intr-un put propiat, aflat ta distan(a xy, numit put de observatic, denivelarea 4 a suprafetei apet, pe aza cdrcia se caleuleazt ordonata + eu relafia: =a (3.15) 1 care Tf este grosimea stratului de apa. Covficientul de permeabilitale & se caleuleard eu ecuafia (3.14), in care sau introdus (3.16) In lipsa unor valoti experimentale ale hui Ak. in scopuri practice se pot folosi formule em- iriee care lagi pe L de alte caracteristici fiziee ale pamintului. Astie! retiul dyo, numil diametra efieace, inf eunoseindu-se curba de granulozitate @ nisipurilor unitorme, se stabileste dis nelie de care se ealeuleazt k k= 100 dig (uy nde A se exprind in en's, tar do. ter en Alki relafie empitied leagd pe k de indicele porilor e: ka LA bog et, (asa) vind indicele porilor 0,85 nde fos; Feprerinli cocficientul de permesbilitate al pamintule limite foarte largi, depinzind in principal de Covficientul de petmeabilitate vat vishmen particulelor, de starea de indesare a piminturilor, de structurs, tik aradul de saturatic, Vatorite uzuale aly Ini £ sf caracterizarea pe ace Ai a permenbililatii plminturiter Int redaie In tubelul 4 Pabelul 21 | Permehititaten Piewtis Nisip cu pietris sip nwedic Nistp tin. nisip tin ps dus laarte redusi pauninturi practic impermeabile rat aruilos, angi pi Aru eagat ereyerti apelin pariutari mesnagene ¢ Coctictental de pe afte sale}. Bic un medi reprezentat prin nm strate avind grosimile Ih, Hay If, si Cocticientit de tate fae hs kg Se consider’ dow cui de eurgere a ape prin mediul neaniesen. sneabiiitaie a) Curgere in divcetia x(parateld ew timitele de sepurafie dintre Saute) sub us gradient ¢ hire felele ah si cd (fig. 2.12, @). Debiinl lotat corespunzator gresimit tat W suma debitelor corespunratoare celor m str ket2) Curgere tx dizecsia y, normalit pe lemitete de separatie dintre strate (fig. 3.13, b).0 particulé de apa trebuie s& stritbatit suecesty stratcle 7, 2, ¢... Viteza (debitul) sint constante: fn acelasi Limp, pierderea lotala de energie fi corespunz’- toare lungimil totale H este egal cu swma pierderilor par fiale ig eorespunzitoare hungi- milorindividuale Hy, H,, Hy tess hy by Fy ae fy hy v 6 nook scin medi steatiticate: paratela ca limi- © separatie dintre site (a) sl normal. pe Timitele dle separatic dintre strate (0): 1—tinie de eurent H ah Ki hy (20) 3.4, PRESIUNE EFECTIVA SI PRESIUNE NEUTRALA Peesiunea total p sau_o care ce exercité intr-un punct al unei mase de pimint saturat este preluata atit de scheletul mineral, eit si de apa din pori Partua prehiata de scheletul mineral se numeste presiune cfectiot (efort unitar civctiv) si se notearti p,; save” Paitea preiuet de apa din por se numesie prestune neuiralé sau prestunee apet din port si se metered it py san, Se poate deci sevie = Par He (3.419) sau “ou. Conform priscipiuiui peesiunii efective enunjat de Karl Terzaghi in anul _ comportarca pi solicitari este dictata de presiinen peoluata de schletul mincsal dh presiunea fective, Tn cele ce uimeasi se pre- eG # soificare copcrimentake simpli a principlului presiunii. efective. eonsidera @ jroba de nisip saturat, de indltinie L, aflald la fundul unui vas, Asupra probei se exeicita o presiune prin intermedial unui piston previizut cu ovifi e@ sé permitai trecerea apei (fig. 3.14. a). Sub actiunea presiunii p se integistreazi o deformatic AZ a probe de pamint. Prosiunea Wilaig p Ta fundul vasului este dati de presianea exterioaa pla care se adau- 84 presiunea covespunzittoare gvcuta{ii proprii a: tratulyi de indlkime L. adi Pe= Pte b (3.20) 58Se efectueazi 0 noua incercare cu v proba de pamint identicd, insi in oc de a aplica presiunea p prin intermediul pistonului se realizeazd 0 coloan& de apa de iniiltime H echivalenta cu presiunea p (fig. 3.14, 6): H=2t wo Fig. 2.44 cipiul prestunit efeetive: fon cu orlficlt Presiunea totali la fundul vasului rdmine neschimbata: a Pi Ls pe teat? Le 8.21) Cu toate acestea, in cel de-al doilea caz, proba nu se mai deformeaza. Aceasta se explicé prin actiunea principiului presiunii efective. Intr-adevir, in primul caz presiunea exterioara s-a transmis in intregime scheletului mi- neral, marind astfel presiunea intergranulard (presiunea efectiva) si deter- minind deformarea probei. In cel de-al doilea caz, sporul de presiune, cores- punzitor greutatii coloanei de ap& de indijime /7, a revenit exclusiv presiunii neulrale, @ elrei marime, la baza vasului, a devenit: Ly +L) way HL Presiunea efectiva in vel de-al doi jatia (3.25) este amportant&, arati al de pamint sub api, supus geeutatii proprii, este dati de geeutatea in buarsabi a piminiului si est2 independentt de iniltimea coloansi stare de api aflata deasupra. 3.5. ACTIUNEA MECANICA A APE! ASUPRA PAMINTULUI In curgerea prin “porii pamintului, apa liberd exercila asupra particulelor solide o actiune denumiti attiune mecanioi sau actiane hidrodinamici. Pentru 2.0 ilustra, se efectueazi urmitoarea incercare simpli de laborator: =. fie doud vase comunicante transparente A si B, umplute cu apa, legate printr-un tub flesibil (fig. 3.15). In vasul B se afl 0 proba de nisip de inaltime L. Se vidicd vasul 4 astfel inctt intre nivelurile de apa in vasele AgA gi B si existe o diferent A; apa va citcula din- spre A spre B, stribitind proba de nisip. de jos in aus (Curent ascendent). Denivelérii h ti corespunde o Pierdere de presiune (de sarcini) egalii eu yh, casein Pentru proba de sectiune w ti corespunde"o’ fortis Jey cha; (3.26) J poarta numele de fort& totala a curentului si reprezinta forta pe care apa in miscare 0 exercita peupia scheletului mineral. Se raporteant forta J Ja volumul probei de pamint Mt. 3615. Acfiunea meee a 2 (3.27) nied a apel asepe pamine tulut in’ eazut cusentulai ascendeist I= proba de panne siturat J reprezinta: forla curentulad asupra anititi de volum. Din expresia (3.25), in ¢ zulté ca j se exprima, ca six, re ¢ teprezinta un numée faird dimensiune, ro- 1 kN/m®, Deci, actiunea pe care apa in miseare Prin porii plimintului o exercita asupra scheletului mineral so manifest’ prin Necee es Ta Fiecare punct al traieclorie’ curentului de apa (Inaiectorie donumita inie de curent) apare o fort de natura masici (ca si greutatoa proprie) diris Jata in sensul curentului, tangent [a linia de curent, nur i forta curen- eer hL™rr————C fh, dao anu mila valoare a tui A se constala o alinare putemied a nisipului, care trece in slare de plutire (plasind, in prealabi, o ercutate Ia suptafala probei, Grevlalen se seufundi bruse in pamin). Seest fenomen poarti manned de antrenare hidrodinam ie ess sr hitoadina- mice. se considerd un velum anitar de pamint de ta stpratala prohoi de Hse supra solumuluiunitar se exereita dows forte (lia. 4.10) eutatea proprie -/ divijata de sus in ju olorta carentutui j f dirijatar de jos in sus. Situatia critics duce cind fora cu de antrenare hidradinamica, se y Hlulul ajunge sa He gceutittea peopeie a pamintutui (3.28) Fy. 3.16. Votwnet a) cuentas ase iat (3.29) dent. 60Pentru valori uzuale ale lui n%, ye $i luind y,, = 10 kN/m’, rezulta i241. Tinind seama ci 1, ae, condifia (3.28) poate fi pusa si sub forma: Bey oo =O (3.30) Da a cum s-a aratat, \L reprezinti presiunea efectiva la baza unei probe saturate de inallime £, in conditii hidrostatice (fara curent de apa. Curentul ascensional ave deci ca rezultat m sorarea presiunii efective cu o cantitate y,h a cérei mérime depinde de diferenta de nivel piezometric i care determina curgerea apei. Antvenarea hidvodinumicd corespunde acelei denivelari h,, care duce la anularea presiunii efective. Starea de plutire in care trece pamintul corespunde, intr-adevar, situatier in care presiunea cfectiva devine nuli, scheletul mineral fiind incapabil de a prelua vreo incareare La lucrarile de constructii exist numeroase situatii in care se poate manifesta fenomenul de antrenare hidrodinamica. In figura 3.17 se arata exemplul unui perete etang numit perete din palplanse la adapostul ciruia, dae se procedeaza la evacuarea prin pompare a apei acumulate pe fundul pii de fundatic, lucravile se pot destasura in uscat. Se pune problema de- rminivii adincimii de infigere ¢ a pal plangei_in pamint (tiga palplangei), astfel incit sa se reatizeze fata de antrenave: hidroadinamica un coeficiert de sigu FF. Aveasta conditie see » ima: Dintre toate liniile de curent pe eare Je deserie apa in migearee dintr-o parte in alla a peretelui, in virtutea diferente de nivel piezometric A, intereseazi cea care duce la valoarea mayima a gradi- entului efectiv, Aceasta corespunde dru- mului celui mai scurt pareurs de apa, adiet At tp t= ht Qe: Fig. 3.17. Gonditia de antrenare hidro- dinamied la un perete din palplanse: $= linie de curent h iat 1 4 Inlocuind relatia (3.5 De obicei, |) in relatia (3.32) se obtine valoarea lui ¢ céutata. 61Pierderea de {stabilitate a fundului unei excavatii sub nivelul apei sub- terane se poate produce gi in condifiile existentei unei pinze de ap sub pre- siune (fig. 3.18). Prin deschiderea excavatiei, insofita de epuizarea apei din ineint&, stratul de argili este supus presiunii y,-h. Cedarea are loc atunci cind presiunea corespunzatoare greutitii stra- tuhri de argili ramas deasupra stratului de apa sub presiune devine egalii cu 7," h, deci: pasmmntnrnsre d= Yh 3.18. Conditia de rupere hidrauliek a fundului (3.38) cexeavafiel 2—strat impermeatit; 2—strat permeabil in care este yd —yh=0 jeantonat plaza de apa’ sub. prestune Expresia (3.33) are acecasi semnificatie ca expresia (3.30), Ruperea hidraulicd a fundului excavatiel coincide cu anularea presiunii efective la baza stratului de argila. Pentru a urmari efectul unui curent descendent de ay asupra pamintului se utilizeazit acolasi dispozitiy experimental din figura 3.16, cu deosebirea c& vasul A este coborit in raport eu vasul B, determinind curgerea apei de la B spre A si realizarea unui curent descendent prin probit (fig. 3.19). Considerind un volum unitar de pimint (fig. 3.20), asupra acestuia actio- neaza tot fortelemasice y' sij=y,"i, dar, de data aceasta, ambele avind acelasi semn. Spre deosebire de cazul curentului ascendent, in cazul curentului des- cendent presiunea efectivit creste eu, hi, ceca ce are drept efect indesarea pamintului pee Pry Fig. 3.19. Acliunea ntecanied Fig. 3.20 Volumul a apel astpia piunintalui in Unilat in condijiile eam curenttui deseendent cusentului—deseen- dent 3.6. FILTRE INVERSE Mijlocul cel mai utilizat de protectic faté de antrenaven hidrodinamica ii constituie filtrele inverse. Protectia consta in asezarea pe stratul de pamini ce trebuie apivat, a unuia sau mai multor straturi de material granular file 62trant, marimea particulelor creseind pe misurd ce se indeparteazl stratul protejat (dact acesta este ocizontal, particulele mai miei ale filtrului se agazi cele dintii, apoi altele mai mari 5.a.m.d., in ordine inversa celei ce realizeaz’ _ prin sedimentare naturala, de unde si denumirea de filtre inverse), in figura 3.21 se araté un bara) al carui picior trebuie protejat fata de antrenarea hidrodinaiea. Detaliul 4 arata modul de aledituire a filtrului invers. In figura 3.22 se arata aledituirea unui dren pentru coborivea nivelului apei subterane. “We, Fly. 3at. Proteeie cu fllw javers Le plein ral wand bara Suet pasion fo just din ridiivie de piatré apf, aceasta este pro- Pentru a preveni colmatarea golurifor umpluturi de citre particulele de pimint antrenate de curentul d tejata cu un filire aleatuit din i—4 straturi de nisip. Materialul de i in primul strat al filtrului invers trebuie neaseé doudi conditil: — granulele trebuie si tie suficient de mari, astfel ineit «1 sorare corespunzitoare a forte: curentului — geanulele trebuie si av depaseased 0 anumita mir gi porii (golurile) dintre ele ar ft mai mari, existind ri talelor din pamininl de proieial printre acesti pori. Experimental sau stabitit urmatoarele condilii pentru ai mensionarea fillrelati J) dys, > care corespunde primei conditii enunfate mai inainte si & indepli- _ penbrn ci aur ub antrendrii parti (hn Ddisy (833) 2 dys < (4.5) day. (4.34) i care corespunde celei de-a doua conditii. In relatiile (3.33) si (3.34), oo rience dys, reprerinté diametrul cores- 22. Dimensionarea filltelor invers " fae gaat re oe ora eyeat efi] a oz One Moe aL 15 de pe {tbat curba de granulozitate a filteu- lui, iar d,; $i dy, diametrele cores- punzitoare procentelor 15 si 85 de pe curba granulometricé a pamintului de protejat (fig. 3.23). Se ma’ urmareste ca uniformitateafiltrului sia pamintului de protejat sa fie asemanitoare, ceea ce inseamné inclin’ri apropiate ale 6curbelor de granulozitate. Tinind seama de aceste conditii, rezult& ct orice pamint cuprins in zona 6 constituie un material bun de filtro pentru prote- Jarea p&mintului a. Stratul al doilea al filtrului se dimensioneazt pe acecasi bazi, luind primul strat ce se protejeazai si aplicind prin raport cu acesta conditiile (3.33) si (3.34) 5.a.m.d. Grosimea unui filtru invers trebuie sa fio de ool putin de30 om. Eficacitatea filtrului invers asupra reducerii forfei curentului este ustrata prin urmatorul calcul: se exprima conditia ca itera cu cave apacurge prin pamintul de protejat si prin filtra (deci gi dehitul) sé fie constacke (con- difia de continuitate a curgerii): J ° It = hay. (3 Dupa cum s-a aritat, coeficientul de permeabilitate A se poate exprima cu relatia empivica: k= 100 - diy, In mod eproximativ se poate serie: k= 100+ de, (3.36) Tinind seama de relatiile (3.83), (3.35) si (3.36), se serie: ; 100% 100 di,, dis 2d, 25 7 (2.37) ky Asadan, gradientul hidraulie in filtew devine 1/25, ceca ce, tinind seama de relatia (3.27), inseammi o micgorare de 25 ori a fortei curentuluy Solutii avantajoase pentru protejarea piminturilor fala de actiunea 1 Preeanict @ apel ofer’ utilizarca geotertulclor. Acoston sint materiale lextile fesute sau nelesute, contectionate din fibre sau fire la prime intrebuintare 1. Dien ct geotestils J unuptuina din material grane. sau din deseuri. In Cara noastra se produc si se folasese indeusehi geoiextilele nelesute (Terasin, sin s.a.). In figura 3.24 se arati un dren la care geo- Jextilul a prohuat atit functia filtrului invers, eit si pe cea a capacului de argila batuta de la drenul traditional din figura ’3.22 3.7, APA SUB FORMA SOLIDA Aceasia este apa sub formi de gheatd care se formeana incepind de la suprafaga terenului, cind temperatura acrului coboara sub 0°C Prin inghetare, apa isi mareste volumul eu circa 9%, Cresterea de volum varespuredtinre 64unui pamint saturat avind n = 50% ar trebui sa fie de circa 4,5%. In reali- tate uncle paminturi manifesta prin inghet umflari cu mult mai mari (20 ... 30%). “a explicatie a acestui fenomen este urmitoarea (fig. 3.25): in apropiere de suprafata terenului se formeazi lentile de gheaja prin inghetarea apei libere sia unei parfi din inveligul de apa legaté din jurul particulelor solide. Trecerea unei parti din apa slab le gaté in cristale de gheata duce la micso- rarea inveligurilor de apa até in jurul particulelor aflate in contact direct eu fron: tul de inghetare. Sta- rea de echilibru in care se giiseau invelisurile de api legata ale aces- . Fig. 8.25. Apa solid tor particule cu cele sisera apei subterane; 2 — ascensiune. aflate mai jos este.de-. om de Tene grea 4 oi punatial ghat it may ranjal In virtutea acestui dezechilibru, apa din jurul particulelor aflate mai in adincime esto atrasdi spre particulele de la suprafata, iar de acolo trece in stare solid’, ingro- ind lentilele de gheata. Aceasta migrare a apei legate face ca volumul de apa supus inghetérii si fie mai mare decit al apei aflate in porii zonei din ime- diata apropiere a suprafetei. Proprictatea pamintului de a suferi umflari prin ingel poarta nurrele de gelivitate. Din punctul de vedere al comportirii la inghet, paminturile se clasificd in negelive gi gelive. \wind in vedere meca nismul umflaeii p Wila cd posibilitatile unor umfliri mari prin rit’ faptului c& nu au decit apa libera si deci nu apare presiunea osmotica, presiune care face si vehiculeze apa din adincime spre suprafata, dupa formarea primelor lentile de gheat. De asemenea, argilele si argilele grase, din cauza permeabililatii lor foarte sedzute, datorita intrep&tranderti invelisurilor de api legatal, care impic- dicd aceesul apei atrase spre suprafata, sint paminturi de gelivitate scazuta Paminturile intermediare din punctul de vedere al granulozilatii si avind plasticitate redusi (nisipurile fine prafoase, nisipurile prafoase, praturile nisipoase, nisipurile argiloase) sint péminturi gelive deoarece, pe de o parte, contin particule fine inconjurate de pelicule de apa legati si, pe de alta parte, sint suficient de permeabile. Umflarea prin inghet urmat& de inmuierea pamintului la dezghet degra- deazii lucrivile de constructie fundate in apropicrea suprafetei terenului ca, de exemplu, drumurile, edile ferate ete. La clidiri, pentru evitarea degradirilor prin inghel-dezghet, eota de fundare trebuie aleasi sub adincimea de inghet data in STAS 6054.76 pentru principalele localitati din {ar inghet sint foarte reduse la pietrisuri gi nisipuri, dato: Aplicatii A A. In cuprinsul unui strat acviter se infig tuburi piezometrice in punctele 1 $l 2 de eo- te cunoscute fajX de un plan orizontal de referinta, mésurindu-se indlfimile totale ale 65coloanci de api in raport cu acelasi plan (fig. 3.26). Punelele 1 si 2 si sii se procizeze sensul de curgere a apei, se determine presiunea apei in Rezoloare In punctut 1: fig, = My he, = 18 5 = 13 m; Pi = hp ye = 13-10 = 130 kNjm?, In punetu: 2: =16—11 Nip, = hig — le, 5m; Pa = Noe Ye = 5+10 = 50 KN, ign de, referinté Ly. 3: Tntrucit fu, > fey sensul curentului de apa este de la punetul 1 spre punetul 2. XA. Doud foraje geotehnice exeeutate in ungul unui versas Pinza freaticd 1a urmatoarele adincimi: 4,50 m in punctul 2 si t (lig. 3.27) au intereeptat 50m in punetul 2 Cunosetn. diese cotele absolute ale celor dowa puncte (ih = ++68,75 m, I, = +65,20 m), distanta dintre ele 1 = 45 m si cocficientul de permeabilitate al pamintutui, < 10% emjs, si se determine viteza de curgere a apei tn piimint, Rezolvare fimile totale ale coloanci de api in cele dowd puncte sint hu, = 08,75 — 6,50 = 02,25 m; Iu, = 65,20 — 3,50 1,70 m; = 61,70 = 0,55. m Gradientul hidrautie: Conform legit Ini Darey 10% x 0,0122 = 0,33 < 10-4 ems, FF 5, venteu dcterminarca cotisintului de permeabitate £ al unet probe eiindtce ae mint, eu diametral de 50 nim, lungimea de 150 mim, se utilizeazd un disporitiv experimentel de tipul celal din figura 4.11, Care este valoarea lui daci sub o diferent de nivel pienone, tic de 75 mm se filteazi rin prob 50 em" de api in curs de 3 minRezolvare 3,14 x 5 19,6 a = 1,7 x 10°F ems. ait 19,6 x 0,5 x 300 Qe conser un masivneomogen de pimint (hg. 3.28) Cnoscingusse cation de. permebllitate. al celor 4) coctclent media de. prmesbtate By; 8) coutcientat mediy de permeabiitate ky Rezoloare @ y= Mele rh Ww 2810 2109 21 2,52 10-em/s 8 Mérimea coeficientului de permeabilitate in directia paraleli en limitele de separatie Intre strate depinde, in primel rind, de valoarea ha cocticientului de permeabilitate al stra tuhii cel mai permeabil, de grosime J. In cazul wor strate ou permeabilitast foarte dlferite, se poate folost si relatia aproximativa: aw a i 2,5 101 em|s 0,85 x 107 ems, ) Mitimea covficientului de permeabilitate in direcjia normali pe limitele de separatie fiutre strate depinde in primal rind de coeficientul de permeabilitate Asi de grosimea 1/4 ale stratului cel mai putin permeabtl. fr cazul unor strate cu permeabilititi foarte diferite, se poate folosi si relatia aproximativi hy oh S15 = 8d: 107 ems, ‘Se considera un strat de pdmint covviv aflat inte- 2.29). Se cere: apel intr-un punet A allat gral sub nivelut apei subterane (1 a) s& se caleuleze pres'un la @ adineime de 2m b) si se caleuleze presinea apei in punctul A tn urma coboricii nivelului apet cu 3 im, considerind ek Famine saturat deasupra nivelului apet; ¢) si se precizeze modificarea produs% de coborirea ni- elective In punctut A simi Velului apei, asupra presi Rezolvare au =10 0 kN) >) Pauintul aflat deasupra nivelului apei subterane fiind saturat pe seama apel capi- lare, presiunea apei in pori in accastt zona este negativa (lig. 3.29) w= Yes R= 10-1 = 10 KNjme 67£? Presiunea electiva este egald eu presiuuwea total minus presiunea apei din pori. Ca saath eresiunea negativa a apei in pori mareste eu acceasi valoare presiunea efectivd, Tot. odaki, Presiunea clectiva in punetul A sporeste si prin treceres pénilatulul din stare sabmons ‘sald in stare saturatii cu cantitatea yyg* 2, In concluzic, prin coborirea nivelului ape efective tn A este: Subterane cu 3. mi, sporul total al presiunii Met = tut + Yult = 20-4 10 10 KN/m’, Eres realizatea unei gopt de fundalietrebute se exeaveze inti strat de angi fe 7 srostine cemat de un strat de nisip tn eare este eantonati © pinzi do apd sub o pre siune cireia ti corespunde o coloand = 6 m (tis 3.30). SA se determi exeava, tar produce ruper cunoscind Pe co adincime fh se poate epresionarea pinzel de apa si fird a se ca hidraulicd a stratului de argita, eutatea volumici a arsilei Rezoloare Presiumea excicitaté de pinza aiteziand aswpra Stralului de aril supus exeavarii este Pu = Yel = 10-6 = 60 kN Big. La adincimea eautata b, aceasta presiune trebute conlracarata de presiunea corespunzitoare grewtitit ie deasupra stralulul de nisip stratului de argit mai 60 = 77 = = 2G y= 140-20 o— 50 2 Y u Por ein? 20. 60 7. SA se caleuleze presiunea apei din pori si presiunea efectiva la adineimile « de 6 m de Ia nivelul terenutui, in conditile stratiticafici din figura 3.31 pentru dou situatit Gind nivelul apei sublerane se alld In supratata terenului eind nivetul apet subterane se alli 4a baza stratutut de praf argitos. Se cunose urmatoarele earacteristiei ale cetor dowd strate 653 m_ pentru praful argilos; villimea de ridicare capilari Ne w= 23%: kNim 35%, Ye = 265 KNim® pentru nisip. Sa se reprezinte si diagramele de varialie eu adineimea ale presiumilor neutrale $i efective corespunziitoare celor dows situalil Rezolvare Pentru stratul de praf argiles: 6 = 007; 0,2 km; 20) 0, (1 + 22) = 1 040) 270 + 0.28) ) ( } } « 1) 2H ) 0,2 Nj? ; ub 1— 0,40) 27— 10) = 100 1- ) (te tw) 6.2 KNyms (i= 0497 = = 10) = 10,7 kN}, fy ss ye B= 2 EN La calevtul presitinit elective In acuasli siluitie, se considera pratel argilos uscat aeasupra zonci de ridicare capilar a apsi si saturat in cuprinsul acestei zone (lig 81, 8) Van 2 = G2 HI 2 18 B64 KNIMe Lat ba 1 107-2 = 98,2 kNior, intre douk Stuit dintrun strat de argild cupri de apa artevian Se consider un profil ueolouie a ul interior de nisip se geisest (lig. 3.33). a strate de nisip: in dou paminturt sint HA3 KN ah yay = 10.5 RN my = 15 kN int Caracteristicile cele = wisip. 7 Wet ems tes ems, 63Sa se determine: 4) cantitatea de api care se 4) presiunen apei din pori si ©) presiunea apei in stra @ stratului de argila, Va Giltra In decurs de 0 2i prin 1 m® al stratulut de argila Dresiumea efectiva Ja baza stratului de arg tul inferior de nisip pentru care s-a F produce ruperea hidraulica Rezoloare ey Saas; 4 A= 1 m= 10000 em; beta = 60 x 60x 24 50 Q = Akit = 10 000 x 2 86400 s; 10 x 1,5 x 86 400 = PY Pe We A 120 = 24 Nm ©) Ruperea hidrautied cores cate pefla baza str Punde situatiel pentew alului de aril devine zero, astfer: Pes = Pe yl = A tf Ws 146m 9% Gurgerea apei printes de felut celal arittat in figur hisipulut: 10% = 95%, M presiunt cfeetive pentru trei situatii: 4) tegin hidrastatic, k= y. 2) carent de ay #) eutent tH slat de nisip este stu 3.23. Se daw: My = 15 em, hy 26,7 Nim’ intrsun dispozitiv experimental 20 em, preeum sie Hiased diagramete de icteristicile presiuni neatrate se cons pi deseendent PUI probe ce wisip. k= tH Gn de api ascendent prin prods de nisi pentrw ce valoure at condijia de antrenane it Lezotvare 20,85 IN/me f- diagramel de nisip sint ~ Yo) = (12) as y= oss anne Ordonatel rde presiuni totale, pr ‘iunt neuteake i presinai eeetive la baza stratulut 0) Pe Yoolls + trails = 10°0,05 +. 20,85 +0,20 = 1,5 = 4 4a) = 10(0,15 + 0,20) Telly + Yeatlly — 7 kN/me; ‘eli = 8S (hth Wye = 015 0,20 ~ 0,10)-10 = 2,5 KN, Pe mt Vhs + Yo l= 29 10-0,10 = 3,2 kN/mn, 70©) P= 5,7 KNIn?; B= (in + hy +B) Ye = OAT + 0,20 + 0,10): 10 = 4,5 N/m; Pet = Yh, ‘Ywht = 2,2 — 10-0,10 = 1,2 kN/m*, Conditia de antrenare hidrodinamicd este: 0 Pa =, Yel = 0,22 m = 29 em. [om | elyityehgh) by habeas Fig. Observatie, Presiunea totald la baza stratului este ¢ cit si in conditiile de curgere a apet inte-un sens sau altu, Ine neutrale aduce 0 crestere eu ace asi, atit in regim hidrostatie, secin{a, diminuarea presiunii casi valoare a presiunil efective, si invers, 7No. Pentru realizarea unel fundatit sub nivelut apei subterane este necesard excavarea, 5 14 adpostul unor pereti ingropati etansi, ntr-un nisip fin aving 2% = 38%, Ys = 26,5 kN/m’, Cota finala de exeavare coboard eu 5m sub nivelul apel subterane, iar fisa # a peretelul este de 4m (fg. 3.39, Pentru realizarea sipaturilor in useat, se Procedeazii la evacuarea prin pompare a ape! de Pe fundul excavatiei. SA se determ: “) diagrama presiunilor apet in aniseare asupra peretelui ingropat; 4) coeficientul de siguranti Fy fata trenarea hidrodinamica, de ane Rezolvare 4) In conditii hidrostatice, ordonatele dine grameler de_pre rte si de aula a capitulut inferior 2 al perctelui, au urmitoarele veton = pe fata An ni ale apci, de o Pay = AB yy = 9-10 = 90 kN/m2; ~ pe fata BC Pe, = BO yy = 4-10 = 40 kNim?. Misearea apst pe sub baza peretelui etans se produce ca urmare a diferentei de nivel pie- \ tomettie tea 5 : atewel Hdraule wasn eorespunde dunt est mal sent assy 412 dene t cat ou n tar eB ass teas y24 dine og ueate Salt piezmetios Hse conn pe Lege ABC pein treanen Mintre api si particulele de pamint Pe (raseul U2, curentutut dé api descendent tt corespund erustere @ presiunit elective St diminuare a presiunii apei eu cantitatea he : * Si MP NE NE oe 19.585. Hm BABS eI bor Re teaseul LF. cnrentulu de pd ascendent th corespunde 9 diminn ne a presiuai Hive si o crestere a presiunié apa ew cantitates = £0585 19 = 15,35 kNyme Presiunea total ta baza peretelui, pe tala AL este Prey = Per Apa, = 90 — 3165 = 55.45 Non, Presiunen told Ja baza peretelui, pe tala BC este Prey = Pox + Ape, = 40 + 13,35 = 55, 1% 38 oft Ge yy fy 38 ve s[ wa) v=(- 8) ~ 10) = 10,23 kNjmo; 72