1.

Pregatirea a santierului, defrisarea stratului vegetal, executarea lucrarilor de trasare a axelor cladirii pe
amplasament, realizarea retelei topometrice de altitudine.
n componena procesului de pregtire inginereasc a terenului intr un ir de procese aa ca curirea i nivelarea terenului,
ndeprtarea apelor provenite din precipitaia atmosferice, lucrri de epuismente, mbuntirea proprietilor pmnturilor,
efectuarea lucrrilor topometrice, permutarea reelelor existente .a. Defriarea stratului vegetal se face n aa mod ca s se
pstreze copacii ce nu cad n zona viitoarei cldiri. n acest scop ei se ngrdesc cu resturi de cherestea. Arbutii i tufarii
decorativi ce pot fi replantai se replanteaz. Pueii copacilor i arbutilor se taie i se ndeprteaz de la antier pentru a fi
folosii. Rdcinele mari se scot cu tractoarele. Gunoiul i resturile rmase se strng i se transport la gunoiti. Cheltuelile
pentru organizarea acestor lucrri se introduc n preul de cost a obiectului construciei. Cu buldozerul se taie i se deplaseaz
pmntul, aezndul n rulouri, care pe urm se ngrmdesc,se ncarc n autobasculant cu excavatorul i se transport la
locurile unde este nevoie. Cu greiderul pmntul se taie i se deplaseaz ntr-o parte, cu fiecare trecere pmntul se mrete n
volum i se transport astfel formndu-se un rulou n lungime, care dup aceasta se ngrmdete cu buldozerul, cu screiperul
stratul vegetal dup scoatere se transport n grmezi vremelnice sau se transport i se depune sub form de straturi cu
grosimea necesar n locurile predestinate nverzirii, trasarea i fixarea axelor clirii ine de determinarea i fixarea lor pe
teritoriu. Modurile de trasare i fixare a axelor pe teritoriu sunt diferite i devin de tipul cldii i dup modul de executare a
lucrrilor. Trasarea axelor pe terenul de fundaie se ncepe cu aducerea i fixarea pe teren a semnelor axelorde lucru principale,
n calitate de care se folosesc de regul, xele principale ale cldirii dup aceasta n jurul viitoarei gropi de fundaie la distana
de 2-3m de la marginea superioar a ei, paralel cu axele de lucru se instaleaz o mprejmuire care const din bare de metal
btute n pmnt sau pari de lemn i cu scnduri btute pe ei, scndura trebuie s fie de o grosime nu mai mic de 40mm s aib
muchie pe partea de fa i s se sprijine nu mai puin dect pe trei pari ngropai. Pentru ca s treac transportul n mprejmuire
se las treceri, adic nu se face o mprejmuire integr, ci una parial cu trecere pe mprejmuire. Axele se fixeaz de ngrdire
cu ajutorul cuielor sau buloanelor i se numeroteaz.
Dimensiunile gropii de fundare pe sus, pe jos i alte caracteristici ale ei se macheaz cu rui. ngrdirea dat se folosete
numai n faza iniial a construciei, dup ridicrea prii inferioare a cldirii, axele principale se transfer pe totul ei. Pentru
cldirile liniare lungi se aranjeaz numai ngrdiri transversale care se amplaseaz pe locuri drepte peste 50 m, iar pe cele
arcuite peste 20m.
1
III

2..3 m

II

III

III

1-ingradire
2-schindura
3-par

III

III
II

III

Deasemenea se folosesc ngrdiri metalice la etapa pregtitoare a

terenului ctre construcie este necesar de a efectua lucrrile tomometrice n vederea trasrii pe teren a reelei geodezice
orizontale ce va servi pe viitor pentru amplasarea pe teren a construciei i pentru efectuarea controlului geodezic pe parcursul
lucrrilor de construcie. n rezultatul lucrrii topometrice pe teren sunt amplasai reperi ce formeaz linii roii sau reele
geodezice de construcie. Reeaua geodezic a construciei const din axe longitudionale i transversale ce sunt paralele cu
axele cldirii amplasate n interiorul lor, liniile roii se trseaz la construirea cartierilor locative i prezint o reea ce coincide
cu reeaua de strzi. Amplasarea pe teren a liniilor roii se efectuiaz folosind coordonatele punctelor de intersecie, ungiurilor
de orientare i distanei dintre puncte. Reeaua geodezic este prezentat printr-un sistem geometric format din ptrate i
dreptunghiulare care pot fi de baz i auxiliare, dimensiunile figurilor de baz sunt de 200-400m, iar a celor auxiliare 20-40m.
Reeaua geodezic este proiectat pe planul general de construcie, mai rar pe planul topografic al antierului. La elaborarea
proiectului reelei geodezice se determin coordonatele punctelor reelei pe planul general de construcie se aleg n prealabil
metodele de trasare i ntrire pe teren a acestor puncte.

1-virful figurilor
de baza a retelei
2-virful figurilor
auxiliare
3-axele de baza
ale cladirilor

Trasarea reelei geodezice de construcie ncepe cu stabilirea pe teren a direciei de baz.

n acest scop sunt folosite punctele reelei geodezice de stat ce se afl pe terenul antierului. Dup coordonatele
dreptunghiulare ale punctelor geodezice i ale punctelor proiectate ale reelei geodezice de construcie se determin
coordonatele polare c1, c2, c3 i ungiurile b1, b2, b3, dup care pe teren sunt situate direciile de baz (AB, AC) de la aceste
direcii pe tot terenul se traseaz punctele reelei geodezice de construcie care sunt ntrite pe teren ca repere de referin.

Semnele se funcioneaz, de regul, din evi ntrite bine n sol i umplute cu amestec de beton sau de grinzi, din enile de la
ci ferate betonate bine. Nivelul bazei reperului trebuie situat la adncimea nu mai mic de 1m de la linia de nge a solului.
punctul de reper
tevi betonate

B
D

I-I
4

1500

2. Pregatirea inginereasca a santierului. Evacuarea apelor de suprafata si denivelarea pinzei freatice.

Epuismente directe si indirecte.
In componenta procesului de pregatire inginereasca a terenului intra un sir de procese: curatirea si nivelarea terenului,
indepartarea apelor provenite din preciptatii atmosferice, lucrari de epuismente, imbunatatirea suprafetei pamintului, efectuarea
lucrarilor topometrice, permutarea retelelor existente s.a.
Pe terenul de constructii pot aparea: ape straine (se acumuleaza de pe versanti, pantele terenurilor alaturate santierului formate
in rezultatul ploilor, zapezii); ape proprii (apa care se acumuleaza direct pe teren de la ploi, zapada).
Apele de adincime sunt apele freatice pinza carora se gaseste la suprafata. Evacuarea apelor subterane cu cota inalta poate fi
executata prin sistemele de drenaj inchis sau deschis.
Pt captarea apelor straine trebuie prevazute drenaje de suprafata in partea superioara a terenului (in partea cu cota de nivel a
versantului mai mare). Drenajul de suprafata (deschis) reprezinta un traneu sau un canal de garda cu panta i=0.005.
1-versant; 2-teren de fundare; 3-drenaj de captare a
1
apei; 4-dren (prundis).
I
In timpul lucrarilor de planificare verticala a terenului
0.005
0.005
se formeaza o panta nu prea mare de 0.001-0.002 si se
100
3
construeste canalul pt colectarea apelor sau un sistem
3
de drenaj pt indepartarea apelor proprii.
I
Drenaje de adincime (inchise) se proiecteaza in
99.5
0.001 2
proiect si are scopul de a capta apele de adincime (3-5m) pinza carora
99
variaza. Drenajul inchis se face sub forma de transeu cu panta in directia
98.5
scurgerii apei si se umpla cu prundis, nisip sau pietris. Pt a mari
eficacitatea drenajului la fundul transeului se instaleaza o teava perforata
din asbociment sau beton. In teava viteza apei este mult mai mare decit in
materialele de drenare. Acest canal de drenare se instaleaza mai jos de cota de
inghet a solului.
1-strat de pamint amenajat; 2-nisip marunt; 3-nisip mascat; 4-prundis (pietris
concasat); 5-teava perforata; 6-strat compactat.
Evacuarea apei din groapa de fundatie se face prin epuismente: directe
(gravitationale) si indirecte (extragere fortata a apei cu pompe). Acestea se fac
pt a efectua sapaturile mai jos de cota apelor subterane. [Modul de efectuare a
epuismentelor depinde de parametrul geometric al sapaturii, metodei de
excavare a sapaturii, de situatia hidrogeologica din zona amplasamentului si
anume in functie de permeabilitatea terenului.] Epuism directe se efectueaza
prin pomprea directa a apei din groapa de fundare si se foloseste atunci cnd
fluxul de ap subterana este mic, cnd diferena de nivel dintre fundul gropii
i nivelul apei este mic i cnd sub fundul sapaturii nu exista un strat
permeabil sub presiune, care ar periclita stabilitatea spturii.
1-groapa de fundare; 2-drenaje deschise sunt unite intr-o sistema inclinata;
3-groapa de acumulare; 4-pompa; 5-furtunul in care se absoarbe apa; 6-sorb;
7-furtun de aruncare a apei; 8-groapa de acumulare a apei. Avantajele:
sistema functioneaza imediat; nu avem lucrari de pregatire complicate; in
termen scurt se pompeaz apa. Dezavantaje: dupa intreruperea procesului de
pompare imediat apare apa; permanent talpa gropii de fundare este umeda.
Epuismente indirecte. Sistema de epuismente cu filtre aciculare:

1-groapa de fundare; 2-filtre aciculare; 3-colector; 4-vacuum pompa; 5-nivelul coborit al apei. n=Q/q, unde n-nr de filtre
aciculare; Q-cantitatea de apa care se acumuleaza in timp de o ora; q-capacitatea unui filtru 5-6m 3.Filtrele aciculare se folosesc
at cnd nivelul apei subterane e pn la 4-5m, n nisipuri fine, prfoase. Filtrele
aciculare sunt alctuite dintr-o coloan de ivi cu 7-15cm, avnd in partea
inferioar a evii de vrf o poriune de 1-1,5m perforat si nfurat ntr-o pnz de
srm de cupru. Distanta dintre filtrele aciculare: l=2(a+b+4c)/n; a,b-lung. i l.
spturii in partea de sus; c-dist de la margine spturii pn la filtre (0.51m).Filtru e nzestrat la vrf cu un dispozitiv special, avnd o bul nvelit n
cauciuc ce lucreaz ca un ventil. nfigerea lui se face cu un jet de ap sub presiune
pn la 0,3Mpa. Ajuns la adncimea stabilit, jetul de ap se oprete, bula se ridic,
iar apa din strat patrunde prin orificiile laterale ale filtrului. Filtrele se conecteaz
prin conducte la o pomp cu vacuum astfel nct s poat absoarb i apa i aerul.
Distana ntre filt-le aciculare depinde de flux apei, de proprietatea pmntului i se
determ. prin calcul. Afluxul de ap catre un contur nchis de filtre aciculare poate fi determ. cu Q=(K fS(2H-S)/lnR-lnr), unde
Kf-coef de filtrare a sol., S-cota de depresionare a apei, H-nl strat de ap subter, R-raza de aciune a instal de filtrare,
R=1,95SHKf, r=F/. Elementele unui filtru acicular: 1-colector; 2-furtun elastic; 3- coloan de tevi; 4-eav perforat; 5pnz din srm de cupru; 6-capt inferior al filtrului.
Ejectoarele aciculare i pompele de adncime se folosesc n cazul spturilor de volum i adncimi mari la depresionarea
nivelului apei cu 20-30m. Partea interioara a filtrului ejector e asemntoare cu cea a filt. acicular, iar partea superioara e
compus din 2 evi: extern i intern. Cea intern e dotat cu un filtru ejector. Apa sub presiune de 750-800 kPa e ndreptat n
spaiul dintre eava externa i interna iar prin furtun se ndreapt n sus prin eava interna. n aceste condiii apa de lucru i
schimb brusc viteza i in furtun aerul se decompenseaz puternic, ca rezutat este absorbit apa subteran. Apa subteran
amestecndu-se cu apa de lucru, e ndreptat spre rezervor, unde surplusul de apa se scurge de sinestttor sau se absoarbe cu
ajutorul unei pompe de nivel jos. In cazul necesitii micorrii nivelului apei mai jos de 20m se folosesc sondele de
epuismente dotate cu pompe de adncime. Sondele se execut n foraje tubulare de 200-600mm i se echipeaz cu filtre. Apa
din sonde este absobit cu pompe de adncime de nivel nalt.]

3. Compactarea i consolidarea a terenurilor (prin cilindrare, batere, metoda mixt, umezirea terenului,
coloanei de pmint). Executarea pernelor de pmint.
[Clasificarea pam dupa tasabilitate: tasabile de tip I-nu se taseaza la umezire si nu se taseaza prea mult sub actiunea sarcinii
proprii pina la 5cm; tasabile de tip II-pam care se taseaza la umezire si evident evident se taseaza la actiunea sarcinilor>10cm.]
Metodele de combatere a tasabilitatii a pam: 1-met de suprafata; 2-prin edificarea pernelor artificiale de pam; 3-combaterea
tasabilit prin metode adinci de compactare; 4-prin umezire cu exploziv.
Comp. teren se execut la amenajarea teren, la umplerea n rambleu a teren, la umplerea traneelor fundaiilor, pmnt sub
pardosea. Comp teren se efectueaz n straturi de aceeai grosime. Pt acesta pmntul se niveleaz cu buldozere sau greidere.
Grosimea staturilor de pm nivelat de buldozer sau greider depinde de condiiile de execuie a lucrrilor i de tipul pm i treb
s corespunda cu posibilitile de compactare a mainilor. Necesarul de compactare a pm se atinge cu cheltuieli minime la o
umiditate optim a pm-lui. De aceea pm-le uscate nainte de comp treb umezite, iar cele supraumezite se usuc. Nivelarea
pm i compact lui se execut pe sectoare dimensiunile cruia treb s asigure frontul necesar de lucru, dar nu a permite s se
usuce pm deja umezit(pregatit pentru compactare). Aranjarea pm adus include urmatoarele etape: 1.pm se descarc, 2.se
niveleaz, 3.se comp prin cilindrare, prin batere, prin vibrare sau mixta. [Majoritatea tipurilor de compactere se utilizeaza
in spatii largi, in spatii inguste se utilizeaza compactoare vibratoare ca cele de tip broasca.]
Principalele metode folosite la compactarea pamintului sunt:1)comp. prin rulare(cilindrare)2)c. prin batere 3)c. prin vibrare
4)metode combinate(cilindrare si batere,vibrare si batere)

prin rulare

prin batere
prin vibrare
G-greutatea utilajului; H-inaltimea de cadere; h-valoarea compactarii
Met de compactare prin rulare e o actiune statica a materialului care e executata cu ajutorul
unui rulou, unei roti de pneuri.
1-suprapunerea urmelor 2-directia compactarii de la marginea rambleului spre mijloc 3latimea stratului compactat 4-strat afinat de sol 5- strat
compactat 6-zona compactata cu
compactoare manuale 7-strat de sol compactat cu ruloul pt
compactarea (cilindrarea) pamint
necoezive (nisip); 2)cu proeminente (crampoane) pt
compactarea
pamint
coezive
(argila s.a.) cu gros strat=35-40cm. Dupa modul de deplasare:
autopropulsate, tractate. Rulourile
pot avea masa: proprie, lestata. In cazul ruloului cu fete netede
necesita un nr mai mare de treceri
pe acelasi loc. Lucrarile sunt executate pe fisii cu
suprapunerea fisiilor invecinate.
Fiecare strat urmator se compacteaza numai dupa
compactarea completa a celui
precedent. Caracteristicile tehnologice de baza la compactarea
cu rulouri sint: grosimea stratului
compactat, nr de treceri pe acelasi loc, greutatea utilajului. La
ruloul cu proeminente nr de
treceri e mai mic. Iar apoi pt a nivela putem trece pt ultima
data
cu
ruloul
neted.Pm
granulare i cele coezive se comp prin rulare. Pm-le cu o
presiune ce depete limita de
rezisten se comp cu mecanism cu masa pina la 5t i cu
adncimea de comp 10-20cm, cu
trecerea ruloului 8-18 ori pe una i aceeai urm, iar cu cele
grele 25-90t se compact stratul cu
adnc 50-60cm cu trecerea ruloului 4-10ori pe aceai urm.
Met de compact pe pneuri executa o presiune statica si totodata o framintare a materialului dat datorita reliefului special al
pneurilor. Astfel se sigura o copactare mai efectiva si transmiterea uniforma a presiunii statice. copmactoarele pe pneuri pot fi
tractate sau autopropulsate (ultimile sunt mai raspindite). De obicei acest tip de comp. au masa lestata. Adincimea de
compactare a utilajului 15-25cm. Nr de treceri pe acelasi loc 4-6 ori, in dependenta de tipul si umeditatea solului.Cele
autopropulsate au 2, 3 axe pe care sunt amplasate rotile.
Cu rulourile compactoare i cu compactare pe pneuri se efectueaz prin cilclurile nchise succesive pe toat suprafaa de
nivelare. Cu acoperirea stratului precedent cu 0,15-0,25m. Terminind compactarea ntregii suprafee, procesul se repet deattea
ori de cte prevede proiectul.

Met de compactare prin batere se realizeaza prin socul repetat produs de o masa relativ mare
lasata sa cada liber de la o anumita inaltime. Principalele utilaje sint maiurile sau placile grele
suspendate de un utilaj de ridicare (macarale cu brat). Capacitatea de ridicare a macaralelor 1.5-2
ori ma mare ca masa maiului. Masa maiului: 1-4t, sunt executate din metal, aliaje de fonta sau
beton armat. Inaltimea de cadere 4-6m. Nr de lovituri pe o amprenta 5-11. Domeniul de utilizare a
metodei e destul de limitat: la compactarea gropilor de fundatie de mare adincime; la santuri;
terenuri de fundatie a cosurilor de fum. De obicei se utilizeaza la compact pam stincoase. E
interzisa utilizarea met in nemijlocita apropiere a cladirilor existente. Compactarea se executa in
forma de fisii cu suprapunerea acestora. Centrul de greutate sa fie cit mai jos. Compactarea se
finalizeaza cind survine refuzul de compactare, adica deplasarea solului e de 1-2cm. Adincimea de
compactare: 0.3-1m. Automacaralele nu se folosesc deoarece sunt instabile si au capacitate mica.
Dezavantajul acestei met e uzura nalt a macaralei sau a excavatorului.
1-suprapunerea urmelor 2-directia compactarii de la marginea
rambleului spre mijloc5- strat compactat 8)axa deplasarii
excavatorului 9)mai 10)fisie compacata
Utilajele vibratoare
actioneaza pe suprafata terenului transmitindu-i acestuia sub forma de
oscilatii undele de vibratii.
De la suprafata terenului undele sunt transmise in corpul materialului
(in sol) si ca urmare
particolele solide incep sa se deplaseze una fata de alta asezindu-se
compact.
Compactoarele prin vibrare in comparatie cu celelate metode (batere
sau rulare) asigura o adincime d comp. mai >. Se utilizeaza deobicei in combinatie cu utilaje-vibratoare prin
rulare. Combinatia acestora permite de a utiliza cit mai efectiv undele de oscilatie si presiunea statica a utilajelor
1/2R
st st

prin rulare. Exempl. de utilaje: masa dezechilibrata

, cu piston (la motor cu ardere interna Diesel ce
produce vibratii prin functionarea lui), rulouri tractate, papuc, broasca (in spatii inguste).
[Cu ajutorul rulourilor vibratoare se compact pm nisipoase cu gros stratului 0,4-0,5m i cu puterea de vibraie de la 50100kW, cu adncimea pn la 1,5m de la 180-280kW. Pm nisipoase se adun n prealabil i se compact cu vibrator de
adncime.]
Se utilizaz met mixt sau combinat pt a atinge un procent mai nalt de comp-re, mai nti se comp cu rulourile comp-re, apoi
cu rulourile pe pneuri. Tipurile de maini de comp sunt alese n raport cu indicii tehnico-econ, dup volum, gradul de comp,
condiiile n care decurge comp i a lucrrilor n ntregime.
Execut pernelor de pm. Pernele de fundatie se realizeaza ca o constructie artificiala din strat cu trat. Pt aceasta din masivul
de pam tasabil se scoate pam tasabil pina la cota de proiect si in acest spatiu acelasi pamint se imprastie strat cu strat pina la
cota indicata in proiect. Normativele privind edificarea pernie artificiale interzice utilizarea in acest scop a urmatoarelor
paminturi pt edificare: nisip prafos, materiale argiloase (strat fertil, deseuri...), materiale calcaroase, materiale cu concentratie
mare de minerale, pam inghetate (dar se accepta pamintul cu 10% de bulgari inghetati <150mm), argile grase si cu umeditate
sporita.
-se copacteaza de la mijloc spre margine. 1-umplutura; 2-strat compactat; 3-compactor.
[Pernele de nisip sau prundi sunt predestinate pt distribuirea presiunii de la fundaie pe o
suprafa mai mare, sau cu scopul de a schimba stratul slab de pm de sub fundaie. n cadrul
lucrrilor pt executar funda intr transportarea i descrcare mat, nivelarea lui, umezirea, i comp la cota dat. n gropile de
fundaia mari dotate cu tranee nisipul i prundiul e adus cu basculanta i se descarc pe fundul acestea. Daca perna e
executat ntro groap uscat mat descrcat se mprtie cu buldozerul n stratul de grosimea 20cm. Fiecare strat se umezete i
se comp cu vibratoare de suprafa sau cu comp mecanice. Suprafa pernei de prundi sau de pietri se ud n limitele
fundaiilor i se acoper cu un strat de mortar de ciment, n cazul schimbrii prundiului cnd nivelul apei subterane e nalt, o
parte a pernei se rstoarn n ap pe toat adncimea. Mat adus de autobasculante e descrcat pe malul apei i cu buldozerul e
mpins n ap. Astfel panta umpluturii sub ap se mic n sus. Umplutura se excut n fii dea curmeziul gropii de fundare pe
toat laimea fundului. n situaiile acestea pernele se comp cu
vibratoare de adncime, iar cele de prundi sau pietri cu
vibratoare de suprafa sau comp mecanic.Din fig de mai sus a II
met de compactare e mai corecta fiindca aderenta dintre terenul
natural si cel compactat va fi mai mai >.Sectoarele de drumuri
sau cai ferate: suprapunerea straturilor compactate e 20cm. Se
executa compact de la margine spre mijloc.
Metoda de compactare de adincime-este o met de compactare a
solului fara dislocarea acestuia si include 2 met: Sonda umpluta cu pamint compactat si Met de tanare (met de efectuarea
sondelor).
Sonda umpluta cu pamint compactat (I din fig de mai jos).
1-pam extras din sonda; 2-utilaj de forare; 3-mai de compactare. Pt d<1m, q=3t, pt d>1m, q=5t, ddiametrul sondei.
Met de tanare (met de efectuarea sondelor). Executarea sondelor prin met de stantare (batere)-se num
piloti din pamint excutati in gropi batuti (sau met de batere/strabatere a sondelor).
1-masina; 2-soneta; 3-maiul; 4-carcas.

0,5m

h=2d

0,4

0,13 0,26

=1.65 g/cm3=1650kg/m3 gradul de compactare (greutatea volumica); <1500-pam farimicioase.

Controlul calitatii. Pt a verifica caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare, inainte de a
incepe lucrarile de executare a pernelor de fundatie, aceste lucrari se executa in cadrul unui poligon
experimental.
sonda
5m
Selectarea probelor se face astfel: prima proba se ia de la suprafata o aprox 1m, probele
urmatoare se selecteaza peste fiecare 50cm adincime pina la cota talpii fund. data.
proba
Tot in cadrul lucrarilor experimentale la poligon se determ nr de lovituri/caderi a maiului pt
compacatrea fiecarei forte, inaltimea de cadere libera, greutatea maiului si umiditatea pam. In baza acestor
informatii se realizeaza fisa tehnologica.
Controlul calitatii la executarea pernelor de fundatii si umpluturilor executate prin metoda de cilindrare. In
acest scop se selecteaza proba ca si in I caz. La fiecare 300m 2 de teren compactat se ia o proba din 3
analize.Proba se ia la 2/3 de la suprafata fiecarui strat compactat.
4. Tehnologii de realizare a fundaiilor pe piloi prin introducerea piloilor n terenul de fundatie. Metode i
scheme tehnologice.
Utiliz piloilor se recomand n cazul cnd teren e tasabil sau are o capacitate portant reduse. Piloii se clasif: 1dup
dimensiuni, 2dup mat (lemn, metal, b/a, pm), 3dup modul de transmitere a sarcinii solicitate (piloii stlpilor srtpung stratul
slab de pmnt cu 0,5-0,2m n stratul tare), piloi flotani care nu strpung stratul tare capacitatea portant fiind asigurat de
fora de frecare dintre suprafeele laterale a pilot i pm, 4dup modul de realizare (piloi prefabricai, piloi forai). Met-le de
realiz a pilo sunt n funcie de tipul lor i tipul solului, condiiile hidrogeologice. Pt ntroducerea p prefabricai n pm se utiliz
urmt-le met:1batere,2ntroducerea cu ajutor vibraiilor,3nfigerea static,4rsucirea.
Baterea pilo se efect cu ajutorul utilaj speciale de batere. Instalaia de batere const dintr-o capr (a-constr metalic de tip
ferm dotat cu palan pt ridicarea i instalarea pilotului n poziie vertical, de capr e fixat organul de batere ciocanul) sau
varianta b) (1-masina; 2-maiul;3-pilot; 4-pilot batut).
a)b)Masa ciocanului e mai mic dect masa pilot cnd lungimea e mai mic de 12m, daca lungim e mai
mare de 12m atunci treb s fie mai mare ca masa pilot cu 2550%.] n partea superioar a pilotului se mbrac un cap din
metal. Procesele tehnologice de batere a pilot: 1-taierea
stratului fertil; 2-trasarea axelor in directia carora vor fi batuti
pil.; 3-marcarea locurilor de batere; 4-pilotul e agatat cu un
sistem
de cabluri pt a fi ridicat si adus in pozitie verticala; 5verificarea verticalitatii si fixarea virfului in locul marcat. Dupa verificare si marcare incepem procesul
de batere cu maiul, loviturile initiale fiind de la 0.5-0.6m. Ciclul acesta de lovituri se efectueaza pt ca
pil sa fie fixat in pam cu 0.5-0.6m. Daca procesul de batere s-a stopat, il lasam sa se odihneasca, continuind procesul de batere
pt al pilot. Pt a solutiona problema dirigintele de santier informeaza despre aceasta proiectantul si acesta din urma va lua
decizia:-extragerea pilot si inlocuirea cu altul, batut in acelasi loc sau alaturi; -retezarea pilot si introducerea altui pilot alaturi.
Schemele de batere a pilo: 1n rnduri, 2n spiral, 3n manunchiuri.Dezavantajele metodei: productivitate mica; se interzice
baterea pilot prin aceasta met in zona cu constructii existente, nu se admite ca distanta de la fundatia existenta si locul de batere
sa fie < 20-25m ; zgomote, socuri. Se utilizeaza aceasta met pt reducerea manoperei si in cazul cind nu sunt alternative.
ntroducerea prin vibrare (fig c) se efectuiaz cu utilaje vibratoare de nfigere, instalaii cu frecvena jos se utiliz pt
ntroducerea pilo grei iar cele cu frecven nalt pt ntroducerea pilo uori. Esena met const n micorarea forei de frecare
lateral pn la 0.
c)d)Fig d) 1-pilotul; 2-capison; 3-amortizatoare (arc elastic); 4-debalaste (excentrice); 5-transmisie; 6-sageata macaralei; 7motor electric; 8-ciocanul si nicovala. Fig I:
vibroinfingere-cind pilotul aluneca in jurul lui se formeaza
o masa lichifiata si dupa asta pilotul este batut. Fig II:
Metoda de vibro-batere.
Rsucirea piloilor [se efect n pm necoezive.] Pilotul care
se infinge prin insurubare lucreaza la smulgere si de aceea
acesti piloti se utilizeaza pt fudatiile constructiilor cu multe
nivele, cosurile de fum, terenuri de tele-radio-comunicatii.
Pilotii insurubati se infileteaza pt a lucra la smulgere. Fig
e): 1-corpul pilotului (beton, metal, lemn); 2-organul filetat
(metal). Pilot se fixeaz n dispozitivul de ntroducere, ce l
rotete nfingndu-l n
sol. e) f)

ntroducerea prin nfigerea static (fig h) se efect cu ajutor unui catarg i a 2 tractoare. Pilot se ntroduce
n catargul aflat vertical. La partea inferioar a catargului se afl 2 platforme unite articulat ntre ele, pe
platforme se plaseaz 2 tractoare sub aciunea crora el e nfipt n sol, aceast met se utiliz cnd treb de
exclus vibraiile i ocurile solului. Fnf=Gpil+2Gtrc. Met se mai num met de apasare/presare Fig g): 1contragreutati; 2-pilotul; 3-cercas metalic; 4-cabluri; 5-blocul.

g) h)
Scheme de amplasare a pilotilor si scheme de infingere a lor depinde de modalitatea de aplicare a fortelor peretilor.
Amplasarea pilotilor in proiect se face in dependenta de modul de aplicare a sarcinii: -Pt cea aplicata uniform, schema de
amplas e in rinduri (fig i);
-In cazul cind e/e amplasata forta concentrata, pilot se amplaseaza in grupuri (fig j); -In cimp continuu se folosesc fundatiile
constructiilor cu mai multe nivele.

radier

i)
j)
Schema de infingere se amplaseaza in functie de proprietatile fizico-mecanice ale
pamintului. Fig k)schema normala; l)pt pam slab compresibile; m)pt pam compresibile; n)schema in spirala. Tensiunile in
pamint se repartizeaza uniform.
I I III
I III
III
II IIV
IIVIV
VIVIV
VV
IIIV
I III
IVII
I III
IV III
IV IV
IIV IIIV II
III
III III
IV IV
I III
V

k)
l)
m)
n)
Controlul calitatii. In cazul in care pilotul n-a atins
cota de proiect, el e lasat la odihna aprox 20 zile. Pt pilotii realizati intr-un rind se admite abaterea verticala de 0.2 sau 0.2 din
latura maximala. In cazul cind sint 2 si mai multe rinduri se admite 0.5.
Documente de confirmare a calitatii: 1-certificate a produsului; 2-proiectul constructiei elaborat in modul stabilit; 3-actele
lucrarilor ascunsa; 4-rapoartele de incercari (statice, dinamice) ale pilotilor. Volumul de incercari: 1% din nr de piloti.
Incercarile dinamice se fac prin batere, la fel si in cazul fundatiilor sub utilajul tehnologic care functioneaza in regimul vibrant.
5-schema de executie.

5. Tehnologia de realizare a fundatiilor pe piloti forati (turnati pe loc) functie de conditiile hidrogeologice a
amplasamentului.
In practica de constructie acesti piloti se utilizeaza 20%. In functie de conditiile hidrogeologice ale terenului pilotii din beton
forati pot fi executati dupa 3 metode: 1) uscat; 2) umed; 3) cu evi de tubaj. Tehnologia de executie are etapele: forarea
sondei, confectionarea carcaselor de armatura, montarea carcaselor si betonarea pilotilor.
Esena metodei uscate: forarea pilotului uscat. Metoda se utilizez pt pam tasabile uscate sau cu umiditate normala la care este
asigurata stabilitatea peretilor sondei (adica nu cer sprijinirea malurilor). De regul piloilor poate fi 40, 50, 60, 100, 120cm
cu lung pina la 30m. Tehnologia const n urmtoarele: 1) Sparea sondei pilotului; 2) Sparea lrgirii la talpa sondei pentru
realizarea bulbului; 3) Instalarea carcasei de armatur, betonarea i compactarea amestecului de beton. Betonarea se efectueaz
cu tubul sustras vertical n sus. Captul inferior al tubului n timpul betonrii se afl n beton pn la 1m. Fig a): I forarea
sondei; II armarea si betonarea pilotului; III pilotul executat; 1-organ de lucru; 2-sonda; 3-armatura; 4-hobot (furtun); 5-pilnia;
6-bratul macaralei; 7-radier. a)
Metoda umed-toate procesele ncepind cu forarea sondei si terminind cu
betonarea se desfasoara n mediul umed (solutie din argila-bentonita). Domeniul
de utilizare: terenuri slabe, tasabile in c/e exista pericol de prabusire a peretilor
sondei, [pm necoiezive i umede]. Pt a evita, aceasta se umple cu bentonita.
Tehnologia: 1) Forarea sondei cu introducerea paralel a noroiului argilos pn la
adncimea de proiect. 2) Instalarea carcaselor de armatur. 3) Betonarea cu
ajutorul tubului de betonare. n timpul betonrii noroiului este dislocat de
amestecul de beton i evacuat din sond. Fig b): 8-bentonita; 9-rezervor; I-III, 4,
5-ca in fig (a).
b)
Metoda de utilizarea evilor de tubaj-utilizarea unui tubaj pt evitarea prbuirii
pereilor sondei. Domeniul de utilizare: n pm slabe, curgatoare, mlastinoase,
[coezive suprasaturate cu ape freatice]. eava de tubaj se introduce n pm cu
ajutorul instalaiei vibratoare. Tehnologia: 1) Introducerea evii de tubaj pn la
cota de proiect a tlpii pilotului. 2) Sustragerea pm din interiorul evii de tubaj.
3) Instalarea carcasei de armatur i betonarea a pilotului cu eava de betonare.
4) Sustragerea evii de tubaj.

teava

teava
beton

c.t.

II

II

beton

beton

teava
de tubaj

teava
de tubaj

beton

beton

beton
IV

III

IV

III

c.t.

beton

beton

c)
d) Fig d): I teava de tubaj; II teava de tubaj infipta; III armarea; IV extragerea
tevei de tubaj si betonarea; V pilotul executat.
Pt majorarea capacitatii portante a piloilor, capatul inferior poate fi realizat cu
cap dublu. Aceast lrgire se face prin forare sau prin explozie (fig e):

e) f)
14-exploziv; 15-beton; 16-cap dublu. Cu dispozitiv mecanic de realizare a capului dublu fig (f).
[Prin explozie. Se foreaz foraj, se instaleaz eava de ghidare, se aranjeaz explozivul i se efectueaz un
dop 0,7-1,0m3 din beton care asigur ca energia de la explozie s nu ias n sus, dar s se rspndeasc n
teren i s formeze o lrgire necesar. Apoi se efectueaz celelalte procese de armare i betonare
obinuit.]
[Piloii au o compactare frecvent, se instaleaz cu o instalaie special. eava de ghidare este nzestrat cu capitel metalic cu
canat butuminizat care nu permite ptrunderea apei n eav. Implantndu-se n sol eava dislocuiete solul i-l compacteaz, se
instaleaz carcasul de armatur. Se betoneaz cu amestec de beton cu tasarea conului 8-10cm. Paralel cu turnarea amestecului
de beton se scoate eava, dar capitelul metalic rmne la baza pilotului. Se mai utilizeaz piloi din pmnt compactat fr a
executa sptura.

6. Tehnologii de executie a fundatiilor adinci in gropi presate si stantate.

Pentru stantarea prin barete se pot folosi o gama mare de utilaje. Conditii pe care aceste utilaje trebuie sa le indeplineasca sunt
urmatoarele: sa posede capacitate de ridicare cel putin dubla fata de greutatea echipamentului de stantare; sa asigure o inaltime
de cadere de minium 4m; sa permita caderea libera a maiului.

1 fundatie; 2 bulb; 3 umplutura;

a) fundatie monolita tip pahar, b) fundatie prefabricata.
Echipamentul de stantare poarta denumirea de maiuri

Astfel prin stantare obtinem gaura stantata:

(in rezultat in jurul acestei gropi se compacteaza pamintul formindu-se peconi scurti)
q
mai
Apoi se realizeaza fundatia pahar. Efectuind astfel mai multi peconi executam apoi un
radier.]
Schema tehnologica de stantare prin batere consta in realizarea urmatoarelor faze:
1.Lucrari pregatitoare: eliberarea amplasamentului de copaci (s.a.),

executarea sapaturii generale pana la cota prevazuta in proiect, nivelarea

platformei de lucru, trasarea axelor fundatiilor. 2.Stantarea gropii de fundatie prin lovirea in cadere a maiului de la o inaltime
de 4-6m. 3.Introduc. materialului de adaos si compactarea lui prin aplicarea unui numar suplimentar de lovituri pentru crearea
bulbului. 4.Realizarea fundatiei in groapa stantata in varianta monolita sau prefabricata.

1 mai
2 cablu de actionare
3 bratul excavatorului
4 excavator
Tehnologia de realizare a pilotilor stantati prin batere cu maiul alungit cuprinde urmatoarele faze: 1.Realizarea sapaturii
generale, sau umpluturii pana la cota de lucru. 2. Amplasarea maiului deasupra tarusului ce marcheaza centrul pilotului.
3.Stantarea gropii cu maiul prin lansarea lui de la o inaltime de 3-5m, in functie de lungimea maiului si de natura terenului,
sunt necesare 10-15 lansari. 4.Umplerea gropii stantate cu material granular si indesarea acestuia prin reluarea procesului de
batere pana la obtinerea unui refuz. Procesul aduce rezultate bune la folosirea nisipului fin prafos, mijlociu, nisip argilos.
Fazele tehnologice de realizare a diverselor tipuri de fundatii in gropi stantate sunt:
1) Fundatii izolate sub stalpi monoliti
a) fara bulb: - etansarea gropii; - montarea carcasei de armatura; - turnarea betonului in fundatie
b) cu bulb: - stantarea gropii; - umplerea gropii cu pietris si indesarea lui pt crearea bulbului; - montarea carcasei de armatura;
- turnarea betonului in fundatie.
2) Fundatii izolate sub stalpi prefabricati:
a) fundatie pahar monolita: - stantarea gropii de fundatie; - montarea carcasei de armatura; - turnarea betonului in fundatie; decofrarea portiunii pahar. dupa intarirea betonului; - mont. stalp. prefab. monolitiz. lui.
b) fundatii pahar cu inel prefabricat: - stantarea gropii de fundatie; - mont. pe un strat egalizator din beton a fundat prefab.; montar. stilp. prefab. monolitiz. imbin.
c) fundatie pahar prefabricata: - stantarea gropii de fundatie; - mont. pe un pat egalizator din beton a fundat. prefab.; - mont.
stilp. prefabricat monolitizarea imbinar.
3) Fundatii izolate de dimensiuni mari
- se stanteaza gropile de fundare pe o diagonala apoi pe alta; - se toarna beton in gropile stantate in ordinea executiei (o
diagonala apoi alta); - se realizeaza fundatia elastica sau prefabricata de tip pahar.
4) Fundatie continua
a) cu talpa monolita: - stantarea gropii de fundatie
- realizarea bulbului; - realiz. coltarilor prin turnarea beton.; - cofrarea, instalarea armat., beton.;- decofrarea si turnarea
elevatiei sau montarea pahar. prefabr.
b) cu talpa prefabricata: - stantarea gropii de fundatie
- realizarea bulbului; - realizarea coltarilor prin turnarea betonului; - montarea talpii prefabricate pe un strat egalizator din
beton.
c) fundatii fara talpa: - stantarea gropii de fundatie
- realiz. bulb.; - realiz. element. discontinuu prin turnarea betonului; - montarea elevetiilor prefabr.
5) Fundatii pe radier general
- stantarea gropii de fund.; - realiz. bulb.; - realiz. coltarilor prin turnarea beton.; - turnarea radier. general.

a in plan; b in sectiune; 1 radier.

1)
2)
3)
4)
5)

7. Tehnologii de realizare a edificiilor subterane adinci din beton armat monolit prin metoda pereti mulati
Construciile subterane sunt folosite pe deplin n majoritatea ramurilor economice. n funcie de condiiile geologice i
hidrogeologice adnci de amlasare exist mai multe metode de realizare a acestor construcii.
n baza argumentrilor tehnico-economice n practica de construcii se utilizeaz urmtoarele metode de execuie a
construciilor subterane:
1) Prin spturi deschise
2) Metoda perei mulai
3) Metoda cheson deschis
Metoda spturilor deschise se utilizez n cazuri cnd fundaia construciei se amplaseaz pn la adncimea 6-7m i condiiile
hidrogeologice permit acest lucru.
Metoda prin perei mulai se utilizeaz n urmtoarele cazuri:
constructia este adincita in stratul impermiabil
terenul este dens constituit
Nivelul apelor subterane este ridicat
Eate necesar de a efectua constructii subterane in apropierea celor existente
Cnd adncimea amplasat depete 8-10m de la suprafaa liber.
Cind peretii mulati au de preluat impingeri mari orizontale sau cind groapa pentru constructie trebuie mentinuta liber pentru
accesul utilajelor de excavat si evacuat (de exemplu, statiile metri) acestea se ancoreaza la exterior in terenul de baza adiacent.
Tehnologia de efectuare a peretilor mulati depinde de natura pamintului, de latimea si adincimea transeei.
Esena metodei const n sptura traneelor nguste 0,6-1,2m cu adncimea h=8-10m. i perei verticali ntr-un mediu noroiosbetonitic n scopul evitrii prbuirii malurilor, cu realizarea n ele, a pereilor construciei subterane din beton armat monolit.
Realizarea pereilor mulai din beton armat monolit cu lucrri pregtitoare i anume:
1) Se efectuiaz trasarea geodezic
2) Se pregtete utilajul de preparare, depozitare i pompare a noroiului betonitic.
3) Se realizeaz grinzile cu ghidaj la cota suprafeei solului pe tot perimetrul
construciei.
Lucrrile de baz se efectuiaz pe sectoare cu lungimea egal cu 4-6m. Mai
nti se execut poriunile de perete pe sectoarele impare i dup ntinderea
suficient a betonului pe sectoarele pare.
Tehnologia:
1)Se sap traneul pn la cota de proiect cu ajutorul graiferului n mediul
betonitic (nivelul noroiului se va menine la cota inferioar a grinzii de ghidaj,
introdus prin pompare.
2) Cu ajutorul macaralei n traneu se introduc carcasele de armtur i se
fixeaz n conformitate cu proiectul.
3) Se execut betonarea pereilor prin metoda evii extrase vertical n sus
avnd lucrabilitate beton de 16-18cm. Pe msura introducerii betonului n incint noroiul betonitic deslocat se extrage in
traneu cu ajutorul pompei i se depoziteaz.
4) Se efectuiaz recepia lucrrilor pe sectoare la care se prezint toate procesele verbale de constatare a lucrrilor ascunse i se
verific poziia construciei n plan i n spaiu. Avantajele metodei constau n micorarea volumelor spturilor i duratei
executrii lucrrilor.

1)
2)
3)
4)
5)

Durata de turnare a betonului intr-un sector de lucru poate fi max 6-8h.Pentru aceasta in reteta betonului se prevad intirzieri
de priza care ii confera o lucrabilitate pe min. 6h,timp in care betonul turnat in sector nu face priza, evitind astfel crearea de
rosturi de separatie intre betoanele turnate la diferite ore din cadrul intervalului de turnare maxim stabilit.
Pe timp friguros se vor intreprinde urmatoarele masuri:
- se termoizoleaza instalatiile pentru prepararea, transportarea si reciclarea noroiului bentonitic
- protejarea cu scuturi termoizolante a sectoarelor transeei
- se termoizoleaza sectoarele betonate
- utilajul se va instala in incaperi cu incalzire
- temperatura betonului turnat nu trebuie sa fie mai mic de +5C
Fig. 6.4.Schema tehnologica de efectuare a peretilor mulati
monoliti:
a)excavarea solului din transee sub protectia noroiului bentonitic
b)montarea carcaselor de armatura
c)betonarea sectorului de lucru cu tubul de betonare
d)o portiune de perete terminata
1-pretranseea cu grinzile de ghidaj,2-instalatia de excavare a
solului,3-noroiul bentonitic,4-teava de ghidaj5-carcasa de
armature 6-tubul de betonare cu burlan, 7-portiune de perete
terminata, 8-rostul dintre sectoarele de lucru.
8. Tehnologia de realizare a edificiilor supterane adinci
din elemente prefabricate prin metoda ,,Pereti mulati
Construciile subterane sunt folosite pe deplin n majoritatea ramurilor economice. n funcie de condiiile hidrogeologice
adnci de amlasare exist mai multe metode de realizare a acestor construcii.
n baza argumentrilor tehnico-economice n practica de construcii se utilizeaz urmtoarele metode de execuie a
construciilor subterane:
1) Prin spturi deschise
2) Metoda perei mulai
3) Metoda cheson deschis
Metoda prin perei mulai se utilizeaz n urmtoarele cazuri:
constructia este adincita in stratul impermiabil
terenul este dens constituit
Nivelul apelor subterane este ridicat
Eate necesar de a efectua constructii subterane in apropierea celor existente
Cnd adncimea amplasat depete 8-10m de la suprafaa liber.
Tehnologia de efectuare a peretilor mulati din elemente prefabricate permite:
Industrializarea maximal a lucrarilor
Confectionarea elementelor prefabricatecu detalii inglobate, goluri si dopuri cu o exactitate maximala
Efectuarea peretilor din elemente prefabricate de forme rationale (cu grosimea mai mica decit a transeei sapate, cu goluri in
forma T si I)
Realizarea peretilor de o calitate inalta.
Tehnologie efecturii pereilor mulai din elemente prefabricate poate fi de doua sau de o etapa.
La efectuarea ncarrilor dup tehnologia de dou etape (flg. 6.5) in traneea excavat aub noroiul bentonitic se
inglobeaz utiliznd grinzi directoare, panourile de perete, apoi n spaiul dintre ele i peretele exterior al traneei se toarn
cu ajutorul tuburilor sau ale pompelor mortar din nisip si ciment cu o densitate ce depete de circa 2 ori densitatea noroiului
bentonitic pe care i1 substituie. Este posibil i tehnologie "Prefasif" ce" prevede substituirea in sectorul de lucru al noroiului
bentonitic cu gel-beton si nglobarea n el a panourilor de perete. Aceesta permite o etanar mai bun a rosturilor dintre
panouri i dintre ele i solul nconjurtor. Densitatea gel-betonului nu trebuie s fie mai mic de 1,5-1,6 g/cm 3, iar durittea nu
mai mic decit a rocilor nconjurtoare.
Fig. 6.5.Efectuarea peretilor mulati din elemente prefabricate dupa tehnologia de doua etape:

a-excavarea transeei
b-inglobarea elementelor prefabricate si suspendarea lor pe grinzile
de ghidaj
c-substituirea noroiului bentonitic cu mortar de ciment de nisip
d-portiunea de perete monolita
1-grinzile de ghidaj
2-instalatia de excavare
3-noroiul bentonitic
4-teava de ghidaj
5-elementul prefabricat
6-tubul de pilnie
7-mortar de ciment cu nisip
Fig. 6.6.Efectuarea peretilor mulati din elemente prefabricate dupa
tehnologia Ponosol:
a-excavarea sub protectia gel-betonului
b-inglobarea elementelor prefabricate in gel-beton si
suspendarea lor pe grinzile de ghidaj
c-portiunea de perete finit
1-drinzile de ghidaj
2-instalatia de excavare
3-gel-beton
4-teava de ghidaj
5-elementul prefabricat
Conform tehnologiei de o etap (fig. 6.6) excaverea solului
este efectuat sub protecia gel-betonului ce are un timp al
prizei mrit (pin la 24 h in dependen de aditivii folositi).
Panourile de perete se nglobeaz n gel-beton pin la
nceperea prizei. Dupa intrire gel-betonul etaneaz bine
rosturile ntre panouri i creaza un ecran impermeabil ntre
ele i pmnturi inconjuratoare. Aceast tehnologie, ce a fost
elaborat de firma Ponosol exclude etapa de substituire a
noroiului bentonitic cu mortare de ciment i nisip, ce permite
de a micore termenii de efectuare, manopera lucrrilor i costul construciei.
Dup schemele constructive pereii din elemente prefabricate pot fi de dou tipuri
(fig. 6.7)
Fig.6.7.Schemele constructive a peretilor mulatidin panouri prefabricate
a-panouri de rost si de cimp
b-p anouri plate

1-talpa fundatiei; 2-panouri plate; 3-panouri de

rost; 4-ancore sau distantiere; 5-cota terenului; 6pretranseea; 7-mortar din transee; 8-mortar de
tamponaj; 9-mortar ce se inlatura de la excavarea
gropii de fundatie.
Primul tip const din panouri de "rost" si de
"cimp" . acest tip folosit n cazul sarcinilor
verticale mari care se solicit de panourile de
rost ce snt nglobate ntr-un strat de sol dur.
Intre panourile de "rost" se monteaz panourile
de cimp" ce snt adincite numai pn la nivelul
de jos al gropii fundaie.
Tipul al doilea const din panouri plate, ce se
monteaz pin la adinei mea de proiect.
Dimensiunile panourilor, de obicei, nu depesc
lungimea de 10-12 m, iar limea - 1,5-3 m
avnd grosimea 0.2-0.3m. mbinrile ntre ele
pot fi de diferite tipuri (fig. 6.8).
Fig.6.8. Schemele constructive ale imbinarii panourilor peretilor mulati

a-imbinarile elaborate de firma Soletanche

b-imbinare deschisa
c-imbinare inchisa
1-panoul ce se monteaza ; 2-cornier de fixare
3-panoul montat anterior ; 4-directoare demontabila
5-element de sprijin ; 6-directoare nedemontabila
Esena metodei const n sptura traneelor nguste 0,6-1,1m cu adncimea h=8-10m. i perei verticali ntr-un mediu noroiosbetonitic n scopul evitrii prbuirii malurilor, cu realizarea n ele, a pereilor construciei subterane din elemente prefabricate.
Realizarea pereilor mulai din elemente prefabricate cu lucrri pregtitoare i anume:
1) Se efectuiaz trasarea geodezic
2) Se pregtete utilajul de preparare, depozitare i pompare a noroiului betonitic.
3) Se realizeaz grinzile cu ghidaj la cota suprafeei solului pe tot perimetrul construciei.
Lucrrile de baz au loc n urmtoarea ordine:
1) Se sap traneul pentru amplasarea elementelor
prefabricate (plci din beton armat cu =0,3-0,6m). Se
pompeaz noroiul n incint.
2) Se execut un pat de prundi (0,3-0,4m).
3) Se monteaz elementul prefabricat al peretelui.Panourile
se fixeaz unul dup altul cu ajutorul barelor de ghidaj. Se
fixeaz n partea de sus prin sudarea capetelor de armtur
dintre panouri i grinzile de ghidaj. Pentru fixarea n partea
inferioar n incint prin metoda evii extrase vertical n sus
se introduce un strat de beton cu h=1m n ambele pri ale
panoului, spaiile dintre panouri i peretele planeului se
umpl cu prundi. Barele de ghidaj dup fixarea panourilor se
extrage cu macaraua. Rosturile dintre panouri se
monolitizeaz.
4) Dup realizarea pereilor se execut radierii monolii.

9. Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda caminelor afundate (cheson deschis).
3) Metoda cheson deschis.
In prezent metoda chesonului deschis e utilizata pe larg la construirea incaperilor subterane. Constructia chesonului deschis
prezinta o membrana groasa rezistenta deschisa in partea inferioara si superioara.
Pe masura excavarii solului din interiorul membranei, ea sub actiunea greutatii proprii se
afunda in teren pana la cota de proiect. In dependenta de cerintele functionale talpa lui se
betoneeaza cu beton armat monolit. Dupa destinatie chesoanele deschise sunt:fundatii
adanci.Incaperi subterane.Fundatiile adanci efectuate prin metoda deschisa sunt realizate
in cazul fundatiei de o insemnatate inalta. Chesonul deschis poate fi e3fectuat din
urmatoarele materiale: caramida, lemn, metal, beton, beton armat. Dupa metoda de
fabricare a chesoanelor din beton armat deosebim: chesoane monolite si chesoane din
elemente prefabricate.
Dupa metoda de lansare doesebim: de pe suprafata solului, chesoane lansate pe peninsule
artificiale si chesoane plutitoare.
Dupa configuratie in plan chesoanele deschise pot fi: rotunde, dreptunghiulare, multilaterale, ovale.
Pentru lansarea cu succes a chesonului deschis o mare importanta o are forta de rezistenta a solului. Marimea fortei de frecare
depinde de caracterul rocilor, solului, adancimea de lansare, forma peretilor chesonului. Pentru a micsora forta de frecare
deseori peretii sunt efectuati in trepte, in forma conica sau peretii se prelucreaza cu substante ce micsoreaza frecarea.
Posibilitatea lansarii chesonului deschis se determina cu formula: P-QkT f. Unde: P masa peretilor chesonului deschis, Q
masa apei dislocate de pereti, k coeficientul de siguranta k=1.15, T suma tuturor fortelor de frecare, T f=Le(H-1.15)fm , Le
perimetrul exterior al chesonului, H cota de proiect la care trbuie lansat chesonul.

1.
2.
3.
4.

Schema de afundare cu cheson deschis monolit fara scaderea nivelului apei.

1 conducta de alimentare cu apa
2 fantana
3 bulon
4 mufa din 3 straturi
5 electrozi si surse de energie electrica
6 camin
7 camasa din mortar
8 loc pentru prinderea injectarii de perete
9 conducta pentru alimentare cu apa
10 fantana
Schema sahtei forate si a tevilor pentru injectare.
Exista doua moduri de organizare a amplasamentului: pe terenuri uscate si pe terenuri acoperite
cu apa. Pe terenuri acoperite cu apa amplasamentul poate fi situat nu peparte de mal. In primul
caz e efectuat prin umplerea cu material nisipos al unei peninsule mici. In al doilea caz in baza
cu apa se formeaza o insula artificiala care trebuie sa corespunda acelorasi cerinte ca si
peninsula.
(Desen 4 a-peninsula b-insula)
1 panouri prefabricare
2 cheson deschis
3 suprafata existenta a terenului
Chesonul deschis e amplasat direct pe teren daca stratul superior e dur in caz contrar este necesar de excavat stratul de sol
moale pentru a ajunge la acel dur.
a-pana de nisip, b-pe prisna din prundis c-pe perna de nisip si sprigine de lemn d-in
transee
1 cutitul
2 garnitura de lemn
3 perna de nisip
4 prisma din balast
5 sprigin de lemn
6 transee
7 cofraj
8 transee
9 sprigin
10 umplutura de nisip
11 centura din elemente prefabricate din beton armat
12 prundis compactat.
Avantaje:
posibilitatea executiei constructiilor subterane in nemijlocita apropiere a constructiilor existente.
adancimea practic nelimitata
lucrarile se executa folosind tehnologii traditionale
executarea constructiilor pe terenuri cu nivel ridicat al panzei apei freatice
Dezavantajul limitarea formei geometrice.Realizarea structurilor prefabricate cu diametrul mic(cheson intreg), mare(mai
multe elemente ce formeaza chesonul ). Fixarea definitiva intre panouri se executa prin sudarea armaturilor si betonarea,
monolitizarea rosturilor.Se executa sapatura in conformitate cu regulile pentru constructiile de diametre mici si se lanseaza
prima treapta a structurii de rezistenta. Se monolitizeaza panourile treptei a doua cu conditia de decalare a rosturilor cu 1/3 sau
din latimea panoului si se executa fixarea definitiva intre panouri si intre trepte. Ciclu se repeta pana cand se atinge cota de
proiect.Realizarea structurilor monolite.
se efectueaza trasarea geodezica
se amplaseaza pe perimetru panourile de sustinere a cutitului
se amplaseaza cutitul
se efectueaza cofrarea, armarea primei trepte si betonarea in conformitate cu regulile de executie a acestor lucrari.
Dupa atingerea betonului peretilor rezistentei 0.8R 28 se executa decofrarea si lansarea.
Rezervoarele, staiile de pompare i alte edificii circulare cu diametrul mai mic de 60m i h>16m executate din beton armat
monolit se realizeaz n metoda cheson deschis. Metoda const n executarea structurii de rezisten n trepte, n fiecare
treapt fiind realizat la sol i lansarea ei la cota de proiect. Lansarea se efectuiaz datorit greutii proprii a structurii de
rezisten. Pentru asigurarea deplasrii uniforme a structurii sub partea inferioar a primei trepte permanent se sap pmntul,
micorndu-se fora de rezisten.

Tehnologia:
1) Se efectuiaz lucrrile pregtitoare trasarea geodezic a axelor edificiului, se
nivileaz terenul, pe perimetrul conturului se instaleaz cuitul ce prezint cu sine
un cadru cilindric, ascuit la captul inferior.
2) Se realizeaz structura de rezisten n ordinea urmtoare:
Pe cuit pe ntreg perimetru din ambele pri a peretelui se instaleaz cofrajul
primei trepte a structurii de rezisten, se armeaz i se betoneaz pereii primei
trepte, malaxor-pomp-construcie sau ben-macara-construcie.
3) Dup ntrirea betonului se efectuiaz decofrarea. n interiorul construciei se
introduc maini de spat (buldozere, excavatoare, bene pentru pmnt), se ncepe
sparea din interiorul conturului i de sub cuit. Pentru asigurarea uniform a
structurii de rezisten n jos, sparea sub cuit se efectuiaz uniform, din pri
diametral opuse. Pmntul spat se descarc n bene care sunt extrase cu macaraua situat la cota solului. La atingerea prii
superioare a primei trepte cotei solului ciclul se repet se cofreaz, armtura i betonarea la a doua treapt, care apoi se
lanseaz din nou. Ciclul se repet pn la atingerea structurii de rezisten a cotei de proiect. Dup realizarea structurii de
rezisten se realizeaz ancorarea construciei.
4) Se realizeaz celelalte elemente constructive.

10. Tehnologia realizrii cldirilor cu schema constructiv din piatr cu schelet din b.a. monolit.
O rspndire larg n R. M. acest tip de cldiri l are datorit rezistenei la sesmicitate pentru edificarea
pot fi folosite fundaii din beton sau din blocuri din b.a. Pereii reprezint o zidrie ce conine armtur
peste 500-600mm pe nlimi se execut stlpi antisesmicii din b.a. la coluri i la racordrile pereilor .La
nivelul planeului fiecrui etaj i sub sol se execut centuri antisesmice din b.a. monolit.De obicei
planeul se execut din plcii prefabricate cu goluri mai rar monolite.Cerine ctre executarea zidriei:
1)Rosturile V(verticale) i H(orizontale) trebuie s fie umplute (H=10; V=12)
2)Rosturile n care e amplasat armatura trebuie s permit acoperiului de min. 2mm de fiecare parte.P/u
executarea zidriei n condiii de exploatare (umiditatea)w<60% se utilizeaz mortare cu marca >50.Dac w>60
% se utilizeaz M >100.
3)n cazul executrii zidriei =2 crmizii p/u irul de umplutur se utilizeaz nu mai mult de 20-30%
de crmid nentreag.
4)Se prezice de a executa n limita unui etaj zidria din material difirit p/u executarea infrastructura se
utilizeaz macarale auto sau pe pneuri i enile iar p/u suprastructura macarale turn amplasate pe o parte
a cldirii.
Betonarea centurii antisesmice unde sunt planeie monolite se efectueaz conform schemei macara-benconstrucie sau pomp-malaxor-construcie.La antier trebuie s fie prevzute sectoarele de asamblare a pieselor
de armare , n condiii de iarn se utilizeaz metode speciale de zidrie :
a)Met. nghearea mortarului
b)Met. nclzirii artificiale a mortarului
c)adaos antigel
Tehnologia exec. suprastructurei

1)Realizarea infrastructurei
a)Executarea pernelor , montarea i blocurilor de fundaii
b)Realizarea centurii antisesmice
c)Montarea planeilor i monolitizarea rosturilor
d)Betonarea centurii antisesmice
e)Executarea termoizolaiei i hidroizolaiei
f)Executarea umpluturii
2)Realizarea suprastructaurii
a)Tasarea geodezic a axelor i marcarea centurilor , golurilor de ui i stlpi antisesmici.
b)Exec. zidriei cu depedena golurilor p/u stlpii antisesmicii
c)Se realizeaz 1 etap a centurii antisesmice(instalarea cofrajelor i penelor de susinere , armarea , betonarea).
d)Concomitet se realizeaz stlpii antisesmice
e)Dup priz (0.5-0.7R28 ) se monteaz planeile i se monolitezeaz rosturile i se betoneaz a 2 treapt
a centurii antisesmice
f)Are loc decofrarea elenentelor monolite
g)Se repet operaile pn la atingerea cotei de proiect

11.Zidarii. Clasificarea, metode de executie. Particularitatile executarii zidariilor pe timp friguros. Metode de
executie a zidariilor in conditii de iarna.
Zidaria este un element de constructie alcatuit din pietre naturale de orice forma sau din pietre artificiale de forma regulata
asezata dupa anumite reguli, nelegate sau solidarizate intre ele cu un material sau cu pietre de legatura capabile sa preia si sa
transmita incarcari.
Clasificarea:
1) Dupa provonoenta materialelor
- naturale
- artificiale
2) Dupa functia pe care o indeplineste in constructie
- zidarii portante (stalpi, arce, bolti, pereti portanti)
- zidarii neportante (pereti despartitori, de protectie, pereti izolatori, umplutura)
3) Dupa structura zidariei
- zidarie simpla (un singur material de baza)
- zidarie combinata (doua sau mai multe materiale de baza + un material de legatura)
- zidarie armata (material de baza + material de legatura + armatura)
- zidarie mixta (material de baza + material de legetura + beton simplu)
- zidarie complexa (material de baza + material de legetura + element din beton armat)

Elemente din piatra arsa:

a-caramida plina
b-caramida cu goluri verticale
c-caramida cu lamda si uluc
d-bloc ceramic cu goluri orizontale
e-caramida de placaj
Avantaje: 1) durabilitate mare; 2) rezistenta mare la foc; 3) posibilitati largi de tratare arhitecturala, 4)aspect arhitectural placut
Dezavantaje: 1) greutate proprie mare; 2) volumul mare de materiale; 3) consumul important de manopera calificata.
Principalele metode de organizare a executiei zidariei:
1) Metoda de lucru in succesiune consta in impartirea obiectului in doua sau mai multe sectoare de lucru orizontale la fiecare
nivel. Sectorul poate fi realizat pe inaltimea intregului nivel sau pe fractiuni din inaltimea acestuia. Dupa terminarea unui
sector de lucru pe toata inaltimea nivelului formatia de lucru se deplaseaza la alt sector.
2) Metoda in lant consta in executia zidariei cu mai multe formatiuni de lucru, care executa zidaria succesiv in fiecare sector
pe o inaltime de 0.8-1.2m se foloseste pentru zidarii groase (2 caramizi)
Materialele zidariei se clasifica dupa rolul pe care ele il au in cadrul ei: 1) materiale de baza; 2) materiale de legatura; 3)
materiale auxiliare.
Materiale de baza:
a) piatra naturala (carieire balastiere) dupa gradul de prelucrare poate fi: brute sau prelucrate
b) caramizi si blocuri artificiale din pamant nears (pamant argilos amestecat cu nisip si paie sau rumegus, stabilizate cu adaos
de var sau ciment)
c) caramizi si blocuri artificiale arse sunt produse ceramice realizate din argila presata arsa, avand diferite forme si marimi
(pline, cu goluri) desen
d) blocuri sau placi artificiale nearse: blocuri din beton cu agregate usoare, placi sau blocuri din beton celular, placi sau blocuri
din ipsos sau fosfogips, cu sectiunea plina sau cu miez metalic.
e) materiale din sticle: piese presate de forma unor placi patrate sau circulare sau a unor caramizi cu goluri.
2:Materialele si piesele de legatura sunt asezate in rosturi.
a) piese metalice (scoabe, agrafe)
b) Mortare amestecuri de liant, agregat fin, apa si in unele cazuri aditivi. Tipuri de mortare utilizati: mortare cu var hidratat,
mortare de var ciment, mortare de ipsos-var, mortare de ipsos, mortare de var, mortarul argila-ciment. In calitate de agregate
nisip natural <3mm. Se utilizeaza si adezivi sintetici pentru zidarii din blocuri mici sau din placi de beton celular.
3: materiale auxiliare.
a) pene din lemn pentru prinderea tamplariei;
b) ancore, agrafe
c) pene metalice sau din lemn cu care se impaneaza zidaiile la partea superioara
d) armaturile locale 6mm dispuse in rosturile orizontale, langa stalp, diafragma si 6-10mm pantru zidarie armata.

Grosimea zidariilor de caramida: a) caramida b)1/2 caramida c) 1 caramida d)1 caramida e) 2 caramizi
Timp friguros se considera momentul cind temperatura mrdie timp de 24 ore este mai mica de +5C.
La temperaturi negative faza lichida din mortar ingheata, la temperatura -10 mortarul ingheata dupa 10 ore de la punerea in
opera. La inghetare rezistentele finale ale materialelor scad pana la 70%. Se reduce foarte mult aderenta lui la piesele de
zidarie. Cand inghetarea mortarului se produce timpuriu acesta nu mai are tipm sa se taseze complect, iar la dezghetare se
produc tasari care pot fi periculoase pentru constructii. Principalele masuri care se iau la executarea zidariei pe timp friguros
1) Amenajarea cailor de acces cu scopul reducerii la min. a timpului de transport a mortarului.
2) Depozitarea cimentului in incaperi uscate ferite de umezeala si inghet la temperatura minima de +3.
3) Piesele de zidarie se recomanda protejate contra intemperiei.
4) Mijloacele de transport a mortarului trebuie termoizolate
5) Folosirea mortarului de marca M25 preparat la cald.
6) Temperatura mortarului la iesire din malaxor sa nu depaseasca +50

7) Executarea zidariei in spatii incalzite unde temperatura este mai mare de +5.
Metode de baza utilizate la executarea zidariei pe timp friguros:
1) Metoda inghetarii mortarului se realizeaza la aier liber din pietre neincalzite, curatite de zapada si gheata amplasate pe un
mortar incalzit. Sub actiunea temperaturilor negative mortarul ingheata si se afla in aceasta stare pana la incalzire (artificiala
sau nu). Mortarul dezghetat treptat isi mareste rezistenta. Neajunsuri : limitarea inaltimii zidului, tasari neuniforme in partea de
sud a zidariei.
2) Utilizarea adaosurilor chimice substantele antigel micsoreaza temperatura de inghet a apei (saruri, NaCl, CaCl). Se
utilizeaza pentru marci a mortarului >50, nu se recomanda pentru zidarii armate pentru a evita oxidarea armaturii.
3) Metoda incalzirii artificiale a zidariei cu ajutorul electrozilor inglobati in rosturi conectati la 220-380V, cu ajutorul
caloriferelor, cu ajutorul aparatelor cu raze infrarosii. Primavara mortarul din interior (unde s-au desfasurat masurile de
incalzire) este uscat iar cel de la exterior isi continua priza. Dezavantajul cheltuieli mari de energie.

Fig. 6. 24. Zidirea crmizilor cu mistria.

a) Zidaria crmizilor fr mistrie, formnd rostul vertical prin apsarea crmizii: a)zidire n lung; b) zidite n curmezis

Zi
direa caramizilor cite 2 deodata in sirurile de umplutura a)in curmezis b)in lung

12. Tehnologia realizarii halelor industriale tip parter.

Majoritatea activitilor de producie n diferite ramuri ale industriei au loc n construcii de tip hal.

Metode de montare a halelor industriale

a)metoda secventionala
b)metoda complexa
c)metoda mixta
1-74 succesiunea montarea elementelor

Metoda secventionala(succesiva) const in montarea tuturor elementelor de acelai tip, pe ntreaga construcie, sau pe un
tronson ori sector de lucru, macaraua urmnd un traseu propriu ;
fiecrui tip de element prefabricat. Astfel se monteaz succesiv, cita un grup de elemente asemenea (stlpi, grinzi de rulare,
grinzi de acoperi sau ferme, elemente uoare de acoperi etc.) dupa ce mbinrile precedentului grup de elemente montate au
fost realizate ,respectiv dup ca betonul de monolitizare a obtinut rezisteaa necesar se monteaz urmtorul grup de elemente.
Metoda secventionala prezint urmtoarele avantaje: permite verificarea l corectarea poziiei fiecrui tip de element pe
ntreaga structur (aezare n axe, verticalitatea, cote, modul de realizare etc), eliminnd posibilitatea unor erori cumulate
mari de montaj folosirea raional a macaralelor att aub aspectul capacitii cit i a continuitii lucrului se pot alege
macarale cu parametri diferii, in funcie de tipul elementului, respectiv de dimensiunile, greutatea si poziia n construcie a
acestora
montarea- diferitelor tipuri de elemente la constructiile cu ntineri de suprafee mari, permite de a organiza efectuarea
in flux a lucrarilor, respectindu-se "distane" convenabile ntre macarale, putindu-se astfel reduce durata de execuie.
Dezavantaje
necesitate de a utiliza un numar sporit de macarale (pentru flecare element n parte sau prelungirea duratei de efectuare a
lucrrilor n cazul utilizrii aceleai macarale la montarea diferitor elemente;
distanele pe care la parcurge utilajul montara sunt mai mari
Metoda complexa consta in organizarea montarii, in succesiunea normal, a tuturor elementelor pe o poriune mic de hal
( o celul), de regul delimitat de patru atlpi; montarea elemente* lor c itinu pe deschiderea sau traveea alturat
Metoda confer urmtoarele avantajei
permite crearea condiiilor pentru efectuarea lucrrilor de construcii-montaj, ce urmeaz montarii structurii, pe o poriune,
mica de hala
asigur o reducere a duratei totale de efectuare a construciei.
Dezavantajele metodei snt:
efectuarea unor lucrri suplimentare (ancorare, sprijiniri, consolidare provizorie) n vederea asigurrii stabilitii structurii
pn la realizarea mbinrilor;
exigene deosebite la montarea fiecrui tip de element, deoarece corectarea poziiei dup ncrcarea lor cu alte elemente, este
foarte grea sau imposibia de realizat;
folosirea,de obicei, neraional a macaralelor, intruct cu acelasi utilaj se ridic att elementele grele ct i cele uoare sau
foarte uoare.
Metoda complex se preteaz la montarea structurilor cu imbinari uscate, cum snt cele din metal, sau a celor mixte (cu
stlpi din beton armat i arpant metalic), care permit corectarea poziiei stlpilor i chiar a intregului ansamblu.
Metoda mixt const n montarea unor elemente de prefabricate (stilpi, grinzi rulante, panouri de perete) pe ntreaga
construcie sau pe un sector de lucru iar montarea elementelor acoperisului uneori i a grinzilor de rulare este organizata in
succesiune normala, pe o celula delimitata, de regula, de 4 stilpi, continuindu-se montarea pe traveea sa deschiderea urmatoare.
Avantaje:
permite de a verifica si corecta pozitia elementelor montate secventional pe intreaga structura
folosirea rationala a macaralelor sub aspectul capacitatii si continuitatii lucrului
nu necesita efectuarea lucrarior suplimentare la montarea elementelor cu imbinari umede(stilpi) ce se montaza
conventional
permite de a crea conditii pentru efectuarea lucrarilor de constructii montaj, ce urmeaza montarii structurii, pe o celula de
hala mai rapid decit in cazul metodei secventionale.
Dezavantaj:
necesita lucrari de consolidare provizorie pentru elemente montate complex;
distantele pe care le parcurge utilajul de montare sint mai mari decit in cazul metodei complexe
folosirea nerationala a macaralelor in cazul cind greutatea diferitor tipuri de elemente de acoperis difera mult
Metoda mixta este solicitata la montarea structurilor din beton armat, metal sau mixte, elemente de acoperire a carora greutati
ce difera putin sau au un acoperis lamelat.
Halele ce au un singur nivel sunt numite hale parter. Se deosebesc hale parter prin:
-soluii constructive (care pot fi tip celular) hale cu rama acoperite cu grinzi, ferme, hale cu structuri spaiale, mrimea i
numrul deschiderilor (9-42m), traveea (6-18m). Poziia de montare a macaralei se alege n aa fel nct de la staie s se
monteze ct mai mkulte elemente. Fundaiile se monteaz direct din mijlocul de transportare mai rar se descarc, iar apoi se
monteaz. nainte de montare a fundaiilor se verific dimensiunea lor i aranjarea corect a axelor, semnelor de pe talpa
blocului de fundaie. Blocul de fundaie se duce cu macaraua pe axele de proiect dup centrare se coboar n poziia prevzut
de proiect. Coloanele se aranjeaz numai dup ce au fost dotate cu scri i suspendarea podestului coloanelor fr consol cu
masa pn la 10t se fixeaz cu dispozitiv de freciune, iar cele cu masa mai mare cu dispozitiv de apucare cu tije.
Montarea grinzilor de rulare i de sub cpriori. n dependen de lungimea i masa grinzilor, acestea se prind cu dispozitiv de
agare cu 2 brae i cu traverse, de bucle sau se ridic cu clete-prinztor de cablu cu dirijare automat. Pentru ca cablul i
capetele grinzii s nu se deformeze, nervurile grinzii se protejeaz cu garnituri mobile din buci de corniere.
Grinzile poziionate la poziia de proiect se fixeaz provizoriu , utiliznd dispozitive adecvate, prin sudur i altele. Fixarea
provizorie se face pentru mpiedicarea deplasrii din poziia corect i pentru asigurarea stabilitii. Dup aceasta se face
verificarea alinierii grinzilor. Dac coincid semnele axelor stlpilor i grinzilor, atunci ele sunt poziionate corect. Fermele din
beton armat se fixeaz, n dependen de lungimea, n 2 sau 4 puncte. Pentru mbuntirea orientrii la montare la capetele

brului de jos se fixeaz 2 tirani sau se folosete manipulatorul mobil. Poziionarea fermei la poziia de proiect se efectuiaz cu
ajutorul instalaiilor de ghid fixate de capetele stlpului. Montarea elementelor de supraf a acoperiului9 se face dup
efectuarea mbinrilor elementelor de reazem.
Elementele de suprafa se monteaz complex cu elemente de reazem, dar pot fi montate i secvenional, cnd n structura halei
lipsesc grinzile de rulare i fermele jug.
La edificarea halelor parter se aplic matoda urmtoare de montare:
1) Metoda diferenial se monteaz stlpii, panourile suspendate, uneori grinzile de rulare.
2) Metoda complex elementele acoperiurilor (fermele i grinzile jug, planee), integral halele se montez prin metoda
combinat:
a) longitudional
b) transversal
n primul caz macaraua se deplaseaz de-a lungul deschiderilor montnd rnd pe
rnd celulele halei, iar n al doilea caz ea se deplaseaz pe axa longitudional a
deschiderilor. Montarea halelor parter are loc cu macarale pe enile sau pe pneuri.
Dac montarea elementelor acoperiului i a panourilor de perete poate fi
organizat att din depozit ct i din transport apoi montarea stlpilor de obicei se
organizeaz din depozit.
Succesivitatea montrii halei parter:
1) Se verific poziia axelor de trasare a halei, cotele fundului paharului de fund i
se nregistrez n procesul verbal. Devierile ce nu se ncadreaz n normative
trebuie lichidate pn la montarea suprastructurii.
2) Se monteaz stlpul halei n fundaiile pahar. Se fixeaz provizoriu cu pene din
lemn, metal sau beton armat sau prin metoda liber constrns cu buce.
Se monolitizeaz stlp-pahar cu beton B15, B20 pentru prepararea
amestecului de beton se utilizeaz ciment portland M>400.
3) Obinnd priza suficient (0,7R 28) se monteaz grinzile de rulare i
elemenetele acoperiului, se monolitizeaz rosturile dintre planee cu
beton sau mortar de ciment.
4) Se monteaz panourile suspendate prin metoda diferenial cu
macaraua pe enile ce se deplaseaz n afara cldirii pe perimetrul ei.
Agarea panourilor se efectuiaz cu crlige din cornier. La locul
suspendrii cornierilor stlpilor nu se studiaz msura antiseismic
ntre panourile perete, se fixeaz un ermetic ce servete ca protecie.

13. Tehnologii de realizare a edificiilor ingineresti de inaltimi sporite (metodele: rotirea in jurul
articulatiilor, liftarea constructiilor, edificarea constructiilor de sus in jos).
Edificiile de inaltime mare sunt: turnurile de televisiune, turnurile de radiodifuzie si receptie, stalpii ai retelelor electrice.
Particularitatile edificiilor de acest fel constau in faptul ca ele au dimensiunile compacte in plan, masa proprie mare si inaltime
sporita. In dependenta de masa constructiei, schema constructiva se utilizeaza pentru edificare urmatoarele metode:
1) Metoda de montare prin rotirea in jurul articulatiei. Esenta metodei consta in instalarea in pozitie de proiect a intregului
edificiu amplasat in prealabil la locul de montare in pozitie orizontala si rotirea lui in jurul unei articulatii (sau a mai multor de
pe o axa). Se monteaza cu aceasta metota stalpii retelelor electrice, tevile cosurilor de fum h<120m. Ridicarea se efectueaza
prin tractarea constructiei agatate cu cabluri metalice cu diferite masini si mecanisme (tractoare, trolii. Macarale, helicoptere).
Pentru evitarea caderii bruste a constructiei, din pozitia de echilibru nestabil, se utilizeaza dispozitivele de franare, care asigura
asezarea lenta a constructiiei.
Succesiunea tehnologica :
a) Se realizeaza fundatia viitoarei constructii. In partea unde va fi depozitata constructia, pe fundatie se fixeaza rigid una sau
cateva articulatii (pe o axa).
b) Se aseaza constructia in pozitia de montare orizontala in asa mod, ca extremitatea inferioara a ei sa fie amplasata pe
fundatie, contactand cu articulatia.
c) Se executa fixarea rigida a extremitatii constructiei de articulatii
d) Se efectueaza agatarea constructiei cu cablurile de tractare si franare, acestea fixandu-se corespunzator de mecanismele de
tractare si franare.
e) Se ridica constructia in pozitie de proiect prin tractare. In momentul cand constructia se apropie de pozitia de echilibru
nestabil mecanismul de franre intinde cablul de franare. Mentinandu-l intins pana cand a doua extremitate inferioara a

constructiei se aseaza pe punctul de sprigin pe fundatie. Franarea evita caderea brusca a constructiei si in consecinta
deteriorarea fundatiei sau deformarea neadmisibila a constructiei. Dupa instalarea constructiei in pozitie de proiect cablurile se
inlatura. Se efectueaza imbinarea finala a constructiei su fundatiile in conformitate cu prevederile proiectului.

1,2 dispozitive de tractare; 3 cablu de tractare

4 cablu de franare; 5 grinda de ghidaj; 6 constructia; 7 articulatii; 8 fundatia; 9 suport
2) Metoda liftarii constructiilor. Esenta metodei consta in edificarea constructiilor speciale inalte din elemente sau blocuri
spatiale. Procesul desfasurandu-se de jos in sus. Daca avem inaltimi de la 50-60m montarea se efectueaza cu macaraua pe
sinile inalta sau turn. La cote mai mari montarea se efectueaza cu macarale cataratoare care se fixeaza rigid de constructie si se
deplaseaza in sus cu ajutorul verinilor.Prin aceasta metoda se realizeaza h=100-160m (turnurile de televiziune, s.a.)Neajunsul
este ca un volum mare de lucrari se executa la inaltimi mari ceea ce duce la micsorarea productivitatii muncii, majorarea
duratei executarii lucrarilor si creaza conditii periculoase de munca pentru muncitori. Avantajul metodei este ca nu este nevoie
de arii mari pentru constructii.

1 partea inferioara a constructiei; 2 partea superioara a constructiei;

3 fundatii; 4 macara pe sinile; 5 macara cataratoare; 6 contravantuiri; 7 ancore

Succesiunea tehnologica:
a) Montarea partii inferioare. In cazul amplasarii in exterior a macaralei cataratoare pentru montarea partii superioare, partea
inferioara se monteaza cu o macara pe sinile adecvata. In cazul cand macaraua cataratoare se amplaseaza in interiorul
constructiei, se fixeaza de fundatie, partea inferioara se monteaza folosind metoda rotatiei.
b) Montarea partii superioare. In cazul amplasarii macaralei cataratoare in exteriorul constructiei inainte de inceputul montarii
ea se fixeaza de constructie prin intermediul dispozitivelor de catarare trolii si verine, se deplaseaza la cota de montare si se
fixeaza rigid de constructie. In cazul amplasarii macaralei cataratoare in interiorul constructiei inainte de deplasarea ei la
urmatoarea statie de montare macaraua se fixeaza rigid de elementele constructiei, se desprinde de fundatie si se deplaseaza la
cota respectiva de montare si se fixeaza rigid.Dupa instalarea macaralei in pozitie de lucru se amenajeaza locul de munca
(schele, ingradiri), se efectueaza montarea pe un sector cu inaltimea egala cu inaltimea turnului macaralei. Ciclul se repeta
deplasand macaraua pana la atingerea cotei de proiect. Pe masura desfasurarii procesului de montare pe verticala, la cotele
prevazute de proiect se instaleaza contravantuiri, ele se fixeaza cu o extremitate in constructii si cu cealalta in sol.
c) Cu ajutorul troliilor se efectueaza demontarea macaralei, succesiunea operatiilor de demontare depinde de tipul macaralei.
3) Metoda edificarii constructiilor de sus in jos. Esenta metodei date consta in asamblarea la sol a partii superioare a
constructiilor si ridicarea ulterioara a ei cu ajutorul dispozitivelor speciale la inaltimea suficienta pentru montarea blocului
inferior. Procesul se repeta pana cand partea superioara a constructiei atinge cota de proiect. Prin aceasta metoda se realizeaza
edificiile de tip turn cu h=350-400m, masa 400-450g. Pentru ridicare de regula se utilizeaza verine hidraulice si elicoidale.
Metoda data permite de executa lucrarile in spatii restranse, reconstructii.
Succesiunea tehnologica:
a) Dupa realizarea fundatiei in zona de montare se instaleaza dispozitivul de ridicare care consta din 4 8 grinzi de aceeasi
lungime, care pot fi tevi sau diferite profile laminate, la extremitatea fiecarei din ele este amplasata o verina hidraulica sau

elicoidala. Pentru deplasarea reversibila a verinelor pe orizontala la sol se instaleaza cai de ghidaj pentru fiecare din ele. Caile
se amplaseaza radial, simetric fata de axa centrala de simetrie a constructiilor.
b) Pe fundatie se asambleaza sau se instaleaza partea superioara deja asamblata a edificiului.
c) Se efectueaza fixarea articulata a grinzilor dispozitivului de ridicare de corpul blocului spatial al partii superioare a
constructiei.
d) Se efectueaza ridicarea blocului spatial pentru asigurarea ridicarii uniforme, fara devieri de la verticala, verinele pe caile de
ghidaj se deplaseaza cu o viteza constanta spre centrul constructiei, cand blocul superior atinge inaltimea suficienta pentru
montarea blocului spatial inferior deplasarea verinelor inceteaza si in punctul de stationare a lor se efectueaza fixarea rigida a
extremitatilor grinzii de sol.
e) In spatiul dintre fundatie si blocul deja ridicat se pozitioneaza blocul inferior al constructiei care se aseaza pe fundatie.
Pozitionarea in plan al blocului inferior fata de cel superior se efectueaza cu ajutorul bucselor. Dupa pozitionarea blocului
inferior ghidat de bucsa este ridicat cu verine elicoidale instalate pe fundatie si cuplati cu cei superiori. Dupa cuplare se
efectueaza fixarea finala a blocurilor (sudare, buloane).
f) Se inlatura dispozitivul de fixare a capetelor inferioare a grinzilor, capetele superioare se desprind de corpul blocului spatial
si dispozitivul de ridicare se deplaseaza cu verinele in pozitia initiala.
g) Se fixeaza articulat capetele grinzilor dispozitivului de ridicare de corpul blocului spatial inferior si ciclul se repeta pana
cand blocul superior va atinge cota de proiect.
h) Dupa ridicarea constructiei la cota de proiect se efectueaza fixarea rigida a extremitatilor inferioare si grinzilor de sol.
Grinzile servind ulterior ca element de asigurare a stabilitatii constructiei.

1 bloc spatial al partii superioare a constructiei; 2 bloc intermediar;

3 bloc inferior; 4 fundatie; 5 cale de ghidaj; 6 verina hidraulica; 7 verina elicoidala; 8 ancora definitiva
9 fixarea definitiva; 10 ancorarea provizorie;

14. Tehnologii de realizare a rezervoarelor cilindrice din metal.

Realizarea rezervoarelor cilindrice se utilizeaza pentru pastrarea substantelor lichide, diametru de 42m cu h<10-12m viteza
maxima egala cu 100120t, grosimea foii mai mica de 22mm.
Exista 3 metode de realizare a rezervoarelor cilindrice:
I. Din foi mari de metal ambulate in forma de rulou (40-60t) cu desfacerea ruloului in pozitie verticala
II. Din foi mari de metal ambulate in forma de rulou (40-60t) cu desfacerea ruloului in pozitie orizontala
III. Traditionala din foi mici sudate la santier
Prima metoda consta in asamblarea pe deplin in conditii de uzina din foi standard sudate automat sau semiautomat in foi, cu
inaltimea foii egala cu inaltimea rezervorului, iar lungimea foii egala cu lungimea bazei rezervorului. Foaia se asambleaza in
rulou si se prinde cu benzi din foi de metal pentru a evita desfasurarea si se aduce la santierul feroviar. Fiind adus la santier,
ruloul se desface in pozitie verticala astfel obtinind pozitia de proiect a peretelui.
La metoda a doua desfacerea are loc in pozitie orizontala, foaia fiind fixate de niste bucle rigide, ce urmeaza a fi ridicate, si
foaia obtinind astfel locul de proiect.
Avantajul ambelor metode:
1. Calitatea cusaturii
2. Timp optimal de executie
3. Volum mic de sudare la santier
Dezavantaje:
1. Calea ferata linga santier

capac
grinda

foi de
metal

1m
1

rulou
1-1

articulatie

nisip
grinda
corniere de ghidaj
stilp

Metoda a III consta in faptul ca rezervorul se asambleaza totalmente in conditii de santier ceea ce necesita o manopera sporita
cu termen lung de realizare, conditii incommode de lucru si respective calitate indoielnica. Aceasta metoda are loc cind e
imposibila transportarea ruloului sau lipseste uzina de asamblare.
Tehnologia
1. Se realizeaza baza din nisip prelucrata cu substanta unguienta
2. Se realizeaza fundul rezervorului din foi mari si se asambleaza prin sudura de la centru spre extremitati, se verifica calitatea
cu ultrasunetul
3. Se instaleaza pe bucsa si se ridica cu tractorul. La desfasurare foaia se opreste in corniere fiind tinuta pe parcurs de 2
tractoare si spriginita de contravintuiri pentru a nu permite flambajul.
Se instaleaza stilpii si se prind de foaie, se sudeaza foaia de baza rezervorului inlaturindu-se cornierele, se verifica calitatea.
4. Se instaleaza grinzele si se scoate stilpul central din rezervor.
5. Se instaleaza inelul de contur si central
6. Se executa acoperisul din foi de metal
7. Se efectuiaza incercarea hidraulica cu apa timp de 24 ore, se verifica nivelul apei
8. Se scurge apa, se usuca, se vopseste.
inel central

T1

sudarea rosturil
or scurte
(I etapa)

T2
sudarea rosturilor pe
toata lungimea
(II etapa)

15. Tehnologii de realizare a rezrvoarelor sferice din metal.

Realizarea rezervoarelor sferice din metal sunt executate din petale aparte. Petalele din metal sunt executate la uzin a cror
laturi sunt prelucrate ca s avem o mbinare ct mai calitativa la sudare, dup care cu ajutorul valurilor ei se face o curbur a
ntregii suprafee cptnd forma viitoare a rezervorului, care poate fi corectat la montare (sudare) cu petalele vecine. Pentru
sudarea mai calitativ a petalelor, care se afl n partea de jos a rezervorului se sudeaz n partea interioar iar cele din partea
superioar la exterior.
La executarea rezervoarelor din elemente meridionale (petale) ca baz se ia un inel bine suspendat care va menine pe viitor
echilibrul rezerv. Pe acest inel se monteaz fuldul rezervorului. Elementele se monteaz cu ajutorul macaralelor. n timpul
montrii petalele se sudeaz provizoriu. Dup ce rezervorul este executat se face sudura complet. n centrul fundului se
fixeaz o eav de ghidaj dup care se sudeaz petalele
4

3
2
1

1-fundaie din beton; 2-inel de metal; 3-eav de ghidaj; 4-disp. de rigidizare; 5-element meridional (petal); 6-fereastr
cupol
Pentru de o capacitate mare se folosete metoda elementelor spaiale montate vertical. Aparte se execut partea inferioar i
superioar a rezervorului. Astfel executnd 2 jumti de sfer este mai comod s observm defectele sudurii. Apoi la procesul
de montare se fixeaz partea de jos pe o construcie cu reazime. dup care se monteaz partea de sus, n aa fel ca rosturile s
nu corespund cu meridiana.

4
3
2

1-construcie cu reazeme; 2-reazeme; 3-jumtatea sferei de jos, care se monteaz mai nti
; 4-jumtatea superioar a
sferei direcia de micare a elementului de construcie.
P-u sfera de o capacitate de 2 mii metri cubi cu diametrul 16m folosim metoda de montare pe orizontal a elem. spaiale care
const din 3 petale sudate care poate fi i din jumti de petale. Elementele se execut pe suporturi speciale executate la uzin.
Element. se instaleaz pe o construcie cu reazime nzestrate cu roi. Cu autorul macaralei se aduce urmtorul element spaial
ce se sudeaz pe precedentul. Dup montarea a 5 elemente spaiale se sudeaz fundul. Dup care celilalte.

6
2

4
3

7
8

2
1
1

1-constr. cu reazime mobile; 2-rezervuar direcii de rotire

P-u meninerea stabilitii rezervorului n interior se monteaz bine ca s previn deformaiile de la greutatea proprie

16. Tehnologia realizarii cladirilor din beton armat monolit in cofraje glisante.
Tehnologia de executie a constructiilor din beton armat monolit se bazeaza pe metodele traditionale si anume cele aprobate in
practica de constructie.
La baza acestor metode se afla utilizarea urmatoarelor tipuri de cofraje:
cofraje glisante din panouri mici si mari, tunnel vertical si orizontal. Cofrajele glisante sunt folosite la executia caselor de
locuit de inaltime mare si altor edificii de inaltime mare. Peretii glisanti pot fi verticali sau inclinati, avind grosime constanta
sau variabila pe inaltime.

a)

b)
3

a) turnarea betonului cu bena

b)turnarea betonului cu pompa de beton
1- macara turn ; 2- cofraj glisant ; 3- manipulator ; 4- conducta de beton ; 5- pompa de beton ; 6- automalaxor
Betonarea peretilor in cofraje glisante se efectuiaza neintrerupt. Deasemenea toate procesele si operatiile tehnologice
(montarea armaturii, amplasarea materialelor termoizolante, punerea in opera a betonului, glisarea cofrajului ) se indeplineste
fara intrerupere si stationari. Aceasta permite de a efectua lucrarile intr-un ritm stabilit si de o calitate inalta. Inainte de
montarea cofrajelor se curata si se spala suprafetele pe care se vor efectua lucrarile de montare. Apoi se verifica corectitudinea
axelor cu teodolitul, iar cu nivelmetrul se verifica cotele fundatiei ( cota maxima a fundatiei trebuie sa fie cu 2-3 cm mai joasa
decit cota muchiei inferioare cofrajului)
Montarea cofrajelor poate fi efectuata direct pe locul de betonare, sau se executa preasamblarea ei in blocuri mari pe standuri
speciale apoi aceste blocuri se monteaza pe locul de betonare. Distanta dintre blocorile montate trebuie sa corespunda grosimii
peretilor, determinate la jumatatea inaltimii panourilor de cofraj. Dupa montarea si verificarea pozitiei tuturor blocurilor se
asambleaza jugurile, platforma de lucru superioara, inferioara si cea exterioara cu ingradire de protectie a varinelor.
a)

c)

b)

2
2
1

10-12
cm

1- panou de cofraj ; 2- jug ; 3- carcasa de armature ; 4- plasa de otel

Masuri tehnologice contra scurgerii betonului din cofrajele glisante la etapa initiala de glisare:
Instalarea hidraulica de glisare a cofrajelor inainte de montare se curata de murdarie si unsoare de fabrica. Armaturile
orizontale se instaleaza manulal. Pentru usurarea instalarii armaturii orizontale in pozitie de proiect ea se instaleaza dupa
scaritele de reper instalate anterior pe armaturile verticale. Avind in vedere ca betonarea in cofrajele glisante trebuie efectuate
neintrerupt e necesar de a respecta strict graficul de aprovizionare cu beton, de aceea e de dorit de a prepara amestecul de beton
in instalatii mobile direct la santier. La prepararea betonului se utilizeaza ciment Portland M400. In compozitia betonului
trebuie sa se introduca aditivi plastifianti pentru ai mari lucrabilitatea. Betonarea se efectuiaza in straturi uniforme de grosime
20-25cm. Betonarea urmatorului strat se va efectua in directie inversa pina la atingerea prizei de stratul de beton pus in opera
anterior. Nu este permisa turnarea urmatorului strat pina nu s-a terminat betonarea stratului precedent. Repaosurile intre glisari
nu trebuie sa depaseasca 8 ore. In cazul repaosurilor mai indelungate glisarea se trece in regimul pas pe loc, daca permite
echipamentul sau cofrajele se ridica incet pina se creaza un gol vizibil intre cofraj si beton. Compactarea betonului se

efectuiaza cu previbratorul, iar in cazul armaturii dese se va efectua compactarea mecanica cu sipci sau cu vergele. Pentru
formarea golurilor se utilizeaza cutii metalice de inventar, de inaltimea respectiva cu grosimea de 10-15 mm mai mica decit
grosimea peretelui glisant. Pet imp friguros la betonarea in cofraje glisante poate fi utilizata metoda termos si incalzirea
betonului cu instalatii de aburi.
I

II

Schema betonarii planseelor concomitent cu peretii betonati in cofraje glisante

I glisarea cofraului peretilor pina la cota planseelor
II montarea cofrajelor planseelor
Demontarea cofrajelor glisante:
1) se demonteaza podinele superioare, se demonteaza elementele de fixare a rosturilor dintre cofraje
2) se agata un bloc de cofraje, se demonteaza elementul de fixare si blocul se coboara la pamint
3) se demonteaza jugurile, se demonteaza cofrajul interior si podinele inferioare

17. Tehnologia realizrii cldirilor din beton armat monolit n cofraje spaiale mobile (tunel orizonal).
Cldirile monolite executate n cofraje spaiale au o alctuire celular distinct, ce este format din planee i perei interiori
monolii. Pereii exteriori n procesul betonrii pereilor interiori i a planeelor, de regul, snt lsai deschii pentru a se putea
extrage cofrajele spaiale. Apoi se execut pereii exteriori din panouri prefabricate sau din zidrii.
Pentru a mri precizia montrii cofrajelor spaiale, mai I-i se execut grinzile-reper(egale dup grosime cu grosimea pereilor
corespunztori i nlimea de 15-20cm) .
Pn la montarea seciilor cofrajului e necesar de a monta platformele de lucru ce se fixeaz de pereii nivelului inferior.

2
3

Schema constructiv a cofrajului spaial tunel orizontal

1-suport vertical al cofrajului; 2- contravntuire; 3-suport pe role; 4- panou superior flexibil; 5-montant telescopic; 6- grind
reper.
Seciile cofrajului se instaleaz pe cile de rulare n poziia de proiect i se fixeaz de ele. Panourile laterale i cele orizontale
se poziioneaz dup proiect cu ajutorul cricurilor. Analogic se instaleaz i celelalte secii.
Dup verificarea poziiei de proiect , seciile cofrajului se fixeaz ntre ele formnd un cofraj tunel. Dup instalarea n poziia
de proiect a nui cofraj spaial pe suprafaa panourilor cofrajului se aplic prin pulverizare un strat de lubrifiant, pentru a
micora adghezia betonului la cofraj.
Dup montarea unui cofraj spaial se monteaz carcasa de armtur , piesele nglobate, cofrajele golurilor, reiaua electric
.a., ce se fixeaz de armturi prin legare lor cu srm sau clame. Apoi n gurile cofrajului se instaleaz buloane cu evi
distaniere a cror lungime corespunde grosimii peretelui respectiv. Apoi se instaleazcofrajul spaial vecin, montarea lui
efectundu-se pe secii ncepnd cu cea marginal.
Dup instalarea seciei n poziia de proiect i fixarea ei de calea rulant, cu ajutorul cricurilor se poziioneaz panourile
verticale i cel orizontal. Apoi cu ajutorul buloanelor distanierului secia cofrajului se fixeaz de cofrajul spaial instalat. Dup
montarea tuturor cofrajelor spaiale se instaleaz cofrajele pereilor exteriori transversali i platformele de lucru cu mprejmuiri.
La transportarea betonului ctre punctul de punere n oper n bene, el se toarn din ele direct n cofraj. n cazul volumurilor
mari de betonare betonul ctre punctul de turnare se transport cu pompe de beton.
Betonul se toarn pe straturi, uniform pe lungimea peretelui, cu compactarea fiecrui strat turnat. Grosimea stratului nu trebuie
s depeasc mai mult de 1,25 ori lungimea buteliei vibratorului, de regul grosimea stratului este de 40-50 cm.
La betonarea pereilor se utilizeaz plastic cu tasarea conului de 6-8 cm. Compactarea e dedorit a o efectua cu previbratoare,
deoarece la folosirea vibratoarelor de exterior cresc considerabil sarcinile asupra cofrajului.
Betonarea peretelui se va efectua nentrerupt pe toat nlimea lui. n cazul pauzelor ndelungate ntre betonri se formeaz
rosturi orizontale i neregulariti, rezultate de modificarea schemei sarcinilor de la presiunea lateral a betonului i
deformaiilor neuneforme ale cofrajului pe nlime ceea ce duce la nrutirea calitii suprafeelor pereilor. Nu este admis
turnarea neuniform a betonului pe nlimea i limea peretelui, deoarece aceasta duce la deformri neuniforme a cofrajului;
de aici rezult rosturi i umflturi ce nrutesc calitatea suprafeelor betonate.
a)

b)

d)

4
V1

V2

V1

V1

2
1

V1< V2

c)

l
Deformatiile cofrajului
a)la betonarea pereilor cu viteze difereite V1 i V2; 1-4numerotarea pereilor; b)la turnarea neuniform a betonului
pe lungimea peretelui sub aciunea sarcinilor orizontale; 1-4locurile de instalare a contravntuirilor; c)la turnarea
neuniform a betonului pe lungimea pereilor sub aciunea sarcinilor verticale; d)modificarea sarcinilor i caracterului
deformaiilor n cazul ntreruperilor ndelungate la betonarea pereilor;
Betonarea planeelor se efectueaz la 2 ore dup terminarea betonrii pereilor, timp n care se termin tasarea betonului
pereilor. n acest rstimp e necesar de a prelucra cu lubrifiani cofrajul orizontal, de a monta armturile planeului i de a
instala reelele i piesele nglobate. Apoi se instaleaz cofrajul grinzilor reper al nivelului urmtor. Pentru deplasarea
muncitorilor pe cofraj se amplasaz podine de lucru. Turnarea betonului se efectuiaz n fii cu lungimea ncperii ncepnd de
la unul din perei. Betonul se toarn uniform pe suprafaa planeului i se compacteaz cu previbratorul, apoi adugtor cu
vibratoare de suprafa.
Dup punerea n oper a betonului este necesar de ai crea condiiile necesare pentru ntrire.

Decofrarea construciilor betonate n cofraje spaiale se va efectua la atingerea de betonul planeului a duritii, ce constituie
70% din duritatea de proiect la deschideri pn la 6m, i 80% la deschideri mai mari de 6m.
Demontarea cofrajelor spaiale ncepe cu decofrarea cofrajelor exterioare a pereilor exteriori. Apoi se trece la demontarea
cofrajelor spaiale.
Decofrarea ncepe cu demontarea cofrajului grinzii-reper. Cofrajele spaiale decofrate se extrag din ncperea betonat dup
una din variantele examinate mai sus. Cofrajele demontate se amplaseaz la nivelul pmntului pentru a fi curite de
rmiele de beton i pentru a fi refolosite

18. Tehnologia realizarii constructiilor din beton armat monolit in cofraje din blocuri spatiale (tunel
vertical).
Realizarea cofrajelor spatiale de tip tunel vertical permite de a executa cladiri de locuit si administrative cu un numr sporit de
nivele,monolite integral sau prefabricate monolite.Cofrajele de tip tunel vertical sunt folosite atit la edificarea cladirilor
nedesfurate in plan (punctiforme),cit si a cladirilor cu suprafete mari in plan. Pentru montarea cofrajelor si a prefabricatelor
se utilizeaza macaraua turn cu capacitatea portanta de 10t.

Betonarea pereilor se efectuiaz dup terminarea montarii tuturor cofrajelor pe sectoarele de lucru,montarii armturii i a
pieselor inglobate.Betonul se toarna pe straturi uniforme pe lungimea peretelui cu compactarea fiecarui strat turnat.Grosimea
stratului nu trebuie s depiasc mai mult de 1,25 ori lungimea buteliei vibratorului, de regul grosimea stratului este de 4050cm.La betonarea pereilor se utilizeaza beton plastic cu tasarea conului de 6-8cm. Compactarea se va efectua cu compactor
de exterior. Betonarea peretilor se va efectua neintrerupt pe toata inaltimea lui. Demontarea cofrajului se efectuiaza la atingerea
de catre betonul peretilor a duritatii de 1Mpa. Aceasta duritate se atinge dupa 24h la utilizarea betonului de clasa B12 din
ciment Portland cu intarire rapid. Elementele demontate se amplaseaza pe terenul de depozitari pentru curatirea si prelucrarea
cu lubrifiani.
4

2
1

6
7

Planul general al antierului la executarea unei cldiri de locuit n cofraje tunele verticale:
1- cldirea; 26-terene pentru depozitarea armturii, cherestelei, prefabricatelor, cofrajelor;
7-macaraua turn; 8- raza de lucru a macaralei; 9-teren de rezerv pentru depozitri.
Toate lucarile se efectuiaza in flux. Tehnologia si organizarea lucrarilor prevede armarea si montarea cofrajului peretilor pe Iul sector,montarea elementelor prefabricate(scrile,blocurile sanitare,conducta de gunoi) pe sectorul II, instalarea cofrajului
planseului si armarea lui pe sectorul III
II
C4

I
C4

C1

C1

C2

C3

C2

C3

C5

C6

IV

III

Succesivitatea tehnologic la montarea cofrajelor tunel-vertical pe sectoarele de lucru a cldirii

I-V-sectoare de lucru; C1-C6-cofraje tunel-vertical ; 1-direcia de deplasare a cofrajelor dup decofrarea de pe
sectoarele de lucru precedente.
Cofrajul planseelor constructiv e executat in forma de bloc cu valvele.Extragerea cofrajului se efectuiaza prin golul din
planseu special prevazut. Dimensiunea valvelelor trebuie sa fie de 2-4 ori mai mica decit inaltimea etajului Montarea cofrajului
planseului incepe cu istalarea meselor cu reazem sau a montantilor telescopici. Mai I-i se monteaz mesele cu 4 montani ,
apoi cele cu 2 montani. Mesele se fixeaz ntre ele cu contravntuiri cu dispozitive de tensionare. Cu ajutorul cricurilor mesele
de reazem se poziioneaz n poziia de proiect, iar apoi se monteaz blocul cofrajului. Pe perimetrul cofrajului se etaneaz cu
plci de azbociment.
Pn la betonarea planeelor, de centura betonat se fixeaz platforma de lucru. La betonarea planeului se prevedede a lsa
golul pentru extragerea blocului cu valve. n acest scop n centrul planeului pe toat lungimea lui se fixeaz un cofraj de gol
de limea de 400mm.

II

III

3
4

IV

VI

Schema tehnologic de executare a cldirilor monolite n cofraje tunel vertical cu planeu monolit:
I-instalarea cofrajului planeului; II-betonarea planeului; III-montarea cofrajului tunel-vertical i betonarea pereilor; IVdecofrarea cofrajului pereilor; V-decofrarea cofrajului planeului; VI-instalarea cofrajului planeului urmtorului nivel;
1- montani telescopici; 2- cofrajul planeului; 3- cofraj tunel-vertical pentru betonarea pereilor; 4- gol pentru extragerea
cofrajului planeului.
Demonterea cofrajului se efectuiaz dupa atingerea de ctre beton a 70% din duritatea de proiect.Pentru coborrea uniform a
valvelor cofrajului se utilizeaz trolii manuale i montani de siguran. Blocul mpturit se extrage prin golul de montaj i se
amplaseaz n yona de pregtire unde cofrajul se readuce n poziia de lucru i ciclul se repet. Dup decofrare golul se
monolitizeaz.
Consecutivitatea demontarii e urmatoarea:
-se demonteaza panourile plane exterioare si interioare
-se demonteaza panourile de capat si cornierele
-se demonteaza cofrajul tunel-vertical
Cofrajul pereilor se monteaz dup betonarea planeelor, nainte de extragerea cofrajului. Montajul ncepe cu montarea
cofrajului puului ascensoarelor , celelalte blocuri se monteaz n ah, ce crez comoditi la montarea armturilor.
Armturile se recomand a le fixa prin legarea cu srm, deoarece la sudare picturile de metal topit cad pe suprafaa
cofrajelor, arznd stratul lubrifiant i nrutind astfel calitatea suprafeelor.
Construcia tunelului urmtor se monteaz de pe blocurile montate ulterior i de pe planeu. Ele se amplaseaz pe grinzilereper betonate anterior, suprafaa crora are aceiai cot. Blocurile se fixeaz ntre ele cu distanieri conici peste 1,5m.
Cofrajele panourilor exterioare se instaleaz pe centura de reazem din cofraje, fapt ce permite de a poziiona precis fixarea
prii inferioare a cofrajului. Montarea panourilor ncepe de la colul cldirii treptat instalnd urmtoarele panouri. Verificarea
poziiei prii superioare a cofrajelor se efectuiaz cu instrumente geodezice.
Pereii se betoneaz n straturi cu grosimea de 50-60cm. Pereii exteriori din beton cu agregate uoare se betoneaz cu avans
de un strat fa de pereii interiori din beton cu agregate grele. Dup atingerea de betonul peretelui a duritii de decofrare se
demonteaz cofrajul i ciclul tehnologic se repet.

19. Tehnologia realizrii cldirilor multietajate cu schema constructiv cu schelet din elemente
prefabricate (seriile IIS).

Cladirile multietajate au cheltuili de material si forta de munca la montarea unui 1m 2 de 1,5tF/m2.Astfel structura de rezisten
a cladirilor multietajate este executat din fundaii prefabricate, coloane, n unele cazuri grinzi de rulare, ferme sau grinzi cu
deschisul pn la 24m din beton armat, iar deschiderele > 24m din ferme de metal.
Elementul principal de rigidizare a cldirilor multietajate de
seria IIS constituie carcasa din beton armat care const din stlp,
grind sau cadre unite. Caracteristic pentru serii sunt
dimensiunile elementelor din beton armat prefabricat i poziia
lor n plan. Stlpii n plan se monteaz dup o reea de 6x6 sau
6x9 m.Carcasul n direcia riglelor este rigidizat dup reeaua
6
9
care a fost proiectat. Stlpii carcasului au seciune
dreptunghiular 400x400 i 400x600 mm. Coloanele primului
etaj sunt ncastrate n paharul fundaiei 600 mm cnd panourile
6
6
reazem pe treapta riglei i 1000 mm cnd reazem pe suprafaa
superioar a riglei. Riglele pot fi de urmtoarele forme:

700
3600
3600
3450

4650

4800

720

Dac nlimea etajelor este 3,6 i 4,8 m putem folosi stlpi pe dou nivele.
Pentru case cu mai multe etaje cu nlime de 3,6 m vom folosi stlpii
Rosturile dintre coloane se afl la nlimea de 1 m de la panou, i
constituie o mbinare rigid. Rostul dintre dou coloane este 40
mm. La mbinarea grinzii cu stlpul armatura care este scoas din

stlp i rigl se sudeaz cu sudur n baie, de asemenea se sudeaz i elementele nglobate de metal.

Stilp-stilp
Sudura in baie
Armatura

Garnitura
Etrier

Panourile intermediare au urmtoarele dimensiuni 1,5x6 i pe rndurile coloanelor marginale de 0,75x6. Panourile se fixeaz
de rigle prin sudarea pieselor nglobate n patru locuri. Panourile care se afl ntre coloane la capete se sudeaz de un cornier
care este prins de stlp la nivelul treptei grinzii.

Imbinarile stilp-rigla transfersala

A-A

A
beton monolit
armatura de rezistenta

rigla RT-1
A

sudura in baie
stilp SM-I

Rosturile dintre panouri dup montare i nodurile de mbinare stlp-stlp i stlp-rigl se monolitizeaz cu beton B15.
Pereii se execut din panouri. Panourile de perete ce se afl la soclu, reazem pe grinzile amplasate pe fundaie.

cornier
consola

rigla

stilp
La construcia caselor se folosesc panourile de acoperi cu nervuri.

Stilp-pahar de fundatie
panou

Stilp

grinda
Pahar de fundatie

pahar de fundatie

grinda
B

20. Tehnologia realizrii cldirilor din panouri mari.

Deosebim citeva tipuri :

a) blocuri locative seria 143
b) n dependena de schema constructiv
1 pereii portani pe care se amplasiaz panourile
2 pereti exteriori - autoportani
Tehnologia cldirilor din panouri mari const n instalarea
panourilor perete, blocurilor sanitare, pereii despritori,
aranjarea elementelor casei scrii, panourilor de planseu i
acoperi i de asemenea executarea rosturilor dintre elementele
acestea . Consecutivitatea montrii panourilor perete depinde de
felul pereilor (portani, longitudinali sau transversali). Montarea
etajului tip cu perei portani transversali i cu panouri exterioare
pentru 2 camere se ncepe cu montarea n celula casei scrii a
panourilor pereilor exteriori cel mai ndeprtat de macara. n
limitele suprafeei de locuit n dreapta i n stnga de la primul
panou se monteaz panourile exterioare ale aceluiai perete, dup
aceasta se monteaz panourile de pe partea opus a cldirii.
Instalarea pereilor interiori se ncepe de la dou panouri de baz
situate pe una din axele scrii, care este cea mai rigid celul a
cldirii. Dup fixarea acestor panouri se monteaz celelalte iar dup aceasta panourile pereilor longitudinali, perei
despritori, cabine sanitare, canal de ventilare etc. n casele cu perei longitudinali portani la nceput se monteaz panourile
pereilor exteriori. Cei mai deprtai de macara, i panourile pereilor frontali, dup aceea panourile peretelui longitudinal
inferior i a pereilor casei scrii , ultimii se amplaseaz panourile pereilor apropiai de macara i canalele de ventilare a
pereilor interiori. Inainte de montarea construciilor verticale deasupra solului pe pereii despritori se nseamn locurile de
montare a lor i se atribuie nite fixatori metalici sau nite elemente de susinere. Intre fixatori sau aceste elemente se aterne
un pat de mortar care trebuie s depesc 3-5 cm sub pereii exteriori. Panourile pereilor exteriori se instaleaz cu ajutorul
abloanelor i a semnelor de pe pereii depritori. Panourile pn la scoaterea dispozitivului de agare se fixeaz cu ajutorul
unor contrafie rigide care se fixeaz de nite ochi de prindere speciali a peretelui, i de panourile pereilor despritori.
Panouri perete care se intersecteaz sub unghi de 90 0 se unesc cu legturi de col (pres de mn), se mbin prin urub.
Verticalitatea se controleaz cu firul de plumb. Dup ce se verific toate condiiile se sudeaz mustile de armtur ,

elementele metalice se acoper de corozie i se monolitizeaz. Rosturile verticale ntre panouri se izoleaz cu ruberoid pe
mastic. Panourile de acoperire se ncep a monta de la casa scrii , ceea ce permite de ndat ce se monteaz primul panou de
lucrat deja n vederea fixrii urmtorului .
Metoda liber (la montarea panourilor la nivel de soclu)- prevede poziionarea i fixarea provizorie a panourilor cu
contrafie.

Metoda cu bucse se utilizieaza de regula la montarea panourilor interioare cind deja este montat un perete

Metoda autofixarii-(ea necesita o confectionare foarte precisa elementelor prefabricate si a celor de

prindere inre ele)

n seria 143 sunt n baie si viceu aa tip de montare a panourilor de pod.

A

1 panouri prefabricat

2 panou prefabricat
3 montarea armaturii
4 musti de armatur care sunt prevzute n nie.
Montarea vertical a armaturii sunt niste procese tehnologice la realizarea mbinrilor panourilor din structura portant.
Montarea armaturii verticale sau instalarea carcaselor de armtur.
Daca aceste musti sunt mai lungi atunci ele sunt taiate.
Montarea panourilor 1-2 i unirea armaturii 4.
Aspectul tehnologic beton fluid. Planseul el preia eforturile orizontale. Planeele care preiau eforturile verticale sunt numite
diafragme.
Instalarea panourilor peretilor

Instalarea panourilor de planeu se efectueaz dup montarea i consolidarea tuturor panourilor de perete i depozitarea la
nivelul montat a tuturor detaliilor i materialelor necesare ctre locul de montare , panoul planeu se transport orizontal .
primul panou se monteaz de pe podin iar urmtorul de pe pardoseaua montat prealabil. Instalarea blocurilor sanitare n plan
se efectueaz n corespundere cu semnele effectuate la trasare. Verificarea poziiei verticale se efectueaz cu ajutorul riglei , fir
cu plumb. Blocul de ventilare se instaleaz pe un strat de mortar coaxnd canalur. lor i etannd rosturile lor orizontale. Blocul
de ventilare se consolideaz cu ajutorul tiranilor . la montarea scrilor i podestelor e necesar de a verifica minuios cotele
suprafeelor de sprijin i de a poziiona precis poziia acestor elemente. Dup ce s-a montat scara se monteaz balustrada.

21. Punerea n oper a amestecului de beton. Executarea rosturilor de lucru. Metode tradiionale de
compactare a amestecurilor de beton.
Procesul de punere n oper a amestecului de beton include urmtoarele operaii:pregtirea bazei, livrarea amestecului de
beton n construcia betonat, distribuirea (nivelarea) lui i compactarea.nainte de betonare cofrajul trebuie s fie curit de
murdrii i impuriti. Suprafaa cofrajului de inventar, care vine n contact cu betonul, trebuie s fie acoperit cu soluia de
ungere, care nu trebuie s diminuieze calitatea betonului i s las urme pe suprafaa construciilor din beton armat, iar
suprafaa betonului vechi se va curi de pelicula de lapte de ciment cu ajutorul periei metalice, se va spla si se va nltura apa.
Pn la nceperea punerii n oper a amestecului de beton minuios se verific corectitudinea instalrii armturii, existena
garniturilor din beton i altor dispozitive, care asigur grosimea necesar a stratului de protecie a armturii.Pe cofraj se
instaleaz scuturi de lemn nguste pe suporturi pentru trecerea muncitorilor.
Betonul se toarn n cofraj i se distribuie n straturi orizontale de aceai grosime, executate ntr-o direcie. nlimea de cdere
liber a betonului nu trebuie s depeasc 3m pentru construcii masive-stlpi i 1m pentru planee, pentru evitarea efectului
de segregare. Acoperirea stratului precedent cu urmtorul strat de amestec de beton trebuie s fie executat pn la nceperea
prizei n stratul precedent.
Rosturi de lucru se formeaz ca urmare a ntreruperilor la betonare. Ele pot fi amplasate n locurile , unde racordarea dintre
betonul precedent i nou turnat nu vor influiena negativ asupra rezistenei construciei i de regul se amplaseaz n locurile
unde n timpul exploatrii construciei n ea vor aprea eforturi minimale.
Deosebim 2- categorii de rosturi de lucru:
-impuse prin proiect pentru comportarea corect a elementuluin timp;
-impuse de posibilitile organizatorice ale constructorului;
La betonarea coloanelor rosturi de lucru se organizeaz la nivelul superior al fundaiilor,nivelului inferior al grinzilor,riglelor.
Betonarea grinzilor i panourilor se execut concomitent.Dac grinda are seciuni de dimensiuni mari i betonarea ei
concomitent cu panoul este imposibil, stunci grinda se betoneaz separat. Rostul de lucru se organizeaz la 20-30mm mai jos
de nivelul marginei de jos a panoului. n procesul de betonare a grinzii separate nu se permite organizarea rostului de lucru n
treimea din mijloc a deschiderii grinzei.
Rosturile se amplaseaz:
n plci, paralel cu armtura de rezisten, la 1/3-1/5 din deschidere;
la planee cu nervuri, pe direcia nervurilor, la 1/3-1/5 din deschiderea nervurii;
la planee cu nervuri ,cnd betonarea se face perpendicular pe direcia nervurilor, n zona cuprins ntre 1/5 i 1/3 din
deschiderea grinzii principale, cutndu-se ca n plac s fie la 1/5 i 1/3 din deschiderea acesteia;
la boli i arce se admit rosturi numai perpendicular pe directoare;
n perei mulai nu se admit rosturi orizontale.

Rosturile n stlpi, grinzi, arce etc. se execut perpendicular pe axa acestor elemente, iar la plci, boli, perei, perpendicular pe
suprafaa lor.
Betonul trebuie de compactat cu scopul de a elimina golurile de aer pe care le conine i pentru umplerea complet a
cofrajului. Fiind compactat betonul i mrete densitatea cu 200-500kg/m 3. Datorit acestui se mrete rezistena mecanic, la
nghe, impermiabilitatea i alte preprieti ale betonului.
. Dup modul de aciune asupra amestecului de beton se cunosc 3 tipuri de vibratori:
+ interioari (de adncime) cu amorsarea n amestecul, acionnd prin intermediul vibrrii corpului vibratorului;
+ exterioari instalate pe cofraj,
+ de suprafa instalate pe suprafaa amestecului turnat;
Cunoatem urmtoarele metode de compactare:
1)metode manuale; 2)metode mecanice; 3)vacuumare;
Procedeele manuale se aplic acolo unde nu pot fi aplicate procedeele mecanizate sau ele nu dau rezultatele dorite
1. Compactarea cu ipca sau vergile metalice

3. Compactarea cu ciocanele din lemnse ciocnesc cofrajele la stlpi, diafragme .a.

Pentru obinerea unor rezultate bune se face vibrocompactarea cu vibratoarele electrice

22. Metode speciale de betonare (torcretare, vacuumarea).

Torcretarea este un procedeu de punere n oper a betonului sau mortarului prin proiectarea (mprocare) amestecului cu
ajutorul aerului comprimat pe diferite suprafee verticale, orizontale, nclinate. Aceast metode s utilizeaz la betonarea
construciilor de tip membran, la realizarea straturilor etane ale construciilor subterane, rezervoarelor, la consolidarea
construciilor din beton armat i altele. Torcretarea poate fi realizat prin dou metode:
1. metoda uscat 2. metoda umed
Metoda umed const n transportarea cu aer comprimat prin conducte speciale a amestecului preparat deja i proiectarea lui
pe suprafaa betonat. Metoda uscat const n transportarea separat cu aer comprimat a amestecului cu umiditatea de 6-8% i
a apei care se amestec n duz. Metoda uscat se realizeaz cu ajutorul instalaiilor de torcretare. Instalaia de torcretare const
din compresor, rezervor de aer comprimat, resiver, rezervor de ap, aparat de torcretat, conducte flexibile (pentru aer,
amestecul uscat i ap) i duza.

1 maloxor; 2 buncher de vibrare i alimentare;3 amestecul de beton alimenaterea;4sistemul de utilajului de torcretare

5 alimentarea cu aer comprimat;6-7 furtunul 38-51-65;8 camera de amestec;9 regulatorul (minerul cu care trage muncitorul)
10 facherul (uvoiul) de beton care este aruncat;11 armatura;12 cofrajul ;13 stratul de beton aplicat
Pentru betonarea mortarelor torcretate se utilizeaz nisip cu mrimea granulelor nu mai mare de 8 mm, i ciment portland de
marca 500, iar pentru prepararea betoanelor - agregate cu dimensiune nu mia mare de 30 mm. nainte de torcretare suprafaa se
cur de praf i unsoare, iar suprafeele din beton se umezesc. Proiectarea betonului se efectueaz perpendicular pe suprafa,
distana dintre duz i perete fiind de 1-1,2 m.
Avantajele metodei: caracteristicile fizico-mecanice a betonului sunt superioare fa de cel pus n oper prin turnare. Betonul
torcretat realizat din aceiai compoziie are rezistene similare la compresiune dar superioare la ntindere. Compactitatea sporit
a betonului determin utilizarea lui n calitate de straturi de etanare sau protecie.
Dezavantajele: n cazul n care se transport amestecuri uscate, la locul de lucru unde lucriaz operatorul sau muncitorul se
formiaz o atmosfer poluant ce ine de concentraia cimentului n aer(chiar si acele prfoase). Muncitorul trebuie s lucreze
i s fie echipat cu masc i mbrcminte special. Concentraia prafului n aer depete normele sanitare 5-6 ori. Din aceste
motive muncitorul trebuie s respecte normele de lucru.
Vacuumarea const n extragerea surplusului de ap, necesar n timpul turnrii dar duntor n timpul ntririi betonului, prin
aplicare pe suprafaa betonat a unui panou vacuumant care acioneaz ca o ventuz. Prin acest procedeu se poate evacua pn
la 20-25% din apa de amestec a betonului, rezultatul fiind mrirea rezistenei finale la compresiune pn la 30%. Realizarea
metodei se efectueaz cu instalaiile de vacuumare ce const din panourile de vacuumare, furtunuri flexibile de cauciuc,
conducte colectoare din oel, rezervor de separare a apei i o pomp. Panoul de vacuumare const dintr-un scut metalic pe care
sunt ntinse trei plase metalice cu ochiuri din ce n ce mai mici dinspre exterior spre beton, la suprafaa de contact cu betonul se
ntinde o pnz filtrant. Pe scut sunt instalate tuurile de racordare a panoului cu furtunul.
Funcionarea instalaiei. Panoul vacuumant prin intermediul furtunului de cauciuc se racordeaz la eava colector, aceasta la
rezervorul de separare a apei, iar rezervorul la rndul s la pompa cu vid. n acest contur pompa rarefiaz aerul pn la 80-90%.
Datorit diferenei de presiune n masivul betonului i spaiul scutului vacuumant, apa migreaz din beton fiind transportat
prin furtunurile de cauciuc i colector n rezervorul de separare. Timpul de vacuumare depinde ce capacitatea pompei i
grosimea stratului prelucrat i poate dura de la 10 la 60 minute. Un efect tehnologic mai mare se obine dac dup vacuumare
stratul de beton se vibro-compacteaz prin vibrarea de suprafa. Aceast metod este eficace la realizarea urmtoarelor
construcii: planee, pardoseli, stlpi, perei etc.

23. Betonarea construciilor subacvatice (metodele: cu tubul de betonare, injectarea mortarului, ndesarea
amestecului de beton, betonarea cu amestec de beton uscat n saci).
Sub nivelul apei sint betonate partile subacvatice ale tunelurilor, pilonii podurilor, fundul chesoanelor si constructiile
hidrotehnice In cazurile cind e imposibil de a denivela nivelul apei pina la constructia betonata.
Betonarea sub apa poate fi efectuata prin una din urmatoarele metode (fig. 12.2)
- cu a ajutorul tubului de betonare
- injectarea mortarului
- betonarea cu benele
- betonarea prin indesare
- betonarea in saci.

Indiferent de metoda aplicata betonarea-se va face numai in incinte cu apa statatoare sau care a fost adusa in aceasta stare prin
masuri corespunezatoare.

1)bariera de beton armat 2)zona

betonata 3)troliu 4)zona de lucru 5)tevi de
betonare cu pilnie 6)dispozitiv de ridicare
turn 7)caus de incarcare a dispozitivului de
ridicare 8)uzina plutitoare de beton
9)conducta
de
beton
10)macara
plutitoare(kran zburator) 11)saci cu mortar
12)cablu 13)umplutura de pietris 14)mortar
15)mina (putz/a) 16)furtun 17)pompa de
mortar

Fig. 12.2. Metodele betonarii sub apa: a-betonarea prin

intermediul tubului de betonare, b-betonarea cu tubul de
betonare de la uzina plutitoare; c-betonarea prin injectarea
mortarului in put; d-injectarea mortarului fara put; e-betonarea
prin indesare; 1 - cheson deschis; 2 - tuburi de betonare; 3 pilnie; 4 - beton pus in opera 5 - cutie de beton fara fund; 6 troliu; 7 - platfoma de lucru; 8 placa de fixare; 9 - cadru turn;
10 - caus de incarcare; 11 uzina plutitoare de preparare a
betonului; 12 - agregate; 13 - cofraj; 14 - o portiune noua de
beton; 15 - stratul de beton ce contacteaza cu apa.
Betonarea subacvatica cu ajutorul tubului de betonare (BTB) consta in turnarea amestecului de beton prin tuburi cu
d=200-300mm, care pe masura maririi grosimii stratului de beton se ridica vertical cu ajutorul troliurilor sau al macaralelor.
Tubul consta din sectii de tevi cu lungimea de 0,5-1m care sint articulate intre ele cu lacate. Pe partea superioara a tubului se
fixeaza pilnia, iar de cea inferioara - supapa, ce se deschide de pe podina. La betonarea unor constructii masive distanta dintre
tuburile de betonare nu va depasi 10-11m.

Blocul betonat se imprejmuieste cu palplanse, care indeplinesc si functia de cofraj.

La betonarea fara vibrare prin metoda BTB este folosit betonul cu tasarea conului 16-20cm si la betonarea cu vibrare 1416cm. Dimensiunea maximala a agregatelor folosite la prepararea betonului nu va depasi 30-40cm. De asemenea in dozajul
acestor betoane e necesar de a introduce aditivi plastifianti.
In tub betonul se toarna cu pompele de beton sau alte mecanisme ce permit betonarea neintrerupta a constructiei.
La etapa initiala tubul se instaleaza ia asa fel ca capatul lui inferior sa fie cu 15-20cm mai sus de fundul incintei. Dupa
umplerea completa a tubului cu amestec de beton se deschide supapa. Amestecul, care se toarna neintrerupt in pilnia tubului
iese prin partea inferioara a tubului, formind in jurul lui un con de beton. Urmatoarele portiuni de beton ce ies din tub nu intra
in contact cu apa, daca capatul inferior al tubului va fi imersat in stratul de beton cu cel putin 0,8m la adincimea de betonare
pina la 10m si cel putin 1,5m la adincimi pina 20m.
Pe masura maririi grosimii stratului de beton tubul periodic se ridica si se demonteaza cite o sectie de teava de sub pilnie. La
ridicare capatul inferior al tubului va fi imersat permanent in beton.
La utilizarea metodei BTB betonarea se va efectua neintrerupt si repede. La respectarea regulilor de efectuare se obtin
constructii de o calitate buna. Metoda poate fi folosita la betonarea constructiilor subacvatice cu adincimea de la 1.5 pina la
50m.
Betonarea subacvatica prin metoda injectarii mortarului consta in injectarea mortarului in golurile din masa de agregate
turnate prealabil. Tevile de alimentare cu mortar cu d=37100mm se instaleaza in puturile formate in armaturi laminate sau
direct in masa de agregate. Raza de actiune a unui tub in bolovanisuri e de 3m si in masa de prundis 2m.
Mortarul sau pasta de ciment cu tasarea conului de 10-12cm este injectat sub presiune cu ajutorul pompelor, daca inaltimea
blocului de betonare este mai mare de 10m. In celelale cazuri mortarul se toarna in pilnia tubului si sub greutatea proprie el se
infiltreaza in masa de agregate.
La injectare, mortarul ce iese din tub se ridica in sus substituind apa din golurile dintre agregate formind astfel un monolit de
beton.
Tuburile instalate nemijlocit la masivul de agregate ramin in beton, pe cind cele ce au fost instalate in puturi pe masura
ridicarii nivelului mortarului se ridica, lisindu-se imersat in mortar numai 0.8-1m din capatul inferior al tubului.
Avantajele acestei metode fata de metoda BTB sint: la santier se prepara mortar si nu beton, este exclusa segregarea
betonului. De asemenea metoda este utilizata la betonarea in conditii restrinse, la betonarea constructiilor dens armate precum
si la adincimi mari (30-50m).
Neajunsurile metodei constau in umplerea necorespunzatoare a golurilor dintre agregate, cheltuieli mari de metal (tevi de
betonare, armaturi pentru puturi) si necesitatea controlului minutios asupra granulometriei agregatelor.
La adincimi nu prea mari (pina la 3m) betonarea constructiilor de o responsabilitate mica poate fi efectuata cu benele.
Benele pline vor fi coborite inchise pina la la locul de descare.
Betonarea prin indesare consta in imersarea de noi portiuni de beton. In procesul betonarii e necesar de a exclude contactul
cu apa a portiunilor de beton proaspat turnat.
La betonarea prin aceasta metoda sint folosite betoane cu tasarea conului de 5-7cm si marimea agregatelor pina la 30-40mm.
Insulita de beton se formeaza in unul din ungherele blocului betonat. Portiunile noi de beton se toarna si se indeseaza nu mai
aproape de 20-30cm de la marginea apei. Compactarea betonului se efectueaza prin vibrare sau prin compactarea cu maiul
(indesare).
Metoda poate fi utilizata numai la adincimi pina la 1,5m si cu conditia ca o latura a blocului betonat depaseste de doua ori
adincimea incintei, iar cota constructiei betonate e desupra nivelului apei.
Betonarea cu saci poate fi examinata ca o metoda auxiliara, care eate utilizata in cazul volumurilor mici de lucru, pentru
etansarea golurilor dintre fundul incintelor betonate si cofraj si in situatii accidentale.
Sacii confectionati din material rezistent cu tesatura rara cu un volum de 10-201 se umplu cu amestec uscat de beton sau cu
beton cu tasarea conului 2-5cm, dimensiunea agregatelor in ambele cazuri nu trebuie sa depaseasca 40mm.
Sacii cu amestec de beton se aseaza sub apa de catre scafandri respectind regulile de zidarie. Dupa intarirea amestecului de
beton se formeaza o constructie monolita.

24. Particularitatile betonarii constructiilor monolite in conditii cu temperaturi negative. Clasificarea

metodelor si domeniul de utilizare.

1.

2.

3.

1.
2.

Lucrrile de betonare se efectueaza unul imprejur. Cele pe timp de iarna(perioada rece) se deosebesc esential de cele pe timp
de vara.(perioada calda) . dupa normative parametrul de baza ce caracterizeaza perioada de timp friguros este temperatura
aeruluiexterioir masurata la 8(opt) dimineata, la distanta de 2 (m) de la sol, la 2 (m) de l constructie. Daca temperatura este
+50 si nu are tendinte sa se redice, ziua se numeste friguroasa. Viteza de hidratare a mineralelor cimentului cu apa depinde
de t0 aerului inconjurator. La t0 inalte viteza de hidratare creste, iar la cele mici- scade, si devine nula la t 0 de 50-100C. in afara
de aceasta la inghetare volumul ocupat de cristalile de gheata depaseste cu 9% volumul apei din care sa format. Astfel in
interiorul betonului apar tensiuni ce duc la distrugerea structurii lui. Dup dezgheare procesul de hidratare se rencepe dar
structurile cristaline nu se restabilesc complet. La ngheare agregatele i armturile se acoper cu o pojghi de ghea, care
influeneaz negativ asupra adeziunii dintre acestea. S-a constatat din practic i ncercri tiinifice c dac betoanele pn la
ngheare au o anumit duritate i dup dezgheare procesul de hidratare continu fr a se observa urmri negative. Aceast
duritate a fost numit critic i depinde de clasa betonului i condiiile de exploatare a construciilor. Duritatea critic este egal
cu :
pentru betoane simple i armate cu armturi fr precomprimri de clasa B15 50%, B22,5 ,25- 40%, B30-30%, din duritatea
de proiect.
Pentru betoane cu precomprimare sau postcomprimare , construciile deschiderilor podurilor i a altor construcii de mare
importan 70% din duritatea de proiect.
Pentru construcii ngheate i dezgheate sau care sunt supuse presiunii gazelor sau apei 100% din duritatea de proiect.
Reieind din toate acestea e necesar de luat msuri pentru crearea condiiilor optimale de atingere de ctre betonul turnat pe
timp rece a duritii critice ntr-un timp ct mai scurt i cu cheltuieli minime. Pentru aceasta se folosesc metode speciale de
preparare, transportare, punere n oper i tratarea betonului. In dependen de felul tratrii betonului metodele de betonare se
mpart n 3 grupe :
metoda conservrii cldurii iniiale a betonului i a cldurii eliminate la hidratarea cimentului. Aceast metod se folosete la
construcii masive la betonarea lor cu beton n componena cruia intr ciment portland sau aluminos.
metoda de nclzire a betonului dup punerea lui n oper. Se aplic acolo unde nu poate fi aplicat prima metod, la betonarea
carcaselor cu armturi dese, a elementelor nguste (stlpi, grinzi, perei).
metoda ce aplic efectul scderii punctului de solidificare a apei, utiliznd aditivi antigel.
Pentru ntrirea betonului cea mai favorabil este t 0 15..250 C.
Metoda de ntreinere n nveli special (artificial) aceast metod prevede executarea unor corturi nclzite.
Metoda termos metoda de betonare fr nclzire. Sensul metodei- const n aceea c betonul cu t 0 iniial pozitiv se pune
n cofrajul termoizolant.
Metoda de nclzire electric const n nclzirea continu a betonului.
Metoda electrotermos esena acestei metode este c amestecul este nclzit intens cu ajutorul electroadelor amplasate n
construcia betonat.
Dup modul de introducere a cldurii n beton se cunosc 2 tipuri de nclziri :
electric (curent alternativ monoifazat 50 Hz)
electric de contact (radiaia termic infraroie, cofraj termoactiv, nclzire inductiv).

25. Betonarea construciilor monolite pe timp friguros (metoda conservrii cldurii metoda
termosului i derivatele ei).

Zi friguroasa ziua in care temperatura aerului exterior este inferioara valorii de +5 0 C si nu are tendinte de uscare.Viteza
hidratarii mineralelor cimentului cu apa depinde de temperatura mediului inconjurator , odata cu ridicarea temperaturii viteza
de hidratare creste , iar micsorarea temperaturii viteza scade. La tempeaturi negative apa din amestecul de beton trece in stare
solida(gheata) si reatiile de hidratare se incetinesc brusc pina la zero la temperaturi de -5-10 0 C .In afara de aceata la inghetare
volumul ocupat de cristalele de gheata depaseste cu 9% volumul apei din care s-a format. In asa fel in interiorul betonului
proaspat intarit apar tensiuni considerabile ce duc la distrugerea structurii lui .Dupa dezghetare procesul de hidratare se
reinnoieste ,dar structurile cristaline distruse la inghetare nu se restabilesc complet.Totodata la inghetare agregatele si
armaturile se invaluie cu o pelicula de gheata care influenteaza negativ adghezia acestora cu pasta de ciment. Dup dezgheare
betonul i continu priza ns rezistenele finale sunt reduse, de aceea pentru ca s nu aib loc aceste urmri negative a
ngheului n practica de construcie se utilizeaz diferite metode de executare a lucrrilor, scopul lor constnd n protejarea
betonului de nghe, de la momentul punerii n oper pn la atingerea aa numitei rezistene critice. Rezistena critic este
rezistena minim la atingerea creia nghearea betonului nu mai are urmri negative, mrimea acestei rezistene depinde de
clasa betonului i tipul elementului betonat.Rezistenta critica la rindul ei nu arata posibilitatea decofrarii integrale a
elementului.Ea indica doar ca prin atingerea elementului rezistentei cerute nu vor fi abateri de la rezistenta proiectata.Metodele
de intretinere a betonului pe timp friguros trebuie sa asigure obtinerea rezistentei critice sau rezistentei de inghet in termenii
indicati in proiect ,de aceea toate lucrarile vor fi executate cu stricta respectare a cerintelor din proiect.
Calitatea betonului pus in opera in mare masuri depinde de starea temeliei pe care el se toarna.E necesar de a exclude
inghetarea prematura a betonului la imbinarea lui cu temelia.Inainte de betonarea fundatiilor e necesar de a curati talpa
fundatiei de impuritati si de a o incalzi cu una din metodele accesibile (flacara, incalzire electrica etc.) in asa fel ca temperatura
ei sa fie de cel mult cu 10 C mai mica decit temperatura betonului pus in opera. Pentru betonul cu aditivi antigel acest lucru
poate fi neglijat.In cazul punerii in opera a betonului pe o temelie de beton inghetat, ultimul trebuie incalzit pe o adincime de
cel putin 400 mm si se protejaza contra inghetarii pina cind betonul proaspat turnat nu va capata rezistenta critica. In cazul
betonului cu adaos de antigeli aceasta operatie poate fi indeplinita. Cofrajul inainte de betonare se curata de gheata si zapada,
in acest scop el se acopera cu prelata si in incinta creata se injecteaza aburi fierbinti, dupa ce gheata si zapada s-au topit incinta
cofrajului se ventileaza cu aer comprimat. In loc de aburi poate fi utilizat aerul fierbinte obtinut de la calorifere sau gazele
motoarelor.La temperaturi mai joase de -15C armatura rigida si cea cu diametrul mai mare de 25 mm e necesar de a o incalzi
pina la temperatura de minimum 5 0C, pentru a asigura aderenta suficienta a betonului catre armature.In acest scop e necesar de
a termoizola elementele metalice ce ies din incinta cofrajului incalzit la o distanta de pina la 1,5 m.Pentru a micsora pierderile
de caldura, betonul se toarna in sectoare mici, ca straturile inferioare sa fie mai repede acoperite de urmatoarele straturi in asa
fel ca temperatura betonului sa nu coboare mai jos de cea prevazuta. In acest scop grosimea straturilor se va stabili maximala,
din conditiile de compactare. Inaltimea caderii libere a betonului se va limita in valorile 1-1.5 m.Lucrarile de betonare e
necesar a le efectua fara intreruperi, pentru a preveni necesitatea incalzirii imbinarilor si rosturilor de lucru, ce duce la cresterea
manoperei si a cheltuielilor.Vibrocompactarea betonului blea se va efectua in mod traditional al atragind o atentie sporita
compactarii betonului in rosturile de lucru, ungherele blocurilor si a cofrajelor.Suprafetele deschise ale betonului proaspat pus in
opera se protejeaza de inghet, prin acoperirea lor cu materiale termeizolante ,rogojini, vata minerala, rumegus de lemn pe o
folie de material rulonat .
Metoda conservarii caldurii sau metoda termos se bazeaza pe utilizarea la tratarea betonului a caldurii conservate ce se degaja la
hidratarea cimentului cit si a caldurii introduse in beton la prepararea lui sau la incalzirea lui inainte de a fi pus in opera (25-45
C). Cantitatea de caldura ce a fost transmisa betonului si cea ce se degaja la hidratare trebuia si fie mai mare sau cel putin egala
cu pierderile de caldura la racirea constructiei pina sa va obtine rezistenta proiectata Pentru a micsora pierderile de energie termica
cofrajele se termizoleaza adaugator in corespundere cu calculul termotehnic. La raza acestui calcul e pusa ipoteza ca cantitatea totala
a energiei termice din beton trebuie sa fie egala cu pierderile totale de caldura la racirea in decursul timpului tratarii constructiei pina la
temperatura 0 C. In acest rastimp temperatura betonului trebuie sa fie pozitiva, in asa fel ca sa se atinga rezistenta de
proiect.Acestui criteriu ii corespunde formulei echilibrului termic propusa de B. Skramtaev:
M s (tbmed tae ) K Cb db (tbi tbf ) CE

De unde reiese ca durata tratarii betonului (ore) de la temperatura initiala pina la cea finala pentru constructii cu modulul
suprafetei M 3( M S / V , unde S-suprafata constructiei , V-volumul constructiei) va fi:
s

Cb db (tbi tbf ) CE / K M S (tbmed tae ), unde :

Cb -capacitatea termica specifica a betonului, kcal/m3

db -densitatea aparenta a betonului, kg/m3;
tbi -temperatura initiala a betonului pus in opera;
tbf

-temperatura finala a betonului constructiei(nu mai jos de 278K;

C-dozajul cimentului la 1 m3 de beton,kg;
E-exotermia , cantitatea de caldura degajata la hidratarea 1 kg de ciment in decursul duratei de intarire a betonului, Kj/kg;
Ms-modulul suprafetei ,m-1;
K-coeficientul pierderilor termice de catre cofraj si invelisul termoizolant;

tae -temperatura medie a aerului exterior in decursul tratarii betonului,K;

tbmed -temperatura medie a betonului in decursul tratarii,K:

tbmed tbf (tbi tbf ) / 1.03 0.181M s 0.006(tbi tbf )

M s 4 6,

tbmed (tb.i 5) / 2 pentru M s 4 si tbmed tb.i / 2

sau aproximativ
M s <3

pentru

M s 5 8.

Formula lui Scramtaev are erori minimale pentru

si M s >12 nu se recomanda.

de aceea utilizarea ei pentru

Alegerea variantei optime de betonare se face dupa urmatoarele criterii:
-temperatura mediului ambiant in urmatoarele zile
-forma si dimensiunile elementului (modulul de suprafata)
-rezistenta betonului necesara
-asigurarea santierului cu resurse,energie si utilaje.
Metoda termosului are urmatoarele derivate:
-metoda termos
-metoda termos cu utilizarea solutiilor antigel sau acceleratori de priza
-metoda termos cu incalzirea preventiva a amestecului de beton
Intretinerea betonului prin metoda termos scoate in evidenta urmatoarele probleme:
-determinarea duratei de racire a elementului de beton si rezistenta critica obtinuta cunoscind
conductibilitatea cofrajelor
-alegerea tipului de cofraj si a termoizolatiei acestuia stiind durata de racire si rezistenta critica necesara
Cnd modulul de suprafa Ms6 se utilizeaz:
termosul cu substane antigel (sau acceleratoare a prizei), const n aceea c n
amestecul de beton , la preparare, se introduc adaosuri care accelereaz priza
betonului (CaCl2, KCO3) n proporii de pn la 2% din masa cimentului. Astfel
timpul prizei se micoreaz de 1,5-1,8 ori.
Termos fierbinte const n nclzirea amestecului de beton pn la temperatura de
70-80C cu ajutorul curentului electric, n bene sau autobasculante

1 uzina de beton 2.betoniera 3. bena electroincalzita 4. sursa de curent electric 5.macara 6. punerea in opera a betonului

26. Betonarea construciilor monolite pe timp friguros (metodele: conductiv, inductiv, convectiv,
cofraje termoactive).
Calitatea betonului pus in opera in mare masuri depinde de starea temeliei pe care el se toarna.E necesar de a exclude
inghetarea prematura a betonului la imbinarea lui cu temelia.Inainte de betonarea fundatiilor e necesar de a curati talpa
fundatiei de impuritati si de a o incalzi cu una din metodele accesibile (flacara, incalzire electrica etc.) in asa fel ca temperatura
ei sa fie de cel mult cu 10 C mai mica decit temperatura betonului pus in opera. Pentru betonul cu aditivi antigel acest lucru
poate fi neglijat.In cazul punerii in opera a betonului pe o temelie de beton inghetat, ultimul trebuie incalzit pe o adincime de
cel putin 400 mm si se protejaza contra inghetarii pina cind betonul proaspat turnat nu va capata rezistenta critica. In cazul
betonului cu adaos de antigeli aceasta operatie poate fi indeplinita.Cofrajul inainte de betonare se curata de gheata si zapada, in
acest scop el se acopera cu prelata si in incinta creata se injecteaza aburi fierbinti, dupa ce gheata si zapada s-au topit incinta
cofrajului se ventileaza cu aer comprimat. In loc de aburi poate fi utilizat aerul fierbinte obtinut de la calorifere sau gazele
motoarelor.La temperaturi mai joase de -15C armatura rigida si cea cu diametrul mai mare de 25 mm e necesar de a o incalzi
pina la temperatura de minimum 5 0C, pentru a asigura aderenta suficienta a betonului catre armature.In acest scop e necesar de
a termoizola elementele metalice ce ies din incinta cofrajului incalzit la o distanta de pina la 1,5 m.Pentru a micsora pierderile
de caldura, betonul se toarna in sectoare mici, ca straturile inferioare sa fie mai repede acoperite de urmatoarele straturi in asa
fel ca temperatura betonului sa nu coboare mai jos de cea prevazuta. In acest scop grosimea straturilor se va stabili maximala,
din conditiile de compactare. Inaltimea caderii libere a betonului se va limita in valorile 1-1.5 m.Lucrarile de betonare e
necesar a le efectua fara intreruperi, pentru a preveni necesitatea incalzirii imbinarilor si rosturilor de lucru, ce duce la cresterea
manoperei si a cheltuielilor.Vibrocompactarea betonului blea se va efectua in mod traditional al atragind o atentie sporita
compactarii betonului in rosturile de lucru, ungherele blocurilor si a cofrajelor.Suprafetele deschise ale betonului proaspat pus in
opera se protejeaza de inghet, prin acoperirea lor cu materiale termeizolante ,rogojini, vata minerala, rumegus de lemn pe o
folie de material rulonat .
Esenta metodelor de incalzire consta in ridicarea consta in ridicarea temperaturii betonului pus in opera pina la temperatura
maximala admisibila si mentinerea ei in timpul necesar pentru ca betonul sa atinga rezistenta critica sau cea proiectata.Metoda

s
incalzirii betonului se utilizeaza la betonarea constructiilor cu
10,iar in unele cazuri si pentru constructiile mai
massive,daca folosind numai metode termos in termenii stabilii nu se atinge rezistena de proiect.
Metoda conductiva.
La incalzirea electrica este utilizata caldura ce se degaja in amestecul de beton proaspat turnat la trecerea prin el a curentului
electric alternativ .In acest scop betonul pus in opera se include in circuitul electric sub forma de rezistenta. La trecerea prin el
2
a curentului electric se degaja energie termica , cantitatea careia poate fi calculate dupa formula: Q 3.6 I R;
unde :Q-energia degajata in beton, Kj;
I-intensitatea curentului electric , A;
R-rezistenta betonului ,Ohm;

-timpul,h.

Pentru includerea betonului in circuitul electric se utilizeaza

diferite tipuri de electrozi:placi, panglica, bare si strune.

4.Electrozi n form de panglici montate

pe suprafee opuse a cofrajului
5.Electrozi n form de panglici instalate pe o parte a cofraj.

corespunda puterii calculate

6.Electrozi n form
de strun
Constructia electrozilor si schemele lor de amplasare
trebuie sa satisfaca urmatoarelor cerinte:
-puterea cimpului electric format in beton ,trebuie sa
conform regimului termic;
-cimpul electric si deci cel al temperaturilor trebuie sa

fie cit e de posibil omogen;

-e de dorit amplasarea exterioara a electrozilor pentru
a minimaliza cheltuielile de metal;
-amplasarea electrozilor si includerea lor in circuit se va efectua pina la betonare.
Tensiunile de lucru a circuitului electric este de 50-127 de voli electrozi montate pe suprafee opuse a cofrajului.
Metoda inductiva
La incalzirea betonului prin inductie se utilizeaz caldura ce se degaja in armature si cofrajul metallic, ce se afla in cimpul
electromagnetic al unei bobine inductante , prin care trece curentul electric alternative. In acest scop in jurul constructiei
betonate se infasoara o spirala din cablu izolat-conductor . Curentul electric alternativ trecind prin inductanta formeaza un cimp
electromagnetic variabil. Inductia electromagnetica induce in corpurile metalice aflate in cimp (armatura, cofraj)curenti
turbinari, din care cauza armaturile si cofrajul metallic se incalzesc, iar de la ele se incalzeste betonul.Metoda inductiva e
efectiva la betonarea carcaselor, constructiilor cu armature dese si la folosirea cofrajelor metalice.In calitate de inductor se
utileaza cablu izolat cu sectiunea de aluminiu sau cupru. Marimea sectiunilor transversale si numarul de spirale se determina
prin calcul. Betonul in cofraj se toarna dupa instalarea inductorului,ce permite de a incalzi prealabil armatura si cofrajul
metalic.
Metoda convectiva
La incalzirea convectiva a betonului se utilizeaza energia transmisa de un
mediu incalzit in miscare (aer cald sau aburi). In acest scop deasupra
constructiei betonate se construieste o incinta provizorie din materiale
termoizolante(lemn, mase plastice) in interiorul careia se injecteaza aer cald
sau aburi.Aceasta metoda se utilizeaza foarte rar din cauza manoperei
sporite si a cheltuielilor mari. Poate fi utilizat la betonarea construciilor n
cofraje glisante.
Cofraje termoactive.
La incalzirea betonului cu raze infrarosii se utilizeaza proprietatea lor de a fi absorbite de corp si a se transforma in energie
termica,ce mareste temperatura corpului corespunzator. In calitate de generatoare a razelor infraroii se utilizeaz diferite tipuri
de calorifere.
Pentru incalzirea betonului prin contact se folosesc cofraje termice si elemente termice flexibile.
Cofrajul termic este compus dintr-un panou metalic pe partea exterioar a cruia se instaleaz elementele termice , de regul ,
srm sau benzi cromatice nfurate cu materiale dielectrice. Astfel de cofraj termic permite de a menine temperatura de circa
60C la tensiunea curentului electric de 220V. Metoda se utilizeaz la betonarea planeelor, pereilor i altor elemente.

Cofraj termoactiv. a)panou de cofraj cu cablu incalzitor ) aceeasi cu incalzitor in forma de retea )panou de cofraj electric
)schema amplasarii panourilor 1)cablu; 2)bloc cu cleme 3)placi de azbest 4)vata minerala 5)placaj 6)incalzitori in forma de
retea 7)roti de distributie 8)priza 9)incalzitor de fire 10)placa de azbosifer 11)cutii de vataminerala 12)placaj 13)tensiunea
retelei-380V 14)transformator reducator 15)cabluri scafa(sofita)

27. Masuri de ntreinere a betonului proaspt turnat. Decofrarea elementelor din beton armat monolit.

Dup betonarea complet a elementelor este nevoie de a menine betonul n anumite condiii speciale i protejarea lui. P/u a
evita deformaiile din construcii la ntrirea betonului este nevoie de a menine umiditatea minim timp de 7 zile de la turnare
pentru construciile obinuite i 14-28 p/u constructiile recipiente.
Metodele utilizate:
acoperirea suprafeelor cu materiale de protecie meninute n stare umed;
stropirea periodic cu ap sau acoperirea supraf. betonate cu un strat de 3-8 cm de ap;
aplicarea peliculelor de protecie (pelicule sintetice,vruire).
Stropirea bet. se face la 2-6 ore i se ncepe la cel mult 12 ore de la turnare. La temperaturi sub + 5 grade C betoanele nu se
stropesc.Pe timp de ploaie supraf. de beton proaspt turnat se acoper pentru a mpiedica antrenarea cimentului.In primele 3-4
zile de ntrire se evit zdruncinturile sau vibraiile de la transport precum i depozitarea greutilor pe supraf. elementului
turnat.
Decofrarea este o faza care trebuie redusa la minim fara a pune in pericol constructia.
Prile laterale ale cofrajelorse pot decofra atunci cnd betonul din elementul de constructie a atins rezistena de
0.025Mpa.Dac n proiect nu se impun anumite restricii decofrarea se face atunci cnd elem. ating urmt.procente din duritatea
de proiect:
1) la elem. cu deschiderea L<6m,50%
2) la elem. cu deschiderea L>6m,60%
cu prevederea de popi de siguran care rmn n lucrare pn se ating procentele de 70% (la L<6m) i 80% (L>6m) din
duritate, iar la deschideri > 12m, 90% din duritatea de proiect.Stabilirea rezistenelor se determin de elaboratorul de
antier.Timpul de decofrare se determ.prin metode nedistructive inndu-se cont de calitatea cimentului, temperature mediului
.a.

28. Consolidarea terenurilor de fundare (cimentarea, imbibarea cu produse rinoase sintetice, silicatizarea).
Consolidarea artificiala a paminturilor se efectuiaza in scopul crearii in jurul sapaturilor ecrane impermeabile si marirea
capacitatii portante a terenului de fundare. In dependenta de proprietatile fizico-mecanice ale paminturilor, starea lor, gradul
necesar si adincimea consolarii artificiale a paminturilor.Poate fi aplicata una din urmatoarele metode de consolare artificiala:
inghetarea sau congelarea terenurilor, cimentarea, bitumizarea, silicatizarea, argilisarea, consolidarea terenurilor pe cale
electrica si altele.
Cimentarea consta in injectarea in teren a unei suspensii de ciment, care impreuna cu particulele terenului, prin intarire,
formeaza un conglomerat. Aceasta metoda este destul de eficienta in cazul terenurilor alcatuite din pietris sau al terenurilur
nisipoase cu granule mari. Pentru etansarea fisurilor din roci si pentru crearea de ecrane impermeabile se determina
experimental raza de dispersie a materialului injectat in foraj, dupa ce se determina pozitia grupelor de foraj
Cimentarea poate fi efectuata prin trei metode: injectare descendenta,ascendenta, injectare totala.
Procesul de consolidare a terenurilor de fundare prin cimentare consta in injectarea sub presiune a unei suspensii de ciment cu
un grad de dilatare din ce in ce mai scazut. Este binevenita aceasta metod la terenurile nisipoase. Tehnica injectarii consta in
executarea unor guri de foraj (distanta dintre gurile de foraj sunt determinate de natura pmintului i condiiilor
hidrogeologice) i injectarea n aceste guri suspensiei de
ciment.
1.fundaie existent
2.injector la capt perforat
3.conduct direct sub presiune
4.conduct indirect retur
5.pomp
6.malaxor
7.zon mbibat cu suspensie de ciment.

mbibarea cu produse rinoase.

Procesul de consolidare prin metoda injectrii produselor rinoase sintetice e bazat pe acelai principii ca i cimentarea.

1.fundaie existent
2.injector
3.rezervor cu rin sintetic
4.pomp sau compresor
5.zon mbibat cu produse rinoase sintetice.
n rezervorul 3 se toarn dou componente:
-rin ureo-formaldehidic
-agent de nclzire, ca regul acid oxalic diluat pn la
4%.
Acest amestiec se transport sub presiune prin conducte.
Componenii se amestec in rezervorul 3 nemijlocit
naintea injectrii pentru a evita coagularea produselor
rinoase.
Silicatizarea se aplic n general la nisipurile fine i
const aceast metod n solidarizarea particulelor
minerale cu ajutorul unui liant rezistent format artificial
prin reea chimic dintre Na SiO si un electrolit sau cu
CO
bioxid de carbon 2 .Soluia se injecteaz n pmnt cu ajutorul injectoarelor introduce n sol. Injectoarele se introduc n sol
cu ajutorul ciocanelor pneumatice. Soluiile se injecteaz cu ajutorul pompelor cu diafragm sau cu instalaii pneumatice ce
prezint un vas cilindric rezistent la o presiune de pina la 0.8 MPa.Silicatizarea cu dou soluii este folosit pentru
consolidarea pmnturilor compuse,mai ales din nisipuri granuloase. Dezavantajul acestei metode este necesitatea folosirii
pentru fiecare soluie a pompei sale.
Metoda silicatizrii cu soluie compus mrete nensemnat duritatea pmntului(0.2-0.5MPa) deaceea ea nu prea se folosete.
Mai eficient i mai larg rspndit este metoda silicatizarii cu acid de hidraturaftoric de siliciu care permite de a consolida
nisipurile prfoase coeficientul de filtrare de 0.3m n 24 ore.
2

29. Reparaia i consolidarea fundaiilor. Noiuni generale. Schema structural a fundaiilor.

Consolidarea fundatiilor prin marirea suprafetei de sprijin, prin aprofundare.
Consolidarea fundatiei prin marirea latimii fundatiei existente, turnind beton pe o latime mai mare, este destinata restabilirii
unei structuri statice corecte a constructiei, pentru a i se reda siguranta afectata de diferiti factori, ca si capacitatea de a
satisface conditiile de exploatare legate de destinatia pe care o are. O asemenea consolidare poate aparea ca necesara la
fundatiile constructiilor amplasate pe terenuri sensibile Ia inmuiere, loe-ssoide, contractile, terenuri slabe, umpluturi, precum si
in cadrul lucrarilor de restaurare a unor monumente istorice sau la transformari si supraetajari de constructii.
Printre cauzele care conduc la necesitatea lucrarilor de consolidare a fundatiilor sint de amintit diverse greseli, de la cele de
conceptie si de proiectare, evaluari gresite ale incarcarilor, studii de teren si de laborator necorespunzatoare, pina la cele de
executie datorite neglijentei sau incompetentei.
O alta cauza care poate duce la necesitatea consolidari fundatiei sint si modificarile in timp, dupa executarea constructiei, o
caracteristicilor terenului de fundare, cum ar fi de exemplu cresterea sau co-borirea nivelului apelor subterane, alunecarile de
teren etc.
In timpul exploatarii constructiei se poate de asemenea sa se schimbe destinatia acesteia, sa sa faca supraetajari, transformari
etc. care sa justifice consolidarea fundatiei propriu-zise, prin metoda de fata sau prin alta metoda, precum si imbunatatirea
proprietatilor naturale ale solului respectiv prin compactare, argilizare, bitumare, cimentare sau silicatizare. Toate celelalte
consideratii facute in legatura cu consolidarile de fundatii care urmeaza, sint valabile si in cazul de fata.
n procesul exploatrii cldirilor i edificiilor, elementele structurale sunt supuse degradrilor i ruinrilor datorate
nerespectrii condiiilor optime de exploatare , pierderii capacitii portante a ternului de fundare. Deteriorrile fundaiei de
regul pot fi provocate de suprancrcri , stabilirea incorect a materialelor constituiente a fundaiei , influena negativ a
mediului agresiv asupra materialului fundaiei.
Schema structural a fundaiei

1)
2)
3)
4)
5)

1.
2.
3.

a) elementele constructive:
I fundaie;
II izolaia vertical i stratul de protecie
III izolaia orizontal a pardoselei i fundaiei
IV teren de fundaie
V pereu
VI centura antiseismic
b) solicitrile asupra elementelor
a pmntului i a apelor subterane
mpingerea pmntului n urma ngheului
precipitaiile atmosferice
sarcinile constructive suprastructurii
umiditatea pmntului.
Procedeele de nlturare a deteriorrilor fundaiei sunt neechivalente i pot fi aplicate reieind din principiile bazate pe natura
factorilor care au provocat defectele sau deteriorrile ei. n general fundaiile pot fi consolidate prin urmtoarele metode: 1.
consolidarea zidriei fr a mri suprafaa de sprijin a fundaiei. 2. prin mrirea suprafeei de sprijin. 3. transmiterea
solicitrilor straturilor de pmnt situate la adncimea fundaiei.
1). Se execut n caz cnd fundaia e deteriorat n partea exterioar sunt prezente fisuri sau chiar rupturi aprute n urma
mpingerii provocar de ngheul pmntului. Aceste deteriorri sunt nlturate utiliznd urmtoarele procedee tehnologice
:nlocuirea sectoarelor deteriorate cu o zidrie nou , consolidarea fundaiei cu agrafe sau cu plase de oel, suprafeele fiind
acoperite prin tencuial sau aplicarea torcretrii betonului.
n cazul cnd n fundaie au aprut rupturi sau fisuri adnci zonele pot fi consolidate prin
injectare a mortarului sau a pastei de ciment sau a materialelor n baza rainelor sintetice
procesul constnd n urmtoarele:
se execut gaura de foraj
se fixeaz injectorul i aplicarea masei n zona deteriorat: 1. Fundaie. 2. Ruptur. 3. Injector.
4. zona consolidat cu material de consolidare.
Lucrrile de reparaie a fundaiei vor fi executate numai dup executarea expertizei tehnice a
fundaiei n rezultatul crora se va stabili materialul fundaiei, solicitrile i factorii care
acioneaz asupra fundaiei depistate, condiiile sau factorii care au provocat deteriorarea. Expertiza tehnica a fundaiei
stabileste schema constructiv a fundaiei, solicitrile asupra fundaiei.
fundaie
fisuri
plas
crampoane
4.strat de tencuial
1.fundaie 2.fisur 3.agraf 4.gaur
Latirea talpii de fundatie la fundatiile continui
Lucrrile de reparaie i consolidare a fundaiei sunt costisitoare , necesit cheltuieli de munc considerabile i sunt destul de
responsabile. Lund n consideraie faptul c aceste lucrri sunt dificile ele se execut de echipe specializate cu o calificare
nalt. Lucrrile de regul sunt executate n fronturi de lucru, lungimea crora nu depete 2m pentru a evita deteriorarea
sectoarelor megiee i a construciilor situate pe fundatia respectiva.Sectoarele urmatoare vor fi dezgolite numai dupa finisarea
lucrarilor pe cele precedente , umplerea lor cu sol si compactarea lui.Partile laterale deschise a vechii fundatii se curata si se
spala cu apa. Se perforeaza gauri pentru buloane de ancorare si grinzi transversale si de asemenea se pregateste un
spatiu(strepi) pentru rezemarea laterala a talpii marite(shtrobi dlea opornih grebnei).Buloanele de ancorare si grinzile
transversale se consolideaza cu mortar pe baza de ciment portland, dupa ce urmeaza compactarea terenului de fundare pe
latimea suprafetei noi de sprijin, inglobind pietris.Apoi are loc instalarea cofrajului , a plaselor de armatura si se betoneaza
noile parti a fundatiei.Dupa obtinerea a 100% a rezistentei de proiect fundatiile se decofreaza si se indreapta cu pene de metal
in limita grinzilor transversale, dupa care are loc monolitizarea grinzii si a penelor efectuindu-se protectia contra coroziei si se
umple transeele cu compactarea minutioasa a solului in umplutura.

fig.2 Consolidarea fundatiilor prin marirea suprafetei de sprijin

1-shtrebi(spatiu in fundatie pentru ancorarea armaturiiluati seama sa nu va
praibitzi)
2-bulon de ancorare
3-noua parte laterala a fundatiei
4-noua banda(suprafata) compactata a fundatiei
5-grinda transversala
6-pene
Consolidarea fundatiilor prin aprofundare este posibila prin rezemarea fundatiei existente impreuna cu sarcina sa pe reazeme
temporare-grinzi metalice amplasate pe talpa gropii de fundatie deschisa pina la cota de fundare a vechii fundatii cu prelucrarea
in continuare a partii gropii de fundare sub fundatia atirnata pina la noua cota de proiect , instalind cofrajul si betonind noua
parte inferioara. Apoi are loc extragerea grinzilor temporare , montate sub vechea fundatie in bucse metalice. Se ia in
consideratie ca aceasta metoda necesita o suprafata mare pentru ca lungimea grinzilor temporare orientativ trebuie sa fie de 2.5
ori mai mare ca adincimea sapata ,iar latimea talpii gropii de fundare trebuie sa fie de 1.6-1.7 ori mai mare de lungimea grinzii.

a-atirnarea fundatiei sub utilaj(vedere generala)

-aceeasi cu folosirea grinzilor metalice (pozitia de proiect)
- montarea grinzilor metalice sub fundatia atirnata
-prima etapa de betonare a partii suplimentarea a fundatiei
-instalarea mantalei de beton armat la fundatiile izolate la prima etapa de betonare a ei
e-aceeasi , pozitia de proiect a mantalei de beton armat
1-fundatia existenta , care urmeaza a fi suspendata
2-dimensiunile utilajului tehnologic ; 3-fundatia proiectata cu cota de proiect -6.000m ; 4-utilajului tehnologic
5-strat de beton(podbetonka) ; 6-cricuri/vinciuri(domkrat) ; 7-reazeme ;8-placi asamblate de beton armat sau traverse de lemn
9.grinzi metalice ; 10-troliu/granic manual ; 11-utilaj tehnologic ; 12-fundatie atirnata ; 13-buncar de receptie
14-jgheab vibrator ; 15-fereastra in cofraj ; 16-fixarea peretilor gropii de fundatie 18-manta de beton armat
17-coloana de beton armat ; 19-masiv de sol

30. Particularitaile montrii construciilor din metal (coloane, grinzi, elementele acoperiului).
In construcie,construciile din metal se folosesc atunci cnd folosirea metalului este mai raional n comparaie cu elementele
din b.a. Astfel pentru a executa o ferm cu o deschidere de 24m este necesar tot atta metal ct pentru executarea unei ferme din
b.a. cu aceiai deschidere.
Lund n consideraie masa nu prea mare a construciilor din metal trebue de pretins la fixarea acestora ct mai optimal,
executarea diferitor cadre, carcase i altele. Procesul de montare a coloanelor const din pregtirea fundeiilor, fixrii (elemente
de fixare), ridicare, ndreptare pe suporturi, instalarea, ntrirea vremeinic (provizorii), reglarea i ntrirea difinitiv n

poziiea dup proiect. Pregtirea fundaiilor implic verificarea semnelor de pe fundaie n raport cu semnele axelor cldirii.
Coloanele se aga cu dispozitivele de agare sau cu utilaje semiautomate, se ridic (pn la ridicare pe coloan se monteaz
nite hamuri de susinere) se ndreapt coloana deasupra pharului fundaiei. Stabilitatea coloanei pn la montarea difinitiv se
asigur cu buloane de strngere de ancoraj.

Schema instalarii coloanelor metalice.

a)prin intermediul dispozitivului de agatare(bucla)
)prin intermediul dispozitivului de prindere semiautomata
1-bucla; 2-lacata pentru fixarea buclelor; 3-traversa; 4-elemente de prindere; 5-consola de suport;
6-rulou; 7-cablu pentru smulgerea dibului(cep); 8-dibul lacatii;
Grinzele-cele de rulare se fixeaz cu ajutorul unui element de montare. Grinzele de greuti mari se monteaz din dou
elemente cu folosirea suportului intermediar i dup ntrirea cu dou macarale, verificarea preventiv se execut pn la
scoaterea crligului, verificarea final cu corectarea erorilor de montare. Grinzele temporare se monteaz cu bolturi sau clame.
Fermele se monteaz numai dup fixarea definitiv a coloanelor i a legturilor dintre ele. n dependen de lungime ele se
unesc n 2sau 4 locuri cu travers. Dac stabilitatea nu e asigurat ea se asigur. Pentru evitarea balansrii fermei la ridicare de
captul fermei se fixeaz nite cabluri de ancoraj. Stabilitatea primei ferme se asigur cu 4 ntinztoare. A doua i urmtoarea
se fixeaz de legturile preventive. Fixarea complet a construcilor metalice se efectueaz dup verificarea poziiei tuturor
elementelor din carcas prin intermediul sudurii sau nituire.

Schema montarii a arcelor metalice;

1-element a arcei; 2-macara de montare;
3-reazem mobil de montare

Metoda de montare

Schema montarii fermei; 1-macara;

1-macara; 2-ferma instalata in pozitia de proiect;
3-macara -25; 4-structura asamblata la sol;
5-reazem temporar.

Metoda de rulonare

Metoda de rotire

Metoda prin adugare

Metoda prin strngere

Construciile metalice n majoritatea cazurilor se aduc de la uzin pe pri (jumti de ferme,sau panouri, secii de turnuri i
alte). Aceasta face necesar montarea lor de apoi la antier. Fermele de obicei se nbin lng suprafaa de descrcare. n
procesul unificrii se corecteaz defectele aprute n timpul transportrii (adic dac a aprut vre-o adncitur,vre-o schimbare
a unei arce i altele) condiiile sau normativele tehnice permit n acest scop abaterea la executarea construciilor metalice, de
exemplu, pe ntreaga lungime a fermei se accept o eroare de 7...10 mm. Preciziea nalt a montrii construciilor metalice face
ca particularitile de montare a construciilor metalice s se execute ntocmai.
31. Proiect de organizare a constructiilor (POC). Caracteristicile de baza si datele initiale necesare la elaborarea lui.

Componenta, continutul si succesivitatea lucrarilor de proiectare a organizarii tehnologice a constructiilor este reglementata
de NRC 3.01-85 (norme si reguli in constructii) Organizarea lucrarilor in constructie.
Pentru construirea noilor obiecte, sau reconstruirea celor vechi se intocmeste proiectul organizarii constructiilor (POC),
elaborat de catre organizatiile specializate de proiectare. POC este un document obligatoriu pentru beneficiar, executor si
pentru organizatiile ce finanteaza si furnizeaza resursele tehnico-materiale necesare constructiei.
POC este destinat pentru stabilirea duratei construcie integrale, urgenelor de construcii a complexelor i a obiectelor mari
aparte n corespundere cu normele duratei de construcie.n POC sunt determinate volumele de lucrri pregtitoare pentru
toat construcia, iar pentru obiectele principale este prevzut lista lor. Este stabilit consecutivitatea, ritmurile i metodele de
execuie a lucrrilor, este determinat necesitatea cadrelor de munc, lucrrilor tehnico-inginereti, sunt determinate resursele
tehnico-materiale i sursele de asigurare cu ele. Materialele POC sunt baza pentru alctuirea capitolelor divizului general i
pentru elaborarea PEL.
Proiectul de organizare a obiectivului cuprinde:
- documentatia de argumentare
- fundamentarea tehnico-economica
- piese scrise si desenate
- memorii
- instructiuni si alte documente normative.
Pentru elaborarea POC sint necesare urmatoarele date initiale:
- studiul tehnico-economic
- rezultatul lucrarilor de explorari si prospectiuni
- solutiile de utilizare a materialelor si elementelor de constructii, precum si a mijloacelor de transport si mecanizmelor
- conditiile de furnizare si transport a materialelor de constructie si utilaj
- divizarea obiectivului in sectoare
- informatia despre sursele de aprovizionare cu energie electrica si apa
- alte cerinte ale beneficiarului si antreprenorului (case de locuit, cladiri industriale s.a.)
- termenii directivi si normati de executie a lucrarilor.
Determinarea volumurilor de lucru, calculele privind necesitatea in resurse tehnico-materiale si energetice sint efectuate
printr-o metoda simplificata folosind:
- proiectele tehnologice ale santierelor asemanatoare
- indrumarul nomelor marite de deviz si de cheltuieli a resurselor
- devizele normative marite pentru constructii
- indicii costului de deviz si cheltuirii resurselor materiale si a altor normative.
Calculul necesitatii in masini, transport, energie si al altor resurse este efectuat dupa normativele pentru o suma determinata de
resurse banesti de lucrari de constructie si montaj. Numarul necesar de muncitori se calculeaza reiesind din volumul de munca
efectuat in decursul unui an de un muncitor.
POC trebuie sa contina:
- planuri generale de constructie pentru etapa pregatitoare si etapa principala
- planul calendaristic necesarului in forta de munca, masini, mecanisme, utilaje, graficul de aprovizionare cu materiale si
prefabricate
- nota explicativa care contine caracteristica laconica a conditiilor de constructie, descrie metodele de executie, calcule,
argumentari si indicii tehnico-economici.
Pe baza planului calendaristic (PC) sint elaborate urmatoarele documente tehnice:
- PC al diferitor obiecte
- schemele organizational-tehnologice ale construirii diferitelor obiecte cu indicarea succesivitatii efectuarii lucrarilor
- volumele de lucru de pe santier, de montare si speciale
- cantitatile necesare de materiale de constructie, semifabricate si utilaj
- graficul utilizarii masinilor de constructie de baza si al transportului
- graficul utilizarii bratelor de munca
- memoriu explicativ, ce contine o caracteristica laconica a conditiilor create la santier si descrierea metodelor de efectuare a
lucrarilor de baza, calculele necesare, justificarea si indicii tehnico-economici (ITE).

32. Proiect de execuie a lucrrilor (PEL). Caracteristicile de baz i datele iniiale necesare la elaborarea lui.

1
2
3
4
5
6

Proiectul de executie a lucrarilor (PEL), de regula, se elaboreaza de executorul lucrarilor de constructie sau la cerinta lui de
catre organizatiile specializate de proiectare tehnologica. Plata pentru elaborarea PEL este efectuata din contul sumelor
prevazute pentru aparatul administrativ.
PEL este baza pentru planificarea operativ, control, reglarea i evidena produciei de construcie. PEL se ntrete de ctre
inginerul ef al organizaiei antreprenorului general, iar compartimentele de montare i specializate se ntresc de ctre
inginerul ef al organizaiilor subantreprenorii.
Pentru elaborarea PEL sint necesare urmatoarele date initiale:
- proiectul constructiei in prealabil, aprobat si POC elaborat;
- devizele
- date privind aprovizionarea cu utilaj tehnologic, energetic si cu alt utilaj
- date privind aprovizionarea cu prefabricate, detalii si semifabricate
- date privind indestularea cu masini de constructie si transport a organizatiilor de constructie si posibilitatea sporirii
numarului lor
- documentele normative in vigoare.
PEL consta din urmatoarele parti componente:
- planuri calendaristice
- planuri generale de constructie
- harti tehnologice.
In dependenta de complicitatea obiectelor ce se construiesc, partile componente ale PEL pot fi mai mult sau mai putin
detaliate.
Volumele de lucru in PEL sint determinate dupa desenele tehnice si devize, calculul tuturor felurilor de resurse este efectuat
dupa normele de productie.
In componenta PEL pentru instruirea santierului intra:
- planul calendaristic al santierului
- planul general de constructie
- graficul aprovizionarii santierului cu materiale de constructie, semifabricate, prefabricate si utilaj
- graficul aprovizionarii santierului cu brate de munca si masini de constructie de baza
- harti (fise) tehnologice
- schemele geodezice
- masurile privind organizarea in flux a lucrarilor de pe santier
- hotarirea privind construirea retelelor provizorii de aprovizionare cu apa, caldura, energie s.a.
- lista utilajului tehnologic si a mijloacelor de agatare cu schemele de agatare a incarcaturilor
- memoriul explicativ cu justificarea hotarrilor primite, a metodelor de luctru, calculul resurselor si ITE, care contine:
argumentarea soluiilor de producere a LCM, inclusiv cele care se ndeplinesc n perioada de iarn
necesitatea de resurse energetice i soluiile pentru asigurarea lor
calculul necesitaii de edificii i instalaii temporare, descrierea condiiilor de reperare a lor n plan
masurile pentru pstrarea bunurilor materiale
msurile pentru protecia cldirilor existente i mediul ambiant
indicii tehnico-economici de baz adoptai pentru msurarea productivitii muncii i eficienii producerii
PEL pentru perioada pregatitoare este indeplinit ca si pentru construirea santierului, dar intr-o componenta mai restrinsa.
Pentru santierele tehnice simple PEL poate contine numai planul calendaristic, planul general de constructie si un memoriu
explicativ laconic.
Pentru santierele, ce sint construite dupa proiectele-tip, in componenta PEL intra regulile de baza ale efectuarii lucrarilor de
constructie si montare.

33. Organizarea proceselor de constructie in fluxuri.

Organizarea executiei proceselor simple sau complexe, respectiv alegerea metodelor de executie implica cunoasterea
succesiunii in care acestea se pot desfasura, tinind cont de interconditionarile organizatorice si tehnologice. Pentru ca executia
proceselor sa se desfasoare in cele mai convinabile conditii inainte de organizarea proceselor se selecteaza procedeele,
metodele tehnologice, mecanismele, utilajele, formatiile de munca.
Exista trei metode de organizare a executiei proceselor de constructii:
- metoda succesiva
- metoda in paralel
- metoda in flux.
Examinand cele doua metode (metoda succesiva de executie a proceselor si metoda in paralel de executie a proceselor), se
constata ca ele se situeaza pe pozitii diametral opuse, ca mod de conceptie a dispunerii si desfasurarii in timp si in spatiu de
executie a lucrarilor. Acest studiu ne conduce la ideea ca situatia optima se gaseste la mijloc, adica metoda in flux combina
avantajele si elimina pe cit posibil dezavantajele metodei succesive st a metodei m paralel.
In principiu, metoda in flux consta in conceperea unei dispuneri si desfasurari a proceselor in timp si spatiu astfel incit
formatiile de muncitori specializate trec succesiv de pe un sector pe altul, fiecare formatie executind un proces pe un sector,
creaza front de lucru pentru formatia care executa procesul urmator.

Folosind aceasta metoda constructia se divizeaza in n procese, la care procesele omogene se executa succesiv, iar cele
neomogene in paralel. Durata totala de executie divizata in n procese, la care, procesele omogene se executa succesiv, iar
cele neomogene - in paralel.
Durata totala de executie divizata in n procese, va fi mai lunga decit la metoda in paralel, dar mai scurta decit la metoda
succesiva de executie a proceselor. Intensitatea consumului de resurse va fi mai mare decit la metoda succesiva si mai mica
decit la metoda in paralel de executie a proceselor de constructii-montaj.
Metoda in flux se caracterizeaza prin urmatoarele:
- divizarea lucrarilor in procese componente, in concordanta cu specialitatea si calificarea executantilor
- divizarea frontului de lucru in sectoare si portiuni, precum si crearea conditiilor necesare de lucru a executantilor
- suprapunerea maxima in timp a proceselor
Metoda in flux de executie a proceselor asigura consumul uniform de resurse si ritmicitatea productiei de constructie.
Organizarea lucrarilor in flux creeaza conditii favorabile de lucru subantreprenorilor, furnizorilor de materiale, organizatiilor
de tranport si de aprovizionare tehnico-materiala.
La executia proceselor prin aceasta metoda (metoda in flux), impartirea in sectoare nu este o simpla demarcatie in planse sau
pe teren, ci este impusa de conditionari organizatorice si tehnologice foarte complexe, la randul sau delimitarea sectoarelor
determina in mod hotarator variatii ale ritmului de lucru (datorita variatiei volumelor de lucrari) ceea ce face ca, coordonarea in
timp si spatiu a activitatii formatiilor de muncitori sa fie dificila.

Principii de baza pentru organizarea productiei in flux

Obiectivul proiectarii productiei in flux, consta in determinarea unor parametric, datorita carora durata de executie a obiectului
sa se afle in limitele celei normate (sau contractuale), si totodata consumul de resurse sa fie distribuit uniform.
Aplicarea metodei flux se bazeaza pe urmatoarele principii, exprimate in mod general:
- depistarea obiectelor asemanatoare (similare) dupa volum, solutii constructive si tehnologice
- divizarea obiectului de constructie in lucrari separate, egale sau multiple dupa volumul de munca
- stabilirea succesivitatii tehnologice si comasarea lucrarilor interconditionate intr-un flux sincronizat
- repartizarea anumitor lucrari dupa formatiunile de munca, stabilirea succesivitatii de executie a obiectelor de constructie si
miscarii brigazilor
- calcularea parametrilor principali ai lantului, tinind cont de asigurarea suprapunerii in timp a proceselor si coordonarii dintre
duratele lucrarilor cu numarul de masini-cheie si brigazi
- calcularea succesivitatii de trecere a masinilor-cheie si a brigazilor de la un obiect la altul
- pentru executia proceselor se vor afecta formatii de muncitori, cu utilaje si instalatiile de lucru necesare, de componenta si
structura constanta, care trec succesiv si fara intreruperi de la un sector la altul si executa la fiecare sector acelasi ciclu, aplicind
aceleasi metode
- se considera ca in acelasi timp pe acelasi sector se executa un singur proces, din considerente tehnologice si organizatorice,
pentru a se evita supraaglomerarea cu muncitori, materiale si utilaje, ceea ce ar determina o reducere a productivitatii muncii.
Scopul de baza a calcularii productiei in flux este determinarea reducerii posibile a duratei totale de executie, care ar permite o
productivitate maxima a muncitorilor si mecanismelor din contul saturarii frontului de lucru cu resurse tehnico-materiale.
Calculele trebuie sa se bazeze pe marimea parcului de masini si utilaje aflate in dotarea intreprinderii ( firmei) de constructiimontaj.
Pe fiecare grupa de cladiri se stabileste consecutivitatea tehnologica si marimea rationala a sectoarelor de lucru. Marimea
sectoarelor de lucru depinde intr-o mare masura de sistematizarea spatiala a obiectului, caracterul de desfasurare a proceselor
specializate, componenta lucrarilor si capacitatea lanturilor.
Sectorul - este o parte a cladirii, pe care volumul lucrarilor se executa de o formatie de munca cu numarul de membri constant,
cu un ritm determinat, si asigura desfasurarea lucrarilor pe obiect in flux.
Impartirea obiectului in sectoare se stabileste reiesind din solutiile spatiale si constructive ale cladirii si directia desfasurarii
proceselor principale, in calitate de sectoare de lucru se delimiteaza deschiderile, sectiile, etajele, volumele constructive dintre
anumite axe. Divizarea obiectului in sectoare se efectueaza tinand cont de necesitatea stabilitatii si rigiditatii spatiale a
elementelor structurii de rezistenta in limitele unui sector. Este de dorit si necesar ca granitele sectoarelor sa coincida cu
rosturile antiseismice, de temperatura si de tasare, ceea ce permite terminarea si inceperea lucrarilor fara incalcarea conditiilor
tehnice de executie.

Organizarea constructiei in flux

Sunt 3 metode:
1) Consecutiv;
2) Paralel;
3) Flux;
1) Avantajele : necesitatea minimala de resurse
Dezavantaje: neuniformitatea minimala de
resurse, durata mare de constructie.
2) Avantaje: durata de costructie scurta.
Dezavantaje: necesitate mare in resurse.
3) Avantaje: specializarea brigazilor care da
productivitatea muncii sporita.

Clasificarea fluxurilor dupa ritmicitatea lor:

Ritmul se numeste timpul in care echipa lucreaza pe un sector.

34. Principiile si succesiunea elaborarii planului calendaristic in componenta (POC) si (PEL)

(continutul si datale initiale pentru elaborare).
Planificarea calendaristica in constructie consta in elaborarea planurilor calendaristice care pe baza volumului de lucrari in
constructie si instalatii a solutiilor organizatorice si tehnologice va determina consecutivitatea si durata proceselor de
constructii. Necesarul de resurse umane, materiale, mecanisme. Planul calendaristic reprezinta un element final in planificarea
executiei obiectului de constructie. El se anexeaza la contractul incheiat intre beneficiar si antreprenor.
Structura si gradul de detaliere a planului calendaristic depind de destinatia lui, care poate fi pentru perioada pregatitoare sau
pentru cea de executie a lucrarilor. In planul calendaristic trebuie sa fie incluse toate procesele de punere in opera,
corespunzator articolelor de deviz, care recomanda si ordinea includerii lor. Parametrul principal al planului calendaristic este
perioada de timp.
Planul calendaristic (PC) pentru constructia unui obiect intra in componenta PEL si se elaboreaza conform desenelor tehnice.
In el este determinat termenul construirii obiectului, termenii si succesivitatea indeplinirii anumitor procese de montare si
constructie. Planul calendaristic elaborat corect serveste ca baza pentru dirijarea zilnica si controlul asupra efectuarii lucrarilor.
De asemenea PC este folosit la planificarea operativa a lucrarilor de constructie si montare La elaborarea PC este necesar de a
tine cont ca termenul construirii obiectului sa nu depaseasca termenul normativ. Termenii de executie a lucrarilor se stabilesc in
rezultatul suprapunerii rationale in timp a lucrarilor, la fel se iau in consideratie si conditiile specifice ale santierului.
In planul calendaristic se indica termenii necesari la indeplinirea tuturor lucrarilor, de la valorificarea terenului de constructie
(lucrarile pregatitoare) pina la lucrarile de amenajare si de dare a obiectelor in exploatare.
La elaborarea PC este necesar de a prevedea efectuarea lucrarilor, utilizind metode si tehnologii moderne, o maximala
economie a resurselor tehnico-materiale si folosind mecanizarea complexa. Metodele elaborate trebuie sa contribuie la
efectuarea calitativa a lucrarilor si securitatea muncii.
Anumite feluri de lucrari de constructie si montare pot fi suprapuse in timp in asa masura, in care o face posibila tehnologia
constructiilor si conditiile de securitate a muncii.
Masinile de constructie alese trebuie sa corespunda cerintelor pentru lucrarile de constructie si montare. In primul rind trebuie
indeplinite lucrarile de constructie care precedeaza lucrarile complicate si care necesita un termen indelungat de indeplinire.
Datele initiale pentru planul calendaristic sunt urmatoarele:
- proiectul de organizare a constructiei
- durata directiva de executie
- contractul de executie a lucrarilor
- fisele tehnologice de executie
- documentatia de proiect, inclusiv devizele
- informatiile despre posibilitatile intreprinderii sau firmei care va executa lucrarile.
Graficul calendaristic de executie a lucrarilor pe obiect
Volumu
Volum de lucru
l
de Mecanisme
Denumire
a lucrarilor unitatea de cantitat munca denumir volumul Numrul
de
de
Termenul Numarul de
Componen Graficul
msur
ea
ea
mas-ore muncitori
executie
schimburi
a echipei (zile,
pe schimb
4
5
6
1
2
3
saptamini,
luni)
Consecutivitatea
intocmiri
planului calendaristic:
- se determina nomenclatura si 7
consecutivitatea tehnologica
8
9
10
11
a lucrarilor
- se determina volumul de munca
- se selecteaza masinile, mecanismele si utilajele
- se determina termenii de executie si suprapunerea in timp a lucrarilor
- se analizeaza si se compara durata de constructie calculate cu cea directiva, si daca este cazul se fac corectiile necesare
- pe baza graficului calendaristic de executie a lucrarilor se intocmesc graficele de aprovizionare cu resurse umane si tehnicomateriale.
Elaborarea partii grafice reprezinta desfasurarea grafica in timp a articolelor de lucrari conform antemasuratorii. Perioada de
timp in care se programeaza executarea lucrarii se arata printr-o linie. Cu alte cuvinte pentru fiecare activitate se materializeaza
printr-un segment de dreapta care reprezinta perioada dintre timpul minim de incepere si timpul maxim de finalizare a
lucrarilor in cauza. Se incepe elaborarea partii grafice cu procesele cheie (critice), de care depinde toata durata de executie a
obiectului.

Planul calendaristic de executare a lucrarilor

Graficul miscarii fortei de munca

Graficul de aprovizionare cu materiale si prefabricate

Graficul de aprovizionare cu masini, utilaje si echipamente

35. Planul general de construcii: destinaie i tipuri. Principiile generale de proiectare (P.G.C.) planul
general de construcie al unui obiect.
Prin plan general de constructie (PGC) se subintelege planul terenului de constructie pe care sint trasate santierele si cladirile
existente, depozitele si cladirile mobile sau provizorii, drumurile permanente si provizorii, retelele de aprovizionare cu apa,
energie si de canalizare, caile rulante a macaralelor, punctele de stationare a macaralelor, locurile de preasamblare a
elementelor de constructie s.a.
PGC trebuie sa prevada o organizare optima a lucrarilor de constructie pe santier, ca sa creeze conditii necesare pentru
depozitarea constructiilor si miscarea nestingherita a masinilor de constructie, aprovizionarea permanenta cu resurse tehnicomateriale si respectarea securitatii muncii.
Planul general de constructie constituie o parte importanta a proiectului de executie a lucrarilor, si este actul de baza ce
reglementeaza organizarea santierului de constructie, precum si volumul de lucrari provizorii.
Se deosebesc doua tipuri de planuri generale de constructie:
- plan general de organizare a santierului de constructie
- plan general de organizare a obiectului de constructie
Planul general de organizare a santierului de constructie sistematizeaza solutiile principale a gospodaririi integrale a
santierului de constructie si se elaboreaza de catre institutia de proiectare
Planul general de organizare a obiectului de constructie reflecta nemijlocit gospodarirea terenului din imediata apropiere a lui.
Se elaboreaza de catre antreprenorul general sau la solicitarea lui de catre o institutie de proiectare specializata.
Principii generale de proiectare a planurilor generale de constructie:
- solutiile planului general de constructie trebuie sa corespunda normelor in constructie III.01.01-85, III-4-80
tehnica securitatii
- cladirile, edificiile si instalatiile provizorii (in afara celor mobile) se amplaseaza pe terenurile care nu sunt menite pentru
executia constructiilor capitale
- solutiile de proiectare trebuie sa asigure circulatia rationala a incarcaturilor pe santier, sa fie micsorata manipularea si
numarul de incarcari-descarcari
Cerintele respective se refera mai ales la materialele voluminoase si de dimensiuni mari:
- amplasarea reusita a mecanismele de ridicare
- amplasarea statiilor de producere a betoanelor si mortarelor in raza de actiune a macaralelor (dupa caz)
- planul general de constructie trebuie sa asigure personalului muncitor conditii sanitare de munca si o amplasare cit mai
riguroasa a unitatilor provizorii si drumurilor de acces
- costurile de realizare a constructiilor provizorii trebuie sa fie redus la minim.
Planul general de constructie al unui obiect se proiecteaza separat, pentru fiecare obiect de constructie ce intra in
componenta planului general de constructie a santierului. Pentru obiectele complexe acest document se elaboreaza pe etape,
cum ar fi: lucrari pregatitoare, lucrari de terasament, realizarea infrastructurii, suprastructurii, acoperisului, etc.
Date initiale pentru proiectarea planului general de constructie a obiectului:
- proiectul de realizare a constructiei
- fisele tehnologice
- calculul necesarului de resurse
- schitele de executie
Se elaboreaza de catre antreprenorul general sau la comanda lui de catre o institutie specializata. Partea grafica se elaboreaza
la scara 1:500, 1:200, 1:100, 1:50. O piesa adaugatoare si in componenta lui este lista utilajului de montare cu capacitatea
energetica a sa. Planul general de constructie a obiectului trebuie sa contina toate datele necesare pentru redarea in realitate a
proiectului.
Memoriul tehnico-explicativ contine:
- calculele definitivate a necesarului de resurse
- unitati provizorii
- piese de executie
- solutii tehnice de selectare a instalatiilor, edificiilor provizorii, drumurilor, retelelor de iluminare, apa, caldura,
telecomunicatii, etc.
La selectarea acestor elemente se iau in consideratie posibilitatile antreprenorului.
Lista unitatilor provizorii serveste ca document de apreciere a volumului cheltuielilor ce trebuie achitat de catre beneficiar.
Necesarul de resurse se extrage din PEL, de exemplu numarul de muncitori, dupa acest numar se calculeaza necesarul de
unitati administrative, sociale si de deservire. Din graficele de aprovizionare cu materiale obtinem datele referitoare la stocurile
de materiale si a suprafetei depozitelor.
De la intreprinderile teritoriale specializate se iau datele despre bransament la utilitatile necesare. In primul rind se efectueaza
racordarea mecanismelor de montare, cu amplasarea mecanismelor in cauza, echipamentelor, totodata aratindu-se directiile de
miscare a lor, gabaritele, zonele de lucru, imprejmuirile, etc. Dupa racordarea depozitelor se amplaseaza constructiile provizorii
care trebuie sa se pozitioneze in imediata apropiere a obiectului.
Pe planul general de constructie a obiectului se precizeaza cerintele tehnicii securitatii muncii si activitatii vitale. Se
pozitioneaza imprejmuirile zonelor periculoase de lucru a mecanismelor si a retelelor de tensiune inalta. Se mai precizeaza si
ale elemente necesare gospodaririi de santier.

36.Atributiile dirigintelui de santier se clasifica:

1. Perioada premergatoare inceperii executiei
2. Perioada executiei lucrarilor
3. Perioada de executie a remedierilor, stabilite la receptia lucrarilor
Per. Premergatoare
1) Sa verifice daca investitorul dispune de autorizatia de construire si daca lucrarile ce urmeaza a fi executate
corespund cu cele mentionate in autorizatie
2) Sa preia amplasamentul(cota 0.000, reperele, axele geodezice) lucrarilor de baza si a celor de organizare de
santier
3) Sa solicite R.T. atestat sa indice daca pe amplasament sunt lucrari subterane sau retele si ce se intimpla cu
acestea; masurile pe care trebuie sa le ia, ca sa nu aduca prejudicii vecinatatilor; locul de depozitare a
stratului fertile
4) Sa preia de la R.T. amplasamentul depozitului de pamint sau cariera de umpluturi
5) Sa preia de la R.T. racordurile retelelor pentru utilitatile organizarii de santier
6) Sa cunoasca temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor pe care le va executa
7) Sa anunte R.T. daca unele prevederi din proiect nu corespund cu situatia reala la fata locului pentru
solutionarea neconcordantelor
8) Sa-si intocmeasca un plan propriu de control al executiei lucrarilor de constructive
9) Sa cunoasca prevederile studiului geotehnic
10) Sa fie asigurat cu instrumente de masurare si control certificate
11) Sa intocmeasca lista lucrarilor ascunse cu avizul R.T. sis a dispuna de formularele necesare pentru
documentatia de executie
Per. Executiei Lucrarilor
1) Urmareste in mod continuu ca executia lucrarilor si calitatea lor sa corespunda proiectului, documentelor
normative in vigoare
2) La terminarea sapaturilor pentru fundatii, intocmeste impreuna cu specialistul geotehnician si R.T. un proces
verbal, prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect si ca se poate trece la
executia fundatiilor(probe de laborator)
3) Intocmeste impreuna cu R.T. procesele verbale de receptive a lucrarilor ascunse
4) Urmareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatele de conformitate
5) Urmareste ca produsele sau procedeele noi in constructive sa dispuna de agremente tehnice
6) La cererea R.T. in caz de nerespectare a prevederilor din proiect e obligat sa testeze lucrarile, sa demoleze
daca e posibil cu avizul proiectantului pe cheltuiala proprie
7) Sa anunte R.T. despre neconformitatile din proiect sau aparute pe parcursul construirii pentru ca acesta sa dea
solutii pentru continuarea lucrarilor
8) Sa anunte R.T. si Inspectia de Stat in Constructii despre producerea unor accidente tehnice in termen de 24
ore
9) Intocmeste si semneaza cantitatile de lucrari executate si documentele de plata
10) Sa intocmeasca si sa tina la zi documentatia tehnica de executie a constructiei(capitol B al Cartii Tehnice)
11) Sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele necesare sis a elibereze conditiile optime de
lucru
12) Sa anunte R.T. asupra indeplinirii conditiilor pentru efectuarea receptiei lucrarilor in faza determinante
13) Sa continuie lucrarile numai dupa executarea receptiei in faza determinante
14) Sa indeplineasca in termenii stabiliti masurile dispuse prin actele de control

Per. Receptiei Lucrarilor D.S. are obligatia sa execute in termenii stabiliti remedierile, completarile si
neajunsurile cerute de comisia de receptive (nu mai mult de 90 zile)

37.Obligatiile si responsabilitatile responsabilului tehnic .

Executia oricaror lucrari de constructie trebuie verificata in mod obligatoriu de catre investitor prin persoanele de
specialitate numite responsabili tehnici atestati .Atributiile respon. Tehn. Atestat se exercita :
1.perioada premergatoare inceperii constructiei

2.perioada de executie a lucrarilor

3.perioada de receptive la terminarea lucrarilor
4.perioada de executie a remedierilor stabilite de comisia de recepttie la terminarea lucrarilor
5.receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie.
Perioada I:
-sa verifice existent autorizatiei de contructie
- sa prea amplsamentul de la investitor si sal transmita dirigintelui de santier .
-obtine de la proprietarii retelelor (union fenosa s.a.)avizele necesare pentru conectare
-obtine de la primarie locul depozitarii stratului fertil sau a pamintului pentru umpluturi
-trebuie sa analizeze temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor
-sa verifice ca proiectul sa cuprinda toate piesele cerute si ca aceasta sa fie stampilate de catre verifocatorii de
proiect
-sa verifice daca prevederile proiectului corespund cu situatia reala la fata locului sis a anunte proiectantul de despre
eventualele neconformitati
-sa cunoasca planul de control al calitatii executii (verificari si incercari)
-sa-si intocmeasca un plan propriu de control al calitatii
-sa cunoasca prevederile studiului geotehnic
Perioada II:
-urmareste si verifica ca calitatea executiei lucrarilor sa corespunda proiectulu I,doc normative si prescriptiilor
tehnice
-la terminarea sapaturii pentru fundatii intocmeste impreuna cu specialist geotehnician si executant un process verbal
prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect .
-intocmeste si semneaza impreuna cu dirigintele de santier procesele verbale la lucrai ascunse
-urmaareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatul de conformitate sau agrement tehnic
-la orice nerespectare a prevederilor proiectului de catre executant este obligat sa sisteze lucrarile pina la rezolvarea
situatie aparute
-transmite imediat proiectantului sesizarile primite de la dirigintele de santier asupra neconformitatilor din proiect
sau aparute pe parcursul executiei lucrarilor
-verifica si semneaza situatiile cu cantitatile de lucrari efectuate de catre executant
-urmareste ca dirigintele de santier sa intocmeasca si sa tina la zi capitolul B al cartii tehnice al contructie
-la sesizarea de catre dirigintele de santier verifica daca sunt indeplinite toate conditiile pentru receptia lucrarilor in
faze determinante
-urmareste ca lucrarile sa fie continuate numai dupa semnarea procesului verbal al fazei determinante
-urmareste aducerea la indeplinirea in terminile stabilite a masurilor dispuse prin actele de control
-complecteaza pe parcursul executie cartea tehnica
-semneaza fise tehnologice si scheme de executia a lucrarilor
Perioada III:
-Urmareste ca la receptie de terminarea a lucrarilor sa fie supuse numai contructiile care corespund cerintelor de
calitate si celor 6 exigente esentiale ,intocmeste actele pentru receptia si convoaca membrii comisiei de receptie.
Perioada IV:
-Urmareste sa realizeze de catre factori interesati remedierile compectarile si masurile date de comisia de receptie ,
indeplineste procesele verbale care dovedesc indeplinirea acestora
Perioada V:
-Dupa incheierea receptiei de terminare a lucrarilor si rezolvarea tuturor masurilor cerute de comisia de
receptie,organizeaza receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie,pune in ordine toata documentatia
referitoare la constructie si incheie situatia financiara.
-Completeaza cartea tehnica privind comportarea constructiei pe perioada de garantie.
-preda investitorului toata documentatia tehnica si economica p/u pastrare.
-Asigura transmiterea actelor de receptive finala a organelor administratiei publice locale comform reglementarilor
in vigoare,(inregistrarea imibolului la oficiul cadastral).

38.Obligatile beneficiarului si antreprenorului

Antreprenorul- are obliagie sa stabileasca toate relatile ce reglamenteaza raporturile cu subantreprenorii de
specialitate, este raspunzator fata de investitor, p,u respectarea de catre subantreprenori a prevederilor din contract.
In caz ca Antreprenorul are dubii cu privire la modul de executie a lucrarilor , la calitatea materialelor, trebuie sa

comunice obiectiile in scris, Investitorului.

In timpul executiei lucrarilor Antreprenorul aer obligtatia sa mentina caile de acces libere, sa retraga utilajele sa
indeparteze surplusul de material deseuri.
Lucrarile ce devin ascunse nu pot acoperite fara aprobarea responsabilului ethnic, proiectantului si inspectiei de stat
in constructive.
Antreprenorul trebuie sa notifice investitorului, primariei si inspectiei de stat in constructie data inceperii effective a
lucrarilor. Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul e obligat sa respecte prevederile legii calitatii in
constructii,trebuie sa respecte urmatoarele regulamente:
Regulamnt privind calitatea produselor in constructie.

Regulament privind verificarea si expertizarea tehnica de calitate si executie a constructiilor

Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii
Regulament pentru receptia cinstructiilor si instalatiilor aferente
Regulament privind post utilizarea constructiilor
Regulament privind controlul de stat al calitatii constructiilor.

Investitorul- este autorizat sa emita dispozitiile pe care considera nencesare executarii lucrarilor cu respecatarea
drepturilor Antreprenorului.
Trasarea axelor principale , bornelor de referinta, cailor de circulatie si limita terenului pus la dispozitia
Antreprenorului ,precum si materializarea cotelor de nivelin imediata apropiere a terenului sunt in sarcina
Investitorului
Investitorul este obligat sa obtina toate autorizatiile si avizele prevazute de lege.
Pe parcursul executarii lucrarilor Investitorul are dreptu sa dispuna in scris;
1. Indepartarea de pe santier a oricaror material care sunt calitativ necorespunzatoare.
2. Inlocuirea materialelor necorespunzatoare calitativ cu alte care corespund normativelor.
Investitorul trebuie sa puna la dispozitie Antr. fara plata urmatoarele:
1. Suprafetele de teren necesare p/u depozite si activitatea muncitorilor
2. Caile de acces rutiere
3. Racordurile p/u utilitati pina la limita amplasamentului santierului

39 Exigentele esentiale in constructii (A,B,C,D,E,F),comentarii

Pentru obtinerea unor constr de calitate trebuie sa corespunda urmatoarelor exigent esentiale
A Rezistenta si stabilatate

Constructia trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit sa nu conduca la prabusiri partiale sau integrale a
structurii de rezistent,deformatii inadmisibile.
B Siguranta in exploatare
Constructia nu trebuie sa prezinte riscuri vitale pentru cei care o exploateaza
CSiguranta la foc
Construct trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit in caz de incendiu structura de rezistenta sa reziste o
perioada de timp.Extinderea focului spre cladiri adiacente trebuie limitat
DIgiena ,sanatatea oamenilor,refacerea si protectia mediului inconjurator
Construc nu trebuie sa prezinte o amenintare p-u sanatatea oamenilor cu ar fi poluarea mediului inconjurator
E Izolatie termica,hidrofuga si economie de energie
Prevede ca instalatii de incalzire,racier ventilare ,iluminare sa fie concepute in asa mod incit consumul de energies a
ramina moderat fara ca prin aceasta sa se prejudecieza confortul omului
F Protectia impotriva zgomotului
Prevede ca orice constructive sa fie conceputa si executata in asa mod incit zgomotul perceput de persoanle care
exploateaza constructia sa le permita sa activeze sis a se odihneasca in conditii satisfacatoare

40. Sistemul calitatii in constructie

Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structure organizatorice ,raspunsuri,regulamente,preceduri si

mijloace care concureaza la realizareaa calitatii constructiei in toate etapele de

concepere,proiectare,realizare,exploatare si postutilizare acestora si este compus din:
a) Documente normative in constructii sunt elaborate de organul national de dirijare in constructii prin aceste
documente se stabilesc conditiile minime de calitate ,precum si modul de verificare a acestora
b) Certificarea produselor folosite in constructii se efectuiaza prin grija producatorului sau a furnizorului
c) Agrementele tehnice p-u produse si echipamente in constructii.Se elaboreaza de INCERCOM
d) Verificarea proiectelor de executie a lucrarilor prin grija beneficiarului
e) Licentierea societatilor comerciale-orice firma cu activitatea in domeniu constructiilor trebuie licentiate in
domeniile respective de activitate
f) Atestarea specialistilor cu activitati in constructii(proiectanti,dir de santier,resp tehnic,experti tehnici,laborantii)
g.) conducerea si asigurarea calitatsii in constructive specialist in domeniu constructiei plus inspectia de stat in
constructive
h.) Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructive.Se efectueaza in conformitate cu
prevederile legislatiei in vigoare
i.)
Asigurarea activitatii metrologice in constructive.
Se realizeaza conform prevederilor legislatiilor privind etalonarea, verificarea si mentinerea de masurare si control
utilizate in constructive.
j.) Receptia constructiilor (dupa exploatare) se face de catre investitor in prezenta proiectantului si executantului,
precum si a specialistilor notari din domeniu constructiei. Receptia constructiei se face in doua etape
1.Receptia la terminarea lucrarilor
2.Receptia finala ( dupa expirarea perioadei ce este indicate in contract)
Membrii comisiei de receptive
1. Presedinte (reprezentatoru administratie publice locale)
2. Responsabilul ethnic
3. Specialist notorii
k.) Urmarirea comportarii in exploatarea si interventiile in timp la constructii,
se efectueaza de catre proprietarul investitiei sau de responsabilul ethnic.
l)Postutilizarea constructiei cuprinde activitatea de desfacere de montare si demontare a constructiilor,de
reconditionare si refolosirea a elementelor si produselor recuperabile,precum si de reciclare a deseurilor
neutilizabile,asigurind protectia mediului ambient si poluarea aerului
m) Controlul de stat al calitatii in constructii se efectuiaza de catre inspectia de stat in constructii

41 Receptia la terminarea lucrarilor

7. Executantul este dator s notifice investitorului data terminrii tuturor lucrrilor prevzute n contract

8. Comisiile de recepie a construciilor i a instalaiilor aferente acestora vor fi desemnate de ctre investitor
ntr-o componen
de cel puin 5 persoane.
Preedinte al comisiei de recepie a lucrrilor de construcie la obiectele social-culturale i blocurile locative,
finanate din surse bugetare sau extrabugetare, va fi desemnat reprezentantul organelor administraiei publice
locale.
Preedinte al comisiei de recepie a construciilor situate pe teritoriul municipiului Chiinu, indifferent de sursa
lor de finanare, va fi reprezentantul administraiei publice
locale.
La lucrrile comisiei va fi prezent, n calitate de executant al lucrrilor de construcie, reprezentantul
executantului (al organizaiei respective de antrepriz).
10. Investitorul va fixa data nceperii recepiei n maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminrii
lucrrilor i o va comunica:
1) membrilor comisiei de recepie;
2) executantului;
3) proiectantului.
Reprezentanii executantului i ai proiectantului nu fac parte din comisia de recepie, ei au calitatea de invitai.
12. Proiectantul, n calitate de autor al proiectului construciei, va ntocmi i va prezenta n faa comisiei de
recepie punctul su de vedere privind execuia de facto a construciei.
13. Investitorul prezint comisiei de recepie avizele serviciilor de pompieri, sanitare, al Departamentului
Proteciei Mediului nconjurtor i ale altor organe de control cu punctul de vedere privind execuia de facto a
construciei.
17. Comisia de recepie poate funciona n componen deplin sau fiecare membru al comisiei va lucra
separat n cadrul termenului stabilit de preedintele acesteia care este numit de investitor.
19. La terminarea examinrii, comisia i va consemna obieciile i concluziile n procesul-verbal de recepie,
care se va ntocmi dup modelul prezentat n anexa nr. 1 la prezentul Regulament i l va nainta investitorului
n termen de 3 zile lucrtoare mpreun cu recomandarea de admitere cu sau fr obiecii a recepiei, amnarea
sau respingerea ei.
20. Comisia de recepie recomand admiterea recepiei n cazul n care nu exist obiecii sau n situaiile cnd
cele care s-au consemnat nu snt de natur s afecteze utilizarea lucrrii conform destinaiei sale.
22. Comisia de recepie recomand respingerea recepiei dac constat vicii care nu pot fi nlturate i care,
prin natura lor, mpiedic realizarea uneia sau a mai multor exigene eseniale, caz n care se impun expertize,
reproiectri, refaceri de lucrri etc.
23. Absena executantului de la recepie nu constituie motiv pentru amnarea i/sau anularea actului de
recepie. n cazul n care executantul nu se prezint la recepie, investitorul poate solicita asistena pentru
recepie unui expert tehnic independent atestat care va consemna, separat de procesul-verbal, starea de fapt
constatat.
24. Situaiile de absen a unor persoane sau delegai convocai vor fi consemnate n procesul-verbal de recepie.
25. Preedintele comisiei de recepie va prezenta investitorului procesul-verbal de recepie cu observaiile
sau obieciile participanilor i cu recomandarea comisiei.

42 Recepia final(la expirarea perioadei de garantie)

Recepia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garanie.
Perioada de garanie este cea prevzut n contract.

37. La recepia final particip:

1) investitorul;
2) comisia de recepie desemnat de investitor;
3) proiectantul lucrrii;
4) executantul.
38. Comisia de recepie final se ntrunete la data, ora i locul fixate i examineaz urmtoarele:
1) procesele-verbale de recepie la terminarea lucrrilor;
2) lichidarea viciilor depistate n cadrul recepiei dup terminarealucrrilor;
3) concluzia investitorului privind comportarea construciilor i instalaiilor aferente acestora n exploatare n
perioada de garanie, incluznd viciile depistate i remedierea lor.
39. Comisia de recepie poate cere, n cazuri foarte bine justificate i/sau n cazul apariiei unor vicii,
executarea de ncercri i expertize.
40. La terminarea recepiei, comisia de recepie i va consemna observaiile i concluziile n procesul-verbal
de recepie final, ntocmit conform modelului prevzut n anexa nr. 2 la prezentul Regulament, pe care l va
nainta investitorului n termen de 3 zile lucrtoare mpreun cu recomandarea de admitere cu sau fr obiecii a
recepiei, de amnare sau de respingere a ei.
41. n cazul n care comisia de recepie final recomand admiterea recepiei cu obiecii, amnarea sau
respingerea ei, ea va trebui s propun msuri pentru nlturarea neregulilor semnalate.
Comisia de recepie final recomand respingerea recepiei finale n cazul n care nu au fost respectate una sau
mai multe din exigenele eseniale.
42. Lucrarea, a crei recepie final a fost respins, va fi pus n stare de conservare prin grija i pe cheltuiala
investitorului, iar utilizarea ei va fi interzis. n atare situaii, investitorul este n
drept s pretind recuperarea pagubelor factorilor implicai n executarea construciei, vinovai de viciile
constatate cu ocazia recepiei, ct i a prejudiciului decurgnd din nefuncionarea construciilor i/sau a
instalaiilor aferente acestora.
Investitorul hotrte admiterea recepiei pe baza recomandrii comisiei de recepie final i notific
executantului hotrrea sa n termen de 3 zile de la primirea procesului-verbal de recepie final.
43. Data recepiei finale este data notificrii de ctre investitor a hotrrii sale.

43 Cartea tehnica a contructiei(continut si comentarii)

Cartea tehnic a construciei este alctuit din 4 capitole:
A, B, C i D, care cuprind urmtoarea documentaie tehnic:

Capitolul A: Documentaia tehnic privind proiectarea construciei,

Capitolul B: Documentaia tehnic privind execuia construciei,
Capitolul C: Documentaia tehnic privind recepia construciei,
Capitolul D: Documentaia tehnic privind exploatarea, repararea,
ntreinerea i urmrirea comportrii n timp a obiectului construit.
6. Fiecare capitol va cuprinde borderoul documentaiei unde se va consemna denumirea documentului, numrul
mapei sau a dosarului, numrul de file i cuprinsul fiecrei mape.
Cartea tehnic a construciei se ntocmete pentru obiectele noi de ctre investitor mpreun cu unitile de
proiectare, executantul i unitatea de exploatare.
Proiectantul obiectului de construcie ntocmete i pred investitorului, pe msura elaborrii, ns cel trziu cu 3
zile nainte de data admiterii recepiei la terminarea lucrrilor, documentaia
prevzut n capitolul A
Cartea tehnic a construciei se prezint comisiilor de recepie la terminarea lucrrilor dup efectuarea recepiei
finale a obiectului de construcie, apoi se pred pentru pstrare investitorului (n cazul cnd investitorul este n
acelai timp i unitatea de exploatare) sau unitii de exploatare.
Dup recepia final a obiectului, Cartea tehnic a construciei se pstreaz la investitor
Conductorul unitii investitorului sau conductorul unitii de exploatare este persoana responsabil de Cartea
tehnic a construciei
Cartea tehnic a construciei se pstreaz pe toat durata existenei construciei, pn la demolarea ei
Cartea tehnic a construciei (C.T.C.) cuprinde toat documentaia tehnic privind realizarea construciei
ncepnd cu etapa de proiectare i pn la punerea n funciune a obiectului, oglindind, totodat, i exploatarea
ulterioar a obiectului, inclusiv toate
modificrile ce se vor opera n procesul exploatrii lui.
2. Cartea tehnic a construciei are ca scop reflectarea documentar a mersului execuiei construciei. Ea ofer
posibilitatea de a urmri i cunoate calitatea lucrrilor de construcie, principalele caracteristici i
parametri ai obiectului, precum i evoluia lor dup predarea lui n exploatare i, nemijlocit, n timpul exploatrii
lui.
3. Cartea tehnic a construciei se ntocmete pentru toate obiectele de construcie, indiferent de natura
proprietii lor.
4. Cartea tehnic a construciei se elaboreaz pentru fiecare obiect de construcie i este eliberat mpreun cu
documentaia de proiect i de deviz ca parte integrant a proiectului.

44. Certificat de urbanism.

Certificatul de urbanism actul emis de autoritatile administratiei politice locale, prin care se fac cunoscute
solicitantului, elementele ce caracterizeaza:

IRegimul juridic cu referire la:

1. Situarea terenului in intrevelea sau extravelan
2. Dreptul de proprietate asupra imobilului
IIRegim economic al imobililor referitor la :
1. Folosirea actual
2. Regulamentari fiscale specific localitatii sau zonei respective
IIIRegim tehnic al imobililor cu referire la:
1. Echiparea cu utilitati (apa, canalizare, energie, etc)
2. Sistemul constructiv si priciplalele materiale de constructive permise
IVRegimul urbanistik architectural cu referire la;
1. Destinatia terenului
2. Dimensiunile si suprafetele parcelelor
3. Inaltimea constructiilor si caracteristicile valumetrice
4. Infatsisarea constructiei
5. Circulatia pietonilor si autovehicolelor
6. Procentul de ocupare a terenului
7. Coeficientul de utilizare a terenului
Certificatul de urbanism se elibereaza in 2 exemplare, unul se da solicitantului direct sau prin posta cu confirmarea
primirii in termen de 30 zile de la data inregistrarii cererii, altul ramine in primarie.
Valabilitatea certificatului se stabileste de catre eminent (primarie) da le 3-24 luni si poate fi prelungit cu max 12
luni.
Responsabilitatea p/u emiterea certificatului de Urbanism o poarta primarul, secretarul consiliului si Arhitector sef.
Perioda de valabilitate a autoritatii de construire se considera intervalul de timp in interiorul caruia este obligatoririe
inceperea lucrarilor autorizate, acest intervalde timp se stabileste de catre emitent in functie de interesul public al
lucratorilor si conform planului calendaristic <12 luni cu neinceperea lucrarilor .
In caz in care constructia nu a fost executata integral in termenul stabilit, autorizatia de construire se poate prelungi o
singura data cel mult cu 12 luni.
Inaite de inceperea lucrarilor autorizate titularul autorizatiei de constructive este obligat sa anunte in scris eminentu
autorizatiei cu cel putin 5 zile inaitea inceperii lucrarilor.

45 . Autorizatia in constructie
Autorizatia de constructive act emis de administratia publica locala prin care se autorizeaza in teritoriu administrat
executarea constructiei si amenajarilor cu respectarea documentatiilor de urbanism si documentatie si amenajare a

teritoriului, certifikatului de urbanism si documentatiei de proiect elaborate, verificarea si si aprobate in modul

stabilit.
Fara dacumentatia de urbanism si amenajarea teritoriului se pot autoriza:
A. Lucrari de reparatii curente, restaurari, conservari a cladirilor de orce tip.
B. Lucrari de reparare, modernizare si reabilitare a cladirilor de comunicatii, dotarilor tehnico ebilitate fara
nodificarea traseelor si functionalitatii acestuia.
C. Lucrari de reparare a imprejmuirilor amenajari de spatii verzi
D. Lucrari de cercetari, foraje, excavari necesare studiilor geotehnice.
Fara autorizatie de construire se pot executa urmatoarele lucrari:
1. Reparatii, imprejmuiri la acoperisuri, invelitori sau trasee chind nu se schimba forma acestora si amterialile din
care din care sunt executate.
2. Reparatii si inlocuiri la pieselor de timplarie interioare daca se pastreaza forma, dimensiunile golurilor si ale
pieselor de timplarie
3. Reparatii si inlocuirea sobelor de incalzit
4. Lucrari de finisare interioara
5. Lucrari de finisare exterioara daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor situate pe arterele
principale de circulatie
6. Reparatii ale instalatiilor si utilajului tehnico-sanitar al cladirilor fara modificari ale caracteristicilor de
rezistentsa sau aspectului architectural al acestuia
7. Reparatii si inlocuirea pardoselelor
8. Reparatii si inlocuiri a finisarilor interioare si exterioare (tencuieli, placaje,trotuare, scari etc)
9. Lucrari de foraje si sondaje geotehnice pina la 5m.

1. Pregatirea inginereasca a santierului, defrisarea stratului vegetal, executarea lucrarilor de trasare a axelor cladirii
pe amplasament, realizarea retelei topometrice de altitudine.
2. Pregatirea inginereasca a santierului. Evacuarea apelor de suprafata si denivelarea pinzei freatice. Epuismente
directe si indirecte.

3. Compactarea i consolidarea a terenurilor (prin cilindrare, batere, metoda mixt, umezirea terenului, coloanei de
pmint). Executarea pernelor de pmint.
4. Tehnologii de realizare a fundaiilor pe piloi prin introducerea piloilor n terenul de fundatie. Metode i scheme
tehnologice.
5. Tehnologia de realizare a fundatiilor pe piloti forati (turnati pe loc) functie de conditiile hidrogeologice a
amplasamentului.
6. Tehnologii de executie a fundatiilor adinci in gropi presate si stantate.
7. Tehnologii de realizare a edificiilor subterane adinci din beton armat monolit prin metoda pereti mulati.
8. Tehnologii de realizare a edificiilor supterane adinci din elemente prefabricate prin metoda ,,pereti mulati.
9. Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda caminelor afundate (cheson deschis).
10. Tehnologia realizrii cldirilor cu schema constructiv din piatr cu schelet din beton armat monolit.
11. Zidarii. Clasificarea, metode de executie. Particularitatile executarii zidariilor pe timp friguros. Metode de executie
a zidariilor in conditii de iarna.
12. Tehnologia realizarii halelor industriale tip parter.
13. Tehnologii de realizare a edificiilor ingineresti de inaltimi sporite (metodele: rotirea in jurul articulatiilor, liftarea
constructiilor, edificarea constructiilor de sus in jos).
14. Tehnologii de realizare a rezervoarelor cilindrice din metal.
15. Tehnologii de realizare a rezrvoarelor sferice din metal.
16. Tehnologia realizarii cladirilor din beton armat monolit in cofraje glisante.
17. Tehnologia realizrii cldirilor din beton armat monolit n cofraje spaiale mobile (tunel orizonal).
18. Tehnologia realizarii constructiilor din beton armat monolit in cofraje din blocuri spatiale (tunel vertical).
19. Tehn. realizrii cldirilor multietajate cu schema constructiv cu schelet din elemente prefabricate (seriile IIS).
20. Tehnologia realizrii cldirilor din panouri mari.
21. Punerea n oper a amestecului de beton. Executarea rosturilor de lucru. Metode tradiionale de compactare a
amestecurilor de beton.
22. Metode speciale de betonare (torcretare, vacuumarea).
23. Betonarea construciilor subacvatice (metodele: cu tubul de betonare, injectarea mortarului, ndesarea amestecului
de beton, betonarea cu amestec de beton uscat n saci).
24. Particularitatile betonarii constructiilor monolite in conditii cu temperaturi negative. Clasificarea metodelor si
domeniul de utilizare.
25. Betonarea construciilor monolite pe timp friguros (metoda conservrii cldurii (metoda termosului) i derivatele
ei).
26. Betonarea construciilor monolite pe timp friguros (metodele: conductiv, inductiv, convectiv, cofraje
termoactive).
27. Masuri de ntreinere a betonului proaspt turnat. Decofrarea elementelor din beton armat monolit.
28. Consolidarea terenurilor de fundare (cimentarea, imbibarea cu produse rinoase sintetice, silicatizarea).
29. Reparaia i consolidarea fundaiilor. Noiuni generale. Schema structural a fundaiilor. Consolidarea fundatiilor
prin marirea suprafetei de sprijin, prin aprofundare.
30. Particularitaile montrii construciilor din metal (coloane, grinzi, elementele acoperiului).
31. Proiect de organizare a constructiilor (POC). Caracteristicile de baza si datele initiale necesare la elaborarea lui.
32. Proiect de execuie a lucrrilor (PEL). Caracteristicile de baz i datele iniiale necesare la elaborarea lui.
33. Organizarea proceselor de constructie in fluxuri.
34. Principiile si succesiunea elaborarii planului calendaristic in componenta (POC) si (PEL) (continutul si datale
initiale pentru elaborare).
35. Planul general de construcii: destinaie i tipuri. Principiile generale de proiectare (P.G.C.) planul general de
construcie al unui obiect.
36. Obligatiile si responsabilitatile dirigintelui de santier
37. Obligatiile si responsabilitatile responsabilului tehnic
38. Obligatiile si responsabilitatile beneficiarului si antreprenorului
39. Exigentele esentiale in constructii (A,B,C,D,E,F),comentarii
40. Sistemul calitatii in constructie
41 Receptia la terminarea lucrarilor
42. Recepia final(la expirarea perioadei de garantie)
43. Cartea tehnica a contructiei(continut si comentarii)
44. Certificat de urbanism.
45. Autorizatia de constructie/demolare